CURS 1

ACIZI CARBOXILICI
Definiţie

O
C
Combinaţiile care conţin grupa funcţională carboxil OH se n umesc acizi
carboxilici.
O
R C
Au formula generală OH

Nomenclatură şi clasificare

Numele lor se formează prin adăugarea terminaţiei oic la numele hidrocarburii

cu acelaşi număr de atomi de carbon.
După o altă nomenclatură, acizii sunt consideraţi derivaţi ai h idrocarburilor,
rezultaţi prin înlocuirea (formală) a unui atom de hidrogen cu grupa carboxil.
Substituentul –COOH se desemnează prin prefixul carboxi sau sufixul carboxilic
ataşat la numele hidrocarburii.
În acizii cu catene ramificate sau cu substituenţi pe nucleul aromatic
numerotarea poziţiilor începe de la grupa carboxil, care are prioritate. Acizii
carboxilici pot avea şi denumiri uzuale, folosite de multe ori în locul celor raţionale.

Tabel 1. Acizi monocarboxilici saturaţi cu catenă normală

Structură Denumire Denumire uzuală Sursă Etimologie

raţională
H COOH Acid metanoic Acid formic Furnică Formica
(lat.)
CH3 COOH Acid etanoic Acid acetic Oţet Acetum
(lat.)
CH3 CH2 COOH Acid propanoic Acid propionic Propion
(lat.)
CH3 (CH2)2 COOH Acid butanoic Acid butiric Unt Butyrum
(lat.)
CH3 (CH2)3 COOH Acid pentanoic Acid valerianic Valeriană Valeriana
officinalis
CH3 (CH2)4 COOH Acid hexanoic Acid capronic Capră Caper
CH3 (CH2)5 COOH Acid heptanoic Acid enantic
CH3 (CH2)6 COOH Acid octanoic Acid caprilic Capră Caper
CH3 (CH2)7 COOH Acid nonanoic Acid pelargonic Muşcată Pelargonium
CH3 (CH2)8 COOH Acid decanoic Acid caprinic Capră Caper
CH3 (CH2)10 COOH Acid dodecanoic Acid lauric Nucă de Laurus (lat.)
cocos

1
CH3 (CH2)12 COOH Acid tetradecanoic Acid miristic Nucşoară Myristikos
(grec.)
CH3 (CH2)14 COOH Acid hexadecanoic Acid palmitic Palmier Palma (lat.)
CH3 (CH2)16 COOH Acid octadecanoic Acid stearic Seu Sego (grec.)
CH3 (CH2)18 COOH Acid Acid arahidonic Arahide Arachis
eicosatetraenoic (Greacă)
CH3 (CH2)20 COOH Acid docosanoic Acid behenic

Tabel 2. Acizi monocarboxilici saturaţi cu catenă ramificată

Structură Denumire raţională Denumire uzuală
CH3 CH COOH Acid 2-metilpropanoic Acid izobutiric
CH3
CH3 CH CH2 COOH Acid 3-metilbutanoic Acid izovalerianic
CH3
CH3 CH COOH Acid 2-metilbutanoic Acid etilmetilacetic
CH2 CH3
CH3 Acid 2,2-dimetilpropanoic Acid trimetilacetic
CH3 C COOH
CH3

Conform Nomenclaturii Chimiei Organice elaborate de Academ ia Română în

1986, denumirile capronic şi caprinic sunt abandonate.

Tabel 3. Acizi monocarboxilici saturaţi cu catenă ciclică

Structură Denumire raţională Denumire uzuală

Acid ciclopentancarboxilic
COOH

Acid ciclohexancarboxilic
COOH

Tabel 4. Acizi dicarboxilici saturaţi

Structură Denumire raţională Denumire uzuală

HOOC COOH Acid etandioic Acid oxalic
HOOC CH2 COOH Acid propandioic Acid malonic
HOOC (CH2)2 COOH Acid butandioic Acid succinic

2
 HOOC (CH2)3 COOH Acid pentandioic Acid glutaric
HOOC (CH2)4 COOH Acid hexandioic Acid adipic
HOOC (CH2)5 COOH Acid heptandioic Acid pimelic
HOOC (CH2)6 COOH Acid octandioic Acid suberic
HOOC (CH2)7 COOH Acid nonandioic Acid acelaic
HOOC (CH2)8 COOH Acid decandioic Acid sebacic

Tabel 5. Acizi carboxilici nesaturaţi

Structură Denumire Denumire

raţională uzuală
H2C CH COOH Acid propenoic Acid
acrilic
H H Acid
C=C crotonic
H3C COOH Acid 2-butenoic (cis)
H COOH Acid
C=C izocrotoni
H3C H c (trans)
H2C CH CH2 COOH Acid 3-butenoic Acid
vinilacetic
H2C CH CH2 CH2 COOH Acid 4-pentenoic Acid
alilacetic
H2C C COOH Acid 2- Acid
metilpropenoic metacrilic
CH3
Acid Z-9- Acid oleic
CH3 (CH2)7 CH CH (CH2)7 COOH octadecenoic (cis)
Acid
elaidic
(trans)
Acid
Acid 3- cinamic
C6H5 CH CH COOH fenilpropenoic (trans)
Acid
alocinamic
(cis)
CH3 CH CH CH CH COOH Acid 2,4- Acid
hexadiencarboxili sorbic
c
Acid cis- Acid
HOOC CH CH COOH butendioic maleic
(cis)
Acid trans- Acid
butendioic fumaric
(trans)
HC C COOH Acid Acid

3
 acetilencarboxilic propiolic
CH3 (CH2)4 CH CH CH2 CH CH (CH2)7 COOH Acid Z,Z,9,12- Acid
octadecadienoic linoleic
C2H5 CH CH CH2 CH CH CH2 CH CH (CH2)7 COOH Acid Z,Z,Z- Acid
9,12,15- linolenic
octadecatrienoic
CH3 (CH2)5 CH CH2 CH CH (CH2)7 COOH Acid 12- Acid
hidroxioleic ricinoleic
OH
CH3 (CH2)4 (CH = CH CH2)4 CH2CH2COOH Acid 5,8,11,14- Acid
icosatetraenoic arahidonic

