Studiul Sortimentelor Produselor de Parfumerie

CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN STUDIUL PRODUSELOR Pag. 2

COSMETICE
CAPITOLUL II CARACTERIZAREA MERCEOLOGICĂ A Pag. 5
PRODUSELOR DE PARFUMERIE
2.1 Noţiuni introductive Pag. 5
2.2. Repere istorice legate de parfumuri Pag. 5
2.3. Definiţia Parfumului Pag. 7
2.4. Materiile prime folosite în parfumerie Pag. 7
2.5. Aspecte privind crearea parfumurilor Pag. 9
2.6. Structura parfumurilor Pag. 11
CAPITOLUL III CLASIFICAREA PARFUMURILOR Pag. 14
3.1. Clasificarea parfumurilor în funcţie de materiile prime care Pag. 14
intră în compoziţia lor
3.2. Clasificarea parfumurilor în funcţie de notele de bază pe care Pag. 15
le conţin
3.3. Clasificarea parfumurilor în funcţie de concentraţia în Pag. 18
substanţe mirositoare şi alcool
3.4. Clasificarea parfumurilor în funcţie de sex Pag. 19
3.5. Clasificarea parfumurilor după semnul zodiacal al persoanei Pag. 30
interesate
3.6. Tipuri de parfumuri – clasificări după diferiţi autori Pag. 32
CAPITOLUL IV MARKETINGUL PARFUMURILOR Pag. 41
4.1. Ambalarea, păstrarea şi transportul parfumurilor Pag. 42
4.2. Marketingul parfumurilor la unii dintre cei mai importanţi Pag. 43
producători
4.3. Parfumul şi reclama Pag. 44
4.4. Flacoanele Pag. 45
4.5. Vânzarea Pag. 46
4.6. Alegerea parfumului potrivit Pag. 46
CAPITOLUL V DESCRIEREA UNOR PARFUMURI RENUMITE Pag. 49
CAPITOLUL VI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Pag. 73
6.1. Conceptul de comportament Pag. 73
6.2. Procesele elementare ale comportamentului consumatorului Pag. 74
6.3. Caracteristicile individuale ale consumatorului Pag. 77
6.4. Mediul consumatorului Pag. 79
6.5. Tipologia comportamentului consumatorului Pag. 82
CAPITOLUL VI STUDIU DE CAZ Pag. 84
CONCLUZII Pag. 100
BIBLIOGRAFIE Pag. 102
1
Lucrare de licenţă – Studiu sortimentelor produselor de parfumerie
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN STUDIUL PRODUSELOR COSMETICE
Din cele mai vechi timpuri, folosirea cosmeticelor s-a interferat cu dezvoltarea socială
a omului. Primul utilizator de vopsele pentru faţă şi corp a fost omul preistoric, denumit Pict
(semnificaţia cuvântului pict este cea de „pictat”), care şi-a pictat sau tatuat pielea cu pigmenţi
naturali pentru a alunga spiritele rele sau pentru a-şi speria duşmanii. Şi în zilele noastre,
unele triburi din Africa sau America de Sud procedează la fel. Uleiurile aromate şi esenţele au
avut un rol însemnat în ritualurile religioase şi ceremoniile egiptene sau babiloniene. Pe de
altă parte, utilizarea de către egipteni a carbonatului de cupru, aplicat pe pleoape pentru a le
proteja ochii de razele puternice ale soarelui ilustrează faptul că produsele cosmetice au fost
considerate ca mijloace de protejare a sănătăţii şi de înfrumuseţare.
Acceptarea cosmeticelor a fluctuat de-a lungul veacurilor. Folosirea excesivă a
acestora a fost urmată de o reîntoarcere la naturaleţe şi simplitate, la începutul secolului 19, în
special în Anglia, în epoca Victoriană.
Dezvoltarea industriei cinematografice de la Holywood şi popularitatea vedetelor,
care au devenit modele pentru femeile din întreaga lume, a constituit o adevărată rampă de
lansare pentru diferite mărci de produse cosmetice şi parfumuri. Chiar şi în zilele noastre
multe celebrităţi din lumea show - business - ului lansează, reprezintă şi sunt imaginea
diferitelor case producătoare de produse cosmetice şi parfumuri. Deşi ar putea părea
paradoxal, primul război mondial a contribuit la dezvoltarea industriei cosmetice. Astfel, lipsa
materiilor prime necesare fabricării săpunului au determinat căutarea unor alternative, ceea ce
a determinat apariţia detergenţilor sintetici, baza şampoanelor de astăzi.
Progresul uriaş al domeniului, de la artă la ştiinţă, începe în secolul 20, datorită
diversificării materiilor prime, abordării pe baze ştiinţifice a preparatelor, şi nu în ultimă
instanţă apariţiei şi dezvoltării legislaţiei în domeniu, menită să protejeze consumatorul.
Dezvoltarea industriei chimice, care a oferit numeroase ingrediente, sub diferite forme
şi cu noi grupe funcţionale, care au fost introduse în produsele cosmetice finite, a făcut
necesară apariţia unei legislaţii corespunzătoare. Clasificarea ingredientelor şi etichetarea
obligatorie a produselor a fost introdusă în SUA în anul 1966.
Standardizarea la nivel european
Un produs de calitate trebuie să răspundă nevoilor consumatorilor, dar să nu dăuneze
omului sau mediului înconjurător. S-au impus astfel, modele de standarde de calitate a
produselor ce se comercializează pe piaţă urmărindu-se în principal condiţiile în care se
admite introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor, obligaţiile producătorului,
reprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformităţii
produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului 93/465 CEE stabileşte
procedurile ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor.
Pentru elaborarea acestor standarde există organisme – de stat sau private care
elaborează standarde pentru produse şi servicii. Organismele care produc standarde europene
sunt: CEN (Comité Europèen de Normalisation), CENELEC (Comité Europèen de
Normalisation Eléctrotéchnique) şi ETSI European Telecommunication and Standardisation
Institute). Organismele naţionale de standardizare şi comitetele naţionale pentru produsele
electrotehnice şi telecomunicaţii sunt, în acelaşi timp, şi membri ai organismelor europene de
standarde.
La nivel comunitar există actualmente un număr de 4184 de standarde adoptate din
care 2927 CEN, 955 CENELEC şi 302 ETSI, iar tendinţa este de creştere continuă În vederea
2
___________________________________________________________________________
Absolvent:
creşterii calităţii produselor şi a securităţii vieţii şi sănătăţii oamenilor UE a introdus o serie de

Directive europene asupra specificaţiilor privind prelucrarea şi ambalarea unui anumit număr
de produse cum sunt: securitatea jucăriilor, produsele de construcţii, echipamentele de
protecţie personală, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de
uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicaţii,
toate articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu motor şi
trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile vehicule cu motor începând cu 1
ianuarie 1996) etc.
În domeniul produselor cosmetice, a fost creată legislaţia cadru, prin Legea nr.
178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile directivei 76/768/CEE. Anexele
2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 1004/2001
care conţine precizări privind substanţele interzise la fabricarea produselor cosmetice şi
substanţele, inclusiv coloranţi, conservanţi, filtre ultraviolete care pot fi folosite în anumite
condiţii şi limite de admisibilitate. Domeniul produselor chimice este reglementat de Old
Approach, acesta vizând substanţele şi preparatele chimice periculoase, detergenţii,
îngrăşămintele, precursorii de droguri şi buna practică de laborator pentru produse chimice.
Ministerul Industriei şi Resurselor a elaborat legislaţia cadru în domeniu, reprezentată de
Ordinul nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase, care urmăreşte armonizarea cu unele din prevederile Directivelor
67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE şi Reglementării Comisiei nr. 1488/1993.
Industria cosmetică în România
Prima atestare documentară, datând din anul 1825, aparţine unei farmacii care
producea preparate farmaceutice de origine vegetală şi extracte de plante. În anul 1942 circa
120 de medicamente dezvoltate pe baza tradiţiei „farmaciei verzi” erau distribuite în întreaga
lume sub marca „Laboratoarele Vorel”. În anul 1915 o serie de mici laboratoare Lady, Coty şi
Legrain s-au unit formând prima întreprindere cosmetică din România. În anul 1952 la acestea
s-au adăugat alte laboratoare, fiind astfel constituită prima întreprindere de stat de produse
cosmetice care a primit denumirea de „Macul Roşu”, denumire schimbată în anul 1973 în
„Miraj”. În 1996 compania Miraj a fost privatizată, 40% revenind salariaţilor, iar restul de
60% unui număr de circa 21.000 de mici investitori în urma procesului de privatizare în masă.
În anul 1998, compania şi-a schimbat numele din „Miraj” în „Gerovital Cosmetics”. În
prezent Gerovital Cosmetics comercializează 148 de produse care se adresează diferitelor
segmente de piaţă.
În anul 1945 a luat fiinţă la Cluj o mică întreprindere, numită „Laboratorul Moll-
Moss” cu numai şase muncitori şi care realiza doar 5 produse. De-a lungul celor peste
cincizeci de ani de existenţă fabrica s-a dezvoltat foarte mult, fiind în prezent producătorul
numărul unu de cosmetice din România, care realizează peste 60% din producţia de cosmetice
şi unul dintre cei mai mari producători din Europa, având în prezent peste 1000 de angajaţi –
astăzi compania poartă numele de „Farmec Cluj-Napoca”. Compania exportă aproape pe toate
continentele, depăşind 90% din exportul de produse cosmetice al ţării noastre. În fiecare an un
număr de circa 50 de produse noi sau modernizate întră în procesul de fabricaţie.
3
___________________________________________________________________________
Absolvent:
„Din distilarea verii ne rămâne

fluid captiv între pereţi de sticlă,
al frumuseţii duh ajuns fărâme.
…Dar florile ce iernii-i frâng cazna
doar chipu-şi pierd.
Rămâne-le mireasma.”
WILLIAM SHEAKESPEARE
„Parfumul este o răsuflare a cerului”
VICTOR HUGO
„Nu ştiu dacă vă e clar, dar trăiţi cu simţul mirosului.

Dintre toate simţurile, acesta este obligatoriu,
de vreme ce trăieşti laolaltă cu oameni onorabili”
COCO CHANEL
„Parfumul este o bijuterie invizibilă, dar de neuitat”

COCO CHANEL
„Parfumul este ca o prietenă care nu te părăseşte niciodată.

O atmosferă senzuală, un univers apăsător.
O femeie nu-mi poartă niciodată parfumul ci devine Chloe”
KARL LAGERFELD
4
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A PRODUSELOR DE
PARFUMERIE
2.1 Noţiuni introductive

Memoria mirosurilor nu există în sine, ea este legată de alte amintiri pe care le poate
trezi, într-un vârtej de surprize: un miros … un parfum.
Mirosurile parfumurilor pot provoca stări de calmare, pot contribui la surescitare.
Mirosul participă la identificare, la recunoaşterea locului şi a momentului, un sanctuar sau pe
câmpul de bătaie, podul casei strămoşeşti sau într-o bibliotecă venerabilă. Mirosul parfumului
naşte emoţia.
În zilele noastre a avea însă un corp care miroase bine, artificial bine, fără nici o
legătură cu omenescul, este o primă cerinţă a noului cod al bunelor maniere.
Totul a început cu ramura de molid care, căzută în focul cu greu întreţinut al
primitivilor, a lăsat să degaje, mirosul particular şi frapant, al esenţelor sale arse. În noianul de
mirosuri naturale, plăcute şi neplăcute, ale acelor vremuri uitate, acea mireasmă purtată de
fum a fost considerată un semn divin din partea puterilor miraculoase şi necunoscute care
guvernau acea lume de singurătate şi mister. Uleiurile aromate şi esenţele au avut un rol
însemnat în ritualurile religioase şi ceremoniile egiptene şi babiloniene.
Numele de parfum provine dintr-un ritual, prin excelenţă religios – arderea tămâilor –
cu răspândire mondială şi cu o semnificaţie originală tulburătoare: per fumum, prin fum către
divinităţi.
Cele mai vechi documente care amintesc despre existenţa unor uleiuri parfumate au o
vechime de peste 5.000 de ani.
Natura imaterială a parfumului a exercitat întotdeauna un farmec profund asupra
fiinţei umane, în căutare perpetuă de frumuseţe şi bucurie. Calitatea sa aeriană, impalpabilă,
este imprimată în originea numelui său legată de zborul spre lumi celeste a primelor miresme
rezultate din arderea răşinilor parfumate, în ceremonii dedicate cultului divinităţii.
Referirile istoriografice semnalează utilizarea parfumurilor din cele mai vechi timpuri,
de la apariţia civilizaţiei umane pe Valea Nilului, a Tigrului şi Eufratului. În Egiptul antic din
cele mai vechi timpuri exista preocuparea pentru realizarea unor produse odorante,
parfumurile fiind asociate, în credinţa de atunci cu nemurirea. Produsele odorante au fost
utilizate ca fumigante şi unguente parfumate, oferite ca ofrandă zeilor, în tehnicile de
îmbălsămare, sau în scopuri estetice, aşa cum sunt utilizate şi în prezent.
Din scrierile lui Teofrast se poate afla că în Grecia antică se realizaseră deja
parfumurile compuse, diferite de parfumurile florale, prin amestecarea mai multor materii
odorante şi că în parfumuri erau introduse răşini şi balsamuri ca fixatori. Ulterior, parfumurile
şi arta preparării lor au cunoscut o dezvoltare continuă, ceea ce a dus la înalta perfecţionare
realizată de parfumeria modernă.
Parfumul este considerat, mai mult decât orice alt produs cosmetic, o creaţie artistică
de cel mai înalt nivel
2.2. Repere istorice legate de parfumuri

În urmă cu 6.000 de ani, în vechile culturi din Orient şi Orientul Mijlociu,
substanţele frumos mirositoare erau arse cu ocazia diferitelor ritualuri religioase – cele mai
puternice miresme erau folosite pentru a duce mesaje zeilor. În câteva culturi, aceste miresme
5
___________________________________________________________________________
Absolvent:
care încântau zeii, erau mai preţioase chiar decât aurul. În momentul în care folosirea acestor
miresme a crescut în popularitate printre vechii greci şi romani, s-a trecut de la folosirea lor ca
simple substanţe ale ritualurilor religioase, în folosul cotidian ca emblemă a statutului social
al persoanei care se bucura de mirosul îmbietor al lor, stârnind cu această ocazie invidii şi
admiraţie din partea celor mai puţin favorizaţi de soartă.
În secolul al XIV-lea, primul parfum obţinut din alcool a fost creat pentru regina
Elisabeta a Ungariei, cunoscută pentru desăvârşita-i frumuseţe, căci a fost atât de frumoasă
încât Prinţul Poloniei în vârstă de 25 de ani i-a cerut mâna, chiar dacă regina împlinise
venerabila vârstă de 72 de ani. Se spune ca Parfumul, denumit Apă Ungurească, îi păstra
frumuseţea.
În secolul al XVI-lea, altă mare Doamnă, Caterina de Medici, după sosirea sa în
Franţa din ţinutul natal al Italiei în vederea căsătoriei cu Prinţul Henry II, ea înfiinţează în
Regiunea Grasse primul laborator de Parfumuri, care până în prezent îţi păstrează menirea ,
fiind atât un centru internaţional de creare a parfumurilor şi de creştere a florilor, cât şi de
prelucrare a pieii din care se confecţionau faimoasele mânuşi de piele. Cele două industrii sau
unit, astfel ca mânuşile din piele au fost parfumate cu miresme exotice – ambra, mosc şi
iasomie – tocmai pentru ca cei din înalta clasă, marea aristocraţie, să îşi împrospăteze
simţurile fine atunci când canalizarea nu funcţiona bine în oraş. În secolul al XVIII-lea însă
producţia industriei de mănuşi din piele a scăzut, generând o reorientare a centrului, astfel că
vechii meşteşugari din bresle sau oprit la producţia prin excelenţă a parfumurilor sub forma
industriei de parfumuri. Acesta este momentul în care s-a realizat trecerea de la producţia de
parfumuri la scară mică – pentru mica şi marea nobilime – la producţia la scară industrială în
vederea consumului de către o masă cât mai mare a populaţiei.
Prinţul Louis XIV al Franţei a contribuit la dezvoltarea acestei industrii, căci a
poruncit ca fiecare persoană de la curtea sa să folosească zilnic un nou parfum ales de el. În
această perioadă însă, folosirea parfumurilor era rezervată strict nobilimii fiind adesea
prezentate într-un ambalaj deosebit care încânta şi privirea. Acest obicei i-a adus lui Louis
XIV renumele în întreaga lume, fiind cunoscut de acum nu numai ca şi Regele Soare, Regele
fastului, ci şi ca Prinţ al parfumurilor.
Arta Modernă a parfumurilor a apărut al începutul anilor 1800 prin Jean Maria
Farina. Parfumul Eau de Cologne, denumit după Regiunea Cologne din Germania avea o
compoziţie specială, dintr-o bază de alcool şi apă combinată cu uleiuri de rozmarin, lămâie şi
bergamotă, scopul lui a fost de a crea o formula care să se evapore repede lăsând în urmă un
miros fin de citrice. Casa de Parfumuri Farina mai exista încă, creând încă originala Eau de
Cologne sub conducerea lui Roger şi Gallet.
Cu toată această restructurare a industriei Parfumurilor şi extinderea producţiei la
scară mare, până la începuturile anilor 1900 parfumurile de marcă erau vândute doar în
saloanele de lux din Paris. În perioada anilor 1930, parfumurile franţuzeşti au ajuns şi în
Statele Unite, casele de design americane începând să creeze propriile parfumuri, iar în tot
acest timp parfumul a devenit uzanţa zilnică, căci fiecare persoană şi stil de viaţă are
reprezentanta într-o mireasmă specifică.
Progresul uriaş al domeniului, de la artă la ştiinţă, începe în secolul 20, datorită
diversificării materiilor prime, abordării pe baze ştiinţifice a preparatelor, şi nu în ultimă
instanţă apariţiei şi dezvoltării legislaţiei în domeniu, menit să protejeze consumatorul.
6
___________________________________________________________________________
Absolvent:
2.3. Definiţia Parfumului

În lucrarea sa „Îndreptar cosmetic”, Ludmila Cosmovici defineşte parfumul ca fiind o
loţiune concentrată, obţinuta prin dizolvarea în alcool a unui amestec de uleiuri volatile
naturale sau sintetice, simple sau complexe, fixatori de parfum, coloranţi etc.
Paul Jeancard, unul din întemeietorii industriei de parfumuri franceze consideră că
parfumul este o compoziţie naturală sau artificială de arome diferite a căror asociere plăcută
evoluează în timp fără stridenţe, într-o notă de unitate în care nu se semnalează caracterul
individual al diferitelor nuanţe utilizate. Un parfum bun este reprezentativ pentru un concept
sau un sentiment, are caracterul şi personalitatea sa. Designerul de parfumuri este un visător
care-şi traduce inspiraţia într-un limbaj al mirosurilor căruia natura şi chimia îi furnizează
cuvintele. Un parfum bun este o operă artistică, care se derulează în timp ca o piesă muzicală,
o poezie, un roman sau un film are un preludiu şi un final care încadrează tema şi o pune în
valoare.”
Un parfum de calitate este un produs care trebuie să trezească şi să reţină interesul, să
fie sugestiv fără a se impune, să nu coloreze sau să decoloreze pielea sau hainele, să fie
original, fără a se îndepărta de timpul modei.
În funcţie de utilizare, produs ca atare, sau bază de parfumare pentru alte formule, un
parfum bun trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, care vizează persistenţa, potenţiala
iritabilitate, stabilitatea şi compatibilitatea cu celelalte ingrediente în care este incorporat. În
general, există firme specializate care fac, la cerere, compoziţii de parfumare (baza, uleiul de
parfum), producătorii cumpărându-le de la aceştia, diluându-le şi ambalându-le. Compoziţia
bazelor de parfumare este extrem de complexă şi de o variabilitate infinită, dat fiind numărul
extrem de mare de constituenţi şi posibilităţile de modificare a proporţiilor acestora.
2.4. Materiile prime folosite în parfumerie

Parfumul – o încercare de a crea şi atinge perfecţiunea făcută de alchimiştii secolului
nostru cuprinde în compoziţia sa materii prime naturale şi artificiale.
Materiile prime naturale: plantele sau părţile lor componente, dar şi anumite extracte
de origine animală sunt recoltate atunci când conţinutul lor în ulei eteric este maxim.
La plante în funcţie de părţile folosite există mai multe grupe de interes:
- flori: iasomie, toporaş, trandafir, portocal, ylang-ylang;
- flori şi frunze: lavanda, rozmarin, toporaş;
- frunze şi tulpini: geronimo, scorţişoară, paciuli;
- scoarţă: scorţişoară, cassia;
- lemn: santal, cedru;
- rizomi: ovris, ghimber;
- fructe: portocale, lămâie, mandarine, bergamot.
- seminţe: anason, nucşoară;
- răşini.
Materiile prime de origine animală sunt produse în timpul perioadei de împerechere.
Aceste substanţe au un miros iniţial dezagreabil. Se folosesc ca fixatori în cantităţi
foarte mici şi conferă parfumului tonul definitiv. Animalele cele mai căutate sunt: moscul,
castorul şi pisica civetă care secretă substanţe ce dau parfumului o dulceaţă caracteristică.
Procedeele de obţinere a esenţelor parfumate sunt diverse: distilarea prin vaporizare,
extracţia, presarea.
În compoziţia unui parfum intră între 10 şi 200 de elemente primare. Parfumurile bune
au însă cel puţin 90 de elemente primare.
7
___________________________________________________________________________
Absolvent:
O formulă mai mult generală dar care dă o idee despre proporţiile componentelor unui
parfum este: 300 g. esenţe, 5 kg. alcool absolut, 15 kg. apă distilată.
În funcţie de compoziţia chimică, deosebim următoarele substanţe mirositoare
• Substanţe mirositoare simple - sintetice
- separate artificial din complexe naturale
• Substanţe mirositoare complexe – naturale ( de origine vegetală sau animală)
- artificiale rezultate prin amestecarea
substanţelor mirositoare simple).
Substanţele mirositoare simple fac parte din diverse clase de compuşi organici
hidrocarburi, alcooli, aldehide, azot, etc., numărul lor fiind foarte mare. Ca exemple se pot
enumera citromelol, geraniol, nerol, linalol, mentol, terpinol, enantol, citrol, benzaldehida,
vanilina, camforul, ionoma, eugenol, difeniloxid.
Substanţele ordonate complexe de origine vegetală sunt uleiurile esenţiale. Acestea se
caracterizează prin mirosul lor şi prin faptul că depuse ( 1-2 picături) pe o hârtie de filtru lasă
o pată transparentă, care dispare prin volatilizare după câteva ore. Se găsesc în flori, fructe,
frunze, seminţe şi mai rar în lemn ( santal, camfor).
Metoda de izolare constă în distilarea plantelor cu vapori de apa. Unele uleiuri nu
suportă acest tratament şi de aceea se recurge la extragerea cu solvenţi ( eter de petrol, benzen
tetraclorura de carbon, etc.), un proces folosit în extragerea uleiurilor de ceara şi parfum,
obţinându-se – prin îndepărtarea solventului – o substanţă solidă numită concret. Tratarea
acesteia cu o a doua substanţă, de obicei alcool, menţine ceara nedizolvată obţinându-se
concentratul de ulei de floare numit absolut. Atunci când se foloseşte enfleurage-ul, petalele
sunt plasate între straturile de grăsime animală, care devin saturate cu uleiuri florale, alcoolul
fiind folosit mai apoi pentru a obţine absolutul. Metoda presării la rece, utilizată pentru
obţinerea uleiurilor citrice din coaja fructului, trece de la procedura tradiţională de presare cu
bureţi la macerarea mecanică. Componentele folosite în industria parfumeriei sunt separate de
uleiurile esenţiale de obicei prin distilare şi câteodată procesate pentru a obţine alte
componente.
Headspace constituie o tehnologie care este mai degrabă o altă procedură de extragere
a parfumurilor, permiţându-i parfumierului să captureze şi să reproducă mirosul autentic al
unei flori fără să-l denatureze. Toate notele care cuprind mirosul specific al unei flori pot fi
identificate cu ajutorul unui senzor mic care este plasat în imediata apropriere a florii timp de
24 de ore. Această informaţie precisă îl ajută pe parfumier să recreeze perfect mirosul specific
al florii. Substanţele obţinute conţin atât ingrediente naturale, cât şi materii sintetice.
Avantajele acestei tehnici sunt
• Exactitatea excepţională a imitării mirosurilor naturale
• Tehnica naturală de 100% florile nu sunt nici culese, nici distruse
• Descoperirea mirosurilor originale, permiţând parfumierilor să dezvăluie
mirosurile florilor rare care există în întreaga lume protejându-le atât pe ele,
cât şi speciile acestora.
Se cunosc peste 1000 de uleiuri eterice, dintre care amintim uleiul de bergamote, de
cuişoare, de eucalipt, de flori de portocal, de geraniu, de lămâie, de lavandă, de mentă, de roze
şi de ylang-ylang.
Substanţele mirositoare complexe de origine animală sunt folosite la parfumurile fine,
în special ca şi fixatori. Din această categorie fac parte moscul ( o glandă a căpriorului de
mosc), civetul (secreţia unei pisici din Africa), ambra ( secreţia patologică a unor specii de
balenă) şi castorul ( castoreum ) de la castor.
8
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Materii prime sintetice cele mai multe dintre parfumurile moderne conţin un număr
ameţitor de ingrediente, fiecare în parte trebuind să fie absolut stabil pentru a nu le denatura
pe celelalte. Mai de mult acest lucru reprezenta o problemă chinuitoare pentru producătorii de
parfumuri; acum însă, când aproape toate componentele au fost sau pot fi sintetizate,
fabricanţii compensează în avans eventualele pierderi, folosindu-le în proporţii sporite la
prepararea parfumurilor. Dacă aceste ingrediente sintetice sunt sau nu superioare celor
naturale este o chestiune aflată în litigiu, însă nu pot fi în nici un caz respinse de la bun
început fiind considerate contrafaceri. Majoritatea creatorilor de parfumuri din zilele noastre
le consideră la fel de importante ca şi ingredientele din natură şi le utilizează cu entuziasm în
amestec, fără cea mai mică ezitare şi fără să se simtă în culpă.
În crearea parfumurilor, se preferă ca vehicul (solvent) alcoolul etilic, deoarece având
o temperatură de fierbere scăzută, permite o volatilizare satisfăcătoare a componentelor
odorante, reţinând elementele fixatoare care asigură tenacitatea parfumului. Alcoolul etilic
utilizat în parfumerie trebuie să fie natural provenit din fermentaţia melasei sau din cereale. În
parfumeria fină se foloseşte alcoolul obţinut prin fermentaţia orezului. Alcoolul obţinut prin
fermentaţia vinului, ca şi cel obţinut prin sinteză, au miros specific, care nu dispare prin
distilare.
Fixativii folosiţi în parfumerie acţionează ca agenţi de coeziune, permiţând degajarea
succesivă a notelor de bază şi a celor finale, de dinaintea dispariţiei mirosului. Ei adaugă
parfumului o persistenţă care variază în funcţie de suportul pe care este aplicat (dar şi de
calitatea fixativilor înşişi, căci fixativii naturali nu au întotdeauna eficienţa celor sintetici, însă
conferă parfumului o nobleţe şi un rafinament mult superioare). Marile creaţii clasice din
domeniul parfumurilor îşi datorează în mare măsură reputaţia fixativilor. Ei constituie unul
din motivele pentru care sunt atât de scumpe, dar şi unul din motivele pentru care durează mai
mult, în timp ce au un miros mai plăcut.
Zibeta, ambra cenuşie, moscul, uleiul de castor, lemnul de santal, esenţa de vetiver, de
paciuli, de licheni au toate o volatilitate scăzută, sunt mai rezistente în timp şi nu se evaporă
imediat, ca şi acele esenţe extrem de volatile care sunt utilizate ca note superficiale sau iniţiale
ale unui parfum. Cele mai multe dintre ingredientele folosite ca fixativi nici n-ar putea fi
folosite singure, deoarece au un miros dezagreabil, însă înconjurate cu alte ingrediente se
combină, conferind căldură şi strălucire unui parfum până în ultima clipă a „existenţei” sale.
De asemenea împiedică modificarea în timp â, spre note de acru ori de stătut, a mirosului unei
formule. Parfumurile ieftine au un miros ieftin tocmai din lipsa unor fixativi de calitate.
Indiferent de domeniul de aplicaţie fiecare substanţă odorantă trebuie utilizată într-o
anumită concentraţie limită în produs şi într-o anumită fază tehnologică de concepere. De
asemenea este necesar să se cunoască pentru fiecare compus mirositor în parte
compatibilităţile fizico-chimice cu restul ingredientelor şi stabilitatea acestuia.
2.5. Aspecte privind crearea parfumurilor

