Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 Sintaxa LATEX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.1 Comenzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.2 Medii de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.3 Pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3 Formatarea textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3.1 Caractere speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3.2 Spaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
3.3 Fonturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.3.1 Fonturi colorate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
3.4 Alinierea şi formatarea paragrafelor . . . . . . . . . . . . . . 23
4 Pagina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.1 Aspectul paginii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
4.2 Antetul şi subsolul paginii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
4.2.1 Note de subsol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
6 Expresii matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
6.1 Modul matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
6.2 Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri . . . . . . . . . . . . . . . . 70
6.3 Matrice. Mediile matrix şi array . . . . . . . . . . . . . . . 85
6.4 Mediul de lucru de tip teoremă . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
8 Liste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Preambulul este prima parte a fis, ierului care cont, ine parametrii globali de
procesare pentru întregul document, precum tipul sau clasa documentu-
lui formatarea paginii, setări pentru antet s, i subsol, eventual poate cont, ine
pachete LATEX pentru instruct, iuni suplimentare precum s, i noi instruct, iuni.
Orice fis, ier LATEX trebuie să înceapă cu această comandă:
\documentclass[optiune1,optiune2]{clasa}
1
2 1. Structura unui document. Preambulul
• report: pentru crearea de: rapoarte mai mari (ce cont, in, eventual,
mai multe capitole); cărt, i de dimensiuni mai mici; teze etc.
1
LATEX acceptă următoarele unităt, i de măsură: mm (milimetri), cm (centimetri), in (inch),
pt (point), em (lăt, imea literei M, conform fontului folosit) s, i ex (înălt, imea literei x, conform
fontului folosit) (vezi s, i Nota 38). Avem următoarea legătură între unităt, ile de măsură: 1
point ≈ 0.3515 mm ≈ 0.0138 inch.
3
Exemplul 1.1
\documentclass[12pt,twoside,a4paper]{article}
Tot în Preambul pot fi introduse s, i comenzi (sau definit, ii) care să influen-
t, eze stilul (sau respectiv să fie funct, ionale) întregului document.
Tot în Preambul se poate stabili s, i dimensiunea paginii afis, ate a docu-
mentului (vezi Sect, iunea 4.1).
Corpul (body) sau textul efectiv al oricărui document LATEX este cuprins
între următoarele două comenzi:
Exemplul 1.2
% Fisierul acesta este salvat cu numele
%„Primul_fisier_LaTeX.tex”
% Textul de mai sus este un comentariu
\documentclass[12pt]{article}
\begin{document}
Primul r\^{a}nd \^{i}n \LaTeX{}.\\
Al doilea r\^{a}nd \^{i}n \LaTeX{}.
Al treilea r\^{a}nd \^{i}n \LaTeX{}.\newline
Al patrulea r\^{a}nd \^{i}n \LaTeX{}.
\end{document}
\newcommand{\R}{\mathbb{R}}
\newcommand{\fct}{f:\R^{m}\rightarrow \R^{n}}
\newcommand{\derpart}[2]{\frac{\partial#1}{\partial#2}}
\newcommand{\vect}[1]{(x_1,x_2,\ldots,x_{#1})}
\newcommand{\vectgen}[2]{(#1_1,#1_2,\ldots,#1_{#2})}
atunci obt, inem comenzile scurte, pe care le putem folosi în cadrul Corpului
3
Trebuie să facem distinct, ia între comenzile \newcommand s, i \renewcommand.Astfel,
\newcommand defines, te o nouă comandă (trebuie ca aceasta să nu fie deja definită) cu
ajutorul altor comenzi deja definite; este o definit, ie complet nouă (s, i nu poate suprascrie o
comandă deja existentă) iar
fis, ierului,
Capitolul 2
Sintaxa LATEX
2.1 Comenzi
Sintaxa LATEX constă în comenzi s, i medii (environments) care sunt un fel
de instruct, iuni, ce apar intercalate cu textul propriu-zis al documentului,
create pentru a efectua diverse sarcini. Asemenea instruct, iuni sunt defi-
nite în diferite pachete (packages). În continuare, în prezentul text, toate
comenzile, mediile s, i pachetele LATEX sunt scrise cu fontul Teletypefont (sau
Typewriter) (vezi tabelul de la pagina 19).
O comandă LATEXeste o instruct, iune independentă utilizată ori pentru a
produce ceva nou (de exemplu, scrierea simbolului α), ori pentru a schimba
o formă deja existentă (de exemplu, producerea cuvântului italic).
Comenzile LATEX sunt case sensitive s, i au următoarea sintaxă:
\numecmd[optiune1,optiune2]{argument1}{argument2}
unde:
7
8 2. Sintaxa LATEX
\documentclass[a4paper,11pt]{article}
unde:
5
Deoarece apare comanda\textcolor, trebuie să apelăm în Preambul pachetul color,
i.e. să scriem comanda \usepackage{color}
6
Simbolul este utilizat pentru a indica prezent, a unui spat, iu gol.
2.3. Pachete 9
• între \begin s, i \end se pot plasa orice alte comenzi sau alte medii;
• multe medii cer nis, te argumente obligatorii ce sunt plasate după \be-
gin{numemediu} s, i trebuie scrise între două acolade, de exemplu,
\begin{spacing}{1.3}
\begin{table}[t]
2.3 Pachete
După prima comandă, care precizează tipul documentului, se pot in-
clude s, i alte comenzi s, i medii ce furnizează stiluri s, i pachete cu opt, iuni
ce nu sunt incluse în clasa standard a documentului. Acestea sunt cunos-
cute sub numele de pachete (packages) iar ele sunt, de asemenea, aplicabile
întregului document. Pentru a încărca un pachet următoarea comandă tre-
buie scrisă în Preambul:
\usepackage[optiune]{pachet}
unde pachet este numele pachetului, iar (ca s, i în cazul comenzilor s, i medi-
ilor) optiune este o listă de cuvinte cheie ce activează facilităt, i speciale ale
pachetului. Unele pachete fac parte din distribut, ia de bază a LATEX–ului,
altele sunt oferite separat.
Exemple de pachete:
10 2. Sintaxa LATEX
Formatarea textului
– parantezele ( ) [ ]
– semnele de citare7 ‘ ’
– semnele de punctuat, ie , ; : ! . ?
– operatorii matematici + - * / =
7
Semnul ‘ este cel care apare, în general, pe aceeas, i tastă cu simbolul ~
Semnul ’ este cel care apare, în general, pe aceeas, i tastă cu simbolul de citare "
11
12 3. Formatarea textului
\% % marchează începutul
unui comentariu
argumentele obligatorii
\{ { ale unei comenzi sunt
scrise în cadrul { }
argumentele obligatorii
\} } ale unei comenzi sunt
scrise în cadrul { }
folosit pentru a scrie
\_ _ indici în modul
matematic
folosit pentru a scrie
\^{ } ^ exponent, i în
modul matematic
un spat, iu; pentru accentele care nu sunt obt, inute prin folosirea unei litere
după \ nu este necesar să separăm litera printr-un spat, iu:
(s, i similar pentru j cu observat, ia că nu toate fonturile suportă afis, area
literei j fără punct).
14 3. Formatarea textului
3.2 Spaţii
LATEXare propriile reguli în ceea ce prives, te spat, ierea. Spat, iile goale
(white spaces) consecutive, date, de exemplu, de tasta Space sau Tab:
• dacă sunt introduse în modul matematic, atunci ele sunt complet ig-
norate, cu două except, ii:
• dacă numele unei comenzi este format din litere, atunci trebuie să
adaugi un spat, iu la sfârs, itul comenzii pentru a nu obt, ine o eroare; pe
de altă parte, când se va afis, a pagina, observăm că LATEX va neglija
acest spat, iu. Astfel, în caz că dorim un spat, iu după acest tip de co-
mandă, avem posibilitatea de a adăuga la final comenzile \ sau {}.
De exemplu, în loc de \LaTeX este recomandat să scriem9
Dacă se dores, te adăugarea unui spat, iu vertical mai mare (fără a se in-
sera linii noi goale), atunci se introduce un spat, iu vertical de o dimensiune
specificată. Astfel avem următoarele variante de spat, ii verticale între două
linii ce pot fi folosite atât în modul text cât s, i în modul matematic:
10
Nu trebuie lăsat spat, iu după comanda \\ Astfel, comanda \\ [2cm] va genera o eroare.
3.2. Spaţii 17
11
Dacă sunt două sau mai multe comenzi \hfill pe aceas, i linie, atunci spat, iul orizontal
este împărt, it în părţi egale (în funcţie de câte ori apare comanda). Acelaşi lucru este valabil
şi pentru comanda \vfill (în ceea ce priveşte spaţierea verticală în cadrul unei pagini)
precum şi pentru comanda \dotfill
Astfel, dacă scriem ABC \hfill \c{s}i \hfill DEF
vom obt, ine
ABC şi DEF
12
Comanda \dotfill este utilă, de exemplu, atunci când se doreşte realizarea manuală a
unui Cuprins, a unei liste sau a unui barem de corectare.
3.3. Fonturi 19
M$\mspace{-1mu}$M MM
M\!M MM -3/18 dintr-un quad
M\!\!M MM
M\!\!\!M MM
M\hspace{-9pt}M M
M un spat, iu negativ util pentru a
crea noi simboluri matematice
3.3 Fonturi
În LATEXexistă trei moduri de a procesa texte: modul paragraf, modul
LR s, i modul matematic. Modul paragraf este pentru a produce texte nor-
male, cu ruperea automată a cuvintelor (la sfârs, itul unei linii, dacă este
cazul), a liniilor s, i a paginilor în scopul potriviri textului în cadrul dimensi-
unilor paginii. În contrast, modul LR produce texte de la stânga la dreapta
dar fără aranjarea automată făcută de modul paragraf. Pe de altă parte,
modul matematic este folosit pentru a scrie expresii matematice. Modul
paragraf s, i cel LR vor fi denumite generic modul text.
Tipurile de fonturi utilizate de LATEX pentru modul text sunt clasificate
în patru categorii: familia, seria, forma s, i mărimea:
\textit{\textbf{proba}} proba
13
Deoarece apare simbolul matematic de tipul A, trebuie să apelăm în Preambul pachetele
amssymb s, i amsfonts
3.3. Fonturi 21
\definecolor{numeculoare}{gray}{g}
unde g ∈ [0,1]
\definecolor{numeculoare}{rgb}{r,g,b}
unde r,g,b ∈ [0,1]
\definecolor{numeculoare}{cmyk}{c,m,y,k}
unde c,m,y,k ∈ [0,1]
sunt culori predefinite17 (deci nu mai trebuie să fie definite în prealabil).
O dată ce culorile sunt definite (în caz că este necesar), se pot obt, ine
texte colorate folosind comanda
\textcolor{culoare}{text}
unde culoare este culoare în care se dores, te colorarea textului iar text
este textul ce se dores, te a fi colorat.