Tabel 6. Acizi carboxilici aromatici

Structură Denumire raţională Denumire uzuală

COOH

Acid benzencarboxilic Acid benzoic

COOH

CH3 Acid 2-metilbenzencarboxilic Acid orto-toluic

COOH

Acid 3-metilbenzencarboxilic Acid meta-toluic

CH3
COOH

Acid 4-metilbenzencarboxilic Acid para-toluic

CH3
C6H5CH2COOH Acid feniletanoic Acid fenilacetic
COOH

Acid 1-naftalencarboxilic Acid α-naftoic

COOH
Acid 2-naftalencarboxilic Acid β-naftoic

4
 COOH

COOH Acid benzen-o-dicarboxilic Acid ortoftalic

COOH

Acid benzen-m-dicarboxilic Acid izoftalic

COOH
COOH

Acid benzen-p-dicarboxilic Acid tereftalic

COOH
Structură

Grupa carboxil este formată dintr-o grupă carbonil şi o grupă hidroxil legate de
acelaşi atom de carbon.

O -1/2
O O O
R C R C R C R C
O H -1/2
O H O O

În grupa carboxil există o conjugare internă între electronii π ai grupei carbonil

C=O şi electronii p ai oxigenului din grupa –OH.
Diferenţa de electronegativitate dintre atomii atomii de C, O şi H care in t ră în
alcătuirea grupei –COOH determină polarizarea acesteia. Polarizarea grupei carboxil,
care are ca efect slăbirea legăturii dintre atomii de O şi H din grupa –OH, face ca
hidrogenul să poată fi cedat ca ion H+ (proton) în unele reacţii chimice.
Structura grupei carboxil face posibilă unirea a 2 grupe carboxil prin legături de
hidrogen pentru a forma dimeri cu structură ciclică.

O H O
R C C R
O H O

Aciditate

Proprietatea caracteristică acizilor organici care justifică şi den umirea lor est e
aciditatea grupei carboxil.
În soluţie apoasă, acizii carboxilici reacţionează cu apa (protoliză).

R COOH + H2O R COO + H3O

acid carboxilic apă ion carboxilat ion hidroniu
5
 acid bază bază acid

[R COO ] [H3O ]
K=
[R COOH] [H2O]

În soluţie apoasă de acid carboxilic există (în stare hidratată), atât m olecule de
acid, R–COOH cât şi anioni carboxilat, R–COO− şi ioni hidroniu, H3O+.
Echilibrul chimic stabilit în urma reactiei dintre un acid carboxilic şi apă est e
caracterizat prin constanta de aciditate Ka.

- + - +
[CH3COO ] [H3O ] [H2O]=const. [CH3COO ] [H3O ]
Kc = Ka =
[CH3COOH][H2O] Kc[H2O]=const. [CH3COOH]

Tabel 7. Valori ale constantelor de aciditate pentru unii acizi carboxilici.

Acid carboxilic Ion carboxilat Ka (250C) mol.L-1

Acid metanoic (acid formic) HCOO− 17,70 . 10-5
HCOOH
Acid benzoic benzoat 6,30 . 10-5
C6H5COOH C6H5COO−
Acid etanoic (acid acetic) etanoat (acetat) 1,80 . 10-5
CH3COOH CH3COO−
Acid propanoic propanoat 1,34 . 10-5
CH3CH2COOH CH3CH2COO−
Acid butiric butirat 1,48 . 10-5
CH3CH2CH2COOH CH3CH2CH2COO−

Acidul acetic se dizolvă în apă în urma stabilirii legăturilor de hidrogen. În

soluţie apoasă, un anumit număr de molecule de acid acetic ionizează; ionii apăruţi în
soluţie pot reacţiona, la rândul lor, pentru a reface acidul acetic:

CH3–COOH + H2O CH3–COO− + H3O+

În soluţia apoasă de acid acetic există (în stare hidratată) atât molecule de CH 3 –
COOH, cât şi anioni acetat, CH3–COO− şi ioni hidroniu, H3O+. Acidul acet ic este u n
acid slab deoarece, în urma proceselor care au loc la dizolvarea lui în apă, ion izează
numai parţial, astfel încât în soluţie coexistă molecule de acid acetic cu ionii proveniţi
din ionizare; rezultă c H3O+ < cacid acetic.
În urma dizolvării acizilor în apă se obţin soluţii cu caracter acid. Culoarea
indicatorului acido-bazic (soluţiile acide se colorează în roşu în prezenţa indicatorului
roşu de metil) dă informaţii calitative despre tăria acizilor: acidul acetic este mai
puternic decât acidul carbonic (apa carbogazoasă) dar amândoi, deoarece fac parte din
6
categoria acizilor slabi, sunt mai slabi decât HCl, care face parte din categoria acizilor
tari.
Cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea t ăriei acidului,
compararea lui cu alţi acizi, calcularea concentraţiei de ioni de hidroniu dintr-o soluţie
de acid, etc.
În acizii dicarboxilici cele 2 grupe carboxil disociază independent, există dou ă
constante de disociere, K1 şi K2.
K1
HOOC (CH2)n COOH + H2O HOOC (CH2)n COO + H3O

K2
HOOC (CH2)n COO + H2O OOC (CH2)n COO + H3O

Tăria acizilor carboxilici alifatici scade odată cu creşterea catenei.

Acizii dicarboxilici sunt acizi mai tari decât acizii monocarboxilici. Ionizarea
primei grupe carboxil este favorizată de vecinătatea celeilalte, cu efect –I. Acest efect
este cel mai puternic la acidul oxalic, care este şi cel mai tare din serie. Efect ul scade
cu distanţa dintre cele două grupe.
- Grupele respingătoare de electroni, cu efect +I, legate de carbonul grupei
carboxil, scad aciditatea;
- Grupele atrăgătoare de electroni, cu efect –I, măresc aciditatea. Legarea gru pei
carboxil de un nucleu benzenic are ca efect creşterea tăriei acidului carboxilic;
acizii carboxilici aromatici sunt acizi slabi mai puternici, mai tari, decât cei
alifatici (cu excepţia HCOOH).
Efectul acidifiant al substituenţilor se transmite prin catenă, la distanţă de maxim 3
atomi de carbon.
Acizii α,β-nesaturaţi şi acizii aromatici sunt, în general, acizi mai tari decât acizii
saturaţi. Legătura dublă, triplă sau inelul aromatic au efect atrăgător de elect roni, –I,
contribuind la acidifierea grupei carboxil prin efect –I.
Peste efectul inductiv se suprapune efectul de conjugare, care acţionează antagonist
cu efectul –I, tinzând să scadă aciditatea grupei carboxil.

