Plantele biblice

- plante întâlnite în Sfânta Scriptură –

HOTĂRANU COSMIN F.I.E.S.A.A. – FILIALA IAȘI

GR 9
Cuprins:
Cap I – Introducere
Cap II – Generalitati
1. Scorțișoara
2. Nardul
3. Măslinul
4. Cedrul
5. Isopul
6. Mirtul
7. Smirna
8. Tămâia
9. Ghimbirul
10.Vița de vie
Cap III – Cercetare
Cap IV – Concluzii
Cap V – Ovidiu Bujor
Cap VI – Pomul lui Matusalem
Cap VII – Retorica - încotro
Cap I – Introducere
Lucrarea are ca scop evidentierea unor ajutoare primite in dar de la Divinitate concretizate sub
forma unor plante cu simbolistica si puteri deosebite.

Cap II – Generalitati
1. Scorțisoara - scoarța aromatică a unor arbori, totdeauna verzi care se dezvoltă în zonele
calde.

Descriere științifică:
Cinnamomum Zeylanicum Ness este un frumos arbore, totdeauna verde, din familia Lauraceae,
ramurile opuse, cilindrice, frunze opuse, ovale, lucitoare, flori mici, alb-gălbui. Sunt mai multe
specii de Cinnamomum (cassia, aromatica, fistula etc.). Scoarța și frunzele conțin un ulei bogat în
eugenol și benzoat de benzil. Cea mai bună și adevarata scorțisoară provine din Sri Lanka, dar se
cultivă și în India, Madagascar, Jamaica, China.
Uleiul se obtine prin distilarea cu vapori de apa a scoartelor ramurilor tinere, a florilor si a frunzelor.
Uleiul esential are culoarea galben catre maroniu deschis, cu miros caracteristic aromatic. Uleiul
esential obtinut numai din frunze este relativ neiritant; cel din scoarta este iritant pentru mucoase.
Actiunea farmacologica:
Antidiareic, antimicrobian, astringent, imunostimulator, afectiuni respiratorii, genito-urinare, in
tratamentele stomatologice, vermifug, in forme farmaceutice pentru scabie. Uleiul de scortisoara s-a
folosit ca ingredient si la prepararea Sfantului si Marelui Mir din anul 2002.
Mentionari si semnificatii biblice
"Sa iei din cele mai bune mirodenii: cinci sute sicli de smirna aleasa; jumatate din aceasta, adica
doua sute cincizeci de sicli de scortisoara mirositoare; doua sute cincizeci de sicli trestie
mirositoare; casie cinci sute de sicli socotiti dupa siclul sfant, precum si un hin de untdelemn de
masline. Din ele veti face mir pentru ungere sfanta, inmiresmat dupa mestesugul facatorilor de
aromate; aceasta va fi mirul pentru ungere sfanta". (Iesire 30, 23-25)
"Si negustorii pamantului vor plange. Si vor boci asupra-i, ca nimeni nu le mai cumpara marfa,
marfa de aur si de argint si de pietre pretioase si de margaritare si de vison si de porfira si de matase
si de stofa stacojie, tot lemnul binemirositor si tot lucru de fildes si tot lucru de lemn de mare pret si
de arama si de fier si de marmura si scortisoara si balsam si mirodenii si mir si tamaie si vin si
untdelemn si faina de grau curat si vite si oi." (Apocalipsa 18, 11-13)

2. Nardul - Prin nard se intelege numele dat mai multor specii de plante erbacee din familia
Valerianaceae originare din regiunea muntilor Himalaya.

Descriere stiintifica
Planta are radacina scurta si groasa, fibroasa si foarte aromata, cu frunze moi si flori rosii purpurii
fructul nuciform. Este raspandit pe dealurile din India, China, Japonia, Himalaya, Nepal. Din
radacina de nard se extrage, prin diferite metode, uleiul de nard, care intra ca ingredient in
compozitia Sfantului si Marelui Mir, alaturi de frunzele de nard; este folosit frecvent in parfumerie.
Actiune farmacologica
Uleiul din radacina de nard obtinut prin distilare, este un lichid uleios, pal galbui, foarte placut
mirositor, iute la gust, care are actiune antiinflamatorie, antipiretica, bactericida, fungicida, laxativa
si purgativa. Se ambaleaza in sticle de culoare inchisa sau in vase de alabastru cu gat lung si ingust.
Laboratoarele de parfumerie din Egipt se pare ca extrag cel mai bun ulei esential de nard. Astazi,
unii impostori falsifica uleiul natural de nard. Uleiul sintetic de nard poate sa semene cu uleiul
natural de nard, dar nu confera miros permanent. Uleiul sintetic isi gaseste utilizare in industria
parfumurilor.
Mentionari si semnificatii biblice
"Cat regele a stat la masa, nardul meu a raspandit mireasma." (Cantarea Cantarilor 1, 11)
"Atunci Maria, luand o litra cu mir de nard curat, de mult pret, a uns picioarele lui Iisus si le-a sters
cu parul capului ei, iar casa s-a umplut de mireasma mirului." (Ioan 12, 1-8)
Cu Sfantul si Marele Mir, care contine circa 50 de ingrediente, in care intra si uleiul de nard, se
savarseste Taina Mirungerii celor botezati si a celor care trec de la o alta religie la crestinism, se
tarnosesc - sfintesc - bisericile si se sfintesc antimisele, acele obiecte de cult fara de care nu se poate
savarsi - canonic - Sfanta Liturghie.

