Sunteți pe pagina 1din 55

Colegiul Naţional „I. L.

Caragiale”, Bucureşti

IOAN MĂRCULEŢ  MIHAI DUMITRESCU

Caietul elevului
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EXTRAEUROPENE

Clasa a VII-a
ISBN 978-973-0-23668-2

BUCUREŞTI
2017
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

IOAN MĂRCULEŢ  MIHAI DUMITRESCU

Caietul elevului
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EXTRAEUROPENE
Clasa a VII-a

Prefaţă: Prof. dr. Lucian ȘERBAN

UTILIZATOR

Nume și prenume.......................................................
..............................................................................................
Clasa..................................................................................

ISBN 978-973-0-23668-2

Bucureşti
2017

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
2
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Referenţi: Prof. gr. I Dorina CHEVAL, Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, Bucureşti
Prof. dr. Lucian ȘERBAN, Inspectoratul Școlar Județean Bacău

Imagine copertă: Prof. dr. Mihai DUMITRESCU

Autorii:
 Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei.
Studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în
2013) și profesor gradul I – este autorul sau coautorul a 47 cărți și broșuri (studii de specialitate,
monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste
200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și
așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și
sociologie, precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar.

 Mihai DUMITRESCU a absolvit Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu şi este


licenţiat al Facultăţii de Geografie din Bucureşti (1998). În 1999-2000, a urmat cursuri de studii
aprofundate în domeniul Climatologie aplicată şi protecţia mediului. Din anul 2013 este doctor în
geografie, titlu obţinut cu teza Bazinul Bratia. Studiu de geografie, susținută la Facultatea de
Geografie a Universității Bucureşti. Este profesor gradul I. A publicat, singur sau în colaborare,
numeroase lucrări cu caracter ştiinţific (de geografie fizică, geografie regională, climatologie,
hidrologie, toponimie, turism etc.) şi didactic (ghiduri, cărţi şcolare şi hărţi).

ISBN 978-973-0-23668-2

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea


ei se face numai cu acordul autorilor.

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”


www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
mihaita_dumitrescu@yahoo.de
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
3
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

CUPRINS

PREFAŢĂ (Prof. dr. Lucian Șerban) ....................................................................................................................................5


NOTĂ INTRODUCTIVĂ …………………………………………………………………………….…………………………..…....6
ASIA ....................................................................................................................................................................................7
Asia – poziţia geografică, limitele, întinderea ……………………………………………………….....................................7
Relieful Asiei …………………………………………………………………………………………………………………........8
Clima Asiei ………………………………………………………………………………………………………………………...9
Apele Asiei …………………………………………………………………………………………….....................................11
Vegetaţia, fauna şi solurile Asiei …………………………………………………………………………………………........13
Populaţia şi aşezările umane din Asia ………………………………………………………………………………………...15
Harta politică a Asiei …………………………………………………………………….......................................................17
Resursele naturale şi economia Asiei …………………………………………………………………………………….......20
Asia de Vest şi de Sud-Vest (Orientul Apropiat şi Mijlociu). Elemente specifice …………………………………………22
Israel şi Turcia ………………………………………………………………………………………………............................23
Asia de Sud – caracteristici generale ……………………………………………………...................................................24
India ………………………………..................................................................................................................................25
Asia de Vest şi de Sud-Est – caracteristici generale …………………………………………………………….................26
Japonia ………………….…………………………………………………………………....................................................27
China ……………………………………………………………………………………………………………………………...29
AFRICA .............................................................................................................................................................................32
Africa (I). Cadrul natural ……………………………………………………………………………………………………..….32
Africa (II). Populaţia, aşezările umane şi harta politică ……………………………………………………………………...33
Africa (III). Resursele naturale şi economia …………………………………………………………………………………..34
AMERICA ..........................................................................................................................................................................36
America. Poziţia geografică şi limitele …………………………………………………………….......................................36
Caracteristicile fizico-geografice ale Americii …………………………………………………………………….................37
Populaţia, aşezările umane şi harta politică a Americii ……………………………………………………………………..38
Resursele naturale şi economia Americii ……………………………………………………………………………………..40
America de Nord şi Centrală. Specificul geografic .......................................................................................................42
Statele Unite ale Americii .............................................................................................................................................43
Canada şi Mexic ………………………..……………………………………………………………………………………….45
America de Sud. Specificul geografic ..........................................................................................................................47
Brazilia .........................................................................................................................................................................49
OCEANIA, AUSTRALIA, ANTARCTICA ...........................................................................................................................51
Oceania – caracteristici geografice ..............................................................................................................................51
Australia – caracteristici geografice .............................................................................................................................52
Antarctica – caracteristici geografice ...........................................................................................................................54

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ …………………………………………………………………………………………………........55

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
4
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

PREFAŢĂ

Fenomenul de globalizare a lumii contemporane a determinat o comprimare rapidă a


barierelor spaţio-temporale, apropiind de noi, locuitorii bătrânului continent, populaţii şi teritorii
considerate până nu demult în categoria exoticului sau a periferiilor amorfe. Evoluţiile unei lumi
multipolare ne obligă să eliminăm remanenţele eurocentrismului, în condiţiile în care fluxurile
demografice, informaţionale şi de capital nu mai sunt concentrate (şi mai ales controlate) între
Oceanul Atlantic şi Munţii Ural. Osmoza acestor fluxuri la nivel extraeuropean imprimă
fenomenelor geografice dinamici aparte şi noi forme de localizare. În acest context, lucrarea
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, elaborată de prof. dr.
Ioan Mărculeţ şi prof. dr. Mihai Dumitrescu, reprezintă un suport de instruire mai mult decât
binevenit, care reuşeşte să reactualizeze conţinuturile propuse de programa şcolară şi ofertate de
un set venerabil de manuale rămase în urma realităţilor geografice şi geopolitice actuale.
Lucrarea conține 30 de lecţii, proiectate pe 1-2 pagini, oferind cadrelor didactice
posibilitatea de a le introduce cu uşurinţă în diferite secvenţe ale orei şi permiţând strategii
flexibile, centrate pe activitatea individuală sau pe grupe de elevi. Itemii propuşi valorizează
gândirea critică, problematizarea, comparaţia, schemele logice, familiarizarea cu transformarea
informaţiei cantitative în reprezentări grafice, demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.
Varietatea activităţilor de învăţare şi a tipurilor de itemi elimină caracterul monoton frecvent
întâlnit la auxiliare didactice din această categorie, captivând atenţia şi permiţând însuşirea
eficientă a competenţelor specifice disciplinei.
Conţinuturile sunt atent selectate, au relevanţă pentru înţelegerea specificului regional.
Casetele cu rol explicativ şi notele de subsol oferă elevilor instrumente atractive de analiză, oferind
o racordare la situaţii-problemă de actualitate, informaţiile oferite completând consolidarea
cunoştinţelor printr-o aplicabilitate sporită. Suporturile grafice şi cartografice sunt atent
concepute, lizibile, atractive, elementele de conţinut şi cerinţele asociate fiind corelate
preponderent cu manualul de geografie publicat la Editura Humanitas Educaţional. De asemenea,
temele pentru acasă contribuie la sistematizarea şi esenţializarea informaţiilor relevante pentru
achiziţia durabilă a cunoştinţelor teoretice.
În concluzie, apreciem noua apariţie editorială ca fiind una deosebit de utilă pentru
înţelegerea specificului geografic regional actual al continentelor vizate, pentru obţinerea unor
rezultate superioare atât la clasă, cât şi pentru pregătirea elevilor capabili de performanţă la
concursurile geografice şcolare. Nu putem să nu menţionăm şi altruismul prof. dr. Ioan Mărculeţ,
datorită căruia, la fel ca şi în cazul multor auxiliare didactice publicate de domnia sa în ultimii ani
(Dicţionarul așezărilor urbane din România; Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea
examenului de bacalaureat; Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie ş.a.), prezenta lucrare va
fi disponibilă tuturor profesorilor de geografie din ţară prin varianta electronică oferită cu
generozitate. Felicităm autorii pentru acest demers şi dorim succes elevilor în cunoaşterea acestei
discipline fascinante!

Prof. dr. Lucian ŞERBAN


Inspectoratul Școlar Județean Bacău

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
5
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezenta lucrare, „Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a”,


este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Ea are în
compunere 30 de lecţii.
Lecţiile au fost elaborate în scopul lucrului individual sau pe grupe cu manualul. Textele și
cerinţele din conţinuturi sunt realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la
Editura Humanitas Educaţional (autori: Silviu Neguţ şi Gabriela Apostol), în conformitate cu
preveserile programei pentru o oră pe săptămână.
La decizia profesorului, conţinuturile unor fișe – „Clima Asiei”, „Vegetaţia, fauna şi solurile
Asiei”, „Australia – caracteristici generale” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de
bancă) ori pe grupe. Resursele de timp alocate se stabilesc de cadrul didactic, în funcţie de
potenţialul clasei.
Unele casete cu rubrica „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice. Cele cu
rubrica „Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate” pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate
evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
6
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

A SIA

ASIA – POZIȚIA GEOGRAFICĂ, LIMITELE, ÎNTINDEREA


 Activitate individuală. Denumirea de Asia provine, se pare,
Citiți textul alăturat și scrieți în fișa de lucru: din cuvântul asirian „asu”, care înseamnă
răsărit. A fost folosită mai întâi de greci, in
a) Cuvântul de la care provine numele Asiei.
antichitate, pentru a desemna pământurile
………………........................................................................ aflate la răsărit de lumea lor.
b) Ponderea pe care o ocupă Asia în cadrul uscatului Asia ocupă 30% (44.407.000 km2) din
Terrei. .................................................................................. suprafața uscatului Terrei.
c) Numele canalului care leagă Marea Mediterană de Canalul Suez, inaugurat în anul 1869,
Marea Roșie. ....................................................................... leagă mările Mediterană și Roșie și separă
d) Numele strâmtorii care desparte Asia de America de Asia de Africa, iar Strâmtoarea Bering
Nord. .................................................................................... desparte Asia de America de Nord.
Punctele extreme ale continentului sunt reprezentat de capurile: Celiuskin, în nord, Dejnev, în est, Piai
(sau Buius), în sud, şi Baba, în vest. Identificaţi pe harta murală aceste capuri.
 Activitate pe grupe
Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți în fișa de lucru:
Grupa 1: oceanele care încadrează Asia și poziția lor în raport cu continentul: ...................................................
...............................................................................................................................................................................;
mările care mărginesc continentul, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Marea Kara: ............................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Grupa 2: lanțurile montane și apele care delimitează Asia de Europa: ................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Grupa 3: peninsulele continentului, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Peninsula Taimîr1): ................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Grupa 4: principalele insule și arhipelaguri, pe direcția acelor de ceasornic, începând cu Insulele Severnaia
Zemlia: ...................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi pe harta murală oceanele, mările, peninsulele şi insulele menţionate mai sus.

 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate


Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.).
1. Capul Celiuskin este situat în nordul Peninsulei Malacca._____ R.c.: .............................................................
2. Arhipelagul Japonez este situat la Oceanul Indian._____ R.c.: .......................................................................

1)
Între mările Japoniei şi Galbenă se găseşte Peninsula Coreea, iar între mările Mediterană şi Neagră, Peninsula Asia Mică.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
7
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

3. Canalul Suez separă Asia de Europa._____ R.c.: .............................................................................................


4. Între Marea Arabiei şi Golful Bengal se găseşte Peninsula Arabia._____ R.c.: ……….......................................
5. Insula Sri Lanka (Ceylon) este situată în apropierea Peninsulei India._____ R.c.: ………...............….................

 Temă. Analizați harta alăturată


și scrieți: numele mărilor marcate cu 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7 și 8, insulelor marcate cu A, B,
C și D și peninsulelor marcate cu e, f, g
și h.
1_______________________________
2_______________________________
3_______________________________
4_______________________________
5_______________________________
6_______________________________
7_______________________________
8_______________________________
A_______________________________ e_______________________________
B_______________________________ f_______________________________
C_______________________________ g_______________________________
D_______________________________ h_______________________________
     

RELIEFUL ASIEI
Relieful Asiei este extrem de variat având altitudinea medie de 960 m.
 Cel mai înalt punct: Vârful Chomolungma («Zeiţa mamă a munţilor») sau Everest (8.848 m), în Munții
Himalaya.
În nord şi pe munţii înalţi este prezent relieful glaciar (câmpii de eroziune, morene etc., în nord, şi circuri
glaciare, văi glaciare, creste, pe munţii înalţi), iar în regiunile aride tropicale şi temperate, dune, câmpuri cu
bolovănişuri ş.a.
Unitățile de relief
Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți în fișa de lucru:
a) principalele lanțuri montane: .............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) principalele podișuri: Podişul Arabiei, Podişul Anatoliei, ...................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
c) principalele câmpii: Câmpia Mesopotamiei, ......................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief menţionate mai sus.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
8
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

În Asia se găsesc numeroşi vulcani activi şi stinşi (Fuji-yama, Krakatau, Bandai-san, Tambora ş.a.), unii
cu erupţii catastrofale.
 De reținut:
Munţii Himalaya, cei mai înalţi din lume (8.850 m), sunt cei mai tineri din Asia (până la 15 milioane ani). Împreună
cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Everest (8.848 m, după alte
surse 8.850 m), K2 (8.611 m) ş.a.
Podişul Tibet (Xizang) este cel mai înalt de pe Terra (4.785 m altitudine medie) şi cel mai tânăr platou alpin de pe
Glob. Este străbătut de lanțuri muntoase cu înălțimi de 6.000-7.000 m. Pe suprafața sa (2.000.000 km2) își au obârșiile
numeroase fluvii (Mekong, Yangtze / Chang Jiang, Hoang He, Irrawady, Salouen, Tsangpo / Brahmaputra şi Indus).
Câmpia Siberiei de Vest, cea mai mare câmpie din Asia (aproximativ 3.000.000 km2), se întinde pe 2.500 km, de la
nord la sud, și între 900 km (în nord) și 1.500 km (în sud), de la est la vest. În ansamblu, este o vastă depresiune de
scufundare, cu fundamentul de vârstă paleozoică, situat la 2.500-4.000 m adâncime, peste care s-au acumulat depozite
sedimentare. Altitudinea sa scade, treptat, de la sud (200-400 m) la nord (0 m).
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Podişul Dekkan (Deccan) este situat în Peninsula:
a. Arabia b. Coreea c. India
2. Cei mai tineri munţi sunt:
a. Altai b. Himalaya c. Verhoiansk
3. Este un întins deşert, Podişul:
a. Anatoliei b. Gobi c. Siberiei Centrale
4. Cel mai înalt platou alpin din Asia este:
a. Himalaya b. Pamir c. Tibet
5. Cea mai întinsă câmpie este:
a. Câmpia Chinei de Est b. Câmpia Indo-Gangetică c. Câmpia Siberiei de Vest
     

CLIMA ASIEI
Datorită extinderii în latitudine (aproximativ între Polul Nord şi Ecuator), a întinsei suprafeţe
continentale, a lanţurilor montane (care împiedică circulaţia maselor de aer), a unităţilor acvatice vecine
(Oceanul Arctic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian) etc., clima Asiei este extrem de variată.
Explicați influența lanțurilor montane în geneza climei.
 Activitate individuală.
I. Analizați Asia – harta climei, din manual (pag. 11), și scrieți, în fișa de lucru, tipurile de climă de
pe continent, de la nord la sud. ………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Activitate în perechi
II. Cu ajutorul hărţilor Asia – harta fizico-geografică şi Asia – harta climei, din manual (pag. 10 şi 11),
scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de climă din:
1. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………………………………
2. Peninsula Asia Mică: ………………………………………………………………………………………………………………..
3. Peninsula India: ……………………………………………………………………………………………………………………...
4. Arhipelagul Indonezian şi Insulele Filipine: ……………………………………………………………………………………….
5. Arhipelagul Japoniei: ………………………………………………………………………………………………………………..
6. Munţii Himalaya şi Podişul Tibet: …………………………………………………………………………………………………..
7. Podişul Karakum: ...………………………………………………………………………………………………………………….