O O
CH3 CH CH C CH3 CH CH C
OH OH

O O O
C C C
OH OH OH

7
 O O
C C
OH OH

Grupa -NO2 are efect -I si -E atragator de electroni.

N N
O O O O

Acizii benzoici o-substituiţi sunt acizi mai tari decât acidul ben zoic n esubstituit
deoarece substituenţii din orto interferează cu grupa carboxil voluminoasă,
defavorizând conjugarea cu inelul benzenic prin împiedicarea coplanarităţii.
Caracterul acid al acizilor carboxilici se manifestă în reacţiile lor cu: apa, oxizi
metalici, baze şi saruri ale unor acizi mai slabi.

ACIZI MONOCARBOXILICI SATURAŢI

Metode de obţinere

I. Metode oxidative

1. Oxidarea alcanilor

Industrial se foloseşte un amestec de n-alcani cu C22–C36, care constituie

parafina. Catena se rupe la mijloc, obţinându-se acizi cu număr mai m ic de at omi de
carbon (C1–C25).
0
100 C, cat
CH3 (CH2)n CH3 + O2 CH3 (CH2)m COOH + H2O
alcan superior acid gras

2. Oxidarea alchenelor
K2Cr2O7; KMnO4/H2SO4
R CH CH R + 4[O] R COOH + R' COOH

K2Cr2O7; KMnO4/H2SO4
CH3 CH CH CH3 + 4[O] 2CH3COOH

K2Cr2O7; KMnO4/H2SO4 CH3

CH3 C CH CH3 +3[O] CH3COOH + C O
CH3
CH3
2-metil-2-butena acid acetic acetona

3. Oxidarea alcoolilor

a) oxidarea energică
8
 KMnO 4/H2SO 4
R CH2 OH +2[O] R COOH + H2O

KMnO 4/H2SO 4
CH3 CH2 OH + 2[O] CH3 COOH + H2O
etanol acid acetic

KMnO4/H2SO4
CH3 CH CH3 + 4[O] CH3 COOH + HCOOH + H2O
OH acid acetic acid fomic

b) oxidarea fermentativă

Bacterium aceti
CH3 CH2 OH + O2 CH3 COOH + H2O
etanol acid acetic

Pe această cale se obţine din vin oţetul alimentar.

4. Oxidarea aldehidelor cu agenţi oxidanţi (Ag2O, KMNO4, K2Cr2O7, CrO 3 , reactiv

Tollens, reactiv Fehling)
O
R C + [O] R COOH
H

5.Autooxidarea aldehidelor cu oxigen molecular (aer) la lumină sau în prezenţă de

promotori (săruri de metale grele, Co, Cu, Mn, Fe), dând naştere la peracizi. Peracizii
oxidează la rândul lor aldehida formând două molecule de acizi carboxilici.

O + R CH=O
R C + O2 R COOOH 2 R COOH
H
peracid acid
aldehida

II. Reacţii de hidroliză (saponificare)

1. Hidroliza esterilor

O NaOH; KOH sau H2SO4

R C + H2O R COOH + R' OH
OR'

2. Hidroliza nitrililor
NaOH; KOH sau H2SO4
R C N + 2H2O R COOH + NH3

9
 CH2 C CN + 2H2O CH2 C COOH + NH3
CH3 CH3
nitrilul acidului acid metacrilic
metacriclic

CH2 COOH + 2H2O CH2 COOH + NH3

CN COOH
nitrilul acidului acetic acid malonic
(acid cianacetic)

3. Hidroliza amidelor

O H / HO
R C + H2O R COOH + NH3
NH2

4. Hidroliza anhidridelor acide

O
C
R
O + H2O 2 R COOH
R
C
O
5. Hidroliza clorurilor acide

O
R C + H2O R COOH + HCl
Cl

III. Reacţia compuşilor organo-metalici cu CO2

H2O
R MgX + CO2 R COOMgX R COOH + MgXOH

H2O
Ar MgX + CO2 Ar COOMgX Ar COOH + MgXOH

H2O
Ar Li + CO2 Ar COOLi Ar COOH + MgXOH

H2O
HC C C MgX + CO2 HC C COOMgX HC C COOH
acid propiolic

Mg CO2 H2O
C6H5CH2Cl C6H5CH2MgX C6H5CH2COOMgCl C6H5CH2COOH + MgClOH
acid fenilacetic

10
IV. Sinteze de acizi cu ester malonic

- +
EtO Na COOR
COOR + 2H2O
R' X + H2C R' CH
- NaX COOR - 2 R-OH
COOR - EtOH

COOH
R' CH R' CH2 COOH
COOH - CO2

Proprietăţi fizice

Termenii inferiori (C1–C11) sunt lichizi, iar cei superiori (C12....) sunt solizi.
Temperaturile de topire cresc cu creşterea masei moleculare, dar se observă o
alternanţă. Astfel, temperaturile de topire ale termenilor cu număr par de at om i de
carbon sunt mai mari decât ale omologilor imediat su periori şi in feriori, cu n umăr
impar de atomi de carbon.
Temperaturile de fierbere ale acizilor din aceeaşi serie omoloagă au o creşt ere
regulată. Ele sunt superioare valorilor caracteristice alcoolilor cu acelaşi n umăr de
atomi de carbon.
Solubilitate
Termenii inferiori (C1–C4) au miros înţepător, sunt miscibili cu apa în orice
proporţie. Termenii mijlocii au miros neplăcut şi o solubilitate limitată în apă.
Solubilitatea scade cu creşterea radicalului hidrocarbonat.
Termenii superiori sunt solubili în alţi solvenţi organici (eter, benzen, com puşi
halogenaţi).
Proprietăţile fizice ale acizilor organici sunt foarte diferite de cele ale
hidrocarburilor, alcoolilor, aldehidelor cu mase moleculare apropiate. Aceste diferenţe
se datorează asocierii moleculelor acizilor prin legături de hidrogen. Astfel, acizii
carboxilici sunt sub forma unor dimeri ciclici.
Legăturile de hidrogen ale acizilor sunt mai puternice decât ale alcoolilor
datorită polarităţii mai pronunţate. Structura de dim er se păst rează at ât în st are de
vapori, cât şi soluţie.