3. Măslinul - Maslinul (olivul) este un arbore fructifer totdeauna verde, cu trunchiul adesea
stramb, cultivat mai mult in regiunile mediteraneene
 Descrierea stiintifica
Maslinul este un pom ce apartine florei mediteraneene. Se planteaza in locuri inalte, placandu-i
pamantul uscat. Maslinul poate ajunge la inaltimea de 6-12 metri trunchiul sau este adesea stramb,
iar din cauza incolacirii nodurilor, are o infatisare fantastica. Lemnul sau este galben cu dungi
negre. Frunza maslinului in forma de lance este verde si iarna, iar ramurile sunt foarte numeroase.
Florile de maslin sunt dese si marunte, ca ale liliacului. Fructele se dezvolta din flori albe in forma
de cruce, au forma alunelor mai mari, culoarea fiind la inceput verde si apoi neagra. Maslinul poate
ajunge la o varsta foarte inaintata. Unii spun chiar ca acest pom nu moare niciodata, deoarece
mladitele ce dau din radacini se pot dezvolta si rodi: "... fiii tai ca niste vlastare tinere de maslin
imprejurul mesei tale" (psalmi). Uleiul de maslin sau untdelemnul nu se extrage din samburi, ci din
pulpa sau carnea fructului (cu cat fructul este mai carnos, cu atat uleiul este mai putin si inferior
calitativ). Din aceasta constatare, vechii preoti egipteni ziceau despre invataceii lor intocmai cum se
zice si despre maslina - cu cat mai multa carne pe ea, cu atat mai putin ulei - adica cu cat corpul este
mai mare cu atat este mai putin suflet, mai putina minte in el.
Mentionări si semnificatii biblice
Maslinul este pomenit in Biblie mai mult de 40 de ori, fiind unul dintre cei dintai arbori amintiti in
Sfanta Scriptura. Dintre mentionarile biblice ale maslinului, le numim pe urmatoarele:
"Si porumbelul s-a intors la el spre seara, si iata avea in cioc o ramura verde de maslin. Atunci a
cunoscut Noe ca apele se scursesera de pe fata pamantului." (Facerea 8, 11)
"Untdelemn pentru candele, miresme pentru mirul de uns si pentru tamaia cea binemirositoare."
(Iesirea 25, 6)
"Dar eu, ca un maslin roditor in casa lui Dumnezeu, am nadajduit in mila lui Dumnezeu, in veac si
in veacul veacului." (Psalmul 51, 7)
"Femeia ta ca o vie roditoare in laturile casei tale; fiii tai ca niste vlastare tinere de maslin
imprejurul mesei tale." (Psalmul 127, 3)
"Vor ramane pe urma cateva roade, ca la scuturatul maslinului, doua-trei masline pe varf, patru-
cinci pe ramuri, zice Domnul Dumnezeul lui Israel." (Isaia 17, 6)
"Deasupra lui, doi maslini: unul de-a dreapta candelei lui iar unul de-a stanga." (Zaharia 4, 3)
"Tu untdelemn capul nu Mi l-ai uns, ea insa cu mir Mi-a uns picioarele." (Luca 7, 46)
"Si apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin si punandu-l pe dobitocul sau, l-a
dus la o casa de oaspeti si a avut grija de el." (Luca 10, 34)
"Si te va iubi, te va binecuvanta, te va inmulti si va binecuvanta rodul pantecelui tau, rodul
pamantului tau: painea ta, graul tau, vinul tau, untdelemnul tau." (Deuteronom 7, 13).
Regele David avea paznici care vegheau asupra culturilor si a depozitelor, astfel ca pretiosul ulei
din fructele sale sa fie in siguranta.
Istorie si legenda:
Homer numea uleiul de masline "lichidul de aur". A fost medicament, substanta magica, sursa
inepuizabila de fascinatie si uimire; asemanator vinului, nu exista doua tipuri de ulei de masline la
fel. Fiecare tip este influentat de sol, clima, soi, varsta, metode de obtinere.
O ipoteza spune ca maslinul s-ar fi nascut in vremurile preistorice, in sudul Asiei, de unde s-ar fi
extins in Australia si spre Grecia. Alte teorii indica bazinul mediteranean ca loc de origine a
maslinului. O alta teorie spune ca ar proveni din Etiopia.
Descoperirile arheologice indica faptul ca maslinii salbatici existau in insula Creta – Grecia. Din
Creta s-au raspandit in Egipt (2000 i. Hristos) si Palestina (1800 i. Hristos). In secolul al VI-lea i.
Hristos apar in bazinul mediteranean, ajung in Tripoli, Tunis si Sicilia. In Spania, cultivarea
maslinilor a fost introdusa in timpul dominatiei maritime a fenicienilor (1050 i. Hristos).
Dupa descoperirea Americii, maslinul a traversat oceanul, iar in 1580 era cultivat in Mexic, Peru,
California, Chile si Argentina. In prezent, cea mai mare productie de ulei de masline provine din
regiunea Mediteranei.
Legenda spune ca aparitia maslinului a fost in Grecia, ca rezultat al conflictului dintre Poseidon,
zeul marilor, si Atena, zeita razboiului si a intelepciunii. Se spune ca Poseidon a lovit cu tridentul
sau in piatra si a inceput sa curga apa sarata; Atena a lovit cu sulita in pamant si a rasarit un maslin.
Cum pomul a fost considerat mult mai valoros pentru poporul din Atica, noul oras a primit numele
de Atena. Se spune ca toti maslinii din Atena se trag exact din cel daruit de zeita oamenilor.
Maslinii erau atat de pretuiti, incat cel care avea nesabuinta de a taia un pom era condamnat la
moarte sau exil. La randul lui, uleiul de masline devenise cea mai de pret marfa. Corabiile erau
construite in scopul de a transporta din Grecia spre centrele comerciale din zona Mediteranei.
Maslinul este simbolul gloriei si pacii; el si-a dat ramurile pentru slavirea celor victoriosi, fie in
jocuri prietenesti, in intrecerile olimpice, fie in razboaiele scaldate in sange. Coroanele
confectionate din ramuri de maslin erau oferite zeitatilor si persoanelor extrem de importante. Astfel
de coroane au fost gasite in mormintele lui Tutankamon.
Credinta ca uleiul de Masline confera putere si tinerete era raspandit in intreaga lume antica. In
Egipt, Grecia si Roma se intrebuinta foarte mult atat in scopuri medicinale, cat si cosmetice. De
exemplu, in Mexic, a fost descoperita o lista cu ingrediente (fenicul, susan, telina, creson, menta,
salvie, trandafir si ienupar) adaugate uleiului de masline pentru obtinerea unor unguente.
Singura ingrijire pe care acest pom o cere este aceea de a-l altoi cand este salbatic, osteneala pe care
el o rasplateste din belsug. Taranii din Palestina - felahii - spun ca vita de vie e o "sitt" - o delicata
doamna de la oras care necesita multa ingrijire si atentie. Smochinul este o "fellaha" - o taranca deja
bine intarita, care nu are nevoie decat de putina ingrijire. Maslinul este insa o "beduin" care si in
locuri pustii si neumblate este inca destul de tare si capabila de munca.
Dupa frunzele totdeauna verzi, maslinul inchipuie nemurirea. Ramura de maslin este simbolul pacii,
iar ramurile multe si stufoase sunt simbolul familiei numeroase.
Din lemnul maslinului se confectioneaza obiecte de arta. Este mult pretuit pentru lemnul sau fin si
dens din care au fost ciopliti heruvimii, usile, cornisele si stalpii Templului lui Solomon (I Regi 6,
23 si 31-33).
Maslinul si minunatele sale roade - untdelemnul
Untdelemnul de maslin este considerat untura Orientului. Maslinele sunt mancate fie fierte in ulei,
fie conservate - murate. De cele mai multe ori un maslin da pana la 100-150 litri de ulei. In
Palestina, fara paine si ulei sateanul nu poate trai, folosindu-l chiar si la iluminat. La serviciul divin
de la Cortul Sfant, in afara de luminat, untdelemnul servea si la ars in candela, precum si la ungerea
sacra a regilor, profetilor, preotilor. Nu rareori este intrebuintat si la vindecarea ranilor. Se dadea cu
el pe cap, ca simbol al curateniei totale.
Untdelemnul de calitate inferioara se intrebuinteaza astazi la obtinerea sapunului. In Palestina sunt
multe intreprinderi de fabricare a sapunului din untdelemn de masline si astazi. Pentru scoaterea
untdelemnului din masline, se sapau in stancile Palestinei, doua rezervoare sau gropi de aproximativ
trei metri cubi. Cel in care se tescuiau maslinele era asezat mai sus decat cel in care se scurgea
uleiul. Maslinele erau calcate cu picioarele, cum se calca la noi strugurii, desigur dupa ce mai intai
erau desfacute de samburi cu o roata mare de piatra. Untdelemnul curgea in rezervorul de mai jos,
de unde era scos si vandut sau folosit la mancare.
Untdelemnul este folosit nu numai ca element indispensabil pentru hrana omului, ci si ca un balsam
pentru vindecarea ranilor. In crestinism, untdelemnul este folosit in cult in diferite imprejurari: la
Taina Sfantului Botez, la Taina Sfantului Maslu (cand se face slujba speciala pentru bolnavi si
preotul ii unge de sapte ori cu untdelemnul sfintit pentru tamaduire si curatire de pacate); la sfarsitul
Sfintei Liturghii, cand se miruiesc credinciosii, la Litie.
Uleiul de masline este un lichid pal, galben, cu nuanta verzuie, gust usor iute si miros placut, reactie
acida si se intrebuinteaza la prepararea Sfantului si Marelui Mir (ulei din acelasi an).
Termenul de valabilitate al uleiului de masline este limitat la circa 3 ani. El se pastreaza la
temperatura de + 8 grade Celsius. Cel mai bun si mai fin ulei se obtine din masline inca necoapte.
Maslinul - efectele terapeutice ale uleiului de masline virgin
Uleiul de masline virgin era considerat de catre vechii greci cheia longevitatii si a pastrarii
integritatii mentale. Acest aliment-medicament obligatoriu trebuie sa faca parte din farmacia casei.
Cei ce vor sa-si mentina inima sanatoasa si arterele curate, fara ateroame, este suficient sa ia opt
saptamani, pe langa dieta obisnuita, doua linguri de ulei de masline pe zi. Uleiul de masline se ia si
pentru hipertensiune, trei linguri pe zi, una dimineata, una seara si una in salate.
Uleiul de masline poate inlatura diabetul zaharat la adulti daca se administreaza timp de opt
saptamani doua linguri de ulei de masline pe stomacul gol, iar pentru intretinere o lingura pe zi toata
viata.
In bolile de nervi, se consuma in fiecare dimineata o lingura de ulei de masline si ar fi bine daca
gospodinele ar folosi la prepararea alimentelor numai ulei de masline. El este si un excelent
vermifug de aceea copiilor li se vor da trei linguri pe zi.
In caz de constipatii se iau doua linguri de ulei de masline seara, la culcare, timp indelungat, fiind
unul din cele mai blande laxative. Uleiul de masline este un bun antidot pentru intoxicatii cu
ciuperci. Pana la venirea medicului inghite un amestec de praf de carbune de lemn cu ulei de
masline din belsug, care ajuta la neutralizarea otravii.
Vezica biliara este stimulata cu una-doua lingurite de ulei de masline, inainte de masa. Acesta
declanseaza secretia vezicii inainte ca mancarea sa ajunga in stomac. Datorita vitaminei E pe care o
contine, uleiul de masline ajuta la vindecarea ulcerului, el functionand ca un pansament gastric,
daca se iau doua lingurite pe zi timp indelungat.
Uleiul de masline este bun si pentru uz extern contra caderii parului, gutei, crapaturilor pielii si a
calcaielor. Uleiul de masline este indicat in cazul tenurilor uscate si ridate. Cu un strat subtire de
ulei, ungeti-va fata, pe gat si pe antebrate, prin miscari circulare si repezi. Acest tratament mentine
pielea suficient de intinsa, inmoaie zbarciturile.