Producerea parfumurilor se bazează pe tehnologie, ştiinţă, memorie, talent, intuiţie şi
creativitate. Acest proces este efectuat de către un parfumier, la ora actuală fiind doar în jur de
patru sute în lume. După aproape trei ani de studiu a materiei prime, parfumierii lucrează după
aceea ca ucenici la o casă de parfumuri timp de zece ani. În perioada uceniciei, parfumierul în
devenire învaţă de la un maestru parfumier să creeze parfumuri, perfecţionându-şi astfel
priceperea. Din momentul în care practicantul a creat un parfum care poate fi lansat pe piaţă,
el poate fi „încoronat” ca parfumier.
Atunci când se creează un parfum, trebuie să se ia în considerare faptul că alcoolul se
evaporă repede, că are un miros caracteristic, că trebuie mascat, că parfumul propriu-zis
9
___________________________________________________________________________
Absolvent:
trebuie să persiste pe piele sau pe haine mai multe ore, că amestecul de uleiuri trebuie dozat în
aşa fel încât să se realizeze un miros cât mai plăcut.
De asemenea, trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:
• Alcoolul etilic este preferat ca solvent, vehicul şi diluant. Avantajele
alcoolului etilic sunt temperatura de fierbere scăzută, care permite o
volatilizare adecvată, graduală a componentelor odorante. Alcoolul etilic
de cea mai bună calitate este cel obţinut din orez, prin fermentaţie.
Alcoolul provenit din fermentaţia vinului şi cel de sinteză au un miros
specific, care nu dispare integral după distilare.
• Menţinerea calităţii constante a parfumului se realizează prin reproducerea
exactă a formulei, cu materiile prime prestabilite, de cea mai bună calitate
şi, de regulă, de la acelaşi furnizor, care garantează calitatea şi constanţa
compoziţiilor şi a bazelor. În caz de păstrare necorespunzătoare, uleiurile
esenţiale au o tendinţă de auto-oxidare, cu formare de peroxizi. Adăugarea
antioxidanţilor, chiar în cantităţi extrem de mici (1 la 20.000), încetineşte
sau anulează procesul, pentru parfumeria fină procedeul fiind indicat,
deoarece calitatea uleiurilor esenţiale nu mai este aceeaşi.
• Introducerea unei mici cantităţi de miristat de izopropil (cca. 1%) în
parfum favorizează evaporarea ceva mai lentă şi mai nuanţată.
• Dacă o serie de ingrediente se dizolvă mai greu şi este necesară o etapă de
încălzire, uleiurile esenţiale şi alte extracte florale, termosensibile, se
introduc numai după răcirea soluţiei.
• Concentratul de parfum este supus maturaţiei o anumită perioadă, după
care este diluat cu alcool şi apoi filtrat.
• Pentru prevenirea precipitării coloidale şi a unor dificultăţi de dizolvare,
diluarea concentratului de parfum se face iniţial cu o cantitate egală de
alcool, după care restul de alcool se diluează cu cantitatea de apă prescrisă
(corespunzătoare diluţiei impuse), cele două componente amestecându-se.
• Mărirea concentraţiei în ulei în parfum, în scopul creşterii intensităţii şi
tenacităţii parfumului, ridică preţul de cost.
• Prezenţa unei cantităţi de apă, stric determinată, creşte persistenţa
parfumului.
Parfumul unui anume produs reprezintă de cele mai multe ori, prima impresie
percepută de utilizator, iar impactul său asupra acestuia este de o importanţă fundamentală.
Parfumeria reprezintă un domeniu de înaltă specializare, care îmbină cunoaşterea chimică şi
olfactivă a unei game largi de materii prime, cu flerul şi imaginaţii creatorului.
Introducerea parfumului în produsele de îngrijire personală are ca scop şi mascarea
mirosului neplăcut al unor ingrediente din formule, cum sunt:
- ingredientele din preparatele de permanent (tioglicolatul de amoniu, acidul
tioglicolic sau alt compus cu grupare tiol);
- compuşii cuaternari de amoniu (quats), utilizaţi, de regulă, în produsele de
condiţionare a părului;
- proteinele utilizate în produsele de îngrijire a pieii şi părului;
- o mare parte a emolienţilor (grăsimi şi ceruri, cum ar fi uleiul de ricin),
emulgatorii, (o serie de agenţi tensioactivi, modificatori de viscozitate);
- alcoolul etilic, în special atunci când este în concentraţie mare în preparat
(fixative pentru păr).
10
___________________________________________________________________________
Absolvent:
De fapt, există un număr foarte mare de ingrediente care pot afecta în mod neplăcut
percepţia consumatorului dacă nu se intervine cu compuşi odoranţi care modifică, maschează,
mirosul ingredientelor, oferindu-i produsului acceptabilitate estetică. Prin combinarea
diferitelor substanţe, odorante parfumerii şi chimiştii controlează mirosul produsului final.
Prin alegerea adecvată a unor produse al căror parfum interferează în mod natural cu mirosul
materiilor prime se poate realiza un amestec aproape inodor, mirosul ingredientelor fiind
diminuat în mod subtil şi discret. În acest mod sunt preparate produsele cosmetice
„neparfumate”, dar care, în realitate, pot conţine substanţe odorante. Analizând rolul
parfumului în produsul cosmetic Schueller şi Romanovschi evidenţiază importanţa percepţiei
consumatorului asupra procesului de parfumare. Astfel, consumatorii corelează mirosul
citricelor cu noţiunea de „curat” ceea ce face ca multe produse de curăţire să fie parfumaţi în
această notă. De asemenea, în cazul unor produse cu o anume funcţionalitate clamată (şampon
anti-mătreaţă), percepţia consumatorului este mai bună dacă nota de parfum este uşor
medicamentoasă. Mirosul foarte discret al şampoanelor pentru copii are menirea să sugereze
„blândeţea” acestora.
De regulă pe plan mondial marea majoritate a producătorilor de produse cosmetice
apelează pentru parfumarea produselor la firme specialitate. Aceste firme elaborează
parfumurile care trebuie să corespundă unor fişe de specificaţie referitoare la produs. Sarcina
parfumierului este să elaboreze un parfum care să corespundă cerinţelor, folosind o bază
largă de materii prime naturale şi sintetice.
2.6. Structura parfumului

În funcţie de volatilitate, substanţele odorante se clasifică în trei grupe mari:
• Note de vârf, compuşii cu volatilitatea cea mai ridicată, care se evaporă
primii. Nota de vârf creează prima impresie asupra compoziţiei în
momentul mirosirii, după care, datorită volatilităţii reduse a componentelor
se evaporă lăsând loc unei evoluţii lente a acordului de bază. Realizarea
notei de vârf este mai simplă datorită existenţei unui număr mare de
compuşi odoranţi cu volatilitate mare şi miros foarte plăcut.
• Note de mijloc (numite şi modificatori), care au o volatilitate medie.
• Note de bază, care includ substanţe cu volatilitatea cea mai mică.
Pentru a asigura calitatea estetică şi evaporarea controlată a parfumului, parfumierul,
atunci când îl creează, trebuie să asigure un echilibru între aceste tipuri de note.
În opinia lui Charles (1961), structura parfumului poate fi prezentată sub forma unei
diagrame triunghiulare, divizată pe orizontală în trei porţiuni, care reprezintă cele trei tipuri de
note.
11
___________________________________________________________________________
Absolvent:
30-40%
Note de mijloc
15-25%
Note de vârf
45-55%
Note de bază
Fig. 2.6.1. Structura parfumului
Divizarea în aceste trei grupe este destul de arbitrară, deoarece este foarte greu să se
traseze o linie de demarcaţie clară, care nu este de altfel, de dorit deoarece parfumul trebuie să
fie o entitate armonioasă, o compoziţie „rotundă”. De asemenea, este dificilă plasarea exactă a
compuşilor naturali, care au numeroşi componenţi de volatilitate diferită.
Principalele ingrediente ale notelor de vârf sunt: ulei de lămâie, ulei de bergamotă,
ulei mandarine, ulei de portocale, ulei de piersică, ulei de ananas aldehidele, ulei de
coriandru, ulei de lavandă, ulei de pin, ulei de mentă, ulei de nucşoară, ulei de rozmarin, ulei
de cimbru, ulei de verbină şi ulei de vetiver.
Principalele materii prime folosite ca note de mijloc sunt: absolut de iasomie, absolut
de trandafir, lăcrimioară, ulei de ylang-ylang, absolut de tuberoze, orhidee, frezii, ulei de
geranium, ulei de cuişoare, gardenie, liliac, violete, ulei de scorţişoară şi ulei de chimion.
Cele mai importante ingrediente ale notelor de bază sunt: ambră, mosc, absolut de
licheni, de stejar, vanilia, cumarină, ulei de santal, ulei de cedru, piele, ulei de paciuli, ambră
cenuşie, absolut de civet şi absolut de castor.
Relaţia între notele de mijloc şi cele de fond este respectată în cazul tuturor
parfumurilor. Modul în care a fost elaborat unul dintre cele mai celebre parfumuri, L’Air du
Temps de la Nina Ricci este un exemplu clasic al utilizării celor trei tipuri de note.
Buchetul floral, care reprezintă nota de mijloc, a fost realizat cu un amestec de
componente din care să rezulte combinaţia florală dorită, şi anume:
• Terpineol pentru liliac
• Acetat de stiralil pentru gardenia
• Alcool etilic pentru trandafir
• Hidroxicitronelal pentru iasomie
• Axetat de benzil pentru iasomie
• Aldehidă amil cinamică pentru iasomie.
Tot în nota de mijloc se regăseşte un acord clasic, 4,5/l de salicilat de benzil (15%) şi
eugenol. Cantitatea relativ mare a celor două componente asigură caracterul primar de garoafe
al parfumului, care rămâne nota dominantă pe tot parcursul evaporării lui. Deşi caracterul
primar al parfumului este alcătuit de ingredientele menţionate, mare parte din bogăţia şi
calitatea acestui parfum este considerată absolut de trandafir şi de iasomie incluse în
12
___________________________________________________________________________
Absolvent:
compoziţie, care, datorită numeroşilor constituenţi individuali completează şi finisează

structura de bază a produsului.
Arta parfumierului constă tocmai în capacitatea de a asigura îmbinarea cât mai
perfectă şi mai armonioasă a componentelor, astfel încât să nu apară stridenţe sau delimitare
între cele trei structuri de bază. În afară de ingredientele introduse în cantităţi rezonabile,
există şi compuşi introduşi în cantităţi extrem de mici (chiar la nivel de urme), care au rolul de
a se amesteca, atât cu notele de vârf cât şi cu cele de bază, acţionând ca o punte între ele. În
cazul parfumului L’Air du Temps se introduc mici cantităţi de aldehidă undecilenică (C 11),
vanilină, heliotropină şi iris. Introducerea vanilinei rotunjeşte compoziţia, îi conferă o notă
catifelată, elegantă. Ştiinţa de a introduce exact ceea ce este necesar, şi cât, este principala
componentă a artei parfumierului. Un aspect deosebit de interesant este oferit de parfumul
Tresor de la Lancome, fiind cel mai reprezentativ pentru parfumurile moderne, create în
ultimii 10-15 ani. Astfel, structura lui se bazează pe combinarea unor cantităţi aproape egale
de produse odorante de sinteză, care, la un loc, reprezintă cca. 80% din formulă. La acestea
sunt adăugate note verzi, fructate, lemnoase, de violete şi lăcrămioare, heliotropină şi vanilină.
13
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL III
CLASIFICAREA PARFUMURILOR
Crearea parfumurilor are o istorie de secole. Parfumierii creează parfumuri folosindu-

se de o gamă de aproximativ 2.000 de materii prime diferite, acestea fiind în permanentă
extindere pe măsură ce se descoperă noi fragranţe în natură care sunt sintetizate în
laboratoare. Având la dispoziţie un număr aşa de mare de compuşi, nu există nici o limită în
domeniul creator al unui parfumier.
De-a lungul anilor, pe măsură ce aprovizionarea cu materii prime şi natura acestora s-
au dezvoltat, genurile de parfumuri s-au schimbat. Astfel au apărut diferite genuri şi categorii
de parfumuri. De-a lungul timpului parfumierii şi casele de parfumuri au elaborat un sistem
de clasificare pentru a grupa parfumurile în mai multe „familii” în funcţie de principalele
caracteristici olfactive ale acestora. Cu toate că fiecare casă de parfumuri are o listă diferită a
familiilor de parfumuri, există mai multe familii principale care sunt acceptate de cele mai
multe case. Fiecare familie este împărţită în mai multe subfamilii ceea ce face posibilă o
clasificare mai exactă a parfumurilor.
3.1. Clasificarea parfumurilor în funcţie de materiile prime care intră în

compoziţia lor
a) Parfumuri naturale
Răspândirea parfumurilor în natură este extrem de variată, acestea fiind întâlnite, atât
în regnul animal, cât şi în regnul vegetal. Conceptul de parfum are în acest caz un sens
figurativ, deoarece nu în toate cazurile este vorba despre un parfum plăcut, ci, mai exact,
despre un miros specific. Dintre parfumurile naturale cel mai celebru este moscul denumit de
literaţi „parfumul regal”, care provine de la o specie de cervidee care trăieşte pe platourile
înalte ale Asiei – în Tibet. De asemenea, antilopa, gazelă africană care trăieşte în peninsula
arabică şi Siria posedă glande secretoare a unui parfum deosebit de apreciat în Orient. Există,
de asemenea, animale marine cu proprietăţi odorante, cum ar fi o serie de cefalopode, care,
după uscare şi calcinare erau utilizate în Roma Antică pentru prepararea parfumurilor. S-ar
părea că ingestia cefalopodelor de acest gen conduce la formarea ambrei în intestinele
caşaloţilor. Ambra a fost introdusă în parfumerie încă din antichitate. Onixul, parfum utilizat
de popoarele Orientului în ceremoniile sacre, este extras dintr-o specie de gasteropode din
Oceanul Indian şi Marea Roşie. Dar, în pofida marii diversităţi a parfumurilor de origine
animală, regnul vegetal rămâne furnizorul de elită al industriei produselor odorante. Se ştie că
toate plantele emană un miros caracteristic. Nu toate, însă, sunt utilizate în parfumerie.
Parfumul este un produs natural al plantei, al cărui rol fiziologic nu a fost stabilit, încă, cu
precizie. Uneori, însă, formarea parfumurilor naturale este rezultatul unui proces patologic,
care apare la plante, deseori inodore, ca o consecinţă a unui traumatism. Este cazul uleiului de
pin, a balsamurilor de Peru, de Tolu, Benzoe, Styrax. Materialele odorante brute sunt, de cele
mai multe ori amestecate cu elemente nevolatile sau insolubile în alcool sau alţi solvenţi. În
general, producătorii de esenţe se debarasează de acest balast. Dezavantajul principal al
esenţelor naturale obţinute din plante este legat de faptul că, întotdeauna, calitatea esenţei este
funcţie de condiţiile pedo climatice, modul şi perioada de recoltare, durata şi condiţiile de
păstrare.
b) Parfumurile organice.
14
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Acestea sunt obţinute din esenţele de mai sus prin diferite operaţii fizico-chimice. Prin
aceste operaţii se obţin diferiţi constituenţi ai esenţelor ca: citronelolul, aldehida anisică,
heliotropine.
c) Parfumurile sintetice.
Acestea sunt formate din:
- constituenţi ai esenţelor naturale, reproduşi prin metode chimice;
- esenţe reproduse sintetic, prin amestecarea componentelor. Din punct de
vedere chimic, componenţii unui parfum pot aparţine unor clase de compuşi
foarte diferite: terpenoide, uleiuri eterice, alcooli, aldehide, cetone, acetali,
eteri, esteri, lactone, etc.
d) Parfumurile artificiale.
Parfumurile artificiale sunt produse chimice al căror miros se apropie de cel al
produselor naturale.
3.2. Clasificarea parfumurilor în funcţie de notele de bază pe care le conţin

a) Parfumuri cu note de bază florale
Un mare număr de parfumuri sunt compuse din esenţe florale care alcătuiesc laolaltă
ceea ce se numeşte un buchet floral. Există atât de multe şi câteva sunt atât de asemănătoare
între ele încât se poate ajunge la concluzia că au fost copiate unele după altele. Fapt este însă
că oricât ar semăna între ele două parfumuri ele nu sunt niciodată identice, nici măcar sub
aspectul lor tehnic. Tocmai de aceea avem dea face nu numai cu cea mai amplă categorie de
parfumuri, dar şi cu ca mai greu de odorat.
Imensa majoritate a parfumurilor florale se întemeiază pe mult încercata şi fidela
alianţă dintre trandafiri şi iasomie. Este o însoţitoare splendidă, care oferă acea bază
convingătoare şi romantică peste care se pot aşterne, practic, orice alte idei în materie de
efluvii. Variaţiile pe această temă încântătoare nu pot cunoaşte vreun sfârşit.
Un foarte bun exemplu este celebrul parfum „Joy” al lui Jean Patou, are, în linii mari
este o îmbinare dintre trandafirii bulgăreşti şi florile de iasomie, în concentraţii extravagante.
Dar, acest parfum mai încorporează încă circa o sută de alte esenţe menite să susţină şi să
identifice armonia fundamentală.
Nu toate buchetele florale conţin trandafiri şi iasomie. Altele combină între ele alte
flori cum ar fi crinul amazonian, tuberoza şi narcisele. Exemplul ideal pentru această
combinaţie este „White Diamonds” creat de Elizabeth Taylor. Acesta nu conţine nici o urmă
de trandafiri sau iasomie.
Fig. 3.2.1 Parfum cu note de bază florale – White Diamonds de la Elizabeth Taylor
b) Parfumuri cu note de bază verzi

A purta un parfum din categoria celor „verzi” este ca şi cum ai face un salt în lumea
copilăriei, printre miresmele inocente din câmpii şi păduri, printre grădini şi livezi în floare,
pajişti proaspăt cosite şi belşugul de roade al verii. Simţi cum dau năvală izul de iarbă udă, de
frunze strivite în palmă, e flori culese pe rouă, ba chiar adierea veselă a cearceafurilor uscate
la soare şi boarea călduţă a pământului după ploaie.
15
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Majoritatea parfumurilor din această categorie se încadrează în două familii: cea a

răşinilor, a muşchiului de pădure şi ferigilor (numite chypre) şi mai pura familie a frunzelor,
ierburilor şi mugurilor. Când acestea sunt îmbinate între ele rezultă un adevărat tablou de
verdeaţă. Există trei sau patru variante clasice de parfumuri „verzi”, care nu se mai prea
găsesc. Primul parfum „verde” care avea să-şi pună amprenta pe lumea întreagă a fost
probabil delicatul şi misteriosul „Mitsouko” de la Guerlain, care se încadrează în categoria
chypre. Apoi a apărut „Chypre” de la Coty, o versiune mai pură şi mai suavă a aceleiaşi teme.
În 1947, Balmain avea să şocheze lumea parfumurilor cu cel mai „verde” dintre toate
parfumurile verzi – „Vent Vert”, un amestec pătrunzător, astringent, răcoros şi scânteietor de
frunze, ierburi, flori şi mirodenii. Între timp fusese lansat şi superbul parfum clasic „Crepe de
Chine”, o elegantă formulă în tonalitate chypre, din păcate3 însă astăzi este greu de găsit. Mai
existau pe atunci şi elegantul „Emeraude” de la Coty şi semeţul „Replique” al lui Raphael, din
nefericire dispărute în zilele noastre. Apoi, spre marea surpriză a tuturor, Paloma Picasso a
reluat această tradiţie propunând „Mon parfum”, un parfum „verde” extrem de condimentat şi
de sofisticat, care transmite un nedisimulat semnal erotic.
Deşi „Vent vert” rămâne prototipul, el a fost urmat de o sumedenie de alte parfumuri
verzi, care şi-au încrucişat nota verde de bază cu straturi de nuanţe multiflore şi cu arome de
citrice, subliniate de răbufniri condimentate şi aspre. Însă fie că se cantonează în spaţiul rustic,
fie că adoptă efluvii de seră, parfumurile verzi n-au rival în ceea ce priveşte prospeţimea şi
tinereţea.
c) Parfumuri cu note de bază pădureţe

Tărâmul acestor parfumuri este întunecat şi plin de miresme al unei lumi în care
trăiesc spiriduşii şi zânele, unde se ţes farmece nedesluşite şi vrăji misterioase, în abur de
poveste.
Categoria parfumurilor pădureţe este un adevărat labirint de arome de fum, de scoarţă,
de răşină, adunate din tufe de ferigi şi de licheni, din frunze şi lemn de copaci. Exemple de
parfumuri tipice aparţinând acestei amilii sunt o raritate în ziua de azi. A trecut de mult moda
miresmei neadulterate a lemnului de santal, de cedru, de ferigă sălbatică şi alte asemenea
miresme. Concentraţii e asemenea esenţe se mai pot găsi doar în parfumurile pentru bărbaţi.
Însă există o serie întreagă e parfumuri ale căror rădăcini sunt puternic împlântate în solul de
pădure, în primul rând acea capodoperă adiind a pământ jilav, care este „No. 19” de la
Chanel, dar şi condimentata creaţie amintind mireasma pădurii „Montana” a lui Claude
Montana. De fapt cele mai multe parfumuri cu arome pădureţe poartă în jurul lor o adiere de
flori şi de mirodenii, care au scopul de a le îndulci conţinutul sumbru şi de a-l proteja
totodată, dându-i o strălucire aproape hipnotizantă. În ceea ce priveşte căldura şi senzaţia de
materialitate, ele se dovedesc imbatabile şi au o individualitate de necontestat.
d) Parfumuri cu note de bază de fructe

Aceasta este o categorie suculentă, apetisantă în ansamblul ei şi conţine parfumuri atât
de savuroase, încât dau impresia că îţi satisfac pe loc simţul olfactiv cu aromele calde, moi
sau crude, de piersici, de prune, de caise, de căpşuni şi de citrice; uneori mai oferă şi alte
surprize ispititoare cum ar fi coacăze, struguri, mango sau măceşe. Aceste esenţe sunt utilizate
drept notă dominantă şi sunt întărite cu flori şi mirodenii compatibile, de obicei cu nuanţe de
ierburi crude, contrabalansate de multe ori cu adieri persistente de mosc şi ambră.
Unele dintre parfumurile cu notă dominantă de fruct sunt aristocratice şi mângâietoare
ca mierea: de exemplu ,marele clasic al casei Rochas – parfumul „Femme”. Altele, cum ar fi
„V” cel cu iz de pepene galben de la Valentino, sunt ceva mai însorite şi mai înecăcioase, în
16
___________________________________________________________________________
Absolvent:
timp ce scânteietorul „Gio” al lui Armani şi „O de Lancome” cel cu miros de lămâiţă sunt mai
exuberante şi mai agresive, într-o manieră captivantă şi plină de farmec.
În ultima vreme, însă în rafturile raioanelor de parfumerie a dat năvală un întreg
contingent de parfumuri cu iz de fruct, aducând prospeţime şi suculenţă. Aceste parfumuri
sunt nu numai irezistibile, ci aduc şi o schimbare binevenită după aroma sufocantă a
parfumurilor florale.
Fig. 3.2.2. Parfum cu note de bază de fructe – Femme de la Rochas
e) Parfumuri cu note de bază orientale

Orientul revine şi se răzbună. Imensa vogă a obiectelor de provenienţă orientală a
început la sfârşitul primului război mondial şi a dominat puternic în anii douăzeci şi treizeci,
aducând cu ea un anume misticism contrafăcut şi un tip de femeie fatală al cărei stil de
seducţie friza uneori ridicolul. Brusc, totul a devenit interzis – deci atrăgător – şi încărcat de
mesaje semnificative. Fireşte, parfumurile au urmat şi ele cursul modei.
Când acest capriciu a început să apună, s-au risipit fără urmă şi parfumurile de budoar
cu miresme de mosc, de paciuli, de garoafe, iasomie şi trandafiri. Principala cauză a
dispariţiei a fost revoluţionarul parfum „No. 5„ al casei Chanel. Însă cu toate că cea mai mare
parte a caravanei orientale s-a făcut nevăzută în deşert, formule clasice cum sunt „Shalimar”
şi „Tabu” şi-au întărit poziţiile. De fapt, „Shalimar” continuă să domine şi astăzi această
categorie şi este oricând în stare să eclipseze orice nou venite cu pretenţii.
În anii şaizeci s-a remarcat o revenire puternică a esenţelor orientale, atât a celor pure
şi tari, cât şi a celor multiflorale, care amintesc fără înconjur de un bazar din Orient. Aceste
esenţe nu sunt pentru persoanele delicate – ele sunt răzbunătoare şi rămân aşa mai multă
vreme decât surorile lor mai rafinate. Compoziţia acestor parfumuri se bazează pe esenţe cum
ar fi: paciuli, vetiver, mosc, ambră, ierburi aromate şi chiar mirodenii iuţi, amestecate cu flori
care amintesc de Orient: trandafiri şi iasomie, garoafe şi petunii, tuberoze şi ylang-ylang.
Toate acestea tind către o intensitate covârşitoare, de aceea se recurge la ingrediente care
adaugă moliciune şi rotunjime, cum ar fi vanilia şi lemn de santal, pentru a ţine lucrurile în
frâu, în limitele impuse de civilizaţie.
Aceste miresme orientale au reputaţia de a zdrobi inimi şi cele mai multe se arată
dispuse să renunţe la văluri. Sunt voluptoase, răpitoare şi provocatoare, celebre pentru
persistenţa lor, în special între pereţii haremului sau ai budoarului. Un exemplu tipic este
„Opium” al lui Yves Saint Laurent, „Cinnabar” de la Lauder, „Dioressence” de la Dior fără să
uităm de „Shalimar”.
Mai există o categorie nou inventată numită floriental: o mixtură mai puţin
îndrăzneaţă de esenţe florale, cu un iz vag de mirodenii şi de lemn oriental. Sunt parfumuri
care ar putea să placă celor indecişi şi mai timizi în gusturi.
17
___________________________________________________________________________
Absolvent:
3.3. Clasificarea parfumurilor în funcţie de concentraţia în substanţe mirositoare

şi alcool
După concentraţia lor în substanţe mirositoare şi în alcool, deosebim următoarele
produse de parfumerie: apă de colonie, apă de toaletă, apă de parfum şi extractul.
a) Apa de colonie sau apele aromate aşa cum erau cunoscute în vremea lui Paracelsus,
sunt printre cele mai vechi parfumuri alcoolice, folosite iniţial în scop igienic. Numele lor,
deşi în general sunt soluţii alcoolice, vine probabil de la faptul că, de obicei, alcoolul era
diluat cu apă de flori de portocal sau de trandafiri.
Prima apă de colonie, celebra „Eau de Cologne”, a fost creată de italianul Gian Paolo
Feminis în anul 1690, prin încercarea sa de a imita nu mai puţin celebra „Eau de la Reine de
Hongrie”, care circula în Europa de peste trei secole.
Feminis îşi realizează parfumul din uleiuri volatile obţinute din plante specifice florei
Italiei: ulei de bergamotă, lămâi, portocale, neroli, lavandă etc. şi o manufacturează în oraşul
Cologne (astăzi Koln).
Prin modificările aduse un secol mai târziu de Giovanni Maria Farina, nepotul său,
care fondează la Paris firma ce îi purta numele şi apoi prin noua sa etapă londoneză, apa de
Cologne câştigă un renume european.
Apele de colonie clasice au drept caracteristică comună nota citrică, care în
combinaţie cu notele de miros ale lavandei şi rozmarinului conferă un miros proaspăt,
deosebit de plăcut. Primele ape de colonie au fost obţinute prin macerarea plantelor proaspete
în alcool şi diluare ulterioară (apa de lavandă).
În formulele apelor de colonie moderne sunt introduse alături de uleiurile volatile de
citrice alte uleiuri, între care cele de lavandă, rozmarin, roiniţă, salvia slarea, maghiran,
cimbrişor, tarhon care introduc nota ierboasă. Pentru nuanţarea compoziţiilor se introduc alte
uleiuri, cum ar fi cel de pelin, de cuişoare, verbină, isop, fără ca prin aceasta să se denatureze
caracterul predominant citric, specific apelor de colonie.
Concentraţia în ulei de parfum a apei de colonie este de aproximativ 3% în apa de
colonie pentru femei şi între 3-5% în apa de colonie pentru bărbaţi. Eau de Cologne
(prescurtat EDC) se diluează cu alcool etilic de 80%, conţinând şi 15-185 apă. Mirosul ei
plăcut persistă între 1-2 ore. Cantitatea de vânzare este în general de 1010 ml, 150 ml şi 200
ml.
b) Apa de toaletă sau eau de toilette (EDT) se obţine prin diluţia unui concentrat de
parfum de tip floral sau fantezie (5-10% ulei de parfum în alcool de 85%). Se consideră că
apele de toaletă reprezintă concentraţia optimă de utilizare a unui parfum, variantele de apă de
parfum şi parfumul clasic având o circulaţie mai restrânsă, datorită în principal preţului
ridicat. Prezenţa apei în amestec face să crească persistenţa parfumului. Diluarea uzuală a
concentratului de parfum implică amestecarea acestuia cu o cantitate egală de alcool. Restul
alcoolului se diluează până la concentraţia corespunzătoare diluţiei prescrise, după care se
amestecă cele două poţiuni.
Prima apă de toaletă a fost celebra „Apă de Ungaria” („Eau de la Reine de Hongrie”)
creată în anul 1370, care avea în compoziţie un extract de rozmarin.
Apa de toaletă conţine în afară de uleiul de parfum şi alcoolul etilic şi 10-15% apă.
Notele plăcute ale acesteia pot fi simţite 3 ore. Sticluţele în care se comercializează sunt de 30
ml, 50 ml, 75 ml, 100 ml şi 125 ml.
c) Asemenea apei de toaletă, şi apa de parfum (eau de parfum – EDP) se obţine prin
diluţia extractului de parfum în alcool etilic de 85%, cu diferenţa că uleiul de parfum are o
concentraţie dublă în comparaţie cu cea a apei de toaletă, adică 10-18%, în timp ce conţinutul
în apă este de 5-10%. Perenitatea fragranţei este de aproximativ 5 ore.
18
___________________________________________________________________________
Absolvent:
d) Extractul reprezintă forma cea mai concentrată a parfumului, conţinând 18-40%

uleiul de parfum. Solventul îl constituie alcoolul etilic de 95 %. Nu conţine apă, iar mireasma
lui poate fi percepută până la 8 ore. Fiind forma cea mai concentrată a parfumului, se
comercializează în cantităţi mici, adică în sticluţe de 7,5 ml, 10 ml şi 15 ml.
În opinia lui John Oakes, extractul este forma cea mai importantă şi cea mai de dorit a
unui parfum. Cu toate că poate iniţial mai costisitoare, e singura care oferă mirosul veritabil şi
semnificaţia dorită cu adevărat de creatorul parfumului, iar pe termen lung se dovedeşte a fi
chiar ceva mai puţin costisitoare, mai ales dacă o folosim în asociere cu alte forme. Un extract
are puterea de a dezlănţui o sumedenie de emoţii şi de senzaţii plăcute, dăruindu-se treptat, ca
să te poţi bucura de el în toată splendoarea şi complexitatea lui.
3.4. Clasificarea parfumurilor în funcţie sex
3.4.1. Parfumuri de damă
Parfumuri Chypre
Bazate pe acorduri lemnoase, de licheni şi pe cele florale, cu posibilitatea de a
conţine şi note de piele şi note fructate, parfumurile chypre au o mireasmă bogată şi
persistentă. Parfumul chypre creat de Coty s-a bucurat în anul 1917 de un succes
considerabil, astfel încât „chypre” este în prezent o denumire generală pentru o
categorie de parfumuri clasice. Parfumurile din această familie sunt create din miresme
alese, care pot fi identificate cu uşurinţă.
Parfumuri chypre cu notă florală.