Proprietăţi chimice

1. Formarea de săruri

a) Reacţia cu metale

2R-COOH + Mg → (R-COO)2Mg + H2↑

Acidul acetic reacţionează cu metalele situate în aintea h idrogenului în seria

Beketov – Volta cu degajare de hidrogen şi cu formarea sării corespunzătoare.

11
 2CH3-COOH + Mg → (CH3-COO)2Mg + H2↑
acid acetic acetat de magneziu
2CH3-COOH + Zn → (CH3-COO)2Zn + H2↑
acetat de zinc
Sărurile acidului acetic se numesc acetaţi (majoritatea sunt solubili în apă).

b) Reacţia cu oxizii metalelor

2R-COOH + CaO → (R-COO)2Ca + H2O

2CH3-COOH + CaO↓ → (CH3-COO)2Ca + H2O

acid acetic acetat de calciu

(CaO + H2O → Ca(OH)2 ↓)

var nestins var stins

c) Reacţia cu carbonaţi alcalini

2R-COOH + CuCO3 → (R-COO)2Cu + CO2 + H2O

Acidul acetic reacţionează cu carbonaţii (săruri ale acidu lui carbonic, u n acid
mai slab decât el). Se formează acetaţii corespunzători şi acidul carbonic (acid instabil,
care se descompune în dioxid de carbon şi apă).
2CH3-COOH + CaCO3 → (CH3-COO)2Ca + CO2 + H2O
acetat de calciu
2CH3-COOH + CuCO3 → (CH3-COO)2Cu + CO2 + H2O
acid acetic acetat de cupru

CO2 degajat din reacţie a fost pus în evidenţă experimental prin reacţia cu
hidroxidul de calciu, când precipită CaCO3.

d) Reacţia cu hidroxizi alcalini – reacţie de neutralizare. Reacţiile de

neutralizare stau la baza metodelor de determinare cantitativă prin titrimetrie
(volumetrie) bazată pe reacţii acido-bazice.

R-COOH + NaOH → R-COO-Na+ + H2O

R-COOH + NH3 → R-COO-NH4+

Acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de bază t are
(NaOH sau KOH) care are concentraţia cunoscută, în prezenţa fenolftaleinei ca
indicator acido-bazic.
Prin dizolvarea acizilor carboxilici în hidroxizi, carbonaţi sau bicarbonaţi
alcalini se formează săruri solubile, complet ionizate în soluţie apoasă. Prin acidularea
acestor săruri cu acizi minerali se eliberează acizii respectivi.
- Sărurile de amoniu sunt combinaţii ionice care disociază reversibil în funcţie de
bazicitatea aminei, similar sărurilor de amoniu anorganice;
12
- Sărurile cu metale alcalino-pământoase sunt greu solubile în apă şi precipită;
- Sărurile cu metale grele (Ag, Cu, Al, Pb, Co, Mn) sunt neionice, insolubile în apă.

2. Formarea derivaţilor funcţionali

a) Formarea esterilor.
H (H2SO4; HCl)
R COOR' + H2O
R COOH + R' OH

b) Formarea clorurilor acide

R-COOH + PX5 → R-COX + POX3 + HX

acid acetic penta clorură acidă
halogenură
de fosfor

CH3-COOH + PCl5 → CH3-COCl + POCl3 + HCl

acid acetic penta clorură de oxitriclorură
(acid etanoic) clorură acetil de fosfor
de fosfor (clorură de etanoil)

R-COOH + PX3 → R-COX + H3PO3

trihalogenură
de fosfor
R-COOH + SOCl2 → R-COCl + SO2 + HCl
clorură
de tionil

b) Formarea anhidridelor acide – (din acizi sau sărurile lor) şi cloruri acide

R–COOH + R–COCl → (R–CO)2O + HCl

R CO
R COONa + R COCl O + HCl
sarea de sodiu R CO
a acidului
CH3 CO
CH3 COONa + CH3 COCl O + HCl
acetat de sodiu clorura de acetil CH3 CO
anhidrida acetica
(anhidrida etanoica)
d) Formarea amidelor
0
200 C O
R COOH + NH3 R COO NH4 R C
(RNH2) - H2O NH2
sare de amoniu

13
 0
200 C O
CH3 COOH + NH3 CH3 COO NH4 CH3 C
- H2O NH2
acid acetic acetat de amoniu acetamida
(acid etanoic) (etanoat de amoniu) (etanamida)

0
O 220 C O
CH3 C + HNH CH3 CH3 C
OH H2O NH CH3
acid acetic metilamina N-metiletanamida

O CH3 220 C
0 O
CH3 C + HN CH3 C CH3
OH CH3 H2O NH
CH3
acid acetic dimetilamina N,N-dimetiletanamida

3. Decarboxilarea termică
0
tC
R COOH R H + CO2
0
tC
C6H5 COOH C6H6 + CO2

Acizii monocarboxilici saturaţi sunt stabili la încălzire până la 200 0C.