\fcolorbox{blue}{magenta}{\textcolor{black}
{Text negru \^{i}ntr-un cadru purpuriu cu
margine albastr\u{a}}}
va produce
17
De exemplu,
black este dat de \definecolor{black}{gray}{0}
white este dat de \definecolor{white}{gray}{1}
red este dat de \definecolor{red}{rgb}{1,0,0}
cyan este dat de \definecolor{cyan}{rgb}{0,1,1}
magenta este dat de \definecolor{magenta}{rgb}{1,0,1}
yellow este dat de \definecolor{yellow}{rgb}{1,1,0}
3.4. Alinierea şi formatarea paragrafelor 23
Exemplul 3.5 Atât textul obis, nuit cât s, i textul de tip matematic pot fi colo-
rate cu comanda \color
Astfel, dacă scriem
\color{cyan} , ,Text colorat’ ’ \color{black}
obt, inem
„Text colorat”
(am adăugat, la sfârs, it, comanda \color{black} pentru a stopa efec-
tul comenzii \color{cyan})
\centerline{...}
Acelas, i efect se poate obt, ine s, i dacă se foloses, te, în cadrul unui mediu oare-
care, comanda
\raggedright
Efectul comenzii dispare după ce mediul se termină.
Pentru aliniere la dreapta se va folosi mediul
Acelas, i efect se poate obt, ine s, i dacă se foloses, te, în cadrul unui mediu oare-
care, comanda
\raggedleft
Efectul comenzii dispare după ce mediul se termină.
Exemplul 3.6
\begin{flushleft}
Acest text este\\ aliniat la st\^{a}nga.
\LaTeX{} nu va \^{i}ncerca s\u{a} fac\u{a}
Exemplul 3.7
\begin{flushright}
Acest text este\\ aliniat la dreapta.
\LaTeX{} nu va \^{i}ncerca s\u{a} fac\u{a}
Celălalt parametru este spat, ierea verticală dintre paragrafe s, i este con-
trolat de \parskip, care poate fi s, i el modificat folosind tot comanda \set-
length.
De exemplu (sunt două variante de scriere),
Exemplul 3.8
Acesta este primul paragraf. \par Acesta este al
doilea paragraf.
\par \parindent = 2cm Acesta este al treilea
paragraf, cu un indent de 2 cm
\par \noindent \parskip = 1mm Acesta este al patrulea
paragraf, \c{s}i este f\u{a}r\u{a} indent.
\^{I}ncep\^{a}nd de acum, toate paragrafele vor avea
spa\c{t}ierea vertical\u{a} dat\u{a} de \parskip=4mm
\par Acesta este ultimul paragraf.
De exemplu18 ,
% spat
, ierea liniilor este setată
\linespread{1.3} % la un factor de 1.5 fat , ă de
% spat
, ierea normală normală
% spat
, ierea liniilor este setată
\linespread{1.6} % la un factor de 2 fat, ă de
% spat
, ierea normală
\singlespacing % spat
, ierea normală
% a liniilor
\doublespacing % spat
, ierea dublă
% a liniilor
\onehalfspace % spat
, ierea la 1.5 fat
, ă de
% spat
, ierea normală
Exemplul 3.9
18
În cadrul unei clase standard, fără nici o opt, iune adăugată, cu un font de 10pt, distant, a
dintre două linii succesive este de 12pt. Deci raportul dintre mă rimea fontului s, i distant, a
standard dintre două linii este de 1.2. Prin urmare, setarea unui factor de 1.3 (în raport
cu factorul 1.2, adică 1.3 x 1.2) va duce la un facor de distant, are de aproximativ 1.5
(s, i respectiv aproximativ 2 în cazul setării factorului 1.6 ).
3.4. Alinierea şi formatarea paragrafelor 27
Pagina
\setlength{numecmd}{valoare}
unde numecmd este numele comenzii iar valoare este noua valoarea atri-
buită. De exemplu, putem lua o dimensiune particulară a paginilor afis, ate
ale unui document astfel (sunt două variante de scriere):
\setlength{\textwidth}{150mm} \textwidth=150mm
\setlength{\textheight}{210mm} \textheight=210mm
\setlength{\evensidemargin}{0mm} \evensidemargin=0mm
\setlength{\oddsidemargin}{15mm} \oddsidemargin=15mm
\setlength{\topmargin}{0mm} \topmargin=0mm
\setlength{\headheight}{0mm} \headheight=0mm
\setlength{\headsep}{10mm} \headsep=10mm
29
30 4. Pagina
\topmargin
Header \headheight
\headsep
This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
\columnsep
This is main text of the document
/ This is main text of the document
\oddsidemargin
\evensidemargin
This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document \columnseprule
This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
\paperheight
This is main text of the document This is main text of the document
\columnwidth
This is main text of the document This is main text of the document Right
\textheight
This is main text of the document This is main text of the document margin
Margin This is main text of the document \linewidth
This is main text of the document note
Note 1 This is main text of the document This is main text of the document
\marginparpush
This is main text of the document This is main text of the document
\marginparsep
Margin This is main text of the document This is main text of the document
Note 2 This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main\marginparwidth
text of the document
This is main\textwidth
text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
This is main text of the document This is main text of the document
\footskip Footer
• geometry.
• pentru situat, iile în care se dores, te ca documentul întreg să fie land-
scape se utilizează
\usepackage[landscape]{geometry}
32 4. Pagina
\pagestyle{stil}
• plain: antetul e gol iar subsolul cont, ine doar numărul paginii scris
centrat (este stilul implicit pentru clasele article s, i report)
• headings: subsolul e gol iar antetul cont, ine numărul paginii precum
s, i alte informat, ii cum ar fi numele capitolului sau al sect, iunii (nu se
aplică primei pagini a unui capitol)
4.2. Antetul şi subsolul paginii 33
\thispagestyle{empty}
Dar uneori, des, i numărul unei pagini nu apare, totus, i următoarele pa-
gini sunt numerotate începând cu 2; dacă se dores, te ca numerotarea unei
pagini să înceapă cu 1, avem la dispozit, ie două variante.
Prima variantă este să scriem, pe pagina care se dores, te să înceapă cu 1,
comanda
\setcounter{page}{1}
A doua variantă este să scriem, pe pagina care se dores, te să înceapă cu 1,
comanda
\pagenumbering{arabic}
În ambele variante apar cifre care se repetă în cadrul PDF-ului generat
(apare, de exemplu, pagina 1, apoi 2, apoi se începe din nou numerotarea
34 4. Pagina
de la 1). Pentru a evita acest lucru avem posibilitatea să îmbunătăt, im vari-
anta a doua, de mai sus, scriind încă de la început comanda
\pagenumbering{roman}
\usepackage{fancyhdr}
\pagestyle{fancy}
Antetul s, i subsolul cuprind trei elemente: partea din stânga, partea centrală
s, i partea din dreapta. Pentru a seta aceste valori, se pot folosi următoarele
comenzi:
\lhead[even]{odd}
\lfoot[even]{odd}
\chead[even]{odd}
\cfoot[even]{odd}
\rhead[even]{odd}
\rfoot[even]{odd}
unde, ca s, i argumente, folosim comenzile speciale:
Exemplul 4.5
\documentclass{book}
\usepackage{fancyhdr}
\pagestyle{fancy}
4.2. Antetul şi subsolul paginii 35
Exemplul 4.6 Se pot introduce formatări pentru textele ce apar în antet sau
subsol, de exemplu
\lhead{\nouppercase{\leftmark}}
pentru a putea scrie note de subsol. Acestea se pot scrie imediat (de obicei
fără nici un spat, iu) după cuvântul căruia vrem să îi atas, ăm o notă de subsol.
Notele de subsol vor fi indicate prin anumite semne (cifre arabe (modul
implicit), cifre romane, litere etc.), în ordine crescătoare (sau predefinită de
LATEX) s, i vor fi separate de restul paginii de o linie orizontală.
La toate notele de subsol ne putem referi ulterior utilizând comenzile
indicate la pagina 83.
Dacă dorim ca numerotarea notelor de subsol sa fie cu cifre arabe tre-
buie să scriem comanda
\renewcommand{\thefootnote}{\arabic{footnote}}
(acesta este modul implicit de scriere a notelor de subsol dar se poate folosi
atunci când se dores, te schimbarea modului de indicare a notelor de subsol).
36 4. Pagina
\renewcommand{\thefootnote}{\alph{footnote}}
\renewcommand{\thefootnote}{\roman{footnote}}
\renewcommand{\thefootnote}{\fnsymbol{footnote}}
\counterwithout{footnote}{chapter}
\footnotemark[semnul]
19
Trebuie să apelăm în Preambul pachetul chngcntr
20
Totus, i există o except, ie: mediul equation permite inserarea de note de subsol folosind
direct comanda \footnote
4.2. Antetul şi subsolul paginii 37
în textul matematic sau în celula din tabel unde vrem să apară nota de sub-
sol. Argumentul semnul este opt, ional s, i reprezintă semnul care se dores, te
să apară; dacă nu se scrie, va apare implicit următorul semn dedicat notelor
de subsol (as, a cum a fost, eventual, definit în cadrul documentului).
Nota de subsol nu este încă generată. În acest sens, în afara mediu-
lui care produce textul matematic sau tabelul, imediat după, trebuie scrisă
comanda
\setcounter{footnote}{0}
În plus fat, ă de datele de mai sus, la începutul unei lucrări s, tiint, ifice, se
mai scrie s, i un rezumat (sau abstract) al lucrării.
Acesta trebuie să apară după titlu, autori, dată, însă înainte de arti-
colul propriu-zis. Pentru a crea un abstract se va folosi mediul abstract
39
40 5. Structura unui document
\usepackage[romanian]{babel}
sau, dacă se dores, te schimbarea lui în orice alt titlu, de exemplu „Rezu-
matul lucrării”, atunci trebuie adăugat în Preambul linia
\renewcommand{\abstractname}{Rezumatul lucrării}
Exemplul 5.1
\documentclass{article}
\renewcommand{\abstractname}{Rezumatul lucrării}
\title{Titlu} % Titlul documentului
\author
{
Autor 1\\
Affiliation 1\\
Address 1\\
\texttt{e-mail: autor1@domain.com}
\and Autor 2\\
Affiliation 2\\
Address 2\\
\texttt{e-mail: autor2@domain.com}
}
% Lista cu autorii si afilierile lor
\date{} % Data nu se afi\c{s}eaz\u{a}
% sau specific explicit data: \date{01.09.2018}
\begin{document}
\maketitle % Comanda de activare
\begin{abstract}
% Acest mediu trebuie introdus dupa \maketitle
Acesta este rezumatul articolului
\end{abstract}
Acum \^{i}ncepe con\c{t}inutul efectiv al articolului
\end{document}
5.1. Pagina de titlu 41
Exemplul 5.3
% acesta este fisierul principal
% in care vom include “pagina de titlu”
\documentclass[11pt,a4paper]{report}
\usepackage{amsfonts,amsmath,amssymb}
\usepackage{setspace} %pachet pentru spatieri
\usepackage{fancyhdr} %pachet pentru antet si subsol
\usepackage{graphicx} %pachetul pentru imagini
\usepackage{epstopdf}
% epstopdf converteste un fisier EPS intr-unul PDE.
% Rezultatul este un fisier potrivit pentru a inclus
% in documentul nostru, ca imagine
\textheight=23.7cm \textwidth=14.0cm \topmargin= 0cm
\oddsidemargin=1.5cm \evensidemargin=0cm
\setstretch{1.3}
\begin{document}
\include{Pagina_de_titlu}
42 5. Structura unui document
,,proba’’ ,,proba”
,\hspace{-0.02cm},proba’’ „proba”
\quotedblbase{}proba’’ „proba”
,,proba\textquotedblright ,,proba”
,,proba" ,,proba”
‘‘proba’’ “proba”
\textquotedblleft{}proba’’ “proba”
22
Vezi Secţiunea 5.1.1
5.1. Pagina de titlu 43
% Coordonatorul si autorul
\begin{minipage}[t]{6.25cm}
\begin{flushleft}
\large
\textbf{Conduc\u{a}tor \c{s}tiin\c{t}ific:}\\
Lect. univ. dr. Prenume \textsc{Nume}
\end{flushleft}
\end{minipage}
\hfill
\begin{minipage}[t]{6.25cm}23
\begin{flushright}
\large
\textbf{Student:} \\
Prenume \textsc{Nume}
\end{flushright}
\end{minipage}
\vfill
Există, evident, s, i posibilitatea ca documentul de mai sus să fie scris di-
rect în documentul dat de Exemplul 5.3, în locul comenzii \include{Pa-
gina_de_titlu}. Astfel nu vom mai avea două documente separate.