Note florale ca de exemplu lăcrămioarele, trandafirii sau iasomia sunt adăugate
structurii chypre. Cele mai importante parfumuri aparţinând acestei categorii sunt:
Ysatis de la Givenchy, Remenber Me, Diorella, Dioressence şi Eua de Dior Energisante
de la Christian Dior, Le Dix şi Talisman de la Balenciaga, Aromatics Elixir de la
Clinique, Cabotine de la Gres, 24, Fabourg şi Rouge Hermes de la Hermes, 1000 şi
Sublime de la Jean Patou, Femme de la Lagerfeld, Paloma Picasso de la Paloma
Picasso, Boudoir de la Vivienne Westwood şi Yohji Essential de la Yohji Yamamoto.
Fig. 3.4.1.1. Parfumuri chypre cu notă florală: Ysatis, Diorella, Talisman, Aromatics Elixir,
24 Fabourg, Rouge Hermes, Lagerfeld Femme, Paloma Picasso
Parfumuri chypre cu notă fuctată

Acordul chypre este îmbogăţit cu note fructate cum ar fi piersica, pruna şi fructele
exotice. Din această categorie fac parte următoarele parfumuri: Femme de la Rochas,
19
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Patou for Ever de la Jean Patou, Mitsouko de la Guerlain, Mauboissin de la

Mauboussin, Zen de la Shiseido şi Libertine de la Vivienne Westwood.
Fig. 3.4.1.2. Parfumuri chypre cu notă fuctată Femme
Parfumuri citrice.
Uleiurile citrice, cunoscute de parfumieri sub denumirea de „hesperide”, sunt
compuşii de bază ai acestei familii care cuprinde toate parfumurile proaspete „eaux
Fraîches”. Orice parfum aparţinând acestei categorii este compus înainte de toate din
mirodenii citrice cum ar fi bergamota, lămâiul, mandarina şi grepfrutul la care se adaugă
alţi compuşi provenind de la portocal (de exemplu nerolul din florile de portocal).
Uneori sunt prezente acorduri florale sau chiar acorduri chypre. Parfumurile aparţinând
acestei familii se caracterizează prin prospeţime şi delicateţe incluzând primul „Eaux de
Cologne”.
Parfumuri citrice cu notă aromată.

Acordul citric este intensificat prin adăugarea de note aromate cum ar fi cimbrul,
rozmarinul, tarhonul sau menta. Cele mai însemnate parfumuri aparţinând acestei
familii sunt: Eau belle de la Azzaro, CK One de la Calvin Klein, Givenchy Oblique de
la Givenchy, O De Lancome de la Lancome, Eau de Rochas de la Rochas Eau de Patou
de la Jean Patou, Cerruti Image Woman de la Cerruti, Grean Tea de la Elizabeth Arden,
Eau d’Orange Verte de la Hermes şi Junior de la Lacoste.
Fig. 3.4.1.3. Parfumuri citrice cu notă aromată: Eau belle, CK One, Green Tea
Parfumuri florale.
Familia parfumurilor florale include parfumurile având ca temă principală o floare
sau un buchet floral. Parfumierii îşi pot lăsa creativitatea liberă, îmbogăţind notele
florale cu idei verzi, aldehidice (amărui), fructate sau condimentate. Având o mireasmă
naturală, notele florale sunt cele mai frecvent utilizate în crearea parfumurilor de dame.
Parfumuri florale cu notă aldehidică.

Adesea notele animalice, prăfoase sau uşor lemnoase îmbogăţesc buchetul floral.
Nota de vârf o constituie îmbinarea aldehidelor cu hesperidele. Această subfamilie a
luat naştere prin crearea lui Chanel no. 5, acesta fiind parfumul floral cu notă aldehidică
conţinând o cantitate neobişnuit de mare de aldehide. Dintre parfumurile aparţinând
acestei categorii amintim: No. 5 de la Chanel, White Linen de la Estee Lauder, Champs
Elzsee-Too Much de la Guerlain, Madame Rochas de la Rochas, Caleche de la Hermes,
Arpege de la Lanvin şi First de la Van Cleef & Arpels.
20
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.1.4. Parfumuri florale cu notă aldehidică: No. 5, White linen, Madame
Rochas, First
Parfumuri florale cu notă acvatică.

În timpul procesului de evaporare, buchetul floral tradiţional este îmbogăţit cu
diferite note marine. Amintim câteva dintre parfumurile florale aparţinând acestei
subfamilii: Givenchy Oblique Play de la Givenchy, O Oui! De la Lancome, New West
For Her de la Aramis, Cool Water Woman de la Davidoff, Le feau d’Issey for Woman
de la Issey Miyake, Oxygene de la Lanvin şi Montana Blu de la Montana.
Fig. 3.4.1.5. Parfumuri florale cu notă acvatică: Cool water for woman, Le feau
d’Issey for Woman, Oxigene, Montana Blu
Parfumuri florale cu notă de garoafă.

„Floarea poeţilor” poate fi găsită în parfumerie, având un rol în crearea unor
parfumuri bogate şi armonioase. Cele mai renumite parfumuri din această categorie
sunt: L’Air du Temps de la Nina Ricci, Eternity for Woman de la Calvin Klein, Fidji de
la Guy Laroche, Miracle de la Lancome şi Je t’ai cueilliune fleur … de la L’Artisan
Parfumeur.
Fig. 3.4.1.6. Parfumuri florale cu notă de garoafă: Eternity for Woman, Miracle
Parfumuri florale cu notă fructată.

Începând cu anul 1995, în lumea parfumurilor au apărut noi note fructate. Baza
florală poate fi identificată cu uşurinţă, şi notele fructate sunt vădite. Printre acestea se
numără caisa, zmeura şi mărul. În această categorie găsim următoarele parfumuri: Eau
de Dolce Vita şi J’Adore de la Christian Dior, Azzura de la Azzaro, Premier jour de la
Nina Ricci, Boss Woman şi Hugo Woman de la Hugo Boss, Eau de Chaumet de la
Chaumet, G for woman de la Giorgio Beverly Hills, Aura for Woman de la Jacomo,
Mure et Musc Extreme de la l’Artisan Parfumeur, Lacoste for Woman de la Lacoste,
Romance for Women de la Ralph Lauren, Rykiel Rose de la Sonia Rykiel şi Tommy
Girl de la Tommy Hilfiger.
21
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.1.7. Parfumuri florale cu notă fructată: Eau de Dolce Vita, J’Adore,
Azzura, Boss Woman, Hugo Woman, G for woman
Parfumuri florale cu notă verde.

Notele verzi oferă prospeţime buchetului floral. Galbanumul este un ingredient
tipic în parfumurile florale cu notă verde la fel şi combinaţiile care evocă mirosul de
iarbă proaspăt tăiată. Câteva parfumuri aparţinând acestei subfamilii sunt: No. 19 de la
Chanel, Beautiful for woman de la Estee Lauder, Envy for Women de la Gucci, Vent
Vert de la Balmain, Burberry Touch for Women de la Burberry, Chaumet, Hiris de la
Hermes, Manifesto de la Isabella Rosselini, Fragrance Relaxante de la Shiseido şi Very
Valentino for Women de la Valentino.
Fig. 3.4.1.8. Parfumuri florale cu notă verde: Beautiful for woman, Burberry
Touch, Very Valentino
Parfumuri florale cu notă de iasomie.
Iasomia îmbogăţeşte nota de vârf florală, dăruind parfumului o structură complexă
şi delicată. Amintim două parfumuri importante din această subcategorie: Joy şi Un
Amour de Patou de la Jean Patou.
Parfumuri florale cu notă de lăcrimioară.

Caracteristic acestei subcategorii este buchetul floral având ca notă principală
lăcrămioara, floare ce conferă parfumurilor o mireasmă proaspătă de primăvară.
Menţionăm trei parfumuri aparţinând acestei familii: Diorissimo de la Christian Dior,
Pleasures for Women de la Estee Lauder şi Anais Anais de la Cacharel.
Fig. 3.4.1.9. Parfumuri florale cu notă de lăcrimioară: Diorissimo, Pleasures for

Women, Anais Anais
22
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Parfumuri florale cu note de portocală şi de tuberoză.

Această subfamilie a luat naştere graţie parfumului Fracas de Piguet care a apărut
în anul 1948, păstrându-şi farmecul în totalitate. Ea conţine mirodenii originale de o
senzualitate unică. Cele mai renumite parfumuri florale cu note de portocală şi tuberoză
sunt: Boucheron Femme de la Boucheron, Poisson şi Tendre Poison de la Christian
Dior, Amarige de la Givenchy, Poeme de la Lancome, Mahora de la Guerlain, Eden de
la Cacharel, Fragile de la Gaultier, Giorgio de la Giorgio Beverly Hills şi La chasse aux
Papillons de la L’Artisan Parfumeur.
Fig. 3.4.1.10. Parfumuri florale cu note de portocală şi de tuberoză: Poisson,

Tendre Poison, Amarige, Poeme, Fragile
Parfumuri florale cu note de trandafir şi de iris.

Acordul floral principal al acestei subfamilii îl constituie trandafirul şi irisul.
Această combinaţie florală foarte răspândită a fost lansată de parfumul renumit de la
Yves Saint Laurent, Paris. Dintre parfumurile florale având note de trandafir şi de iris
menţionăm: Tresor de la Lancome, Paris de la Yves Saint Laurent, Aqua Allegoria –
Flora Nerolia de la Guerlain, Lumiere de la Rochas, Bulgari Femme de la Bulgari, Sui
Dreams de la Anna Sui, 1881 pour femme de la Cerruti, Sentiment de la Escada, Laura
de la Laura Biagiotti, Naomagic de la Naomi Campbell şi Paul Smith Women de la Paul
Smith.
Fig. 3.4.1.11. Parfumuri florale cu note de trandafir şi de iris: Paris, Naomagic
Parfumuri florale cu note lemnoase şi de mosc.

Având la bază acordul floral, acestei familii îi aparţin parfumurile cărora li se
adaugă o notă lemnoasă şi/sau de mosc, care conferă acestora o structură mai bogată şi
mai modernă în comparaţie cu cea a unui parfum floral tradiţional. Noa de la Cacharel,
CK Be de la Calvin Klein, Le Feu Light de la Issey Miyake sunt câteva exemple de
parfumuri ce aparţin categoriei florale cu note lemnoase şi/sau de mosc.
Fig. 3.4.1.12. Parfumuri florale cu note lemnoase şi de mosc: CK Be
23
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Parfumuri orientale.
Cunoscute şi sub denumirea de „parfumuri ambră”, parfumurile orientale se
evidenţiază datorită combinaţiei unice dintre cald şi senzual. Bogăţia acestora se
datorează îmbinării substanţelor pregnante cum ar fi moscul, vanilia şi lemnele
preţioase, cu miresmele florale şi condimentele exotice.
Parfumuri orientale cu notă florală.

Acestea se caracterizează printr-o bază tradiţională orientală, având în compoziţie
ingrediente dulcege şi prăfoase, fiindu-le adăugate note florale exotice sau note florale
„condimentata”, cum ar fi garoafele. Parfumurile ce aparţin acestei subfamilii sunt: Hot
Couture Collection No. 1 şi Organza de la Givenchy, L’Heure Bleue de la Guerlain,
Flower de la Kenzo, Belle de Minuit de la Nina Ricci, Rococo de la Joop, Loulou de la
Cacharel, Jean-Paul Gaultier de la Gaultier, Mexx Woman de la Mexx, Ultraviolet de la
Paco Rabanne.
Fig. 3.4.1.13. Parfumuri orientale cu notă florală: Organza, Flower, Rococo
Parfumuri orientale cu notă condimentată.

Pentru a îmbogăţi originalitatea şi caracterul acestor parfumuri, acordurile
orientale sunt îmbinate cu note condimentate cum ar fi scorţişoara, cuişoare, nucşoara.
Cele mai renumite parfumuri din această categorie sunt: Iniţial de la Boucheron, Pure
Wish de la Chopard, Coco de la Chanel, Mania de la Armani, Youth Dew de la Estee
Lauder, Kenzo Jungke L’Elephant de la Kenzo, Opiu de la Yves Saint Laurent şi
Cristobal de la Balenciaga.
Fig. 3.4.1.14. Parfumuri orientale cu notă condimentată: Pure Wish, Coco, Opiu
Parfumuri orientale cu notă de vanilie.

Aroma orientală a acestor parfumuri este accentuată prin adăugarea vaniliei şi a
notei de ambră. Parfumuri însemnate din această categorie sunt: Dune de la Christian
Dior, Emporio She de la Armani, Contradiction Woman de la Calvin Klein, Allure de la
Chanel, Institution de la Estee Lauder, Jicky şi Shalimar de la Guerlain, GoodLife
Womande la Davidoff, Must Soir de la Cartier, Roma de la Laura Biagiotti, Ombre
Rose de la Jean-Charles Brosseau, Sensatios de la Jil Sander, Dzing! de la L’Artisan
Parfumeur, Lolita Lempicka de la Lolita Lempicka, Angel de la Thierry Mugler şi Yohji
de la Yohji Yamamoto.
24
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.1.15. Parfumuri orientale cu notă de vanilie: Dune, Institution, Shalimar
Parfumuri orientale cu notă lemnoasă.

Având ca scop accentuarea acordului oriental, se adaugă note calde şi bogate cum
ar fi ambra şi lemnul de santal sau note seci cum este cedrul. Cele mai apreciate
parfumuri din această categorie sunt: Dolce Vita şi Hypnotic Poison de la Christian
Dior, Givenchy Oblique RWD de la Givenchy, Samsara de la Guerlain, Truth de la
Calvin Klein, Rumba de la Balenciaga şi Feminite du Bois de la Shiseido.
Fig. 3.4.1.16. Parfumuri orientale cu notă lemnoasă: Hypnotic Poison, Samsara,

Truth
3.4.2. PARFUMURI DE BĂRBAŢI
Parfumuri aromate.
Caracteristic parfumurilor aromate este un acord având la bază plante aromate
cum ar fi salvia, rozmarinul, cimbrul şi levănţica, cărora de obicei li se adaugă note
citrice şi condimentate. Caracterul masculin al acestor compoziţii le face să fie preferate
în gama parfumurilor pentru bărbaţi.
Parfumuri aromate cu notă acvatică.

Compoziţia acestei subfamilii înseninează acordul principal aromat cu notă
oceanică. Acestei familii îi aparţin mai multe creaţii recente. Amintim două dintre
parfumurile aromate având notă acvatică, apreciate pe scară mondială de către
consumatori: Aqua Di Gio for Men de la Armani şi Kenzo for Men de la Kenzo.
Parfumuri aromate cu notă de ferigă (Fougere)

În această subfamilie notele aromate sunt îmbinate cu un acord tradiţional de
ferigă, caracterizat de note de levănţică, lemnoase, de cumarină, de geraniu şi de licheni
de stejar. Menţionăm câteva parfumuri aromate având notă de ferigă: Kouros de la Yves
Saint Laurent, Azzari pour Homme de la Azzaro, Drakkar Noir de la Guy Laroche,
Snow de la Bogner, Lacoste for Men de la Lacoste, Lalique for Men de la Lalique,
Mexx Man de la Mexx, Paco Rabane for Men de la Paco Rabane şi Tabac Man de la
Tabac.
25
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.2.1 Parfumuri aromate cu notă de ferigă Kuoros, Drakkar, Tabac
Parfumuri aromate cu notă fresh.

Buchetului aromat caracterizat de o notă de bază lemnoasă i se adaugă note
proaspete cum ar fi florile albe sau note citrice. Parfumurile din această categorie sunt:
Pleasures for Men de la Esteee Lauder, Eternity for Men de la Calvin Klein, Cool Water
de la Davidoff, Happy for Men de la Clinique şi Booster de la Lacoste.
Fig. 3.4.2.2. Parfumuri aromate cu notă fresh: Pleasures, Eternity, Happy
Parfumuri aromate cu notă verde.

Acordul dominant este îmbogăţit prin adăugarea notelor verzi amintindu-ne de fân
cosit şi de iarbă proaspătă. Parfumurile care reprezintă această categorie sunt: New West
for Men de la Aramis, Pure Lavander de la Azzaro, Escape for Men de la Calvin Klein,
Hugo de la Hugo Boss, Lacoste 2000 de la Lacoste, Polo Sport de la Ralph Lauren şi
Pour un Homme de la Caron.
Fig. 3.4.2.3. Parfumuri aromate cu notă verde: Escape, Hugo, Polo Sport
Parfumuri citrice.
Această familie include toate parfumurile care au compuşi de bază note citrice
cum ar fi bergamota, lămâiul, portocalele, mandarinele şi grepfrutul. Aceste parfumuri
sunt caracterizate printr-un miros curat şi proaspăt. Prima apă de colonie (Eau de
Cologne) îi aparţine acestei categorii. Caracterul masculin îi este conferit adesea de
prezenţa notelor aromate şi condimentate.
Parfumuri citrice cu notă aromată.

Acordul citric este îmbogăţit prin adăugarea notelor aromate cum ar fi cimbrul,
rozmarinul sau tarhonul. Menţionăm trei parfumuri din această categorie: Armani pour
Homme de la Armani, Chrome de la Azzaro şi Eau sauvage de la Christian Dior.
26
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.2.4. Parfumuri citrice cu notă aromată: Chrome, Eau Sauvage
Parfumuri orientale.
Împrospătate cu idei aromate sau citrice, parfumurile orientale îşi trag bogăţia şi
splendoarea din substanţe preţioase cum ar fi ambra, răşinile, tutunul, condimentele,
lemnele exotice şi note animalice.
Parfumuri orientale cu notă de ferigă.

Notele de vârf ale parfumurilor orientale din această subcategorie se
caracterizează prin arome de ferigă, compuse din levănţică, cumatină şi licheni de stejar.
Reprezentativ pentru această familie este parfumul Le Male de la Gaultier.
Parfumuri orientale cu notă condimentată.

Acordul de ambră este îmbogăţit cu note condimentate, cum ar fi nucşoara,
cuişoarele şi scorţişoare. Body Kouros de la Yves Saint Laurent, Hugo Dark Blue de la
Hugo Boss, Must for Men de la Cartier şi Ted de la Ted Lapidus sunt parfumuri
reprezentative pentru această categorie.
Fig. 3.4.2.5. Parfumuri orientale cu notă condimentată: Body Kouros, Must for
Men
Parfumuri orientale cu notă lemnoasă.

Parfumurile din această familie sunt caracterizate prin acorduri orientale compuse
din note calde şi bogate cum ar fi vanilia, cumarina şi labdanum accentuate cu ajutorul
unor note lemnoase bogate cum ar fi paciuli, lemnul de santal sau vetiverul. Cele mai
importante parfumuri din această categorie sunt: Gentleman şi Pi de la Givenchy, Habit
Rouge de la Guerlain, Nemo de la Cacharel, Allure Homme de la Chanel, Contradiction
for Men şi Obsession for Men de la Calvin Klein, Cristobal for Men de la Balenciaga,
Desire for a Man de la Dunhill, Roma per Uomo de la Laura Biagiotti, Lolita Lempika
for Men de la Lolita Lempika, A*Men de la Thierry Mugler şi Very Valentino for Men
de la Valentino.
Fig. 3.4.2.6. Parfumuri orientale cu notă lemnoasă: Pi, Nemo, Obsession

27
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Parfumuri lemnoase.
Aceste parfumuri, având notă de mijloc lemnoasă, au o aromă caldă şi bogată
atunci când la baza acesteia se află lemnul de santal sau paciuli. Cedrul şi vetiverul
conferă acestor parfumuri arome seci. Acordurile masculine calde, seci şi elegante
adesea conţin note citrice sau aromate.
Parfumuri lemnoase cu notă acvatică.

Adesea compoziţia acestor parfumuri este armonizată cu un aromat, la structura
lor adăugându-se note oceanice. Reprezentativ pentru această subfamilie este parfumul
L’Eau d’Issey for Men de la Issey Miyake.
Parfumuri lemnoase cu notă aromată.

Acordurile lemnoase reprezintă esenţa acestor compuşi care încep întotdeauna cu
o notă aromată cum ar fi cimbrul, rozmarinul sau salvia. Cele mai renumite parfumuri
lemnoase având o notă aromată sunt: Jazz de la Yves Saint Laurent, Pure Vetiver de la
Azzaro, 1881 pour homme de la Cerruti, Romance for Men de la Ralph Lauren.
Fig. 3.4.2.7. Parfumuri lemnoase cu notă aromată: Jazz, Romance
Parfumuri lemnoase cu notă chypre.

Adăugarea notelor chypre cum ar fi lichenii de stejar şi labdanum îmbogăţesc
acordul predominant lemnos. Dintre parfumurile reprezentative ale acestei categorii
amintim: Antaeus de la Chanel, Aramis de la Aramis, Aigner pour Homme de la
Aigner, XS Extreme de la Paco Rabanne şi Polo de la Ralph Lauren.
Fig. 3.4.2.8. Parfumuri lemnoase cu notă chypre: Aramis. Polo
Parfumurile lemnoase cu notă florală şi de mosc.

Această categorie se caracterizează printr-o notă predominant lemnoasă care poate
fi cedrul, paciuli sau lemnul de santal. Diferitele note de vârf florale includ violetele şi
stânjenelul. Aroma persistentă este de obicei compusă din note de mosc. Amintim
câteva dintre parfumurile renumite aparţinând acestei categorii: Dune for Men şi
Fahrenhait de la Christian Dior, Emporio He de la Armani, Egoiste Platinum de la
Chanel, Bvlgari for Men de la Bvlgari, Touch for Men de la Burberry, L’Anarchiste de
la Caron, Declaration de la Cartier, Grey Flannel de la Geoffrey Beene, XS de la Paco
Rabanne şi Paul Smith for Men de la Paul Smith.
28
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.4.2.9. Parfumurile lemnoase cu notă florală şi de mosc: Dune, Fahreinhait,

Bvlgari, Touch for men
Parfumuri lemnoase cu notă condimentată.