5.Reacţia Hunsdiecker

R–COO-Ag+ + Br2 → R–Br + CO2 + AgBr

sarea de argint bromoalcan
a acidului

Reprezentanţi

Acidul formic, acid metanoic, H-COOH. A fost obţinut în secolul al XVII–lea

din furnicile roşii, prin distilare cu apă. Este un lichid incolor, cu miros înţepător
puternic, coroziv pentru piele. Este un acid mai tare decât omologii săi. Toate sărurile
lui sunt solubile în apă. Are proprietăţi reducătoare.
Acidul formic este un bactericid asemănător cu aldehida formică. Se u t ilizează
în tăbăcărie la decalcifierea pieilor, în industria textilă ca mordant (fixator de culoare).
Acidul acetic, acid etanoic, CH3COOH. Acidul acetic an hidru est e n umit şi
glacial deoarece se solidifică la temperatura mediului înconjurător. Este un lichid
incolor, cu miros înţepător, caracteristic acizilor. Are p.f. şi p.t. ridicate, ceea ce îl face
să fie volatil (p.f. = 1180C) la temperatura camerei şi să treacă în stare solidă
(cristalizează) la temperaturi de doar 16,50C. Acidul acetic este foarte solubil în apă şi
formează cu ea un amestec omogen în orice proporţie deoarece se formează legături de
hidrogen. Are acţiune caustică. Este folosit în industria alimentară ca oţ et, (acetum =
14
oţet în limba latină) deoarece constituie elementul majoritar al lichidului obţ inut prin
fermentarea naturală a vinului şi numit oţet de vin, în farmacie ca solven t, în sin teza
organică ca materie primă pentru obţinerea unor esteri utilizaţi în parfumerie.
Acidul propanoic, CH3CH2COOH, este un lichid incolor, solubil în apă,
netoxic. Are acţiune fungicidă. Sarea de calciu este folosită ca hemostatic.
Acidul izobutiric, acid 2-metilpropanoic, (CH3)2CH-COOH. Se găseşt e în
rădăcina de arnică şi ca ester în unele uleiuri eterice.
Acidul izovalerianic, acid 3-metilbutanoic, (CH3)2CH-CH2-COOH. Se
găseşte în planta Valeriana officinalis şi Angelica archangelica. Se foloseşte în
farmacie liber sau sub formă de săruri, datorită acţiunii sedative.

Acizii graşi

Acizii carboxilici care au în moleculă o catenă liniară cu un număr par de atom i

de carbon (n≥4) se numesc acizi graşi.
Acizii graşi se împart în două categorii, în fu ncţie de n at ura cat enei (radical
hidrocarbonat):
- acizi graşi saturaţi, care conţin numai legături simple, σ, între atomii de carbon
vecini; ei au formula moleculară CH3–(CH2)n–COOH;
- acizi graşi nesaturaţi, care conţin cel puţin o legăt ură du blă C = C (pe lân gă
legăturile simple).
Acizii graşi se găsesc, în principal, sub formă de esteri cu glicerina în materiile
organice grase (grăsimi şi uleiuri).

Acizi graşi saturaţi

- Se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală.

Acidul butanoic (acid n-butiric), CH3CH2CH2COOH, este acidul cu 4 at omi

de C, primul din seria acizilor graşi. Se găseşte în untul făcut din laptele de vacă . Are
un miros respingător. Este folosit la fabricarea unor esteri, în special a celulozei.
Acidul capronic (acid hexanoic, n=6) CH3(CH2)4COOH este un acid gras, sub
forma unui lichid uleios cu miros asemănător caprelor.
Acidul enantic (acid heptanoic, n = 7) este un acid gras lichid, uleios, cu miros
neplăcut, rânced, solubil ȋn etanol şi eter, puțin solubil ȋn apă.
Acidul caprilic (acid octanoic, n = 8) CH3(CH2)6COOH este un lich id u leios
greu solubil ȋn apă, cu gust şi miros rânced. Se găseşte natural ȋn uleiul de palm ier şi
uleiul de nucă de cocos. Denumirea provine de la mirosul asemănător laptelui de
capră. Se crede că acidul caprilic are proprietăți antibacteriene, antivirale şi
antifungice şi poate ajuta la tratarea problemelor de sănătate asociate cu creşterea
excesivă a drojdiilor, cum ar fi infecțiile cu candida şi alti fungi.
Acidul pelargonic (acid nonanoic, acid 1-octancarboxilic, n = 9) este un lich id
clar, uleios, cu miros neplăcut, rânced, aproape insolubil ȋn apă, uşor solubil ȋn
cloroform, eter, hexan. Se găseşte sub formă de esteri ȋn uleiul de Pelargonium
(muşcată). Are proprietăți antifungice, este utilizat ca erbicid, la prepararea
materialelor plastice şi a lacurilor.

15
 Acidul caprinic (acid decanoic, n = 10) CH3(CH2)8COOH se găsesc în u ntul
din laptele de capră. Din laptele de capră.
Ȋmpreună, aceşti acizi reprezintă 15% din grăsimea din laptele de capră.
Acidul lauric, CH3–(CH2)10–COOH, (n = 12) se găseşt e în u ntul de origin e
vegetală obţinut din laptele din nuca de cocos. Se găseşte şi ȋn uleiul de palmier,
precum şi ȋn laptele matern.
Acidul miristic (n = 14) a fost izolat din planta Myrista fragrans. Este
considerat de 2 ori mai periculos decât colesterolul, ȋnfundă vasele sangvine, se
găseşte ȋn toate produsele lactate (mai puțin ȋn lapte şi iaurt), n ucă de cocos, u lei de
palmier, slănină, untură, margarină, avocado.
Acidul palmitic, CH3–(CH2)14–COOH, (n = 16), şi acidul stearic, CH3–
(CH2)16–COOH, (n = 18), sunt constitenţii principali ai grăsimii din corpul omenesc.
Acidul palmitic este un acid gras saturat superior, monobazic, foarte răspândit ȋn
natură sub formă de gliceride vegetale sau animale. Se găseşt e ȋn u leiul de palm ier
african (Elaeis guineensis)ș este unul din principalii acizi din laptele de vacă. Se m ai
găseşte ȋn unt, lactate, brânzeturi, ȋn laptele matern.
Acidul stearic este un acid gras nesaturat, solid, ceros, cristalin. Este u n produs
vegetal folosit ȋn cosmetică pentru prepararea unor unturi vegetale. Creşte vâscozitatea
şi stabilitatea unor emulsii, balsamuri, şampoane. Se obține din uleiul de palmier. Are
proprietăți emoliente, protectoare, nutritive, filmogene. Se u t ilizează la prepararea
unor alifii, balsamuri, deodorante solide, lumânări parfumate, săpunuri.
Acidul arahic CH3–(CH2)18–COOH, (n = 20) este un acid gras extras din
uleiul de arahide, de cacao.

