Neurohipofi za

-Nu secreta hormoni.

-Stocheaza ADH si oxitocina produsi de catre neuronii secretori din nucleii supraopti c
si paraventricular din hipotalamus de unde ajung in neurohipofi za cu ajut unor prot
transportoare=neurofi zine.

-Oxitocina (ocitocina) sti muleaza contracti ile uterine in ti mpul travaliului, facilitand
nasterea si in al doilea rand contracta celulele mioepiteliale din pereti i canalelor
galactofore favorizand ejecti a laptelui din glandele mamare.

-Actul suptului sti muleaza secreti a de oxitocina de la nivel hipotalamic.

-ADH-ul (hormon anti diureti c) sau vasopresina reduce eliminarea apei la niv tubilor
contorti distali  scade diureza deoarece ADH-ul sti muleaza reabsorbti a facultati va a
apei la acest nivel.

-Numai daca este secretat in exces are si rol vasopresor (produce contracti a
musculaturii netede arteriolare)  contribuie la cresterea PA.

-Secreti a de ADH este inhibata de alcool, cafea  creste diureza. Pe de alta parte
secreti a de ADH este sti mulata de excitarea centrilor nervosi superiori in caz de
durere extrema, de anxietate.

-Rolul major al ADH-ului de a creste PA sistemica prin cresterea reabsorbti ei apei este
completat de aldosteron (hormon mineralocroti coid).

Tiroida

-Glanda puternic vascu, acti va din luna 4 de sarcina alcatuita din foliculi sau acini.

-In interiorul foliculilor se afl a o subst vascoasa=coloidul ce conti ne ti roglobulina

precursorul hormonilor ti roidieni.

-In jurulu foliculilor exista celulele parafoliculare care secreta un hormon numit
calcitonina.

-Tiroglobulina sinteti zat de ti rocite initi al sub forma de proti roglobulina conti ne
aprox 115 molecule de ti rozina.

-In urma iodarii gruparilor ti rozinice, proti roglobulina se transforma in ti roglobulina

care este expulzata in coloid (in mijlocul foliculului  tesutul ti roidian are cca de a

1
extrage din sange iodul, iodarea gruparilor ti rozinice in prezenta iodinazei ducand la
formarea de monoiodoti rozina si diiodoti rozina, condensarea a 2 molecule de
diiodoti rozina duce la formarea de tetraiodoti rozina=ti roxina=T4).

-Condensarea unei molecule de monoiodoti rozina cu diiodoti rozina duce la formarea

de triiodoti ronina=T3).

-T3 si T4 sunt principalii hormoni ti roidieni.

-Dupa ce au fost formati hormonii ti roidieni trec in sange in canti tati diferite 90% sub
forma de T4 care are acti une mai lunga de 4-5X decat T3-ul dar mai slaba si 10% sub
forma de T3 cu acti une mai rapida si de 3-4X mai intensa decat T4.

-In sange (plasma) T3 si T4 se leaga de proteinele plasmati ce mai ales de o alfa

globulina TBG (ti reo biding globulin) in proporti e de 60%, in al doilea rand se leaga de
o prealbumina TBPA (ti reo binding prealbumin) in proporti e de 30% si in ulti mul rand
se leaga de o albumina TBA (ti reo binding albumin).

Reglarea:

-Secreti a de hormoni ti roidieni este realizata de catre hipotalamus care secreta TRH
(ti reo realeasing hormone) sau ti reoliberina care sti muleaza adenohipofi za pt a
secreta TSH sau TTH (ti reo sti mulati ng hormone)= ti reotropina.

*In conditi i normale fi ziologice secreti a hipofi zara de TSH este controlata in primul
rand de concentrati a plasmati ca libera a hormonilor ti roidieni mai ales de T4, dar in
conditi i de necesitati crescute de hormoni ti roidieni, in frig, in stres intervine si un
mecanism de sti mulare directa a hipotalamusului pt a secreta TRH-ul care la randul
sau sti muleaza hipofi za sa secreta TSH.

Roluri:

-Hormonii ti roidieni controleaza intensti tatea tuturor reacti ilor oxidati ve din
organism exceptand creierul, reti na, splina, gonadele si plamanul.