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
9
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

8. Podişul Siberiei Centrale: …………………………………………………………………………………………………………..


9. Câmpia Siberiei de Vest: ……………………………………………………………………………………………………………
10. Câmpia Chinei de Est: …………………………………………………………………………………………………………….
 Activitate pe grupe
Pe baza textului de mai jos, caracterizaţi clima din:
Grupa 1. Insulele Novaia Siberia: ………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 2. Peninsula Kamceatka: ……………………………………………………………………………………….....
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 3. Insula Taiwan: …………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 4. Insulele Filipine: …………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 5. Vestul Peninsulei Asia Mică: …………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 6. Podişul Iran: ……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Clima polară: temperaturi medii anuale: -10…-50oC; precipitaţii: sub 150-200 mm/an (sub formă de ninsoare);
bat vânturile polare.
 Clima subpolară: temperaturi medii anuale: cca. 0oC; temperatura medie în cursul verii: sub 10oC; precipitaţii:
sub 300-400 mm/an (predominant sub formă de ninsoare); bat vânturile polare.
 Clima temperat-continentală (temperată rece): temperaturi medii anuale: 1-5oC; în timpul iernii temperaturile
coboară frecvent la -35oC;1) precipitaţii: sub cca. 400 mm/an; bat vânturile de vest (pătrunderi ale vânturilor polare); ierni
geroase, cu ninsori.
 Clima continental-excesivă (temperat-continentală excesivă): temperaturi medii anuale: 5-12oC; amplitudini
termice: peste 20oC; precipitaţii: sub 300-350 mm/an.
 Clima continentală aridă: temperaturi medii anuale: 5-10oC; amplitudini termice: peste 20oC; precipitaţii: sub
200 mm/an.
 Clima temperată umedă: temperaturi medii anuale: 5-12oC; precipitaţii: 600-1.000 mm/an (venite dinspre
Oceanul Pacific).
 Clima subtropicală (mediteraneană): temperaturi medii anuale: 15-20oC; precipitaţii: 400-800 mm/an; verile
sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede.
 Clima subtropicală cu ploi de vară: în estul continentului; temperaturi medii anuale: 15-18oC; precipitaţii: 1.000-
1.500 mm/an (cantităţi mai ridicate vara, aduse de musoni).
 Clima tropicală uscată: temperaturi medii anuale: 25-30oC (cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte:
peste 40oC); precipitaţii: sub 300 mm/an (au caracter neregulat); bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.
 Clima musonică: temperaturi medii anuale: 20-25oC;2) precipitaţii: peste 1.500-2000 mm/an (cad în timpul verii);
la poalele Munţilor Himalaya se înregistrează chiar şi 10.000 mm/an;3) bat vânturile musonice; sunt două anotimpuri
(sezoane): cald şi uscat (iarna) şi cald şi ploios (vara).

1)
Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice
(-71,2°C, la 26 ianuarie 1926; -67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală
(Federaţia Rusă), la 63o27’39” lat. N și 142o47’09” long. E.
2)
Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este
situată în Thailanda, la 13o45’ lat. N și 100o28’ long. E.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
10
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

 Clima ecuatorială: temperaturi medii anuale: 26-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000
mm/an (plouă aproape în fiecare zi, după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat vânturi permanente şi sezoniere).
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. În nordul Câmpiei Siberiei de Vest clima este:
a. subecuatorială b. subtropicală c. subpolară
2. Clima musonică este specifică Peninsulei:
a. Asia Mică b. Coreea c. Indochina
3. În estul Mării Caspice predomină clima:
a. continentală aridă b. temperată umedă c. tropicală uscată
4. Precipitaţiile în climatul ecuatorial au valori medii anuale de:
a. sub 1.000 mm b. 1.000-2.000 mm c. peste 2.000 mm
5. Cele mai scăzute temperaturi din Asia s-au înregistrat în localitatea:
a. Bangkok b. Oimiakon c. Tokyo
 Temă. Analizaţi graficul alăturat
(temperaturile medii lunare) şi precizaţi:
1. Valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
……………………………………………………
2. Valoarea minimă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
……………………………………………………
3. Tipul de climă redat de grafic.
……………………………………………………
     

APELE ASIEI
Continentul Asia este bogat în ape curgătoare şi lacuri.
A. Rețeaua hidrografică
În Asia, din cauza condiţiilor climatice, a întinderii uscatului, a particularităţilor reliefului etc., sunt mari contraste în
repartiţia geografică a apelor curgătoare.
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 13), scrieţi în fişa de lucru principalele regiuni:
 endoreice: ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 areice:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Activitate în perechi
II. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, fluviile
care se varsă înspre:
a) Oceanul Arctic: ..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) Oceanul Pacific: ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

3)
Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India.
În localitatea Cherrapunji / Cherrapunjee a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861;
„Polul Ploii”). Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25o lat. N şi 91o long. E.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
11
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

c) Oceanul Indian: .................................................................................................................................................


................................................................................................................................................................................
d) lacuri interioare: .................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, fluviile menţionate mai sus.
III. Analizați cu atenție graficele de la pagina 13, din manual (Principalele fluvii asiatice ca
lungime şi Principalele fluvii asiatice ca debit mediu), și scrieți în fișa de lucru:
1. cele mai lungi patru fluvii: ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
2. primele patru fluvii cu cele mai mari debite: ......................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Explicați debitele ridicate ale fluviilor Gange și Brahmaputra.

 De reținut:
Obi /Ob este fluviul cu cea mai largă gură de vărsare (estuar – circa 800 km lungime, 30-90 km lăţime şi 10-12 m
adâncime). Are izvoarele în Munţii Altai, lungimea de 3.650 km (5.410 km, împreună cu estuarul) şi se varsă în Marea
Kara cu un debit mediu de 12.500 m3/s. Bazinul său hidrografic, întins pe 2.970.497 km2, adună o parte din apele
curgătoare care străbat Munţii Altai, Podişul Kazah şi Câmpia Siberiei de Vest.
Huang He / Hwang Ho / Huan he („Fluviul Galben”), fluviul cu cea mai mare turbiditate permanentă, cu cea
mai mare cantitate de aluviuni transportă anual, cu cele mai multe schimbări naturale ale albiei de curgere (27) şi ale
gurii de vărsare (5) şi cu cea mai rapidă avansare anuală a deltei (aproximativ 200 m), izvorăşte din Podişul Tibet (din
lacurile Gyaring şi Ngoring) şi se varsă în Marea Galbenă (Oceanul Pacific). Îşi adună apele de pe o suprafaţă de circa
752.000 km2 (după alte surse: 771.000 km2 ori 745.000 km2) şi atinge un debit mediu de 2.571 m3/s. Pe parcursul celor
4.845 km străbătuţi (5.464 km, după alte lucrări), traversează Munţii Daxue, Podişul de Loess şi Câmpia Chinei de Est.
Cantitatea mare de aluviuni transportată (34-50 kg/m3 sau 1,1 mil. t/an), poziţionează fluviul pe primul loc pe Glob (17%
din aluviunile transportate de apele curgătoare ale Terrei).
B. Lacurile
În Asia se găsesc numeroase lacuri. Unele sunt foarte întinse – Marea Caspică (371.000 km2),
Marea/Lacul Aral (66.458 km2) –, din această cauză fiind numite „mări”, unele sunt foarte adânci – Lacul
Baikal (1.620 m), iar altele au nivelul apei sub cel al Oceanului Planetar – Marea Moartă (-398 m).
IV. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru,
numele principalelor lacuri de pe continent1).
................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, lacurile menţionate mai sus.
Originile cuvetelor lacustre sunt extrem de variate. Se evidenţiază lacurile:
 tectonice: Marea Caspică, Baikal, Aral, Balhaş, Lobnor, Kukunor, Marea Moartă, Tuz, Van, Biwa;
 vulcanice: Tazawa, Shikotsu, Mashu, Toya (în Japonia), Kavak-Idjen (în Indonezia);
 glaciare: Taimîr;
 carstice: Kizören (în Podişul Anatoliei, Turcia);
 antropice (artificiale): Kreasnoiarsk (pe Enisei), Kamensk şi Novosibirsk (pe Obi), Trei Defileuri (pe Chang
Jiang).
V. Analizați tabelul de la pagina 14, din manual, și scrieți în fișa de lucru:
1. lacurile cu suprafețe variabile: ...........................................................................................................................

1)
Alte lacuri importante sunt: Van şi Tuz (în Turcia), Tiberiada / Marea Galileii (între Israel şi Siria), Marea Moartă
(între Israel şi Iordania), Lobnor / Lop Nur şi Kukunor / Qinghai (în China).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
12
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

................................................................................................................................................................................
2 lacurile aflate la cea mai joasă altitudine: ...........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3. cauza pentru care Lacul Balhaș are suprafața fluctuantă: ................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Fluviul Lena se varsă înspre Oceanul:
a. Arctic b. Indian c. Pacific
2. Cel mai lung fluviu este:
a. Amur b. Indus c. Obi
3. Regiunea Lacului Aral este:
a. areică b. endoreică c. exoreică
4. Fluviul Gange are debitul ridicat datorită climatului:
a. ecuatorial b. musonic c. tropica-uscat
5. Lacul Toya este de origine:
a. carstică b. tectonică c. vulcanică
 Temă. Citiţi textul din manual (pag. 14) – referitor la fluviul Changjiang / Chang Jiang
(„Fluviul Lung”) / Yangzi / Yangtze („Fluviul Albastru”) – şi răspundeţi la întrebările de mai jos.
1. Ca lungime în Asia, ce loc ocupă fluviul Chang Jiang? ……………………………………..................
2. Unde se găsesc izvoarele fluviului? ……………………………………………………………...............
3. În care mare se varsă fluviul Chang Jiang? …………………………………………………..................
4. Pe ce lungime se desfăşoară defileurile din Sanxi? …………………………………………………….
5. Ce se găseşte la Gezhouba? ……………………………………………………………………………….
6. Care sunt marile oraşe situate pe malurile fluviului? ………………………………………………….
7. Care sunt activităţile economice care valorifică apa fluviului? ……………………………………….
……………………………………………………………………………….......................................................
     

VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE ASIEI


Clima şi relieful determină tipurile de vegetaţie. Vegetaţia asigură hrană şi adăpost animalelor.
Vieţuitoarele contribuie la formarea solurilor.
 Activitate individuală.
I. Analizați Asia – harta vegetaţiei, din manual (pag. 16), și scrieți, în fișa de lucru, tipurile de
vegetaţie de pe continent, de la nord la sud. ……………………………………………………………………..…
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Activitate în perechi
II. Cu ajutorul hărţilor Asia – harta fizico-geografică şi Asia – harta vegetaţiei, din manual (pag. 10 şi
16), scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de vegetaţie din:
1. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………………………………
2. Peninsula Asia Mică: ………………………………………………………………………………………………………………..
3. Peninsula India: ……………………………………………………………………………………………………………………...

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
13
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

4. Arhipelagul Indonezian şi Insulele Filipine: ……………………………………………………………………………………….


5. Arhipelagul Japoniei: ………………………………………………………………………………………………………………..
6. Munţii Himalaya şi Podişul Tibet: …………………………………………………………………………………………………..
7. Podişul Karakum: ...………………………………………………………………………………………………………………….
8. Podişul Siberiei Centrale: …………………………………………………………………………………………………………..
9. Câmpia Siberiei de Vest: ……………………………………………………………………………………………………………
10. Câmpia Chinei de Est: …………………………………………………………………………………………………………….
 Activitate pe grupe
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, caracterizaţi vegetaţia, fauna şi solurile din:
Grupa 1. Nordul Câmpiei Siberiei de Vest: ………………………………………………………………………….…..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 2. Partea sudică a Podişului Siberiei Centrale: …………………………………………………………....…...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 3. Estul Mării Caspice: ………………………………………………………………………………………….....
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 4. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 5. Peninsula Indochina: …………….……………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Grupa 6. Arhipelagul Indonezian: ……………………………………………………………………………………...…
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Tabelul Vegetația, fauna și solurile Asiei
Zonă de vegetaţie Vegetaţia Fauna Solul
Zona de tundră Ierburi mărunte, muşchi, licheni, Urs polar (alb), ren, vulpe polară, Soluri de tundră (mlăştinoase în
mesteceni pitici, sălcii pitice. lup de tundră. timpul verii).
Zona pădurii de conifere Pin, larice, brad, molid. Samur, vulpe, râs, elan, ren, Cenuşii de pădure, podzoluri.
(taiga) hermelină, zibelină.
Zona pădurii de foioase Mesteacăn, plop tremurător, Cerb pătat, tigrul de Amur, câine Brune şi cenuşii de pădure.
arţar, stejar, tsuga. enot, leopard, fazan auriu.
Zona de stepă Ierburi mărunte: păiuş, colilie, Antilopă saiga, cal sălbatic (calul Cernoziom.
pelin, pir. lui Przewalski), cămilă cu două
cocoaşe (bactriană).
Zona deşerturilor temperate Pelin, rogoz, cătină roşie, saxaul. Asin sălbatic (culan), cămilă cu Cenuşii de deşert, arenosoluri.
două cocoaşe, vulpe corsac, râs
de deşert (caracal), pisică de
barcană.
Zona subtropicală  În regiunea Mării Mediterane:  Şacal, hienă, muflon, broască  Terra rossa.
stejari, cedru de Liban, pin de ţestoasă, scorpion.
Alep, laur.
 În estul Asiei: chiparos, cedru,  Cerb sika, câine enot, vierme  Brune şi cenuşii de pădure.
arbore de camfor, magnolie, de mătase.
palmieri.
Zona deşerturilor tropicale Ierburi, arbuşti spinoşi (saxaul). Reptile, gazelă Oryx, râs de Arenosoluri, calcisoluri, gipso-
În oaze: palmieri, curmal. deşert, pisică de barcană, cămilă soluri.
cu o cocoaşă (dromader).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
14
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Zona pădurii musonice Pădure luxuriantă în care o parte Panda, tigru, ursul buzat, ursul Feralisoluri.
din speciile de arbori îşi pierd negru himalayan, reptile (cobră,
frunzele în anotimpul secetos. piton).
Abanos, teck, santal, bambus.
Zona de savană Ierburi înalte, acacia. Bivol indian, rinocer cu un corn, Roşii de savană.
elefant indian, antilopă, panteră,
tigru, hienă dungată.
Zona pădurii ecuatoriale Pădure luxuriantă, coronament Maimuţe (urangutan, maimuţă cu Laterite.
etajat. Palmieri, arbore de pâine, nas mare, gibon), rinocer cu un
ficus, ferigi arborescente, corn, şopârlă zburătoare,
orhidee, liane. pasărea paradisului, reptile
(varan1), cobră, piton).

 De reținut:
Mangrovele – prezente pe ţărmurile peninsulelor India şi Indochina, Insulelor Filipine şi Arhipelagului Indonezian
– sunt formaţiuni forestiere supuse fluctuaţiilor diurne ale nivelului oceanic. Sunt păduri dese, impenetrabile, veşnic verzi,
contorsionate. Arborii au talie redusă şi prezintă rădăcini aeriene (pneumatofori), care le asigură stabilitatea. Dispun de
un mecanism care asigură eliminarea excesului de sare prin frunze. Înmulţirea se realizează prin păstăi alungite şi
ascuţite, care se înfig în mâl.
Iacul (Poephagus grunniens) este un animal caracteristic regiunilor înalte din Podişul Tibet. Este un mamifer
rumegător, cu înălţimea, la greabăn, de cca. 2 m, acoperit cu păr lung, de culoare brună, aspru în părţile laterale. Are
umerii aduşi, o cocoaşă pe ceafă şi coarne mari, curbate în sus.
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Vegetaţie subtropicală se găseşte în Peninsula:
a. Asia Mică b. Ciukotka c. Taimîr
2. Feralisolurile sunt caracteristice:
a. pădurii de conifere b. pădurii de foioase c. pădurii musonice
3. Trăieşte în zona pădurii de foioase:
a. gazela Oryx b. tigrul de Amur c. ursul panda
4. Cernoziomurile sunt caracteristice:
a. savanei b. stepei c. tundrei
5. Lacul Baikal este situat într-o regiune cu:
a. pădure de conifere b. pădure ecuatorială c. stepă
     

POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE DIN ASIA


A. Populaţia
Demografic, Asia este cel mai populat continent. Numără circa 4,175 miliarde locuitori (aproximativ 60%
din populaţia Globului).
Densitatea medie a populaţiei este de 94 loc./km2.
I. Cu ajutorul hărţilor Asia – concentrarea (densitatea) populaţiei, din manual (pag. 20), scrieţi în
fişa de lucru:
a) regiunile geografice cu concentrare mare de populaţie: ...................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) regiunile geografice cu concentrare redusă de populaţie: .................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
1)
Varanul de Komodo (Varanus komodoensis), cea mai mare şopârlă din lume (2-3 m lungime şi 110-130 kg
greutate), trăieşte în Arhipelagul Indonezian. Se hrăneşte cu mamifere mici, şerpi şi păsări, dar poate ucide şi mamifere
mari (porci, capre, căprioare etc.). În cazul unei muşcături, saliva sa, încărcată cu bacterii, provoacă infecţii mortale.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
15
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Evoluţia numerică a populaţiei a fost şi se menţine ascendentă: 0,902 miliarde în anul 1900, 1,118
miliarde în 1930, 1,408 miliarde în 1950, 2,398 miliarde în 1975, 3,684 miliarde în 2000, 4,117 miliarde în 2009
şi 4,175 miliarde în 2012.
II. Citiţi textul din manual, Evoluţia numărului populaţiei (pag. 21), şi scrieţi, în fişa de lucru, factorii
care menţin sporul natural (bilanţul natural)1) pozitiv (18,1‰ în anul 1985 şi 16,8‰ în intervalul 2000-2005).
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Deplasările populaţiei sunt, în general, pentru muncă. Se adaugă cele cauzate de presiunile politice şi
de conflicte.
III. Cu ajutorul textului din manual, Popoarele Asiei (pag. 22), completaţi, în tabelul de mai jos,
rasele umane din Asia şi popoarele care aparţin acestora.
Rasa Popoare care aparţin rasei
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...

