Disociaţia moleculară

Raluca-Elena Gosav, George-Dragoş Sabău, Costin-Ionuţ Dobrotă

Colegiul Naţional “Dimitrie Cantemir”, Oneşti, Bacău, România

CONFLUENŢE CANTEMIRENE
- Oneşti, 2013 -

Orice corp este alcătuit din particule numite molecule constituite, la rândul lor, din atomi. O moleculă poate
conţine unul, doi sau mai mulţi atomi, substanţa numindu-se respectiv monoatomică, biatomică sau poliatomică.
Moleculele se află într-o continuă mişcare haotică, dependentă de temperatură, numită agitaţie termică. Odată cu
creşterea temperaturii vitezele moleculelor cresc, iar la temperaturi înalte moleculele se pot desface/fragmenta în atomii
constituenţi, proces numit disociaţie moleculară.
Această prezentare conţine descrierea matematică a fenomenului de disociaţie moleculară a gazelor biatomice
şi dependenţa mărimilor caracteristice (numărul de particule, numărul de moli, masa molară) de gradul de disociere.
Gradul de disociere (α)

α = 0 (gaz molecular) α = 10% α = 50% α = 100% (gaz atomic)

(amestec: molecule + atomi) (amestec: molecule + atomi)

Disociaţia moleculară este fenomenul prin care moleculele unui gaz biatomic sau poliatomic se descompun în atomii
constituenţi, sub acţiunea unor factori externi (de exemplu creşterea temperaturii). Prin disocierea unei molecule biatomice
rezulă doi atomi.

Gradul de disociere (α) reprezintă raportul dintre numărul de molecule disociate şi numărul total de molecule în stare
nedisociată.
Nd

N0

2
 Descrierea matematică a fenomenului de disociaţie moleculară

N0 - numărul iniţial de molecule

Nd - numărul de molecule care disociază: Nd    N0

N at - numărul de atomi rezultaţi prin disociere: N at  2 N d  2 N 0
N nd - numărul de molecule rămase nedisociate: N nd  N 0   N 0  (1   )  N 0
N tot - numărul total de particule (atomi şi molecule): N tot  N at  N nd  2 N 0  (1   ) N 0  N tot  (1   )  N 0

Masa molară a amestecului (molecule şi atomi):

N at  at  N nd  0

N at  N nd
0 - masa molară a gazului molecular

0 2 N 0  0  1    N 0  0
at - masa molară a gazului atomic: at 
 2
2
0 - numărul iniţial de moli: 0 
N0 1    N 0
NA
0
 nd
N nd
- numărul de moli de gaz molecular (nedisociat):  nd  
NA 1 
 at - numărul de moli de gaz atomic:  at 
N at
NA

N tot (1   ) N 0
 tot - numărul total de moli de amestec: t     tot  (1   ) 0
NA NA
molecule
N A  6, 02 10 23
(Numărul lui Avogadro)
mol 3
 Reprezentări grafice

α = 0 (gaz molecular) α = 100% (gaz atomic) Tipul de gaz H2 H N2 N O2 O

Masa molară
2 1 28 14 32 16
(kg/kmol)

Concluzii
• Numărul de particule și cantitatea de substanță cresc liniar cu creșterea gradului de disociere.
• Masa molară medie (a amestecului de gaz molecular și atomic) scade odată cu creșterea gradului de disociere.