4. Cedrul
Este un arbore din familia pinaceelor, cu lemnul tare, cu ramuri orizontale. Lemnul acestor arbori,
de culoare brun-galbuie este rezistent, uleios, cu miros puternic. Este folosit in constructii navale, la
fabricarea mobilelor, in sculptura etc.
Cedrul - descriere stiintifica
Dupa raspandire, sunt mai multe specii de cedru: Cedrus atlantica din Maroc, Cedrus brevifolia din
Cipru, Cedrus libani din Liban, Cedrus deodora din Asia Centrala. Toate speciile fac parte din
familia pinaceelor.
Cedrul este un mare si frumos arbore totdeauna verde, cu ramurile intinse, orizontale, rigide;
frunzele de un verde inchis, aproape cilindrice, sunt fasciculate, scurte si rigide. Florile masculine
sunt solitare pe ramuri scurte, cele feminine cate 1-2; conurile ovale, scurt pediculate, la inceput
purpurii, brune-cenusii la maturitate, asemanatoare bradului nostru..
Uneori, este cultivat si ca planta decorativa, prin aspectul sau in forma de piramida si prin
infatisarea sa maiestuoasa. Este unul dintre copacii cei mai impozanti. Poate sa ajunga pana la
inaltimea de 30 de metri, iar trunchiul, cu ramurile sale, face un cerc, de 13-15 metri. Din tulpina lui
dreapta ca lumanarea, pornesc crengile, care apoi se ramifica intr-un mare numar de brate ce se
intind orizontal.
Uleiul se obtine prin distilarea cu vapori de apa a frunzelor, conurilor si a taieturilor proaspete din
trunchiul arborilor. Nu este toxic, nu este iritant. Culoarea este oranj, gustul dulceag.
Actiune farmacologica: antiseptic al cailor respiratorii, antiseboreic, expectorant, mucolitic, sedativ
nervos, stimulent tonic.
Cedrul - mentionari si semnificatii biblice
Dintre toti arborii amintiti in Sfanta Scriptura, cel mai laudat este cedrul. Este pomenit cam de 75 de
ori, iar adesea este dat ca simbol al maretiei. Iata cateva locuri unde este amintit cedrul: Numerii 24,
6; III Regi 6, 15: "Peretii templului i-a imbracat pe dinauntru cu scanduri de cedru; de la pardoseala
templului si pana la tavan si capriori, cu lemn de cedru i-a captusit peste tot, iar pardoseala a facut-o
din scanduri de chiparos"; IV Regi 14, 9; Cantarea Cantarilor 5, 15; Isaia 2, 13; Iezechiel 17, 22.
Solomon, rege al statului Israel (cca 973-933 i. Hristos), fiul si succesorul lui David, a construit (din
cedru) vestitul complex arhitectural din Ierusalim (templul lui Iahve si palatul regal). La constructia
acestui vestit templu s-a intrebuintat foarte mult lemn de cedru din Liban, fiindca era un lemn tare si
bun de constructie.
Solomon, ca sa obtina acest lemn pentru construirea templului, deoarece in Palestina nu se gasea, a
trebuit sa faca un tratat de alianta cu Hiram, regele Tirului. Dupa cele ce aflam din Sfanta Scriptura,
tot templul era captusit cu lemn de cedru.
Chiar si astazi, lemnaria acoperisului Sfantului Mormant al Mantuitorului este facuta din lemn de
cedru. Atat de obisnuit si vestit altadata, astazi, cedrul Libanului este ceva foarte rar (chiar daca pe
drapelul Libanului se afla cedrul).
Padurea principala se afla in Siria, langa Tripoli, pe partea superioara a vaii ce duce spre Marea
Mediterana, cam la 25 de kilometri de mare si la aproape 2.000 de metri altitudine. Se mai afla
cativa cedri foarte aproape de Beirut. De obicei, aici merg calatorii europeni ca sa-i vada.
Ca sa nu dispara, acestia sunt paziti, cu multa severitate, de catre autoritatile guvernului din Siria.
De curand, o echipa de cercetatori germani din Munchen, a experimentat o reteta antica de tratare a
lemnului de cedru si a descoperit ca prin acest procedeu se poate extrage guaiacol - un lichid
incolor, cu miros specific, care este un conservant chimic foarte puternic. Aceasta este substanta
care confera mumiilor capacitatea de a rezista timp de mii de ani.
Oamenii de stiinta au extras uleiul esential de cedru, bogat in guaiacol, folosind o metoda straveche
mentionata de Plinius cel Batran care a scris despre imbalsamarea cu o substanta pe care o numeste
"cedrium".