B. Aşezările rurale
În Asia populaţia rurală depăşeşte media mondială.
IV. Cu ajutorul profesorului de la clasă, a textului şi a imaginilor din manual (pag. 23-24), scrieţi,
în fişa de lucru, regiunile geografice în care se găsesc:
a) „sate-stup”: ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) sate cu iurta: ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
a) sate de tip „galerie” (pe piloni): ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

C. Aşezările urbane
Cu unele excepţii – Singapore, Kuwait, Japonia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Liban –, în
statele Asiei ponderea populaţiei urbane este relativ redusă, deși pe continent se găsesc cele mai vechi
civilizaţii urbane antice: în valea Iordanului, în Mesopotamia (în văile Tigrului şi Eufratului), în valea
Indusului, în Podişul Iranului etc.
Procesul de urbanizare a continuat şi în perioadele istorice următoare.
V. Se dau oraşele: Babilon, Bangkok, Calcutta, Damasc, Ierusalim, Jerihon, Kyoto, Mohenjo Daro,
Riyadh, Shanghai, Teheran, Tokyo, Ur, Uruk şi Xi’an.
Cu ajutorul textului din manual (pag. 24), scrieţi, în tabelul de mai jos, oraşele enumerate mai
sus, în funcţie de perioada istorică în care au fost fondate.
Perioada istorică Oraşe
Antichitate prima generaţie de aşezări urbane: …………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..

1)
Sporul natural (bilanţul natural) reprezintă diferenţa dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor, exprimată în ‰. Se
poate calcula pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
16
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Antichitate a doua generaţie de aşezări urbane: …………………………………………………


……………………………………………………………………………………………..
Evul Mediu generaţia aşezărilor urbane feudale: …………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
În secolul XX, datorită unor activităţi economice, unele aşezări urbane au înregistrat creşteri
spectaculoase:
 Al Kuwait (în Kuwait), Abadan (în Iran), Abu Dhabi (în Emiratele Arabe Unite), datorită exploatării şi
prelucrării petrolului;
 Ras Tannurah (în Arabia Saudită), datorită exportului petrolului;  Wuhan (în China), datorită
siderurgiei.
În Asia, în Arhipelagul Japoniei, se găseşte cel mai populat megalopolis 2) de pe Terra, Tokaido3), cu
peste 80.000.000 locuitori. Include oraşe precum Tokyo, Nagoya, Osaka, Kobe etc.
În prezent, pe continent se găsesc mai multe oraşe mari, unele cu peste 10 milioane locuitori.
VI. Identificaţi pe
harta Asia – harta politică şi
a principalelor oraşe, din
manual (pag. 27), sau pe
harta murală, oraşele:
Tokyo (în Japonia), Seul
(Coreea de Sud), Mumbai /
Bombay, Calcutta, Delhi,
Madras (India), Beijing,
Shanghai, Tianjin (China),
Teheran (Iran), Manila
(Filipine), Jakarta
(Indonezia), Istanbul
(Turcia), Karachi (Pakistan),
Dacca (Bangladesh) şi
Bangkok (Thailanda).

 Temă.
Scrieți, pe harta
alăturată, orașele
precizate mai sus.
     

HARTA POLITICĂ A ASIEI


Pe teritoriul Asiei se găsesc 49 de state (ţări), unele, prin întindere şi prin numărul de locuitori, cele mai
mari din lume.
Cele mai recente modificări produse pe harta politică a Asiei sunt:
 în anul 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, au devenit independente statele: Armenia, Azerbaidjan,
Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan;
 în 1997, Hong Kong a intrat în componenţa Chinei;
 în 1999, Macao a intrat tot în componenţa Chinei1);
2)
Megalopolisul este o arie urbană supradimensională, care a evoluat prin unirea metropolelor şi oraşelor şi numără
peste 10.000.000 locuitori
3)
Megalopolisul Tokaido se întinde, în principal, pe coasta pacifică a Japoniei şi ocupă o suprafaţă de 44.045 km 2.
Datorită numărului mare de locuitori, densitatea medie a populaţiei din cadrul său se ridică la circa 1.880 loc./km 2.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
17
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

 în 2002, Timorul de Est şi-a proclamat independenţa faţă de Indonezia.


Statele se clasifică după mai multe criterii: poziţia geografică a teritoriului, întinderea teritoriului,
numărul populaţiei (locuitorilor), forma de guvernământ, structură internă etc.
I. Se dau statele: Afganistan, Arabia Saudită, Bangladesh, Brunei, China, Coreea de Sud, Filipine,
Georgia, India, Indonezia, Iran, Japonia, Kazahstan, Mongolia, Nepal, Pakistan, Sri Lanka, Turcia,
Turkmenistan şi Vietnam.
Cu ajutorul hărţii Asia – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 27), scrieţi, în
tabelul de mai jos, ţările enumerate mai sus, în funcţie de poziţia geografică a teritoriului.
Poziţia geografică a teritoriului State
State fără ieşire la mare …………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

State cu faţadă la mare ………………………………………………………………………………………...


(au deschidere la mare dar nu se …………………………………………………………………………………………
află în peninsule sau insule)
State peninsulare …………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

State insulare ….……………………………………………………………………………………..


…….…………………………………………………………………………………..

 După forma de guvernământ, statele se împart în:


a) republici, care au ca şef de stat un preşedinte: Afganistan, Israel, Maldive, Mongolia, Nepal,
Pakistan, Siria, Timorul de Est ş.a.
b) monarhii, care au în fruntea statului un împărat (Japonia), rege (Iordania, Bhutan), sultan (Oman),
emir (Qatar, Kuwait), şeic (Bahrain).
Care sunt deosebirile între un preşedinte şi un monarh?
 După structura de stat, se disting:
a) state unitare, caracterizate prin existenţa unei autorităţi unice: Armenia, Coreea de Nord, Filipine,
Singapore, Taiwan, Turkmenistan ş.a.
b) federaţii, forme de organizare statale care constau prin unirea, de bună voie, în cadrul unor state
federale, a mai multor state care îşi păstrează organizările proprii, dar care dispun de parlamente şi guverne
federale: India (22 de state federale şi 9 teritorii autonome), Pakistan (4 provincii, un teritoriu federal şi un
areal federal), Malaysia (13 state şi un teritoriu federal), Emiratele Arabe Unite (7 emirate).
 Activitate în perechi
II. Analizaţi tabelul de mai jos.
Statul Suprafaţa (km2) Populaţia Forma de guvernământ
Arabia Saudită 2.150.000 25.200.000 monarhie
Bangladesh 147.570 160.000.000 republică
Bhutan 38.394 687.000 monarhie
Brunei 5.565 392.000 monarhie
China 9.596.961 1.337.500.000 republică
India 3.287.263 1.210.000.000 republică
Japonia 377.930 127.513.000 monarhie
Kuwait 17.818 2.985.000 monarhie

1)
Până în anul 1997, Hong Kong a fost teritoriu dependent al Marii Britanii, iar până în 1999, Macao a fost teritoriu
dependent al Portugaliei.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
18
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Oman 309.500 2.909.000 monarhie (sultanat)


Rusia 17.098.240 142.000.000 republică
(cca. 12.900.000 în Asia)
Turcia 783.562 73.914.100 republică
(cca. 759.800 în Asia)
Timorul de Est 14.874 1.100.000 republică
Pe baza informaţiilor din tabel de mai sus, scrieţi în fişa de lucru:
1. primele două state ca întindere: ……………………………………………………………………………………………………
2. statele cu suprafaţa mai mică de 15.000 km2: ...................................................................................................................
3. statele cu peste un miliard de locuitori: ………………………………………………………………………………….………..
4. statele republici: …………………………………………………………………………………………………………………......
………………………………………………………………………………………………………………….....................................
5. statele monarhii: ……………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………….....................................
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Completaţi propoziţiile de mai jos:
1. Hong Kong a intrat în anul 1997 în componența ………………………………….
2. După forma de guvernământ, Mongolia este ………………………………….
3. Partea asiatică a Turciei este situată în Peninsula ………………………………….
4. Statul situat pe locul al doilea ca număr de locuitori este ………………………………….
5. În fruntea Japoniei se află un ………………………………….
6. După poziția geografică a teritoriului, Vietnamul este un stat ………………………………….
7. În anul 1991, Georgia s-a desprins din ………………………………….

 Temă. Analizaţi harta Asia – harta politică


alăturată (Asiei – harta politică) şi
scrieţi numele ţărilor marcate cu
numere de la 1 la 20.
1. ………………………………………...
2. ………………………………………...
3. ………………………………………...
4. ………………………………………...
5. ………………………………………...
6. ………………………………………...
7. ………………………………………...
8. …………………………………….......
9. ………………………………………...
10. ..……………………………………...
11. ..……………………………………...
12. ..……………………………………...
13. ..……………………………………... 17. ..……………………………………...
14. ..……………………………………... 18. ..……………………………………...
15. ..……………………………………... 19. ..……………………………………...
16. ..……………………………………... 20. ..……………………………………...
     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
19
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMIA ASIEI


 Activitate pe grupe

Grupa 1 Resursele naturale.1) Asia dispune de o mare varietate de resurse naturale (resurse ale
subsolului, păşuni, păduri, ape curgătoare cu potenţial hidroenergetic ş.a.).
Cu ajutorul textului din manual (pag. 28-29), scrieţi, în fişa de lucru, ţările şi regiunile geografice
din care se exploatează:
a) cărbuni: …………………………………………………………………………………………………………………...
b) petrol şi gaze naturale: ……………………………………………………………………………………………….…
………………………………………………………………………………………………………………………………...
c) minereu de fier: …………………………………………………………………………………………………………..
d) aur: ...………………………………………………………………………………………………………...…………....
e) argint: …………………………………………………………………………………………………………………......
f) platină: ………………………………………………………………………………………………………………….....
Grupa 2 Activităţile industriale. În Asia, prelucrarea resurselor naturale şi a produselor agricole are o
lungă tradiţie. Unele state sunt bine dezvoltate industrial (Japonia, Israel, Coreea de Sud, Singapore ş.a.), iar
altele nu (Mongolia, Bhutan, Nepal ş.a.).
Utilizaţi textul din manual (pag. 30) şi completaţi, în fişa de lucru, regiunile ori statele în care este
localizată industria prelucrătoare.
a) în bazine: ………………………………………….. (Fushun, în China, Assam, în India),
………………………………………….. (în regiunea Golfului Persic) sau de ……………………
…………………….. (Anshan, în China);
b) în ………………………………………….. (în statele care importă materii prime: …………………………………
…………………………………………..…………………………………………..………..);
c) în ………………………………………….. şi în jurul acestora: …………………………………………..…………
……………………………….. în China, Mumbai şi ………………………………………….. în India, Jakarta în
………………………………………….., Kytakyushu în …………………………………………..;
d) în regiunile cu …………………………………………..………………………………………………………………..
Grupa 3 Agricultura. În cele mai multe state de pe continent, agricultura este principala activitate
economică. Pe lângă orez (în China, India, Indonezia, Bangladesh ş.a.) şi grâu (în China, India ş.a.), în ţările
asiatice se cultivă un număr mare de plante tropicale şi subtropicale (cauciuc natural, bumbac, susan, arahide,
nuci de cocos, ananas, mango ş.a.).
Citiţi textul din manual (pag. 33 şi 34) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele statelor în care se cultivă:
a) cauciuc natural: ………………………………………………………………………………………………………….
b) bumbac: ……………………………………………………………………………………………….………………….
c) iută şi cânepă: ……………………………………………………………………………………………………………
d) ceai: ...………………………………………………………………………………………………………...…………..
e) tutun: …………………………………………………………………………………………………………………......
Grupa 4 Comparativ cu terenurile arabile, păşunile şi fâneţele ocupă suprafeţe mai întinse. Datorită
acestui fapt, Asia deţine efective foarte mari de bubaline, caprine, ovine, bovine etc.
Cu ajutorul textului din manual (pag. 35), scrieţi, în fişa de lucru, speciile de animale domestice
care se cresc în efective mari în:
a) China: ………….………………………………………………………………………………………………………….

1)
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minereuri și combustibili, apelor, pădurilor, terenurilor
agricole etc. de care dispune o țară.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
20
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

b) India: ….……………………………………………………………………………………………….………………….
c) Pakistan, Iran şi Uzbekistan: …………………………………………………………………………………………..
Transporturile. Deşi Asia dispune de toate tipurile de transporturi, continentul rămâne unul al marilor
contraste.
A. Transporturile rutiere se evidenţiază (prin modernizare şi parcuri de autovehicule) în Asia de Est
(Japonia, Coreea de Sud) şi de Sud-Vest (Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită ş.a.).
Explicați faptul că în Asia de Est şi în Asia de Sud-Vest transporturile rutiere sunt modernizate.

B. Transporturile feroviare sunt mai puţin dezvoltate. India, China şi Japonia concentrează aproximativ
jumătate din întreaga reţea feroviară de pe continent. Pe teritoriul Rusiei a fost construit Transsiberianul2)
(între Ekaterinburg şi Vladivostok, în Asia), iar în Japonia (trenul Hikari), China şi Coreea de Sud au fost
amenajate căi ferate cu trenuri de mare viteză.
Precizaţi oraşul rusesc european din care porneşte, spre Asia, Transsiberianul.

C. Transporturile fluviale sunt foarte active în regiunile cu densitate mare de populaţie din China, India şi
Orientul Mijlociu.
Numiţi şase ape curgătoare pe care transporturile fluviale sunt intense.

D. Transporturile maritime contribuie la dezvoltarea comerţului şi industriei din Asia.


 Activitate în perechi
Citiţi textul din manual (pag. 37) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele celor şase state asiatice cu mari
flote comerciale. …....…………………………………………………………………………….........................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Turismul. Asia dispune de un variat patrimoniu turistic: vestigii istorice, temple, locuri de pelerinaj,
palate, pagode etc.
 Temă
I. Utilizând Asia – harta transporturilor din manual (pag. 36) și atlasul şcolar:
1. Trasaţi, pe harta de mai jos, traseul magistralei feroviare Transsiberianul.
2. Notaţi, tot pe harta de mai jos, cu culoare albastră, porturile Kharq, Kobe, Yokohama, Shanghai,
Hong Kong, Singapore, Madras şi Vladivostok, şi cu culoare roşie, aeroporturile Tokyo, Bangkok, Calcutta,
New Delhi, Seul, Abu Dhabi, Tel Aviv şi Ankara.
II. Scrieţi şase destinații sau obiective turistice din Asia.
…………………………………………………………………………………………………………………...

2)
Transsiberianul, cea mai lungă magistrală feroviară din lume (9.288 km), leagă Europa de Extremul Orient (Asia), între
localităţile Moscova (estul Europei) şi Vladivostok (oraş-port la Marea Japoniei). Magistrala a fost realizată la sfârşitul
secolului XIX şi începutul secolului XX, pe teritoriul Rusiei. Construirea s-a făcut pe mai multe sectoare, traversând păduri
întinse, mlaştini, mari râuri şi fluvii (Obi, Angara, Enisei ş.a.), în condiţiile unei clime aspre. Între anii 1974 şi 1984 au fost
unificate sectoarele siberiene şi a fost dublată prin tronsonul care trece prin nordul Lacului Baikal. Transsiberianul a fost
electrificat între anii 1929 şi 2002 şi dispune de 97 staţii (Ekaterinburg, Novosibirsk, Krasnoiarsk, Irkutsk, Habarovsk ş.a.).
Trenul – Expresul „Rossia” – care porneşte în fiecare zi din Moscova (capitala Federaţiei Ruse), parcurge cei 9.288 km în
6 zile şi 4 ore (după S. Neguţ şi I. Nicolae, Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007, p. 333-
334).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
21
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

………………………
………………………
………………………
…………...…………
………………………
………………………
………………………
....................................

