Arhimandrit Teofil P�r�ian - Ortodoxie �i LiturghieOrtodoxie �i Liturghie

Cuvioase p�rinte, iubi�i fra�i �i iubi�i credincio�i, cu cuv�ntarea aceasta

intitulat� "Ortodoxie �i Liturghie" �ncep un �ir de cuv�nt�ri pe care le voi
�ine �n zilele urm�toare p�n� vineri inclusiv. M�ine va fi o cuv�ntare
intitulat� "Liturghia, s�rb�torire cuprinz�toare", miercuri va fi o cuv�ntare,
tot diminea�a: "Prea Sf�nta Treime �i Sf�nta Liturghie", joi diminea�a va fi o
cuv�ntare intitulat�: "Binecuv�nt�rile Sfintei Liturghii", iar vineri diminea�a
va fi ultima cuv�ntare �n leg�tur� cu Sf�nta Liturghie �inut� de mine aici �i
anume intitulat� "�ndemnuri de la Sf�nta Liturghie".
A�adar �ncepem cu "Liturghie �i Ortodoxie" sau cu "Ortodoxie �i Liturghie", e de
fapt acela�i lucru. Pentru a putea vorbi despre Ortodoxie �i Liturghie trebuie
mai �nt�i s� preciz�m no�iunile de Ortodoxie �i de Liturghie, ce �nseamn�
Ortodoxie �i ce �nseamn� Liturghie �i ce leg�tur� este �ntre Ortodoxie �i
Liturghie.
Cuv�ntul "ortodoxie" �nseamn� dreapt� m�rire. Este un cuv�nt grecesc, un termen
grecesc, care nu s-a tradus �n limba noastr� ci a r�mas a�a cum este �n limba
greac�, dar �nsemn�tatea lui pentru noi, ca s� �n�elegem �i noi ce �n�eleg
grecii care au creat acest termen, este "dreapt� m�rire". Noi ne numim pe noi
�n�ine ortodoc�i ca s� ne deosebim de ceilal�i cre�tini care nu sunt ortodoc�i,
ci sunt, zicem noi, eterodoc�i. Ce �nseamn� eterodox? Str�in de Ortodoxie,
str�in de dreapt� m�rire.
Ortodoxia ca dreapt� m�rire se revars� �n aducerea de m�rire lui Dumnezeu, deci
noi suntem ortodoc�i pentru c� aducem dreapt� m�rire lui Dumnezeu �i dac� nu
aducem dreapt� m�rire nu suntem ortodoc�i. �i ceilal�i cre�tini aduc m�rire lui
Dumnezeu, dar nu m�rirea cea dreapt�, pentru c� nu au credin�a cea dreapt�. Cei
care, de pild�, nu cinstesc pe Maica Domnului, nu pot avea dreapt� m�rire pentru
c� nu au dreapt� credin��. Ori noi ca cinstitori ai Maicii Domnului avem dreapt�
m�rire pentru c� facem leg�tura �ntre Domnul Hristos �i Maica Domnului, mama
Domnului nostru Iisus Hristos. �i a�a mai departe, nu st�rui acum �n am�nunte.
Sigur c� se pot aduce multe lucruri care m�rturisesc dreapta m�rire pe care o
avem noi.
Cuv�ntul "ortodox" a avut circula�ie �n R�s�rit �n special dup� desp�r�irea
Bisericii la 1054, �ntre catolici �i ortodoc�i. P�n� la 1054 Biserica s-a numit
catolic� �i grecii se numesc pe sine �i ast�zi catolici �n �n�elesul c� credin�a
aceasta e o credin�� care e peste tot. �i cuv�ntul catolic este de fapt tot de
origine greac� �ns� pentru c� cei din Apus s-au numit pe sine catolici, a�a cum
sunt ei ast�zi, adic� desp�r�i�i de credin�a ortodox�, ca s� nu se fac� confuzii
�ntre catolicii din Apus �i catolicii din R�s�rit, cei din R�s�rit nu s-au mai
numit catolici ci s-au numit ortodoc�i, cu dreapt� m�rire.
