Maicanu Andreea

Grupa 1112A

Studiul difractiei luminii. Reteaua de difractie

Scopul lucrării
Scop calitativ: se evidenţiaza fenomenul de difracţie suferit de un fascicul de lumină la trecerea
printr-o reţea de difracţie.
Scop cantitativ: se determină experimental lungimea de undă a radiaţiei luminoase.
Teoria lucrării
Difracţia: un fenomen complex, de compunere coerentă a radiaţiei provenita de la mai multe
surse din spaţiu. În esenţă ea reprezintă ansamblul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a
luminii, fenomene care apar la propagarea sa într-un mediu cu caracteristici eterogene foarte
pronunţate. În sens restrâns, difracţia constă în fenomenul de ocolire aparenta a obstacolelor
de mici dimensiuni de către lumină, sau altfel spus, în devierile de la legile opticii geometrice.
Reţea de difracţie: un sistem de fante paralele, egale şi echidistante.
Fantă: o porţiune transparentă pentru lumină, de formă dreptunghiulară, cu lăţimea mult mai
mică decât lungimea l<<L. Direcţia de-a lungul căreia este sesizabil fenomenul de difracţie este
una singură, anume Ox; din acest motiv, reţeaua este o reţea unidimensională.
Pasul (perioada) reţelei: distanţa dintre două fante succesive:
a=l+b
(unde b este este mărimea porţiunii opace, luată, de asemenea, de-a lungul direcţiei Ox. Dacă
pe o reţea de difracţie este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex:
difracţia luminii produsă de fiecare fantă şi interferenţa luminii provenite de la toate fantele. La
o distanţă suficient de mare, se poate observa o imagine caracterizată prin maxime şi minime
succesive.
𝒂
Relaţia de bază: 𝛌 = 𝒏 𝐬𝐢𝐧 𝜶𝒏 , u𝑛𝑑𝑒 αn poziţia unghiulară a unui maximum de ordin n

Descrierea instalaţiei experimentale

Dispozitivul experimental cuprinde un goniometru prevăzut cu un colimator C şi o lunetă L.
În centrul goniometrului, pe o măsuţă rotundă se găseşte fixată reţeaua de difracţie R.
Sursa de lumină este fie o lampă cu vapori de mercur, fie un bec electric; în ultimul caz, în
colimator se găseşte fixat un filtru monocromatic. Lumina intră în colimator printr-o fantă F de
formă dreptunghiulară, verticală, paralelă cu fantele reţelei. Observaţia se realizează în planul
Maicanu Andreea
Grupa 1112A

focal al lentilei ocular a lunetei, unde maximele principale de interferenţă apar sub forma unor
linii luminoase, imagini ale fantei F.

Modul de lucru, prelucrarea datelor experimentale

Se da constanta retelei: a=0,02mm

Tabel 1
Linia
n αnd (°) αns (°) αn=1/2 |αnd-αns |(rad) sinαn λn (nm)
spectrală
Violet 252.42 254.88 0.0215 0.0215 429
1 Verde 252.11 255.2 0.0270 0.0270 539
Galben 252 255.3 0.0288 0.0288 576
Violet 251.15 256.15 0.0436 0.0436 436
2 Verde 250.8 256.45 0.0493 0.0436 493
Galben 250.33 257.3 0.0608 0.0608 608
Violet 249.91 257.41 0.0654 0.0654 436
3 Verde 248.91 258.3 0.0819 0.0819 546
Galben - -

Pe baza datelor experimentale date in Tabelul 1, vom calcula urmatoarele:

1 𝜋
1. Unghiul 𝛼𝑛 in radiani cu formula: 𝛼𝑛 = |𝛼𝑛𝑑 − 𝛼𝑛𝑠 | ∙
2 180
2. Sinus de 𝛼𝑛
𝑎
3. Lungimea de undă: λ𝑛 = sin 𝛼𝑛
𝑛
Maicanu Andreea
Grupa 1112A