22
Am ales să punem două minipagini una lângă alta, prin urmare trebuie ca suma lăt, imilor
celor două minipagini să fie mai mică decât lungimea unei linii curente. De exemplu, în
cazul nostru, suma 12.5 cm. nu depăs, es, te lungimea liniei curente.
44 5. Structura unui document
\includegraphics[optiune1,optiune2]{nume imagine}
unde:
\includegraphics[scale=.4]{stema.eps}
24
Formatele de imagini depind de compilatorul folosit. Dacă se compilează cu comanda
LaTeX, atunci imaginea trebuie să aibă extensia EPS (Encapsulated PostScript) sau PS
(PostScript); dacă se compilează cu comanda PDFLaTeX, atunci imaginea trebuie să aibă
extensia PDF (Portable Document Format), JPEG (Joint Photographic Expert Group), TIFF
(Tag Index File Format) sau PNG (Portable Network Graphic).
5.1. Pagina de titlu 45
\begin{figure}[pozitia]
\includegraphics[optiune1,optiune2]{nume imagine}
\caption[nume scurt]{nume imagine} \label{eticheta}
\end{figure}
unde:
• pozitia este un argument opt, ional care poate seta alinierea (pe ver-
ticală) a imaginii în cadrul paginii; variantele sunt: t (top), h (here), b
(bottom). Dacă dorim amplasarea într-o anumită pozit, ie, chiar dacă
nu este suficient spat, iu, atunci se folosesc cele trei variante de mai sus
(sau chiar combinat, ii) precedate de semnul !
De exemplu, !hbt înseamnă că orice alte restrict, ii sunt ignorate s, i
se va fort, a pozit, ionarea imaginii în pozit, ia specificată h; dacă nu se
poate, atunci se va fort, a pozit, ionarea în pozit, ia b; apoi în pozit, ia t
• nume scurt este numele care va apare în lista de figuri afis, ată cu
ajutorul comenzii \listoffigures
• nume imagine este numele dat imaginii (acest nume poate apărea
deasupra imaginii sau la sub imagine);
\renewcommand{\figurename}{Imaginea}
46 5. Structura unui document
\begin{figure}[!hbt]
\centering
\includegraphics[height = 3cm]{stema.eps}
\hspace{3cm}
\includegraphics[width = 3cm]{Escher_Relativity.jpg}
\caption[Imagini \^{i}n linie]
{Stema Facult\u{a}\c{t}ii de Matematic\u{a} \c{s}i
\textit{Relativitate} de M.C. Escher (1953)}
\label{Stema_Escher2}
\end{figure}
vom obt, ine
As, a cum se poate vedea, numerotarea obt, inută este pentru ambele fi-
guri simultan. Dacă dorim să poată fi numerotate individual, putem folosi
mediul minipage (as, a cum se s, tie, în fiecare mini-pagină creată cu acest
mediu putem insera texte, tabele, imagini)
\centering
\includegraphics[width=3cm]{Escher_Relativity.jpg}
\caption{\textit{Relativitate} de M.C. Escher (1953)}
\label{Escher3}
\end{minipage}
\end{figure}
vom obt, ine Imaginea 5.3 s, i Imaginea 5.4.
Exemplul 5.9
\begin{figure}[!htb]
\centering
\subfigure[Stema Facult\u{a}\c{t}ii de Matematic\u{a}]
{ \includegraphics[height=3cm]{stema.eps}
\label{Stema4}
}\hspace{3cm}
\subfigure[\textit{Relativitate} de M.C. Escher (1953)]
{ \includegraphics[width=3cm]{Escher_Relativity.jpg}
\label{Escher4}
}\\
\caption{Stema Facult\u{a}\c{t}ii de Matematic\u{a}
\c{s}i \textit{Relativitate} de M.C. Escher (1953)}
\label{Stema_Escher4}
25
Trebuie să apelăm în Preambul pachetul subfigure
5.1. Pagina de titlu 49
\end{figure}
5.1.2 Mini-pagini
Pentru a scrie cele două câmpuri (Conducătorul s, i Studentul) am creat
două mini-pagini folosind mediul minipage:
unde:
• alinierev este un argument opt, ional care poate seta alinierea (pe
verticală) a mini-paginii în raport cu linia de text în cadrul căreia care
este inserată mini-pagina; variantele sunt: t (top), c (centre), b (bot-
tom);
În cazul a două mini-pagini as, ezate una lângă alta (as, a cum este cazul
prezentat mai sus, în Exemplul 5.4) suma lăt, imilor celor două mini-pagini
nu trebuie să depăs, ească lungimea unei linii (iar lungimea liniei curente
este dată de setarea26 tipului de pagină din Preambul, sau, eventual, chiar
de comanda \textwidth ); în cazul în care suma depăs, es, te lungimea lin-
iei curente, cea de a doua mini-pagina va fi plasată automat pe linia urmă-
toare.
O altă posibilitate ar fi, în loc să precizăm o valoare anume, să precizăm
un procent din lungimea posibilă a unei linii (care este setată de comanda
\linewidth ); de exemplu putem scrie {minipage}[t]{0.4\linewi-
dth} pentru a crea o mini-pagină cu lăt, imea egală cu 40% din lăt, imea posi-
bilă a unei linii din pagina documentului nostru.
\textbf{Conduc\u{a}tor \c{s}tiin\c{t}ific:}\\
Lect. univ. dr. Prenume \textsc{Nume}
\end{flushleft}
\end{minipage}
\begin{minipage}{1.0\textwidth}
\begin{flushright}
\large
\textbf{Student:} \\
Prenume \textsc{Nume}
\end{flushright}
\end{minipage}
Deci instruct, iunea \hfill nu a mai fost necesară (de asemenea, cen-
trarea celor două mini-pagini nu mai este necesară, ele ocupând oricum
linia întreagă).
Ment, ionăm că dacă vom lua 0.5\textwidth, atunci cele două mini-
pagini vor apărea iarăs, i una lângă alta.
Precizăm că în cadrul mediului minipage putem utiliza aproape orice
comandă s, i orice alt mediu.
Acest lucru nu mai este valabil în cadrul comenzii \parbox care are s, i
ea rolul de a insera un text într-o căsut, ă. Comanda este:
\parbox[alinierev]{latime}{text}
unde:
• alinierev este un argument opt, ional care poate seta alinierea (pe
verticală) a căsut, ei în raport cu linia de text în cadrul căreia care este
inserată căsut, a; variantele sunt: t (top), c (centre), b (bottom);
• latime setează lăt, imea căsut, ei;
• text este textul ce se dores, te scris într-o căsut, ă.
Alte comenzi pentru a creea căsut, e sunt
\makebox sau \framebox sau \dashbox
5.2 Secţiuni
LATEX oferă următoarele nivele de ierarhizare pentru structurarea unui
document:
5.2. Secţiuni 51
Nivelul
Input (Comanda) Nivelul
(clasele book
(clasa article)
s, i report)
\part{Nume} -1 0
\chapter{Nume} 0 -
\section{Nume} 1 1
\subsection{Nume} 2 2
\subsubsection{Nume} 3 3
\paragraph{Nume} 4 4
\subparagraph{Nume} 5 5
Exemplul 5.11
\chapter*{Introducere}
% Introducerea nu va fi numerotata
Aceasta este Introducerea
\chapter{Numele primului Capitol}
Acesta este primul capitol
\section{Numele primei Sec\c{t}iuni}
Aceasta este prima sec\c{t}iune
\subsection{Numele primei SubSec\c{t}iuni}
Aceasta este prima subsec\c{t}iune
\subsubsection{Numele Primei SubSubSec\c{t}iuni}
Aceasta este prima subsubsec\c{t}iune
\section{Numele celei de-a doua Sec\c{t}iune}
Aceasta este a doua sec\c{t}iune
\chapter{Numele celui de-al doilea Capitol}
Acesta este al doilea capitol
5.3 Cuprinsul
Pentru a crea automat Cuprinsul s, i al afis, a se foloses, te comanda
\tableofcontents
exact în locul unde se dores, te să apară acesta.
Cuprinsul va cuprinde automat toate structurile numerotate (adică ar-
gumentele comenzilor \chapter[ ]{ }, \section[ ]{ }, etc.).
Dacă numele sunt prea lungi, atunci există argumentul opt, ional (cel
trecut între paranteze pătrate) în care se poate scrie numele scurt al struc-
turii; lista Cuprinsului (precum s, i Antetul s, i Subsolul, dacă este cazul) se
va forma astfel cu aceste nume scurte ale structurii.
Fis, ierul trebuie compilat de două ori pentru ca toate referint, ele la nu-
merele de pagini ce apar în Cuprins să fie actualizate s, i afis, ate corect.
Comenzile
\listoftables s, i \listoffigures
afis, ează lista tuturor tabelelor s, i respectiv figurilor numerotate automat
(adică toate argumentele comenzii \caption[ ]{ }, care e utilizată pen-
tru tabele s, i figuri). Dacă numele sunt prea lungi, atunci listele se vor forma
cu argumentul opt, ional (cel trecut între paranteze pătrate) în care se poate
scrie numele, în versiunea mai scurtă, a tabelului sau a figurii.
De obicei aceste două comenzi sunt plasate după \tableofcontents.
Există capitole, sect, iuni, tabele sau figuri care nu sunt numerotate dar
totus, i se dores, te includerea lor în una din cele trei liste. Aceasta se va face
folosind comanda
\addcontentsline{lista}{tipul}{info}
unde lista este tipul de listă în care se dores, te inserarea (variantele sunt:
toc pentru „Table of Contents”, lot pentru „List of Tables” s, i lof pentru
„List of Figures”); tipul este tipul structurii pe care dorim să o inserăm (de
exemplu, chapter, section, table, figure); iar info este informat, ia
pe care dorim să o inserăm în listă.
De exemplu, dacă sect, iunea „Introducere” este nenumerotată dar se
dores, te includerea ei în Cuprins, atunci, dacă suntem în clasa book sau
report, se foloses, te
\chapter*{Introducere}
\addcontentsline{toc}{chapter}{Introducere}
54 5. Structura unui document
\section*{Introducere}
\addcontentsline{toc}{section}{Introducere}
\pdfbookmark[1]{Cuprins}{Cuprins}
Cuvintele implicite ale LATEX folosite în listele de mai sus „Contents”, „List
of Tables” s, i „List of Figures”. Dacă se dores, te schimbarea lor varianta în
limba română a celor trei denumiri, atunci trebuie adăugat în Preambul
pachetul babel cu opt, iunea romanian, i.e.
\usepackage[romanian]{babel}
\renewcommand{\contentsname}{Cuprins}
\renewcommand{\listtablename}{Lista de tabele}
\renewcommand{\listfigurename}{Lista de figuri}
• pot fi păstrate într-o bază de date de tip BibTeX, în cadrul unui fis, ier
de tip *.bib; acestea sunt apoi apelate în document printr-o comandă.