Cine zice "ortodox" �tie ce zice, adic� zice cre�tinii care nu sunt de credin�e
str�ine de Ortodoxie ci sunt a�a cum suntem noi, cu credin�a ortodox�, cu
dreapt� m�rire. Sigur c� pentru a avea dreapt� m�rire trebuie s� ai dreapt�
credin��. Nu po�i s� ai dreapt� m�rire dac� nu ai dreapt� credin��. Deci, ori
zicem drept m�ritori cre�tini, ori zicem drept credincio�i cre�tini, �n
realitate e acela�i lucru �n dou� �nf�i��ri. La slujb�, de pild� la Sf�nta
Liturghie, se spune: "Pe voi pe to�i, dreptm�ritorilor cre�tini, s� v�
pomeneasc� Domnul Dumnezeu �ntru �mp�r�ia Sa, totdeauna, acum �i pururea �i �n
vecii vecilor". S-ar putea spune foarte bine: "Pe voi pe to�i, ortodoc�ilor
cre�tini, s� v� pomeneasc� Domnul Dumnezeu �ntru �mp�r�ia Sa, totdeauna, acum
�i pururea �i �n vecii vecilor". Prin urmare noi ne definim ca ortodoc�i, ne
numim ortodoc�i, drept m�ritori, �i ne manifest�m ca ortodoc�i prin ceea ce are
Ortodoxia ca specific, adic� prin ceea ce e reprezentat� Ortodoxia.
Cea mai de c�petenie etichet� a Ortodoxiei este Sf�nta Liturghie. Cuv�ntul
"liturghie" este tot de origine greac� �i �nseamn� "lucrare public�" a�a c�
liturghie dup� cuv�ntul acesta, - dup� cuv�ntul grecesc considerat ca "lucrare
public�", pentru c� asta �nseamn� "liturghie" - se socote�te c� fac to�i aceia
care fac lucr�ri de folos, lucr�ri spre binele oamenilor, lucr�ri de conducere
de exemplu. Liturghie, dup� cuv�ntul acesta de lucrare public�, face �i un
conduc�tor de corabie, tot liturghie face, dar nu liturghia �n �n�elesul �n care
o avem noi �n vedere.
�n rom�ne�te c�nd zici "liturghie" te g�nde�ti la un singur lucru �i nu te
g�nde�ti la o lucrare public�, ci te g�nde�ti la o slujb� �i anume la slujba cea
mai de c�petenie din Biserica Ortodox� care se nume�te Liturghie. "N-am luat
parte la Sf�nta Liturghie" s� zicem, dac� zice cineva a�a, �nseamn� c� nu merge
la slujba cea mai de c�petenie a Bisericii, sau "am luat parte la Sf�nta
Liturghie" �nseamn� c� am luat parte la acea slujb� �n cuprinsul c�reia
Cinstitele Daruri ce sunt puse �nainte, p�inea �i vinul anume preg�tite, se
prefac, la rug�ciunea preotului prin darul lui Dumnezeu, �n Trupul �i S�ngele
M�ntuitorului nostru Iisus Hristos cu care se �mp�rt�esc credincio�ii. Asta
este Liturghia.
�n limba francez�, cuv�ntul "liturghie" se traduce cu - are ca termen - cuv�ntul
"liturgie" �i nu �nseamn� numai Liturghie, �i mai ales nu �nseamn� Liturghia ci
�nseamn� toat� slujba Bisericii, toate laudele, cele �apte laude. Deci ei c�nd
spun "liturgie" spun slujbele Bisericii de fiecare zi, cele �apte laude, la ei
toate sunt "liturgie", dup� cuv�ntul "liturgie" sau liturghie cum zicem noi.
Ortodoc�ii francezi au �i ei Liturghie cum avem noi, �i Liturghia aceasta se
nume�te "Liturgie Eucharistique".
De ce s-a ajuns �n limba francez� la aceast� exprimare, "liturgie" �i "Liturgie
Eucharistique", liturghie �i Liturghie Euharistic�? Pentru c� toate slujbele
Bisericii ne preg�tesc pentru Liturghie, Liturghia nu e desprins� de celelalte
slujbe ale Bisericii, ci e �mpreun� cu slujbele Bisericii a�a �nc�t cineva care
vrea s� slujesc� Sf�nta Liturghie trebuie s� participe �i la celelalte slujbe
ale Bisericii ca s� se poat� preg�ti pentru cea mai �nalt� slujb� a Bisericii,
pentru Sf�nta Liturghie.