     

ASIA DE VEST ŞI DE SUD-VEST (Orientul Apropiat şi Mijlociu)


ELEMENTE SPECIFICE
Această arie geografică ocupă vestul Asiei, la contactul cu Europa şi Africa.
I. Analizaţi Asia de Vest şi de Sud-Vest – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag.
41), şi scrieţi în fişa de lucru:
a) oceanul şi mările care încadrează regiunea: …………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………...
b) peninsulele care intră în componenţa regiunii: ……………………………………………………………………….
II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asia de
Vest şi de Sud-Vest:
a) principalele unităţi de relief: …………………………………………………………………………………………….
b) tipurile de climă: ………………………………………………………………………………………………………….
c) principalele ape curgătoare: ……………………………………………………………………………………………
d) două lacuri: ……………………………………………………………………………………………………………….
e) tipurile de vegetaţie: ……………………………………………………………………………………………………..
f) principalele resurse ale subsolului: …………………………………………………………………………………….
În această regiune a Asiei trăiesc: arabi, persani, turci, evrei, armeni, georgieni, greci ş.a., iar religia
dominantă este cea musulmană.
În Asia de Vest şi de Sud-Vest se găsesc 17 state1).
III. Analizaţi tabelul Ţările Asiei de Vest şi de Sud-Vest, din manual (pag. 42), şi scrieţi în fişa de lucru:
a) primele trei ţări ca întindere: ……………………………………………………………………………………………
b) ţările cu suprafaţa mai mică de 10.500 km2: ………………………………………………………………………….

1)
Bahrain este singurul stat insular din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
22
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

c) cele mai populate trei ţări: ………………………………………………………………………………………………

 Temă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală.
Stabiliţi corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.
A B
____ a. Arabia Saudită 1. Abu Dhabi
____ b. Armenia 2. Al Kuwait
____ c. Bahrein 3. Amman
____ d. Emiratele Arabe Unite 4. Ankara
____ e. Georgia 5. Bagdad
____ f. Iordania 6. Beirut
____ g. Irak 7. Damasc
____ h. Iran 8. Erevan
____ i. Liban 9. Manama
____ j. Oman 10. Muscat
____ k. Siria 11. Riyadh
____ l. Turcia 12. Tbilisi
13. Teheran
     

ISRAEL ŞI TURCIA
ISRAEL TURCIA
Stat cu o istorie zbuciumată, Israelul – cu Turcia (779.425 km2) este situată în Asia
suprafaţa de 20.770 km – se învecinează cu: Liban, (Peninsula Asia Mică) şi în Europa (Peninsula Balcanică).
2

Siria, Iordania, Cisiordania, Egipt şi Fâşia Gaza.  Activitate în perechi


 Activitate în perechi Cu ajutorul hărţilor şi textului din manual
Cu ajutorul hărţilor şi textului din manual (pag. 45 şi 47), completaţi, în fişă, pentru Turcia:
(pag. 43 şi 44), completaţi, în fişă, pentru Israel: a) mările la care are ieşire: ……………………………..
a) mările la care are ieşire: …………………………….. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. b) statele vecine: …………………………………………
b) unităţile de relief: …………………………….............. ……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. ……………………………………………………………...
c) tipurile de climă: ……………………………............... c) principalele unităţi de relief: .…………………….......
……………………………………………………………... ……………………………………………………………..
d) principala apă curgătoare: ………………………….. ……………………………………………………………..
e) două lacuri: ……………………………...................... d) tipurile de climă: ……………………………...............
f) tipurile de vegetaţie: …………………………….......... ……………………………………………………………..
……………………………………………………………... e) două lacuri: ……………………………......................
g) fauna caracteristică: …………………………….........  Arătaţi, pe harta murală,
…………………………………………………………….. principalele ape curgătoare din Turcia:
Populaţia Israelului (cca. 7.430.000 loc.) este Tigru, Eufrat şi Kizil Irmak.
compusă din evrei (75,5%), arabi (20%) ş.a., iar
structura confesională, din: mozaici (75,5%), Precizaţi două tipuri de vegetaţie din Turcia.
musulmani (16,8%), creştini (2,1%) ş.a.

Populaţia ţării (73.900.000 loc.) este formată


Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
23
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Populaţia urbană deţine 91,8% din totalul din: turci (65%), kurzi (19%), arabi (2%), armeni (1%)
locuitorilor. ş.a. Aproximativ 99,8% din locuitori sunt musulmani.
Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru: Pe baza cunoştinţelor acumulate până în
h) oraşul-capitală: …………………….... (774.000 loc.) prezent, scrieţi numele capitalei Turciei:
i) principalele oraşe: …………………….………………. ………………………......... (3.764.000 loc.).
……………………………………………...………………
Identificaţi pe harta din manual (pag. 45)
Cu excepţia fosfaţilor şi a sărurilor de potasiu, oraşele: Istanbul, Izmir, Bursa, Adana, Antalya şi
resursele naturale ale ţării sunt modeste. Dar datorită Samsun şi apoi le indicaţi poziţia geografică pe
populaţiei înalt calificate, Israelul este un stat bine harta murală.
dezvoltat economic, cu industrie de vârf, agricultură
În subsolul Turciei se găsesc: borax, lignit,
mecanizată şi bazată pe irigaţii, transporturi
bauxită şi sare.
modernizate etc.
Pentru Turcia, completaţi în fişa de lucru:
Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru:
f) principalele industrii: …………………………………..
î) principalele industrii: …………………………………..
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
g) speciile de plante cultivate şi animale crescute în
j) principalele plante cultivate: ………………………….
agricultură: ………………………………………………..
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
k) un oraş-port: .…………………………………………..
h) două oraşe-porturi: .…………………………………..
l) un oraş cu aeroport: .…………………………………..
……………………………………………………………...
m) patru atracţii turistice: ………………………………..
i) patru atracţii turistice: ………………………………....
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
     

ASIA DE SUD – CARACTERISTICI GENERALE


Această arie geografică ocupă sudul Asiei, la contactul cu Asia de Sud-Vest, Centrală, de Est şi de
Sud-Est.
I. Analizaţi Asia de Sud – harta politică şi a principalelor oraşe, din manual (pag. 51), şi scrieţi în
fişa de lucru:
a) oceanul şi mările care încadrează regiunea: …………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………...
b) peninsula şi principalele insule care intră în componenţa regiunii: ………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asia de Sud:
a) principalele unităţi de relief: …………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………...
b) tipurile de climă: ………………………………………………………………………………………………………….
c) principalele ape curgătoare: ……………………………………………………………………………………………
d) tipurile de vegetaţie: ……………………………………………………………………………………………………..
 Arătaţi, pe harta murală, Asia de Sud, mările mărginaşe, principalele unităţi de
relief şi fluvii regiunii.
III. Citiţi textul din manual (pag. 52) şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele etnii care populează
Asia de Sud.
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
În Asia de Sud se găsesc 8 ţări.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
24
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

IV. Analizaţi tabelul Ţările Asiei de Sud, din manual (pag. 52), şi scrieţi în fişa de lucru:
a) primele trei ţări ca întindere: ……………………………………………………………………………………………
b) ţările cu suprafaţa mai mică de 100.000 km2: ………………………………………………………………………..
c) cele mai populate trei ţări: ………………………………………………………………………………………………
d) statele fără ieşire la mare: ………………………………………………………………………………………………
e) statele insulare: ………………………………………………………………………………………………………….

 Temă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală.
Stabiliţi corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.
A B
____ a. Afganistan 1. Colombo
____ b. Bangladesh 2. Dacca
____ c. Bhutan 3. Damasc
____ d. India 4. Islamabad
____ e. Maldive 5. Kabul
____ f. Nepal 6. Kathmandu
____ g. Pakistan 7. Malé
____ h. Sri Lanka 8. New Delhi
9. Thimphu
     

INDIA
India (3.165.596 km2) este situată în cea mai mare parte în Peninsula India.
I. Analizați India – harta economico-geografică, din manual (pag. 55), și scrieți, în fișa de lucru,
pentru India:
a) țările vecine (de la vest la est): ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) mările la care are ieșire: ....................................................................................................................................
Relieful este variat, cuprinzând lanțuri muntoase, platouri și câmpii.
II. Analizați India – harta fizico-geografică, din manual (pag. 54), și scrieți, în fișa de lucru,
unitățile de relief de pe teritoriul Indiei:
•munții: Vindhya, ....................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
•podișurile:..............................................................................................................................................................
•câmpiile:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Clima este în cea mai mare parte musonică. În VNV, în Deșertul Thar, este tropicală uscată.
Precizați principalele caracteristici ale climei musonice.

Apele. Alături de râurile Godavari și Narbada, în India se găsesc fluviile: ..................................................


................................................................................................................................................................................
Vegetația este foarte diversificată: pădure tropicală (musonică), savană, stepă, stepă cu mărăcini,
vegetație deșertică, păduri de conifere.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
25
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Fauna: peste 500 specii mamifere, 550 de specii reptile, 2.000 specii de păsări.
III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 56), menționați câteva specii de animale care trăiesc în India.
................................................................................................................................................................................
Populația Indiei: 1.210.000.000 loc.1) (indieni, mongoli, chinezi ş.a.), cu o densitate medie de 380 loc./km2.
Capitala: ………………………………. (303.600 loc.).
 Arătaţi, pe harta murală, principalele orașe: Calcutta, Mumbai, Delhi și Madras.
În India se găsesc importante resurse naturale: cărbuni, minereuri de fier, petrol, fosfați, diamante, aur etc.
 Activitate în perechi
III. Cu ajutorul hărții de la pagina 55 (India – harta economico-geografică) și a textului de la
paginile 57 și 58, din manual, scrieți în fișa de lucru:
a) principalele ramuri industriale: .......................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) principalele plantele cultivate: ........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
c) animalele crescute în zootehnie: ...................................................................................................................................
d) orașele în care se găsesc: a. mari porturi: ....................................................................................................................
.................................................. și b. mari aeroporturi: .......................................................................................................
e) principalele produse exportate: ......................................................................................................................................
f) principalele obiective turistice: .......................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
     

ASIA DE EST ȘI DE SUD-EST – CARACTERISTICI GENERALE


Asia de Est și de Sud-Est este cea mai întinsă regiune geografică asiatică şi este cuprinsă între fluviul
Amur, Mongolia, India, Oceanul Indian și Oceanul Pacific.
Are în compunere o parte continentală, trei peninsulele și numeroase insule și arhipelaguri.
I. Analizați Asia - harta fizico-geografică, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, numele
peninsulelor şi principalelor insule și arhipelaguri care aparțin Asiei de Eest și de Sud-Est:
a) peninsule: ......................................................................................................................................................................
b) insule și arhipelaguri: ...................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Relieful regiunii este constituit din munți, podișuri și câmpii.
II. Cu ajutorul hărţii menţionate mai sus, scrieți, în fișa de lucru, numele principalelor unități de relief
care aparțin Asiei de Est și de Sud-Est: ........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
III. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Asiei de Est și de Sud-Est:
a) tipurile de climă: ............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) principalele ape curgătoare: ........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
c) principalele tipuri de vegetaţie: ....................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Precizați principalele caracteristici ale pădurii musonice.

1)
Hinduişti (80,5%), musulmani (13,4%) ş.a.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
26
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

În subsolul regiunii se găsesc: cărbuni, petrol, minereuri feroase și neferoase.


Populația este alcătuită din chinezi, indonezieni,
japonezi, vietnamezi, coreeni, cambodgieni ș.a.
În regiune se găsesc teritoriile a 15 state.
IV. Cu ajutorul hărții de la pagina 59 (Asia de Est şi
de Sud-Est – harta politică şi a principalelor oraşe), din
manual, scrieţi, în fişa de lucru, numele țărilor marcate, pe
harta alăturată, cu numere de la 1 la 10.
1. ……...………………………………………..
2. ……………………………………………….
3. ……………………………………………….
4. ……………………………………………….
5. ……………………………………………….
6. ……………………………………………….
7. ……………………………………………….
8. ……………………………………………….
9. ……………………………………………….
10. ……………………………………………...
 Temă
Precizaţi numele statelor insulare din Asia de Est și Sud-Est. ......................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
     

JAPONIA
Japonia – „Ţara Soarelui Răsare” (377.891 km2) – este un stat insular cu ieşire la Oceanul Pacific şi la
mările Ohotsk, Japoniei, Chinei de Est şi Filipinelor.
 Arătaţi, pe harta murală, în dreptul Japoniei, oceanul şi mările menţionate mai sus.
Desfăşurată pe aproape 2.000 km, Japonia este compusă din patru insule mari şi din aproximativ 4.000
de insule mai mici.
I. Analizaţi Japonia – harta fizică, din manual (pag. 61), şi scrieţi, în fişa de lucru, de la nord la
sud-vest, cele patru insule mari care alcătuiesc cea mai mare parte a ţării. .................................................
................................................................................................................................................................................
Relieful Japoniei este predominant muntos. Sunt prezenţi vulcani activi şi se produc numeroase
cutremure1).
II. Identificaţi, pe harta menţionată mai sus, munţii Kitakami şi Abukuma, vulcanul Fuji-Yama
(3.776 m) şi Câmpia Kanto.

1)
Cutremurul de pământ din Tōhoku, din 23 martie 2011, este cel mai recent de mare magnitudine (8,8-9 grade pe scara
Richter, durată 5 minute) şi cu cel mai mare număr de replici (262 cu magnitudinea de 5 şi peste 5 grade pe scara Richter,
înregistrate în următoarele 7 zile). Epicentrul s-a aflat în largul Oceanului Pacific, în apropierea orașului Sendai, la adâncimea
de 24,4 km. Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8 microsecunde (din cauza rotației accelerate a Pământului) și deplasarea
Japoniei cu 2,4 m față de poziția anterioară. A declanșat valuri tsunami înalte de 10 m, cu viteza de propagare de 700-800
km/h. Au fost afectate centralele nucleare Fukushima și au decedat circa 28.000 de persoane.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
27
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Clima este influenţată de unităţile acvatice vecine, de relieful muntos, de vânturile musonice şi de
curenţii oceanici – Qya Shivo (în nord) şi Kuro Shivo (în sud) –, iar clima îşi pune amprenta asupra
biodiversităţii.
Explicați influenţa curenţilor oceanici (calzi şi reci) asupra climei.

III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Japonia:
a) tipurile de climă: ............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) tipuri de vegetaţie: ........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Râurile au potenţial hidroenergetic bogat şi bine valorificat, iar lacurile sunt numeroase dar puţin întinse.
Exerciţiu:
Precizaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din
Japonia.
IV. Scrieţi, în dreptul lacurilor de mai jos, originile acestora:
Biwa: Toya:
Populaţia numără circa 127.500.000 loc. (aproximativ 340 loc./km2). Alături de japonezi trăiesc aproape
50.000 de ainu2).
Aproximativ 66% din întreaga populaţie locuieşte în oraşe.
Capitala, .........................................., numără 8.800.000 loc.; 35.680.000 loc. în aglomeraţia urbană.
V. Identificaţi, pe harta din manual (Japonia – harta fizică; pag. 61), oraşele: Tokyo, Yokohama,
Osaka, Kyoto, Hiroshima şi Sapporo.
 Activitate în perechi
VI. Pe baza textului alăturat, scrieţi, în Sub raport economic, Japonia este cel mai dezvoltat
fişă, răspunsurile pentru întrebările de mai jos: stat din Asia.
1. Care sunt cele mai importante concentrări Resursele Japoniei sunt limitate, din această cauză fiind
industriale din Japonia? nevoită să importe. Cu toate acestea, Japonia are industria
................................................................................. prelucrătoare foarte diversificată şi modernă. Între cele mai
mari concentrări industriale se evidenţiază: Keihin (în regiunea
2. Care este principala plantă cultivată în Japonia?
capitalei), Hanshin (Osaka–Kobe–Wakayama) şi Kitakyushu.
.................................................................................
Agricultura este puternic mecanizată. Se cultivă orez
3. Cum îşi asigură Japonia necesarul de materii (principala plantă cultivată), ceai, legume, trestie şi sfeclă de
prime? zahăr, pomi fructiferi etc. şi se cresc viermi de mătase.
................................................................................. În economia Japoniei, un loc important îl deţine
4. Care este specia crescută în cadrul pescuitul.
sericiculturii? În sistemele de transporturi se evidenţiază trenurile de
................................................................................. mare viteză (Hikari), marile porturi (Kobe, Chiba, Yokohama,
5. Cum se numeşte trenul de mare viteză din Nagoya ş.a.) şi aeroporturi (în Tokyo, Osaka, Sapporo ş.a.).
Japonia? Japonia exportă produse electronice şi electrotehnice,
autoturisme, nave maritime etc.
.................................................................................
În arhipelagul nipon pot fi vizitate: vechile capitale (Nara
6. Ce funcţie îndeplineşte oraşul Nikko? şi Kyoto), actuala capitală (Tokyo), muntele Fuji, oraşul-
................................................................................. staţiune Nikko ş.a.