Parfumurile din această categorie se caracterizează printr-o mireasmă delicată de
lemn de santal îmbinată cu note tari condimentate cum ar fi piperul, nucşoarele şi
scorţişoara. Menţionăm câteva parfumuri din această familie: Boss de la Hugo Boss,
Rush for Men de la Gucci, Cacharel pour Homme de la Cacharel, Ho Hang de la
Balenciaga, Rocabar de la Hermes, Tommy Boy de la Tommy Hilfiger şi Yohji Homme
de la Yohji Yamamoto.
Fig. 3.4.2.10. Parfumuri lemnoase cu notă condimentată: Boss, Rush, Cacharel,

Rocabar
3.4.3. PARFUMURI DESTINATE COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR.
Primul parfum pentru copii a fost Pomme d’Api, lansat de Yves Rocher în 1984,
punând prin aceasta bazele unei noi categorii de parfumuri: a celei destinate copiilor. În
opinia specialiştilor copiilor le plac mirosurile de mandarine, zmeură şi mentă. De
obicei, parfumurile din această categorie au ca note principale arome fructate. De
asemenea, caracteristic acestor parfumuri este crearea lor fără prezenţa alcoolului.
Amintim câteva exemple de parfumuri pentru copii: Pomme d’Api de la Yves Rocher,
Junior de la Lacoste, Baby Doll de la Yves Saint Lauren, Mille Sabords de Tintin de la
Shao ko, etc.
Eau de Chanson, Eau d’Amour, Puzzle de la Coty, Cap Nature de la Yves Rocher
sunt câteva exemple de parfumuri destinate adolescenţilor, aceste parfumuri având la
bază note de tinereţe, pline de viaţă, colorate care evocă regiuni tropicale calde.
Fig. 3.4.3.1. Parfumuri pentru copii: Baby Doll
29
___________________________________________________________________________
Absolvent:
SCHEMA DE CLASIFICARE A PARFUMURILOR.

cu notă florală
Chypre cu notă fructată
Citrice cu notă aromată
cu notă aldehidică
cu notă acvatică
cu notă de garoafă
cu notă fructată
De damă Florale cu notă verde
cu notă de iasomie
cu notă de lăcrimioară
cu note de portocală şi
tuberoză
cu note de trandafir şi iris
cu note lemnoase şi de mosc
cu notă florală
Orientale cu notă condimentată
cu notă lemnoasă
TIPURI DE
PARFUMURI cu notă acvatică
Aromate cu notă de ferigă
cu notă fresh
cu notă verde
Citrice cu notă aromată
cu notă de ferigă
Orientale cu notă condimentată
cu notă lemnoasă
Bărbăteşti
cu notă acvatică
cu notă aromată
Lemnoase cu notă chypre
cu notă florală şi de mosc
cu notă condimentată
Destinate copiilor pentru nou-născuţi
şi adolescenţilor copii
Adolescenţi
3.5. Clasificarea parfumurilor după semnul zodiacal al persoanei interesate

Este demonstrat faptul că un parfum se potriveşte mai bine unei persoane decât alteia.
Unii oameni îţi ghidează viaţa după cum le spun astrele, înseamnă că atunci îţi vor alege şi
parfumul conform înclinaţiilor pe care fiecare semn zodiacal le are către anumite miresme.
a) Berbecul.
30
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Aceste persoane cu o personalitate puternică şi debordantă sunt sfătuite să folosească

parfumuri care nu umblă cu ocolişuri, ci se afirmă cu tărie. Subtilitatea nu este o caracteristică
a acestei zodii aşa că vor alege un flacon de „Giorgio Beverly Hills” sau explozivul „Ferre” al
lui Gianfranci Ferre. De asemenea se potriveşte şi „Red” de la Girgio Beverly Hills precum şi
„Youth dew” de la Lauder. Dacă în final vor recunoaşte că totuşi şi-au păstrat un suflet de
copil şi îndrăgesc lucrurile frumoase puteţi folosi „Cabochard” de la Gres sau „Miss Dior”,
„White linen”, „Rive Gauche” al lui Yves Saint Laurent, „Poeme” al lui Lancome.
b) Taur.
Persoane entuziaste şi cu clasă preferă „Femme” de la Rochas, „Deci Dela”. Pot să
mai încerce o senzaţie de căldură şi cordialitate cu „Fendi” sau cu „Roma” de la Laura
Biagiotti. Parfumurile care evocă amintiri din trecut sunt recomandate, cum ar fi „Amarige” al
lui Givenchy, „Je reviens” de la Worth, precum şi blândul şi seducătorul „Ysatis” au „No.
19”, dar şi izurile fructate orientale ale lui „Casmir” de la Chopard. Pentru ocazii speciale şi
de neuitat „Gio” al lui Armani, voluptosul „Mon parfum” creat de Paloma Picasso sau „Asja”
de la Fendi. O stare de spirit puţin melancolică se potriveşte cu „Tea rose” de la Perfumer s
Workshop, „Treasor” de la Lancome, „No. 4711”.
c) Gemeni.
Indivizi vioi şi neastâmpăraţi cu personalităţi multiple funcţie de situaţii cărora li se
potrivesc următoarele: „Moschino, Oscar de la Renta, Champagne, Joy, Tuscany per donna,
Carolina Herrera, Tendre poison, Senso, Versus donna, Cabotine, Bvlgari”.
d) Rac.
Femeile din această zodie sunt bune gospodine, mame desăvârşite dar în adâncul
sufletului iubesc viaţa tumultuoasă şi agitată. În funcţie de fiecare situaţie se potrivesc
următoarele parfumuri: pentru o mamă de familie fericită „Mutter Courage”, iar pentru aceea
care a angajat un baby-sitter „Opium” de la Yves Saint Laurent, foarte elegantul „Kenzo” de
la Kenzo, „Boucheron”, „Jaipur” tropicalul „Fidji” de la Boucheron, dacă totuşi se doresc
parfumuri mai temperate „Diorissimo” de la Dior, „Jardins de bagatelle” al casei Guerlain,
„Chamade”, iar pentru o noapte romantică „Romeo” de la Romeo Gigli.
e) Leu
Deşi este un leu care trăieşte în jungla de beton din marile oraşe, femeia leu ştie să îşi
compună o aparenţă civilizată, purtând în special parfumuri de genul Coco” de la Chanel,
„Knowing” de la Lauder, pentru ocazii speciale „Ysatis” e la Givenchy au „caleche” de la
Hermes. În diferite situaţii se pot folosi şi Dolce & Cabbana”, „Cristalle” de la Chanel,
„Shalimar”, „Champagne” al lui Yes Saint Lauren, „Panthere” de la Cartier, „Sublime” de la
Patou au „Gio” al lui Armani.
f) Fecioara.
Persoane cu un spirit critic foarte dezvoltat, chiar şi la adresa propriei persoane, cu
standarde foarte rigide, dar cu un bun gust de mare lux şi eleganţă care le determină să aleagă
„Boucheron”, „Ungaro”. Când romantismul şi naivitatea îşi fac apariţia „Parfum d’ete” al lui
Kenzo, „Mitsouko”, „Heure bleu” de Guerlain, creatori precum Jean-Paul Gaultier, Van Cleef
sau Versace cu „Cinnabar” sunt cei care vor satisface dorinţele femeilor din această zodie.
g) Balanţa.
Cochete, romantice, nomade, se întristează uşor, dragostea lor este centrul universului
– acestea sunt femeile din zodia balanţei. Parfumurile care se potrivesc sunt agreabile şi
persiflant-inocente: Cabotine, Dolce & Cabbana, Tuscany per donna, Paris, Estee, Amarige,
Miss Dior, Jardins de bagatelle, Toscade, Chamade.
31
___________________________________________________________________________
Absolvent:
h) Scorpion.
Femei cărora le place să fie întotdeauna în centrul atenţiei, răzbunătoare, sigure şi
mândre, deci şi parfumurile care li se potrivesc trebuie să fie pe măsură: Poison, Tendre
poison, Shalimar, Magie noire, Mon parfum, Bal a Versailles, Jardins de Bagatelle, O de
Lancome, Coco, Opium, Obssesion, Bvlgari, Must.
i) Săgetătorul.
Deoarece are o personalitate mai moale sensibilitatea fiind punctul tare al săgetătorilor
– se recomandă parfumuri liniare şi nepretenţioase, asortate temperamentului necomplicat:
No. 19, Deci Dela, O de Lancome, Joy, Private Collections, Je reviens, Jicky, White linen,
Rive Gauche, Dune, halimar, Fendi, safari.
j) Capricornul.
Femei ambiţioase, cu un farmec devastant folosesc parfumuri create parcă pentru ele
cum ar fi: Red, Champane, No. 5, Vanderbilt, Youth dew, L’Air du temps, Calandre, Diva.
k) Vărsătorul.
Persoane bine intenţionate dar puţin cam prea insistente – trebuie să evite parfumurile
dulci şi zglobii şi să aleagă miresme calmante care să aducă relaxare: Plasues, Escape, L’eau
d’Issey, iar pentru seară Arpege, Femme, Caleche, Sublime, Boucheron, Jicky, Parfum d‚ete.
l) Peşti.
Zodie cu o duplicitate inimaginabilă, aceste persoane pot fi şi bune şi rele în acelaşi
timp. Individualişti la fel ca peştii aceştia preferă parfumuri verzi: Vent vertm Mitsouko,
Parfum d’ete, O de Lancome, Samsara, Bal a Vesailles, Must, Gio, iar pentru ocazii Mon
parfum, L’heure bleue, Dune.
3.6. Tipuri de parfumuri – clasificări după diferiţi autori

O clasificare riguroasă a parfumurilor este, practic, imposibilă, deoarece nu se poate
trage o linie de demarcaţie clară între diferitele tipuri, chiar dacă încadrarea lor într-o anumită
categorie este realizabilă. În general, parfumurile sunt elaborate pentru două categorii
principale de consumatori: bărbaţi şi femei, deşi, există şi parfumuri ambigen şi diferite
compoziţii care se adresează copiilor.
• Comitetul Francez pentru Parfumuri a stabilit următoarea clasificare a
parfumurilor:
 Parfumuri citrice: ingredientele principale ale acestor parfumuri sunt
uleiurile esenţiale obţinute prin metoda presării la rece a mirodeniilor unor fructe cum ar fi
bergamota, lămâiul, portocalele şi mandarinele, etc. această categorie cuprinde şi prima apă
de colonie (Eau de Cologne). Această familie se subdivizează în: parfumuri citrice cu note
florale, parfumuri citrice cu note chypre, parfumuri citrice cu note condimentate, parfumuri
citrice cu note lemnoase şi parfumuri citrice cu note aromate.
 Parfumuri fougere: Această denumire înseamnă „ferigă”, şi este una
imaginară, care în nici un caz nu se referă la mirosul ferigilor. Parfumurile din această
categorie conţin în general un acord compus din note de levănţică, de licheni de stejar, de
cumarină, de bergamotă, de geraniu, etc. familia aceasta este împărţită în următoarele sub-
familii: parfumuri fougere cu notă dulceagă de ambră, parfumuri fougere cu notă de ambră şi
notă florală, parfumuri fougere cu note condimentate şi parfumuri fougere cu note aromate.
 Parfumuri chypre: Denumirea derivă de la parfumul numit astfel al lui
Francois Coty lansat în 1917. succesul parfumului Chypre l-a făcut liderul unei mari familii
da care aparţin parfumurile care au la bază acorduri de licheni de stejar, de labdanum, de
paciuli, de bergamotă, de trandafir, etc. această familie este subdivizată în: parfumuri
aldehidice cu note florale, parfumuri chypre cu note florale, parfumuri chypre cu note
32
___________________________________________________________________________
Absolvent:
fructate, parfumuri chypre cu note verzi, parfumuri chypre cu note aromate, parfumuri chypre
cu note de piele.
 Parfumuri lemnoase: Aceste parfumuri sunt caracterizate fie de note
calde şi opulente cum ar fi santalul şi paciuli, fie de note seci cum ar fi cedrul şi vetiverul.
Notele de vârf sunt adesea compuse din arome de levănţică şi arome citrice. Subfamiliile ei
sunt: parfumuri lemnoase cu note citrice şi de coniferi, parfumuri lemnoase cu note aromate,
parfumuri lemnoase cu note condimentate, parfumuri lemnoase cu note condimentate şi note
de piele.
 Parfumuri tip ambră: Acestea se mai numesc şi parfumuri „orientale”,
sunt caracterizate prin prezenţa notelor de o moliciune caldă şi prăfoasă, cum ar fi vanilina şi
labdanumul. Versiunile acestei familii sunt: parfumuri tip ambră cu note florale şi lemnoase,
parfumuri tip ambră cu note florale şi condimentate, parfumuri tip ambră cu note citrice,
parfumuri tip semi-ambră cu note florale.
 Parfumuri tip piele: Sunt diferite de ceea ce ne-am imagina, având o
denumire neobişnuită. Parfumurile din această categorie conţin note seci sau chiar foarte seci,
încercând să reproducă mirosul caracteristic al pieii, al fumului, al lemnului ars, al
mesteacănului, al tabacului, etc., având ca note de vârf arome florale. Subfamiliile ei sunt:
parfumuri tip piele cu note florale şi parfumuri tip piele cu note de tabac.
• John Oakes împarte parfumurile în următoarele familii:
 Parfumuri florale: Aici găsim o adevărată mină de aur atunci când vrem
să le definim. Un mare număr de parfumuri sunt compuse din esenţe florale care alcătuiesc
laolaltă ceea ce se numeşte un buchet floral. Există atât de multe şi câteva sunt atât de
asemănătoare între ele, încât nimeni n-ar putea învinovăţi persoanele care ar ajunge la
concluzia că au fost copiate unele după altele. Fapt este însă că, oricât de tare ar semăna între
ele două parfumuri, ele nu sunt niciodată identice, nici măcar sub aspectul lor tehnic. Tocmai
de aceea avem de a face nu numai cu cea mai amplă categorie de parfumuri, dar şi cu cea mai
greu de ordonat.
Imensa majoritate a parfumurilor florale are la bază mult încercata şi fidela alianţă
dintre trandafiri şi iasomie. Este o combinaţie splendidă, care oferă acea bază convingătoare şi
romantică peste care se pot aşterne, practic, oricare altă idee în materie de efluvii. Variaţiile
pe aceasta temă încântătoare nu pot cunoaşte vreun sfârşit.
Desigur, nu toate buchetele florale conţin trandafiri şi iasomie. Multe îşi aleg cu totul
altă cale, combinând între ele alte flori, cum ar fi crinul amazonian, tuberoza şi narcisele în
White Diamonds, creat de Elisabeth Taylor. Nici măcar un boboc de trandafir sau o petală de
iasomie. Totuşi e vorba de o categorie de parfumuri pe care foarte mulţi o preferă şi care e
bine reprezentată.
 Parfumuri cu note verzi: A purta un parfum din familia celor „verzi”
este ca şi cum am face un salt în lumea copilăriei, printre miresmele inocente din câmpii şi
păduri, printre grădinile şi livezile în floare, pajişti proaspăt cosite şi belşugul de roade al
verii. Simţim cum dau năvală izul de iarbă udă, de frunze strivite în palmă, de flori culese pe
rouă, ba chiar adierea veselă a cearceafurilor uscate la soare şi boarea călduţă a pământului
după ploaie. Nu-i chip să ne cuprindă nostalgia!
Majoritatea parfumurilor din această categorie se încadrează în două familii: cea a
răşinilor, a muşchiului de pădure şi ferigilor (cunoscută drept chypre) şi mai pura familie a
frunzelor, ierburilor şi mugurilor.
 Parfumuri „pădureţe”: Categoria parfumurilor „pădureţe” este un
adevărat labirint de arome de fum, de scoarţă, de răşină, adunate din tufe de ferigi şi de
licheni, din frunze, rădăcini şi lemn de copaci.
33
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Exemple de parfumuri tipice aparţinând acestei familii sunt o raritate în ziua de azi. A
trecut de mult moda miresmei neadulterate a lemnului de santal, de cedru, de ferigă sălbatică
şi aşa mai departe. Concentraţii de asemenea esenţe se mai găsesc doar în parfumurile pentru
bărbaţi. De fapt, cele mai multe parfumuri din buza pădurii, ca să spunem aşa, poartă în jurul
lor o adiere de flori şi de mirodenii, ca o horbotă de danteluri menită să le mai îndulcească
conţinutul sumbru şi să-l potenţeze totodată, dându-i o strălucire aproape hipnotizantă. Însă în
ceea ce priveşte căldura şi senzaţia de materialitate, ele se dovedesc imbatabile şi au o
individualitate de necontestat.
 Parfumuri fructate: Aceasta este o categorie suculentă, apetisantă
aproape, în ansamblul ei conţine parfumuri atât de savuroase, încât dau impresia că ne satisfac
pe loc simţul olfactiv cu aromele calde, moi sau crude, de piersici, de prune, de caise, de
căpşuni şi de citrice; uneori mai oferă şi alte surprize ispititoare cum ar fi coacăze, struguri,
mango, măceşe. Aceste esenţe sunt utilizate drept notă dominantă şi sunt întărite cu flori şi
mirodenii compatibile, de obicei cu nuanţe de ierburi crude, contrabalansate de multe ori cu
adieri persistente de mosc şi de ambră.
 Parfumuri orientale şi persuasive: Compoziţia acestora se bazează în
general pe esenţe cum ar fi paciuli, vetiver, ambră, ierburi aromate şi chiar mirodenii iuţi,
amestecate cu flori care amintesc de Orient: trandafiri şi iasomie, garoafe şi petunii, tuberoze
şi ylang-ylang. Toate acestea tind către o intensitate covârşitoare, de aceea se recurge la
ingrediente care adaugă moliciune şi rotunjire, cum ar fi vanilia şi lemnul de santal, pentru a
ţine lucrurile în frâu, în limitele impuse de civilizaţie.
 În sfârşit mai există o categorie nou-inventată şi fermecător de reticent
intitulată „floriental”: o mixtură mai puţin îndrăzneaţă de esenţe florale, cu iz vag de
mirodenii şi de lemn oriental.
• În opinia lui Calkin şi Jelinek există următoarele categorii de
parfumuri:
 Parfumuri florale cu note de salicilat. Parfumurile din această
categorie sunt parfumuri florale, în compoziţia cărora intră salicilaţi în combinaţie cu note
lemnoase şi de mosc.
 Parfumuri florale cu notă aldehidică. Aceste parfumuri conţin
cantităţi importante de aldehide alifatice, în combinaţie cu note florale, lemnoase şi animalice.
Notele de bază includ santal, vetiver, metil ionone, ambră şi moscuri nitrice.
 Parfumuri florale dulci. Situate între parfumurile florale şi cele
orientale aceste compoziţii includ baze florale obţinute cu foarte multe componente de sinteză
la care s-au adăugat metil ionona, vanilina, cumarina şi civetul. Notele de vârf includ
bergamotă, neroli şi ylang-ylang.
 Parfumuri florale cu note de paiuli. Principalele componente în
acest tip de compoziţii sunt uleiul esenţial de paciuli, în combinaţie cu Hediona. Deşi
parfumurile de acest tip ar putea fi încadrate în clasa „Chypre” nota accentuată de paciuli
justifică încadrarea într-o clasă separată.
 Parfumuri Chypre. Parfumurile tip „Chypre” se referă la acele
compoziţii care au urmat linia primului parfum din această categorie, Chypre de la Coty. În
compoziţia parfumului este combinat extractul de licheni de stejar cu bergamotă, iasomie,
labdanum şi note animalice, la care se adaugă note lemnoase. Prin introducerea altor odorante
se obţin compoziţii foarte diverse, ceea ce a dat naştere la o mare varietate de produse.
34
___________________________________________________________________________
Absolvent:
 Parfumurile moderne. Parfumurile din această categorie au, în

general, o notă fructată, realizată într-o structură nouă monolitică, masivă şi nu pe structura
clasică de note de vârf, mijloc şi bază.
• În Enciclopedia Britanică găsim următoarea clasificare:
- Grupa florală conţine arome de iasomie, trandafiri, lăcrimioare şi gardenii.
- Cele aromate conţin esenţe de garoafe, cuişoare, scorţişoară şi nucşoară.
- Categoria lemnoaselor conţine arome de vetiver, lemn de santal şi cedru.
- Grupa lichenilor este caracterizată de o aromă de licheni de stejar.
- Grupa cunoscută sub denumirea de orientală conţine note dulci din categoria
lemnoaselor, lichenilor şi celor aromate, cum ar fi vanilie sau balsam fiind de obicei
accentuată de arome animalice, cum ar fi moscul sau zibeta.
- Grupa ierburilor este caracterizată de arome de ierburi dulci sau cuişoară.
- Grupa piele-tabac conţine arome de piele, tabac, mesteacăn.
- Grupa aldehidelor este caracterizată de arome de aldehide, de obicei fructate.
Parfumurile pentru bărbaţi fac parte în general din categoria citricelor, celor aromate,
pieii, levănţicii, ferigelor şi lemnoaselor.
• O altă clasificare găsim pe internet www.laparfumerie.com:
1. Parfumuri pentru femei:
 Parfumuri Chypre: Parfumurile din această familie conţin arome de
salvie, levănţică, licheni de stejar, paciuli şi răşini. Denumit după insula mediteraneană Cipru
şi inspirat după parfumul cu acelaşi nume al lui Francois Coty, acest parfum din grupa
lemnoaselor – lichenelor este perfect pentru doamnele care iubesc natura. Cele mai renumite
parfumuri chypre sunt Halston de la Halston Fragrances, Knowing de la Estee Lauder, Miss
DIor de la Christian Dior şi Moments de la Priscila Presley. O aromă clasică fără vârstă,
sinonimul elegantei. Conţine note de gardenie, bergamotă, iasomie, narcisă, neroli, trandafir,
patchouli şi santal. Floral.
Fig. 3.6.1. Miss Dior
 Parfumuri
citrice: Parfumurile din această
familie conţin arome de lămâie,
mandarine, tei, grapefruit şi
bergamotă. Fineţea şi
prospeţimea lor sunt potrivite
pentru week-end-uri cu o ţinută obişnuită. Cele mai renumite parfumuri citrice sunt Eau de
Rochas de la Rochas şi Gieffeffe de la Gianfranco Ferre.
 Parfumuri florale: Parfumurile din această categorie conţin arome de

violete, garoafe, trandafiri, gardenii, lilieci, tuberoze şi narcise. Parfumurile florale conţin de
obicei o combinaţie de diferite miresme florale. Cele mai renumite parfumuri florale sunt
Chloe de la Lagerfeld, Eternity de la Calvin Klein, Gucci Accenti de la Gucci şi Joy de la Jean
Patou.
35
___________________________________________________________________________
Absolvent:
 Parfumuri florientale: Parfumurile din această categorie conţin arome

de iasomie, gardenie, frezie, flori de portocal şi ochiul boului. Ea are de asemenea ca note de
bază arome din lemn de santal, mosc, ambră şi caise. Deşi ea este o versiune a familiei florale
conţine esenţe destul de puternice pentru a fi identificate corespunzător. Parfumurile din
această categorie pot fi folosite atât în timpul zilei, cât şi noaptea datorită combinaţiei de flori
exotice şi aromate şi diferitelor esenţe. Cele mai renumite parfumuri florientale sunt Joop!
Femme de la Joop, Samsara de la Guerlain, Sun Moon Stars de la Karl Lagerfeld şi Tresor de
la Lancome. O aromă pasionantă, proaspătă, florală, orientală, cu note de neroli, bergamot,
iasomie, patchouli. Ideală într-un cadru neoficial sau la birou.
Fig. 3.6.2. Joop! Femme
 Parfumuri fougere: Această familie conţine arome cumarine, licheni

de stejar, levănţică şi câteodată ulei de geraniu. Cele mai renumite parfumuri din familia
fougere sunt Baryshnikov de la Parlux Fragrances, Cool Water Woman de la Davidoff şi
Safari de la Ralph Lauren. Cool Water este o experienţă energizantă, oceanică, plină de
prospeţime. Un amestec de lavandă, mentă, coriandru, floare de portocal, iasomie, muscată,
lemn de santal.
Fig. 3.6.3. Cool Water Woman
 Parfumuri fructate: parfumurile din această familie conţin arome de

mere, caise, mandarine, bergamote, ananas şi papaya. Ele sunt cunoscute prin aroma pură de
citrice şi o uşoară căldură asemănătoare cu cea a piersicilor. Cele mai renumite parfumuri cu
36
___________________________________________________________________________
Absolvent:
arome fructate sunt Jess de la Jessica McClinton, Lauren de la Ralph Lauren şi Liz Claiborne
de la L. Claiborne.
 Parfumuri verzi: Parfumurile din această familie conţin arome de

rozmarin, levănţică, pin, ienupăr, zambile. Ele au un miros de frunze verzi şi iarbă proaspăt
cosită combinată cu adieri de toamnă. Cele mai renumite parfumuri din această familie sunt
No. 19 de la Chanel, Gio de la Giorgio Armani, Safari de la Ralph Lauren şi Sung de la
Alfred Sung.
 Parfumuri moderne: Parfumurile din această familie conţin aldehide
care sunt parfumuri pur chimice. Mirosul lor devine mai puternic pe măsură ce este încălzit de
către piele; de asemenea aldehidele intensifică alte mirosuri dintr-un parfum. Această tendinţă
a fost iniţiată de către Coco Chanel prin parfumul No. 5, folosit aproape în fiecare parfum
creat la ora actuală. Cele mai renumite parfumuri moderne sunt No. 5 de la Chanel, Red de la
Giorgio Beverly Hills şi White Linen de la Estee Lauder.
 Parfumuri orientale: Parfumurile din această familie conţin arome de
ambră, lemn şi răşină. Sunt foarte potrivite pentru seară datorită faptului că au un miros
puternic. Cele mai renumite parfumuri orientale sunt Black Pearls de la Elizabeth Taylor,
Casmir de la Chopard, Opium de la Yves Saint Lauren şi Shalimar de la Guerlain. Yves Saint
Laurent a dorit să creeze o aromă care să evoce Orientul, o întrupare a spiritului misterios,
exotic al Imperiului Chinez. Opium: un nume provocator care sugerează dependenţă, pasiune,
incitare. Rafinată, senzuală şi unică, această aromă feminină este un amestec de trandafir,
garoafă, lemn de santal, piper, iasomie, ylang-ylang, scorţişoară şi vanilie. Recomandat ca
parfum de seară, oriental/condimentat.
Fig. 3.6.4. Opium
 Parfumuri tip ozon şi ocean: Parfumurile din această familie conţin în

totalitate materii sintetice care amintesc de lucrurile care nu se pot prelucra pe cale naturală ca
şi îmbutelierea sprayurilor cu miros oceanic sau de munte şi uscarea cearceafurilor. Cele mai
renumite parfumuri sunt Acqua Di Gio de la Giorgio Armani, Dune de la Christian Dior,
Ocean Dream de la Giorgio şi Sunflower de la Elizabeth Arden. O aromă care vorbeşte despre
intimitate şi apropiere. O aromă de flori preţioase mângâiate de briza oceanului. Conţine note
de bergamotă, mandarină, lemn de trandafir, iasomie, ylang-ylang, vanilie, santal, patchouli,
smirnă.
37
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.6.5. Dune
 Parfumuri condimentate: Parfumurile din această familie conţin arome

atât de cuişoare, ghimber, scorţişoară şi nucşoară, cât şi de anumite flori cu miros puternic ca
şi garoafele şi levănţica. Cele mai renumite parfumuri aromate sunt Coco de la Chanel, KL de
la Lagerfeld şi Poison de la Christian Dior. Îndrăzneaţă şi provocatoare, enigmatică şi
misterioasă, Poison este o aromă care are multe de spus. Conţine note de coriandru, prună,
trandafir, tuberoză, garoafă, scorţişoară, santal, mosc. Condimentat/Floral
Fig. 3.6.6. Poison
2. Parfumuri pentru bărbaţi:

 Parfumuri Chypre: Parfumurile din această familie conţin arome de
salvie, levănţică, licheni de stejar, paciuli şi răşină. Cele mai renumite parfumuri chypre sunt
D.K. Unleaded de la Dona Karen.
 Parfumuri citrice: Parfumurile de bărbaţi din această familie conţin
arome din ulei de lămâie, mandarine, tei şi bergamote. Cele mai renumite parfumuri citrice
sunt: Armani de la Giorgio Armani, Drakkar Noir de la Guy Laroche, Tommy de la Tommy
Hilfiger şi Blue Jeans de la Versace. O aromă caldă, lemnoasă, energizantă cu note
răcoritoare de citrice, foarte proaspăta şi modernă, ideală pentru zi.
38
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 3.6.7. Tommy
 Parfumuri fougere: Parfumurile de bărbaţi din această familie conţin

arome de cumarine, licheni de stejar, levănţică şi câteodată ulei de geraniu. Cele mai renumite
parfumuri din familia fougere sunt: Boss de la Hugo Boss şi Paco Rabanne de la Paco. Cu un
design minimal, această aromă are o mireasmă pură, proaspătă şi curată.
Fig. 3.6.8. Paco
 Parfumuri cu note de levănţică: Parfumurile pentru bărbaţi din această

familie conţin uleiuri din lavandă care cresc în sudul Franţei la fel ca şi levănţica cu spini care
creşte în Spania. Unul dintre cele mai vechi mirosuri din lume conţine baze pure şi este folosit
în fiecare zi. Cele mai renumite parfumuri cu note de levănţică sunt Ungaro Collection de la
Ungaro.
 Parfumuri tip piele: Parfumurile pentru bărbaţi din această categorie
conţin uleiuri de ienupăr şi fum de mesteacăn (un fel de răşină extrasă din mesteacănul
finlandez). Familia parfumurilor tip piele este foarte populară datorită acestei combinaţii
foarte puternice de arome dulci şi fumuri. Cele mai renumite parfumuri tip piele sunt English
Leather de la Dana Perfumes, Roayal Copenhagen şi Pour Lui de la Oscar de la Renta.
 Parfumuri orientale: Parfumurile din această familie conţin arome de
ambră, vanilie, lemn şi răşini. Sunt potrivite pentru seară datorită mirosului foarte puternic.
39
___________________________________________________________________________
Absolvent:
 Parfumuri lemnoase: Parfumurile pentru bărbaţi din această categorie

conţin arome de lemn de santal, lemn de trandafir, cedru şi vetiver. De asemenea aici se mai
include sub-categoria lemnoaselor cu note oceanice care conţine arome de mirt, mosc şi iris
albastru. Cele mai renumite parfumuri din familia lemnoaselor sunt Aramis de la Estee
Lauder, Cool Water de la Davidoff, Safari de la Ralph Lauren şi Lauder de la Estee Lauder.
• O altă clasificare provine de la parfumierul englez Piesse:
 Parfumuri cu miros accentuat de iasomie: destinate
femeilor spirituale şi cu umor.
 Parfumuri cu miros de magnolie: pentru femei tulburătoare.
 Parfumuri cu miros e mosc: destinate persoanelor puternice.
 Parfumuri cu miros de trandafir: destinate tinerilor în prima
fază a frumuseţii lor.
 Parfumuri cu miresme de citrice: potrivite pentru indivizi
melancolici.
 Parfumuri cu miros de heliotrop (plantă ale cărei flori miros
a vanilie): sunt pentru persoanele triste.
 Parfumuri „albastre - violet”: destinate, spune autorul
văduvelor tinere.
• O revistă franceză pentru femei a publicat un studiu
de sondare a pieţei axat pe atribuirea parfumurilor clasice anumitor tipuri de femei:
 Pentru femeia cultivată şi îndrăzneaţă:
„Paris” de Yves Saint Lauren şi impetuosul „Arpege”.
 Pentru femeia fatală: „Poison” de la Dior,
„Magie Noire” de la Lancome şi „Opium” de a Yves Saint Laurent – parfumuri provocatoare
şi capricioase.
 Pentru femeia hotărâtă: „Cabochard” de la
Gres, „Rive Gauche” de la Yves Saint Laurent, „Femme de tete” de la Scherrer – deoarece par
uşor masculine şi sugerează activitate.
 Pentru femeia de litere: „Quelques fleures”
de la Houbigant, „Mitsouko” de la Guerlain şi „Caleche” de la Hermes.
 Pentru femeia sportiv: „Fleures fraîches” de
la Worth, „Miss Dior” de la Christian Dior, „Ysatis” de la Givenchy.
 Pentru femeia discretă: „Chamade” de la
Guerlain, „Caline” de la Patou, „L’Air du temps” de la Nina Ricci.
40
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL IV
MARKETINGUL PARFUMURILOR
Parfumurile sunt fabricate în condiţii de securitate desăvârşită, de casele