�mi aduc aminte c� �ntr-un an, sunt de atunci vreo cincisprezece ani cred, prin
1980-1981, nu mai �tiu exact, eram diacon �i am fost la m�n�stire la Prislop, pe
l�ng� Ha�eg, unde e �nmorm�ntat p�rintele Arsenie Boca, �i a venit un p�rinte,
p�rintele Caliopie Georgescu care era exarh al m�n�stirilor din Mitropolia
Olteniei din Arhiepiscopia Craiovei �i a fost rugat s� fac� Liturghie. Atunci
preotul m�n�stirii nu era disponibil, �i el a acceptat s� fac� Liturghie dar a
zis c� pentru a putea face Liturghie trebuie s� se mai fac� o dat� Utrenia
pentru c� el nu a fost la Utrenie �i s� participe �i la Utrenie ca s� poat� face
Liturghie. Utrenia se f�cuse seara. �i diminea�a el a rugat pe maicile de la
Prislop c� dac� vor s� fac� Liturghia s� repete �nc� o dat� Utrenia ca s� fie �i
el la Utrenie. E o con�tiin�� ortodox� lucrul acesta. Adic� e o preg�tire, e o
�ndatorire, �i el a�a a motivat c� vrea s� se fac� �nc� o dat� Utrenia, ca s�
fie �i el acolo, zic�nd a�a, c� pentru con�tiin�a lui. Con�tiin�a aceasta
trebuie s� ne-o form�m to�i credincio�ii. Sigur c� �n realitate, �n via�a
social�, nu to�i oamenii au posibilitatea s� ia parte la slujbele Bisericii, la
Utrenie, la Vecernie, sunt �mprejur�ri care �ntr-adev�r �i �mpiedic�, dar
con�tiin�a ortodox� trebuie s� ne oblige s� lu�m parte la slujbele Bisericii ca
s� avem vrednicia de a lua parte la Sf�nta Liturghie, la Liturghia Euharistic�.
Concluzia aceasta o scoatem foarte bine din faptul c� �n limba francez� exist�
termenul "liturgie" pentru toate slujbele �i termenul "Liturgie Eucharistique"
pentru Liturghia propriu-zis�.
Sf�nta Liturghie este cea mai de c�petenie slujb� a Bisericii �i este l�sat� �n
esen�a ei de c�tre Domnul nostru Iisus Hristos. Domnul nostru Iisus Hristos la
Cina cea de Tain� a luat p�ine �n m�inile Sale, a binecuv�ntat, a fr�nt, a dat
ucenicilor �i a zis: "Lua�i m�nca�i, acesta este Trupul Meu care se fr�nge
pentru voi spre iertarea p�catelor". Dup� aceea a binecuv�ntat paharul cu vin �i
a zis: "Be�i dintru acesta to�i, acesta este S�ngele Meu care pentru voi �i
pentru mul�i se vars� spre iertarea p�catelor". Aceasta este esen�a Sfintei
Liturghii �i de fapt Domnul Hristos cu acel prilej a �i zis: "Aceasta s� face�i
�ntru pomenirea Mea" (Luca 22, 19-20).
�ntru pomenirea jertfei M�ntuitorului nostru Iisus Hristos se face Sf�nta
Liturghie. A�adar Sf�nta Liturghie este �ntemeiat� de Domnul Hristos,
bine�n�eles nu a�a cum se prezint� ast�zi. Sf�nta Liturghie a�a cum se prezint�
ast�zi este alc�tuit� de Sf�ntul Vasile cel Mare �i de Sf�ntul Ioan Gur� de Aur.
De cele mai multe ori noi facem Sf�nta Liturghie care ne-a r�mas de la Sf�ntul
Ioan Gur� de Aur, bine�n�eles cu unele modific�ri care s-au ad�ugat �n decursul
veacurilor. Noi spunem �ns� c� Sf�ntul Ioan Gur� de Aur a alc�tuit Liturghia, nu
sut� la sut� a�a cum o avem noi, dar �n esen��, �n temelia ei, Liturghia pe care
o avem noi ast�zi este f�cut� de Sf�ntul Ioan Gur� de Aur sau de Sf�ntul Vasile
cel Mare.
