Elemente de bază privind utilizarea graficii asistate de

calculator în transmiterea informaţiilor tehnice

Există în prezent extrem de multe programe care se ocupă cu grafica asistată de

calculator, de la cele mai simple, cum ar fi Paint sau Photo Editor, la programele de
animaţie 3D folosite în realizarea desenelor animate sau a trucajelor din filme. Toate
aceste programe au ca scop generarea, prelucrarea şi utilizarea de imagini. Se pune
însă întrebarea la ce sunt utile aceste programe, deoarece ele reprezintă doar un
instrument pentru a obţine ceva şi nu un scop în sine. Din punct de vedere ingineresc,
acest ceva este transmiterea de informaţii cu caracter tehnic.

Activitatea unui inginer include ca o parte esenţială primirea, respectiv transmiterea de

informaţii, către ceilalţi angajaţi ai companiei, indiferent de poziţia ierarhică sau către
persoane din exteriorul companiei, precum clienţi, furnizori, etc. Comunicarea este
modul în care ne facem cunoscute ideile, necesităţile şi dorinţele, prin care ne integrăm
în societate. Pentru un inginer, un tehnician, ceea ce este cunoscut ca communication
skills (abilităţi de comunicare) este decisiv în activitatea de zi cu zi, deoarece informaţiile
transmise sau primite trebuie să fie clare, concise şi corecte. O comunicare defectuoasă
a unei informaţii tehnice poate duce la pierderi financiare, accidente şi chiar la pierderi
de vieţi omeneşti.
Calculatorul a devenit o parte integrală a activităţii noastre. Totul este creat, prelucrat şi
stocat în format electronic, iar avantajele legate de utilizarea calculatoarelor şi a
Internetului nu mai trebuie enumerate. Într-o civilizaţie care este din ce în ce mai
computerizată, cunoaştinţele la nivel de utilizator sunt în prezent o condiţie sine-qua-
non, tot mai multe firme româneşti incluzându-le pe lista de cerinţe obligatorii. În
 Introducere

industria textilă, exploatarea utilajelor presupune sisteme CAD/CAM, care necesită

însuşirea limbajelor de programare şi a modului de lucru specifice. Întregul sistem
managerial se bazează pe informaţii computerizate, iar legătura cu clienţii este în
principal de natură electronică. Devine astfel de neconceput să existe specialişti
incapabili să utilizeze calculatorul în activitatea de zi cu zi.

Informaţia tehnică prezintă anumite specificităţi în ceea ce priveşte limbajul,

structurarea informaţiei şi modul de prezentare. Limbajul utilizat este limbajul de
specialitate, în care se întâlnesc termeni tehnici specifici fiecărui domeniu. Cunoaşterea
acestor termeni este obligatorie pentru un inginer şi se dezvoltă pe parcursul studiilor şi
pe întreaga durată a activităţii sale. În condiţiile unei economii globalizate a devenit
necesară şi stăpânirea limbajului de specialitate şi într-o altă limbă, cel mai adesea
engleza sau germana. Organizarea informaţiei este şi ea importantă deoarece o
informaţie tehnică trebuie să fie clară, să surprindă toate aspectele problemei şi să fie
concisă, evitând repetiţiile inutile. Şi modul de prezentare influenţează informaţia
transmisă. Într-o prezentare orală trebuie folosită o exprimare care să sugereze în mod
eficient ascultătorului problema discutată. Dacă informaţia este transmisă în scris atunci
organizarea ei este diferită, un text scris oferind posibilitatea unei abordări mai
cuprinzătoare şi mai bogate în nuanţe, în care elementele de grafică pot fi folosite din
plin pentru a prezenta o idee cât mai eficient. Similar, dacă informaţia tehnică este
prezentată oral, dar folosind un suport electronic, cum ar fi prezentarea în Power Point,
elementele de grafică pot fi utilizate astfel încât informaţia să fie exprimată mai sugestiv
şi mai clar, diversificând mijloacele de exprimare.