• pentru o carte:
56 5. Structura unui document
@book
{
Gratzer/2014,
author = {George Gr\”{a}tzer},
title = {{Practical \LaTeX{}}},
publisher = {Springer},
address = {Cham Switzerland},
year = {2014}
}
• pentru un articol:
@article
{
MatRas/2015,
author = {L. Maticiuc, A. R\u{a}\c{s}canu},
title = {{Backward SVI on Random Interval}},
journal = {Bernoulli},
volume = {21},
number = {2},
pages = {1166-119},
year = {2015}
}
Referint, ele pot fi incluse în document, de obicei la sfârs, itul lui (evident,
înainte de comanda \end{document}) folosind comenzile:
\bibliographystyle{plain}
% mai exista si alte stiluri in afara de plain:
% unsrt, alpha, abbrv etc.
\bibliography{fisier_1,fisier_2,...,fisier_n}
unde fisier_i specifică fis, ierul *.bib apelat.
Cuvântul implicit al LATEX este „References”. Dacă se dores, te utilzarea
cuvântului „Bibliografie” în loc de „References” trebuie adăugat în Pream-
5.4. Bibliografia. Indexul 57
\usepackage[romanian]{babel}
sau, dacă se dores, te schimbarea lui în orice alt titlu, de exemplu „Biblio-
grafia mea”, atunci, dacă suntem în clasa book sau report, se foloses, te
\renewcommand{\bibname}{Bibliografie}
\renewcommand{\refname}{Bibliografie}
În anumite situat, ii, modul implicit în care apare numele capitolului sau sec-
t, iunii BIBLIOGRAFIE în Antet, de exemplu, este cu majuscule. Dacă dorim
să apară doar prima literă cu majusculă, scriem comanda
\renewcommand{\bibname}{B\lowercase{ibliografie}}
\href{adresa}{textul de afisat}
Pentru ca o adresă de e-mail, care e afis, ată în document, să fie activă s, i să
poată fi accesată direct din fis, ierul PDF trebuie folosită comanda28
Pachetul de opt, iuni hyperref mai are avantajul că activează chiar toate
referint, ele s, i citările din PDF (cele introduse prin comenzile \ref s, i \cite)
27
Este recomandat (vezi pagina 62) ca pachetul hyperref să fie scris ultimul în Preambul,
în lista pechetelor (există s, i except, ii: de exemplu, pachetul tabularx trebuie scris după
hyperref).
28
De exemplu, putem scrie \href{\mailto:lucian.maticiuc@uaic.ro}{lucian.
maticiuc@uaic.ro} s, i vom obt, ine lucian.maticiuc@uaic.ro
58 5. Structura unui document
s, i, astfel, vom putem merge la orice referint, ă din cadrul PDF printr-un sim-
plu click pe referint, a respectivă.
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliografie}
\addcontentsline{toc}{section}{Bibliografie}
Exemplul 5.12
\documentclass[10pt,a4paper]{article}
\usepackage[colorlinks]{hyperref}
\renewcommand{\refname}{Bibliografie}
\hypersetup{colorlinks=true,linkcolor=cyan,
citecolor=green,filecolor=black,urlcolor=blue}
\begin{document}
\tableofcontents
\section{Preliminarii}
Cit\u{a}m lucrarea \cite{Mat/2017}.
\subsection{Rezultatele principale}
Prezent\u{a}m rezultatele principale
\begin{thebibliography}{99}
\bibitem{Gratzer/2014} George Grat\”{z}er, \textit{
Practical \LaTeX{}}, Springer, Cham Switzerland, 2014.
\bibitem{Mat/2017} Lucian Maticiuc,
\textit{Teoria probabilit\u{a}\c{t}ilor},
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia\c{s}i,
\href{http://www.math.uaic.ro/~maticiuc/didactic/
Probability Theory.pdf}
{http://www.math.uaic.ro/~maticiuc/didactic/
Probability Theory.pdf}, 2018.
\bibitem{MatRas/2015} L. Maticiuc, A. R\u{a}\c{s}canu,
Backward SVIs on Random Interval, Bernoulli, 21 (2),
1166-119, 2015 (vezi \url{https://projecteuclid.org/
euclid.bj/1429624974}).
\bibitem{wiki} \url{http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/}
5.4. Bibliografia. Indexul 59
\end{thebibliography}
\addcontentsline{toc}{section}{Bibliografie}
\end{document}
\hypersetup{optiune1,optiune2,...}
\hyperref[numeeticheta]{text}
unde numeeticheta este eticheta la care vrem să ne referim (s, i care a fost
introdusă în altă parte prin comanda \label ) iar text este cuvântul sau
grupul de cuvinte care va fi afis, at s, i care, în PDF, va deveni link-ul ce va
face trimiterea la locul din PDF unde este eticheta pusă de noi.
Dacă scriem
Pentru a crea automat Cuprinsul \label{content}
\c{s}i a-l afi\c{s}a se folose\c{s}te comanda
\texttt{\textbackslash tableofcontents}
exact \^{i}n locul unde se dore\c{s}te s\u{a}
apar\u{a}. Cuprinsul va cuprinde automat toate
structurile numerotate.
Dac\u{a} numele sunt prea lungi,
atunci se poate folosi argumentul op\c{t}ional
\^{i}n care se scrie varianta de nume scurt iar
Cuprinsul va folosi aceste nume scurte.
29
Trebuie să apelăm în Preambul pachetul hyperref.
60 5. Structura unui document
\ldots
\ldots
\^{I}n acest sens vezi comanda necesar\u{a}
ob\c{t}inerii \hyperref[content]{Cuprinsului}.
vom obt, ine
Pentru a crea automat Cuprinsul şi a-l afişa se foloseşte comanda \ta-
bleofcontents exact în locul unde se doreşte să apară. Cuprinsul va
cuprinde automat toate structurile numerotate. Dacă numele sunt prea
lungi, atunci se poate folosi argumentul opt, ional în care se scrie varianta
de nume scurt iar Cuprinsul va folosi aceste nume scurte.
...
...
În acest sens vezi comanda necesară obţinerii Cuprinsului.
\usepackage{makeidx}
\printindex
\index{notiune}
\usepackage[romanian]{babel}
sau, dacă se dores, te schimbarea lui în orice alt titlu, de exemplu „Indice”,
atunci trebuie adăugat în Preambul linia
\renewcommand{\indexname}{Indice}
În anumite situat, ii, modul implicit în care apare numele capitolului sau
sect, iunii INDICE în Antet, de exemplu, este cu majuscule. Dacă dorim să
apară doar prima literă cu majusculă, scriem comanda
\renewcommand{\indexname}{I\lowercase{ndice}}
\addcontentsline{toc}{chapter}{Indice}
\clearpage
\phantomsection
(am adăugat, în plus, comanda \clearpage care este utilă în unele cazuri).
Utilizarea comenzii \phantomsection este utilă, de exemplu, în cazul
sect, iunii Indice care a fost adăugată în Cuprins.
De asemenea, se poate întâmpla ca link-ul către o structură numerotată
sau către o pagină din PDF (prin comenzile \ref sau \pageref, vezi pa-
gina 83) să acceseze o pagină gres, ită (de obicei, o pagină precedentă). S, i în
62 5. Structura unui document
Expresii matematice
63
64 6. Expresii matematice
Remarca 6.1 Ment, ionăm că în modul matematic spat, iile, atât cele orizon-
tale cât s, i cele verticale, trebuie introduse special (vezi tabelul cu comenzi
pentru diverse tipuri de spat, ii orizontale precum s, i tabelul cu comenzi pen-
tru diverse tipuri de spat, ii verticale).
Astfel, în modul matematic:
• spat, iile orizontale sunt permise, dar nu au nici un efect;
• liniile goale nu sunt permise.
În modul matematic delimitatorii de bază ai expresiilor (care act, ionează
ca o pereche de paranteze) sunt dat, i de:
Input Output
(Comanda) (Rezultatul)
$(a-b)$ (a − b)
$[a-b]$ [a − b]
$\{a-b\}$ {a − b}
$|a|$ |a|
$\vert a\vert$ |a|
$\|a\|$ kak
$\Vert a\Vert$ kak
$\langle a,b\rangle$ ha, bi
Ment, ionăm că aces, ti delimitatori au sens s, i folosit, i individual (vezi tabelul
de la pagina 78).
De asemenea, ment, ionăm că dacă adăugăm comenzile \left s, i respec-
tiv \right în fat, a fiecărui delimitator dintr-o pereche, atunci dimensiunea
perechii de delimitatori se va ajusta automat în funct, ie de înălt, imea expre-
siei matematice scrisă în cadrul perechii (vezi tipurile de perechi de delimi-
tatori).
30
Reamintim că în cazul în care se dores, te ca numerotarea ecuat, iilor, scrise în display, să fie
în partea stângă (implicit este numerotarea în partea dreaptă) se foloses, te opt, iunea leqno
în cadrul comenzii \documentclass (vezi pagina 2)
6.1. Modul matematic 65
Exemplul 6.2
Fie $x,y,a,b,r$ astfel \^{i}nc\^{a}t
\[
(x-a)^2+(y-b)^2=r^2.
\]
Ecua\c{t}ia este scris\u{a} \^{i}n display
dar nu este numerotat\u{a}.
Exemplul 6.3
Fie $x,y,a,b,r$ astfel \^{i}nc\^{a}t
\begin{equation}
(x-a)^2+(y-b)^2=r^2.
\end{equation}
Mediul folosit numeroteaz\u{a} automat formula.
Dar nu o putem apela deoarece nu am etichetat-o.
Dac\u{a} scriem:
fie \(x,y,a,b,r\) astfel \^{i}nc\^{a}t
\begin{equation}
(x-a)^2+(y-b)^2=r^2, \label{eq.cerc1}
\end{equation}
atunci o putem apela deoarece am etichetat-o;
acum ne putem referi la egalitatea \eqref{eq.cerc1}
sau la egalitatea (\ref{eq.cerc1}).
% deci avem doua variante de a ne referi la o
% expresie matematica din mediul equation
% care e etichetata:
% ori cu \eqref{eticheta}, si atunci nu mai
66 6. Expresii matematice
Dac\u{a} scriem:
fie \begin{math}x,y,a,b,r\end{math}
astfel \^{i}nc\^{a}t
\begin{equation*}
(x-a)^2+(y-b)^2=r^2,
\end{equation*}
atunci formula nu mai este numerotat\u{a}.
\allowdisplaybreaks
6.1. Modul matematic 67
Exemplul 6.4
Fie $x,y,r,p$ astfel \^{i}nc\^{a}t
\begin{align}
&x^2+y^2=r^2,\\
&xy=p.
\end{align}
Mediul folosit numeroteaz\u{a} automat
ambele linii cu formule.
Dar nu le putem apela deoarece nu le-am etichetat.
Alinierea se face la st\^{a}nga.
Dac\u{a} scriem:
fie \begin{math}x,y,a,b,r\end{math}
astfel \^{i}nc\^{a}t
68 6. Expresii matematice
\begin{align*}
x^2+y^2=r^2,&\\
xy=p,&
\end{align*}
atunci formulele nu mai sunt numerotate.
Alinierea se face la dreapta.
Exemplul 6.5
Fie $x,y,r,p$ astfel \^{i}nc\^{a}t
\begin{eqnarray}
&&x^2+y^2=r^2,\\
&&xy=p.