2)
Urmaşi ai vechii populaţii din arhipelag.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
28
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

 Temă
1. Completaţi, pe harta
alăturată, numele insulelor marcate cu
literele A, B, C şi D.
2. Localizaţi şi scrieţi, pe harta
alăturată, cu albastru, Marea Ohotsk.
3. Localizaţi şi scrieţi, tot pe
harta alăturată, cu culoare roșie,
oraşele: Tokyo, Sapporo, Yokohama,
Nagoya, Kyoto, Kobe, Osaka,
Hiroshima, Kitakyushu şi Fukuoka.
4. Identificaţi un factor care a
contribuit la dezvoltarea economică a
Japoniei.
.................................................................
.................................................................
5. Pe baza cunoştinţelor
acumulate, scrieţi numele
megalopolisului aflat pe teritoriul
Japoniei.
.................................................................

 De reținut:
Fuji-Yama / Fuji-San, vulcanul cu cea mai perfectă formă conică (simetrică), este situat în Insula Honshū (în
nordul Peninsulei Izu). Este alcătuit dintr-un con central, înalt de 3.776 m, înconjurat de conuri mai mici (cca. 100) cu
înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul de conuri mai mici şi conul principal se află o depresiune cu lacuri vulcanice. Cea
mai recentă erupţie a avut loc în perioada 1707-1708.
Asama este vulcanul cu cele mai frecvente explozii în epoca contemporană (2.000 erupţii în perioada 1900-
1958). Este situat în partea centrală a Insulei Honshū şi este vulcan de tip complex, cu altitudinea de 2.568 m. A avut
ultima erupţie la 2 februarie 2009.
     

CHINA
China este un stat de dimensiuni continentale (9.596.961 km2) şi are deschidere la mare. Deţine mai
multe insule, cea mai importantă fiind Insula Hainan (în Marea Chinei de Sud).
I. Utilizând China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), completaţi, în fişa de lucru,
pentru China:
a) mările la care are ieşire: ....................................................................................................................................
b) ţările vecine: ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
II. Identificaţi pe harta din manual (amintită mai sus) şi pe harta murală principalele unităţi de
relief din China: Munţii Himalaya, Munţii Tian-Shan, Munţii Qinling, Munţii Sichuan, Munţii Hinganul
Mare, Munţii Chinei de Sud, Podişul Tibet, Deşertul Gobi şi Câmpia Chinei de Est.
III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, principalele tipuri de
climă şi vegetaţie din China.
a) principalele tipuri de climă: ................................................................................................................................

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
29
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

................................................................................................................................................................................
b) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
În China se găsesc atât regiuni areice sau endoreice, cât şi exoreice, cu fluvii cu debite bogate.
Explicați ce sunt regiunile areice, endoreice şi exoreice.
 Arătaţi, pe harta murală, principalele fluvii din China: Amur, Huang He, Chang
Jiang, Mekong, Brahmaputra şi Indus.
Cele mai importante lacuri naturale ale ţării sunt: Kuku Nor / Qinghai şi Lob Nor.
Fauna Chinei este extrem de variată: peste 400 de specii de mamifere, câteva sute de specii de păsări
şi circa 1.500 de specii de peşti. Ursul panda uriaş1) este simbolul ţării.
IV. Utilizând textul din manual (pag. 70), scrieţi, în fişa de lucru, pentru China:
a) câteva specii de mamifere: ................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) câteva specii de păsări: .....................................................................................................................................
China este cel mai populat stat de pe Glob: 1.337.500.000 locuitori (aproximativ 140 loc./km2). Pe
teritoriul său se găsesc atât regiuni cu densitate foarte ridicată (peste 1.000 loc./km 2), cât şi regiuni cu
densitate foarte redusă (sub 2 loc./km2).
Explicați, în scris, aceste diferenţe mari de densitate a populaţiei.

Aproximativ 54% din totalul populaţiei locuieşte în mediul rural, iar peste 20 de aşezări urbane numără,
fiecare, cel puţin un milion de locuitori.
Capitala, ......................................................, numără cca. 7.700.000 loc. (16.330.000 loc. în aglomeraţia
urbană).
V. Identificaţi pe harta China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), sau pe harta murală,
oraşele: Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guangzhou, Harbin, Chongqing, Nanjing, Xi’an şi
Hong Kong.
China este o ţară bogată în resurse minerale.
VI. Citiţi textul din manual (pag. 71) şi scrieţi, în fişa de lucru, resursele naturale din subsolul
Chinei. ...................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Industria prelucrătoare a Chinei este una dintre cele mai diversificate şi mai puternice din lume. În
ultimele decenii China a devenit un mare producător de energie electrică, fontă, oţel, maşini şi utilaje 2),
produse chimice şi petrochimice, textile (din bumbac şi mătase naturală) şi produse alimentare3).
Cum explicați marea dezvoltare industrială a Chinei?
În China, agricultura este cooperativizată.

1)
Wuolong este cea mai mare rezervaţie pentru urşi panda (circa 150 exemplare). A fost înfiinţată în anul 1963, se
întinde pe 200.000 ha şi se află situată în provincia Sichuan.
2)
Autocamioane, maşini agricole, locomotive, nave (fluviale şi maritime), sateliţi artificiali, rachete cosmice ş.a. China
ocupă locul I mondial la producţiile de televizoare, biciclete şi jucării.
3)
Produse din carne, zahăr, bere ş.a.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
30
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

VI. Utilizând textul din manual (pag. 71 şi 72), scrieţi, în fişa de lucru, pentru agricultura Chinei:
a) principalele plante cultivate: ..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) animalele crescute în zootehnie: .......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
China dispune de un sistem de transporturi diversificat, iar în cadrul comerţului exterior exportă:
produse industriale, minereuri feroase şi neferoase, combustibili, produse agricole (orez, grâu, bumbac) ş.a.
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. În sud, China se învecinează cu statul numit:
a. Kazahstan b. Rusia c. Vietnam
2. În sud-estul Chinei clima este:
a. musonică b. temperat-continentală excesivă c. temperată umedă
3. Prin nord-estul Chinei curge fluviul:
a. Amur b. Huang He c. Mekong
4. Simbolul Chinei este:
a. dragonul b. tigrul de Ussuri c. ursul panda
5. Populaţia Chinei numără între:
a. 1.000.000.000 şi b. 1.250.000.000 şi c. 1.500.000.000 şi
1.250.000.000 loc. 1.500.000.000 loc. 1.750.000.000 loc.
6. Capitala Chinei este oraşul:
a. Beijing b. Hong Kong c. Shanghai

 Temă
Ce puteţi vizita, ca turişti, în China? Scrieţi şase destinații sau obiective turistice din China.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

Recapitulare: Asia
Scrieţi numele unităţilor de relief
marcate, pe harta alăturată, cu numere (1-14):
1. .............................................................................
2. .............................................................................
3. .............................................................................
4. .............................................................................
5. .............................................................................
6. .............................................................................
7. .............................................................................
8. .............................................................................
9. .............................................................................
10. ...........................................................................
11. ...........................................................................
12. ...........................................................................
13. ...........................................................................
14. ...........................................................................
     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
31
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

AFRICA

AFRICA (I). CADRUL NATURAL


Africa este singurul continent situat simetric față de Ecuator. Numele său poate proveni de la tribul
Afridilor (din regiunea Tunisiei), cucerit de romani în sec. II î.Ch., de la cuvântul grecesc aphrike („fără frig”)
sau de la cuvântul latinesc aprica („însorită”).
I. Analizați Africa – harta fizico-geografică din manual (pag. 79) și scrieți în fișa de lucru:
a) oceanele și mările care încadrează continentul, în funcție de punctele cardinale: la E ................................
.............................., la V ............................................................., la N .............................................................. și
la NE ....................................................
b) punctele extreme ale continentului: în E Capul Ras Hafun, în S ............................................................, în V
............................................................ și la N ............................................................
c) numele celei mai mari insule: ............................................................
Relieful Africii este extrem de variat, fiind format din munți, podișurii, câmpii și vulcani.
II. Identificați, pe harta precizată mai sus sau pe Harta Africii din Atlas, următoarele unități de relief:
M-ții Atlas, M-ții Ahagar, M-ții Tibesti, M-ții Loma, M-ții Camerun, M-ții Karas, M-ții Scorpiei, M-ții Capului, Pod. Tassili,
Pod. Adrar Ifaras, Pod. Air, Pod. Etiopiei, Pod. Bié, Pod. Veld, Depr. Congo, Depr. (Deșertul) Kalahari, Câmp.
Senegambia, Câmp. Somaliei, Câmp. Mozambicului, Câmp. Guineii, vulcanii Kilimandjaro (5.895 m) și Kenya (5.199 m).
III. Utilizând Africa – harta fizico-geografică din manual (pag. 79), scrieți în fișa de lucru:
a) principalele ape curgătoare: ............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) principalele lacuri: .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, principalele unităţi de relief, fluvii şi lacuri din Africa.
II. Potrivit hărții de la pagina 82 (Africa – harta climei), din manual, principalele tipuri de climă de
pe continent sunt: ...............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Precizaţi tipurile de climă situate atât pe teritoriul Africii, cât şi pe teritoriul Asiei.
III. Conform hărții de la pagina 83 (Africa – harta vegetației), principalele asociații vegetale din
Africa sunt: ...........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Fauna este în strânsă legătură cu vegetația și clima.
IV. Pe baza textului de la pagina 84 (FAUNA), din manual, scrieți, în fișa de lucru, principalele
specii de animale care trăiesc în: • pădurea ecuatorială: ..................................................................................
.........................................................................................................................., • în savană: ...............................
...............................................................................................................................................................................,
• în deşerturi: .........................................................................................................................................................
......................................................................, • în Insula Madagascar: ................................................................,
• în fluvii și lacuri: ...................................................................................................................................................
 De reținut:
Africa este continentul cu cele mai ridicate temperaturi (3/4 din teritoriul său se află în zona intertropicală), cu cele
mai mari amplitudini termice diurne (de până la 60oC), cu suprafaţa aproximativ egală cu cea a Lunii (30.221.532 km2) și cu
cea mai mare concentraţie de animale sălbatice din lume (în Tanzania).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
32
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Muntele Kenya este situat la Ecuator şi este acoperit în permanenţă cu zăpadă. Este un stratovulcan format în
urmă cu cca. 3 mil. ani, după apariţia Marelui Rift African. Din 1997 se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar
în prezent este înscris în Parcul Naţional Muntele Kenya.
 Temă. Analizați harta alăturată și
precizați numele:
a) peninsulei marcate cu litera a și insulei marcate
cu litera b;
a..................................................................................
b..................................................................................
b) unităților de relief marcate cu literele A, B, C, D,
E și F;
A..................................................................................
B..................................................................................
C..................................................................................
D..................................................................................
E..................................................................................
F...................................................................................
c) fluviilor marcate cu numerele 1, 2, 3 și 4;
1.................................................................................. 3..................................................................................
2.................................................................................. 4..................................................................................
d) oceanelor și mărilor marcate cu numerele 5, 6, 7 și 8.
5.................................................................................. 6..................................................................................
7.................................................................................. 8...................................................................................
     

AFRICA (II). POPULAȚIA, AȘEZĂRILE UMANE


ŞI HARTA POLITICĂ
Populația Africii numără peste un miliard de locuitori, cu o densitate medie de circa 35 loc./km2.
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 86), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Africa:
a) regiunile cu concentrare mare de populaţie: .....................................................................................................
................. şi b) regiunile slab populate: ................................................................................................................
Pe continent se vorbesc peste 800 de limbi și se disting mai multe grupe de popoare:
II. Citiţi textul din manual (pag. 86) şi scrieţi, în fişa de lucru, arealele populate de:
a) arabo-berberi: ..................................................................................................................................................
b) negri: .................................................................................................................................................................
• bantu: ...................................................................................................................................................
• sudanezi: .............................................................................................................................................
• niloţi:, ...................................................................................................................................................
• hotentoți: ..............................................................................................................................................
c) pigmei: ..............................................................................................................................................................
d) boșimani: .........................................................................................................................................................
Așezările rurale sunt dominante. Predomină casele rotunde din crengi împletite și din lut. Se
evidențiază satele de tip tuk, nugas și kraal.
Explicaţi predominanţa spaţiului rural în Africa.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
33
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Orașele sunt mai puțin numeroase, circa 20 depășind un milion de locuitori.


 Arătaţi, pe harta murală, oraşele: Addis Abeba, Alger, Cairo, Cape Town,
Dakar, Kinshasa, Lagos, Luanda, Nairobi şi Tripoli.
În Africa se găsesc 54 de țări, majoritatea fiind republici. Cu excepția Etiopiei, Libiei și Egiptului, toate
celelalte state și-au dobândit independența în secolul al XX-lea (deceniul șase al secolului a fost numit și
deceniul decolonizării).
În funcție de structura internă, există un singur stat federal (Nigeria), restul fiind state unitare. Ca formă de stat,
majoritatea sunt republici. Fac excepție monarhiile: Maroc, Lesotho și Swaziland, care au în fruntea statului un rege.
Cea mai recentă modificare pe harta politică a Africii s-a produs în anul 2011, când Sudanul de Sud şi-a
obţinut independenţa.
 Temă. Analizați harta alăturată și cu ajutorul hărții
din manual (pag. 88), scrieți pentru fiecare țară marcată cu numere Africa – harta politică
(1-15): numele, dacă are sau nu ieșire la mare și capitala.
1. .............................................................................................................
2. .............................................................................................................
3. .............................................................................................................
4. .............................................................................................................
5. .............................................................................................................
6. .............................................................................................................
7. .............................................................................................................
8. .............................................................................................................
9. .............................................................................................................
10. ...........................................................................................................
11. ...........................................................................................................
12. ...........................................................................................................
13. ...........................................................................................................
14. ...........................................................................................................
15. ...........................................................................................................
     

AFRICA (III). RESURSELE NATURALE ȘI ECONOMIA

 Activitate în perechi Pe teritoriul Africii se găsesc importante


resurse naturale: metale și pietre prețioase (în
Citiți textul alăturat, referitor la Africa, și
Africa Australă), mangan, bauxită, fosfați,
scrieți pe fișa de lucru: hidrocarburi (în Sahara și în Golful Guineii).
a) principalele resurse naturale: .................................. În cadrul industriei se evidențiază: industria
...................................................................................... minieră, rafinarea petrolului (în Algeria, Libia, Egipt,
b) regiunile geografice cu hidrocarburi: ....................... Nigeria), siderurgia (Africa de Sud, Keniya, Egipt),
...................................................................................... industria energiei electrice (hidrocentrale pe Nil,
Congo, Zambezi) etc.
c) principalele ramuri economice: ................................
Agricultura este principala ramură economică
...................................................................................... a continentului, însă se practică monocultura. Pentru
d) fluviile valorificate hidroenergetic: ........................... consumul intern se cultivă manioc, mei, sorg, sisal, iar
...................................................................................... pentru export: arahide (în Africa de Vest și
e) locul pe care îl ocupă agricultura în economia ecuatorială), cafea (în Kenya, Uganda, Etiopia), cacao
Africii: ........................................................................... (în Côte dʼIvoire, Ghana, Nigeria, Camerun) ș.a.
Creşterea animalelor este slab dezvoltată. În nord se

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
34
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

f) principalele plante cultivate pentru export: .............. cresc cămile, iar în est, caprine.
...................................................................................... Transporturile sunt deficitare. Se
g) regiunea geografică africană în care se cresc evidențiază șoseaua Transsaharianul.
Transporturile maritime sunt mai dezvoltate în
cămile: .........................................................................
Egipt, Algeria, Maroc și Africa de Sud.
h) ţările cu transporturi maritime dezvoltate: ............... Principalele atracții turistice sunt: safari,
...................................................................................... Valea Nilului (Valea Regilor, Karnak-Luxor),
i) principalele atracții turistice din Africa: ..................... vestigiile feniciene și romane din Africa de Nord,
...................................................................................... arta populară și etnografia populației negre.

Exerciţiu:
1. Citiţi textul de mai jos.
Africa este un continent bogat în resurse
de subsol. Principalele astfel de resurse sunt:
- aur, platină, diamante: Africa de Sud;
- bauxită: Guineea, Sierra Leone;
- cupru: Zambia, R. D. Congo;
- petrol: Libia, Algeria, Nigeria, Egipt;
- cărbuni: Africa de Sud.
Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 89),
redați pe harta alăturată, prin simboluri,
principalele resurse naturale.
2. Explicaţi slaba dezvoltare a creşterii
animalelor în Africa.