5. Isopul

Isopul - descrierea stiintifica

Hyssopus officinalis din familia Labiatae, este un subarbust, originar din regiunile calcaroase si
aride ale Europei meridionale; la noi creste numai in cultura. Are aspect tufos, cu tulpini lemnoase
la baza, erbacee in partea superioara ce poarta frunze opuse, intregi, lineare, cu varful ascutit.
Florile sunt mici, albastre sau albastru violaceu, reunite in spice unilaterale in regiunile terminale
ale ramurilor. Infloreste din iulie pana in septembrie. Produsul vegetal folosit se recolteaza in timpul
infloririi, numai partile aeriene nelignificate si se usuca la umbra.
Din partile aeriene, se obtine prin diferite metode de distilare uleiul de isop, lichid incolor, uleios,
cu miros aromat placut.
Isopul - actiune farmacologica
Isopul este folosit pe post de astringent, antiseptic, antiviral, carminativ, tonic-amar. Modul de
folosire Herba Hyssopi se foloseste sub forma de infuzie 2-3 %, se da intern cate 200 ml pe zi ca
expectorant si antisudorific, mai ales in bronsitele cronice si astmul bronsic. Extern se foloseste sub
forma de cataplasme ca cicatrizant al ranilor. Intra in compozitia ceaiurilor antiasmatice, pectorale
si sudorifice.
Isopul - mentionari si semnificatii biblice
"Luati un manunchi de isop si, muindu-l in sangele strans de la miel intr-un vas, sa ungeti pragul de
sus si amandoi stalpii usii cu sangele cel din vas, iar voi sa nu iesiti nici unul din casa pana
dimineata." (Iesirea 12, 22)
"Va lua lemnul de cedru, ata, isopul si pasarea vie si le va muia in sangele pasarii injunghiate si in
apa de izvor si va stropi casa de sapte ori. Si va curati astfel casa cu sangele pasarii, cu apa de izvor,
cu pasarea cea vie, cu lemnul cel de cedru, cu ata rosie rasucita si cu isop." (Leveticul 14, 51-52)
"Apoi sa ia preotul lemn de cedru, isop si ata de lana rosie si sa le arunce pe juninca ce se arde."
(Numeri 19, 6)
"Un om curat sa ia isop, sa-l moaie in apa aceea si sa stropeasca din ea casa, lucrurile si oamenii
cati sunt acolo si pe cel ce s-a atins de os de om." (Numeri 19, 18)
"Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi."
(Psalmul 50, 7)
"Si era acolo un vas plin cu otet; iar cei care Il lovisera, punand in varful unei trestii de isop un
burete inmuiat in otet, l-au dus la gura Lui." (Ioan 19, 29) Ramura de isop a constituit suportul
buretelui si amandoua au fost ridicate in varful unei trestii.
"Intr-adevar Moise, dupa ce a rostit intregului popor toate poruncile din Lege, luand sangele cel de
vitei si de tapi, cu apa si cu lana rosie si cu isop, a stropit si cartea si pe tot poporul." (Evrei 9, 19)
Credinta in puterea curatitoare a isopului nu a pierit nici dupa Moise. Din contra, ea este exprimata
si dorita cu deosebita convingere si de David imparatul, in pocainta lui adanca dupa pacatul savarsit
cu sotia lui Urie Heteul. El zice asa cum am aratat in Psalmul 50, 7: "Stropi-ma-vei cu isop si ma
voi curati."

In Psalmii lui David exista urmatorul pasaj, din care reiese foarte clar o proprietate de baza a acestei
plante medicinale, cu totul speciale: "Purifica-ma cu isop si voi fi curat, spala-ma si voi deveni mai
alb ca zapada." - efect purificator asupra psihicului. De altfel, ea este frecvent folosita, datorita
acestei actiuni ale sale, chiar pentru tratarea unor afectiuni si tulburari psihice extrem de diverse, de
la depresiile usoare si pana la nevrozele sau chiar psihozele grave.

6. Mirtul - Mirtul este un arbust mediteranean, inalt de circa cinci metri.

Mirtul - descriere stiintifica

Myrtus communis este un frumos arbust, totdeauna verde, care raspandeste permanent un miros
placut, din familia Myrtaceae; frunzele opuse, mici, numeroase, ovale sau lanceolate, scurt petiolate
sunt persistente; florile solitare sau cate doua sunt mici si albe, fructele carnoase sunt boabe
globuloase de un albastru negricios.
Mirtul este originar din regiunea mediteraneana (Europa sudica), cultivat adesea si pe la noi, ca
arbust ornamental. Mirtul poate ajunge la inaltimi considerabile, de trei, patru metri, desi este
considerat arbust.
Lemnul de mirt este tare, fiind folosit pentru strungarie fina. In vechime, fructele puse in vin
constituiau un medicament intaritor al bolilor de stomac. Sunt intrebuintate si drept condiment,
datorita uleiului esential pe care-l contine, avand un gust asemanator cu piperul.
Uleiul esential se extrage din flori, frunze si ramuri prin distilare cu vapori de apa. Este un lichid
galbui deschis, cu mirosul apropiat de camfor si eucalipt, gust arzator, nu este toxic, iritant sau
sensibilizant.
 Mirtul - actiune farmacologica
Uleiul esential este: anticataral, antiseptic pulmonar si urinar, astringent, balsamic, bactericid,
expectorant, sedativ.
Mirtul - mentionari si semnificatii biblice
"Si a zis Ezdra: Duceti-va de cautati, in munte, crengi de maslin salbatic, de mirt, de finici si de
tufari, si faceti corturi, asa cum este scris." (Neemia 8, 14-15)
"Sadi-voi in pustiu: cedri, salcami, mirti si maslini." (Isaia 41, 19-20)
"In locul spinilor va creste chiparosul si in locul urzicii va creste mirtul. A Domnului va fi slava."
(Isaia 55, 13)
Manunchiurile de mirt erau considerate de vechii evrei un semn de placuta aducere-aminte a
vremurilor bune, fagaduite de Domnul poporului sau. Crengutele mladii, coaja lor frageda si rosie si
plina de frunzisoare lucitoare si totdeauna verzi, sunt parca anume create spre a face cununi din ele.
In zilele de sarbatoare, israelitiii impodobeau cu frunze de mirt colibele. In antichitatea pagana, in
mod special, mirtul era arbustul inchinat zeitei Afrodita. Tot la pagani, ramura sau cununa de mirt a
fost simbolul invierii in lupte si intreceri.
In crestinism, mirtul este simbolul biruintei asupra mortii si se planta pe morminte. Fiind apoi
considerat si ca simbol al frumusetii, tineretii si fecioriei, mirtul este purtat in jerbe si cununi si de
nuntasi.

7. Smirna

Syrax – smirna – luna martie

Este rasina unui mic arbore (Commiphora myrrha) cu ramurile ceruite si cu spini mari, care creste
pe tarmurile desertice ale Marii Rosii. Inzestrata cu o mireasma speciala si cu proprietati
vindecatoare exceptionale, smirna a fost unul dintre darurile pe care cei Trei Magi de la Rasarit le-
au adus pruncului Iisus, in noaptea sfanta a Nasterii Sale. Ce are atat de special aceasta planta, incat
sa fie vrednica de a deveni un dar pentru Mantuitor? In primul rand, parfumul sau, despre care se
crede inca din Antichitate ca indeparteaza toate ispitele si gandurile negre, predispunand sufletul la
rugaciune si la meditatie. Smirna este in traditia multor popoare crestine simbolul cuminteniei,
infranarii si intelepciunii. Chiar in traditia populara romaneasca exista expresii de genul: "Sa stai
cuminte smirna" sau "A tacut smirna", care ilustreaza foarte bine valentele psiho-spirituale cu care
este investita aceasta rasina, adusa de pe taramurile pe care a pasit Iisus, impreuna cu apostolii Sai.

Cateva recomandari terapeutice ale smirnei

Guturai, gripa, bronsita - se ia de 3-4 ori pe zi o lingurita de tinctura de smirna, diluata intr-un pahar
de apa. Acest preparat amarui si puternic aromat este un antimicrobian puternic, scade febra,
combate extrem de eficient starile de greata si durerile de cap care apar in starile gripale. De regula,
un tratament dureaza sapte zile, dar se poate prelungi pana la doua saptamani.

Oboseala, astenie - se iau 20-30 de picaturi de tinctura de smirna, diluate in putina apa, de 4-6 ori pe
zi. Smirna are efecte invioratoare puternice, stimuland circulatia cerebrala si favorizand activitatea
intelectuala.

Stari de neliniste, agitatie psihica, incapacitate de concentrare - se fac fumigatii cu smirna in locul in
care dormim sau, daca este posibil, chiar in camera de lucru. Parfumul deopotriva patrunzator si fin
al smirnei actioneaza asupra unor terminatii nervoase ale organului olfactiv, avand efecte tonice
psihice, eliminand anumite tensiuni emotionale si calmand impulsurile necontrolate venite din
subconstient.
Indigestie, balonare - se iau 2-3 lingurite de infuzie, cu un sfert de ora inainte de a manca si la
cateva minute dupa ce am mancat. Acest preparat are efecte stimulente puternice asupra digestiei,
pe care o normalizeaza.

Sensibilitate la raceli (infectii respiratorii) - vom face fumigatii in camera in care dormim, in
perioada in care ne simtim predispusi la raceala. Substantele volatile care vor fi raspandite astfel in
atmosfera incaperii au efecte imunostimulente si antiinfectioase.