-Controleaza toate reacti ile degajatoare de caldura.

-Daca sunt secretati in exces hormonii ti roidieni au efect catabolic pe metabolismul

proteic, efect lipoliti c si hipocolesterolemiant pe metabolism lipidc, iar pe
metabolismul glucidic sunt hiperglicemianti (sti muleaza absorbti a intesti nala a
glucidelor si intensifi ca glicogenoliza hepati ca).

-Hormonii ti roidieni sunt imp pt crestere, dezvoltare, diferenti ere celulara, maturare
ti sulara, potentand acti unea hormonului de crestere (STH sau GH- growth hormone).

2
-De asemeni hormonii ti roidieni sti muleaza maturizarea neuropsihica, neurogeneza,
mielogeneza, excitabilitatea cerebrala  indivizii sunt hiperacti vi cu ti mpi scurti de
reacti e.

-minore:

 hormonii tiroidieni stimuleaza toate propr fund ale musc cardiac  cresc debitul coronarian,
stimuleaza excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea cardiaca
 stimuleaza apetitul si motilitatea digestiva, pe tract digestiv (tranzit rapid)
 alaturi de prolactina, mentin secretia lactata

OBS: acti unea hormonilor ti roidieni este in legatura cu cea a catecolaminelor (din
medulosuprarenala), dar catecolaminele nu eu efecte calorigene

Parati roidele

-din cel principale secreta PTH (parathormon)

-din cele oxifi le si cele parifoliculare din ti roida secreta calcitonina

PTH: - sinteti zat initi al in ribozomii cel principale sub forma de preproparathormon
(structura polipepti dica), trece apoi in RE unde este hidrolizat si rezulta un fragment
de 90 aa. = proparathormon, in fi nal va fi transportat in Ap Golgi unde este depozitat
si se va elibera la nevoie

-in momentul eliberarii se mai desprinde un segment de 6 aa. si rezulta PTH 84

aa.)

-reglare: nu se realizeaza de hipotalamus sau hipofi za, ci de nivelul calcemiei

(conc Ca in sange), care acti oneaza direct asupra glandelor parati roide si sti muelaza
secreti a de PTH atunci cand calcemia este scazuta  PTH este hormon
hipercalcemiant, acti onand in 3 nivele:

1. la nivel intesti nal (sti muleaza absorbti a de Ca)

2. la nivel osos

a. prin mecanism rapid, creste permeabilitatea membranelor

osteocitelor si acti veaza pompa de Ca scotandu-l din osteocite si bagandu-l in spati ile
extracelulare

b. prin mecanism lent, sti muleaza acti vitatea osteoclastelor si va

sti mula resorbti a osoasa

3. la nivel tubular renal (creste reabsorbti a Ca, scade reabsorbti a P)

3
 hipercalcemie

Calcitonina: -ea mai este secratata si de tesutul pulmonar, cerebral, cel sist APUD de
pe tract digesti v

-are efect hipocalcemiant (inversa PTH), acti onand la aceleasi nivele:

1. inhiba absorbti a Ca la nivel intestrinal

2. scade permeabilitatea osteocitelor pt Ca si inhiba acti vitatea

asteoclastelor

3. sti muleaza eliminarile tubulare, renale de Ca si le inhiba pe cele de P

OBS: in metabolismul fosfocalcic, in afara de PTH si calcitonina, intervin cu infl uente

minore si alti hormoni – corti zol (secretat in exces scade initi al calcemia, dar dupa
ti mp indelungat de hipersecreti e duce la apariti a osteoporozei = iese Ca din oase),
STH/GH (sti muleaza eliminarile urinare de Ca, dar sti muleaza absorbti a de Ca la nivel
intesti nal), hormonii ti roidieni (efect condrogeneti c = sti muleaza formarea de carti laj,
si sti muleaza acti vitatea osteoclastelor  hormoni hipercalcemianti ),
prostaglandinele de ti p E (sti muleaza osteoclastele  hormoni hipercalcemiante),
calcitriolul/colecalciferolul (metabolit acti v al vit D 3 are acti une hipercalcemianta si
similara cu PTH)