ACIZI MONOCARBOXILICI NESATURAŢI

Nomenclatură

Numele lor se obţine prin adăugarea sufixului oic la numele hidrocarburii

corespunzătoare nesaturate, dar se folosesc şi denumiri uzuale.

Metode de obţinere

1. Dehidrohalogenarea acizilor monohalogenaţi. Reacţia este generală, dar decu rge

deosebit de uşor când halogenul se află în poziţia β faţă de grupa carboxil, deoarece
hidrogenul din poziţia α este activat de vecinătatea grupei carboxil şi a halogenului.

KOH alcoolic
R CH CH2 COOH R CH CH COOH
- HX
X

KOH alcoolic
CH2 CH2 COOH CH2 CH COOH
- HCl
Cl acid acrilic
acid 3-cloropropionic

16
2. Deshidratarea hidroxiacizilor – se formează acizi nesaturaţi. Şi în acest caz
eliminarea grupei –OH din poziţia β decurge mai uşor.

H
R CH CH2 COOH R CH CH COOH
_H O
2
OH

3. Hidrogenarea parţială a acizilor acetilenici – se formează acizi α,β–nesaturaţi

Pd
R C C COOH + H2 R CH CH COOH

4. Condensarea Perkin = condensarea aldehidelor aromatice cu anhidridele acizilor

alifatici – se formează derivaţi ai acidului cinamic

CH3CO
HO H2O/HO
Ar CH=O + O Ar CH=CH C O C CH3
CH3CO _H O
2
O O

Ar CH=CH COOH + CH3COOH

5. Reacţia Knoevenagel = condensarea aldehidelor sau cetonelor alifatice cu acid

malonic – se formează acizi alifatici α,β–nesaturaţi.

0
COOH Py; piperidina COOH tC
R CH=O + H2C R CH=C R CH CH COOH
COOH _H O COOH _ CO2
2

6. Oxidarea selectivă a aldehidelor nesaturate.

Ag2O
R CH=CH CH=O R CH CH COOH
acid -nesaturat
7. Metoda Reppe = obţinerea industrială a acidului acrilic prin sinteza oxo.

Ni(CO)4 (nichel-carboxil)
HC CH + CO + H2O CH2 CH COOH

8. Obţinerea industrială a acidului maleic.

17
 0
V2O5; 900 C HC COOH HC CO
+ O2 _H O O
HC COOH 2 HC CO
acid maleic anhidrida
maleica

Proprietăţi fizice

Acizii nesaturaţi sunt, în general, acizi mai tari decât cei saturaţi datorită
influenţei dublei legături (influenţa legăturii duble scade cu creşterea distanţei faţ ă de
grupa carboxil).

Propeietăţi chimice

I.Reacţii specifice grupei carboxil

A. Formarea de săruri
B. Formarea derivaţilor funcţionali

II.Reacţii specifice dublei legături

1. Adiţia H2 molecular în prezenţa catalizatorilor metalici (Ni, Pt, Pd), sau a

hidrogenului „în stare născândă” (amalgam de sodiu/alcool metilic).
cat.
R CH=CH COOH + H2 R CH2 CH2 COOH

cat.
C6H5 CH CH COOH + H2 C6H5 CH2 CH2 COOH
acid cinamic acid hidrocinamic

2. Adiţia X2 (halogeni)
R CH=CH COOH + X2 R CH CH COOH
(Cl, Br) X X

3. Adiţia HX (hidracizi, HCl, HBr, HI) – anti-Markovnikov

R CH CH COOH + H Br R CH CH2 COOH

acid -nesaturat X
acid -halogenat

R CH CH CH2 COOH + H Br R CH CH2 CH2 COOH

X
acid -nesaturat acid -halogenat

4.Adiţia H2O – anti-Markovnikov

18
 R CH CH COOH + H OH R CH CH2 COOH
acid -nesaturat OH
-hidroxiacid

+ H OH
CH2 CH COOH CH2 CH2 COOH
OH
acid acrilic
acid -hidroxipropionic

5.Adiţia esterului malonic

COOR R CH CH2 COOH

R CH=CH COOH + H2C CH
COOR ROOC COOR

Reprezentanţi

Acidul acrilic, (acid propenoic), CH2=CH–COOH este un lichid cu miros

înţepător. Este miscibil cu apa în orice proporţie. Se polimerizează foarte uşor;
polimerii sunt materiale elastice, flexibile, care înlocuiesc cauciucul natural la
fabricarea anvelopelor.
Acidul crotonic (acid trans–2–butenoic) şi acidul izocrotonic (acid cis–2–
butenoic) sunt izomeri geometrici.
H3C C H H C CH3

H C COOH H C COOH
trans cis
Acidul crotonic este cristalizat, iar acidul izocrotonic este lichid la temperatură
obişnuită. Acidul crotonic este folosit la obţinerea de copolimeri, mai ales cu acet atul
de vinil.
Acidul arahidonic, (acid 5,8,11,14–icosatetraenoic).
CH3 (CH2)4 CH=CH CH2 CH=CH CH2 CH=CH CH2 CH=CH (CH2)3 COOH
Este precursor al prostaglandinei. Se găseşte în fosfatide. Corpul uman con ţine
0,3-0,9% acid arahidonic.
Acidul cinamic, (acid trans-β–fenilacrilic), C6H5–CH=CH–COOH
Se găseşte liber în uleiul de scorţişoară şi sub formă esterificată în răşini..

Acizi graşi nesaturaţi

- intră în compoziţia uleiurilor care se extrag din seminţele sau fructele unor
plante:
19
 Acidul oleic, (acid 9-(Z)-9-octadecenoic), C18H34O2, este principalul acid gras
nesaturat care se găseşte în natură ca ester al glicolului. Acidul oleic este constituentul
principal (forma cis) al grăsimii din untul de cacao şi din unele uleiuri.
Este izomer geometric cu acidul elaidic.
CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH
Acidul undecilenic, CH2=CH–(CH2)8–COOH, este folosit în tehnica
farmaceutică, iar esterii săi în parfumerie. 10–Undecilenoatul de zinc (sarea de zin c a
acidului undecilenic) este folosit la tratarea infecţiilor fungice ale pielii.
Acidul linoleic, (acid 9,12-octadecadienoic).
CH3 (CH2)4 CH=CH CH2 CH=CH (CH2)7 COOH
Z Z
Este folosit în preparate cosmetice sub formă de săpun sau emulgatori şi la
tratarea arteriosclerozei. Formează esteri care se găsesc în uleiuri vegetale: ulei de
soia, de porumb.
Acidul linolenic, (acid 9,12,15-octadecatrienoic).
CH3 CH2 CH=CH CH2 CH=CH CH2 CH=CH (CH2)7 COOH
Z Z Z
Se extrage din uleiul de in şi se polimerizează cu uşurinţă.