producătoare, în laboratoare special amenajate. Pionul numărul unu al laboratorului este
creatorul, care are în subordine un număr de chimişti care se ocupă în special de
cantităţi, de esenţe şi de ingredientele folosite în compoziţia parfumului. În laborator
mai lucrează designeri care creează forma şi culoarea sticlei în care va fi comercializat
parfumul, aceasta trebuie să reprezinte personalitatea licorii pe care o ţine captivă.
Oriunde în lume se comercializează parfumuri acestea poartă emblema şi numărul
de cod cu care pleacă din laborator. Tot în aceste laboratoare se creează eşantioanele
care sunt folosite în momentul vânzării ca material de promovare şi al căror preţ este
suportat de casa producătoare.
Firmele producătoare au o distribuţie bine organizată astfel încât aceste parfumuri
să nu poată fi comercializate pe pieţe paralele, altele decât cele impuse de firmă. Pentru
Europa firmele producătoare de parfumuri au reprezentanţa la Atena prin firma Ina
Internaţional care la rândul ei are reprezentanţe în toate ţările Europei.
Parfumurile sunt ambalate în cutii care sunt create în aşa fel încât să reprezinte
personalitatea parfumului. Primul creator care s-a gândit la faptul că fiecare parfum are
propria lui personalitate a fost Coty, la începutul secolului trecut. De atunci toate marile
case producătoare încearcă să prezinte acest lucru în forma şi culoarea pe care o dau
ambalajului şi sticlei.
Casa Boucheron, care la început era creatoare de bijuterii, creează acum şi
parfumuri, parfumuri a căror sticlă are forma unor bijuterii – inele, brăţări. Aşa cum
bijuteriile reprezintă ceva sofisticat la fel şi parfumurile casei Boucheron sunt sofisticate
şi complexe.
Un alt creator care ştie cum să reprezinte personalitatea unui parfum este Salvador
Dali – el venerează în creaţiile sale, la fel ca şi marele pictor al cărui nume l-a
împrumutat, omul şi natura. Sticlele sale stilizate reprezintă uneori forţele naturii, ca de
exemplu apa, soarele sau fizionomia umană: nasul, gura şi bărbia unei femei.
La casa Kenzo găsim sticluţe care au forma unor animale sălbatice sacre – tigri,
elefanţi. Creaţiile Kenzo sunt parfumuri ce dau o senzaţie de libertate dar sunt în acelaşi
timp parfumuri profunde şi complexe ca şi animalele pe care le reprezintă.
Comercializarea acestor parfumuri nu este obişnuită ca a unui produs oarecare, ci
mai degrabă o prezentare a parfumului şi o recomandare în acelaşi timp, a tipului de
parfum vis-a-vis de clientul pe care „prezentatoarea” (vânzătoarea) îl are în faţă. În
condiţiile în care clientul doreşte în mod expres un parfum, rolul prezentatoarei este
doar de al asigura de originalitatea parfumului, prezentându-i certificatul de calitate şi
codul de produs. Intervine însă şi aspectul când un necunoscător doreşte să cumpere un
parfum pentru el sau pentru un cadou, în aceste condiţii prezentatoarea are obligaţia să-i
remarce clientului tenul, culoarea părului, fizionomia şi să se intereseze de împrejurarea
41
___________________________________________________________________________
Absolvent:
în care doreşte să-l folosească. Toate aceste aspecte sunt foarte importante pentru că de
temperamentul şi de pigmentul pielii depinde foarte mult felul în care parfumul face
priză şi ulterior emană un anumit miros şi o anumită persistenţă.
Tot în comercializarea unui parfum este foarte important modul de expunere şi
aranjamentul în raft al acestora. De exemplu pentru anul 1998 aranjamentul impus a fost
în formă de piramidă şi într-o ordine deloc întâmplătoare. În faţa clientului, începând de
la stânga lui era aşezat în raft săpunul, dush bad-ul, apa de toaletă, apa de parfum şi
parfumul.
La vânzarea unui parfum clientul primeşte uneori şi un eşantion de promovare.
Preţurile sunt impuse de firma producătoare, în aşa fel încât oriunde în lume un tip de
parfum să aibă aproximativ acelaşi preţ. Persoanele folosite pentru comercializarea
(prezentarea) acestor parfumuri au o pregătire expresă în domeniu şi lunar au obligaţia
să se informeze despre tot ceea ce apare nou în domeniul parfumeriei.
4.1. Ambalarea, păstrarea şi transportul parfumurilor.

Importanţa ambalajului la produsele de parfumerie este evidenţiată de principalele
funcţii pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească. Acestea sunt: conservarea şi protecţia
produselor, manipulare, transport, depozitare, informarea şi promovarea produselor.
Funcţia de conservare: este funcţia elementară a ambalajelor, constând în protejarea
conţinutului de efectele mediului extern. Astfel putem vorbi despre următoarele tipuri de
protecţie pe care trebuie să le asigure ambalajul produselor de parfumerie: împotriva factorilor
fizici (acţiuni mecanice, lumină, temperatură, presiune); împotriva factorilor chimici şi fizico-
chimici (aer, apă, vapori, etc.).
Lumina este un factor fizic care produce decolorarea şi degradarea parfumurilor. Ele
sunt sensibile la lumină, producând reacţii fotochimice. Un rol al ambalajului parfumurilor
este de a opri pătrunderea luminii în interiorul acestora.
Protecţia chimică trebuie să răspundă necesităţii produselor de parfumerie de a nu
veni în contact cu anumite substanţe chimice, ambalajul jucând rolul de barieră împotriva
tuturor substanţelor volatile prezente în mediu (hidrocarburi, fum, prafuri) susceptibile de a
antrena alterarea proprietăţilor organoleptice, adică a mirosului şi rolul de barieră la transferul
gazos din interior către exterior, pentru a evita evaporarea parfumului.
Funcţia de promovare: rolul ambalajului produselor de parfumerie nu se limitează
numai la acela de a conţine şi proteja, ci şi de a facilita vânzarea acestora prin declanşarea
actului de cumpărare.
Ambalajul reprezintă parfumul şi contribuie substanţial la vânzarea lui. Fiind un
adevărat „vânzător mut” al produsului, informează şi „seduce” consumatorul.
Cele mai importante elemente ale funcţiei de promovare a produselor sunt:
identificarea şi prezentarea produsului de parfumerie; informarea cumpărătorilor; crearea unei
atitudini pozitive faţă de produs; modificarea mentalităţii şi a obiceiurilor cumpărătorului;
comunicarea cu clientul.
Principalele materiale din care se obţin ambalajele parfumurilor sunt hârtia, cartonul şi
sticla.
Datorită structurii sale amorfe, sticla este fragilă şi se sparge în urma aplicării unei
forţe exterioare. Ea nu are o structură cristalină, proprietăţile optice se referă la gradul de
penetrare al luminii şi efectul transmisiei acesteia în funcţie de lungimea de undă. Transmisia
luminii poate fi controlată prin adăugarea aditivilor de colorare în compoziţia sticlei.
Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare la produsele de parfumerie sunt: material
barieră excepţional, inertă din punct de vedere chimic faţă de parfumuri şi nu pune probleme
42
___________________________________________________________________________
Absolvent:
de compatibilitate cu produsul ambalat, nu are miros propriu, este transparentă – ceea ce

permite controlul vizual al parfumului de către consumator, poate fi colorată aducând astfel o
protecţie suplimentară produsului împotriva radiaţiilor ultraviolete, este un material rigid care
poate fi realizat în forme variate, are o rezistenţă mecanică suficient de mare pentru a suporta
şocuri externe, este un material economic, produs în cantităţi mari şi care nu încetează să se
perfecţioneze, este un material reciclabil.
Ambalarea tip aerosol: Ambalajul tip „aerosol” este un recipient rezistent la o
presiune interioară dată, prevăzută cu o deschidere în care se montează „o valvă” care asigură
etanşeitatea şi distribuirea conţinutului acestuia. Un ambalaj tip aerosol constă din: un
recipient de presiune, o valvă comandată de un buton, agent pulsor, produsul activ (parfumul).
4.2. Marketingul parfumurilor la unii dintre cei mai importanţi producători

În marketingul parfumului din zilele noastre, calculul rece a înlăturat de mult
entuziasmul. Aproape nimeni nu mai vorbeşte de armonie şi compoziţie, astăzi se vorbeşte de
briefing şi segmente de piaţă.
Reminiscenţele nostalgice, pe care membrii comitetelor de conducere le lasă
ocazional să se scurgă în referatele lor, când definesc parfumul, ca şi Victor Hugo,
„răsuflarea cerului” sau, ca Paul Valerz „un templu al amintirii”, sunt apeluri sentimentale la
mituri milenare despre senzualitatea parfumurilor. Nostalgii în faţa sonorelor case de marcat.
Maurice Roger, preşedintele parfumurilor Dior, a încercat atunci când s-a acordat Prix
International de la Parfumerie pe 1987 pentru Poison, să construiască o asemenea punte peste
secole. Legenda despre Caterina de Medici se leagă de „Poison-ul nostru”, „otrava inimii”, a
spus el şi a povestit apoi istoria despre regina vrăjitoare care-şi trimitea duşmanii pe lumea
cealaltă cu mănuşile ei preparate şi parfumate cu otravă.
Lansarea unui parfum nou implică cheltuieli gigantice. Sume imense se scurg în
cercetare, studii de piaţă şi reclamă. O firmă mare cum e Guerlain scoate pe piaţă un parfum
nou doar la aproximativ patru ani. La alte case intervalul este şi mai mare.
Etapa de cercetare dezvoltare a produsului, după cum se poate observa, este mai
îndelungată ca la alte produse, aceasta prelungindu-se la câţiva ani de zile. În acest timp se
efectuează un studiu de piaţă stabilindu-se modelul clientei imaginare căreia i se va adresa
noul parfum. Se stabileşte vârsta, se caută o culoare de bază, care să se armonizeze cu
conceptul, se proiectează un flacon, se caută numele. Un parfum trebuie să fie armonios, o
unitate până în cel mai mic detaliu. Urmează briefingul, care stabileşte calitatea acestui
parfum. Sunt descrise individualitatea, aura şi persistenţa, aşadar stabilitatea aromei.
Parfumierului îi revine apoi sarcina dificilă de a găsi mirosul individual care se potriveşte
întru totul descrierii verbale. În zilele noastre, în mod normal, această treabă o realizează
chimiştii de înaltă calificare din laboratoarele marilor concerne. „Nasurile” autentice sunt
specimene plătite princiar, dar extrem de rare. În lume nu există astăzi mai mult de 30 până la
40 de specialişti autentici. Doar puţine firme mari, cum ar fi Chanel, îşi permit staruri proprii
pentru crearea de parfumuri. Pe lângă aceştia, mai există unii, nu mulţi care acţionează pe
piaţa liberă şi oferă imperiilor cosmetice creaţiile lor parfumate. Un parfum nu constă numai
din aromă. Numele şi flaconul sunt componente esenţiale ale imaginii asupra cărora se
concentrează reclama conotativă. De la începutul acestui secol, din zilele lui Lalique şi Coty,
parfumul îşi datorează, nu în mică parte, flaconului caracterul său inconfundabil.
În faza de lansare a produsului se creează campanii publicitare complexe, pornindu-
se de la poze, afişe, sloganuri până la scurte filmuleţe şi mostre care se oferă gratuit în reviste
de specialitate, precum şi acordarea de mostre gratuite în magazinele specializate. În cadrul
acestei etape se fac cheltuieli gigantice pentru promovarea noii game de produse.
43
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Urmează apoi faza de creştere – produsul devine cunoscut, începe să se diferenţieze

de produsele din aceeaşi familie, consumatorii sunt interesaţi de produs şi îl adoptă. Este o
fază care în cazul producătorilor renumiţi poate să dureze foarte puţin deoarece produsul a
beneficiat de o lansare corespunzătoare în cadrul segmentului de piaţă căruia i se adresează iar
de multe ori se mizează şi pe snobismului consumatorilor. Dacă persoana care reprezintă
imaginea respectivului parfum este aleasă cu grijă şi este considerată de segmentul de piaţă
drept lider de opinie acesta va avea un succes garantat.
Urmează faza de maturitate a produsului – în cazul parfumurilor aceasta poate fi
foarte îndelungată. Există parfumuri care au fost lansate cu zeci de ani în urmă şi sunt încă
foarte la modă. Contrar tendinţelor modei unde faza de maturitate a produselor este foarte
scurtă – un sezon sau chiar mai puţin, în cazul parfumurilor aceasta ajutată de o politică de
promovare corespunzătoare poate să dureze foarte mult.
Faza de declin – în cazul parfumurilor în cadrul acestei faze se poate recurge la o
îmbogăţire a gamei de produse cu noi accesorii pentru parfum (creme, dush-bad, săpunuri), se
poate încerca o crearea a unei noi variante mai apropiată de noile tendinţe în domeniul
parfumurilor sau se trece la o dezinvestire rapidă şi la scoaterea produsului de pe piaţă.
În fiecare caz, lansarea unui parfum este o aventură financiară în forţă. 35 de milioane
de dolari a costat campania publicitară realizată de Ogilvy pentru Passion of Liz Taylor, fără a
mai socoti costurile unei acuzaţii privitoare la drepturile de autor înaintate de franţuzoaica
Annick Goutal. Aceasta scosese pe piaţă încă din 1981 un parfum cu numele Passion.
Responsabilii cu marketingul de la grupul Unilever au ignorat acest lucru atunci când i-au
propus starului hollywoodian să pună în vânzare un parfum cu acelaşi nume. Goutal a intentat
proces şi a câştigat. Diva a trebuit să cedeze şi să-şi numească parfumul Passion of Liz
Taylor. Ca răspuns, Taylor a încercat să demonstreze cu atât mai extravagant că pasiunea este
o însuşire care nu i se potriveşte decât ei. Aşa cum se vede în subiectul reclamei – flaconul în
faţa divei decoltate -, linia albastru-violetă a ambalajului corespunde fabulos ochilor de pisică
machiaţi, de un albastru strălucitor, ai starului. Chiar şi numai imaginea de pisică sălbatică
este suficientă ca legitimare pentru unica pretendentă a unui parfum cu numele de Passion.
Vorbeşte de la sine despre toate cunoscutele istorii scandaloase şi poveşti de dragoste ale
divei, despre cele şase sau şapte căsătorii, despre scenele sălbatice cu Richard Burton din seria
„Se sărutau şi se băteau”. Am putea numi toate acestea pasiune. În definitiv, identitatea unui
produs trebuie să fie armonioasă până în cel mai mic detaliu.
Legătura de afaceri dintre starurile de film, mărimile pop, sportivi şi industria
parfumurilor este împletită după cel mai simplu dintre toate modelele triviale. O serie
nesfârşită de mereu alţi eroi principali, dar aceleaşi indicaţii de regie.
Se ia un star. Se îndreaptă într-o anumită măsură o pată de lumină asupra imaginii
sale. De pildă eroul unui serial de televiziune sau văduva unui idol rock’n roll. Apoi graniţele
dintre realitatea medială şi imaginea sondată a produsului sunt estompate cu multă artă.
Urmează studierea plasării pe piaţă. Desigur, se caută o mireasmă, care să se potrivească în
vreun fel la cele de mai sus.
Moments – Priscilla Presley.
Interpretare/legendă: flaconul în formă de inimă, un motiv floral, bazat în mod evident
pe tehnicile Matisse, ridică o punte de amintiri legate de hitul lui Elvis Heartbreak hotel. Hitul
următor „Blue hotel” al urmaşului lui Elvis din anii 1990, Chris Isaak, a şi apărut. Moments în
general: momentele frumoase ale frumoasei Priscilla cu Elvis, prea scurtele momente ale unei
căsătorii, etc.
4.3. Parfumul şi reclama
44
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Maeştri ai Art Nouveau au creat afişe pentru parfumuri. Sub influenţa unor mari
parfumieri ca Piver, Pinaud, Roger & Gallet, în cadrul parfumeriei împodobite cu nimbul
luxului s-au conturat primele începuturi de democratizare. O dată cu „Le petit journal”,
începând din 1863, presa devine cel mai important susţinător al reclamei. Între 1905 şi 1910,
ea cucereşte primul loc printre cele mai eficiente strategii de reclamă, iar afişul ca suprafaţă
de reclamă pierde, din importanţă în favoarea anunţului de ziar. „orice femeie ar prefera să
meargă pe jos şi să economisească banii de omnibuz, pentru a putea astfel să se parfumeze cu
Eau de Cologne Primiale” spunea primul anunţ din Le peti journale de pe la 1910.
Sub influenţa creatorilor de modă-parfumieri, în scurt timp acesta a dobândit din nou
rangul de produs de lux. Pe la începutul secolului 20 se practica oferirea de mici cadouri şi
atenţii pentru clientelă. Evantaiul era unul dintre cele mai uzuale accesorii.
În zilele noastre o apă de toaletă este accesibilă şi sugerează lejeritate, dinamică şi
activitate. Este produsul de masă perfect. Repartizarea bugetului pentru reclamă reflectă
imaginea. Pentru apele de toaletă se face reclamă în largul mediu al filmului publicitar ca şi în
diferenţiatele media tipărite. În cazul parfumurilor cu o concentraţie superioară şi cu mult mai
scumpe, presa predomină sensibil faţă de film (75 faţă de 15%).
La formularea subiectului publicitar se pot observa două tendinţe:
1. Starurile fotografice plătite scump imprimă prin stilul lor estetica spotului;
2. Din ce în ce mai des şi din ce în ce mai spectaculos, spoturile publicitare
povestesc întregi istorii.
Marile şi vechile case de couture şi parfumerie, cum sunt Chanel, Patou, Lanvin sau
Rochas mizează pe strategii publicitare de o distincţie rezervată, ca şi când prin această
declaraţie de „tăcere” ar vrea să le dea o lecţie gălăgioşilor nou veniţi pe piaţa parfumurilor.
Pentru a face să apară în imaginaţia clienţilor perechea de imagini Haute Couture – High
Class Perfumery, ei se încred mai întâi în atractivitatea numelui lor care stă chezaş pentru lux
şi calitate şi renunţă în bună măsură la înscenările de senzaţie.
Oricât de distinse şi de neobişnuit de reci vor să pară unele spoturi, un aspect este
comun tuturor campaniilor: accentuarea individualităţii şi (la creatorii de modă) încercarea de
a asorta pe cât posibil parfumul cu imaginea întregii mărci.
Campaniile publicitare au introdus parfumul şi pe cei care-l folosesc într-un univers
de stereotipuri între eros şi magie. Nu s-a făcut economie de nici un mit, n-a rămas
nevalorificată nici o legendă.
În ultimul timp, reclama pentru parfumuri s-a dovedit a fi şi o instituţie de
perfecţionare pentru fotografi şi o sursă de bani pentru regizorii de film.
4.4. Flacoanele
Cele mai vechi flacoane din lume au o vechime de aproximativ 3.000 de ani. Sunt
ulcioare, oale şi căni din teracotă, ca şi reprezentări antropomorfe, animale fabuloase, care
seamănă cu nişte porcuşori sau cu peşti aşa cum îşi imaginau egiptenii zeii soarelui. Mai
târziu când tehnica prelucrării sticlei s-a perfecţionat, s-a impus această materie. Una dintre
cele mai vechi misiuni ale sticlei a fost aceea de a păstra parfumurile şi cosmeticele.
De-a lungul secolelor flacoanele parfumurilor au trecut prin diferite stadii de evoluţie
de la acela în care se deosebeau foarte puţin de recipientele farmaceutice, apoi au reprezentat
diferite forme animale, îngeri şi clopote.
Colaborarea dintre parfumierul Francois Coty şi sticlarul Rene Lalique a făcut treptat
din flacon un fetiş. Forma sticlei şi parfumul au devenit o unitate, un semn de marcă. De
atunci modelarea unui flacon nu a mai fost sarcina unui sticlar oarecare, ci a unui artist.
45
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Lalique a creat o mulţime de flacoane figurative: insecte, flori, frunze şi femei drapate în
veşminte fluturânde, toate din sticlă.
Ulterior, în anii 30, a elaborat pentru Worth şi Lucien Lelong flacoane severe,
modelate geometric, corespunzător gustului prozaic al epocii. Astăzi, flacoanele Lalique şi
Baccarat se numără printre cele mai căutate rarităţi pentru colecţionari. Ele se obţin la preţuri
absolut excepţionale.
Exemple de har în modelarea unui flacon ar putea fi Shalimar de Guerlain, Le roi
soleil de Salvador Dali.
4.5 Vânzarea
Fiecare dintre casele producătoare sau creatorii de modă care produc şi parfumuri în
momentul creării unui parfum nou creează o adevărată gamă de produse care însoţesc
parfumul. Complexitatea gamei de produse variază în funcţie de decizia fiecăruia şi de
studiile de piaţă efectuate. În general o gamă de produse poate să cuprindă:
- apa de parfum;
- apa de toaletă;
- apa de colonie;
- şampon;
- dus-bad;
- săpun;
- creme de faţă, de mâini, de corp;
- after shave;
- etc.
Una sau ai multe dintre aceste componente pot să lipsească.
În momentul lansării pe piaţă pentru fiecare parfum este creată şi o modalitate de
comercializare. Vânzătorii magazinelor proprii, ai lanţurilor de distribuţie sau ai magazinelor
agreate sunt învăţaţi la traininguri cum trebuie aşezate în raft şi cum trebuie prezentate
clienţilor aceste produse, pentru că pentru fiecare gamă nouă există un mic detaliu care o
diferenţiază de cele precedente.
Ca un principiu general fiecare gamă nouă de produse este aşezată în raft în magazin
astfel încât să fie la înălţimea privirii clientului, iar gama precedentă se aşează pe un raft mai
sus. În mijloc se pune elementul principal (de exemplu apa de parfum), iar în stânga şi în
dreapta se etalează celelalte componente ale gamei. La traininguri vânzătorii sunt învăţaţi cum
să recomande un anumit tip de parfum unui client în funcţie de tenul acestuia, culoarea
părului, fizionomia şi împrejurarea în are doreşte să-l folosească. Toate acestea sunt aspecte
foarte importante pentru că de temperamentul şi de pigmentul pielii depinde foarte mult felul
în care parfumul face priză şi ulterior emană mirosul şi persistenţa
4.6. Alegerea parfumului potrivit

Prima dorinţă parfumată a oamenilor a fost să flateze nasul zeilor, să le captiveze
bunăvoinţa. Ritualul de astăzi nu mai e deloc interesat de nasul zeilor. Astăzi în locul zeilor
antici oamenii pun profesiunea – societatea – partenerul, deci reiese în mod clar că intenţia de
bază a fost şi este aceeaşi – succesul.
În momentul în care un individ doreşte să achiziţioneze un parfum trebuie să fie atent
la următoarele:
- identificarea: regăsirea propriei personalităţi în acel parfum;
- dispoziţia: regăsirea unei anumite dispoziţii de moment în parfum.
46
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Întărirea conştiinţei de sine, dorinţa erotică, atragerea atenţiei, diferenţierea, crearea

amintirii sunt alte elemente de care trebuie ţinut cont în momentul alegerii unui parfum.
Partea principală a alegerii este designul, numai şi numai identificarea propriei personalităţi
cu parfumul, căci el stabileşte intervalul în care este folosit acesta şi când trebuie schimbat.
Diferitele dispoziţii şi momente sunt un argument pentru folosirea mai multor parfumuri în
unul şi acelaşi interval de timp.
Un sondaj de opinie publicat de o revistă franceză a încercat să facă o hartă a
parfumurilor, ţinând cont de factorii socio - culturali care influenţează selectarea parfumurilor.
Franţa. Franţuzoaicele preferă parfumuri din propria ţară, plăcându-le în special
nuanţele florale şi orientale. „Anais Anais” de la Cacharel este, e câţiva ani, lider pe piaţă
urmat de „Opium”, „Chanel No. 5”, „L’Air du temps” I „Shalimar”.
Anglia. Englezoaicele preferă naturaleţea. „Opium” de la Yves Saint Laurent şi
„White linen” de la Estee Lauder îşi împart locul pe piaţă cu ape de toaletă foarte simple, cu n
uşor buchet de fruct. Lideri e piaţă: „Lace” şi „White satin” de la Yardley, două parfumuri
uşoare, florale, ca şi Tweed de la Lentheric, un parfum lemnos ca o pudră florală.
Germania. Cu puţini ani în urmă nici nu se putea vorbi de o parfumerie germană în
adevăratul sens al cuvântului. După ce, multă vreme, mărcile americane şi franceze şi-au
împărţit piaţa între ele – „Youth dew” de la Estee Lauder, „Opium” şi „KL” de la Lagerfeld
erau capetele de afiş – germanii vor să-şi dovedească independenţa. Femeile preferă nuanţe
grele, orientale: în frunte se situează „Joop!”, „Woman III” al lui Jill Sander, un parfum floral
lemnos, ca şi „Bogner” şi „Escada”.
Italia. A durat mult până ce italienii au descoperit segmentul de piaţă parfum. Abia de
vreo cincisprezece douăzeci de ani acesta a căpătat o importanţă economică, dar e mărci ca
Armani, Benetton, Moschino, Fendi, Ferre sau Versace nu se mai poate face abstracţie. În
primul rând se detaşează nuanţele de fruct, florale şi vii ca de exemplu „Valentino” e la
Valentino.
Spania. Femeia spaniolă de astăzi împrumută cu plăcere gusturi în materie de parfum
din lumea bărbaţilor. Înainte femeile spaniole se parfumau puţin, pentru că erau ţinute departe
e o viaţă socială în acest sens. În schimb bărbaţii foloseau din abundenţă ape de toaletă.
Acestea aveau un efect înviorător şi, curând, folosirea lor s-a extins asupra întregii familii.
Astfel femeile spaniole au ajuns la parfum în mod indirect, prin intermediul bărbaţilor.
Urmarea a fost că parfumurile picante, vegetale, sunt şi astăzi pe placul spaniolilor. În schimb,
nuanţele florale şi orientale sunt foarte rare „Aire” de la Loewe, „Alada” de la Myrurgia şi
„Estivalia” de la Puig sunt cele trei parfumuri care sunt cele mai bine vândute în Spania.
Faptul că „Anais Anais” este foarte bine primit poate fi interpretat ca o schimbare de
dispoziţie.
Un alt studiu evocă preferinţele femeilor în materie de parfumuri conform diferitelor
grupe de vârstă, astfel: femeile tinere în jur de 20 de ani asociază cu parfumul flacoanele
excentrice, ambalajele scumpe, parfumurile de designer. Se cumpără apariţia modernă a
parfumului şi se foloseşte ca un ajutor pentru crearea propriei imagini. Preferinţele lor în
materie de parfumuri sunt descrise ca dulci şi agresive. În centrul interesului stau parfumurile
oriental-dulci. Nuanţele de parfum violent respinse sunt cele confundate cu parfumurile
bărbăteşti au cu săpunul. În special mirosul de curăţenie datorată parfumului provoacă
asocieri cu opusul lui. Femeile din această grupă cumpără ţinând cont de aspect. Ele dovedesc
o înclinaţie puternică spre parfumurile de marcă şi pun un preţ ,ai ,are pe aspectul exterior şi
ambalaj.
La femeia de peste treizeci de ani, spectrul este considerabil mai larg; el se întinde de
la „Chypre” – cu miros ca de fruct, trece prin tipul oriental şi ajunge până la cel floral,
47
___________________________________________________________________________
Absolvent:
proaspăt. O parte din femeile testate s-au arătat oripilate de parfumurile oriental-dulcege. Ele
au interpretat asemenea parfumuri ca prototip al violetei respingătoare şi al sexualităţii ieftine.
A fel au fost asociate şi parfumurile floral-dulcege cu o femeie psihopată care-i scoate din
minţi pe bărbaţi.
Bărbaţii tineri între douăzeci şi treizeci de ani nu se omoară după nuanţe de parfum
din sfera oriental-duleagă – femeile care folosesc aşa ceva nu dau doi bani pe ele şi atrag
bărbaţii care au probleme de potenţă. De aici se vede că bărbaţii tineri nu manifestă nici un fel
de interes pentru aceşti stimulenţi direcţi, ei apreciind în parfumul care le place să-l simtă la
femei o asprime ceva mai distanţată.
48
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL V
DESCRIEREA UNOR PARFUMURI RENUMITE
Istoria Bvlgari
De peste un secol întruchipat stilul italian al bijuteriilor fine, împletite într-un design
clasic şi contemporan. Originea Bvlgari dintr-o veche familie de argintari greci care îşi
practicau comerţul în micul orăşel Kalarites.
Sotirio Bvlgari s-a născut în 1857, a devenit argintar şi a migrat în Italia.
În 1884 a fost deschis primul magazin în Roma pe strada Via Sistina. În 1905 a fost
mutat pe strada Via Condotti, iar acesta a rămas până în zilele noastre cel mai important
magazin al casei Bvlgari.
Perioada care a urmat celui de-a doilea război mondial a marcat o întorsătură
importantă în istoria Bvlgari deoarece atunci Bvlgari s-a îndepărtat de şcoala franţuzească şi a
început să-şi creeze stilul propriu şi distinct inspirat de clasicismul grec şi roman, de
renascentismul italian şi de aurarii romani ai secolului 19.
Această fuziune de stiluri diferite a dus la stilul şi imaginea unică care a devenit
marca Bvlgari. În anii 1970 Bvlagari sărbătorea extinderea internaţională cu deschiderea unui
magazin la New York urmat la scurt timp de inaugurarea altora în Paris, Geneva şi Monte
Carlo. Extinderea a continuat apoi în anii 1980 cu deschiderea celui mai important magazin
din SUA în New York pe strada Fift Avenue. Alte magazine de desfacere au urmat atât în
inima Europei: Londra, Milan, Munchen şi St. Moritz cât şi în Estul îndepărtat: Hong Kong,
Singapore, Tokyo şi Osaka, ajungându-se la cele peste 15 de magazine în toată lumea pe care
Bvlgari le are astăzi.
De-a lungul anilor Bvlgari şi-a continuat evoluţia ca un furnizor de produse de lux.
Astăzi colecţia Bvlgari de bijuterii, ceasuri, parfumuri, mătase şi accesorii din piele, ochelari
şi amenajări interioare formează o gamă care cuprinde toate definiţiile excelenţei.
Unele dintre cele mai caracteristice colecţii Bvlgari au devenit bijuteriile clasice.
Fiecare piesă poartă mărturia grijii, îndemnării şi atenţiei unora dintre cei mai talentaţi artişti
din lume, care lucrează în ateliere asemănătoare atelierelor renascentiste. Aici artistul îşi
foloseşte tot talentul şi îndemnarea , experienţa pentru a crea piese de o excepţională
perfecţiune. O bijuterie va fi inspectată în cel mai mic amănunt pentru a corespunde cu
calitatea tradiţională Bvlgari, armonia cu sensibilitatea şi intenţia creatorului.
Bvlgari a intrat în lumea producătorilor de ceasuri încă din anii 70, când a fost creată
societatea Bvlgari Time care gestiona producţia de ceasuri. Ceasurile Bvlgari urmează
standarde stricte: mecanisme elveţiene cu sticlă din safir anti şoc, rezistentă la zgârieturi şi
inele rezistente la apă. Disponibile din oţel, placate cu aur, cu diamante, cu brăţări din oţel,
piele, piele de crocodil, piele de şopârlă şi chiar cauciuc. Toate ceasurile Bvlgari urmează
stilul contemporan cu o frumuseţe simetrică cu volumul.
Parfumurile au fost adăugate la produsele clasice Bvlgari în 1992. Toate parfumurile
sunt inspirate din tradiţia ceaiului verde. Cu excepţia BLV şi BLV pentru bărbaţi care au note
e ghimber. Ceaiul a devenit un simbol al luxului fără a fi însă ostentativ, evocând o atmosferă
49
___________________________________________________________________________
Absolvent:
orientală, detaşare de ritmul zilelor noastre şi redescoperirea ritualurilor care laudă bunăstarea.
De aceea toate parfumurile Bvlgari sunt caracterizate de o personalitate puternică şi un stil
inconfundabil.
Eau Parfumee
Apa de colonie Bvlgari atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi exprimă bunăstare,
armonie, simplitate, eleganţă este de departe un ritual al senzaţiilor. Apă parfumată – un nume
simplu şi precis; apa: apa şi tot ce evocă este parfumat precis şi original cu note de ceai.
Ambalajul este de un verde discret, proaspăt şi discret din materiale nobile rafinate şi
texturate, având gravată simbolic o floare de ceai verde. Sticla: este o sticlă cu linii simple,
convingând umbra prospeţimii cu transparenţa, semnate Bvlgari. Este o invitaţie de a o folosi
cu generozitate atât ca apă de colonie cât şi ca spray.
Fig. 5.1. Eau de parfumee au the vert
Este o apă de colonie cu ton de ceai verde, proaspăt şi subtil care trezeşte simţurile,
aducând prospeţime şi senzualitate. Concentraţia este de 4%.
Eau de parfumee au the vert Extreme
Fig. 5.2. Eau de parfumee au the vert Extreme
50
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Inspiră bunăstare, persistenţă şi o prospeţime intensă. Concentraţia este de 15%. Cutia