 Temă
Explicaţi faptul că transporturile din Africa sunt deficitare.
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................

Recapitulare: Africa şi Asia


Pe baza termenilor geografici de mai jos, completaţi tabelul Africa şi Asia şi identificaţi
asemănările şi deosebirile dintre cele două continente.
Oc. Atlantic, M-ţii Atlas, L. Baikal, deşert, elefant indian, Pod. Etiopiei, I-le Filipine, Oc. Indian,
I. Madagascar, M. Mediterană, Oc. Pacific, Obi, pădure ecuatorială, pigmeu, M. Roşie, struţ, climă subpolară,
climă subtropicală, L. Tanganyka, climă tropical-uscată, M-ţii Ural, M-ţii Verhoiansk, vulcan şi Zambezi.
Tabelul Asia şi Africa
AFRICA ASIA
Deosebiri Asemănări Deosebiri

     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
35
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

AMERICA

AMERICA. POZIȚIA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE


Continentul american este situat în întregime în Emisfera Vestică și este alcătuit, de fapt, din două mase
continentale (America de Nord și America de Sud) legate printr-un istm, dublat de un șir de insule (Antile), care
poartă denumirea de America Centrală.
Între punctele extreme, America măsoară 14.800 km, de la vest la est, și 13.800 km, de la nord la sud.
I. Cu ajutorul hărții America – harta fizico-geografică, din manual (pag. 114), marcați pe harta de mai
jos: cu  Peninsula Boothia, cu  Capul Froward, cu  Capul Prince of Wales și cu  Capul Coqueiros.
 Activitate în perechi
II. Tot cu ajutorul hărții citate mai sus, rezolvaţi cerințele de mai jos:
a) Scrieţi numele oceanelor și mărilor Harta Americii
marcate, pe harta alăturată, cu literele A, B și C.
A. …...…………………………………………..
B. …...…………………………………………..
C. …...…………………………………………..
b) Scrieţi numele golfurilor marcate, pe
harta alăturată, cu literele D, E și F.
D. …...…………………………………………..
E. …...…………………………………………..
F. …...…………………………………………..
c) Scrieţi numele insulelor marcate, pe harta
alăturată, cu numerele 1, 2 și 3.
1. …...…………………………………………..
2. …...…………………………………………..
3. …...…………………………………………..
d) Scrieţi numele peninsulelor marcate, pe
harta alăturată, cu 4, 5, 6, 7 și 8.
4. …...…………………………………………..
5. …...…………………………………………..
6. …...…………………………………………..
7. …...…………………………………………..
8. …...…………………………………………..
 De reținut:
Groenlanda, cea mai întinsă insulă a Terrei (cca. 2.170.086 km2), este situată dincolo de Cercul Polar de Nord. Ea
este alcătuită din roci cristaline (bazalt şi granit) şi sedimentare (gresii şi calcare) şi este acoperită în proporţie de 85% de o
calotă de gheaţă. În prezent este teritoriu dependent de Danemarca, având statutul de stat autonom. În Groenlanda se află cel
mai întins parc naţional din lume (cca. 700.000 km2). El este situat în nord-estul insulei şi include Ţara lui Peary. Relieful atinge
altitudinea de 2.940 m (Vf. Peterman) şi sunt ocrotite: vestigiile istorice, gheţarul continental, fiordurile, vegetaţia şi fauna de
tundră. Din gheţar se desprind cele mai numeroase aisberguri (15.000), iar apa rezultată prin topire contribuţie cu 28% la
creşterea nivelului Oceanului Planetar.
 Temă. Precizaţi câteva consecinţe rezultate în urma topirii complete a gheţarului groenlandez.
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
36
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE AMERICII


I. Cu ajutorul hărții America – harta fizico-geografică, din manual (pag. 114), scrieţi în fişa de lucru:
a) unităţile montane: .........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) unităţile de podiş: ..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
c) cea mai întinsă câmpie: ...............................................................................................................................................
Pe teritoriile celor două Americi se găsesc şi alte unităţi de relief: Pod. Labrador, Pod. Preriilor, Pod.
Marelui Bazin, Pod. Mexicului, Câmp. Canadiană, Câmp. Mississippi, Câmp. Orinoco şi Câmp. La Plata.
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief enumerate mai sus.
II. Utilizând harta America – harta climei, din manual (pag. 116), scrieţi, în fişa de lucru,
principalele tipuri de climă. ................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
III. Cu ajutorul hărții America – harta fizico-geografică, din manual (pag. 114), scrieţi, în fişa de
lucru, apele curgătoare de pe continent. ..........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Acestor ape curgătoare se adaugă: Yukon, Sf. Laurenţiu, Colorado, Rio Grande, Orinoco şi Sao Francisco.
În America se evidenţiază lacurile glaciare şi tectonice.
 Arătaţi, pe harta murală, lacurile: Urşilor, Sclavilor, Athabaska, Renilor, Marile
Lacuri şi Titicaca.
Datorită întinderii teritoriului în latitudine, condiţiilor climatice şi reliefului, în America se găsesc
următoarele asociaţii vegetale: tundră, păduri de conifere, păduri de foioase, stepă – prerie (în America de
Nord) şi pampas (în America de Sud), deşerturi temperate, vegetaţie subtropicală, vegetaţie mediteraneană,
deşerturi tropicale, savane (llanos şi campos), păduri ecuatoriale (selvas), vegetaţie etajată.
Exerciţiu: Cu ajutorul hărţilor din manual (pag. 114, 116 şi 118), completaţi, în tabelul de mai jos,
tipurile de climă şi de vegetaţie caracteristice unităţilor de relief.
Grupa Unitatea de relief Tipul de climă Tipul de vegetaţie
Grupa I Pod. Labrador
M-ţii Apalaşi
Grupa II Pod. Preriilor
Pod. Mexicului
Grupa III Câmp. Orinoco
Pod. Guyanelor
Grupa IV Câmpia Amazonului
Pod. Braziliei
Grupa V Câmp. La Plata
Pod. Patagoniei
IV. Citiţi textul din manual, referitor la faună (pag. 117), şi completaţi în tabelul de mai jos speciile
caracteristice Americii.
Mamifere Păsări Reptile

     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
37
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

POPULAŢIA, AŞEZĂRILE UMANE ŞI HARTA POLITICĂ A AMERICII


A. Populaţia
În America de Nord şi în America de Sud (peste 800.000.000 loc.) densitatea medie a populaţiei este
circa 20 loc./km2, însă repartiția sa este inegală.
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 120), scrieţi, în fișa de lucru, principalele regiuni:
a) cu densitatea mică a populaţiei: ..............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) cu densitatea mare a populaţiei: .............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Populația celor două continente este foarte diversă – băştinaşi (amerindieni şi eschimoşi), albi şi
negri (sau afroamericani) –, datorită originii diferite a acesteia.
II. Citiţi textul din manual (pag. 120-121) și scrieţi, în fișa de lucru, care sunt regiunile de pe Glob
de unde au venit aceste populaţii şi regiunile pe care le populează:
 amerindienii sunt originari din ………………………………………….. şi sunt mai numeroşi în ………………….
................................................................................................................................................................................
 eschimoşii (inuiţii) trăiesc în ……………………………………………………………………………………………..
................................................................................................................................................................................
 albii sunt urmaşii ………………………………………………………………………………………………………. şi
populează ……………............................................................................................................................................
 afroamericanii sunt urmaşii …………………………………………………………………………...…………………
…………………………………… şi formează majoritatea populaţiei în ……………………………………………….
................................................................................................................................................................................

B. Aşezările umane
Comparativ cu alte continente, în America se găsesc cele mai puţine sate. Cu ajutorul profesorului de
la clasă, încercaţi să explicaţi această situaţie.
Gradul de urbanizare este cel mai ridicat (peste 70%), pe continent găsindu-se unele dintre cele mai
mari orașe ale lumii.
III. Folosind textul și harta de la pagina 121, notaţi în tabelul de mai jos orașele mari din America
de Nord și din America de Sud şi ţările în care se găsesc.
America de Nord America de Sud

Pe teritoriul Americii se găsesc patru megalopolisuri: BOSWASH, Megalopolisul Marilor Lacuri,


Megalopolisul de pe Coasta Pacificului şi Megalopolisul brazilian.
 Arătaţi, pe harta murală, poziţiile geografice ale celor patru megalopolisuri
menţionate mai sus.

C. Harta politică
Cei peste 800 de milioane de locuitori de pe continent se găsesc răspândiţi pe teritoriile a 35 de state.
25 de ţări sunt republici (Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Statele Unite ale Americii, Venezuela ş.a.), iar
10 sunt monarhii (Bahamas, Belize, Canada, Grenada, Jamaica ş.a.)1).

1)
Toate monarhiile din America au în fruntea statului pe Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
38
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Cu excepţia statelor Bolivia şi Paraguay, toate celelalte au ieşire la Oceanul Planetar.


Explicați importanţa ieşirii la mare pentru state.

IV. Analizaţi America – harta politică


din manual (pag. 121) şi tabelele de la
paginile 133 și 151 și identificaţi statele
din America notate, pe harta alăturată, cu
cifre de la 1 la 10, precizând şi capitala
fiecărui stat:

STATUL CAPITALA
1 …………………………/………………..…
2 …………………………./………………….
3 …………………………./………………….
4 …………………………./………………….
5 ……..……………………/…………………
6 …………………………./………………….
7 …………………………./………………….
8 ….………………………./…………………
9 …………………….……./…………………
10 ……………..…………./………………….

V. Analizând harta de la pagina 121 din manual (America – harta politică), notaţi numele celor
mai întinse cinci țări din America: .....................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Inuiţii locuiesc în Insula:
a. Cuba b. Groenlanda c. Ţara de Foc
2. Densitatea populaţiei este mai ridicată în:
a. Câmpia Amazonului b. Câmpia Mississippi c. Podişul Patagoniei
3. Pe coasta estică a S.U.A. se găseşte megalopolisul numit:
a. BOSWASH b. de pe Coasta Pacificului c. al Marilor Lacuri
4. Este monarhie:
a. Argentina b. Canada c. Mexic
5. Nu are ieşire la mare statul numit:
a. Bolivia b. Ecuador c. Venezuela
     
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
39
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMIA AMERICII


A. Resursele naturale
 Activitate pe grupe
Grupa 1 America dispune de importante resurse naturale de subsol şi de suprafaţă.
Folosind textul din manual (pag. 123), completaţi tabelul de mai jos cu informații privind tipurile
de resurse naturale din America.
Resursele de subsol Resursele de suprafață

B. Economia
Grupa 2 Resursele naturale sunt prelucrate de către diferite ramuri industriale.
Utilizând textul din manual (pag. 124 -125), scrieţi, în tabelul de mai jos, numele țărilor în care se
găsesc principalele ramuri industriale.
Industria Industria Siderurgia și Industria Industria Industria Industria
prelucrătoare energiei metalurgia construcțiilor chimică și lemnului alimentară
electrice neferoasă de mașini petrochimică

Grupa 3 Pe continentul american agricultura este foarte variată. De exemplu, în America anglo-saxonă
(America de Nord) se evidenţiază aşa-numitele belts (centuri), iar în America de Sud, plantaţiile.
Analizaţi America – harta agriculturii (pag. 126) şi textul de la paginile 126 şi 127 din manual şi scrieţi
numele principalelor ţări în care se cultivă următoarele specii de plante:
 grâu: ………………………………………………………………………………………………………………………..
 porumb și soia: ……………………………………………………………………………………………………………
 bumbac și tutun: …………………………………………………………………………………………………………
 citrice: ……………………………………………………………………………………………………………………...
 trestie de zahăr: ………………………………………………………………………………….……………………..
 bananieri: ………………………………………………………………………………………………………………….
 arbori de cafea: …………………………………………………………………………………………………………...

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
40
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Pe lângă plantele precizate mai sus, pe suprafețe întinse se mai cultivă: cartofi, orez, mei, sorg, floarea-
soarelui, sfeclă, tomate ș.a.
Grupa 4 Analizaţi America – harta agriculturii (pag. 126) şi textul de la pagina 127 din manual şi scrieţi
numele principalelor ţări în care se cresc următoarele specii de animale:
 bovine: ……………………………………………………………………………………………………………………..
 caprine: …………………………………………………………………………………………………………………….
 porcine: ……………………………………………….……………………………………………………………………
 cabaline: ……………………………………………….…………………………………………………………………..

 Temă
I. Utilizând textul din manual
(pag. 128) și atlasul şcolar:
1. Trasaţi, pe harta alăturată,
traseele celor mai importante trei
magistrale feroviare americane.
2. Notaţi, tot pe harta alăturată,
cu culoare roșie, principalele porturi
din America.

II. Ce puteţi vizita, ca turişti, pe


continentul american? Scrieţi câte trei
destinații sau obiective turistice din
America de Nord și din America de
Sud.
 America de Nord: ...................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................

 America de Sud: …………….................


......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................

 Lectură
Obiective turistice naturale din America de Nord*
Niagara este cea mai celebră cascadă, aici fiind turnate numeroase filme. Este situată la graniţa dintre
Canada şi S.U.A. și este constituită dintr-un ansamblu alcătuit din trei căderi de apă: Cascada Americană
(American Falls), Cascada Vălul Miresii (Bridal Veil Falls) și Cascada Potcoavă (Horseshoe Falls). Căderea de apă,
cu debitul mediu de 4.200 m3/s, are înălțimea de 51 m. Cascada a îngheţat pentru prima dată complet în iarna
anului 1932.
Yellowstone, cel mai vechi parc naţional (1 martie 1872), cel mai complex, cu cele mai numeroase
gheizere (peste 300), este situat în S.U.A. (96 % - Wyoming, 3% - Montana, 1% - Idaho). Întins pe 8.987 km2,
cuprinde lanţuri muntoase (Rocky Mountain, 3.462 m altitudine), vulcani (Caldeira Yellowstone), lacuri
(Yellowstone), râuri, gheizere etc. Caldeira Yellowstone, cel mai mare super-vulcan din America de Nord, a erupt

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
41
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

în ultimele două milenii de mai multe ori. În parc sunt protejate numeroase specii de animale, precum: ursul
grizzli, lupul, bizonul ş.a.
Mammoth Cave System („Peştera Mamutului”), cel mai mare complex de peșteri de pe Glob (627,6 km
lungime, 591 km după alte surse), dezvoltată pe minim cinci niveluri, este situată în statul Kentucky, S.U.A. În
anul 1941, o parte din peșteră a intrat în cadrul Parcului Național Peștera Mamutului (din 1990 numită
Rezervație a Biosferei).
*După Mic dicţionar geografi şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, 2014.
     

AMERICA DE NORD ŞI CENTRALĂ. SPECIFICUL GEOGRAFIC


Cele două regiuni geografice – America de Nord şi America Centrală – se întind pe cca. 7.000 km, în
latitudine, şi pe aproximativ 5.000 km, în longitudine.
I. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, oceanele care încadrează America de
Nord şi Centrală.
La nord: la est: la vest:
Spre sud, America de Nord se întinde până la Istmul Tehuantepec, iar America Centrală este cuprinsă
între istmul mai sus menţionat şi Istmul Panama.
America Centrală leagă America de Nord de America de Sud şi este formată din două părţi: I. o parte
continentală (istmică), lungă de cca. 2.000 km, şi II. una insulară, alcătuită din arhipelagurile Antilele Mari şi
Antilele Mici.
 Arătaţi, pe harta murală, America Centrală istmică, Antilele Mari şi Antilele Mici.
În special în partea septentrională, ţărmurile Americii de Nord sunt foarte arcuite.
 Arătaţi, pe harta murală, peninsulele şi golfurile Americii de Nord: Pen. Boothia,
Pen. Labrador, Pen. Florida, Pen. California, Pen. Alaska, G. Hudson, G. Sf. Laurenţiu, G.
Mexic, G. Californiei şi G. Alaska.
Relieful este compus din două lanţuri muntoase dispuse paralel, de la nord la sud, separate de o
regiune mai joasă cu platouri şi câmpii (Câmpia Canadiană, Podişul Preriilor, Câmpia Mississippi ş.a.).
I. Citiţi textul din manual (pag. 131 şi 132) şi scrieţi în fişa de lucru:
a) numele munţilor care intră în compunerea Cordilierilor: ....................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) numele podişurilor din cadrul Cordilierilor: ........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
c) numele lanţului muntos paralel cu Oceanul Atlantic: .........................................................................................
d) numele principalelor ape curgătoare: ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
e) numele principalelor asociaţii vegetale: .............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
f) numele principalelor elemente faunistice: ..........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, poziţiile geografice ale tipurilor de climă şi principalele
lacuri din Americii de Nord şi Centrală (clima polară, clima subpolară, clima temperat-
continentală rece, clima temperat-oceanică, clima temperat-continentală, clima
continental-excesivă, clima continental aridă, clima subtropicală, clima tropical-uscată,
L. Urşilor, L. Sclavilor, L. Athabaska, L. Renilor, L. Winnipeg, Marile Lacuri şi Marele
Lac Sărat.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
42
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

În America de Nord se găsesc: urmaşii populaţiei colonizatoare (englezi, francezi şi spanioli), urmaşii
populaţiei băştinaşe („indieni” sau „piei roşii” şi eschimoşi), afroamericani şi asiatici (chinezi, japonezi ş.a.).
Populaţia Americii Centrale este formată dintr-un amestec de creoli, metişi şi afroamericani.1)
Explicați reducerea drastică a populaţiei băştinaşe şi prezenţa populaţiei afroamericane.