1.
1 𝜋 1 𝜋
Violet: 𝛼1 = |𝛼1𝑑 − 𝛼1𝑠 | ∙ = |252.42 − 254.88| ∙ = 0.0215 rad
2 180 2 180
1 𝜋 1 𝜋
Verde: 𝛼1 = |𝛼1𝑑 − 𝛼1𝑠 | ∙ = |252.11 − 255.2| ∙ =0.0270 rad
2 180 2 180
1 𝜋 1 𝜋
Galben: 𝛼1 = |𝛼1𝑑 − 𝛼1𝑠 | ∙ = |252 − 255.3| ∙ = 0.0288 rad
2 180 2 180

1 𝜋 1 𝜋
Violet: 𝛼2 = |𝛼2𝑑 − 𝛼2𝑠 | ∙ = |251.15 − 256.15| ∙ =0.0436 rad
2 180 2 180
1 𝜋 1 𝜋
Verde: 𝛼2 = |𝛼2𝑑 − 𝛼2𝑠 | ∙ = |250.8 − 256.45| ∙ =0.0493 rad
2 180 2 180
1 𝜋 1 𝜋
Galben: 𝛼2 = |𝛼2𝑑 − 𝛼2𝑠 | ∙ = |250.33 − 257.3| ∙ =0.0608 rad
2 180 2 180

1 𝜋 1 𝜋
Violet: 𝛼3 = |𝛼3𝑑 − 𝛼3𝑠 | ∙ = |249.91 − 257.41| ∙ =0.0654 rad
2 180 2 180

1 𝜋 1 𝜋
Verde: 𝛼3 = |𝛼3𝑑 − 𝛼3𝑠 | ∙ = |248.91 − 258.3| ∙ = 0.0819 rad
2 180 2 180

2.

Violet: sin 𝛼1 =sin 0.0215=0.0215

Verde: sin 𝛼1 =sin 0.0270=0.0270

Galben: sin 𝛼1 = sin 0.0288=0.0288

Violet: sin 𝛼2 =sin 0.0436=0.0436

Verde: sin 𝛼2 =sin 0.0493= 0.0493

Galben: sin 𝛼2 =sin 0.0608=0.0608

Violet: sin 𝛼3 = sin 0.0654= 0.0654

Verde: sin 𝛼3 =sin 0.0819=0.0819

Maicanu Andreea
Grupa 1112A

3.
𝑎
Violet: λ1 = sin 𝛼1 = 0,02 ∙ 0.0215 = 0.000429mm=429 nm
1

𝑎
Verde: λ1 = sin 𝛼1 =0,02 ∙ 0.0270 =539 nm
1
𝑎
Galben: λ1 = sin 𝛼1 =0,02 ∙ 0.0288 =576 nm
1

𝑎
Violet: λ2 = sin 𝛼2 =0,02/2 ∙ 0.0436 =436 nm
2
𝑎
Verde: λ2 = sin 𝛼2 =0,02/2 ∙ 0.0493 =493 nm
2
𝑎
Galben: λ2 = sin 𝛼2 =0,02/2 ∙ 0.0608 =608 nm
2

𝑎
Violet: λ3 = sin 𝛼3 =0,02/3 ∙ 0.0654 =436 nm
3
𝑎
Verde: λ3 = sin 𝛼3 =0,02/3 ∙ 0.0819 =546 nm
3

Comparand valorile lungimilor de unda obtinute cu cele din imaginea alaturata:

Violet: λ1 =429 nm- coincide cu domeniul asociat culorii

(380-430)

Violet: λ2 =436 nm- nu coincide cu domeniul asociat culorii

Violet: λ3 =436 nm- nu coincide cu domeniul asociat culorii

Verde: λ1 =539 nm- coincide cu domeniul asociat culorii

(520-565)

Verde: λ2 =493 nm- nu coincide cu domeniul asociat culorii

Verde: λ3 =546 nm- coincide cu domeniul asociat culorii

Galben: λ1 =576 nm- coincide cu domeniul asociat culorii (565-590)

Galben: λ2 =608 nm- nu coincide cu domeniul asociat culorii

Maicanu Andreea
Grupa 1112A

Tabel 2
αn=1/2 |αnd-αns
Nr. crt. α2 d α2s |(rad) sinαn λn (nm)
1 251.15 256.15 0.0436 0.0436 436
2 251.05 256.16 0.0446 0.0446 446
3 251 256.07 0.0442 0.0442 442
4 251.12 256.12 0.0436 0.0436 436
5 251.04 256.23 0.0453 0.0453 453
6 251.14 256.2 0.0442 0.0441 441
7 251.07 256.22 0.0449 0.0449 449
8 251.03 256.1 0.0442 0.0442 442
9 251.11 256.18 0.0442 0.0442 442
10 251.04 256.17 0.0448 0.0448 448