Acizii graşi se găsesc, în cantităţi foarte mici (sub 1%) şi în pet rol, de u n d e se
obţin prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere. Ei sunt
constituenţi ai acizilor naftenici şi au fost descoperiţi de Markovnikov în an ul 1892.
Structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost st abilită în an ul 1938 de
către D. Neniţescu şi D. Isăcescu.
Acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor, produse indispensabile pentru
igienă şi sănătate.

ACIZI DICARBOXILICI SATURAŢI

Nomenclatură

Numele acizilor dicarboxilici, alcandioici, se formează prin adăugarea sufixului

dioic la numele hidrocarburilor cu acelaşi număr de atomi de carbon şi indicarea
poziţiei grupelor carboxil.

Metode de obţinere

1. Oxidarea cicloalcanilor
0
100 C
+ 5/2 O2 HOOC (CH2)4 COOH + H2O
saruri de cobalt
ciclohexan acid adipic

2. Oxidarea alcoolilor ciclici sau a cetonelor ciclice cu acid azotic

20
 OH O OH
0
HNO3; t C
HOOC (CH2)4 COOH
acid adipic
ciclohexanol ciclohexanona enol

3. Hidroliza derivaţilor funcţionali ai acizilor carboxilici (saponificarea)

COO Na + NaOH COO Na + 2H2O COOH

CH2 Cl CH2 CN - NH3 CH2 COOH
sarea de sodiu sarea de sodiu a acid malonic
a acidului acidului cianacetic
monocloroacetic
(monocloroacetat de sodiu)

CH2 Br + 2KCN CH2 CN + 2H2O CH2 COOH

CH2 Br - 2KBr CH2 CN - 2NH3 CH2 COOH
1,2-dibromoetan 1,2-dicianetan acid succinic

4.Tratarea esterului malonic sodat cu derivaţi dihalogenaţi

ROOC ROOC COOR

2 CH Na + X (CH2)n X CH (CH2)n CH
ROOC -2NaX ROOC COOR

+ 4H2O HOOC COOH

HOOC (CH2)n COOH
CH (CH2)n CH - 2CO2
- 4 R'OH HOOC COOH

5.Obţinerea acidului oxalic

0 H2SO4
400 C COO Na COOH
2 HCOO Na + Na2SO4
- H2 COO Na (acidulare) COOH
formiat de sodiu
oxalat de sodiu acid oxalic

Proprietăţi fizice

Proprietăţile acizilor dicarboxilici sunt determinate de poziţia grupelor carboxil

în moleculă. Acizii cu grupe carboxil izolate (cu peste 5 atomi de carbon) au
proprietăţi specifice fiecărei grupe carboxil. Acizii cu grupe carboxil apropiate au
proprietăţi determinate de influenţa lor reciprocă.
Stare de agregare

21
 Acizii dicarboxilici sunt solizi comparativ cu acizii monocarboxilici cu acelaşi
număr de atomi de carbon, fapt determinat de formarea unui număr dublu de legăt uri
de hidrogen intermoleculare.
Temperatura de topire scade cu creşterea masei moleculare şi prezintă
alternanţă: acizii cu număr par de atomi de carbon au temperatura de topire m ai m are
decât a omologilor cu număr impar de atomi de carbon.

Solubilitatea în apă scade cu creşterea masei moleculare şi este mai mare la

acizii cu număr impar de atomi de carbon.

Proprietăţi chimice

Acizii dicarboxilici suferă reacţii specifice grupei carboxil. Caracteristică est e

comportarea lor termică, în funcţie de poziţiile celor 2 grupe –COOH.

1. Decarboxilarea termică

- Acizii cu grupele carboxil în poziţiile 1,2 şi 1,3 se descompun cu pierdere de

dioxid de carbon şi formează acizi monocarboxilici.
0
150 C
HCOOH + CO2
HOOC COOH H2SO4
acid oxalic CO2 + CO + H2O

0
140 - 160 C
HOOC CH2 COOH CH3COOH + CO2
acid malonic acid acetic

0
COOH tC
R CH R CH2 COOH + CO2
COOH

- Acizii cu grupele carboxil în poziţiile 1,6 şi 1,7, la încălzire în prezenţa

anhidridei acetice (deshidratant), se ciclizează, elimină dioxid de carbon şi apă şi
formează cetone ciclice.

0
COOH t C/ (CH3CO)2O
_ CO O
COOH 2
_H O
2
acid adipic ciclopentanona

CH2 CH2 COOH

H2C O
_
CH2 CH2 COOH CO2
_H O
2
acid pimelic ciclohexanona

22
 - Acizii cu grupe carboxil în poziţii mai îndepărtate de 1,7 formează cetone, dar
cu randament mult mai mic.

2. Decarboxilarea oxidativă
0
R CH COOH tC
+ Pb(OAc)4 R CH CH R + 2AcOH + Pb(OAc)2 + 2CO2
R CH COOH tetraacetat plumb

COOH
+ Pb(OAc)4 + 2AcOH + Pb(OAc)2 + 2CO2
COOH
ciclobutena
acid 1,2-ciclobutandioic

Reacţia are o mare valoare preparativă!

3. Deshidratarea

- Acizii cu grupele carboxil în poziţiile 1,4 şi 1,5, la încălzire, elimină o

moleculă de apă şi trec în anhidride ciclice, stabile.