Sursele informaţiilor tehnice sunt: procesul de învăţământ, activitatea de documentare,

activitatea de cercetare teoretică şi aplicativă şi activitatea productivă.
Întregul proces de învăţământ este destinat însuşirii de informaţii tehnice, care se face
prin:
 cursuri şi laboratoare
 documentare - lucrări ştiinţifice, cărţi, reviste, colecţie de standarde, etc
 cercetare în cadrul proiectelor.

2
 Introducere

Astfel de informaţii au un caracter teoretic şi unul practic, scopul lor fiind de educare a
viitorilor specialişti. Datorită caracterului educaţional, informaţiile transmise sunt bogate
şi pornesc de la general spre particular, încercând să acopere o plajă cât mai largă de
domenii ale ingineriei, considerate necesare în activitatea ulterioară. Grafica reprezintă
un mod de a transmite informaţii în cadrul cursurilor şi al laboratoarelor către studenţi,
dar şi un instrument prin care studenţii pot exprima informaţii în cadrul proiectelor,
lucrărilor practice sau examenelor.
Activitatea de documentare este o componentă extrem de importantă a pregătirii
academice, a activităţii de cercetare, dar şi a activităţii de producţie. Aceasta presupune
trei etape: preluarea de informaţii, prelucrarea lor şi sistematizarea datelor obţinute într-
un material. Este o muncă laborioasă şi consumatoare de timp, indiferent dacă
documentarea se face folosind cărţi, reviste sau folosind Internetul.
Activitatea de cercetare este o activitate care pe de o parte utilizează şi pe de altă parte
generează informaţii tehnice. Grafica este des aplicată în activitatea de cercetare prin
desene, imagini sau grafice care documentează procesul de cercetare sau ajută la
sistematizarea şi prezentarea datelor.
Activitatea productivă se sprijină şi ea pe informaţii tehnice, de data aceasta cu un
caracter în special practic şi restrânse la aria directă de activitate. În acest caz,
informaţiile tehnice care trebuie asimilate includ datele referitoare la utilaje şi la
sistemele CAD/CAM, în principal cărţi tehnice şi manuale de utilizare, desene şi schiţe
tehnice, fişe de produs, organigrame, etc. Transmiterea de informaţii în scris, în format
electronic sau prin documente tipărite se face în activitatea cotidiană, între
departamente diferite, în cadrul aceluiaşi departament sau în exteriorul companiei, în
relaţiile cu furnizorii sau clienţii.
În cazul maşinilor textile moderne, acestea prezintă staţii de programare care folosesc
interfeţe grafice pentru definirea structurii. Figura 1 exemplifică aspectul ecranului în
cazul staţiei de programare a maşinilor de tricotat rectilinii ale firmei japoneze Shima
Seiki. Definirea structurii se face alegând iconurile corespunzătoare elementelor de
structură dorite, iconuri aflate la partea inferioară a ecranului.

3
 Introducere

Figura 1. Aspectul ecranului staţiei de programare Shima Seiki

Elemente de grafică utilizate în transmiterea informaţiilor tehnice

Elementele de grafică utilizate în generarea şi transmiterea informaţiilor tehnice (vezi
figura 2) se referă la imagini de tip:
 imagini fotografiate, imagini video
 desene/schiţe
 scheme
 grafice
Observaţie: În ce urmează se va folosi expresia de imagine pentru a desemna exclusiv
imagini fotografiate sau video. Restul tipurilor de imagini vor fi nominalizate conform
naturii şi scopului lor (desene, scheme sau grafice).

Indiferent de tipul imaginilor, desenelor, schemelor sau graficelor folosirea lor presupune
următoarele etape specifice:
1. realizarea /achiziţionarea imaginilor (preluare)
2. prelucrarea imaginilor
3. utilizarea imaginilor

4
 Introducere

IMAGINI

TEXT

DESENE

INFORMATII TEHNICE

PREZENTARE
GRAFICE
SCHEME

Figura 2. Clasificarea elementelor de grafică folosite pentru transmiterea informaţiilor tehnice

În cele ce urmează se vor aborda cele trei etape pentru fiecare dintre elementele de
grafică considerate.