Circulatie periferica deficitara (maini si picioare reci) - se vor face frictionari energice al mainilor si
picioarelor, cu infuzie concentrata de smirna (obtinuta din 3-4 bobite din aceasta rasina, la o
jumatate de pahar de apa).

Precautii si contraindicatii ale smirnei

Smirna nu va fi folosita intern de catre femeile gravide, intrucat poate conduce la aparitia
contractiilor specifice nasterii.

8. Tămâia

Este, de asemenea, o rasina obtinuta dintr-un arbust (Boswelia sacra) care creste in Orientul
Mijlociu (Liban, Iordania, Israel). Alaturi de smirna, a facut si ea parte din darul adus de misteriosii
Crai de la Rasarit lui Iisus, la nastere. In prezent, constituie un element de baza in ritualul crestin-
ortodox, fumul sau sfintind locurile, alungand demonii, purificand mintea si spiritul. In medicina
populara si in cea manastireasca romaneasca, este un pretios leac magic, cu virtuti de protectie si de
exorcizare. Se spune ca o bucatica de tamaie sfintita tinuta la gat apara de deochi, de blestem, de
ispitele Necuratului, de boli si de toate relele. De fapt, binecunoscuta zicala romaneasca: "Fuge ca
dracu de tamaie" ilustreaza cat se poate de bine eficienta acestui remediu magic.
 Forme de utilizare ale tamaiei - sunt aceleasi ca la smirna, adica: tinctura, infuzia si
fumigatia, iar modul de preparare si administrare este, de asemenea, identic.

Recomandari terapeutice ale tamaiei

Laringita, tuse, raceala - se iau zilnic 20-30 de picaturi de tinctura de tamaie, diluate in jumatate de
pahar de apa. Suplimentar, se face gargara cu infuzie de tamaie, care are puternice efecte
antiinflamatoare si antiinfectioase.

Pietre la rinichi - dimineata, la orele 8 si la orele 11, se ia cate o lingurita de tinctura de tamaie
diluata intr-un pahar de apa plata sau de izvor. Tratamentul dureaza 2-3 saptamani si se repeta de
cate ori este necesar.

Inflamarea sanilor - se pun pe zona afectata comprese cu infuzie de tamaie, comprese care se vor
tine vreme de 1-2 ore pe zi. Aceasta rasina are efecte cicatrizante si antiinfectioase puternice, fiind
si un foarte bun antiinflamator extern.

Anxietate (stari de teama fara motiv aparent) - se face in dormitor o fumigatie cu tamaie, inainte de
a ne culca. Parfumul tamaiei linisteste gradat psihicul, intensifica elanul devotional, ajutandu-ne sa
ne rugam cu putere inainte de culcare, ceea ce ne va ajuta sa dormim lin si sa ne trezim intr-o stare
de calm. Tratamentul are efecte in timp, si de aceea trebuie facut cu perseverenta, vreme de macar
sase luni.

Adjuvant in psihozele si nevrozele grave - se fac, de asemenea, fumigatii in camerele de culcare ale
celor afectati. Este un stravechi leac de medicina monahala, care si-a aratat nu o data eficienta, mai
ales asociat cu celelalte modalitati de tratament.