Pe baza datelor experimentale date in Tabelul 2, vom calcula urmatoarele:

1 𝜋
4. Unghiul 𝛼𝑛 in radiani cu formula: 𝛼𝑛 = |𝛼𝑛𝑑 − 𝛼𝑛𝑠 | ∙
2 180
5. Sinus de 𝛼𝑛
𝑎
6. Lungimea de undă: λ𝑛 = sin 𝛼𝑛
𝑛
7. Valoarea medie a lungimii de unda λ̅
∑𝑛 ̅̅̅2
𝑖=1( 𝛌𝑖 −𝛌)
8. Abaterea standard medie a lungimii de unda: 𝜎𝛌̅ = √ 𝑛(𝑛−1)

4.
1 𝜋
𝛼1 = |251.15 − 256.15| ∙ =0.0436 rad
2 180
1 𝜋
𝛼2 = |251.05 − 256.16| ∙ =0.0446 rad
2 180
1 𝜋
𝛼3 = |251 − 256.07| ∙ =0.0442 rad
2 180
1 𝜋
𝛼4 = |251.12 − 256.12| ∙ =0.0436 rad
2 180
1 𝜋
𝛼5 = |251.04 − 256.23| ∙ =0.0453 rad
2 180
1 𝜋
𝛼6 = |251.14 − 256.2| ∙ =0.0442 rad
2 180
Maicanu Andreea
Grupa 1112A
1 𝜋
𝛼7 = |251.07 − 256.22| ∙ =0.0449 rad
2 180
1 𝜋
𝛼8 = |251.03 − 256.1| ∙ =0.0442 rad
2 180
1 𝜋
𝛼9 = |251.11 − 256.18| ∙ =0.0442 rad
2 180
1 𝜋
𝛼10 = |251.04 − 256.17| ∙ =0.0448 rad
2 180

5.
sin 𝛼1 =0.0436
sin 𝛼2 =0.0446
sin 𝛼3 =0.0442
sin 𝛼4 =0.0436
sin 𝛼5 =0.0453
sin 𝛼6 =0.0442
sin 𝛼7 =0.0449
sin 𝛼8 =0.0442
sin 𝛼9 =0.0442
sin 𝛼10 =0.0448

6.
0.02
λ1 = sin 𝛼1 =436 nm
2
0.02
λ2 = sin 𝛼2 =446 nm
2
0.02
λ3 = sin 𝛼3 =442nm
2
0.02
λ4 = sin 𝛼4 =436 nm
2
0.02
λ5 = sin 𝛼5 =453 nm
2
0.02
λ6 = sin 𝛼6 =442 nm
2
0.02
λ7 = sin 𝛼7 =449 nm
2
0.02
λ8 = sin 𝛼8 =442 nm
2
0.02
λ9 = sin 𝛼9 =442 nm
2
0.02
λ10 = sin 𝛼10 =448 nm
2

7.
436+446+442+436+453+442+449+442+442+448
λ̅ = =443.6043 nm
10

8.

(436−443.6043 )2 +(446−443.6043 )2 +(442−443.6043 )2 +(436−443.6043 )2 +(453−443.6043 )2

∑𝑛 ̅̅̅2
=√
𝑖=1( 𝛌𝑖 −𝛌) +(442−443.6043 )2 +(449−443.6043 )2 +(442−443.6043 )2 +(442−443.6043 )2 +(448−443.6043 )2
𝜎𝛌̅ = √ = 1.7269 nm
𝑛(𝑛−1) 10(10−1)
Maicanu Andreea
Grupa 1112A

Analizand valorile pe care le-am obtinut, se observa o abatere relative mica, ceea ce indica o
buna precizie a determinarilor experimentale.
Valoarea finala a lungimii de unda este: 𝛌 =443.6043 (±1.7269)𝑛𝑚