CHEMOSINTEZA

Chemosinteza face parte din nutriția autotrofă, fiind un proces caracteristic unor specii de
bacterii numite chimiotrofe. Este un proces extrem de important pentru lumea vie deoarece
stă la baza formării unor ecosisteme chimiosintetizante. Organismele care apelează la acest
proces își sintetizează substanța organică folosind energia chimică rezultată în urma unor
reacții chimice de oxido-reducere.

 Capacitatea unor organisme (chemoautotrofe) de a realiza sinteza substantelor

organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele
de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3 este un tip de
nutritie autotrofa.
 Organismele chemosintetizante sunt bacteriile. Dupa substantele minerale pe care le
oxideaza, bacteriile chemoautotrofe pot fi de mai multe tipuri:
 Bacteriile sulfuroase
 Bacteriile nitrificatoare
 Hidrogenbacteriile
 Bacteriile feruginoase
 Bacteriile metanogene

BACTERIILE SULFUROASE
-Înlătură efectul toxic al hidrogenului sulfurat și redau sulful în circuitul biologic.
-Ele se găsesc pe fundul apelor stătătoare ( mări, oceane, bălți) și oxidează compușii minerali
cu sulf. Sursa lor de energie este constituită din hidrogenul sulfurat (H2S) pe care îl
transformă în sulf (S), acid sulfuros (H2SO3) și acid sulfuric (H2SO4).
-Sulful astfel obținut este absorbit și asimilat de plante.
-Sunt organisme anaerobe.
-Cei mai numeroși reprezentanți aparțin genului Thiobacillus (= Acidithiobacillus). Alte specii
de bacterii sulfuroase: Desulfuromonas, Desulfobacter, Beggiatoa.
-Bacteriile sulfuroase pot fi clasificate în:

 Bacterii sulfuroase autotrofe fără pigmenți (de exemplu: Beggiatoa și Thiospirillum).

 Bacterii sulfuroase autotrofe cu pigmenți -în care are loc atât chimiosinteza cât și
fotosinteză (de exemplu: Thiorhodaceae, bacterile purpurii, Chromatium
okenii, Rhodovibrio).
BACTERII NITRIFICATOARE

Bacteriile nitrificatoare sunt bacterii chemoautotrofe din sol care oxidează

biologic amoniacul (NH3) în nitriți (nitritbacterii) și pe acesta în nitrați (nitratbacterii). Acest
proces se numește nitrificare. Amoniacul se formează în prezența altor bacterii saprofite,
care descompun substanțele organice. Bacteriile nitrificatoare participă la ciclul
biogeochimic al azotului.

 Nitritbacteriile sunt bacterii nitrificatoare care oxidează amoniacul (NH3) în nitriți

(NO2-).
2NH3 + 3O2 → 2HNO2 + 2H2O + 158 kcal
-Reprezentative sunt genurile: Nitrosomonas, Nitrosococcus, Nitrosospira,
Nitrosolobus,  Nitrosogloea.

 Nitratbacteriile sunt bacterie nitrificatoare care oxidează nitriții (NO2-) în nitrați

(NO3-).
2HNO2 + O2 → 2HNO3 + 43 kcal
-Reprezentative sunt genurile: Bactoderma, Nitrococcus, Nitrocystis și Nitrobacter.
-Aceste reacții de oxidare sunt exergonice, adică cu eliberarea de energie. Energia eliberată
este utilizată de către bacterii în fosforilarea și reducerea ulterioara a CO2 din compușii
organici.

BACTERII FERUGINOASE

Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe2+) în

compuși ferici (Fe3+).
2Fe(HCO3)2 + H2O + O → 2Fe(OH)3 + 4CO2 + 29 kcal
4FeCO3 + O2 + 6H2O → 4Fe(OH)3 + 4CO2 + 81 kcal
Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt
reprezentate de genurile Leptothrix, Crenothrix, Cladothrix, Gallionella, Spirophyllum
ferrugineum, Ferrobacillus. Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor
bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea
zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de
fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii
feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan.
BACTERII METANOGENE

Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența

unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO2) în metan (CH4) în condiții
anaerobe:
4H2 + CO2 → CH4 + 2H2O
Sunt reprezentate de genurile Methanobacillus și Methanothrix. Bacteriile metanogene sunt
răspândite în bălți și lacuri, în nămolul mlaștinilor și în apele de canal. Trăiesc și în stomacul
animalelor erbivore, unde participă la degradarea hranei vegetale. Ele sunt importante
pentru producerea de biogaz. Bacteriile metanogene formează cantități mari de
gaz metan în straturile profunde de nămol din apele stătătoare, care se ridică sub forma
unor bule la suprafața apei.

HIDROGENBACTERII

Hidrogenbacteriile sunt bacterii care oxidează hidrogenul cu eliberare de energie.

2H2 + O2 → 2H2O + 137 kcal
2H2 + CO2 + 115 kcal → (CH2O) + H2O
Sunt reprezentate de Bacillus pantotrophus și sunt răspândite în medii puțin aerate (gunoiul
de grajd, solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), în care are loc punerea în
libertate a hidrogenului (H2) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de
carbon și oxigen.
 Pestera de la Movile

Pestera (de la) Movile a fost descoperita in 1986 si reprezinta una din cele mai importante
pesteri din Romania. Pestera s-a remarcat prin ecosistemul unic in lume ce s-a descoperit
aici, atragand atentia pana si in randul cercetatorilor NASA (acestia comparand in anii '90
mediul subteran din Movile cu cel de pe Marte) .
Ecosistemul se presupune ca ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5
milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționarii ecosistemului.
Lucrarile de cercetare (biospeologica, gelogica si explorative) au fost condus de Cristian
Lascu, Stefan Sârbu si Radu Popa (membri GESS). La inceputul anilor '90 se descopera 35
specii complet noi biospeologiei. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat
prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că
era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme,
îndeosebi melci mici şi viermi. Speciile descoperite in aceasta pestera sunt majoritatea
artropode, apartinand claselor Arachnida, Crustacea, Myriapoda si Insecta. Iar dintre speciile
acvatice exemplarele apartin PhyllumPlathelmintes (viermi plati), Nematoda (viermi inelati),
Rotifera, Annelida (viermi segmentati).
Intrarea in pestera se face printr-un puț săpat artificial urmat de aproximativ 200m de galerii
uscate labirintice , cu un profil rotunjit (inatimea intre 1-2m) si inundate (sifoanele fiind
reprezentate de 3 clopote de aer relatv mici).

Pestera este inchisă cu o poartă de beton, accesul fiind posibil doar cercetatorilor.