Precautii si contraindicatii ale tamaiei

Tamaia ataca dintii dizolvandu-i, motiv pentru care preparatele cu tamaie nu vor fi tinute mult timp
in gura si nu vor fi lasate mult timp in contact cu dantura.
Tamaia este o jertfa a naturii adusa lui Dumnezeu, prin omul dreptcredincios. Cine nu are inca in
minte mirosul de tamaie ce imbraca peretii bisericutelor crestine?! In slujbele Bisericii de Rasarit,
totul se aduce inapoi Daruitorului, sunetul si culoarea, mirosul si gustul, lemnul, piatra si aurul. In
slujbele crestine, toate se intorc Aceluia care le-a daruit mai intai.
Rugaciunea rostita de preot, in momentul in care binecuvinteaza tamaia, este atat de simpla si de
elocventa, incat am putea incepe si termina doar cu aceasta. "Tamaie iti aducem Tie, Hristoase,
Dumnezeul nostru, intru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care primind-o in jertfelnicul
Tau cel mai presus de ceruri, trimite-ne noua harul Preasfantului Tau Duh."
Tamaia in Vechiul si Noul Testament
Tamaia era adusa ca ofranda la templul iudaic, iar in crestinism este considerata ca o jertfa curata,
cu bun miros, al carui fum inmiresmat insoteste toate actele cultului. Tamaia face parte din
simbolurile de cult, fiind un aromat natural, folosit in toate religiile, din vremuri stravechi. Folosirea
ei este expresia a cinstirii lui Dumnezeu: "Tamaie sa nu va faceti pentru voi: sfintenie sa va fie ea
pentru Domnul." (Iesire 30, 37)
In cultul Vechiului Testament trebuia sa se aduca dimineata si seara jertfe de tamaie, pe altarul
special amenajat in Cortul Marturiei si apoi in Templu, numit altarul tamaierii (Iesire 30, 1-8); pe
acest altar nu se ardea numai tamaie curata, ci erau amestecate inca patru ingrediente (Iesire 30, 34).
Proorocul Maleahi (1, 11) prezice ca dupa venirea lui Mesia se va aduce jertfa de tamaie de la
rasaritul soarelui pana la apus.
Alte marturii din Vechiul Testament: "A zis atunci Israel, tatal lor: Daca-i asa, ei bine, faceti asa:
luati in tarhaturile voastre cate ceva din roadele pamantului si duceti-i-le omului in dar: putin
balsam, si putina miere, tamaie si smirna si migdale si alune". (Facerea 43, 11) "De ce-Mi aduceti
voi tamaie din Saba si scortisoara din tara de departe? Ca arderile-de-tot ale voastre nu sunt primite,
iar jertfele voastre nu M-au indulcit". (Ieremia 6, 20)
Tamaia se foloseste in cultul crestin din primele veacuri, asa cum se mentioneaza in textele primelor
Liturghii crestine si in unele canoane apostolice. Primele dovezi despre aceasta le avem din secolul
al IV-lea. Canonul 3 al Sfintilor Apostoli spune: "Dar sa nu fie iertat a se aduce altceva in altar decat
untdelemn pentru candele si tamaie la vremea aducerii inainte." Sfantul Apostol Pavel, in epistolele
sale, inspirat de tamaierile din Vechiul Testament, zice ca Mantuitorul S-a dat pe Sine jertfa lui
Dumnezeu pentru noi "spre miros de buna mireasma" (Efeseni 5, 2), iar la II Corinteni 2, 15,
vorbind despre Apostoli, zice ca ei sunt lui Dumnezeu "buna mireasma".
Despre folosirea tamaiei in cadrul Sfintei Liturghii gasim mentiuni in randuiala de la Liturghia
Sfantului Iacob si in Liturghia Sfantului Marcu, iar mai tarziu si in Liturghiile Sfintilor Vasile cel
Mare si Ioan Gura de Aur, unde avem si formule speciale de binecuvantare a tamaiei folosita la
cadire. Dar tamaierea nu era folosita numai in cadrul Sfintei Liturghii, ci si la alte sfinte slujbe si
manifestari de cult (procesiuni, inmormantari).
In Noul Testament, tamaia este considerata, ca si in Vechiul Testament, un element simbolic de
slavire a lui Dumnezeu. Magii care au venit sa se inchine, la Betleem, Fiului lui Dumnezeu, I-au
adus in dar aur, tamaie si smirna: "Si intrand in casa, L-au vazut pe Prunc impreuna cu Maria,
mama Sa; si cazand la pamant, I s-au inchinat; si deschizandu-si visteriile, I-au adus daruri: aur,
tamaie si smirna". (Matei 2, 11)
In Apocalipsa Sfantului Ioan Evanghelistul avem imaginea unei Liturghii ceresti in care tamaia se
mentioneaza ca un element esential ce insoteste rugaciunile sfintilor catre Dumnezeu: "Si a venit un
alt inger si a stat la altar, avand cadelnita de aur, si i s-a dat lui tamaie multa, ca s-o aduca, impreuna
cu rugaciunile tuturor sfintilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Si fumul tamaiei s-a suit, din
mana ingerului, inaintea lui Dumnezeu, impreuna cu rugaciunile sfintilor" (Apocalipsa 8, 3-4). Cei
24 de batrani au cazut inaintea Mielului avand fiecare alaute si nastrape de aur pline cu tamaie, care
sunt rugaciunile sfintilor (Apocalipsa 5, 8).
Obligatia tamaierii o aveau diaconii, de aceea Sfantul Arhidiacon Stefan este zugravit adesea cu o
cadelnita in mana. Din pricina mirosului placut pe care il raspandeste, tamaia, in Sfanta Scriptura,
este privita ca un simbol al rugaciunilor curate. Cand se tamaiaza persoane sfinte sau icoane, tamaia
este semn de cinstire, iar cand se tamaiaza lucruri asupra carora se invoca trimiterea harului de la
Dumnezeu, tamaia "cheama" harul Sfantului Duh.
De ce se intrebuinteaza tamaia la slujbe ?
Tamaia, prin fumul si mireasma ei, subliniaza frumusetea actelor de cult, creeaza atmosfera de
sfintenie si astfel ea se integreaza in actul de slujire a lui Dumnezeu "ca un dar, ca o pretioasa
ofranda" si simbol al rugaciunii si faptei bune. La slujba Vecerniei, cu totii auzim cantarea: "Sa se
indrepteze rugaciunea mea, ca tamaia inaintea Ta." (Psalmul 140,2). Tamaia e simbol al rugaciunii
de cinstire a lui Dumnezeu, dar si de implorare a Sfantului Duh.
Tamaierea sau cadirea are si un simbolism liturgic. Ea este socotita ca simbol al rugaciunii care
trebuie sa se inalte ca si fumul de tamaie. Cand cadim locuri sau lucruri sfintite, atunci ea are un
sens de venerare sau cinstire, iar cand cadim lucruri care trebuie sfintite, simbolizeaza harul divin
care se pogoara prin rugaciune. In genere, arderea tamaiei este privita ca un act de jertfa curata
adusa lui Dumnezeu. Tamaierea se uziteaza numai la ortodocsi si catolici. Protestantii si cultele
neoprotestante nu o mai practica, eliminand-o din cult impreuna cu multe altele.
Cadirea liturgica sau tamaierea este cel mai de seama dintre actele cultului public crestin. Fiecare
moment al tamaierii isi are simbolul sau. Astfel, tamaierea in timpul citirii Apostolului se face in
cinstea Evangheliei care urmeaza a se citi si simbolizeaza atat pe Sfintii Apostoli, cat si invatatura
Evangheliei raspandita de ei. Tamaierea care se mai face la ecfonisul: "Mai ales pentru Prea Sfanta,
Curata Prea Binecuvantata", se face atat in cinstea Sfintelor Daruri, dupa sfintirea si prefacerea lor,
cat si in cinstea Maicii Domnului, care se pomeneste acum. Tamaierea Sfintelor Daruri inainte de
ducerea lor la Proscomidiar semnifica harul Sfantului Duh dat Sfintilor Apostoli dupa Inviere (Ioan
20, 22).
Drumul Tămâiei
Drumul tămâiei se numea în antichitate calea pe care erau transportate, din țările producatoare,
diferite rasinoase aromate, care se foloseau fie in cult, fie pentru preparate farmaceutice sau de
parfumerie (ca tămâia, smirna, camforul, sacâzul - guma de acacia, care se scurge din scoarța unui
fel de salcâm s.a.).
Astfel, tămâia și smirna produsă în sudul Arabiei, Yemenul de azi, erau duse la început pe cale
maritimă, apoi transportate cu caravane de cămile, traversând deșertul ce desparțea Arabia de sud de
marile imperii și bogatele cetăți ale Orientului apropiat. Caravanele ajungeau la Gaza, oraș iudeu,
port la Mediterana și străbăteau țara ghebaniților, până la Timma, capitala lor, foarte departe de
Gaza.
Acest traect foarte lung era împărțit în 65 de stații de oprire a caravanelor pentru împlinirea
formalităților de tranzit și plata unor taxe ce reveneau și statelor, dar și localităților în care staționau.
Cei care încercau să se sustragă împlinirii acestor obligații și se abăteau de la traseul stabilit oficial
pentru comerțul cu aceste produse erau pedepsiți cu moartea.
Tămâia și smirna au fost pentru Arabia și India antică mari izvoare de îmbogățire. Tămâia și smirna
erau folosite în temple și în palatele faraonilor din Egipt, chiar pe la jumătatea mileniului II.
Săpăturile arheologice au arătat că, în Mesopotamia antică, aceste arome erau folosite pentru
ghicirea viitorului; ghicitorii ardeau tămâie într-un vas asezat pe genunchi și ghiceau după mișcarea
fumului. Începând din secolele VIII-VI i.Hr., când se dezvoltî comerțul cu aceste arome, ele sunt tot
mai mult folosite, devenind nelipsite în cult din marile temple ale centrelor urbane (Ninive, Babilon,
Ierusalim, Susa, Damasc).
Profetul Iezechiel vorbește despre comerțul orasului Tyr cu Saba, de unde importa tămâie. Pliniu,
scriitor latin din secolul I, a lăsat în scrierile sale date importante despre comerțul cu tămâia și
smirnă și despre drumurile de comerț cu acestea și alte mirodenii, arătând cât de mult încarcă costul
lor multiplele taxe la care erau supuse pe parcursul transportului, încât când ajungeau la Roma erau
foarte scumpe, iar smirna, chiar mai mult decat tămâia.

9. Ghimbirul (Zingiber officinale) – radacina plantei

Este mentionat de mai multe ori in Talmud –cele 39 de carti cu comentarii biblice care dateaza din
secolul I - ca planta medicinala puternica, impreuna cu piperul si vinul,benefica pt.tot organismul.
Ghimbirul este un agent antiinflamator care a fost mii de ani folosit pentru a usura artrita
reumatoida. Cincizeci de pacienti au scapat de artrita reumatoida luand fie 5 g de ghimbir proaspat,
fie o treime de lingurita de ghimbir pisat,cu mancare sau dizolvat in lichid,de 3 ori pe zi,pe
parcursul unui studiu de 2 ani. Nu s-au remarcat efecte secundare.
Meteorismul și indigestiia – se taie dintr-o radacina proaspata de ghimbir 3-4 felii mari aproximativ
cat o moneda de 50 bani si se pun intr-o cana mare cu apa care tocmai a fost luata de la fiert. Se lasa
la asezat 10 minute. Se strecoara apa si se bea imediat dupa masa care a provocat problema.
Prevenirea atacurilor de astmă - combinatie de ghimbir si suc de morcovi a facut minuni in
prevenirea atacurilor de astma si eliminarea mucozitatilor. Preparati sau cumparati suc de morcovi
proaspeti. Radeti radacina proaspata de ghimbir,puneti-o intr-o panza rara si stoarceti o lingura de
suc de ghimbit. Adaugati-o la 180 g de suc de morcovi si beti dimineata si ori de cate ori va simtiti
pieptul incarcat. Ghimbirul si sciatica - Ghimbirul se foloseste ca un remediu efficient si pentru
sciatica. Daca medicul aproba, radeti o bucata de radacina proaspata de ghimber sau treceti-o prin
mixer. Asezati terciul pe o panza rara si stoarceti sucul intr-un vas. Amestecati o cantitate egala de
ulei de susan cu sucul de ghimbir,apoi masati cu mixture zonele dureroase.