Dou� Liturghii se fac �n Biserica ortodox�: Liturghia Sf�ntului Vasile cel Mare
se face numai de zece ori pe an iar Liturghia Sf�ntului Ioan Gur� de Aur se face
de cele mai multe ori, iar �n timpul postului preg�titor pentru Sfintele Pa�ti,
�n Postul Mare, se face �i o Liturghie care nu e deplin� �i se nume�te
"Liturghia Darurilor mai �nainte sfin�ite", deci e o Liturghie la care nu se
sfin�esc Cinstitele Daruri ci sunt sfin�ite la o Liturghie deplin�, la Liturghia
Sf�ntului Vasile cel Mare sau la Liturghia Sf�ntului Ioan Gur� de Aur. Sf�ntul
Ioan Gur� de Aur a avut �n vedere �i Liturghia Sf�ntului Vasile, Sf�ntul Vasile
a avut �n vedere Liturghiile dinainte de el, Liturghia Sf�ntului Iacob, �i le-au
alc�tuit a�a cum au fost lumina�i de Dumnezeu pentru contemporanii lor �i au
r�mas de atunci �n general neschimbate a�a cum le avem noi ast�zi.
Sf�nta Liturghie este slujba la care Cinstitele Daruri se prefac �n Trupul �i
S�ngele M�ntuitorului pentru �mp�rt�irea credincio�ilor. Avem �n vedere la
Sf�nta Liturghie pe Dumnezeu �i pe oameni. Pe Dumnezeu care ne d� posibilitatea
s� avem Cinstitele Daruri, s� avem Trupul �i S�ngele M�ntuitorului, s� avem
Sf�nta Euharistie pentru �mp�rt�irea credincio�ilor �i �i avem �n vedere pe
credincio�ii care doresc s� se �mp�rt�easc� cu Cinstitele Daruri pref�cute �n
Trupul �i S�ngele M�ntuitorului nostru Iisus Hristos, cu "dumnezeie�tile,
sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cere�tile, de via�� f�c�toarele,
�nfrico��toarele lui Hristos Taine". Sf�nta Liturghie, a�a cum este �n Biserica
noastr� Otrodox�, �n Biserica dreptm�ritoare, are trei p�r�i: o parte
preg�titoare care se nume�te Proscomidie, o parte la care pot participa �i
credincio�ii �nc� neboteza�i numi�i "cei chema�i" sau "catehumeni" - p�n� la
"C�i sunte�i chema�i ie�i�i" �i aceast� parte se nume�te "Liturghia cuv�ntului"
- iar �mp�rt�irea care se face �n cadrul acestei Sfinte Liturghii este
�mp�rt�ire prin cuv�nt �i anume prin Evanghelia care se cite�te. �i apoi
urmeaz� Liturghia Euharistic� propriu-zis� la care nu pot lua parte cei care nu
sunt dreptm�ritori cre�tini ci numai dreptm�ritorii cre�tini, numai ortodoc�ii,
numai cei boteza�i. �i cei care se preg�tesc pentru botez �n Biserica Ortodox�
sunt socoti�i �ntr-un fel tot ortodoc�i dar �ntr-o categorie care nu le d� voie
s� ia parte la Sf�nta Liturghie propriu-zis�, la Liturghia Euharistic�, ci numai
la Liturghia cuv�ntului. E o r�nduial� a Bisericii noastre �n care se pune �n
eviden�� importan�a Sfintei Liturghii, adic� nu orice credincios e vrednic s� ia
parte la Sf�nta Liturghie, Sf�nta Liturghie fiind o slujb� mai presus de lumea
aceasta, este o slujb� care aduce cerul pe p�m�nt. Biserica �n general este
considerat� ca "cerul cel de pe p�m�nt", av�nd �n vedere biserica drept loca� de