0 CO
CH2 COOH 300 C H2C
O
_H O H2C
CH2 COOH 2 CO
acid succinic anhidrida succinica

0 H2C CO
CH2 COOH 300 C
H2C H2C O
CH2 COOH H2O
H2C CO
acid glutaric
anhidrida glutarica

4.Reacţia de oxidare

KMnO 4
HOOC COOH + [O] 2CO2 + H2O
acid oxalic

-oxidare
CH3 CH2 CH2 CH2 CH2 COOH CH3 CH2 CH2 COOH + CH3COOH
acid gras

5.Reacţia de condensare

a) cu diamine
23
 n HO C (CH2)4 C OH + n H2N (CH2)6 NH2
O O hexametilendiamina

H C (CH2)4 C NH (CH2)6 NH OH + (2n - 1) H2O

O O
n
nylon 6,6

b) cu amide
O O
HO C NH C
NH2
O C CH2 O C CH2
NH2 _ 2H O
HO C 2
NH C
O O

uree acid malonic acid barbituric

Reprezentanţi

Acidul oxalic, acid etandioic, HOOC-COOH. Este mult răspândit în veget ale
sub formă de săruri de calciu şi de potasiu. Sub formă liberă se găseşte în ciuperca de
mucegai „Aspergilus niger”. Sarea de calciu se depune adesea din urină.
Acidul oxalic este toxic şi coroziv, cu rol de agent decolorant, în chimia
analitică (alcalimetrie).
Acidul malonic, acid propandioic, HOOC-CH2-COOH, se găseşt e în sfecla
de zahăr sub formă de sare de calciu. Datorită reactivităţii mari a atomilor de hidrogen
din grupa –CH2– , esterii acidului malonic se folosesc în diferite sinteze organice.
Acidul succinic, acid 1,4-butandioic, HOOC-CH2-CH2-COOH, se găseşte în
cantităţi mici în organismele vii, unde are rol fiziologic important. S-a eviden ţiat în
cantităţi mari în chihlimbar. Este utilizat în sinteza organică.
Acidul adipic, acid 1,6-hexandioic, HOOC-(CH2)4-COOH, se prezin tă su b
formă de cristale frumoase, greu solubile în apă şi eter, uşor solubile în alcool. Se
utilizează la obţinerea poliamidelor. Esterii săi sunt folosiţi ca lubrifianţi şi plastifianţi.

ACIZI CARBOXILICI AROMATICI

Nomenclatură

Acizii aromatici se numesc, în general, ca derivaţi ai acidului benzoic, iar acizii

metilbenzenici se numesc acizi toluici.
Grupa carboxil poate fi legată direct de nucleul aromatic sau in direct printr-o
catenă laterală.
După IUPAC, acizii cu grupe carboxil într-o catenă hidrocarbonată se n umesc
ca derivaţi ai catenei celei mai lungi.

24
 COOH COOH COOH

NO2

acid benzoic NO2 NH2

acid 2,4-dinitrobenzoic acid p-aminobenzoic

(P.A.B.)

Metode de obţinere

1) Oxidarea toluenului şi a omologilor săi cu diferiţi agenţi oxidanţi – se formează

acid benzoic
CH3 COOH

KMnO4/H2SO4
+ [O]
_ 2H O
2

toluen acid benzoic

CH3 COOH
KMnO4/H2SO4 CO
+ 6[O] O
_ 2H O _H O
2 2
CH3 COOH CO

o-xilen acid ftalic anhidrida

ftalica

CH3 COOH

KMnO4 / H2SO4
+ 6[O]
CH3 -2 H2O COOH

m-xilen acid izoftalic

CH3 COOH

KMnO4/H2SO4
+ 6[O]
_ 2H O
2

CH3 COOH
p-xilen acid tereftalic

2)Oxidarea naftalinei

25
 0 COOH
V2O5; 350-400 C
+ 9/2O2 + 2CO2 + H2O
COOH
naftalina acid o-ftalic

3)Saponificarea nitrililor aromatici

CN COOH

+ 2H2O + NH3

benzonitril acid benzoic

+ NaCN + 2H2O
C6H5 CH2 Cl C6H5 CH2 CN C6H5 CH2 COOH
- NaCl - NH3
clorura de benzil acid fenilacetic

4)Hidroliza alcalină a feniltriclorometanului

HO
C6H5CCl3 + 2H2O C6H5COOH
- 3HCl

Proprietăţi fizice
Acizii carboxilici aromatici sunt solizi, cu temperaturi de topire ridicate, pu ţin
solubili în apă.

Proprietăţi chimice

Acizii carboxilici aromatici dau reacţii specifice atât gru pelor carboxil, cât şi
nucleului aromatic.

I.Reacţii specifice grupei carboxil

1.Reacţia de deshidratare
0
COOH tC CO
O
_H O
COOH 2 CO

acid o-ftalic anhidrida ftalica

2.Reacţia de decarboxilare
0
tC
C6H5COOH C6H6 + CO2

26
3.Reacţia de esterificare cu alcooli

H
C6H5 CH2 COOH + HO R' C6H5 CH2 COOR' + H2O

4.Reacţia de policondensare cu dioli – se formează poliesteri

Poliesterii obţinuţi din acid ftalic şi glicerină se numesc gliptali.

O O
C
O CH2 CH CH2 O

O CH2 CH CH2 O
C CO
O
O
CO
OC

CO O CH2 CH CH2 O
O

II. Reacţii specifice nucleului aromatic

Grupa carboxil, substituent de ordinul II, orientează în poziţia meta (cu densitate
mai mare de electroni).

O OH O OH O OH O OH O OH
C C C C C

Reprezentanţi

Acidul benzoic, acid benzencarboxilic, C6H5COOH. Se găseşte în răşini

vegetale. Cristalizează sub formă de foiţe albe care sublimează în ainte de t opire. Se
poate antrena cu vapori de apă.
Acidul benzoic sau sarea lui de sodiu se foloseşte ca dezin fectant, con servant
pentru alimente şi în farmacie.
Acidul ftalic, acid benzen-o-dicarboxilic. Numele lui provine de la n aft alină,
din care a fost obţinut pentru prima dată în 1838, de Laurent. Se găseşte sub formă de
cristale albe care nu se topesc net, deoarece înainte de topire începe desh idratarea cu
formare de anhidridă ftalică.
Acidul izoftalic, acid benzen-m-dicarboxilic. Peste 50% este folosit la
obţinerea unor răşini poliesterice nesaturate.
27
28