Se crede că la Cina cea de Taină apostolii ar fi mâncat Charoset, un desert constând dintr-o
combinaţie de mere tocate mărunt şi nuci pisate, cărora li se adaugă stafide strivite, curmale,
scorţişoară, ghimbir şi miere.
Dacă este consumat în mod regulat, acest desert poate alunga durerile de inimă, ne scapă de calculii
renali şi biliari, ajută glanda tiroidă hipoactivă, ajuta la îndepărtarea petelor de pe piele, vindecă
acneea, psoriazisul, herpesul şi insomnia, ba chiar luptă cu cancerul şi împotriva infecţiilor cu
candidă.

10. Vița de vie

Marturiile arheologice dovedesc faptul ca, pe teritoriul actual al Romaniei, vita de vie se cultiva din
epoca fierului (secolele V-I i. Hristos). Despre amploarea pe care o luase aceasta cultura in Dacia, in
vremea regelui Burebista (82-44 i. Hristos), exista stirea oferita de istoricul grec Strabon, care spune
ca regele ar fi ordonat sa se treaca la desfiintarea viilor, pentru ca se depasisera cu mult nevoile
consumului.
Vița de vie - farmacologie
Actiunea biologica si utilitatile chimice ale preparatelor din frunzele de vita de vie de culoare
rosiatica, descrise in literatura de specialitate actuala s-ar putea rezuma la actiunea protectoare a
vaselor capilare si actiunea in insuficienta venoasa a arterelor inferioare si a complicatiilor care
deriva din aceasta: varice, tromboflebite, edeme etc. Forma cea mai simpla a acestor manifestari
este caracterizata prin edeme usoare, evidente in special seara la persoanele care lucreaza cea mai
mare parte a zilei in picioare.
Cura de struguri - Fructele vitei de vie, strugurii, sunt adevarate laboratoare chimice in miniatura, in
boabele de struguri fiind "de toate, pentru toti": apa, zahar, vitamine, substante protectoare ale
sistemului vascular, ale imunitatii vizuale, tonice, saruri minerale, diuretice, laxative etc. Nici o alta
"zeama" alcoolica naturala nu contine peste 600 de componente ca vinul. Pasteur aprecia ca vinul
este "cea mai sanatoasa si nobila dintre bauturi".
Proprietatile lor terapeutice depind de varietatea si de solul pe care creste vita de vie. Astfel,
strugurii produsi de soluri argiloase au aciditate mai mare si substanta uscata in cantitate mai mica,
precum si proprietati laxative si purgative; strugurii proveniti din vita de vie care creste pe soluri
calcaroase sau silicoase au proprietati diuretice si depurative; strugurii albi sunt usor excitanti ai
mucoasei stomacului, iar cei negri - astringenti si cu actiune tonica.
Specialistii au constatat ca vinul are o serie de influente pozitive asupra organismului uman cum ar
fi proprietatile antivirale si antibactericide. Statisticile demonstreaza ca infarctul de miocard este de
patru ori mai mic in tarile viticole, comparativ cu celelalte. S-au studiat si semintele boabelor de
struguri, in cele din urma, s-au putut produce unele medicamente cu efect protector cardiovascular.
De asemenea, din pielita strugurilor pentru vinurile rosii s-a obtinut componentul numit
"Resveratrol" - cu rol protector impotriva cancerului.
Medicina naturala recomanda strugurii in urmatoarele boli:
Angina: - faceti gargara cu suc de boabe de struguri recoltate inainte de a se coace.
Bronsite - pentru a lupta impotriva bronsitei cronice, faceti un decoct din boabe de struguri uscate in
cuptor. Fierbeti 0,500 litri de apa si adaugati o lingura de struguri uscati. Lasati sa fiarba un sfert de
ora, fara capac. Strecurati apoi lichidul si beti-l cald. Poate fi reincalzit.
Buze crapate - aplicati o pomada compusa din suc de struguri (30 g), unt (25 g) si ceara galbena (12
g). Fierbeti totul intr-un vas emailat sau intr-o oala smaltuita, pana ce amestecul atinge consistenta
unei alifii.
Constipatie, cistita - beti suc de struguri, bine copti (must). Diaree - faceti o infuzie din foi de vita
uscata (25 g la un litru de apa). Beti cate o ceasca de 3 ori pe zi.
Retentie de urina - presati (stoarceti) 1,5 kg de struguri albi pentru a extrage sucul. Filtrati si beti
jumatate din cantitatea obtinuta dimineata, pe stomacul gol, iar cealalta jumatate seara, inainte de
culcare; inainte de a-l bea, adaugati cateva picaturi de zeama de lamaie.
In concluzie, retineti: vinul este prima bautura igienica dupa apa naturala. Depinde numai de
cantitatea care se bea !
Aceasta planta nu este aleasa la intamplare de Hristos, ci cu multa intelegere, vita-de-vie neputand
ajunge la maturitate si la rodire de una singura, nefiind ajutata din afara. Astfel, daca aceasta planta
nu este ingrijita de mana omului si nu este ajutata nici macar de un arac sau de un copac, pe care sa
se catare, ea nu poate da rodul ei.
Vita-de-vie apare si in icoanele care infatiseaza arborele genealogic al lui Iesei, al lui Avraam sau al
vreunui ctitor de seama. De asemenea, vita-de-vie apare si pe multe dintre catapetesmele vechilor
biserici, mladitele acesteia imbratisand icoanele imparatesti, pe ale Sfintilor Apostoli si pe ale
celorlalti sfinti.
Cu toate acestea, cea mai de seama reprezentare a acestei plante-simbol ramane aceea in care
Hristos este infatisat ca tulpina, iar Sfintii Apostoli sunt reprezentati ca mladite. Dionisie din Furna,
in renumita sa carte de erminie a picturii bizantine, afirma urmatoarele: "Hristos, binecuvantand cu
amandoua mainile si avand la piept Evanghelia, zice: Eu sunt vița, voi sunteti mladitele! Si dintr-
Insul iesind ramuri de vita, incolacite, si apostolii printre ele."
  

Vita-de-vie, chip al Euharistiei

O alta reprezentare iconografica in care apare vita-de-vie este cea care sta in legatura directa cu
jertfa mantuitoare, drept pentru care ea si apare zugravita mai ales in Sfantul Altar. Intalnita numai
in iconografia romaneasca, mai ales in vechile biserici din Maramures, Oltenia si Muntenia, precum
si pe unele vechi manuscrise si icoane pe sticla, aceasta reprezentare este una cu totul aparte.
Se crede ca aceasta reprezentare iconografica inedita este intemeiata pe una dintre rugaciunile
euharistice, pe care preotul o rosteste in cadrul Sfintei Liturghii, in timpul cantarii haruvimice,
zicand: "Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci, Hristoase Dumnezeule..."
  

Cap III – Cercetare

Capac. de vindecare
Planta EBF Capac. de exorcizare
(de curatare – la cedru)
Scortisoar
96 93 88
a
Nard 98 89 99
Maslin 89 89 43
Cedru 95 96 85
Isop 98 97 98
Mirt 93 85 93
Smirna 94 86 99
Tamaie 97 95 100
Ghimber 90 92 97
Vita de vie 88 89 56
In urma utilizarii, in functie de parametrii fiecarei plante, se observa o capacitate mai crescuta sau
mai scazuta de a ajuta la refacerea structurilor, matricilor, SNO, centrilor, etc. fiintei tratate, precum
 si o atragere a ENBS-urilor „speciale”. Se poate trage concluzia care din aceste plante este mai
elevata (cu rosu in tabel).