�nchinare. Sf�nta Liturghie este �mp�r�ia lui Dumnezeu pe p�m�nt, �i de aceea
ca s� lu�m parte la Sf�nta Liturghie, la �mp�r�ia lui Dumnezeu de pe p�m�nt
trebuie s� avem o vrednicie anume, trebuie s� fim cur�i�i de relele care ne-ar
face nevrednici de Sf�nta Liturghie. De aceea la Sf�nta Liturghie �n vechime nu
aveau voie s� ia parte cei neboteza�i, catehumenii, cei chema�i, �i nu aveau
voie s� ia parte la Sf�nta Liturghie cei care erau �n stadiul de poc�in��, care
nu se puteau �i �mp�rt�i. To�i credincio�ii care luau parte la Sf�nta Liturghie
aveau cumva obliga�ia s� se �mp�rt�easc� cu Sfintele Taine, cu Trupul �i
S�ngele M�ntuitorului nostru Iisus Hristos �i atunci se considera c� numai aceia
care se pot �mp�rt�i pot lua parte la Sf�nta Liturghie. Lucrurile n-au r�mas
a�a �n istoria Bisericii din neputin�a omeneasc� �i Biserica a admis s� ia parte
�i cei care sunt �n stadiu de poc�in�� pentru c� nu mai exist� o categorie, o
ceat�, a celor ce se poc�iesc, sau mai multe cete din cei care se poc�iesc �i
care nu intrau �n biseric� ci st�teau �n pridvorul bisericii la sfintele slujbe.
Lucrul acesta Biserica l-a desfiin�at �n istorie �i atunci a r�mas c� to�i
credincio�ii ortodoc�i pot s� ia parte la Sf�nta Liturghie dar fiecare �n
con�tiin�a lui trebuie s� �tie care este situa�ia lui �i cum anume trebuie s� se
preg�teasc� pentru a se face vrednic de Sf�nta Liturghie.
Dac� nu avem �n vedere lucrurile acestea �nseamn� c� cobor�m Sf�nta Liturghie �i
pentru noi devine o slujb� obi�nuit� ca �i slujbele celelalte. �i celelalte
slujbe sunt importante, �ns� sunt importante ca preg�titoare pentru Sf�nta
Liturghie, iar Sf�nta Liturghie este cea mai �nsemnat� dintre sfintele slujbe,
dar nu desprins� de celelalte slujbe - �i �n cazul acesta Sf�nta Liturghie �n
Ortodoxie ocup� locul cel mai de c�petenie - �i de aceea am zis c� eticheta
Bisericii Ortodoxe este Sf�nta Liturghie. Orice slujb� ortodox� este o etichet�
a Bisericii Ortodoxe dar mai presus de toate, cel mai bine reprezint� Ortodoxia
Sf�nta Liturghie.
Comorile Ortodoxiei, comorile credin�ei noastre sunt sfintele slujbe prin
existen�a lor �i prin con�inutul lor. Sf�nta Liturghie este un fel de rezumat al
celorlalte sfinte slujbe �n �n�elesul c� �n Sf�nta Liturghie se prezint�
evenimentele de m�ntuire care �in de via�a ortodox�, de via�a Bisericii
Ortodoxe. Tot ceea ce s-a f�cut pentru noi, pentru m�ntuirea noastr�, se
�nf�i�eaz� pe scurt �n cuprinsul Sfintei Liturghii, a�a c� Sf�nta Liturghie �n
cele din urm� este cea mai reprezentativ� slujb� a Bisericii noastre, �i este
cea mai reprezentativ� slujb�, �i prin con�inut, �i prin rostul ei. Prin
con�inut - prin ceea ce se spune, prin rostul ei - prin faptul c� la Sf�nta
Liturghie se sfin�esc Cinstitele Daruri, �i prin scopul ei - ca cei credincio�i
s� se poat� �mp�rt�i cu Sfintele Taine ale M�ntuitorului nostru Iisus Hristos.
