Presiunea vaporilor saturanți

Se numesc vapori saturanți vaporii aflați în echilibru dinamic cu lichidul

din care provin.
(Numărul moleculelor care trec în unitatea de timp din lichid în vapori
este egal cu numărul moleculelor care trec în unitatea de timp din vapori
în lichid.)
Se numesc vapori nesaturanți vaporii a căror presiune este mai mică
decât presiunea vaporilor saturanți la aceeași temperatură.
Presiunea vaporilor saturanți:

* nu depinde de masa de lichid și masa de

vapori aflate în contact;
* nu depinde de volumul în care se găsesc
lichidul și vaporii săi;
* depinde de natura lichidului; pentru același
lichid presiunea este o funcție crescătoare de
temperatură;
* este presiunea maximă posibilă pe care o
pot avea vaporii substanței la temperatura
respectivă.
 S-a convenit să se utilizeze
denumirea de gaz pentru stările
substanței aflate la o
temperatură superioară stării
critice și de vapori pentru stările
substanței aflate la o
temperatură mai mică decât cea
vapori
critică.
Pentru ca o substanță în stare
gazoasă să poată fi lichefiată
(condensată) printr-o
comprimare izotermă ea trebuie
să fie la o temperatură cel mult
C-punctul critic
T c-temperatura critică
egală cu temperatura critică,
pc-presiunea critică adică să se găsească în starea
pe care o numim stare de
Punctele de pe curbă
corespund stărilor de
vapori.
echilibru lichid-vapori.
Dacă presiunea atmosferică la suprafața unui lichid este mai mare decât
presiunea vaporilor saturanți ai acestuia la temperatura respectivă se va
produce evaporarea lichidului, adică vaporizarea la suprafața acestuia.
Viteza de evaporare a unui lichid este direct proporțională cu diferența dintre
presiunea vaporilor saturanți ai acestuia și presiunea vaporilor de lichid aflați
în atmosfera ambiantă. Așa se explică din ce cauză viteza de evaporare
crește atunci cînd vaporii formați deasupra lichidului sunt îndepărtați cu un
curent de aer, respectiv din ce cauză evaporarea încetează atunci cînd
atmosfera este saturată cu vaporii lichidului respectiv.
Fierberea, adică vaporizarea care are loc în toată masa lichidului, se produce
atunci când presiunea atmosferică la suprafața lichidului este egală cu
presiunea vaporilor saturanți (care este presiunea maximă posibilă) la
temperatura respectivă. De aici rezultă că mărirea presiunii atmosferice la
suprafața unui lichid va duce la creșterea temperaturii de fierbere a acestuia.
La rezolvarea problemelor în care într-o incintă se găsește o mică masă de lichid și un
amestec de gaze se va putea aplica aplica legea lui Dalton (legea presiunilor parțiale). Va
trebui întâi să vedem ce presiune ar avea gazul obținut dacă s-ar vaporiza toată masa de
lichid, folosind ecuația termică de stare a gazului ideal. Dacă presiunea obținută este mai
mică decât presiunea vaporilor saturanți la temperatura respectivă, înseamnă că se va
vaporiza tot lichidul, vaporii vor fi nesaturanți și presiunea calculată va fi presiunea parțială
pentru vaporii respectivi. Dacă presiunea calculată este mai mare decât presiunea vaporilor
saturanți la acea temperatură, rezultă că nu se va vaporiza tot lichidul, vaporii vor fi saturanți,
iar presiunea parțială la aplicarea legii lui Dalton va fi presiunea vaporilor saturanți ai
lichidului la acea temperatură.