\end{eqnarray}
Exemplul 6.8
Fie func\c{t}ia $f$ dat\u{a} de
\begin{equation*}
f(x) = \begin{cases}
e^x,&\text{dac\u{a} }x<0,\\
1-x,&\text{dac\u{a} }0\leq x\leq1,\\
\ln(x),&\text{dac\u{a} }x>1.
\end{cases}
\end{equation*}
În final ment, ionăm că pentru a colora orice text scris în modul matema-
tic (dar s, i un text obis, nuit) putem folosi comanda \color (vezi s, i Exemplul
3.5). Astfel putem scrie
\color{culoare} text in mod matematic \color{black}
(am adăugat, la sfârs, it, comanda \color{black} pentru a stopa efectul
comenzii \color{culoare} )
există s, i altele pentru care există comenzi speciale (pentru care trebuie fo-
losite pachetele amsmath s, i amssymb).
Comenzile pentru producerea unora dintre operat, iile binare sunt date
în tabelul următor:
$\times$ × $\smallsetminus$ r
$\cdot$ · $\oplus$ ⊕
$\cup$ ∪ $\otimes$ ⊗
$\cap$ ∩ $\vee$ ∨
$\circ$ ◦ $\wedge$ ∧
$\bullet$ • $\And$ sau $\&$ &
Comenzile pentru producerea unora dintre relat, iile binare sunt date în
tabelul următor:
Comenzile pentru producerea unora dintre relat, iile binare negate sunt
date în tabelul următor:
$\nsubseteq$ *
\xrightarrow[dedesubt]{deasupra}
\xlongrightarrow[dedesubt]{deasupra}
\xlongequal[dedesubt]{deasupra}
$X_{n}\xlongrightarrow[n\rightarrow \infty]{L^{p}}X$
$y\xlongequal{\text{def}}f(x)$
$y\xlongequal{\mathrm{def}}f(x)$
obt, inem
Lp Lp
Xn −−−→ X Xn −−−−→ X
n→∞ n→∞
def def
y === f (x) y === f (x)
Exemplul 6.10 Scrierea de mai sus poate fi îmbunătăt, ită dacă mai adăugăm
nis, te spat, ii în modul matematic (de exemplu, \; ) s, i un spat, iu negativ în
cazul egalităt, ii (de exemplu, \hspace{-4pt} ).
Astfel, dacă scriem
$X_{n}\xlongrightarrow
[\;\;\;\;n\rightarrow \infty\;\;\;\;]{L^{p}}X$
$y\xlongequal
{\hspace{-4pt}\mathrm{def}\hspace{-4pt}}f(x)$
obt, inem
Lp def
Xn −−−−−−−→ X s, i y == f (x)
n→∞
Exemplul 6.11 În cazul în care se scrie în cadrul unui mediu în care modul
implicit de scriere este unul italic (vezi mediile de tip teoremă, pagina 87),
atunci, pentru a scrie cu alt font, se poate utiliza fontul emphasized32 . Astfel,
dacă vom scrie
$y\xlongequal
{\hspace{-4pt}\emph{def}\hspace{-4pt}}f(x)$
vom obt, ine
def
y == f (x)
32
Acelas, i efect se obt, ine s, i dacă se foloses, te {\rm def} în loc de \emph{def}
74 6. Expresii matematice
Ment, ionăm că pentru a obt, ine două integrale alăturate avem variantele
(vezi tabelul cu comenzi pentru diverse tipuri de spat, ii orizontale)
Input Output
(Comanda) (Rez.)
$a_{n}$ an
$a^{n}$ an
a
$\frac{a}{b}$ b
n a
p
$\sqrt[n]{\frac{a}{b}}$ b
6.2. Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri 75
a
$\left(\frac{a}{b}\right)$ b
a
$\left[\frac{a}{b}\right]$ b
a
$\left\{\frac{a}{b}\right\}$ b
a
$\left\vert \frac{a}{b}\right\vert$
b
a
$\left|\frac{a}{b}\right|$
b
a
$\left\Vert \frac{a}{b}\right\Vert$
b
a
$\left\|\frac{a}{b}\right\|$
b
a
$\left\{\frac{a}{b}=0\right.$ b =0
$\left\langle \frac{a}{b},\frac{c}{d}
a c
b, d
\right\rangle$
Evident, putem scrie perechile de delimitatori, i.e. toate cele s, ase tipuri
de delimitatori (modulul s, i norma au două variante de scriere) de mai sus,
s, i fără comenzile \left s, i \right, dar în acest caz delimitatorii nu se vor
mai mări automat în funct, ie de mărimea formulelor scrise între ei.
O altă modalitate de a mări (dar nu automat) fiecare delimitator în
parte, pentru a-l face cât mai potrivit cu mărimea formulelor scrise între
ei, este să utilizăm comenzile \big, \Big, \bigg, \Bigg ; de exemplu:
$\Big($ $\Bigg($
Input Output
(Comanda) (Rezultatul)
P
$\sum$
X
$\displaystyle\sum$
Q
$\prod$
Y
$\displaystyle\prod$
T
$\bigcap$
\
$\displaystyle\bigcap$
S
$\bigcup$
[
$\displaystyle\bigcup$
1
$\frac{1}{n^2}$ n2
1
$\displaystyle\frac{1}{n^2}$
n2
R
$\int$
Z
$\displaystyle\int$
6.2. Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri 77
Input Output
(Comanda) (Rezultatul)
Rb
$\int\limits_{a}^{b}$
a
Rb
$\int\nolimits_{a}^{b}$ a
78 6. Expresii matematice
În cazul în care dorim ca indicele să cont, ină mai multe linii folosim
comanda \substack
$|$ | $\infty$ ∞
$\vert$ | $\partial$ ∂
$\|$ k $\forall$ ∀
$\Vert$ k $\exists$ ∃
$\langle$ h $\nexists$ @
$\rangle$ i $\emptyset$ ∅
33
Sunt mai multe comenzi pentru a produce diferite tipuri de puncte de suspensie orizon-
tale (simpla scriere a trei puncte unul după altul nu produce efectul scontat!). În modul
text există comenzile \dots s, i \ldots (această comandă funct, ionează s, i când scriem în
modul matematic) iar în modul matematic există comenzile \ldots, \cdot, \cdots,
\dotsb, \dotsi, \dotsm s, i \dotsc
Ment, ionăm că \dots s, i \ldots produc oarecum acelas, i efect (dar prima comandă ges-
tionează automat spat, iile libere de dinainte s, i de după punctele de suspensie iar a doua
comandă nu gestionează automat aceste spat, iile libere).
6.2. Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri 79
$\alpha$ α $\mu$ µ
$\beta$ β $\nu$ ν
$\gamma$ γ $\xi$ ξ
$\delta$ δ $\pi$ π
80 6. Expresii matematice
$\epsilon$ $\rho$ ρ
$\varepsilon$ ε $\sigma$ σ
$\zeta$ ζ $\tau$ τ
$\eta$ η $\phi$ φ
$\theta$ θ $\varphi$ ϕ
$\iota$ ι $\chi$ χ
$\kappa$ κ $\psi$ ψ
$\lambda$ λ $\omega$ ω
$\Gamma$ Γ $\Pi$ Π
$\Delta$ ∆ $\Sigma$ Σ
$\Theta$ Θ $\Phi$ Φ
$\Lambda$ Λ $\Psi$ Ψ
$\Xi$ Ξ $\Omega$ Ω
Comenzile pentru producerea altor notat, ii utile sunt date în tabelul ur-
mător:
−−→
$f’’(x)$ f 00 (x) $\overrightarrow{AB}$ AB
6.2. Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri 81
$\dot{x}$ ẋ $\widetilde{AB}$ AB
g
$\ddot{x}$ ẍ $\hat{x}$ x̂
c
$\bar{x}$ x̄ $\overset{c}{ab}$ ab
$\overline{AB}$ AB $\underset{c}{ab}$ ab
c
z}|{
$\underline{abc}$ abc $\overbrace{abc}$ abc
Ment, ionăm că în cadrul modului matematic se poate trece la modul text
folosind comanda \text
În cadrul LATEXse pot crea referint, e la orice cantitate sau structură, atât
la cele numerotate automat (capitole, sect, iuni, subsect, iuni, subsubsect, iuni,
expresii matematice scrise în modul display, medii de tip teoremă, tabele,
figuri etc.) cât s, i la cele nenumerotate (în acest caz ne putem referi la pagina
34
Înaintea comenzii \numberwithin trebuie să apelăm, în Preambul, pachetul amsmath.
6.2. Operaţii, relaţii, funcţii, simboluri 83
la care apare acea cantitate sau structură). Comenzile utilizate în acest sens
sunt:
\label{nume cant.}
\ref{nume cant.}
\eqref{nume cant.}
\pageref{nume cant.}
unde:
• nume cant. reprezintă numele dat de noi cantităt, ii pe care vrem să
o apelăm ulterior;
• \label{nume cant.} este scris în locul pe care dorim să îl apelăm
ulterior;
• \ref{nume cant.} este scris acolo unde dorim să apelăm canti-
tatea marcată anterior; se va afis, a numărul atribuit automat de LATEX
cantităt, ii apelate. Prin urmare, dacă este cazul apelării unei expre-
sii matematice numerotate, dintr-un display, atunci trebuie să scriem
instruct, iunea \ref{ nume cant.} între două paranteze rotunde,
i.e. (\ref{nume cant.}). Dacă este cazul apelării numărului unei
sect, iuni, atunci nu mai trebuie adăugate parantezele;
• \eqref{nume cant.} adaugă automat s, i o pereche de paranteze în
jurul numărului expresiei apelate de noi; se foloses, te în cazul expre-
siilor matematice numerotate, aflate într-un display;
• \pageref{nume cant.} este scris acolo unde dorim să apelăm can-
titatea marcată anterior; se va afis, a numărul paginii unde se află can-
titatea apelată (este utilă, de exemplu, atunci când cantitatea apelată
nu este numerotată); în acest caz comanda nu mai trebuie scrisă între
două paranteze rotunde.
cantităt, ilor apelate, apoi afis, ează aceste numere în locul unde apare \ref
sau \pageref).
Dacă lucrăm în mediul equation, atunci există posibilitatea să apară
în loc de numărul ecuat, iei un nume dat de noi. Astfel dacă folosim co-
manda \tag{nume}, numele va apare între paranteze iar dacă folosim
\tag*{nume}, numele va apare fără paranteze.
\end{equation}
Evident, vectorii se pot produce tot cu aceste medii (luând o singură coloană
sau o singură linie).
Aceste medii trebuie incluse în medii în care se scrie în modul matema-
tic (cum ar fi mediul equation).
Ca s, i în mediul tabular, în mediile care produc matrice coloanele sunt
separate folosind semnul & iar liniile sunt separate folosind instruct, iunea
de rupere \\
Mediul matrix produce o matrice fără nici un delimitator.
Mediile pmatrix, bmatrix, Bmatrix, vmatrix s, i Vmatrix produc
matrice cu delimitatorii ( ) , [ ] , { } , | | s, i respectiv k k .
Evident, se poate lucra cu mediul matrix s, i se pot introduce separat
perechile de delimitatori dorite.
Mediile ment, ionate produc matrice cu maxim 10 coloane. Pentru ma-
trice cu mai multe coloane trebuie reiniţializat contorul MaxMatrixCols,
scriind, de exemplu, \setcounter{MaxMatrixCols}{15} (pentru a pro-
duce matrice cu maxim 15 coloane).