Noi consider�m Sf�nta Liturghie ca �mp�r�ia lui Dumnezeu pe p�m�nt �n �n�elesul
c� la �nceputul ei se spun cuvintele: "Binecuv�ntat� este �mp�r�ia Tat�lui �i a
Fiului �i a Sf�ntului Duh, acum �i pururea �i �n vecii vecilor". Deci avem �n
vedere c� �n fa�a noastr� se desf�oar� �mp�r�ia lui Dumnezeu, avem �n vedere
faptul c� se face aici pe p�m�nt lucru ceresc, �n "cerul cel de pe p�m�nt", avem
�n vedere faptul c� la Sf�nta Liturghie noi �i �nchipuim aici pe p�m�nt pe cei
din ceruri. Cuvintele: "Noi, care pe Heruvimi cu tain� �nchipuim �i f�c�toarei
de via�� Treimi �ntreit sf�nt� c�ntare aducem, toat� grija cea lumeasc� de la
noi s� o lep�d�m. Ca pe �mp�ratul tuturor, s�-L primim pe Cel �n chip nev�zut
�nconjurat de cetele �ngere�ti. Aliluia, aliluia, aliluia", sunt cuvinte din
care �n�elegem c� particip�nd noi la Sf�nta Liturghie nu mai suntem doar oameni
obi�nui�i, oameni p�c�to�i a�a cum ne �tim noi, ci suntem �i �nchipuitori ai
fiin�elor cere�ti care stau �n apropierea lui Dumnezeu �i-I aduc m�rire lui
Dumnezeu, �i �nchipuim pe Heruvimi.
�i, la Sf�nta Liturghie, avem posibilitatea s� spunem cuvinte �ngere�ti: "Sf�nt,
Sf�nt, Sf�nt, Domnul Savaot, plin este cerul �i p�m�ntul de m�rirea Ta". Sunt
cuvinte din cer aduse pe p�m�nt �i le spunem �i noi. Avem apoi posibilitatea
s�-I aducem m�rire lui Dumnezeu r�spunz�nd la ecfonisele de la Sf�nta Liturghie
�n care �l avem �n vedere pe Dumnezeu ca Cel "C�ruia I se cuvine toat� m�rirea,
cinstea �i �nchin�ciunea", ca pe Cel ce are "st�p�nire, �mp�r�ie, putere �i
m�rire", ca pe Cel ce este "bun �i iubitor de oameni", ca pe Cel ce este
"milostiv �i iubitor de oameni", ca pe Cel ce este "Sf�nt" �i "sfin�irea
noastr�" �i toate acestea ni le pune �n fa�� Sf�nta Biseric� �n Sf�nta
Liturghie. �i noi r�spunz�nd la aceasta m�rturisim c� avem �ncredin�area c�
trebuie s�-I aducem m�rire lui Dumnezeu �i �i aducem m�rire lui Dumnezeu dup�
puterea noastr�, fiecare dintre noi at�ta c�t putem noi s� aducem. Din toat�
m�rirea lui Dumnezeu �i aducem at�t c�t putem noi s�-I aducem �i g�ndul acesta
c� Dumnezeu e bun �i milostiv �i iubitor de oameni, c� e sf�nt, c� e sfin�irea
noastr� trebuie s� ne dea dorin�a ca s� fim pream�ritori de Dumnezeu �ntruc�t
Ortodoxia este cu pream�rire adus� lui Dumnezeu.
O via�� ortodox� trebuie s� fie o via�� care prelunge�te Sf�nta Liturghie �n
via�a social�, �n via�a de toate zilele, �n �n�elesul c� la Sf�nta Liturghie se
spune: "Cu pace s� ie�im" �i credincio�ii r�spund: "�ntru numele Domnului", ceea
ce �nseamn� c� �i dup� Liturghie trebuie s� fie o Liturghie, adic� o slujb� de
pream�rire a lui Dumnezeu �i o slujb� de transformare a naturii, de transformare
a vie�ii noastre, de transformare a sim�irii noastre, de transformare a fiin�ei
noastre spre bine. Dac� tr�im liturgic �n via�a social�, dac� ne silim s� tr�im
liturgic, atunci �i Sf�nta Liturghie o tr�im la m�surile la care trebuie s-o
tr�im, iar dac� consider�m Liturghia desprins� cumva de via�a social� �i
desprins� de celelalte slujbe �i neglij�m slujbele Bisericii �i vrem s� pre�uim
numai Sf�nta Liturghie, nu suntem �n Ortodoxie pentru c� Ortodoxia impune o
via�� �n care s� se desf�oare Sf�nta Liturghie la m�surile la care poate fi
desf�urat� �n con�tiin�a noastr�.