ENBS % deschidere ENBS ale … atrase (după administrare)

ENBS dăruite canal Sf. Duh Arh. sau
Planta Sf. Sf.
proprii (după MIH Ingeri
% administrare)
Fecioare Vasile specializati
Scortisoara 235 100 57 2 4 2 4
Nard 245 99 90 3 4 3 4
Maslin 123 78 54 2 4 2 1
Cedru 256 65 66 3 4 3 3
Isop 337 100 78 2 3 4 5
Mirt 257 84 86 1 4 4 4
Smirna 246 88 88 2 3 3 4
Tamaie 347 87 95 2 3 4 5
Ghimber 334 68 67 2 3 3 2
Vita de vie 233 87 47 2 3 3 3
In urma administrarii intre anii 2010 si 2015, se constata ca eficienta tratamentului la persoanele
elevate fata de cele neelevate a fost mai mare 88 % fata de 77 %.
In cele ce urmeaza vom prezenta EBF-ul si eficienta medie a tratamentului pentru cateva produse
medicamentoase (suplimente) care contin aceste plante, precum si EBF-ul catorva producatori
corelat cu ponderea intereselor materiale si spirituale

Produs (planta) EBF produs Eficienta medie

Miere cu scortisoara 96 78
Ulei esential de nard 97 89
Extract de frunze de maslin 89 75
Extract mladite de cedru 93 87
Isop cps Favisan 88 83
Olioseptil cu mirt 96 88
Unguent cu smirna 89 87
Aslamed H cu tanaie 97 96
Ghimbir comprimate 88 86
Extract de muguri de vita de vie 96 87

Se observa o eficienta scazuta, care se datoreaza in principal modalitatii de preparare (46%) si

influentei pe care o au firmele producatoare asupra produsului in sine (43%).

Firma Ebf Pim Pis

Favisan 77 70 30
 Fares 88 57 43
Plantextract 89 47 53
Hofigal 78 75 25
Medica 77 67 33
Steaua divina 73 80 20
Dacia plant 77 68 32

Cap IV – Concluzii
In urma cercetarii putem afirma ca plantele mai elevate au o potenta mai mare, deci o eficienta mai
mare in tratarea bolilor. O caracteristica comuna a celor mai elevate este si faptul ca sunt vesnic
verzi (longevitate mare).
EBF-ul tratamentului cu aceste plante este de 89 comparativ cu EBF-ul tratamentului alopat care
este de 75 pentru o aceeasi boala deoarece se trateaza individul nu doar la nivel fizic , ci si biosic si
noesic.

Cap V – Ovidiu Bujor

Personalitate marcanta a farmaceuticii romanesti, Ovidiu Bujor este intemeietorul fitoterapeuticii
moderne. Autor a numeroase studii de referinta pentru terapia naturista, el a scris si cartea intitulata
„Plante si miresme biblice”.
Activitatea sa prolifica, aportul important pe care l-a adus fitofarmaciei si fitoterapiei, il recomanda
ca un om de o deosebita valoare, cu un simt si o intuitie greu de egalat. Acest lucru ne face sa ne
gandim la bagajul acumulat in alte vieti, la ajutoarele pe care le are pentru indeplinirea misiunii
personale, precum si la accesu pe care il are in BDD.
Farmacis Vindecato Sfatuito
Meserii Medic t r r
Mag Istoric Preot

Nr. de
6 8 6 5 6 5 5
vieti

ENBS-uri actuale Acces BDD actual MP 1 MP 2

4465 56 % 89 73

Alte nume din vietile anterioare:

Zone pe unde a trait in alte vieti: mesopot, dioscoride, herodot – medic 400ien

Cap VI – Pomul lui Matusalem

Conform Vechiului Testament, Matusalem a fost bunicul lui Noe si a trait 969 de ani, devenind
simbolul longevitati

Cu prilejul unor escavari facute in 1963, in perimetrul palatului lui Irod cel
Mare din Masada, Israel, arheologii au gasit o amfora intacta, plina cu semintele
unei plante necunoscute, asemanatoare palmierului.

Analiza cu izotopi de carbon a stabilit ca respectivele seminte dateaza dintr-o

perioada cuprinsa intre anii 155 i.Hr. si 64 i.Hr. Identificate astfel, au fost
transportate inapoi in Israel, la Universitatea Bar-Ilan din Ramat Gan, unde au
ramas necercetate pana in anul 2005.

Atunci s-a decis ca trei dintre seminte sa fie supuse unui experiment, in
incercarea riscanta de a le germina. Riscul consta in faptul ca semintele, pastrate
de peste doua milenii, puteau fi iremediabil compromise.

Dar n-a fost asa. Introduse intr-un sol pre-fertilizat, imbogatit cu hormoni,
semintele au dat semn de viata iar, dupa opt sapamani, una din ele a incoltit.
Trei ani mai tarziu, in 2008, planta crescuta din acea samanta era deja un pom
de doi metri inaltime, impodobit cu manunchiuri de frunze care confirma ca
pomul este o specie de palmier, care a existat in arealul statului Israel de astazi,
dar care disparuse cu 1800 de ani in urma.

Acest tip de palmier avea o importanta deosebita pentru locuitorii acelor

vremuri. Fructele aveau cautare pe toate coastele Mediteranei si  aduceau
importante venituri din export. Ca urmare, planta era cultivata pe o scara larga.

Botanistii de astazi au inscris planta in cataloage cu numele de palmierul lui

Matusala, dupa numele celebrului personaj biblic cunoscut mai ales sub numele
de Matusalem si renumit pentru lunga sa durata de viata.

Plantat in zona Kibbutz Ketura din desertul Arava, aflat in sudul Israelului,
pomul a inflorit in anul 2011, cu care ocazie s-a constatat ca toate florile sunt de
sex masculin. Pentru reproducere, va fi deci necesara germinarea unei noi
seminte, care sa genereze un pom de sex feminin,

N-ar fi imposibil, dar munca de cercetare este de durata si cere multa rabdare. 

Cap VII – Retorica - incotro
Un manual de clasa a IX sustine ca Dumnezeu a creat biologia
"Biologie - Maiestrie si stralucire divina in biosfera", un auxiliar didactic pentru
clasa a IX-a, a starnit valuri de nemultumire in randul Asociatiei Umaniste Romane.

Cartea este semnata de profesoara de biologie Maria Popa, alaturi de alti biologi,
dar si destui teologi si a aparut la editura Casa Cartii din Oradea, informeaza
Romania libera.

Presedintele Asociatiei Umaniste Romane, Remus Cernea, acuza Ministerul

Educatiei ca prin avizarea respectivului material didactic elevii carora li se
adreseaza sunt indoctrinati complet, iar abordarea stiintifica a disciplinei biologie
este eliminata, totul reducandu-se doar la creationism.

"Cunostintele de biologie te vor ajuta sa vezi, sa auzi, sa afirmi ca fiecare celula,

fiecare frunza, fiecare insecta sau oricare organism striga prin limbajul
complexitatii: > " sau "Plantele au fost create in ziua a treia a saptamanii de creatie,
conform afirmatiilor scripturale, toate in aceeasi zi, indiferent de complexitatea lor",
sunt doua din textele care se gasesc in respectiva carte.

Auxiliarul in cauza a fost avizat o singura data, in 2002, de catre o comisie din care
au facut parte mai multi profesori de biologie, inclusiv inspectorul de specialitate din
MECI. La vremea respectiva, potrivit unor surse din MECI, insistentele autoarei au
fost extrem de mari si s-a mers pana la interventii pe la Patriarhia Romana.

Pentru a limita oarecum utilizarea acestui auxiliar, comisia MECI a dat avizul cu
precizarea ca acesta sa fie  folosit doar la liceele cu profil teologic. In prima etapa
asa s-a si intamplat, dar apoi nu s-a mai tinut cont, auxiliarul fiind reeditat in 2006.

Teoretic, in prezent auxiliarul este complet depasit, avand in vedere ca nu se mai

bazeaza pe programa scolara la biologie, care pana acum s-a schimbat de doua ori.

In replica, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii precizeaza ca aceasta carte nu

este un manual si nu a fost aprobata in acest sens de MECI.

"Pe manualele aprobate de MECI se precizeaza: << Aprobat prin OM nr..... (numar
format din patru cifre) >>. Pe cartea mentionata este scris << Avizat de MECI cu nr.
71817 >> ", afirma Ministerul Educatiei.