DIFRACŢIA LUMINII.

DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDĂ A

RADIAŢIEI LUMINOASE UTILIZÂND REŢEAUA DE DIFRACŢIE

Scop: 1. Evidenţierea fenomenul de difracţie suferit de un fascicul de lumină la

trecerea printr-o reţea de difracţie.
2. Determinarea experimentală a lungimii de undă a radiaţiei luminoase.

TABELUL 1

n Linia spectrală 1
α dn α sn α n = |α dn - sin 𝛼𝑛 𝜆𝑛 (𝑛𝑚)
2
Violet 252,42 254,88 1,23 0,021 0,00042
1 Verde 252,11 255,20 1,545 0,026 0,00052
Galben 252,00 255,30 1,65 0,028 0,00056
Violet 251,15 256,15 2,5 0,043 0,00043
2 Verde 250,80 256,45 2,675 0,046 0,00046
Galben 250,33 257,30 3,485 0,060 0,00060
Violet 249,91 257,41 3,75 0,065 0,00043
3 Verde 248,91 258,30 4,695 0,081 0,00054
Galben - - - - -

TABELUL 2 n=2 - Linia spectrală: violet

Nr.
α dn α sn 1 ά 2(°) σ ά λ́ (𝑛𝑚) σ λ́
crt. α 2 = |α d2 - 2

2
1 251,15 256,15 2,5
2 251,05 256,16 2,555
3 251,00 256,07 2,535
4 251,12 256,12 2,5
5 251,04 256,23 2,595 2,2925 0,0795
0,00040 0,00079
6 251,14 256,20 2,53
7 251,07 256,22 2,575
8 251,03 256,10 2,535
9 251,11 256,18 2,535
10 251,04 256,17 2,565

 Condiţia pentru maximele de difracţie este: 𝒂

𝝀 = 𝒔𝒊𝒏 𝜶𝒏 , unde 𝒏 este
𝒏
ordinul de difracţie, iar constanta reţelei are valoarea a = 0,02mm.
 Tabelul 2 conţine date pentru determinarea lungimii de undă medii a
unei linii spectrale şi a dispersiei acestei determinări. Se vor utiliza relaţiile:
1 (𝛼̅ −𝛼 )2 𝑎
1 n
ά 2= Σni=2 α 2 ∑𝑛

√ a
2
ά ¿2¿ 2 ¿−α
=∑
N 𝛼̅2 = ∑𝑛 𝛼2 ; √ (𝑖=1 ,i )𝜆̅ =
2,𝑖 2 ; 𝑠𝑖𝑛 𝛼̅2 ; λ́= sin ά 2
𝜎𝛼̅ σ ά = i=1
¿¿ n
𝑖=1 2
𝑁 2
N𝑁(𝑁−1)
( N−1 ) 𝑛

a 𝑎
σ λ́ = 𝜎𝜆 ̄ =ά 2 ⋅σ
cos ∙ 𝑐𝑜𝑠
ά 𝛼̅2 ∙ 𝜎𝛼̄
.
n 𝑛