De exemplu c�nd sluje�te preot cu diacon, diaconul, �nainte de a �ncepe Sf�nta
Liturghie, zice c�tre preot: "Roag�-te pentru mine, p�rinte" �i preotul spune:
"S� �ndrepteze Domnul pa�ii t�i spre tot lucrul bun". Adic� �ndreptarea aceasta
spre bine, �ndreptarea general� spre bine este o continuare a Liturghiei. Dup�
intrarea cu Sfintele Daruri, c�nd sunt puse pe Sf�nta Mas�, dac� sluje�te preot
cu diacon, preotul zice c�tre diacon: "Pomene�te-m�, frate �i
�mpreun�-slujitorule" iar diaconul r�spunde: "Preo�ia ta s� o pomeneasc� Domnul
Dumnezeu �ntru �mp�r�ia Sa. Roag�-te pentru mine, p�rinte". La aceasta preotul
zice: "Duhul Sf�nt s� vin� peste tine �i puterea Celui prea�nalt s� te
umbreasc�" iar diaconul r�spunde: "Acela�i Duh s� lucreze �mpreun� cu noi �n
toate zilele vie�ii noastre. Pomene�te-m� p�rinte". �i iar�i zice preotul: "S�
te pomeneasc� Domnul Dumnezeu �ntru �mp�r�ia Sa, totdeauna, acum �i pururea �i
�n vecii vecilor".
Dialogul acesta, liturgic de fapt, este un dialog din care �n�elegem c� cea mai
�nsemnat� urare pe care o poate face cineva este aceasta ca "Duhul Sf�nt s� vin�
peste noi �i puterea Celui prea�nalt s� ne umbreasc�" a�a cum s-a �nt�mplat cu
Maica Domnului, cu Preasf�nta Fecioar� Maria la Buna Vestire �i ca "acela�i Duh
s� lucreze �mpreun� cu noi �n toate zilele vie�ii noatre". Deci nu numai �n
cuprinsul unui timp limitat c�t �ine o Sf�nt� Liturghie, ci �n toate zilele
vie�ii noastre �i toat� via�a noastr�, chiar �i via�a de studiu, chiar �i via�a
de �ndatoriri sociale trebuie s� fie un fel de liturghie dup� Liturghie, trebuie
s� fie un fel de str�danie de a aduce pe Dumnezeu, pe Domnul Hristos, �n
mijlocul nostru cum se spune la Sf�nta Liturghie c�nd slujesc mai mul�i preo�i
�i c�nd se �mbr�i�eaz� �i zic: "Hristos �n mijlocul nostru" �i cel�lalt: "Este
�i va fi", �i primul iar�i: "Totdeauna, acum �i pururea �i �n vecii vecilor."
iar al doilea: "Amin".
Deci con�tiin�a aceasta a ducerii �n lumea aceasta a Domnului Hristos �n
con�tiin�a noastr�, �i �n via�a noastr�, �i �n via�a social�, este o con�tiin��
ortodox�, este o g�ndire ortodox�, care are drept etichet�, drept rezumat, drept
firm� s� zicem a�a, Sf�nta Liturghie, care nu trebuie s� r�m�n� �n biseric�, ci
trebuie dus� de fiecare dintre noi la m�surile noastre p�n� acolo unde ajungem
cu via�a noastr� �i s� ne ferim de tot ce ar �mpiedica pream�rirea lui Dumnezeu
pentru c� unde nu este pream�rirea lui Dumnezeu, acolo nu este nici Liturghie
pentru c� nu este Ortodoxie. Dumnezeu s� ne ajute!

21 august 1995

Puneti comentariile Dvs la acest text, sau la problematica lui �n

FORUM-ul alãturat !

Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã

la data de 04/10/2003 04:09:42
TOP
Nistea's Page
Pãrintele Teofil Pãrãian
Curpins G�nduri bune pentru g�nduri bune
Meniu:
 Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | Legãturile Dvs!

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.

This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.