şi sticla sunt în armonie cu natura extremă a parfumului. Pe cutie este un pătrat mare verde
sugerând o profundă bunăstare şi prospeţime. Sticla este mai mică şi în culori mai tari decât la
predecesoarea ei fiind acompaniată de un pătrat de hârtie de un verde închis.
Bvlgari
Fig. 5.3. Bvlgari pour femme şi Bvlgari pour home
Este un parfum care te cucereşte prin frumuseţea lui de netăgăduit – o frumuseţe

dintre acelea care te copleşesc, pur şi simplu, cu farmecul şi cu rafinamentul ei. Te întâmpină
într-un flacon izbitor, pe jumătate mat, cu un dop auriu de mare sobrietate. Nu degajă numai
bun gust, ci bun gust impecabil. Parfumul te abordează mai întâi printr-un buchet de flori
somptuos, aranjat cu are ingeniozitate. Vei detecta la început floarea e portocal şi iasomia,
apoi o pală de ylang-ylang şi de mimoză. Sunt prezenţi şi trandafirii, dar nu unii oarecare:
Bvlgari utilizează pentru prima oară într-un parfum superbii trandafiri Prelude, care dau
întregului buchet o mare fineţe şi o notă exuberantă. Mai intervin şi balsamul, adiind a păduri
ecuatoriale, de lemn de trandafir brazilian, vetiverul, irisul florentin şi moscul, pentru a-i
conferi profunzime. Dintre toate acestea, răsună distinct o notă cristalină de violete. Apoi,
când îţi spui că blânda putere de seducţie a acestui afum s-a dezvăluit pe deplin, cu o
măiestrie neasemuită, se oferă cu totul neaşteptata infuzie de ceai verde parfumat cu iasomie
indiană. Bvlgari oferă scena unei adieri proaspete şi vag orientale.
Bvlgari produce parfumuri atât pentru femei, bărbaţi cât şi pentru copii. Apele de
colonie destinate copiilor nu conţin alcooli.
2 Boucheron da la Boucheron
La origini casa Boucheron era o casă creatoare de bijuterii sofisticate, pline de
personalitate şi luxoase, de aceea toate flacoanele parfumurilor acestui producător seamănă cu
nişte bijuterii stilizate: inele, brăţări.
Se povesteşte că la naşterea sa, acest parfum a trăit cea mai profundă dintre drame,
Alain Boucheron, conducătorul imperiului cu acelaşi nume din lumea bijuteriilor era tocmai
pe punctul de a-şi lansa creaţia în topul marilor parfumuri ale lumii şi a mai inhalat pentru
ultima oară produsul, ca să se asigure că va face senzaţie. A aspirat pe nări noul parfum şi a
simit că ceva nu este cum trebuie primele note erau din cale afară de agresive. Atunci, în
ultima clipă, a pus să se modifice formula, pentru a deveni mai fină şi mai elegantă. Şi abia
51
___________________________________________________________________________
Absolvent:
după aceea Boucheron a fost lansat, stârnind aclamaţii unanime. Numai Dumnezeu poate şti
cum era nota la origine, nota iniţială, căci şi cele noi – mandarină, portocală, caisă – sunt
destul de tari. Şi îşi menţin destulă vreme o atitudine fără înconjur, înainte de a le îngădui şi
celorlalte ingrediente să-şi facă apariţia. Într-un târziu, din dogorea văpăilor aurii, se înalţă
mireasma de iasomie, susţinută de ylang-ylang. Apoi îşi croiesc drum armoniile filtrate ale
florilor de portocal, de tuberoză şi de narcisă alcătuind miezul unui parfum care e de o
eleganţă feminină, fără a fi excesiv de romantic sau sentimental. Tandreţea sau persuasiunea
nu stau în intenţiile acestui parfum. Este prea discret şi rea manierat pentru a putea fi
considerat intim, însă notele finale de ambră şi mai ales cumarină îi conferă profunzime şi
substanţă. Este parfumul plin de siguranţă de sine la care ne putem aştepta din partea unui
lider de necontestat al designului de bijuterii. Are un şic rafinat, un fel de a se alcătui care
atrage totdeauna atenţia. Încrustat într-un flacon de safir şi aur, arată ca o adevărată bijuterie.
Trebuie să recunoaştem că se încadrează perfect în strategia promovată de Monsieu
Boucheron pentru a atinge o sinergie permanentă între bijuteriile sale şi parfum.
În jurul parfumurilor care au făcut istorie întotdeauna pluteşte o aură e mister şi de
folclor. O poveste frumoasă spune că Alain Boucheron a creat acest parfum pentru mama lui.
Se gândea ce cadou deosebit să-i facă cadou de ziua ei şi într-o noapte a visat-o pe n câmp cu
flori înconjurată de miresme vrăjite, iar în dimineaţa următoare a povestit parfumierilor ceea
ce a simţit şi astfel a luat naştere cadoul perfect – un parfum special cu o personalitate
puternică, introdus într-o sticluţă bijuterie care este de asemenea ea însuşi o bijuterie, un
cadou ideal.
Jaipur de la Boucheron
Jaipur nu reprezintă o inspiraţie fericită şi, lucru rar, nu apare umbrit de prestigiul
predecesorului său. Nu numai că e cu totul altfel decât Boucheron, este o încercare încununată
de succes şi absolut captivantă de a armoniza fructe şi flori cu o delicateţe şi cu o subtilitate
pe care puţine parfumuri din acelaşi clan au atins-o vreodată.
Flaconul este o lovitură de maestru, fiind un lucru care se înţelege de la sine când
este vorba de Casa Boucheron. Inspirat de o brăţară indiană, o amuletă bătută cu pietre
preţioase pe care o poartă miresele bogate din Jaipur, flaconul întruneşte într-un măiestrit
acord o licărire proaspătă şi o senzualitate blândă.
De la notele iniţiale de piersică, prună şi caisă pârguită, îmbinate cu dulceaţa
mirosului de frezie, şi până la inima de roze întunecate, pulsând romantic dar neînfricat,
Jaipur are un ton, am putea spune rapsodic. Însă savoarea lui este aprofundată de notele de
irişi şi de acxacia, precum şi de ecoul obsedant al izului de bujor, ascuns în adâncurile
melanjului. Totul se ancorează apoi în catifelarea muşchiului de pădure şi în misterul
heliotropului, prin aportul de mosc, ambră şi lemn de santal. Pe lângă seninătatea şi
intensitatea lui blândă, acest parfum mai transmite şi o senzaţie de abandon. Are o strălucire
nicidecum vulgară, dimpotrivă, fermecătoare ca o vrajă.
3 Anais Anais de la Cacharel

Datorită intensei concentrări de esenţe de crin Anais Anais este o adevărată
splendoare. Deşi complexitatea sa îl împiedică să poată fi aşezat în categoria esenţelor
monoflorale, buchetul acestui parfum este dominat categoric de mireasma somptuoasă, dulce
şi mângâietoare a mii şi mii de crini. Poate prea mulţi laolaltă, de aceea maeştrii parfumurilor
Cacharel au împletit în jurul crinilor o ghirlandă de iasomie, flori de iris, trandafiri albi, cu iz
abia simţit de vetiver şi cu năvalnică răbufnire de paciuli – totul învăluit într-o boare acerbă
de ierburi crude, menită să mai îmblânzească tăria crinilor. Astfel parfumul dobândeşte o
catifelare şi o fineţe care îi fac irezistibilă vraja, iar de intensităţi provocatoare de migrene nici
52
___________________________________________________________________________
Absolvent:
nu mai poate fi vorba. Acest parfum ameţitor botezat, se are, după numele străvechii zeiţe
persane a iubirii, Anaitis, creează impresia amăgitoare că ar fi superficial; l ştie însă cum să
persiste în mod agreabil până la capăt, pe măsură ce se evaporă lent şi graţios. Pe orice
romantic incurabil îl va captiva cu siguranţă misteriosul văl de suspine nostalgice şi de
aleanuri umbrite pe care ştie să-l ţeasă. Elegant ambalat în flacoane cilindrice de porţelan alb,
decorate cu emblema florală binecunoscută, este o adevărată încântare să-l oferi cuiva sau să-
ţi fie dăruit, iar pe masa de toaletă arată foarte decent, rezervat exact cât se cuvine. Este un
parfum al tinerelor iubitoare de răsfăţ şi gata oricând să se îndrăgostească fără să stea prea
mult pe gânduri.
Fig. 5.4. Anais Anais
4 Obsession de la Calvin Klein

Tema principală este ambra – o temă reluată mereu şi repetată la nesfârşit. Peste
această melodie constantă se suprapun toate celelalte ingrediente, care se combină cu ambra,
intensificându-i prezenţa. Se mai fac simţite trandafirul, iasomia, florile de portocal
abundente, mirosuri năvalnice pe care alianţa cu atât de convingătoarea ambră le face deosebit
de plăcute. Intervin apoi notele citrice din registrul cel mai savuros, sub chipul unei adevărate
formaţii de paradă în care mărşăluiesc mandarina şi bergamota, urmate îndeaproape de
picantul coriandru, de gălbenele şi de muşchiul de pădure. Totul este deliberat seducător şi
cumplit de tenace.
Fig. 5.5. Obsession

CK One de la Calvin Klein.
CK One a fost creat să fie emblema anilor nouăzeci. Conform standardelor epocii
noastre, obsedat de corectitudinea de ordin social şi politic, el nu afirmă nimic cu prea multă
tărie şi, astfel, nu supără pe nimeni. Nu respinge nici unul dintre sexe, însă are grijă să
accentueze că nu e defel unul din acele parfumuri demodate şi fără sens care se intitulau
„unisex”. Se potriveşte la orice şi oricui – atâta timp cât e vorba de persoane oneste, care ştiu
să se poarte deschis şi firesc.
53
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CK One este ceva extrem de simplu: e proaspăt, plăcut, limpede, necomplicat şi

exuberant. Poţi să-l torni pe tine în cantităţi mari, poţi doar să-l picuri ici şi acolo, ori de câte
ori ai chef. Nu e deloc tenace, aşa că nu poate fi niciodată excesiv de puternic. Reclama lui
susţine că e capabil să facă ceea ce n-a mai făcut vreodată un parfum: ”să te elibereze”.
Desigur, este destul de uşor şi de luminos ca să dea senzaţia unei libertăţi proaspăt
dobândite. În notele de vârf aduce scânteierea bergamotei şi a scorţişoarei dulceag-
condimentate, plus un balsam de ananas proaspăt şi de papaya ca să răspundă actualei mode a
miresmelor de fruct. Adevăratul său miez îl constituie inedita formulă a hedionului, un derivat
din esenţa de iasomie. E utilizat în concentraţii extrem de puternice, permiţând ca
acompaniamentul de violete, trandafiri şi nucşoară să poată fi intensificat, fără a depăşi
măsura şi fără a eclipsa nota de bază. Mai iese în evidenţă şi un fermecător acord de tonalităţi
de ceai verde, o altă componentă foarte „la zi” a acestor parfumuri, „uşoare ca fulgul”.
Întreaga compoziţie e finisată prin adaosul a două varietăţi de mosc şi al unei note senzuale de
ambră.
CK One există numai ca apă de toaletă, însă mai este comercializat şi sub formă de
loţiuni calmante, pretându-se de minune la un masaj corporal relaxant. N-ar fi corect să
spunem că e un parfum „nici cal, nici măgar”. Îşi face datoria cu prisosinţă faţă de acele
persoane, bărbaţi sau femei care nu doresc să miroasă frapant, însă au senzaţia că eleganţa lor
nu e desăvârşită fără un parfum uşor, care înviorează.
Fig. 5.6. CK One
5 Must de la Cartier
Must de la Cartier şi-a făcut intrarea în 1981 la Chateau de Versailles. Must arată la
fel de strălucitor şi de preţios ca o bijuterie în caseta lui roşu-aurie. Este mult mai complex
decât un parfum floral-oriental, totuşi este întemeiat pe o concepţie orientalizantă cu privire la
nuanţele florale exotice: trandafir, garoafă, iasomie, narcisă galbenă şi floare de portocal. O
influenţă răsăriteană dovedesc şi tonalităţile de lemn de santal şi de ambră, la fel ca tenta
specific persană de uleiuri citrice rare şi de vanilie. Mai conţine şi o notă de frunze de lămâi,
care duce apoi spre notele animale de zibetă, mosc şi ambră cenuşie. În ciuda tuturor acestor
farmece orientale, peste ansamblul ingredientelor se aşterne un fel de văl preţios, care ascunde
sub strălucirea şi extravaganţa de suprafaţă mari profunzimi de emoţii.
Fig. 5.7. Must
6 No. 5 de la Chanel.
54
___________________________________________________________________________
Absolvent:
No. 5 de la Casa Chanel este parfumul care se apropie cel mai mult de ideea
absolută de parfum în mintea publicului. În ciuda faptului că datează încă din 1921, No. 5 şi-a
menţinut în toţi aceşti ani o poziţie fruntaşă în top.
Geneza lui este ceva mai puţin cunoscută decât îi este mirosul. În primele decenii
ale secolului al XX-lea, când Gabrielle Chanel mai călărea încă pe creasta valului în lumea
marii creaţii vestimentare, cu modelele sale atât de revoluţionare, s-a hotărât să aibă şi un
parfum al ei propriu, o idee aproape nemaiauzită în vremurile cu pricina. L-a rugat deci pe cel
mai inovator dintre creatorii de parfumuri ai Franţei, Ernest Beaux, să-i realizeze un parfum
care să elibereze o dată pentru totdeauna femeile de sub tutela miresmelor monoflorate de
dinaintea războiului. („O femeie trebuie să miroasă a femeie, nu a trandafir!” susţinea ea.)
Ernest Beaux i-a prezentat domnişoarei Chanel două seturi de propuneri originale: primul
numerotat de la unu la cinci, al doilea – de la douăzeci la douăzeci şi patru. Aproape fără
ezitare patroana a optat pentru varianta cu numărul cinci. Avea de gând să-şi prezinte colecţia
în ziua a cincea din luna a cincea, aşa că a spus: „Să-l botezăm Numărul Cinci – cred că o să-
mi poarte noroc!” Nici nu bănuia ce noroc avea să însemne, nu numai pentru ea personal, ci
pentru lumea întreagă!
S-ar putea spune că uluitorul succes al parfumului No. 5 rezidă, în ambalajul
acestuia – celebra sticlă de formă pătrată, cu eticheta ei simplă în alb şi negru (design-ul a
intrat ulterior în colecţia permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York). Acelaşi
succes ar mai putea fi explicat şi prin utilizarea atât de îndrăzneaţă a aldehidelor, acele
simulacre sintetice de mirosuri, privite cu atât de multă suspiciune până la apariţia acestui
parfum. Dar nu, e de fapt, mult mai simplu. A avut şi mai are încă succes pentru că este
răspicat şi absolut unic. Nimic altceva nu-i seamănă la miros şi nimic altceva n-ar cuteza să-i
semene! Se spune că ar conţine nu mai puţin de 250 de ingrediente, însă cele care domină sunt
trandafirul şi iasomia. Acestei baze i s-au adăugat ylang-ylang, narcise galbene olandeze, iris
florentin, floare de portocal, lăcrămioare, mimoză, boabe de vanilie sud-americană, mosc,
paciuli, vetiver şi lemn de santal, totul ancorat în ambră şi zibetă. Contrabalansat cu ajutorul
aldehidelor, pentru a i se da o pojghiţă de poezie caracteristică, amestecul devine în cele din
urmă un întreg armonios care străluceşte, se insinuează şi respiră eleganţă sofisticată.
Fig. 5.8. No. 5

Coco de la Chanel
O sumedenie de femei sunt îndrăgostite de acest parfum lansat în 1985. utilizează o
puzderie e flori , însă numai ca pe un murmur de fond, ca pe o pulsaţie în surdină. Iasomia,
mimoza, trandafirul, floarea de portocal şi chiar exotica Plumeria rubra nu sunt decât şoapte
care se pierd într-o mare de ambră condimentată, de cuişoare, anghelică şi pulpă de piersici,
care mai ascunde încă două surprize. Mai întâi intervenţia pătrunzătoare a tonalităţilor de
piele, nestăvilite, încordate, cu iz de foc mocnit; apoi lovitura finală a unei pale de ciocolată
amară, aducând acea notă întunecată şi profundă de care e îmbibat Coco. Efectul global este
unul mai curând baroc decât oriental; tenacitatea viguroasă şi izul uşor dulceag nu provin de
la ierburile, aromele şi mirodeniile cu stridenţe răsăritene, ci din opulenta eleganţă pe care o
55
___________________________________________________________________________
Absolvent:
aduc ambra, pielea şi ciocolata. Întreaga combinaţie pare s respire aerul saloanelor de elită,
confortul şi luxul restaurantelor consacrate şi atmosfera electrizantă a foaierelor de operă.
Fig., 5.9. Coco

7. Casmir de la Chopard
Această floare de lotus simbolul fabuloasei ţări a Kasmir-ului şi aproape la fel
trebuie să-i fie pronunţat şi numele, îndulcind doar puţin sunetele acestei denumiri cam
tăioase. Flaconul în formă de lotus, al cărui dop de aur aduce aminte de cupolele templului
Taj Mahal, ne transmite pe dată mesajul său indian. Casmir este unul dintre acele parfumuri
orientale din care se revarsă, pe lângă o mulţime de flori fabuloase şi o sumedenie de fructe
îmbătător de apetisante. Este romantic, senzual şi erotic. De când îl aspiri, te cufunzi într-o
vâltoare de efluvii mocnite de fructe de mango şi de piersici, nuci de cocos, hesperidină şi
bergamotă, întreţesute din belşug cu arome senzuale de vanilie. Intervin apoi o sumedenie de
flori care aduc adieri sentimentale: iasomie, lăcrămioare şi muşcate cu iz penetrant. Abia apoi
se face simţită tenta de ambră, mosc, încă puţină vanilie şi ulei de castor, o combinaţie de o
căldură animal, din interiorul căreia răzbate persistentă o notă grea de argilă. Este un parfum
extrem de încâlcit, în ansamblul căruia nici măcar o singură notă nu are sunet de fanfară, în
schimb extraordinara acumulare de arome înnebunitoare evocă impresia unui zgomotos bazar
indian. Casmir nu se sfiieşte deloc să se arate oriental, iar cei atraşi de senzualitatea
elementelor exotice vor fi cuprinşi de dorinţa să se scalde în revărsarea lui de fructe şi de flori
oprite muritorilor de rând.
Fig. 5.10. Casmir
8. Diorella de la Christian Dior

În 1967 Casa Dior a creat, fără voie, un parfum care avea să devină aproape
unisex, lansând pe piaţa produselor pentru bărbaţi Eau Sauvage. A fost un succes imediat în
lumea masculină, iar femeile au fost atât de cucerite de mireasma lui proaspătă de lămâie,
încât au început să-l cumpere pe ascuns, să-l împrumute; astfel că bărbaţii s-au trezit că au
mai pierdut un bastion al masculinităţii. Poate de aceea a şi fost creată, cinci ani mai târziu
Diorella, un parfum destinat anume femeilor. Cu toate că este mult mai complex, mai
captivant şi, fireşte, mai feminin decât sursa din care s-a inspirat, asemănarea lor este
56
___________________________________________________________________________
Absolvent:
zguduitor de evidentă. Să creezi un parfum de esenţe citrice care să fie pe placul femeilor cu
gusturi şi atitudini dintre cele mai diferite nu este chiar o nimic toată, nici chiar pentru Casa
Dior. O mireasmă exclusiv pe bază de citrice ar risca să fie prea penetrantă şi prea masculină
ca să poată atrage o femeie rafinată. Prin urmare, chiar dacă debutează printr-o revărsare de
ţanţoşe lămâi siciliene şi bergamotă, Diorella azvârle imediat în joc un braţ de iasomie
răzbătătoare şi de caprifoi, însoţite de o boare delicată de zambile pentru a le mai lua ceva din
tărie; apoi un iz de piersică rotunjeşte şi mai mult contururile, conferind întregului amestec o
aureolă încântătoare. Acestora li se mai adaugă snopi de frunze verzi, de ferigi, de licheni,
totul fixat prin vetiver, precum şi o vagă umbră de paciuli.
Fig. 5.11. Diorella
Dioressence de la Christian Dior

Când firma Dior şi-a lansat în 1979 această redutabilă bombă de mare calibru, s-a
deschis un drum pe care nimeni nu mai umblase până atunci. Formula acestui parfum a atacat
noi teritorii prin complexul şi provocatorul ei potpuriu de flori şi mirodenii, din care ia naştere
o căldură vibrantă şi pătrunzătoare. Pornind de la o bază de cuişoare, scorţişoară şi paciuli,
stropite din belşug cu vanilie, Dioressence adaugă apoi romantica moliciune a trandafirului şi
a iasomiei, o vagă aluzie la violete, o umbră de coajă de lămâie şi o infuzie concentrată de
muşcate spaniole – o esenţă care nu se foloseşte prea des, căci lasă în urma ei o dâră
persistentă şi înţepătoare. De fapt adaosul de muşcată este ceea ce face ca Dioressence să fie
atât de deosebit de rivalii săi din rândul parfumurilor orientale. Îi conferă o notă seacă şi
decisă, care este contrapunctul ideal pentru florile şi mirodeniile lui voluptoase.
Diorissimo de la Christian Dior
Primăvara toată închisă într-un flacon acesta este Diorissimo. Marele Christian
Dior a încetat din viaţă în 1957, însă cu un an mai înainte, a pus să fie elaborat un nou parfum
pe care îl dorea chintesenţa iubirii sale de o viaţă pentru delicatele şi tremurătoarele muguets,
cărora noi le spunem lăcrămioare. Acest motiv se află întipărit în forma, în linia, în culorile şi
în rotunjimile multora dintre creaţiile sale vestimentare. Diorissimo a făcut senzaţie
instantaneu. Primul lucru care trebuie spus despre Diorissimo e că, dacă nu aveţi o preferinţă
personală pentru mirosul de lăcrămioare, nu are cum să vă placă. E totuşi ceva mai mult decât
o esenţă florală unică, deoarece utilizează şi alte flori pentru a mai atenua asperităţile
miresmei dominante, de pildă crinii galbeni, iasomia şi un pic de ylang-ylang. Ansamblul mai
este finisat şi cu ajutorul unor tuşe delicate de ambră şi paciuli şi al unui strop de esenţă de
frunze proaspete.
57
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 5.12. Diorissimo
Dune de la Christian Dior

Dune merge şi el pe urmele celor două controversate parfumuri precedente ale
Casei Dior, Poison, pentru femei şi Fahrenheit, pentru bărbaţi, renunţând ca şi ele la plasa de
siguranţă pe care ar fi reprezentat-o numele de Dior în titlul ales. Atunci când s-a ivit, în 1992,
ca o Venus dintr-o mare de parfumuri ce ameninţa aproape să ne inunde, Dune şi-a spulberat,
pur şi simplu, concurenţii dintr-o singură lovitură. Nefiind deloc înrudit cu nisipurile Saharei,
ci mai degrabă cu ţărmurile blânde de unde, pe plaje pustii, se sparg imense valuri sunătoare,
Dune este un parfum fără pereche, un parfum care şi-a inventat propria sa categorie. Creatorii
săi l-au definit cu mândrie drept primul parfum oceano-floral. În alcătuirea lui Dune intră o
serie de componente exotice cum ar fi lichenul, grozama, micsandra parfumată, semeţul bujor
şi ambra cu inflexiuni calde de răşină. Toate acestea laolaltă dau o boare ca o adiere
înmiresmată şi o licărire mocnită, de crepuscul. Dune rămâne o enigmă, care stârneşte opinii
pro şi contra, dar cu toate acestea şi-a câştigat deja un loc printre clasicii în devenire.
Fig. 5.13. Dune pour home şi Dune pour femme
Pioson de la Christian Dior

