Boletus satanas (Hribul dracului)

Boletus satanas cunoscut în popor sub numele buretele (hribul) dracului sau
hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare nu prea rară din
încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus. Acest burete
coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori). El
este răspândit de-a lungul zonei temperate în Europa, crește prin pășuni, tufișuri și în
poienile din păduri de foioase, preferat pe soluri calcaroase. În România, Basarabia și
Bucovina de Nord poate fi găsit adeseori în zonele mai călduroase ale Munții
Carpaților din (mai) iunie până septembrie (octombrie).

Boletus satanas 
Istoric
Soiul a fost descris pentru
Buretele dracului
prima dată de micologul german
Clasificare științifică
Harald Othmar Lenz în 1831, cel
care i-a dat Domeniu: Eucariote numele sinistru al
lui Satan, derivat Regn: Fungus din cuvântul grec
σατανᾶς, după ce Diviziune: Basidiomycota s-a simțit rău
datorită Subdiviziune: Boletineae "emanațiilor"
buretelui din Clasă: Agaricomycetes timpul descrierii.
După ce se Ordin: Boletales pare, că a început
o discuție destul Familie: Boletaceae de crâncenă între
micologi referitor Subfamilie: Boletoideae la corectul nume
binomial pentru acest burete, care
Gen: Boletus
se pare încă neterminată,
acest soi este enumerat aici mai
departe sub numele său vechi și cunoscut.

Descriere
• Pălăria: este compactă și poate avea o lățime de până
la 25 cm. La început semisferică, ea se întinde apoi în formă de
pernă, cu timpul devine neregulat îndoită. În tinerețe pălăria
este alb-cenușie, la maturitate tinde mai mult spre ocru,
adeseori și spre culoarea pielei cu note verzui. Cuticula este
inițial acoperită fin fetru-păroasă, mai târziu netedă și în sfârșit adesea ușor unsuros-
lipicioasă.
 Tuburile și porii: sporiferele au la început un colorit galben-pal, pentru ași
schimba culoarea în cele din urmă spre galben-verzui respectiv slab albastru-
verde. Porii de la capătul tubulețelor sunt doar în tinerețe de culoare gălbuie,
preluând foarte curând o nuanță din ce în ce mai roșiatică, devenind la
maturitate deplină roșu puternic.
 Piciorul: are o lungime de 5 până la 12 cm și o grosime de 4 până la 10 cm. El
este deseori foarte bulbos și de obicei mai larg decât lung, tânăr aproape
sferic, acoperit cu o grilă strânsă și hexagonală evident roșie pe fond galben.
 Carnea: este albicioasă, cu tonuri gălbuie până la ocru pal, decolorându-se
tăiată sau după o leziune doar moderat verde-albăstrui, nu rar și roșiatic.
Mirosul este în tinerețe slab, dar la maturitate sau după o depozitare
prelungită, ca de carne stricată, gustul fiind plăcut.
 Caracteristici microscopice: Sporii sunt fusiformi, brun-măslinii și au o mărime
de 11,5-14,5 x 5-6 microni.
 Reacții chimice: Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-gălbui,
cu anilină încet brun-roșiatic, cu Hidroxid de amoniu galben-verzui, cu Hidroxid
de potasiu pal roșiatic și cu sulfat de fier gri.
B. satanas matur: cuticulă, pori și picior

B. satanas, secțiune longitudinală

B. satanas tânăr
B. satanas bătrân

Toxicitate
O componentă toxică a fost descoperită deja de mult (1867): muscarina. Dar
cantitățile au fost considerate a fi mult prea mici pentru mulțimea efectelor toxice ale
ciupercii. Între timp (1990) a fost izolată o altă componentă mult mai eficientă. Este
vorba de glicoproteina bolesatine.
Buretele dracului este foarte otrăvitor, nu numai atunci când este consumat
crud, ci de asemenea fiert. Simptomele predominante sunt de natură
gastrointestinală care includ greață severă, vărsături violente care pot dura până la
șase ore precum și diaree sângeroasă gravă. Din cauza împovărării puternice a
organismului, otrăvirea poate să termine letal pentru copii mici, oameni în vârstă și
bolnavi. Un medic ar trebui să fie convocat imediat la primele semne suspecte ale
unei astfel de intoxicații.