O altă limitare a cestor medii este faptul că ele produc doar coloane cen-
trate. Pentru matrice cu coloane aliniate altfel se va folosi mediul matrix*
s, i se va include opt, iunea r, l sau c între două paranteze pătrate (această
variantă este funct, ională s, i în cazul celorlalte trei medii). Ment, ionăm că
pachetul mathtools trebuie inclus în Preambulul documentului.
Dacă dorim, pentru a depărta put, in liniile între ele, putem adăuga un
spat, iu vertical predefinit (de obicei, \smallskip sau \medskip).
u & v
\end{matrix*}
\right]
\end{equation*}
sau as, a:
\begin{equation*}
\begin{bmatrix*}[r]
x & -y+y’ \medskip \\
u & v
\end{bmatrix*}
\end{equation*}
dYs = H (s, Ys , Zs ) dQs , pentru orice s ∈ [t, T ] ,
\end{array}
\end{equation*}
vom obt, ine
x −y
u v
\newtheorem{nume}{numeafisat}[numerotare]
unde nume este numele mediului as, a cum va fi el utilizat ulterior în doc-
ument, numeafisat este numele afis, at în PDF al noii structuri iar nu-
merotare este opt, ional s, i reprezintă numele structurii (posibile variante
sunt chapter, section) în funct, ie de care mediul este numerotat. Dacă
se dores, te numerotarea consecutivă, atunci se defines, te un mediu, apoi nu-
mele acelui mediu este folosit ca argument opt, ional la celelalte medii de tip
teoremă definite în cadrul documentului.
Există s, i varianta \newtheorem* în care mediul definit va fi nenumero-
tat35 . Dacă, de exemplu, se dores, te ca toate remarcile să fie nenumerotate,
atunci se scrie comanda \newtheorem*{remarca}{Remarca}
La toate mediile de tip teoremă ne putem referi ulterior utilizând comen-
zile indicate la pagina 83.
Mediul proof se foloses, te dacă se dores, te demonstrarea unui rezultat.
Cuvântul implicit al LATEX pentru demonstrat, ie este „Proof”. Dacă se
dores, te utilizarea cuvântului „Demonstrat, ie” trebuie adăugat în Preambul
35
Trebuie să apelăm în Preambul pachetul amsthm
88 6. Expresii matematice
\newenvironment{proof}{\noindent\textbf{Demonstra
\c{t}ie.}}{\rule{0.5em}{0.5em}}
(am vrut să apară scris cu bold, cu punct la sfârs, it s, i fără spat, iu orizontal
(indent) în fat, a lui s, i să afis, eze s, i semnul38 la sfârs, itul demonstrat, iei).
Sfârs, itul unei demonstrat, ii este, de obicei, marcat cu semnul (sau ).
36
Dacă se foloses, te pachetul amsthm, atunci această comandă nu mai are efect. În acest caz
se poate folosi comanda
\renewcommand*{\proofname}{\noindent\textbf{Demonstra\c{t}ie.}}
(am vrut ca „Demonstrat, ie” să apară scris cu bold, cu punct la sfârs, it s, i fără spat, iu orizon-
tal (indent) în fat, a lui).
37
Ca s, i comanda \newcommand există o comanda pentru a crea noi medii de lucru: este
vorba de comanda
\newenvironment{numemediu}{inceputmediu}{sfarsitmediu}
unde numemediu este numele noului mediu, inceputmediu este ce se dores, te să apară
la începutul mediului iar sfarsitmediu este ce se dores, te să apară la sfârs, itul mediului.
38
Pătratul de la sfârs, itul unei demonstrat, ii este realizat de comanda care produce o linie
orizontală de dimensiuni indicate:
\rule[inaltime]{lungime}{latime}
unde inaltime este înălt, imea la care se dores, te să apară linia în raport cu linia curentă,
lungime este lungimea pe care se dores, te să o aibă linia iar latime este lăt, imea pe care
se dores, te să o aibă linia.
De exemplu, \rule{2cm}{1mm} va produce
De asemenea, \rule{0.5em}{0.5em} sau \rule{1ex}{1ex} sau
\rule{1.5mm}{1.5mm} vor produce aproximativ acelas, i tip de pătrat:
Ment, ionăm că unitatea de măsură ex reprezintă înălt, imea literei x conform fontului
folosit (deci este o unitate relativă de măsură) iar unitatea de măsură em reprezintă lăt, imea
literei M conform fontului folosit (deci este s, i ea tot o este o unitate relativă de măsură).
În caz că se dores, te o simplă linie orizontală pe întreaga lăt, ime a paginii, atunci se poate
folosi comanda \hrule
6.4. Mediul de lucru de tip teoremă 89
Se poate folosi comanda \hfill dacă se dores, te afis, area lui la capătul ul-
timei linii (s, i nu imediat după ultimul caracter din ultima linie).
De asemenea, există s, i varianta de a adăuga automat \hfill la sfârs, itul
unei demonstrat, ii (ori de câte ori apelăm mediul proof) scriind
\newenvironment{proof}{\noindent\textbf{Demonstra
\c{t}ie.}}{\hfill\rule{0.5em}{0.5em}}
\newenvironment{exem}{\begin{example}}
{\hfill$\diamond$\end{example}}
prin care am definit un nou mediul exem (folosind mediul example ).
Ment, ionăm, de asemenea, că dacă se dores, te ca doar o parte a textului
scris (în cadrul unui mediu de tip teoremă) să apară cu alt font decât cel
implicit al mediului, atunci se poate folosi fontul emphasized care va face
ca textul să apară scris normal/neitalic, dacă fontul în cadrul acelui mediu
este italic, respectiv italic, dacă fontul în cadrul acelui mediu este normal.
Există trei stiluri39 pentru a scrie cont, inutul mediilor de tip teoremă ce
se pot folosi scriind în Preambul comanda
\theoremstyle{stil}
unde:
• pozitia este un argument opt, ional care poate seta alinierea (pe ver-
ticală a) tabelului în raport cu linia de text în cadrul căreia este inserat
tabelul; variantele sunt: t (top), c (centre), b (bottom);
93
94 7. Tabele. Mediul tabular
se pot defini simultan mai multe alinieri pentru coloane inserând co-
manda *{numarcoloane}{aliniere}. De exemplu, \begin{ta-
bular}{l *{4}{c} r} va produce s, ase coloane, prima cu textul ei
aliniat la stânga, următoarele patru vor avea textul centrat iar ultima
va avea textul aliniat la dreapta. Putem scrie s, i varianta \begin{ta-
bular}{l *{4}{m{1.5cm}} r}
Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
Tabelul repre-
zintă situaţia punctajului . . .
95
Ana-Maria 35 40 45 120
Tabelul repre-
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
zintă situaţia punctajului . . .
Mate-
Nume ma- Fizică Chimie Total
tică
Tabelul reprezin-
Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
tă situaţia punctajului . . .
Uneori se dores, te ca tabelul să fie inserat în dreptul textului42 . În acest
sens se va folosi mediul tabular în cadrul mediului wraptable43 :
\begin{wraptable}[numar_linii]{pozitia}{latime}
..
.
\end{wraptable}
unde:
\vspace{-11pt}
\hspace{20pt}
\begin{tabular}[b]{|l||r|c|l|c|}
\hline
Nume & Math. & Fizic\u{a} & Chimie \\[0.3cm]
\hline\hline
Ana-Maria & 35 & 40 & 45 \\ \hline
Robert & 50 & 45 & 40 \\ \hline
Vlad & 9 & 20 & 30 \\ \hline
\end{tabular}
\hspace{5pt}
\end{wraptable}
Tabelul al\u{a}turat reprezint\u{a} situa\c{t}ia
punctajului a trei elevi la disciplinele
Matematic\u{a}, Fizic\u{a} \c{s}i respectiv Chimie.
Tabelul al\u{a}turat reprezint\u{a} situa\c{t}ia
punctajului a trei elevi la disciplinele
Matematic\u{a}, Fizic\u{a} \c{s}i respectiv Chimie.
Tabelul al\u{a}turat reprezint\u{a} situa\c{t}ia
punctajului a trei elevi la disciplinele
Matematic\u{a}, Fizic\u{a} \c{s}i respectiv Chimie.
vom obt, ine
Tabelul de mai jos reprezintă situaţia punctajului a trei elevi la disci-
plinele Matematică, Fizică şi respectiv Chimie.
Tabelul alăturat re-
prezintă situaţia puncta- Nume Math. Fizică Chimie
jului a trei elevi la dis-
ciplinele Matematică, Fi- Ana-Maria 35 40 45
zică şi respectiv Chimie.
Robert 50 45 40
Tabelul alăturat reprezin-
tă situaţia punctajului a Vlad 9 20 30
trei elevi la disciplinele
Matematică, Fizică şi res-
pectiv Chimie. Tabelul
alăturat reprezintă situaţia punctajului a trei elevi la disciplinele Matema-
tică, Fizică şi respectiv Chimie.
98 7. Tabele. Mediul tabular
Remarca 7.4 Să ment, ionăm faptul că mediul wraptable nu poate fi folo-
sit în interiorul altui mediu de lucru (de exemplu, în cadrul unui mediu
de tip teoremă).
Uneori este util ca anumite celule dintr-un tabel să fie unite. În acest
sens pachetul multirow furnizează comenzile
\multicolumn{numarcoloane}{aliniere}{continut}
s, i
\multirow{numarlinii}{latime}{continut}
unde:
Tabelul
Disciplina
Nume Total
Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45 120
Robert 50 45 40 135
Vlad 9 20 30 59
reprezintă situaţia punctajului . . .
Exemplul 7.6 Dacă dorim să fixăm lăt, imea minimă a coloanei scriind, de e-
xemplu, \multirow{2}{3cm}{Nume}, atunci Nume va avea, implicit, ali-
nierea orizontală la stânga. Dacă se dores, te centrarea lui, există mai multe
variante. Una dintre ele este să adăugăm comanda \hfill în cadrul celulei
(vezi s, i Nota 11); uneori este utilă şi comanda \hfil.
Disciplina
Nume Total
Matematică Fizică Chimie
Ana-Maria 35 40 45 120
Pentru a schimba distant, a dintre liniile unui tabel se poate folosi co-
manda
\renewcommand{\arraystretch}{factor}
unde factor este un factor multiplicativ; o valoare de 1.5 înseamnă că
spat, iul implicit dintre linii cres, te cu 50%.
Această comandă afectează toate tabelele de după această comandă.
Pentru a reveni la valorile implicite se scrie comanda
\renewcommand{\arraystretch}{1}
\resizebox{latime}{inaltime}
{
\begin{tabular}
..
.
\end{tabular}
}
Disciplina 1 X – 3 2 1
Sem. I Disciplina 2 X – 2 1 1
Disciplina 3 – X 2 2 –
Disciplina 4 X – 2 – 3
Sem. II
Disciplina 5 – X 2 2 –
Disciplina 1 X – 3 2 1
Sem. I Disciplina 2 X – 2 1 1
Disciplina 3 – X 2 2 –
Disciplina 4 X – 2 – 3
Sem. II
Disciplina 5 – X 2 2 –
44
Comanda \checkmark necesită apelarea în Preambul a pachetului amsfonts. Aceasta
comandă poate fi folosită atât în modul text cât şi în modul matematic
102 7. Tabele. Mediul tabular
Uneori este util ca liniile s, i/sau coloanele dintr-un tabel să fie colorate.
