Chemosinteza

Chemosinteza (din greaca chemeia = chimie + synthesis = a sintetiza, a compune)

sau chimiosinteza este un tip de nutriție autotrofă în care un organism, numit chemoautotrof,
sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice, folosind, în loc de energie solară
(fotosinteză), energia chimică eliberată din oxidarea unor substanțe anorganice (ex. H2, H2S,
S, HNO3, Fe, NH3). Ea este specifică unor bacterii. Procesul de chemosinteză are o importanță
deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc.
Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri:
bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogenbacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii
metanogene.
Chemosinteza se desfășoară în două etape:

1. Eliberarea energiei prin oxidarea compușilor anorganici, cu

formarea adenozintrifosfatului (ATP) din adenozindifosfat (ADP) și un fosfat. Electronii
eliberați ca urmare a oxidării sunt utilizați cu protonii pentru reducerea nicotinamid adenin
dinucleotid fosfatului (NADP+) sau nicotinamid adenin dinucleotidului (NAD) la formele lor
reduse NADPH + N+ și, respectiv, NADH + H+;
2. Reducerea dioxidului de carbon (CO2) la un compus zaharidic, cu ajutorul NADPH + H+ și a
energiei furnizate de adenozintrifosfat (ciclul Calvin).
Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski.

Diferentele dintre chemosinteza si fotosinteza:

Chemosinteză Fotosinteză

Fotosinteza are loc la plantele verzi și la

Chemosinteza are loc doar la bacteriile aerobe incolore.
bacteriile verzi.

CO2 și H2O sunt transformate în

În timpul procesului, CO2 este redus fără lumină și
carbohidrați în prezența luminii și
clorofilă la carbohidrați.
clorofilei.

În acest proces, energia chimică eliberată în

Energia luminoasă este transformată în
timpul oxidării substanțelor anorganice se utilizează la
energie chimică și stocată în carbohidrați.
sinteza carbohidraților.

Mai mulți pigmenți sunt implicați în

Pigmenții nu sunt implicați în proces. fotosinteză pentru a absorbi energia
luminii în reacția fotochimică.
 Oxigenul este degajat ca un produs
Oxigenul nu este degajat.
secundar.

În timpul procesului are loc

Fotofosforilarea nu are loc.
fotofosforilarea.

Bacterii sulfuroase
Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează
în procesele vitale energia rezultată din oxidarea sulfului și a compușilor săi organici. Ele sunt larg
răspândite în natură și se găsesc în mediile bogate în S și H2S ca izvoare sulfuroase, mâl, ape de
canal, soluri cu exces de umiditate. Sursa lor de energie o constituie hidrogenul sulfurat (H2S) pe
care îl transformă în sulf (S), acid sulfuros (H2SO3) și acid sulfuric (H2SO4) și astfel este înlăturat
efectul toxic al hidrogenului sulfurat și se redă sulful în circuitul biologic, care este absorbit și asimilat
de plante. Cei mai numeroși reprezentanți aparțin genului Thiobacillus (= Acidithiobacillus). Alte
specii de bacterii sulfuroase: Desulfuromonas, Desulfobacter, Beggiatoa.
Bacteriile sulfuroase pot fi clasificate în:

 Bacterii sulfuroase autotrofe fără pigmenți, de exemplu Beggiatoa și Thiospirillum.

 Bacterii sulfuroase autotrofe cu pigmenți în care are loc atât chimiosinteza cât și
fotosinteza, de exemplu, Thiorhodaceae, bacterile purpurii, Chromatium okenii, Rhodovibrio etc

Bacterii nitrificatoare
Bacteriile nitrificatoare sunt bacterii chemoautotrofe din sol care oxidează
biologic amoniacul (NH3) în nitriți (nitritbacterii) și pe acesta în nitrați (nitratbacterii). Acest proces se
numește nitrificare. Amoniacul se formează în prezența altor bacterii saprofite, care descompun
substanțele organice. Bacteriile nitrificatoare participă la ciclul biogeochimic al azotului.
Nitritbacteriile sunt bacterii nitrificatoare care oxidează amoniacul (NH3) în nitriți (NO2-).

 2NH3 + 3O2 → 2HNO2 + 2H2O + 158 kcal

Reprezentative sunt genurile Nitrosomonas, Nitrosococcus, Nitrosospira, Nitrosolobus, Nitrosogloea.
Nitratbacteriile sunt bacterie nitrificatoare care oxidează nitriții (NO2-) în nitrați (NO3-).

 2HNO2 + O2 → 2HNO3 + 43 kcal

Bacterii feruginoase
Un pârâiaș în Scoția cu bacterii feruginoase.

Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe2+) în

compuși ferici (Fe3+).

 2Fe(HCO3)2 + H2O + O → 2Fe(OH)3 + 4CO2 + 29 kcal

 4FeCO3 + O2 + 6H2O → 4Fe(OH)3 + 4CO2 + 81 kcal
Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt
reprezentate de genurile Leptothrix, Crenothrix, Cladothrix, Gallionella, Spirophyllum
ferrugineum, Ferrobacillus. Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă
o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe
fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care
le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase
formând zăcămintele de mangan.

Bacterii metanogene
Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor
catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO2) în metan (CH4) în condiții anaerobe:

 4H2 + CO2 → CH4 + 2H2O

Sunt reprezentate de genurile Methanobacillus și Methanothrix. Bacteriile metanogene sunt
răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul
animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante pentru
producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de gaz metan în straturile
profunde de nămol din apele stătătoare, care se ridică sub forma unor bule la suprafața apei.

Tema 1. Ce este chemosinteza?

2.Descrieti trei diferente dintre fotosinteza si chemosinteza.

3.Alcatuiti un minieseu – Rolul chemosintezei in ecosisteme.