Imaginile utilizate pot avea suport non-electronic sau suport electronic. Imaginile în
format non-electronic se referă la fotografiilor clasice, făcute cu peliculă fotografică sau a
materialelor video filmate folosind casete. Pentru a putea fi utilizate în transmiterea de
informaţii, astfel de imagini trebuie trecute într-un format electronic. Achiziţionarea lor
se poate face prin scanare. Un scaner este un aparat care este dotat cu un cap de
citire, care converteşte imaginea parcursă într-un fişier.
Imaginile în format electronic sunt imagini obţinute:
 cu o cameră foto sau video digitală, la care înregistrarea imaginilor se face fără film,
folosind carduri de memorie, ulterior imaginile (pozele, filmele) fiind descărcate în
calculator

5
 Introducere

 prin utilizarea unor programe de desenare sau de generare a unor imagini, cum ar
PhotoShop, Corel, AutoCAD, programe de desenare 3D de tip Inventor sau KATIA,
etc
 prin copiere din texte sau alte formate electronice
 prin descărcare de pe Internet
În grafica asistată de calculator, imaginile se întâlnesc în diverse formate de fişiere,
funcţie de programul care le generează. În tabelul I se exemplifică câteva din cele mai
cunoscute formate folosite.
Tabel I. Principalele tipuri de fişiere pentru imagini
Tipul fişierului Extensie
Windows Bitmap .bmp
Graphics Interchange Format .gif
Joint Photographic Expert Group .jpeg
Tagged Image File Format .tiff
PC Paintbrush .pcx
Corel Draw .crd
AutoCAD .dwg

De multe ori este necesară modificarea unei imagini, fie pentru îmbunătăţirea calităţii
sale, fie pentru a sublinia mai bine o anumită problemă. Există situaţii când în
transmiterea unor informaţii tehnice se pot folosi imagini deja existente, care necesită
doar modificări minore. Formatul electronic permite acest lucru fără nici o problemă,
păstrând totodată şi varianta iniţială.
Prelucrarea imaginilor se face cu programe specializate şi se foloseşte pentru:
 schimbarea formatului în care imaginea este salvată, de exemplu din formatul
Windows Bitmap (bmp) în Joint Photographic Expert Group (jpeg), de exemplu
pentru a micşora dimensiunea fişierului
 schimbarea parametrilor imaginii – luminozitate, culori, contrast, etc
 modificarea conţinutului imaginii – curăţire, modificare dimensiuni, rotire, adăugare
text, adăugare alte imagini, etc
Există numeroase programe editoare de imagini, printre cele mai cunoscute fiind Adobe
PhotoShop şi ACD. În ce priveşte utilizarea unei imagini, aceasta presupune inserarea

6
 Introducere

ei într-un text sau într-o prezentare, sau pur şi simplu imprimarea imaginii fără
adăugarea unui text. Inserarea unei imagini trebuie făcută respectând câteva reguli. În
primul rând, inserarea se face în ordine logică, menţionând anterior în text prezenţa sa
şi explicitându-i conţinutul.
Dacă formatarea paginii nu permite (în special la terminarea unei pagini, când spaţiul
disponibil nu este suficient pentru dimensiunile imaginii), atunci imaginea poate fi
inserată ulterior în text, imediat ce este posibil. Imaginea este introdusă în text sub
denumirea de figură, cu un număr şi cu o explicaţie concisă. O imagine nemenţionată şi
nedenumită în text are o valoare informaţională redusă, creând doar confuzie şi
micşorând calitatea informaţiilor din text sau prezentare.