Pachetul colortbl furnizează comenzile
\rowcolor{culoare}
\cellcolor{culoare}
unde:
\columncolor{culoare}
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30
Ment, ionăm că tabelele făcute cu mediile tabular s, i tabularx nu
se pot numerota automat, nu li se poate adăuga o etichetă s, i nici nu li
se poate atas, a un nume sau titlu45 . Toate aceste probleme sunt depăs, ite
dacă se folosesc cele două medii ment, ionate în cadrul altui mediu, pre-
cum table, wraptable (permite scrierea textului în dreptul tabelului) sau
sidewaystable (permite rotirea tabelului).
În cadrul mediului table putem scrie comenzile (vezi s, i mediul fi-
gure de la pagina 45)
\begin{table}[pozitia]
\caption[nume scurt]{nume tabel} \label{eticheta}
\begin{tabular}[pozitia]{aliniere}
..
.
45
Ment, ionăm că mediul longtable nu are asemenea neajunsuri; astfel tabelele făcute cu
mediul longtable se pot numerota automat, li se poate adăuga o etichetă s, i li se poate
atas, a un nume sau titlu.
De asemenea, mediul longtable mai are un avantaj. Tabelul făcut în cadrul acestui
mediu se va rupe automat, când se trece de la o pagină la alta, în caz că tabelul e prea
mare (vezi s, i avantajul similar al mediului align, pagina 67).
Pentru activare trebuie să apelăm în Preambul pachetul longtable
Sintaxa mediului longtable este similară cu cea a mediului tabular (vezi pagina 93);
principala diferent, ă este că argumentul opt, ional pozitia setează alinierea pe orizontală
(în loc de verticală, ca în cazul mediului tabular); variantele sunt: l (left), c (centre), r
(right).
104 7. Tabele. Mediul tabular
\end{tabular}
\end{table}
unde:
• pozitia este un argument opt, ional care poate seta alinierea (pe ver-
ticală) a tabelului în cadrul paginii; variantele sunt: t (top), h (here),
b (bottom). Dacă dorim amplasarea într-o anumită pozit, ie, chiar dacă
nu este suficient spat, iu, atunci se folosesc cele trei variante de mai sus
(sau chiar combinat, ii de două sau trei din variantele de mai sus) pre-
cedate de semnul ! De exemplu !hbt înseamnă că orice alte restrict, ii
sunt ignorate s, i se va fort, a pozit, ionarea tabelului în pozit, ia specifi-
cată h; dacă nu se poate, atunci se va fort, a pozit, ionarea tabelului în
pozit, ia specificată b; dacă nu se poate, atunci se va fort, a pozit, ionarea
tabelului în pozit, ia specificată t
• nume scurt este numele care va apare în lista de tabele afis, ată cu
ajutorul comenzii \listoftables
\end{tabular}
\end{table}
Acum putem sa il apelam: vezi Tabelul \ref{situatia}.
vom obt, ine
Avem tabelul
Ana-Maria 35 40 45
Robert 50 45 40
Vlad 9 20 30
\usepackage[romanian]{babel}
\renewcommand{\tablename}{Tabelul}
Capitolul 8
Liste
\setlength{\itemstep}{5mm}
107
108 8. Liste
\begin{itemize}
\item No\c{t}iuni introductive
\item Ecua\c{t}ia Chapman-Kolmogorov
\item Clasificarea st\u{a}rilor
\end{itemize}
\item Martingale
\begin{description}
\item[i.] Defini\c{t}ii \c{s}i exemple
\item[ii.] Martingale \c{s}i lan\c{t}uri
Markov
\item[iii.] Timpi de oprire
\end{description}
\end{enumerate}
vom obt, ine:
1. Procese Poisson
(a) Definiţii
(b) Timpii dintre două evenimente
(c) Procese Poisson generale
2. Lanţuri Markov
• Noţiuni introductive
• Ecuaţia Chapman–Kolmogorov
• Clasificarea stărilor
3. Martingale
Mediul enumerate creează liste numerotate automat (cu simboluri pre-
stabilite, dar posibil s, i cu semne precizate de utilizator). În cadrul acestui
mediu este posibil să scriem din nou mediul enumerate (de maxim patru
ori) s, i se obt, ine astfel o ierarhie în cadrul elementelor listei. De asemenea,
109
elementele listei se pot eticheta s, i apoi ne putem referi la ele (celelalte două
medii nu permit acest lucru).
Cele patru nivele de liste folosesc patru tipuri de numerotare (definite
de enumi, enumii, enumiii, enumiv) care sunt respectiv cifre arabe (1.,
2. etc.), litere ale alfabetului ((a), (b) etc.), cifre romane (i., ii. etc.) s, i
litere cu majuscule ale alfabetului (A., B. etc.).
Dacă se dores, te modificarea modului implicit de numerotare a celor
patru nivele de liste se folosesc în Preambul, de exemplu, comenzile
\renewcommand{\labelenumi}{\Roman{enumi}.}
\renewcommand{\labelenumii}{(\arabic{enumii})}
\renewcommand{\labelenumiii}{(\alph{enumiii})}
\renewcommand{\labelenumiv}{(\roman{enumiv})}
\renewcommand{\theenumi}{\Roman{enumi}.}
\renewcommand{\theenumii}{(\arabic{enumii})}
\renewcommand{\theenumiii}{(\alph{enumiii})}
\renewcommand{\theenumiv}{(\roman{enumiv})}
\begin{enumerate}
\item Procese Poisson neomogene
\item Procese Poisson compuse
\end{enumerate}
\end{enumerate}
\item Lan\c{t}uri Markov \label{lanturi}
\begin{enumerate}
\item No\c{t}iuni introductive
\item Ecua\c{t}ia Chapman-Kolmogorov
\item Clasificarea st\u{a}rilor
\begin{enumerate}
\item Periodicitate
\item St\u{a}ri recurente
\label{starirec}
\item St\u{a}ri tranzitorii
\label{staritranz}
\end{enumerate}
\end{enumerate}
\end{enumerate}
\^{I}n cadrul temei \ref{lanturi} se pot face \c{s}i
reprezent\u{a}ri sub form\u{a} de grafuri.
Acestea sunt utile \^{i}n special \^{i}n cazul
clasific\u{a}rilor \ref{starirec}
\c{s}i \ref{staritranz}
vom obt, ine:
1. Procese Poisson
(a) Definiţii
(b) Timpii dintre două evenimente
i. Independenţa
ii. Distribuţia exponenţială
(c) Procese Poisson generale
i. Procese Poisson neomogene
ii. Procese Poisson compuse
2. Lanţuri Markov
Exemplul 8.4 Pachetul enumitem este util s, i dacă dorim să avem două
liste separate, dar numerotarea să fie continuă de la o listă la alta. Astfel
putem folosi un argument opt, ional al mediului. Mai precis, vom scrie:
\begin{enumerate}[resume]
...
\end{enumerate}
Exemplul 8.5 Dacă scriem în Preambul (sau chiar s, i în cadrul unui mediu,
cum ar fi mediul example )
\renewcommand{\labelenumi}{Q\arabic{enumi}.}
\renewcommand{\theenumi}{Q\arabic{enumi}.}
\renewcommand{\labelenumii}{\roman{enumii})}
\renewcommand{\theenumii}{\roman{enumii})}
112 8. Liste
s, i apoi scriem:
\begin{enumerate}
\item \^{I}ntrebarea 1 \label{intrebarea1}
\begin{enumerate}
\item Varianta 1.1
\item Varianta 1.2 \label{raspuns1}
\item Varianta 1.3
\end{enumerate}
\item \^{I}ntrebarea 2
\begin{enumerate}
\item Varianta 2.1
\item Varianta 2.2
\item Varianta 2.3
\end{enumerate}
\end{enumerate}
R\u{a}spunsul corect la \^{i}ntrebarea
\ref{intrebarea1} este dat de varianta \ref{raspuns1}.
vom obt, ine:
Q1. Întrebarea 1
i) Varianta 1.1
ii) Varianta 1.2
iii) Varianta 1.3
Q2. Întrebarea 2
i) Varianta 2.1
ii) Varianta 2.2
iii) Varianta 2.3
\renewcommand{\labelitemi}{$\bigstar$}
\renewcommand{\labelitemii}{$\checkmark$}
\renewcommand{\labelitemiii}{$\sharp$}
\renewcommand{\labelitemiv}{$\maltese$}
∗ Varianta 1
∗ Varianta 2
∗ Varianta 3
114 8. Liste
Capitolul 9
Clasa beamer46
\frame[optiune1][optiune2]{text slide}
\begin{frame}[optiune1][optiune2]
text slide
\end{frame}
115
116 9. Clasa beamer
dacă este necesar, prezentatorul să poată sări la un anume slide printr-
un simplu click pe un link;
• Logo: acesta poate să apară pe fiecare slide în parte dacă scriem în
Preambul comanda \logo{ }; putem include s, i o imagine, de exem-
plu putem scrie \logo{\includegraphics{stema.eps}}
• Background
• Frame contents: fiecare slide poate să cont, ină orice este scris în modul
text (dar cu except, ia mediului verbatim) sau în modul matematic,
cu comenzi LATEX prezentate deja. Cont, inutul fiecărui cadru este scris
în argumentul obligatoriu al comenzii \frame[ ][ ]{ } sau în inte-
riorului mediului frame.
Implicit, cont, inutul este scris centrat (din punctul de vedere al alin-
ierii verticale în raport cu pagina întreagă). Variantele sunt: t (top),
c (center, mod implicit) s, i b (bottom) s, i pot fi scrise, de exemplu, în
argumentul opt, ional al mediului frame:
\begin{frame}[t]
..
.
\end{frame}
• Pagina de titlu
• Cuprinsul
• Prezentarea efectivă
• Bibliografia s, i
\tableofcontents[pausesections,pausesubsections]
Variantele tuturor celor cinci teme sunt date s, i explicate în Imaginile 9.1
– 9.5 de la sfârs, itul sect, iunii.
Mărimea fontului poate fi s, i ea setată prin inserarea ei în argumentul
opt, ional comenzii \documentclass[ ]{beamer}
Variantele sunt 8pt, 9pt, 10pt, 11pt (modul implicit), 12pt, 14pt,
17pt, 20pt
În caz că textul este mai lung (sau avem un display cu mai multe linii
cu ecuat, ii) s, i vrem să fie rupt automat în mai multe cadre s, i să păstrăm
120 9. Clasa beamer
acelas, i nume pentru fiecare cadru, putem folosi argumentele opt, ionale ale
mediului frame, scriind
\begin{frame}[allowframebreaks,allowdisplaybreaks]
\frametitle{nume}
...
\end{frame}
\end{itemize}
\end{frame}
Mediile de lucru de tip teoremă pot fi s, i ele folosite în clasa beamer, dar
trebuie definite în Preambul (vezi pagina 87). De asemenea, se poate alege
ca să apară pe rând.
Există s, i varianta
\begin{frame}[t]
\frametitle{Rezultatele principale}
\begin{itemize}
\item<1->
\begin{theo}
Acesta este enuntul Teoremei.
Apare prima data
\end{theo}
\item<3->
\begin{proof}
122 9. Clasa beamer
Imaginea
Table 21.3 9.1: ofPresentation
Various types themes
presentation themes under
under the the package
BEAMER beamer class
Type Theme Function
Without default It is a sober theme that uses minimal color or font variations.
navigation boxes Height of headline/footline boxes can be controlled through the options
bars headheight and footheight, e.g., headheight=10pt.
Bergen It is based on inmargin and rectangles inner themes (refer Table 21.6).
Boadilla Gives a lot of information in a little space. The secheader option may be used
for showing the current section and subsection in headline.