Pe tot cuprinsul lumii producătorilor de parfumuri au răsunat, atunci când Casa Dior
şi-a lansat noul şi radicalul ei parfum, în 1985, exclamaţii de surpriză, de batjocură şi de
neîncredere crasă. Proiectul era un lucru de mai bine de trei ani, într-un secret absolut, şi toată
lumea ştia că trebuie să-şi facă apariţia o adevărată bombă, însă nimănui nu i-a venit să-şi
creadă urechilor când, în cele din urmă, totul a fost dezvăluit, printr-un adevărat baraj de
focuri publicitare: Poison!
Îndrăzneţul pas făcut de Dior a dus la răsturnarea tuturor prejudecăţilor sacrosancte
şi a deschis calea unor noi apariţii revoluţionare, cum au fost Dune şi Fahrenheit. Lumea era
şocată de faptul că o firmă atât de respectabilă a avut cutezanţa să-şi boteze un produs cu un
asemenea nume. Însă după mai bine de un deceniu s-a dovedit că vizionarii avuseseră
dreptate: Poison a făcut carieră.
Este încă de o unicitate absolută, până în ziua de azi! Atunci când l-a inventat,
Edouard Flechler a respins cu hotărâre ideea obişnuitei trambuline florale şi a pornit de la un
acord iniţial de mirodenii şi ierburi de o originalitate extremă. Nota de început a acestui
parfum provine dintr-o îndrăzneaţă îmbinare între coriandru rusesc şi scorţişoară ceyloneză.
Acesta este punctul de plecare, absolut radical, în alcătuirea unei poţiuni care, pe parcurs, mai
include coacăze, piper, struguri şi fructe exotice, acumulând tensiuni vulcanice explozive, mai
înainte de a îmblânzi întreaga compoziţie prin adăugarea masivă de trandafiri somptuoşi şi de
vanilie senzuală.
Poison este parfumul ideal pentru femeia eliberată de prejudecăţi, independentă,
sigură de ea, neînfricată şi nedispusă la compromisuri. Cu toate că numele pe care îl poartă
58
___________________________________________________________________________
Absolvent:
aminteşte de arta vrăjitoriei, n-are nici în clin, nici în mânecă cu farmecele şi cu descântecele.
E o armă puternică în sine, cu un efect de nemilos ca superbul său flacon purpuriu.
Fig. 5.14. Poison
9. Dolce & Cabbana de la Dolce & Cabbana

Parfumul este o bogată simfonie florală din care răzbate un potop exuberant de
fructe, ierburi, frunze şi esenţe de lemn, totul finisat printr-o undă senzuală de vanilie. Nu este
un parfum clasic ci mai degrabă este o prelungire a parfumurilor clasice în timp. Nota iniţială
o dă iasomia, alături de care mai pun umărul la greu şi lăcrămioarele şi floarea de portocal.
Ele înjgheabă o fermecătoare conspiraţie feminină, din care se iveşte apoi un tril ce constituie
adevărata senzaţie: tonalităţi umbroase de iederă, iz picant şi îmbătător de busuioc, aromă de
mandarine proaspăt culese. Această notă centrală persistă şi după ce întregul amestec virează
înspre adâncimile catifelate ale tonurilor de santal, cărora o pală de mosc le sporeşte puterea
de evocare nostalgică.
Fig. 5.15. Dolce & Cabbana homme şi Dolce & Cabbana pour femme
10. Estee de la Estee Lauder

Dintre toate parfumurile de la Lauder, Estee este cu siguranţă cel mai enigmatic şi
mai greu de catalogat. Cel mai tare miroase a trandafir de dulceaţă, o varietate de roze pe care
trebuie să le cunoşti bine pentru a le descoperi deliciile ascunse. Are o exuberantă notă iniţială
de trandafir marocan, iar tuberoza, iasomia şi lăcrămioarele o completează cu armonii
complexe. Pentru mai mult elan şi mai multă picanterie intervine şi o doză masivă de garoafe.
Însă cele două surprize de proporţii, care îi dau aerul de aventură mistică sunt coriandrul de
Rusia, cu boarea lui intensă de ierburi, şi muşchiul de copac din Balcani, amintind de păduri
nesfârşite. Aceste două esenţe verzi sunt catalizatorii care înnobilează poziţia deţinută de
trandafiri şi conferă o pulsaţie intensă celorlalte esenţe florale. Este o idee extrem de
îndrăzneaţă, căreia acest parfum îi datorează în mare măsură gradul său ridicat de
individualitate.
Alliage de la Estee Lauder

Alliage este un cuvânt francez care înseamnă „amestec” sau „îmbinare”. Este un
parfum verde care ori te cucereşte definitiv, ori te respinge de la bun început. În prima clipă
cu excepţia unei adieri iuţi de iasomie, are să nu aibă nimic de-a face cu florile, şi chiar cu
59
___________________________________________________________________________
Absolvent:
esenţele lemnoase. Nu conţine o singură notă dulce şi nici nu face vreo tentativă de a mai
îndulci suflul năvalnic de armonii crude al îndrăzneţului aport de nucşoară şi de uleiuri citrice.
Nota lui de bază o constituie galbanum, o sevă crudă şi tare, provenită din Orientul Mijlociu,
pe cât de pătrunzătoare pe atât de picantă. La ea se mai adaugă un suculent amestec de frunze
verzi şi coajă de citrice mai înainte chiar să intervină nota mediană căreia nucşoara îi dă un iz
ameţitor de condimentat. Sunt numai esenţe decise, care abat pe dată mixtura în cea mai
aventuroasă şi mai decisă direcţie, acesta se dovedeşte a fi solul de pădure, unde au mai fost
transportate şi muşchiul de pe trunchiurile de stejar din Balcani, şi iarba de vetiver din Java,
pentru a se alcătui o mireasmă pătrunzătoare dar blândă, aproape mătăsoasă, calină. Alliage
nu e greoi, în schimb e realmente insistent. Spiritul lui mereu verde se asortează perfect cu cei
care ştiu să se bucure de viaţă, să învingă într-o competiţie, să nu se complice prea mult. Este
super-activ, e tenace şi foarte pătrunzător în felul său mai puţin obişnuit.
Se poartă la orice nuanţă e verde, excepţie făcând toaletele de seară. Se dovedeşte la
înălţime şi cu alb, galben, muştar, orange, ocru sau gri; însă nu şi cu negru, roşu, albastru,
violet, auriu sau argintiu. Alliage preferă hainele în care poate fi relaxat – nu foarte elaborate,
cu cât mai puţine podoabe, de o simplitate îndrăzneaţă. Bumbac, in, blue-jeans, crepe-
georgette, organdi, piele sunt texturile sale favorite şi aerul liber este spaţiul său de
predilecţie, deşi poate fi purtat şi în interior, când ambianţa este destinsă. Este în primul rând
un parfum pentru tinere până la patruzeci de ani, superb la lumina zilei, ar un fiasco la vreme
de noapte. Nu se foloseşte în timpul iernii.
Fig. 5.16. Alliage

Beautiful de la Estee Lauder
Beautiful este într-adevăr splendid. În ciuda celui dintâi suflu năvalnic de splendori
florale, acest parfum are un glas mult mai şoptit în comparaţie cu majoritatea rivalilor săi de
aceeaşi origine. Pretenţia ui de a mirosi ca o mie de flori la un loc poate părea uşor
extravagantă, totuşi este un superb artificiu floral, înzestrat cu un farmec deosebit. Este
alcătuit dintr-un foarte generos melanj de trandafiri din Bulgaria, garoafe franţuzeşti, iasomie
marocană şi egipteană, violete, flori de portocal şi delicate lăcrămioare. Sub această revărsare
de miresme dulci se află un fundal argilos de vetiver şi de cimbru, care îi conferă o notă
ierboasă şi crepusculară, precum şi prezenţe orientale nespus de tenace ale moscului şi ale
tămâiei. Aceste adieri îmblânzesc întru câtva posibilitatea avalanşei florale, dându-i fiecăreia
dintre ale posibilitatea să-şi pună în valoare frumuseţea, să exalte în voie, o dată trecută prin
filtrul unui frunziş cu seve aspre. În ansamblu, totul este extrem de romantic, conform
intenţiei originare.
60
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 5.17. Beautiful
11. Fendi de la Fendi

În primele momente pare mai degrabă un şmecher pe care nu te poţi bizui, Fendi
este suficient de complex pentru a acţiona fără grabă, dezvăluindu-şi încetul cu încetul
dimensiunile neoclasice. Ia aliajul tradiţional dintre iasomie şi trandafiri într-o concentraţie
extrem de puternică şi îl combină cu o explozie frontală şi pătimaşă de paciuli şi ylang-ylang
– două forţe deloc neglijabile. Însă această suprapunere dă roade abia după ce mai sunt
adăugate, ca să întregească amestecul şi să-i atenueze uşor dramatismul, lemnul de santal,
moscul, ambra şi irisul. Apoi, după câteva răbufniri teatrale de mirodenii şi de uleiuri citrice
tari şi după o uşoară pală de chypre, urmează un adaos de mare cutezanţă: mirosul de piele.
Acest ingredient, la mare modă în anii douăzeci şi treizeci, a fost cu totul ignorat de atunci
încoace; revenirea la finisajul acesta cu iz animalic mocnit este o probă de mare imaginaţie şi,
în cazul parfumului Fendi.
Fig. 5.18. Fendi pour homme şi Fendi pour femme
12. Gio de la Giorgio Armani

Este un parfum de o eleganţă cutremurătoare, o compoziţie de mare măiestrie
artistică. Nota iniţială o alcătuiesc mirosurile calde şi aurite ale portocalei şi mandarinelor.
Pentru a pune în valoare această temă, intervin masiv flori de portocal şi alte flori de vară
înfierbântate de soare, printre care se distinge tuberoza. Înălţându-se din străfunduri,
răzbătând de sub murmurul de vanilie şi de ambră şi de sub izul slab de mirodenii picante,
mireasma ei ajunge să fie uimitor de subtilă. Senzualitatea domoală şi căldura ei însorită fac
din Gio un parfum cât se poate de italian, care aminteşte de peisajele din Sicilia şi din
Toscana, de ambianţa cordială din Roma.
Armani de la Girgio Armani

Teoria creatorului de modă italian este că parfumul trebuie să fie o abstracţie, … o
mistică. Afirmaţia corespunde cu siguranţă perspectivei sale asupra îmbrăcămintei, însă, în
mod surprinzător, nu şi acestui parfum pe care şi-a pus semnătura.
Armani este flagrant şi fără pudoare italian, prin felul deschis şi vivace în care îşi
afirmă personalitatea. E un parfum care vine el către tine, nu aşteaptă să te apropii de el şi nici
nu se simte obligat să te invite să-i descoperi complexitatea. Te învăluie, pur şi simplu, în
frumuseţea lui şi îţi porunceşte să te delectezi cu aura lui îmbătătoare. Nu pierde vremea cu
ceremonii şi cu formalităţi. Se arată pe loc, spontan, în toată splendoarea lui – ca şi cum ar
oferi o splendidă petrecere improvizată, numai şi numai de dragul distracţiei.
A spune că Armani e dezarmant de dulce ar însemna să nu spunem destul. Este, într-
adevăr, extrem de dulceag şi foarte tenace, fără a fi totuşi greţos. Toate muchiile tăioase sunt
moi, umbrite, seducătoare. Acest lucru se realizează printr-o autentică revărsare de flori
splendide. La prima întâlnire cu el, simţi ofensiva năprasnică a unor ierburi verzi cu miros
61
___________________________________________________________________________
Absolvent:
intens şi asaltul învăluitor al iasomiei, trandafirului, lăcrămioarelor şi zambilelor. Le susţin

salvele de coriandru, busuioc, chypre, îmbinate cu lemn de santal şi vetiver. Toate sunt
adunate laolaltă de mosc şi explozia care rezultă de aici are o formidabilă putere de a-şi
menţine intensitatea. Armani este alcătuit din peste optzeci de esenţe diferite, însă efectul de
ansamblu este fără nici o fisură, spectaculos şi dezarmant – o beţie perfectă.
Fig. 5.19. Armani
13. Red de la Giorgio Beverly Hills

Se spune că în compoziţia acestui parfum intră 692 de ingrediente. Notele lui
iniţiale sunt esenţe florale impetuoase – în principal garoafă şi iasomie – cărora prezenţa
hipnotică a rarei miresme de osmanthus le conferă o molcomă difuziune orientală. Se adaugă
apoi o serie de fructe, împreună cu străfulgerări ameţitoare de nucşoară şi cuişoare, care aduc
o notă picantă. Îşi fac abia acum intrarea într-o superbă procesiune, tonalităţile chypre şi izul
blând şi pătrunzător de lichen, înălţându-se deasupra notelor verzi şi suculente de ierburi, totul
învăluit într-o pojghiţă lichidă de ambră. Aceasta din urmă dă o anume condimentare şi o
tentă acută care se preschimbă pe nesimţite în note mediane mai feminine şi mai blânde.
Treptat se încheagă şi smalţul, notele finale de o deosebită tenacitate, umbrite de o boare de
pulpă de fruct şi de vanilie care persistă îndelung, fără a trece totuşi peste limita dincolo de
care n-ar mai fi binevenită.
Fig. 5.19. Red

14. Amarige de la Givenchy
Când aspiri Amarige pentru întâia oară este ca şi cum te-ai avânta într-o junglă
încâlcită şi umedă şi ai da acolo pe neaşteptate, de o floare atât de frumoasă, de viu colorată şi
de plăcut mirositoare, încât paşii ţi s-ar opri brusc în loc compoziţia sa se îndepărtează de la
bun început de convenţionala alianţă a iasomiei cu trandafirul. Iasomia este prezentă dar n
cantităţi foarte mici. Din ansamblul buchetului se remarcă gardenia, într-o versiune destul de
discretă, rezultată din suprapunerea peste un fundal de adieri de lemn exotic, cu precădere
lemnul brazilian de trandafir, cu mirosul său profund şi înecăcios. Mireasma lui se află
înconjurată de flori de portocal, de mimoze dulci, de ylang-ylang înfocat şi de elegante
violete. Ardent este probabil termenul potrivit pentru a descrie acest parfum tare, elaborat şi
plin de pasiune. Este mai degrabă somptuos. Felul în care respinge convenţiile şi locul lui de
naştere îl situează cu mult deasupra banalelor pretenţii de a fi cu orice preţ modern. Este un
62
___________________________________________________________________________
Absolvent:
parfum de savoare exotică, hipnotizant şi sofisticat. Constituie aventura cea mai temerară a
casei Givenchy.
Fig. 5.20. Amarige

Ysatis de la Givenchy.
Ysatis a fost creat în anul 1984 şi este, în ansamblul colecţiei, un veritabil parfum
arhetipal. Givenchy şi-a dorit să realizeze o întâlnire între farmecul feminin şi corespondentul
său olfactiv – un parfum care să aibă graţie, fiind în acelaşi timp sofisticat şi plin de
subtilitate. Exact ce i-au pus la dispoziţie autorii lui Ysatis! Şi i-au mai dăruit încă ceva: un
stil cu totul nou de parfum, pentru care şi-ar fi dat chiar preţioasele nasuri o grămadă de alţi
creatori. În loc să se desfăşoare ca o simfonie în trei mişcări, ingeniosul Ysatis îşi atinge
scopul dintr-o singură lovitură! Nenumăratele sale ingrediente sunt atât de strâns îmbinate
între ele, încât nu mai urmează tradiţionala diviziune în note iniţiale, mediane şi ultime. Se
poate afirma, prin urmare, că ceea ce simţi aspirând prima oară Ysatis este senzaţia pe care o
vei avea permanent, până când ultima lui adiere se va stinge discret. În linii mari, e vorba de
un cvartet alcătuit din note de lemn mirositor, fructe, flori şi mirodenii ce se aştern peste o
ţesătură aproape primejdioasă de tonalităţi animale, sexi şi cu iz foarte teluric. Izul de lemn
aromat izvorăşte din muşchi de pădure, santal şi galbanum crud; ansamblul miresmelor florale
e condus de trandafirii egipteni, de iasomie, ylang-ylang, iris şi floare de portocal; suflul uşor
picant i-l dau esenţa de cuişoare şi de vanilie; iar nota fructată provine din prezenţa
impunătoare a bergamotei şi a mandarinelor. De parcă nu ar fi deja extrem de seducătoare,
această alianţă dintre Occident şi Orient este învăluită apoi într-o mantie călduţă de note
animale (biber canadian şi zibetă abisiniană, mosc şi ambră) care evocă nu o paradă de
carnaval, ci o tumultuoasă vânătoare cu câini!
Givenchy a dorit să simbolizeze prin Ysatis misterul absolut al Femeii. Cu alura sa
civilizată şi irezistibil atrăgătoare, Ysatis îşi împlineşte scopul pentru care a fost creat cu mare
eleganţă şi fineţe.
Fig. 5.21. Ysatis
63
___________________________________________________________________________
Absolvent:
15. Vanderbilt de la Gloria Vanderbilt

Mult mai sofisticat şi mai arogant decât alte parfumuri de extracţie americană,
Vanderbilt este discret, subtil şi rafinat. Începe printr-o notă năvalnică de flori de portocal,
tuberoză şi iasomie. Vin apoi un adaos iute de chypre, care conferă notelor centrale o
ambianţă proaspătă, ci iz de răşină, precum şi o splendidă selecţie de esenţe lemnoase, alături
de un damf dulce amărui de coriandru care te poartă către o panoplie de miresme orientale:
vanilie şi benzoe din Siam, cu iz de ciocolată. Oricât de cunoscute ar părea fiecare în parte din
aceste ingrediente, nu este deloc uşor să le distingi mirosul. Singurul miros care se detaşează
cu claritate este acela absolut fără pereche al parfumului Vanderbilt.
Fig. 5.22. Vanderbilt

16. Cabochard de la Gres
Cabochard în franceză înseamnă încăpăţânat, îndărătnic, îndârjit, însă francezii
preferă să-i ea înţelesul de perseverent în chip fermecător.
Acest parfum a fost creat în 1958, după ce Madame Gres cunoscuse experienţa
nenumăratelor puteri magice ale Indiei. La baza lui stă un amestec robust de flori exotice,
mirodenii esenţe de lemn şi note animale, prezenţa cea mai izbitoare pe care o putem detecta
este aceea de paciuli de India. În mâinile deprinse cu stilul clasic ale doamnei Gres, acest
ingredient, prost folosit de multe ori, devine într-adevăr perseverent în chip fermecător, dând
acuitate şi accente originale celorlalte componente care i se suprapun. Acestea sunt variate şi
numeroase: trandafiri şi iasomie care conferă bogăţie buchetului, licheni care aduc o notă
verde şi molcomă, garoafe pentru a se atinge o notă dulceag-condimentată, o pădure întreagă
de tulpini lemnoase, inclusiv santal, trandafir şi vetiver ca să îi dea căldură, un iz de piele de
Rusia pentru a completa opulenţa generală, câteva note izbitoare de mosc, zibetă şi ambră
cenuşie. În felul acesta Cabochard are un caracter enigmatic, însă de neconfundat. Nu cedează
niciodată înclinaţiilor impetuoase şi barbare, cu atât mai puţin manierelor lascive ale
parfumurilor orientale. Oricât de indiană i-ar f inspiraţia, se dovedeşte absolut parizian în
comportare. Arma lui secretă este ascunsă sub tactul său franţuzesc şi este capacitatea de a
şicana. Cabochard nu se mai găseşte pretutindeni cum se găsea nu demult, însă sticluţa lui
durdulie şi provocatoare, cu dop de sticlă mată şi cu gâtul împodobit cu un papion verde,
rămâne şi astăzi un simbol al rafinamentului plin de prestanţă, de sub care străbate o urmă de
exotism jucăuş.
17. Jardins de Bagatelle de la Guerlain

Acest parfum se găseşte doar sub formă de ape de toaletă. Şi-a luat numele de la
frumoasele grădini care mărginesc pădurea Bois de Boulogne din Paris, grădini unde au fost
plantaţi mii şi mii de trandafiri şi de alte flori. Această compoziţie de flori albe, asemănătoare
cu o fugă, începe cu o notă florală dominantă – un solo de tuberoză pătimaş mirositoare; îşi
înalţă apoi glasurile jubilante spre a o acompania gardenia, trandafirul, iasomia, magnolia şi
floarea de portocal. Sub bagheta de maestru a lui Guerlain nici unuia dintre aceste ameţitoare
mirosuri nu i se îngăduie să acopere vocea celorlalte. Se realizează o unitate armonică, al cărei
64
___________________________________________________________________________
Absolvent:
efect este de-a dreptul splendid. Trezeşte mai degrabă amintirea unei zile fierbinţi de vară
decât a inocenţei primăvăratice.
Jicky de la Guerlain
În 1889 Aime Guerlain a zguduit din temelii lumea parfumurilor şi a făcut totodată
istorie, deoarece el este cel dintâi parfumier care a avut îndrăzneala să folosească uleiurile
sintetice. Jicky a şocat profund pe toată lumea cu mirosul lui de o modernitate feroce, a
deschis drumuri noi în chimia parfumurilor, adjudecându-şi în acelaşi timp şi onoarea de a fi
considerat primul dintre marile parfumuri. Este un amestec cu adevărat inovator de lavandă şi
bergamotă cu hesperide (uleiuri citrice) şi lemn de santal, busuioc şi rozmarin şi cu esenţă de
lemn de trandafir, obţinută pe cale sintetică. Mai conţine şi o undă de iasomie şi iris florentin,
plus o boare de ferigă franţuzească în stratul median, precum şi zibetă, ambră şi vanilie ca
fixativi. Se spune că Jicky a fost creat de Aime Guerlain în amintirea unei iubiri pierdute
pentru o tânără şi frumoasă englezoaică.
Mitsouko de la Guerlain
În japoneză acest cuvânt înseamnă mister, iar creaţia din 1919 a lui Guerlain aşa şi
este: o superbă şi obsedantă enigmă. Bazele creării parfumului îşi au originea în
redescoperirea obiectelor orientale şi în idila dintre un ofiţer al marinei britanice şi soţia unui
amiral japonez. Acordul lui principal este alcătuit din note accentuat verzi, la care contribuie
licheni din Orient şi din Occident în tandem cu vetiver din Sumatra şi cu bergamotă siciliană.
Toate aceste miresme dau o impresie globală de frunziş proaspăt de pădure şi de ferigi stropite
cu rouă. În straturi ceva mai profunde se întâlnesc miresme de fructe bine pârguite, de piersici
şi de pere, care se împletesc armonios cu iasomie şi paciuli, sub adierea caldă de ambră şi într-
o baie somptuoasă de liliac.
Shalimar de la Guerlain
Un nume perfect pentru un parfum care se scaldă în atmosfera de taină a Orientului.
Creat în 1925, a fost conceput spre a fi un produs declarat oriental. Un chimist pe nume Justin
Dupin tocmai reuşise să trezească interesul lui Jacques Guerlain pentru un nou ingredient
sintetic, botezat vanilină. Deşi semăna foarte bine la miros cu boabele plantei de vanilie, era
derivat, în realitate, din seva unor conifere şi ajunsese să miroasă mai tare a vanilie decât
vanilia însăşi. Bunicul Jacques fusese convins dintotdeauna că vanilia este un puternic
afrodiziac şi un ingredient indispensabil pentru parfumurile orientale. A luat imediat puţin din
senzaţional de populara sa creaţie Jicky, un amestec revoluţionar de ierburi, citrice şi lavandă,
i-a adăugat o doză generoasă din recent ajunsa şi plina de pretenţii vanilină, plus lemn de
santal, mirodenii, tămâie, opoponax cu miros năvalnic şi a rezultat Shalimar. A fost aşezat
într-un superb flacon de cristal de Baccarat şi a devenit parfumul oriental prin definiţie.
Numele şi l-a luat de la grădinile Shalimar din Lahore, în nordul Indiei, create de şahul Jehan,
cel bolnav de iubire, în amintirea soţiei sale favorite Mumtaz – cea pentru care fusese înălţat
şi măreţul mausoleu Taj Mahal. Shalimar este, prin urmare, un obsedant tribut adus frumuseţii
unei femei care a inspirat o iubire eternă.
65
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 5.23. Shalimar
18 Fidji de la Guy Laroche

Cade de pe un ram un fruct greu de mango, urmat de o nucă verde de cocos, în timp
ce te legeni în hamac, împletind ghirlande din flori tropicale – aşa se poate descrie Fidji. În
1966 când Guy Laroche lansa Fidji, se avânta într-o călătorie prin lumea miresmelor către
fabuloasele arhipelaguri din Pacific. Fiind dintre primele aventuroase tentative de a combina
mai multe note florale cu o masă de tonalităţi verzi de intensitate egală, Fidji rămâne unic în
felul său. Buchetul parfumului este format din iris florentin, garoafe franţuzeşti, tuberoze
egiptene, trandafiri din Bulgaria, ylang-ylang din Madagascar, floare de portocal din Maroc şi
iasomie italiană care formează o adevărată cascadă pe fondul unor şoapte blânde de santal şi
cedru, paciuli din Malaya, mosc persan, ambră şi balsam din ţările arabe. Peste toate acestea
se suprapun notele pronunţate de galbanum spaniol, de smirnă şi de vetiver indian, nu ar fi
exclus să se fi strecurat pe undeva şi o umbră de liliac englezesc. În chip destul de straniu,
acest conglomerat de miresme de pe toate meleagurile lumii se preface într-un miros la care
nimeni nu s-ar fi aşteptat: un miros care, fără să conţină asemenea elemente, evocă izul
tropical al unor splendori precum malvaceele sud-americane, gardenia, floarea de ghimber,
fructul de mango şi de guavă.
19 Joy de la Jean Patou

Joy a fost lansat în 1931 şi toată lumea a început să-l poarte ca pe o uniformă chiar
dacă nu li se potrivea. Când a creat acest parfum, Jean Patou a folosit o concentraţie
nemaivăzută de iasomie provensală de Grasse şi de trandafiri bulgăreşti, care au scos pur şi
simplu din luptă orice alte aliaje similare. Peste acest prim strat de voluptăţi olfactive a
presărat apoi o sută de alte esenţe florale – rămase un secret până în ziua de azi – şi a
definitivat acest cocteil ucigător utilizând pentru fixare zibeta animală. În decurs de mai bine
de şaizeci de ani, Joy nu s-a schimbat o iotă. Nu şi-a pierdut prestigiul şi nici nu şi-a modificat
formula strict secretă.
20 Duende de la Jesus Del Pozo

Jesus Del Pozo şi-a câştigat în ultimii ani o binemeritată reputaţie în cercurile
internaţionale ale modei. Duende înseamnă farmec în spaniolă, un parfum situat la mare
distanţă de tonurile explozive şi toride cu care asociem de obicei parfumurile provenite din
această ţară. Începe printr-o mulţime de note citrice de o stridenţă moderată, cu trăsături
predominant acvatice – însemnând că evocă nisipurile şi marea. Îşi face apoi apariţia o esenţă
ispititoare de pepene galben, care îi întăreşte savoarea, mai înainte ca iasomia şi mimoza să
adauge adierii sale aerate mireasma lor însorită şi dulce. Mai intervin lemnul de santal şi de
cedru, iar în final o suflare de cimbru, care străbate întregul acord.
66
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Fig. 5.24. Duende
21 Chloe de la Karl Lagerfeld

La lansare în 1975 acest parfum a fost acuzat că este prea greoi, prea saturat, prea
dulceag şi prea e modă veche. S-au emis critici şi la adresa flaconului cu design în linii dulci
şi cu dop în formă e crin. Cu toate acestea, în scurtă vreme originalitatea şi ambianţa lipsită de
echivoc a acestei formule au început să se impună cu evidenţă.
Chloe este un parfum al iubirii, care se dedică în întregime unei singure flori:
tuberoza. Tuberozele au un parfum inconfundabil – un parfum care aderă, învăluie, persistă şi
pătrunde, însă le face pe toate cu o rară eleganţă. Mireasma lor este bogată şi onctuoasă,
euforizantă aproape, iar atunci când ajunge în mâna unui parfumier de mare talent poate fi un
punct de plecare şi un catalizator ideal. După ce impactul iniţial cu efluviile tuberozei se mai
atenuează, încep să se ivească pe urmele ei, rând pe rând, şi alte flori: trandafirii
primăvăratici, iasomie cu mireasmă nocturnă, caprifoi sălbatic şi obsedantul nimb al florilor
de portocal. Acestei mixturi de delicii îi conferă apoi un rafinament şi o profunzime sporite
fundalul discret de muşchi de pădure şi o tuşă de paciuli, de mosc şi de ambră.
Fig. 5.25. Chloe
22 Kenzo de la Kenzo
Kenzo şi-a comparat frumosul parfum care îi poartă semnătura cu ikebana – arta
de a aranja într-o manieră simplă şi complicată în acelaşi timp, flori, fructe, crengi, muşchi şi
pietre, astfel încât ele să alcătuiască un tot de un echilibru perfect.
Kenzo este alcătuit dintr-un amplu buchet de flori albe puternic mirositoare şi
dintr-un belşug de fructe suculente, peste care au fost aşternute adieri de lichen, lemn
parfumat şi mirodenii. Florile, toate binecunoscute şi pure sunt îmbătătoare: tuberoze,
magnolie, gardenie, iasomie şi ylang-ylang. Le înconjoară o ghirlandă de prune şi de piersici
cărnoase, le împodobesc portocale, mandarine şi bergamotă şi le adună laolaltă urzeala de
lichen şi de iris, subliniată de lemnul de santal, coriandru şi nucşoară. În cele din urmă, un văl
de mosc şi de vanilie se aşterne blând peste întregul aranjament. Kenzo este puternic şi tenace,
notele de tuberoză şi de prună coaptă devenind dominante la contactul cu pielea. Flaconul
seamănă cu o piatră de râu, iar dopul aminteşte de un trandafir.
67
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Parfum d’ete de la Kenzo.