Pe teritoriul Americii de Nord şi Centrale se găsesc 23 de ţări: 3 în America de Nord – Canada, Statele
Unite ale Americii şi Mexic – şi 20 în America Centrală.
II. Analizaţi tabelul Ţările din America de Nord şi Centrală, din manual (pag. 133), şi scrieţi pentru
America Centrală:
a) ţările care depăşesc 100.000 km2: ....................................................................................................................
b) ţările cu peste 10 milioane locuitori: ..................................................................................................................
     

STATELE UNITE ALE AMERICII


Cu o suprafaţă de 9.553.306 km2, Statele Unite ale Americii (S.U.A.) este un stat federal (50 de state şi
un district federal) situat în centrul Americii de Nord. Fac excepţie statele Alaska, situat în nord-vestul
continentului, şi Hawaii, arhipelag în Pacificul Central.
I. Analizaţi S.U.A. (în medalion Alaska) – harta fizico-geografică, din manual (pag. 135) şi scrieţi,
în fişa de lucru, pentru S.U.A.:
a) oceanele şi mările care mărginesc ţara: ............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) statele vecine: ...................................................................................................................................................
c) unităţile de relief. Munți: .....................................................................................................................................
............................................................................................................................................................. şi podișuri:
................................................................................................................................................................................
....................................................................; în est şi sud se găsesc Câmpia Litorală Atlantică şi Câmpia Mississippi.
d) principalele ape curgătoare: ..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
e) principalele lacuri: Marele Lac Sărat, ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, munţii Brooks, Alaskăi, Stâncoşi, Apalaşi, Câmpia
Mississippi, fluviile Yukon, Sf. Laurenţiu, Mississippi, Colorado, Marele Lac Sărat şi
Marile Lacuri.
Clima este în cea mai mare parte temperată. În Peninsula Alaska clima este polară şi subpolară, în
Podişul Marelui Bazin, continental aridă, în sud-estul şi sud-vestul ţării, subtropicală, în sudul Peninsulei
Florida, tropicală, şi în Hawaii, ecuatorială.
Din cauza dispunerii reliefului, dinspre Oceanul Arctic pătrund spre sud mase de aer rece tot timpul anului.
Explicați pătrunderea aerului rece spre sudul S.U.A.

II. Cu ajutorul textului din manual (pag. 137), scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:
a) tipurile de vegetaţie: ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

1)
Urmaşii vechii populaţii maya mai numără aproximativ un milion de persoane.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
43
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

b) speciile faunistice caracteristice zonelor:


1. polară: ................................................................................................................................................................
2. temperată: .........................................................................................................................................................
3. tropicală: ............................................................................................................................................................
Populaţia S.U.A. (cca. 311.700.000 persoane), locuieşte preponderent în mediul urban (82%) şi este
compusă din: albi (75%), afroamericani (12,3%), mexicani (5,4%), amerindieni (0,9%), chinezi (0,9%), filipinezi
(0,7%), indieni (0,6%), japonezi (0,3%) ş.a. Ea este inegal distribuită în teritoriu.
III. Citiţi textul din manual (pag. 138) şi scrieţi, în fişa de lucru, regiunile geografice ale S.U.A. cu
concentrare mare de populaţie. .........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Capitala, ................................................................., numără cca. 600.000 loc. (5.400.000 loc. în
aglomeraţia urbană).
Cum am arătat, Statele Unite ale Americii sunt puternic urbanizate.
IV. Localizaţi pe harta de la pagina 139 (S.U.A. – harta resurselor şi activităţilor industriale) din
manual, oraşele din tabelul de la pagina 138 (Principalele oraşe şi aglomeraţii urbane).
 Arătaţi, pe harta murală, megalopolisurile BOSWASH, al Marilor Lacuri şi
Californian.
Resursele naturale de pe teritoriul S.U.A. susţin economia naţională. În subsolul ţării se găsesc:
cărbuni, petrol, gaze naturale, minereu de fier, minereuri neferoase, metale preţioase ş.a.
V. Citiţi textul din manual şi scrieţi (pag. 139), în fişa de lucru, produsele realizate de industria S.U.A.:
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Agricultura S.U.A. este puternic mecanizată, iar randamentul este pe măsură. Aici se găsesc regiuni
agricole specializate, aşa-numitele „belts” (centuri), Se cultivă grâu, porumb, orz, cartofi, bumbac, trestie de
zahăr ş.a. şi se cresc cornute mici, bovine, porcine, cabaline etc.
Transporturile sunt diversificate (rutiere, feroviare, maritime, aeriene ş.a.) şi bine echipate.
VI. Cu ajutorul hărţii de la pagina 139 din manual, scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:
a) oraşele cu mari porturi maritime: .......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) oraşele cu mari aeroporturi: ..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.).
1. Statul Alaska este situat în nord-estul Americii de Nord._____ R.c.: ..............................................................
2. Munţii Apalaşi (Appalachi) sunt situaţi în sudul S.U.A._____ R.c.: .................................................................
3. În S.U.A. este majoritară populaţia urbană._____ R.c.: ..................................................................................
4. Los Angeles este oraş-port la Golful Mexic._____ R.c.: ………..........................................................................
5. Capitala S.U.A. este oraşul New York._____ R.c.: ………...............….................................................................

 Temă. Ce puteţi vizita, ca turişti, pe continentul american? Ce puteţi vizita, ca turişti, în


S.U.A.? Pe baza textului din manual (pag. 141), precizaţi patru obiective turistice din S.U.A. ........
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
44
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

 Lectură:
Grand Canyon (Marele Canion) este valea de tip canion cea mai mare de pe Glob (349 km lungime, 6-
30 km lăţime, 2.133 m adâncime maximă). A fost săpat de fluviul Colorado în rocile sedimentare ale
Podişului Colorado (Arizona), situat în sud-vestul S.U.A. Pe versanţii săi se diferenţiază, prin culoare, fiecare
perioadă geologică. A fost explorat prima oară în intervalul 24 mai-29 august 1869, de către profesorul John
W. Powell, însoţit de un grup de studenţi de la Universitatea din Illinois. Din 1919, sectorul său cel mai
spectaculos, a fost declarat parc național (Grand Canyon National Park).
Valea Morţii, depresiunea în care s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pe termen lung (48,9°C
timp de 43 de zile consecutiv), este situată în California. Are lungimea de 120 km şi adâncimea de 85,5 m
sub nivelul mării. Au fost găsite aici urme drepte sau în zigzag ale pietrelor călătoare (neexplicate până în
prezent). Vara se înregistrează temperaturi de peste 45oC (sau chiar peste 50oC) mai multe zile la rând.
     

CANADA ŞI MEXIC
A. Canada
I. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 din manual (Canada – harta fizico-geografică), scrieţi, în fişa
de lucru, desfășurarea în latitudine şi în longitudine a Canadei:
- în latitudine, între cca. ........................... lat. N (în nord) și ........................... lat. N (în sud);
- în longitudine, între cca. ........................... long. V (în est) și ........................... long. V (în vest).
Relieful Canadei este caracterizat prin prezenţa de trei mari trepte de relief: munţi, podişuri şi câmpii.
II. Utilizând harta menţionată mai sus şi atlasul geografic, scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de
relief situate în:
a) vest: ...................................................................................................................................................................
b) centru: ...............................................................................................................................................................
c) est: .....................................................................................................................................................................
Datorită întinderii vaste a teritoriului, în Canada se întâlnesc următoarele tipuri de climă: polară şi
subpolară, în nord, temperat-oceanică, pe litoralul pacific şi atlantic, şi temperat-continentală, în partea
central-sudică.
III. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 şi a textului din manual (pag. 143), scrieţi, în tabelul de mai
jos, principalele ape curgătoare din Canadei după locul de vărsare.
În Oceanul Atlantic În Oceanul Arctic În Oceanul Pacific

 Arătaţi, pe harta murală, principalele lacuri de pe teritoriul Canadei: Marile


Lacuri, L. Urşilor, L. Sclavilor şi L. Winnipeg.

IV. Citiţi textul din


manual (pag. 143) şi
identificaţi repartiţia
geografică a vegetaţiei
naturale din Canada. Pe baza
acestor informaţii, completaţi
ordinatorul grafic alăturat.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
45
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

V. Utilizând textul referitor la populaţia Canadei, aflat în manual (pag 143), completaţi graficele de
mai jos:
1. Valorile densităţii populaţiei pe regiuni geografice. 2. Structura etnică a populaţiei.

Arătaţi, pe harta murală,


principalele oraşe ale Canadei: Ottawa,
Toronto, Winnipeg, Calgary şi Edmonton.
VI. Citiţi textul din manual (pag. 144) şi
scrieţi, în graficul alăturat, principalele resurse
naturale din Canada.
Agricultura este specializată pe cultivarea
cerealelor (orz şi grâu) şi creşterea animalelor (ovinelor şi
bovinelor).
VII. Utilizând conţinutul din manual (pag.
145), completaţi textul de mai jos:
Oceanele Atlantic şi Pacific sunt legate prin magistrale transcontinentale …………............................... şi
…………............................... Acestora li se adaugă calea navigabilă …………............................... –
…………...............................

A. Mexic
 Activitate pe grupe
Grupa 1 Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 146), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic:
a) unităţile acvatice la care are ieşire: ...................................................................................................................
b) statele vecine: ...................................................................................................................................................
c) unităţile de relief1): .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
d) principala apă curgătoare şi golful în care se varsă: .........................................................................................
Grupa 2 Datorită altitudinii reliefului, clima Mexicului este variată, având caracteristici diferite şi purtând
denumiri adecvate.
Citiţi textul din manual (pag. 146) şi completaţi numele tipurilor de climă care au caracteristicile de
mai jos: .................................................. (climă tropicală), cu temperaturi mai mari de 22°C și precipitații de 1.000 –
2.500 mm/an. .................................................. (climă subtropicală), cu temp. de 15-20°C și precipit. de 700 mm/an.
.................................................. (climă temperată), cu temp. moderate şi precipit. scăzute. ..................................................
(climă rece), pe munţii înalţi, cu temp. scăzute şi precipit. sub formă de ninsoare.
Vegetația este influenţată de caracteristicile climatice şi relief. În Mexic se găsesc: păduri ecuatoriale,
păduri de foioase, păduri de conifere, stepă etc.
Grupa 3 Cu ajutorul textului din manual (pag. 146-148), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic:
a) altitudinea la care locuieşte cea mai mare parte a populaţiei: ...........................................................................
b) cea mai populată regiune: .................................................................................................................................
1)
Pico de Orizaba (5.747 m) şi Popocatépetl (5.452 m) sunt vulcani activi.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
46
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

c) ramurile industriale care se bazează pe resursele autohtone: ..........................................................................


................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
d) locul pe care-l ocupă în ierarhia cultivatorilor de cafea: ....................................................................................
e) animalele care se cresc în cadrul zootehniei:
...................................................................................
...................................................................................
Grupa 4 Citiţi textul din manual
(Agricultura; pag. 148) şi completaţi graficul
alăturat (→) cu plantele care se cultivă în Mexic.
Cu ajutorul textului din manual
(Transporturile; pag. 148), scrieţi, în fişa de
lucru, numele arterei rutiere care leagă
continentul american de la nord la sud şi care traversează Mexicul. ............................................................
Grupa 5 Mexicul dispune de importante resurse turistice.
Utilizând textul din manual (Turismul; pag. 148), completaţi tabelul de mai jos cu principalele
obiective turistice din Mexic.
Vestigiile şi monumentele Localităţile în care se găsesc Stațiunile balneomaritime
precolumbiene monumente din perioada colonială

     

AMERICA DE SUD. SPECIFICUL GEOGRAFIC


Continentul America de Sud – de forma unui triunghi isoscel (vârful ascuţit îndreptat spre sud) – are
lungimea de 7.600 km şi lăţimea maximă de 6.000 km. Se desfăşoară în cea mai mare parte Emisfera Sudică.
I. Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi, în fişa de lucru, numele mării şi oceanelor care
încadrează America de Sud.
În nord: ....................................... în est: ....................................... în vest: .......................................
În relieful Americii de Sud se disting trei zone paralele nord-sud: în vest – Munţii Anzi, în centru –
câmpii, în est – podişuri.
 Arătaţi, pe harta murală, următoarele unităţi de relief: M-ţii Anzi1), Pod.
Guyanelor, Pod. Braziliei, Pod. Patagoniei, Câmp. Orinoco, Câmp. Amazonului, Gran Chaco
şi Câmp. Enter Rios (La Plata).
II. Cu ajutorul cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, de la Ecuator
spre latitudinile mai mari, tipurile de climă şi de vegetaţie din America de Sud.
a) tipurile de climă: ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) tipurile de vegetaţie: ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

1)
Cel mai înalt vârf din Munţii Anzi este Aconcagua (6.959 m). În cadrul sistemului montan se găsesc numeroşi vulcani
stinşi sau latenţi – Aconcagua, Chimborazo, Cotopaxi ş.a. – şi activi – El Misti (în Perú), Osorno (în Chile).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
47
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 150), completaţi cu specii faunistice, din America de
Sud, tabelul de mai jos.
Mamifere Reptile Peşti

America de Sud este bogată în ape curgătoare.


 Arătaţi, pe harta murală, următoarele fluvii şi lacuri: Orinoco, Amazon2),
Tocantins, São Francisco, Parana, Uruguay, Rio Colorado, Rio Negro, Laguna Maracaibo,
Lacul Titicaca şi Lacul Poopo.
Populaţia, cu o densitatea de cca. 21,5 loc./km2, este formată din albi/europeni (spanioli, portughezi,
francezi, englezi ș.a.), amerindieni (urmaşii băştinaşilor: quechua, aymara, guaraní, alcalufi ș.a.),
africani/negri, metişi (din părinţi albi şi indieni), mulatri (din părinţi albi şi negri), asiatici (indieni, indonezieni,
chinezi, japonezi, pakistanezi etc.) ş.a.
Majoritatea populaţiei locuieşte în aşezări urbane: 93% în Venezuela, 92,8% în Argentina, 92% în
Uruguay, 86,2% în Brazilia, 77% în Perú, 75% în Columbia etc.
Pe continent sunt prezente unele dintre cele mai mari aglomeraţii urbane de pe Glob: Rio de Janeiro,
São Paulo, Buenos Aires, Caracas, Salvador, Buenos Aires, Brasília, Valparaíso, Bogotá, Lima ş.a.
America de Sud este bogată în resurse ale subsolului.
IV. Pe baza textului din manual (pag. 151 şi 152), scrieţi, în tabelul de mai jos, numele ţărilor în
care se găsesc: petrol, bauxită, cupru, minereu de fier şi metale preţioase.
Petrol Bauxită Cupru Minereu de fier Metale preţioase

 Arătaţi, pe harta politică, statele America de Sud.

 Temă
I. Scrieţi numele unităţilor de relief America de Sud
marcate, pe harta alăturată (America de Sud), cu
numere (1-8):
1. .............................................................................
2. .............................................................................
3. .............................................................................
4. .............................................................................
5. .............................................................................
6. .............................................................................
7. .............................................................................
8. .............................................................................
II. Marcați, pe harta alăturată, prin săgeți () și litere (A, B și C), fluviile Amazon (cu A),
Orinoco (cu B) și Parana (cu C).
     

2)
Amazon, cel mai lung fluviu din lume (7.025 km), cu cea mai largă albiei de curgere (25 km după confluenţa cu
Madeira), cu cel mai întins bazin hidrografic (7.050.000 km2), cu cel mai mare număr de afluenţi şi subafluenţi
(15.000), cu cel mai mare debit mediu (219.766 m3/s), cu cea mai mare lungime de pătrundere a apelor marine în timpul
fluxului mareic (cca. 1.000 km; „pororoca”) și cu cel mai lung curs navigabil (transatlanticele pătrund aproximativ
1.600 km, iar vasele mai mici 3.700 km).