Similar imaginilor, desenele pot fi realizate în format non-electronic (pe hârtie) şi în

format electronic. Desenele realizate manual pe hârtie necesită transferul într-un format
electronic, folosindu-se şi de această dată procedeul de scanare. De cele mai multe ori,
după scanare un desen necesită o prelucrare atentă, mai ales pentru curăţire, pentru a
elimina urmele lăsate de hârtie şi imprecizia scanării.

Printre programele specializate de desen utilizate, se pot menționa AutoCAD şi

CorelDRAW. Ambele programe sunt folosite în crearea desenelor tehnice, cu
precizarea că AutoCAD este un program special destinat unei abordări inginereşti a
desenării, cu facilităţi special concepute pentru desenul tehnic, în timp ce CorelDRAW
este un program mai general, care permite crearea unor desene care să prezinte o
componentă estetică mai accentuată.
Trebuie însă menţionat că astfel de programe, oricât de eficiente ar fi, nu suplinesc
specialistul şi că utilizarea lor necesită definirea prealabilă, clară şi fără echivoc a ceea
ce se urmăreşte a se obţine. Un program de desenare este un instrument şi scopul său
este de a crea desene, nu de a le inventa singur. O binecunoscută lege a lui Murphy
precizează că un calculator face ce i se spune să facă, nu ce ar vrea utilizatorul.
Cunoaşterea comenzilor din program nu asigură a priori calitatea aplicaţiei şi
conformitatea acesteia cu ceea ce s-a dorit a se obţine.

7
 Introducere

În ce priveşte prelucrarea desenelor, principala problemă care apare este, aşa cum s-a
spus, curăţirea şi corectarea imaginii. Se recomandă ca utilizarea unui desen generat
pe calculator să nu se facă în formatul său, ci să se creeze mai întâi o imagine. Este de
preferat salvarea desenului ca imagine, care ulterior să fie prelucrată, eventual
adăugându-se text, modificând dimensiuni, etc. Inserarea unui desen într-un text cu
formatul specific nu oferă calitate, de cele mai multe ori copierea direct în text fiind
complet confuză. Totodată, salvarea ca imagine a desenelor permite utilizarea acestora
în calculatoare care nu au instalate programul de desenare folosit.

O schemă / o organigramă reprezintă o modalitate eficientă de sistematizare şi

ierarhizare a unor informaţii. Schemele pot fi redactate ca text sau pot fi realizate cu
ajutorul unor programe specializate puse la dispoziţie de editorul de text, cu programe
de desenare sau cu programe specializate în astfel de structuri, cum ar fi RFFlow.
Gradul de elaborare a unei scheme depinde de complexitatea informaţiilor prezentate şi
de persoanele cărora acestea sunt destinate. Nu întotdeauna o schemă încărcată şi
plină de culori este recomandată. În orice caz, schemele trebuie să fie sugestive şi la
obiect, avându-se în vedere ierarhizarea pe verticală şi orizontală corectă a datelor.

Graficele se folosesc pentru a ilustra în principal variaţiile unor mărimi, modul în care o
mărime depinde de alta (altele). Graficele sunt esenţiale în activitatea de cercetare. Cel
mai cunoscut program care permite editarea de grafice este Excel, dar există şi alte
programe de prelucrare a unor date care oferă posibilitatea editării de grafice. Graficele
se pot prezenta în mai multe forme, atât 2D cât şi 3D, de la la simplul grafic linear la
grafice pie, histograme, suprafeţe, etc. Este decizia celui care realizează graficul ce tip
de grafic este potrivit datelor prelucrate.
Totodată, la ora actuală toate aparatele de încercare la diferite solicitări sunt dotate cu
calculator şi este posibilă nu numai obţinerea de grafice listate (figura 3), dar şi în format
electronic (ca perechi de valori), care ulterior să poată fi prelucrate.

8
 Introducere

Figura 3. Familie de grafice efort-alungire obţinute pentru solicitarea de întindere, pe o maşină

de încercat Housenfield (Tinius Olsen)