Madrid Similar to the Boadilla theme, except the use of stronger colors. It also support
the option of the Boadilla theme.
AnnArbor Similar to the Boadilla theme, but uses colors of the University of Michigan.
CambridgeUS Similar to the Boadilla theme, but uses colors of MIT.
EastLansing Similar to the Boadilla theme, but uses colors of Michigan State University.
Pittsburgh A sober theme with right-flushed frame titles.
Rochester A dominant theme. The height of the frame title bar can be controlled through
the height option, e.g., height=10mm.
With a tree Antibes Navigation bars are shown at the top in separate rectangular elements.
like navi- JuanLesPins Similar to the Antibes theme, but has a much smoother appearance.
gation bar Montpellier A sober theme giving basic navigational hints.
With a ta- Berkeley A sidebar shows the table of contents with the current entry highlighted. Avail-
ble of con- able options to the theme include hideallsubsections for suppressing all sub-
tents side- sections in the sidebar, hideothersubsections for suppressing all subsections
bar other than those of the current section, right for putting the sidebar on the right
side (the default is left), and width for setting the width of the sidebar, e.g.,
width=20mm (width=0mm eliminates the sidebar).
PaloAlto Similar to the Berkeley theme with the same options applicable here also.
Goettingen A full table of contents is shown in a sidebar, and the options of the Berkeley
theme are applicable here also.
Marburg Similar to the Goettingen theme with the same options applicable here also.
Hannover A sidebar is shown on the left side, and the frame title is right-flushed. The
options hideallsubsections, hideothersubsections and width, as men-
tioned in the case of the Berkeley theme, are applicable here also.
With a Berlin The headline and footline show a lot of information. The compress option
mini frame may also be used to display the information of the headline in a single line.
navigation Ilmenau Similar to the Berlin theme with the same options applicable here also.
Dresden Similar to the Berlin theme with the same options applicable here also.
Darmstadt There is a strong separation between the navigational upper part and the infor-
mational main part.
Frankfurt A variation of the Darmstadt theme, which is slightly less cluttered by leaving
out the subsectional information.
Singapore The navigation is not so dominating one.
Szeged A sober theme with a strong dominance by horizontal lines.
With sec- Copenhagen Shows compressed information about the current section and subsection at the
tion and top, and about the title and author at the bottom.
subsection Luebeck A variation of the Copenhagen theme.
tables Malmoe A more sober variation of the Copenhagen theme.
Warsaw A dominant variation of the Copenhagen theme.
124 9. Clasa beamer
themes), such as headline, footline, and sidebar. On the other hand, an inner color
theme specifies the colors of elements in inner themes (§21.4.4 on the next page
discusses inner themes), specifically the colors used for blocks. If a color theme
is used to change the default inner colors of a presentation theme or another color
theme, it should be loaded after the other theme.
212 21 Slide Preparation I125
212 21 Slide Preparation I
21.4.3 Font Theme∗
21.4.3 Font Theme∗
The beamer document-class contains a set of font themes, which can be used to
change
The certain
beamer font attributes.contains
document-class Such available
a set ofthemes are listed
font themes, in Table
which can21.5.
be used to
change certain font attributes. Such available themes are listed in Table 21.5.
Imaginea
Table 21.5 Various 9.3: Font
font themes themes
under the under
BEAMER the
package beamer class
Theme Function
Table 21.5 Various font themes under the BEAMER package
default
Theme Uses sans serif fonts for all texts of the presentation.
Function
serif
default Uses sans
Uses default seriffor fonts
serif fonts all textsfor
of theallpresentation.
texts of the presentation. Some
options may also be used, such as stillsansserifmath along with the
serif Uses default serif fonts for all texts of the presentation. Some
stillsansseriftext option for producing mathematical texts in sans serif fonts;
options may also be used, such as stillsansserifmath along with the
stillsansserifsmall for producing “small” texts in sans serif fonts, par-
stillsansseriftext option for producing mathematical texts in sans serif fonts;
ticularly the texts in headline, footline and sidebars; stillsansseriflarge
stillsansserifsmall for producing “small” texts in sans serif fonts, par-
for “large” texts in sans serif fonts, like the presentation or frame title;
ticularly the texts in headline, footline and sidebars; stillsansseriflarge
stillsansseriftext for normal texts in sans serif fonts; and onlymath for
for “large” texts in sans serif fonts, like the presentation or frame title;
mathematical texts in serif fonts.
stillsansseriftext for normal texts in sans serif fonts; and onlymath for
structurebold Titles and texts
mathematical in headline,
texts footline and sidebars are produced in boldface fonts.
in serif fonts.
The options that may be used in this theme are onlysmall for producing “small”
structurebold Titles and texts in headline, footline and sidebars are produced in boldface fonts.
texts in headline, footline and sidebars (but not titles) in boldface fonts; and
The options that may be used in this theme are onlysmall for producing “small”
onlylarge for producing “large” texts in boldface fonts, particularly in the main
texts in headline, footline and sidebars (but not titles) in boldface fonts; and
title, frame titles, and section entries in the table of contents.
onlylarge for producing “large” texts in boldface fonts, particularly in the main
structureitalicserif Similar
title, to the
frame structurebold
titles, font theme,
and section entries in theexcept
table texts are produced by serif fonts in
of contents.
boldface and italics modes. The options of the structurebold theme are supported
structureitalicserif Similar to the structurebold font theme, except texts are produced by serif fonts in
by this theme also.
boldface and italics modes. The options of the structurebold theme are supported
Similar
structuresmallcapsserif by to the also.
this theme structurebold font theme, excepts texts are produced by serif fonts
in small caps mode. The options of the structurebold theme are supported by this
structuresmallcapsserif Similar to the structurebold font theme, excepts texts are produced by serif fonts
theme also.
in small caps mode. The options of the structurebold theme are supported by this
theme also.
An inner theme controls the appearance of the elements occurring inside the main
texts of a frame, such as the title, listing/theorem/proof environments, figures, tables,
foot notes, and bibliography entries. Various available inner themes are listed in
Table 21.6.
Theme
Table Imaginea
21.6 Function
Various 9.4: Inner
inner themes themes
under the under
BEAMER the
package beamer class
default
Theme An item in the itemize environment start with a little triangle.
Function
circles
default An item
An item in
in the
the itemize and enumerate
itemize environment startenvironments, as well as an entry in the table of contents
with a little triangle.
starts with a small circle.
circles An item in the itemize and enumerate environments, as well as an entry in the table of contents
An item
rectangles starts inathe
with circle.and enumerate environments, as well as an entry in the table of contents
itemize
small
starts with a small rectangle.
rectangles An item in the itemize and enumerate environments, as well as an entry in the table of contents
An item
rounded starts inathe
with itemize
small and enumerate environments, as well as an entry in the table of contents
rectangle.
starts with a small ball. The shadow option may be used to add a shadow to all the blocks.
rounded An item in the itemize and enumerate environments, as well as an entry in the table of contents
A block
inmargin starts title
with or item
a small marking
ball. is shown
The shadow on themay
option leftbe
side andtoits
used body
add on the to
a shadow right
all side.
the blocks.
inmargin A block title or item marking is shown on the left side and its body on the right side.
126 9. Clasa beamer
An outer theme controls the appearance of the elements occurring around the main
texts of a frame, such as the headline, footline, sidebar, logo, and frame title. In
other words, an outer theme controls roughly the overall layout of a frame. Various
available outer themes are listed in Table 21.7.
\ (backslash), 7 \geometry, 31
\bibliographystyle, 56
\bigskip, 17 \headheight, 29
\headsep, 29
Caractere speciale, 12 \hfill, 17
\centering, 23 \href, 57
\centerline, 24 \hrulefill, 18
\cfoot, 34 \hspace, 17
\chapter, 50 \hypersetup, 59
\chapter*, 51
\chead, 34 \include, 42
\cite, 55, 57 \indent, 25
\color, 23, 70 \index, 60
Comanda LATEX, 7
fără argumente, 8, 14 \leftmark, 34
Comentariu, 3 \lfoot, 34
\lhead, 34
\date, 39 \linespread, 25
Diacritice, 13 Linie goală, 16
Dimensiunea fontului, 2 \listoffigures, 53
Dimensiunea paginii \listoftables, 53
a4paper, 2, 30 lof, 53
\documentclass \longtable, 103
Tipuri de clasă, 1 lot, 53
127
128 Indice de nume
\mailto, 57 lscape, 32
\makeindex, 60 makeidx, 60
\maketitle, 39, 41 pdflscape, 32
\markboth, 33 setspace, 26
\markright, 33 \pagestyle, 32
Medii de lucru, 8 Pagina de titlu, 2
abstract, 39 \par, 16
center, 23 \parindent, 24
doublespace, 26 \parskip, 25
flushleft, 24 \part, 50
flushright, 24 \phantomsection, 61
landscape, 32 \printindex, 60
onehalfspace, 26
singlespace, 26 \raggedleft, 24
spacing, 26 \raggedright, 24
thebibliography, 54 \ref, 57
titlepage, 41 \renewcommand
\medskip, 17 \abstractname, 40, 45, 105
\bibname, 57
\newcommand, 4 \contentsname, 54
\newline, 16 \indexname, 61
\newpage, 16 \listfigurename, 54
\noindent, 25 \listtablename, 54
\nouppercase, 35 \refname, 57
\oddsidemargin, 29 \rfoot, 34
\onehalfspace, 26 \rhead, 34
Orientarea paginii, 2, 31 \rightmark, 34
Pachete, 9 \section, 50
a4wide, 31 \section*, 51
amsmath, 10, 63 \setlength, 25, 29
amssymb, 10, 63 \setstretch, 26
babel, 40, 45, 54, 57, 61, 105 \singlespacing, 26
color, 10 \smallskip, 16
epstopdf, 44 Spat, ii
fancyhdr, 34 în modul matematic, 14, 18
fullpage, 31 în modul text, 14, 18
geometry, 31 Stilul unei pagini
graphicx, 44 empty, 32
hyperref, 57 fancy, 33
Indice de nume 129
headings, 32
myheadings, 33
plain, 32
Structura
Corp, 3
Preambul, 1
\subsection, 50
\subsubsection, 50
\tableofcontents, 53
\textcolor, 22
\textheight, 29
\textwidth, 29
TeXworks, 3
\thepage, 34
\thesection, 34
\thispagestyle, 32
Tipuri de fonturi
în modul matematic, 20
în modul text, 19
\title, 39
toc, 53
\topmargin, 29
\url, 57
\vfill, 17
\vspace, 16
WinEdt, 3
\wrapfigure, 96
\wraptable, 96
Bibliografie selectivă
[1] Dilip Datta, LATEX in 24 Hours. A Practical Guide for Scientific Writting,
Springer, Cham, 2017.
[2] George Grätzer, More Math Into LATEX (Fifth Edition), Springer, Cham,
2016.
[3] George Grätzer, Practical LATEX, Springer, Cham, 2014.
[4] Helmult Kopka, Patrick W. Daly, A Guide to LATEX and Electronic Publish-
ing (Fourth Edition), Addison–Wesley, Harlow, 2004.
[5] Frank Mittelbach, Michel Goossens, The LATEX Companion (Second Edi-
tion), Addison–Wesley, Boston, 2004.
[6] Tobias Oetiker, Hubert Partl, Irene Hyna, Elisabeth Schlegl, The Not
So Short Introduction to LATEX 2ε . Or LATEX 2ε in 139 minutes, Version 6.2,
http://tug.ctan.org/info/lshort/english/lshort.pdf, 2018.
131