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
48
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

BRAZILIA
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 153), identificaţi şi scrieţi, în fişă, motivul pentru care
Brazilia este numită „subcontinentul Brazilia”.
................................................................................................................................................................................
Datorită întinderii (8.547.404
km2), Brazilia are numeroşi vecini.
II. Utilizând Brazilia – harta
fizico- şi economico-geografică
din manual (pag. 153), notaţi, pe
harta alăturară, oceanul şi statele
vecine Braziliei.
În Brazilia se găsesc mai
multe podișuri. Acestea încadrează
Câmpia Amazonului.
III. Citiţi textul din manual
(pag. 153-154) și scrieţi, în fişa de
lucru, pentru Brazilia:
a) unităţile de podiş: .........................
..........................................................
..........................................................
b) tipurile de climă: ...........................
..........................................................
c) principalele fluvii: ..........................
..........................................................
d) doi afluenţi ai Amazonului: ...........
................................................................................................................................................................................
e) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................
Populația Braziliei numără 192.376.000 loc. (aproximativ 22,6 loc./km2). Structura sa etnică este
compusă din: albi (cca. 54%), mulatri și metiși (39%), negri (6%), amerindieni (0,4%) ș.a.
Brazilia este una din țările cu cele mai numeroase orașe mai din America de Sud.
Capitala statului este .......................................... (2.364.000 loc., 4.041.000 loc. în zona metropolitană).
 De reținut:
Brasília, capitala Braziliei, este situată în partea central-sudică a ţării, la altitudinea de 1.172 m. Oraşul a fost
fondat la 21 aprilie 1960, pentru a servi ca nouă capitală naţională, în locul vechii capitale Rio de Janeiro. Găzduieşte
Guvernul federal, Congresul, Preşedinţia, Curtea Supremă de Justiţie şi 124 de ambasade.
Megalopolisul brazilian, situat în sud-estul ţării, a rezultat prin contopirea a mai multor aşezări umane, între care
trei giganţi urbani: São Paulo (20.900.000 loc.), Rio de Janeiro (6.500.000 loc.) şi Belo Horizonte (2.500.000 loc.). Are
forma unui triunghi, cu baza spre Oceanul Atlantic (peste 1.000 km lungime în zona litorală şi peste 500 km în interior).
Concentrează peste 15% din populaţia Braziliei şi peste 30% din cea urbană. Este cea mai importantă regiune
industrială a Braziliei şi realizează cca. 80% din producţia naţională.
IV. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în
tabelul de mai jos, oraşele braziliene situate în:
Podișul Minas Gerais Țărmul atlantic

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
49
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Datorită întinderii mari, Brazilia are o varietate mare de resurse naturale.


V. Citiţi textul din manual referitor la resursele naturale (pag. 155) și completaţi în tabelul de mai jos:
Resursele de suprafaţă Resursele subsolului

VI. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în fişa
de lucru, regiunile geografice din care se exploatează:
a) cărbuni: ..............................................................................................................................................................
b) petrol: ................................................................................................................................................................
Industria Braziliei este foarte variată. Ea a înregistrat o puternică dezvoltare în ultimele decenii ale
secolului XX. Industria prelucrătoare este concentrată în triunghiul economic São Paulo–Rio de Janeiro–Belo
Horizonte.
VII. Cu ajutorul textului din manual (pag. 156), scrieţi, în fişă, cele mai importante ramuri/domenii
ale industriei prelucrătoare.
................................................................................. .................................................................................
................................................................................. .................................................................................
.................................................................................
VIII. Tot cu ajutorul textului din manual (pag. 156), completaţi tabelul de mai jos, referitor la
agricultura Braziliei.
Plante cultivate Animale crescute în cadrul zootehniei

Căile de comunicaţii din Brazilia nu acoperă întreg teritoriul ţării, fiind mai concentrate în sud şi sud-est.
IX. Citiţi textele din manual referitoare la transporturi şi turism (pag. 156, 157 şi 158) și
răspundeţi la întrebările de mai jos:
1. Care sunt transporturile cele mai bine dezvoltate din Brazilia? ........................................................................................
2. Cum se numeşte şoseaua construită în Câmpia Amazonului? .......................................................................................
3. Care sunt oraşele cu cele mai importante aeroporturi din Brazilia? .................................................................................
4. Care sunt oraşele cu cele mai mari porturi din Brazilia? ...................................................................................................
5. Care este marfa predominantă exportată prin portul Santos? ..........................................................................................
6. Cum se numeşte oraşul lângă care se găseşte staţiunea balneomaritimă Copacabana? ............................................
7. Sub raport turistic, prin ce se evidenţiază „oraşele istorice” braziliene? ...........................................................................
8. Cum se numeşte cea mai importantă cascadă din Brazilia? ............................................................................................

 Temă
1. Trasaţi cu albastru, pe harta de mai sus, cursul Amazonului.
2. Notaţi, tot pe harta de mai sus, cu culoare roșie, principalele oraşe din Brazilia: Belem,
Belo Horizonte, Brasília, Fortaleza, Porto Alegre, Manaus, Recife, Rio de Janeiro, Salvador şi São
Paulo.
     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
50
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

O C E A N I A, A U S T R A L I A, A N T A R C T I C A

OCEANIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE


Regiunea geografică Oceania cuprinde insulele din centrul şi sud-vestul Oceanului Pacific.
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 164-165), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Oceania:
a) lungimea sa de la nord la sud (între Insulele Hawaii şi sudul Noii Zeelande): ..................................................
b) lungimea sa de la est la vest (între Insula Paştelui şi Australia): ......................................................................
c) numele celor patru subdiviziuni care formează regiunea şi poziţiile geografice ale acestora: ..........................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, cele
patru subdiviziuni ale Oceaniei.
Insulele care compun Oceania sunt de
origine continentală, vulcanică şi coraligenă. Cea
mai întinsă insulă este Noua Guinee.
II. Citiţi textul din manual (pag. 165) şi
scrieţi, în fişa de lucru, principalele caracteristici
ale reliefului Insulei Noua Guinee.
...................................................................................
...................................................................................
...................................................................................
Insulele Noii Zeelande (de Sud şi de Nord)
sunt mai mari şi predominant de origine
continentală. Ele sunt situate între Oceanul Pacific
şi Marea Tasman.
III. Cu ajutorul textului de mai sus,
completaţi, pe harta alăturată, numele insulelor
din compunerea Noii Zeelande şi numele
unităţilor acvatice vecine.
IV. Analizaţi harta alăturată şi scrieţi, în
fişa de lucru, pentru Noua Zeelandă:
a) numele munţilor din compunere: ..........................
...................................................................................
b) altitudinea maximă: ....................................................................................
c) numele vulcanului din Insula de Nord: .......................................................
Clima Oceaniei este preponderent caldă şi umedă, iar vegetaţia, tropicală. Face excepţie Noua
Zeelandă, cu climă temperată şi cu păduri de foioase şi conifere.
Densitatea populației din Oceania este de cca. 10 loc./km2.
V. Citiţi textul din manual (pag. 166-167) şi scrieţi, în fişa de lucru, principalele populaţii băştinaşe din
Oceania. ................................................................................................................................................................
Economia Oceaniei este mai slab dezvoltată.
VI. Cu ajutorul textului din manual (pag. 167), completaţi, în tabelul de mai jos, pentru Oceania:
Resurse subsolului Ramurile industriale Plantele cultivate Transporturile dominante

     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
51
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

AUSTRALIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE


Australia este o ţară-continent (7.682.300 km2) situată în Emisfera Sudică. În compunerea sa intră
Insula Tasmania, separată de Strâmtoarea Bass.
Numele continentului vine de la latinescul australis, care înseamnă sudic.
I. Cu ajutorul figurii Australia
– harta fizico- şi economico-
geografică, din manual (pag. 168),
completaţi, pe harta alăturată,
numele unităţilor acvatice vecine
continentului şi scrieţi, în fişa de
lucru, numele unităţilor de relief
marcate cu numere de la 1 la 7.
1. ...................................................
2. ...................................................
3. ...................................................
4. ...................................................
5. ...................................................
6. ...................................................
7. ...................................................
Relieful Australiei este format
din lanțuri montane, în est,
depresiuni (centrale) care
corespund unor câmpii și un mare
podiș,în vest (Marele Podiş Vestic).
II. Citiţi textul din manual (pag. 168-169) şi scrieţi în fişa de lucru pentru Australia:
a) tipurile de climă şi locurile în care se găsesc: ...................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) apele curgătoare: ..............................................................................................................................................
c) tipurile de vegetaţie şi localizarea lor: ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
d) principalele specii faunistice: .............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, fluviul Murray, afluentul Darling şi Lacul Eyre1).
Exerciţiu: Australia este continentul cu cel mai sărac sistem fluvial. Majoritatea râurilor sunt
scurte (pe coaste) sau sunt endoreice. Explicați această situaţie.

Cu excepţia Antarcticii, Australia este continentul cel mai slab populat (22.797.000 loc.). Din această
cauză, densitatea medie a populaţiei este cca. 2 loc./km2.
Explicaţi densitatea medie redusă a populaţiei Australiei.

1)
Eyre este lacul cu cele mai mari variaţii de întindere şi volum de apă din cauza condiţiilor climatice şi meteorologice
(2 ani durează evaporarea completă a apei lacului). El a fost denumit după numele cercetătorului britanic Edward John
Eyre, care a descoperit lacul în 1840, într-o regiune aridă. Interesant este că forma sa văzută de la mare altitudine se
aseamănă cu o stafie, iar în centrul bazinul lacului se găseşte un lac sărat.

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
52
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

Structura sa etnică este compusă din: albi (92%, preponderent britanici şi irlandezi), asiatici (2,8%,
chinezi, vietnamezi ş.a.), aborigeni (2%) ş.a.
Capitala, .................................................., numără cca. 340.000 loc. (aproximativ 388.000 loc. în
aglomeraţia urbană).
III. Cu ajutorul Australiei – harta fizico- şi economico-geografică, din manual (pag. 168), scrieţi, în
fişa de lucru, principalele oraşe ale Australiei. ............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Pe continent se găsesc importante resurse ale subsolului: bauxită, plumb, zinc, minereu de fier etc.
Explicaţi importanţa resurselor subsolului pentru Australia.

Economia Australiei este una dintre cele mai dezvoltate din lume.
 Activitate pe grupe
IV. Citiţi textul din manual (pag. 170) şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţii despre Australia:
Grupa 1  ramurile industriei
prelucrătoare
Grupa 2  plantele cultivate şi
animalele crescute
Grupa 3  principalele: a) porturi a)

şi b) aeroporturi b)
Grupa 4  materiile prime şi
produsele prelucrate
exportate
Grupa 5  principalele atracţii
turistice

 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate


Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corect (R.c.).
1. Golful Carpentaria este situat în sudul Australiei._____ R.c.: .........................................................................
2. Deşertul ocupă partea central-vestică a Australiei._____ R.c.: ......................................................................
3. Densitatea medie a populaţiei Australiei este de cca. 20 loc./km2._____ R.c.: ...............................................
4. Australia este traversată de Tropicul Capricornului._____ R.c.: ……….............................................................
5. Capitala Australiei este oraşul Sydney._____ R.c.: ….…...............….................................................................

 Temă
Cu ajutorul atlasului geografic, desenaţi/trasaţi pe harta Australiei de la pagina 47: 1. cu verde,
Marea Barieră de Corali; 2. cu albastru, Lacul Eyre; 3. cu roşu, Transaustralianul.

 De reținut:
Australia este continentul pe care s-a descoperit cea mai veche rocă, zirconul, (estimat la o vârstă de 4,4
miliarde de ani, în condiţiile în care vârsta Pământului este de aproximativ 4,57 miliarde de ani) și pe teritoriul căruia se
află 75% din flora mondială (peste 13.000 de specii).
Transaustralianul este cea mai lungă cale ferată din Australia (cca. 4.400 km, din care 540 km în linie dreaptă
prin Câmpia Nullarbor). Leagă, prin sudul continentului, oraşele Sydney-Melbourne-Perth (Oceanul Pacific de Oceanul
Indian).
     
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
53
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

ANTARCTICA – CARACTERISTICI GEOGRAFICE


Cea mai mare parte a Antarcticii este cuprinsă între Cercul Polar de Sud şi Polul Sud. Continentul a fost
descoperit de francezul Dumont d’Urville (în 1840), iar Polul Sud a fost atins de expediţia norvegiană condusă
de Roland Amundsen (la 14 decembrie 1911).
Cum se numeşte primul român ajuns în Antarctica? ............................................................................
 Activitate în perechi
I. Cu ajutorul textului şi a Hărţii Antarcticii din manual (pag. 171), scrieţi în fişa de lucru:
a) ce este Antarctica: .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) ce este Antarctida: .............................................................................................................................................
c) două arhipelaguri din componenţa Antarcticii: ...................................................................................................
d) oceanele care încadrează continentul: ..............................................................................................................
e) altitudinea medie a reliefului: .............................................................................................................................
f) principalele unităţi montane: ...............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
g) suprafaţa acoperită cu gheaţă, grosimea medie şi grosimea maximă a calotei: ...............................................
................................................................................................................................................................................
Clima Antarctidei este deosebit de aspră.
II. Citiţi textul din manual (pag. 172) şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Antarctica:
a) factorii care contribuie la geneza climei: ...........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) temperatura minimă absolută şi locul în care s-a
înregistrat: .................................................................
c) valoarea până la care ajunge viteza vântului:
...................................................................................
d) speciile vegetale: ..................................................
...................................................................................
e) speciile faunistice: .................................................
...................................................................................
...................................................................................
f) singura activitate întreprinsă de om: .........................
 Temă. Cu ajutorul manualului şi
atlasului geografic, redaţi pe harta alăturată:
1. cu albastru, mările: Weddell, d’Urville,
Ross, Roosevelt, Amundsen, Bellingshausen;
2. cu negru, munţii: Vinson, Regina
Maud şi Transantarctici;
3. cu rovu, Polul Sud Magnetic;
4. cu verde, staţiunile de cercetări ştiinţifice: Amundsen-Scott, Vostok şi Dumont d’Urville.
 De reținut:
Antarctida este continentul cel mai izolat şi cu cea mai mare altitudine medie (2.165 m). Aici se înregistrează cea
mai mare valoare a radiaţiei solare de pe Glob (120.000 cal/cm2, cea mai mare parte a energiei pierzându-se însă prin
reflecţie) și a fost măsurată cea mai scăzută temperatură de pe Pământ (după unele surse -89,2°C sau -94,5°C). Este
continentul acoperit de cea mai întinsă şi cea mai groasă calotă glaciară de pe Glob.
     

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
54
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Bărgăuanu P., Sucitu I., Stoica Valentina: Geografie. Manual pentru clasa a VI-a (Continentele:
Africa, Australia şi Oceania, Antarctida, America), Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1993.
Dragomirescu Ş., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti, 2011.
Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Edit.
Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
Dumitrescu M., Szepesi Al., Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de
hărți pentru orele de geografie), București, 2009.
Dumitrescu M., Szepesi Al, Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de
hărți pentru orele de geografie), Ediția a doua cu completări, București, 2010.
Gheorghilaș Corina, Gheorghilaș A.: Dicționar geografic școlar, Edit. Recif, București, 2000.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici pentru gimnaziu şi liceu, Edit.
Corint, Bucureşti, 2007.
Ilinca L. I., Ilinca Iulia Anca: Mic dicționar toponimic, Edit. Tiparg, 2016.
Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie
fizică, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0, Bucureşti, 2014.
Mărculeţ I. (coord.): Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, ISBN 978-973-0-18226-2, Bucureşti, 2015.
Mărculeț I., Dumitrescu M.: Geografia continentelor extraeuropene. Caieț pentru clasa a VII-a,
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-20574-9, Bucureşti, 2015.
Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Neguţ S., Apostol Gabriela: Geografia. Manual pentru clasa a VII-a, Edit. Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 1999.
Neguţ S., Nicolae I.: Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007.
Posea Gr. (coord.): Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
Tălângă C.: Geografia și didactica geografiei, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2007.
Trufaş Constanţa (coord. ştiinţific): Atlas geografic şcolar, Edit. Cartographia, Budapesta, 1999.
***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, Bucureşti, 1999.

Ioan MĂRCULEŢ, Mihai DUMITRESCU

CAIETUL ELEVULUI. GEOGRAFIA CONTINENTELOR EXTRAEUROPENE. CLASA A VII-A

ISBN 978-973-0-23668-2
Bucureşti – 2017

Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
55

S-ar putea să vă placă și