Parfum d’ete înseamnă „parfum de vară”. În ciuda acestui nume pastoral, care
îndeamnă la visare, Parfum d’ete nu este însă de un „verde” pur, ci un parfum floral cu nuanţe
verzi, dominat în mod straniu de note orientale. Oricum ar fi însă, tot un deliciu absolut
rămâne.
Creând acest parfum, Kenzo („japonez prin naştere şi parizian prin şansă”) a dorit să
sintetizeze mirosul verii, să deştepte în toate simţurile noastre senzaţia acestui anotimp fericit.
Cu un simţ al poeziei tipic japonez, el şi-a imaginat zorii, amiaza şi amurgul desfăşurându-se
treptat, trecând printr-un şir de modificări de lumină şi de temperatură, într-un ritm plin de
senzualitate.
În felul acesta, Parfum d’ete este alcătuit cu multă măiestrie, pentru a simula
experienţa parcurgerii lente a unei zile de vară.
Începuturile acestei zile splendide se află ascunse în miezul unor miresme de seve
proaspete şi de frunze crude, presărate cu rouă, din care se înalţă adierea unei flori tainice,
anunţând cortegiul floral care abia urmează să vină. Pe măsură ce aerul se încălzeşte, florile se
deschid în lumina soarelui, răspândindu-şi miresmele vibrante: zambila şi frezia trimit o boare
dulce, narcisele şi bujorul o undă uşor picantă, trandafirul şi iasomia conferă romantismul
întregului tablou. Apoi lumina după-amiezei se stinge treptat şi farmecul amurgului învăluie
chemările umbroase ale lemnului de santal, muşchiului de pădure şi stânjeneilor bătuţi de
soare. Cu un adaos discret de mosc şi de ambră, ziua de vară a lui Kenzo îşi încheie parcursul,
însă o umbră de senzualitate mai persistă îndelung în tăcerea aspiraţiilor nocturne.
Parfum d’ete este calm şi legănat, fără să fie vag sau amorf. Delicata lui subtilitate
este învăluitoare şi mângâioasă. Iar Kenzo, un maestru recunoscut al designului, şi-a ambalat
superbul tribut adus verii într-un flacon mat, din sticlă uşor marmorată, de forma unei frunze,
întrupând, aproape în aceeaşi măsură cu minunatul parfum pe care îl conţine, toată emoţia şi
toată lumina acestui sezon al marilor delicii vegetale.
23 Magie Noire de la Lancome

Formula acestui parfum este cât se poate de neobişnuită. În loc să pornească de la un
buchet floral extravagant, asemenea majorităţii parfumurilor, porneşte de la o abordare cu
adieri de pădure, sprijinite din umbră de miresme întreţesute cu iz de ambră. Acest abur de
trunchiuri lemnoase de cedru şi de santal îi conferă o căldură asemănătoare cu a pământului
bătut de soare, presărată cu miresme ameţitoare de ierburi şi de mirodenii. Peste toate se
aşterne apoi rafinata şi seducătoarea splendoare a trandafirilor bulgăreşti aflaţi în punctul
maxim al înfloririi, precum şi o baie de galbanum persan cu iz picant şi verde; iar în final
mirosurile ascunse din adâncul pădurii sunt întregite de o undă aspră de paciuli şi de mosc.
Tresor de la Lancome.
Din păcate, Tresor pare să fie unul din acele parfumuri care polarizează opinia
femeilor. Unele îi sunt absolut devotate, altele îl detestă cu convingere. Principala motivaţie a
unei opţiuni atât de radicale trebuie căutată în dulceaţa lui blândă şi în forţa lui extraordinară
de răspândire. Nu există o singură notă acută, cu atât mai puţin vreuna stridentă în toată
alcătuirea lui – lucru de înţeles dacă ne gândim că miezul lui de trandafiri e înconjurat da un
buchet încântător de liliac, iris şi heliotrop, străbătut de o adiere primăvăratică de lăcrămioare
şi de undă de violete. Urmează apoi deliciosul adaos de piersici pârguite şi de caise aurii,
peste o bază superb echilibrată de lemn de santal, ambră mosc şi vanilie.
68
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Tresor nu e un parfum care să te tragă de mânecă, rugându-te să-l încerci. E mai

curând o prezenţă care ştie să se infiltreze pe nesimţite, ţesându-şi pe îndelete senzuala ei
pânză de păianjen cu multe feţe.
Fig. 5.26. Tresor

24. Moschino de la Moschino
Moschino are o dublă personalitate. Pleacă de la nişte note stridente şi intense de
coriandru şi măghiran, împletite cu galbanum răcoros şi cu gălbenele franceze. După ce toate
aceste miresme se aşează, totul se preschimbă, într-o flacără orientală arzătoare, din care
răzbate intermitent iz de prune cărnoase, de garoafe, ylang-ylang, gardenie, trandafiri,
iasomie, nucşoară şi un damf iute de piper. Acestei coregrafii toride i se mai adaugă apoi
mosc şi paciuli. Ultimul văl e saturat de mireasma încărcată de vanilie.
Fig. 5.27. Moschino
25. Deci Dela de la Nina Ricci

Descris uneori drept parfumul ideal pentru femeia care se află aici, acolo şi
pretutindeni, acest parfum neconvenţional al Casei Ricci a pornit la drum pe bulevardele
Parisului în 1994 cei care se aşteptau de la el să calce pe urmele romanticului Air du Temps
aveau să fie luaţi prin surprindere. Este un parfum fructat dar care nu se bazează pe
mandarine, portocale şi nectarine, este altfel începând chiar de la flacon care aminteşte de
silueta unei amfore. Începe prin a ne oferi fără înconjur un ademenitor amestec de piersici,
zmeură, coacăze şi pepene verde. După această salată de fructe urmează un arsenal de arome
proaspete, intense şi naturale: osmanthus, o delicată floare chinezească cu iz de caise coapte şi
australiana boronia, cu mireasma ei dulce, nestăvilită, adecvată numai în aer liber. Sosesc apoi
efluviile romantice cum sunt trandafirul de mai, indruşaimul şi frezia, care subliniază nota
superioară de boronia, sprijinite la rândul lor de lemnul de cedru şi de santal, de paciuli, de
balsamul indonezian şi de legendarul lemn de agar din Cambodgia. În sfârşit mai urmează o
pală întunecată şi crudă de licheni, chypre şi sevă de flori de deşert; iar ca o încununare finală,
o revărsare tropicală de sucuri de papaya javaneză.
L’Air du Temps de la Nina Ricci

Când sorbim acest parfum încântător, ne zboară gândul la tablourile lui Botticelli:
domniţe şi nimfe cu ghirlande în plete, cu veşminte diafane înfoiate în adierea vântului, ale
69
___________________________________________________________________________
Absolvent:
căror rotunjimi graţioase se conturează pe un fundal de frunze şi de ape învolburate; aceasta

este impresia pe care o lasă acest parfum.
Totul este absolut răpitor la acest parfum, începând de la celebrele porumbiţe
modelate de Lalique, care formează dopul flaconului zvelt, cu linii sinuoase, şi până la vrăjita
mixtură de flori şi mirodenii care îi conferă acea aură îngerească fără seamăn. Încă de la
lansarea lui în 1945, femeile au căzut pradă cu totul acestei vrăji pe care L’Air du Temps o
ţese domol şi pe drept cuvânt.
Nici un alt parfum n-a mai atins vreodată un asemenea echilibru delicat între flori
puternic înmiresmate şi o boare gingaşă de mirodenii, care strecoară pe furiş o notă de
exotism în splendidul buchet de trandafiri, garoafe, iasomie, gardenie, violete şi ylang-ylang.
Unde spiralate de lemn de santal, vetiver şi ambră cenuşie îi conferă acestui parfum o
persistenţă blândă. L’Air du Temps are o prezenţă sprinţară şi discretă care nu îşi modifică
niciodată izul, ci doar păleşte modest şi se topeşte în aer. Ingredientele sunt amalgamate cu
atâta măiestrie, încât este aproape imposibil să distingi vreunul dintre ele, nicidecum să le
identifici pe toate.
26. Mon Parfum de la Paloma Picasso

Paloma Picasso, fiica marelui pictor spaniol, posedă acea ţinută caracteristică, plină
de intensitate şi aproape arogantă a compatrioatelor ei, la care se adaugă un întreg arsenal de
trăsături izbitoare, care ştiu să reţină privirile, între care celebrele buze de culoarea sângelui.
Parfumul creat de ea nu se lasă cu nimic mai prejos în privinţa trăsăturilor frapante. Este o
adevărată bombă de mare putere. Mon parfum este o mare lovitură, de o unicitate absolută şi
de un noncomformism fără pereche. Utilizează mai întâi tonurile de chypre drept ancoră
solidă: apoi împleteşte un buchet fascinant din flori puternic mirositoare – trandafiri de mai,
iasomie, trandafiri bulgăreşti cu miros greu, stânjenel cu iz de sol de pădure, zambile. Toate
acestea sunt armonizate cu ajutorul unei veritabile oştiri de esenţe dinamice: ylang-ylang,
paciuli, lemn de santal, lichen, ambră, şi drept încununare o miraculoasă mixtură de mimoză,
anghelică şi uleiuri citrice, totul ţinut în frâu de zibetă. Pe ici şi acolo s-a strecurat şi câte o
doză de tutun.
27. Vent Vert de la Pierre Balmain

Vent Vert este proaspăt şi plin de delicii ca iarba, la fel de tăios şi de atrăgător ca ea.
Este un mister plin de desfătări, o superbă mixtură de ierburi şi frunze, muşchi de pădure şi
vetiver, bergamotă şi flori de portocal, boboci de trandafir şi galbanum, lemn de santal şi
ferigă, lăcrămioare şi narcise galbene, zambile, plus un iz captivant şi ager care ar putea să fie
sau ar putea să nu fie nucşoară.
28. Femme da la Rochas

Există un mister în legătură cu lansarea acestui parfum, care e tipic franţuzesc.
După unele surse, Marcel Rochas a trimis în 1944 o scrisoare către mai multe femei
aparţinând unui grup select, oferind fiecăreia acest nou parfum în ediţie limitată. Pentru că ele
au rămas entuziasmate, l-a pus apoi la dispoziţia tuturor femeilor. Alţii susţin că Rochas a pus
să fie creat acest nou parfum pentru viitoarea sa mireasă. O putem înţelege pe doamna Rochas
şi fără îndoială o putem scuza pentru ce va fi gândit despre dărnicia soţului ei, dacă ne
închipuim că s-a trezit brusc că acest parfum nu-i mai aparţine exclusiv, ci că-l poate procura
oricine are destui bani să-l cumpere.
Indiferent de diferenţele variante privind crearea lui acest parfum a avut un succes
răsunător şi a rezistat până în zilele noastre. În 1989 a cunoscut o operaţie de reorchestrare,
70
___________________________________________________________________________
Absolvent:
dar a rămas aproape neschimbat, încadrându-se în categoria parfumurilor fructat-florale. De la

prima inhalare profundă i se poate stabili individualitatea. Miroase a fructe coapte, zemoase,
bătute de soare dintr-o livadă din Franţa: piersici, prune, mere, pere, caise şi citrice, îmbinate
cu flori de mare eleganţă, în special iasomie şi trandafiri. Acestora le sunt adăugate câteva
triluri dulci de note verzi, extrem de bine controlate şi fără stridenţe care să tulbure tonalitatea
generală de calm, împreună cu note catifelate de muşchi de stejar şi adieri de paciuli, cu
ambră şi mosc menite să desăvârşească seria de armonii suave.
Fig. 5.28. Femme
29. Romeo di Romeo Gigli de la Romeo Gigli

Romeo di Romeo Gigli porneşte la drum cu o serie de note citrice, amintind
bergamota italiană, de mandarine, portocale şi lămâi verzi. Vin apoi o rafală de busuioc,
gălbenele africane şi galbanum din Persia, împreună cu aroma savuroasă de coacăze negre şi
de fructe indiene de mango. Pe urmele acestei avangarde ameţitoare dau năvală, cu surle şi cu
tobe, hoarde întregi de flori, din mijlocul cărora se desprind treptat două, ajungând încet –
încet să domine întregul ansamblu şi să-i confere o amprentă inconfundabilă: frezia vie şi
lăcrămioarele. Adjectivul vie indică faptul că procesul de extracţie a reuşit să-i conserve fidel
esenţa florii. Mai intervin şi alte flori: nalbele spaniole, flori de portocal, trandafirii de Maroc,
iasomie din Egipt şi garoafe din Franţa. Totul este îmblânzit şi contopit laolaltă de un fundal
de îmbietoare tămâie arabică, lemn de santal, benzoe din Sumatra şi iris florentin cu iz de
violete de pădure.
30. Senso de la Ungaro

Parfumul are o senzualitate jucăuşă fiind plin de seve îmbietoare de fruct şi de
miresme florale cu iz exotic. Se poate distinge chiar un miros de măr printre deliciile revărsate
din această livadă, însă notele iniţiale dominante sunt cele de flori de portocal şi de ylang-
ylang, ambele vibrând puternic şi îmbătător. În jurul lor se adună armonii de fructe însorite,
bătând în verde crud. Astfel parfumul primeşte o suculenţă şi o strălucire puţin obişnuite.
31.Champagne de la Yves Saint Laurent

La lansarea acestui parfum tribunalele franceze s-au umplut de procese intentate
producătorului din partea cultivatorilor de vii din regiunea cu acelaşi nume. În final
tribunalele au decis că acesta nu mai are voie să-şi poarte glorioasa denumire. Până în prezent,
în Australia acest parfum şi-a putut menţine eticheta Champagne, chiar dacă în Franţa ea a
fost interzisă. Întrebarea însă persistă: se ridică parfumul la înălţimea augustului său nume?
Bazat pe suculenţa de fruct a nectarinei şi alcătuit din ingrediente cu iz argilos, cum ar fi
muşchiul de copac şi vetiverul, sau cu iz de paciuli, anason, mentă şi licheni, la are se adaugă
71
___________________________________________________________________________
Absolvent:
o doză bună de trandafiri de ţară tipic franţuzeşti, Champagne este un adevărat parfum
pastoral; aşadar n-a furat doar denumirea şampaniei ci şi întreaga ei ambianţă.
32. Opium de la Yves Saint Laurent

În anii şaptezeci, când a fost lansat trecuse atâta vreme de când nu se mai purtau
parfumuri orientale, încât majoritatea femeilor le şi uitaseră ori nici nu apucaseră să ia
cunoştinţă cu ele. Opium a fost un parfum floriental înainte ca acest termen să se fi descoperit
– el combină parfumurile orientale cu inflexiuni florale. Licărul său de mare strălucire
porneşte de la un savuros buchet floral de iasomie şi garoafe. O dată cu splendoarea imaculată
a acestor flori soseşte şi invitaţia de a pătrunde în grădina lui Alah: mandarină, paciuli,
balsam, benzoe, tămâie, ghimber, scorţişoară, coriandru, lemn de cedru şi ylang-ylang
lansează focuri de artificii la unison.
Fig. 5.29. Opium for men şi Opium for woman
72
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL VI
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
6.1. Conceptul de comportament
Conceptul de marketing porneşte de la premisa că orice activitate economică trebuie

să satisfacă nevoile şi dorinţele consumatorilor cu maximum de eficienţă. Cunoaşterea
nevoilor şi dorinţelor consumatorului implică realizarea unor studii de marketing.
Consumatorul nu-şi cunoaşte adevăratele motivaţii şi îşi poate schimba decizia de cumpărare
în ultimul moment sub influenţa unui prieten, a familiei, a unei acţiuni promoţionale etc. În
acest context, studierii şi modelării comportamentului consumatorilor li se acordă un loc
aparte în teoria şi practica marketingului.
Dezvoltarea considerabilă pe care a cunoscut-o studiul comportamentului
consumatorului, mai ales de la mijlocul anilor '60, se explică prin următoarele cauze:
- dezvoltarea ştiinţelor care studiază comportamentele umane (psihologia,
sociologia, antropologia);
- adoptarea de către numeroase întreprinderi, mai ales din ţările avansate din
punct de vedere economic, a unei optici de marketing. În aceste condiţii, analiza
comportamentului consumatorului are un rol esenţial în evaluarea atractivităţii pieţelor, în
alegerea segmentelor de piaţă, în raţionalizarea distribuţiei şi în creşterea eficacităţii
campaniilor publicitare.
- creşterea importanţei şi presiunilor exercitate de asociaţiile consumatorilor.
Analiza comportamentului consumatorului oferă informaţii utile în stabilirea măsurilor
de protecţie a consumatorilor (termene de garanţie, înscrierea preţurilor de vânzare pe
produse, înscrierea originii lor).
Ca urmare a complexităţii sale, comportamentul consumatorului a fost definit în
numeroase moduri, însă nici una dintre definiţii nu se poate bucura de o accepţiune
universală. Engel, J. F., Blackwell, R. D. şi Kollat, D. T. au definit comportamentul
consumatorului ca fiind "ansamblul actelor indivizilor direct legate de cumpărarea bunurilor
şi a serviciilor, ansamblu care include şi procesul decizional ce precede şi determină aceste
acte" (citat în Dussart 1983).
Această definiţie se poate descompune în trei dimensiuni care facilitează înţelegerea
comportamentului consumatorilor:
- ansamblul actelor indivizilor. Analiza comportamentului consumatorilor
nu se limitează doar la cumpărarea propriu-zisă, ci se extinde şi asupra actelor care o însoţesc:
vizitarea unui magazin, culegerea informaţiilor asupra produselor (prin intermediul presei,
televiziunii, prietenilor, vecinilor etc.).
- cumpărarea bunurilor şi serviciilor. Această dimensiune se referă la
natura bunurilor şi serviciilor care constituie obiectul cumpărării (bunuri tangibile, bunuri
intangibile, bunuri tangibile care necesită un serviciu după vânzare.
73
___________________________________________________________________________
Absolvent:
- procesul decizional care precede şi determină aceste acte. Actul

consumului constituie finalul unui proces decizional. Astfel, alegerea unui magazin presupune
existenţa prealabilă a unor criterii de alegere (lărgimea şi profunzimea gamei de produse,
nivelul preţurilor de vânzare, apropierea de casă etc.).
Termenul de consumator descrie două categorii diferite de entităţi de consum:
consumatorul individual şi consumatorul organizaţional.
Consumatorul individual cumpără bunuri şi servicii pentru uzul său propriu, pentru
folosirea lor în gospodărie, pentru un anumit membru al familiei sau pentru a le oferi drept
cadou altor persoane.
Consumatorii organizaţionali sunt societăţi comerciale, organizaţii nonprofit, instituţii
care cumpără produse (materii prime şi materiale consumabile) şi servicii pentru funcţionarea
şi realizarea propriului obiect de activitate.
Se pot distinge cinci roluri pe care un individ le poate îndeplini în adoptarea deciziei
de cumpărare (Dussart 1983):
- iniţiatorul este cel care sugerează ideea de a cumpăra un produs sau un
serviciu;
- prescriptorul este cel care, în mod explicit sau implicit, exercită o influenţă
asupra deciziei finale;
- decidentul este persoana care determină parţial sau în totalitate decizia de
cumpărare (ce să se cumpere, când să se cumpere, de unde să se cumpere);
- cumpărătorul este cel care procedează la cumpărarea propriu-zisă, el
putând fi diferit de cel care consumă sau utilizează produsul;
- utilizatorul (consumatorul) este persoana care consumă sau utilizează
produsul sau serviciul.
6.2. Procesele elementare ale comportamentului consumatorului
Procesele elementare sunt procese interne, neobservabile, care conduc la adoptarea

unei decizii de cumpărare. În această categorie se includ: procesarea informaţiilor, formarea
atitudinilor şi învăţarea.
Procesarea informaţiilor. Asimilarea şi utilizarea informaţiei au o importanţă
fundamentală În adoptarea deciziilor de către consumatori. Reclamele, numele mărcilor şi al
magazinelor, preţurile de vânzare sunt numai o parte a stimulilor care influenţează
consumatorii şi la care aceştia trebuie să elaboreze răspunsuri specifice. În analiza utilizării
informaţiilor de către consumator se pot distinge două procese: procesul perceptual care
guvernează achiziţia informaţiilor şi procesul de stocare a informaţiilor în vederea utilizării
lor ulterioare.
Procesul perceptual poate fi definit ca fiind "procesul prin care consumatorul
recepţionează informaţiile provenite din mediul său de marketing şi le interpretează potrivit
propriului cadru de referinţă".
Procesul perceptual îndeplineşte două funcţii distincte: selecţia stimulilor întâlniţi şi
organizarea, regruparea stimulilor şi a cunoştinţelor deţinute de consumator în scopul
elaborării unei construcţii omogene.
Înţelegerea modului în care consumatorii efectuează selecţia şi organizarea stimulilor
cu care intră în contact are consecinţe deosebit de importante asupra practicii de marketing. În
funcţie de relaţia cu aceşti stimuli, consumatorul se poate afla în diferite etape:
74
___________________________________________________________________________
Absolvent:
- neconştientizarea. Consumatorul nu este conştient în legătură cu existenţa

pe piaţă a unui produs, a unui magazin, a unei mărci de produs.
- conştientizarea. Consumatorul devine conştient de existenţa produsului,
mărcii, magazinului, fără însă a deţine cunoştinţe detaliate cu privire la acestea.
- cunoaşterea. Consumatorul începe să deţină cunoştinţe cu privire la
atributele şi avantajele oferite de produs, marcă, magazin.
- atracţia. Consumatorul stabileşte o legătură între nevoile sale de consum şi
avantajele oferite de produs, marcă, magazin.
- preferinţa pentru o marcă X. Ea rezultă din compararea mai multor mărci şi
a avantajelor oferite de acestea.
- convingerea. Consumatorul se arată convins că evaluarea şi alegerea pe care
a făcut-o este cea mai bună.
- cumpărarea. Consumatorul va proceda la cumpărarea mărcii X.
Procesul perceptual are următoarele etape: expunerea, atenţia, înţelegerea, acceptarea
şi reţinerea.
• Expunerea este etapa în care se produce contactul fizic
între consumator şi un stimul provenit din mediul său personal sau din cel de marketing,
contact care conduce la activarea unuia sau mai multor simţuri (de exemplu, consumatorul
este expus la un mesaj prezentat pe un panou publicitar). Contactul fizic care se produce între
consumator şi stimul nu este suficient pentru a declanşa procesul perceptual, acest fapt
producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depăşeşte un nivel minim denumit
prag perceptual.
• Atenţia este dată de capacitatea de procesare a
informaţiilor, capacitate utilizată de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus.
Deoarece capacitatea de procesare a informaţiilor este limitată, atenţia este selectivă. Aşa se
explică de ce unele informaţii atrag atenţia consumatorului, iar altele nu.
• Înţelegerea este un proces cognitiv care permite
consumatorului să interpreteze stimulii la care este expus, confruntându-i cu informaţiile
deţinute cu privire la ei şi ataşându-le anumite semnificaţii.
• Acceptarea este etapa în care, după ce a înţeles informaţia
şi i-a atribuit o anumită semnificaţie, consumatorul o acceptă considerând-o compatibilă cu
propriul cadru de referinţă (credinţe, atitudini, personalitate, valori culturale).
• Reţinerea este etapa în care consumatorul transferă
informaţia dobândită în memorie. Această informaţie va fi reactivată atunci când îi este
necesară consumatorului pentru a adopta decizia de cumpărare.
Modul de procesare a informaţiilor este avut în vedere în conceperea strategiilor de
comunicare, a strategiilor de preţuri, în condiţionarea produselor, în adoptarea deciziilor
referitoare la distribuţie şi merchandising.
a) Formarea atitudinilor consumatorului

Atitudinile sunt predispoziţii învăţate de către individ, care-i permit acestuia să
reacţioneze coerent în faţa unui obiect sau a unei categorii de obiecte (produse, mărci,
magazine), reacţia putând fi favorabilă sau nefavorabilă.
Atitudinea este rezultatul evaluării efectuate de consumator asupra capacităţii unui
produs, a unei mărci sau a unui magazin de a-i satisface exigenţele de cumpărare şi de
consum, exigenţe exprimate prin criterii de evaluare. Atitudinile sunt rezultatul unor procese
psihologice, nu sunt direct observabile, trebuind să fie deduse din ceea ce spun consumatorii
sau prin observarea comportamentului lor.
75
___________________________________________________________________________
Absolvent:
În marketing, cunoaşterea atitudinilor îndeplineşte următoarele funcţii:

 funcţia predictivă. Pe baza cunoaşterii atitudinii (favorabilă sau nefavorabilă)
se poate anticipa comportamentul de cumpărare a produsului, vizitarea sau evitarea
magazinului şi, pornind de la acestea, se pot estima vânzările pe termen scurt sau mediu.
 funcţia de intermediar. Atitudinea este o variabilă situată între un stimul ce
aparţine mixului de marketing al întreprinderii şi comportamentul de cumpărare. De exemplu,
după derularea unei campanii publicitare se verifică în ce măsură ea a determinat schimbarea
atitudinii, sperând că aceasta va antrena şi modificarea comportamentului.
 funcţia explicativă (de diagnostic). Cunoaşterea atitudinilor permite
determinarea cauzelor eşecului sau succesului unui produs.
Atitudinea are trei componente:
 componenta cognitivă care cuprinde cunoştinţele şi opiniile pe care o
persoană le are despre un produs, marcă sau magazin;
 componenta afectivă care include evaluarea pozitivă sau negativă a
mărcii, produsului sau magazinului. Consumatorii pot fi diferiţi în ceea ce priveşte reacţiile
lor afective faţă de acelaşi produs sau aceeaşi marcă.
 componenta comportamentală care se referă la acţiunile pe care
consumatorul le întreprinde în funcţie de evaluarea realizată: cumpărarea, utilizarea,
recomandarea făcută altor consumatori sau respingerea produsului.
Rezultatele studiilor privind atitudinile sunt utilizate în: segmentarea pieţei, lansarea
produselor noi, poziţionarea şi repoziţionarea produselor şi mărcilor, planificarea acţiunilor de
marketing.
b) Învăţarea
Semnificaţia învăţării în marketing este dată de faptul că cea mai mare parte a
comportamentelor umane nu este nativă, ci învăţată. Experienţele prin care trece un
consumator pot exercita o influenţă, mai mare sau mai mică, asupra comportamente lor
viitoare. Credinţele, atitudinile, preferinţele, valorile culturale şi obiceiurile sunt rezultatul
unei învăţări anterioare, toate influenţând decizia de cumpărare.
Învăţarea este "procesul prin care consumatorii dobândesc cunoştinţe şi experienţă pe
care le folosesc în cumpărarea şi utilizarea produselor".
Ea este pusă în evidenţă de ansamblul schimbărilor cauzate de experienţele prin care
trece consumatorul, schimbări care afectează răspunsurile acestuia la diferiţii stimuli la care
este expus.
În funcţie de ipotezele de la care pornesc şi de conceptele cu care operează este
posibilă efectuarea unei distincţii între două curente de gândire care abordează învăţarea:
şcoala comportamentală şi şcoala cognitivă.
Teoriile comportamentale, numite şi teorii stimuli - răspuns, consideră învăţarea ca
fiind un proces al încercărilor repetate, cu succese şi eşecuri repetate. În această categorie sunt
incluse două tipuri de învăţare: condiţionarea clasică şi condiţionarea instrumentală.
• Condiţionarea clasică se bazează pe existenţa unei relaţii de tip reflex între un
stimul denumit necondiţionat şi un răspuns comportamental. Prin asocierea expunerii la
stimulul necondiţionat şi la un alt stimul, denumit condiţionat, consumatorul va dezvolta prin
învăţare acelaşi răspuns comportamental la stimulul condiţionat ca şi la cel necondiţionat.
• Potrivit condiţionării instrumentale, consumatorul care este expus la un stimul
alege din mai multe răspunsuri posibile comportamentul care îi creează satisfacţia maximă.
Dacă comportamentul adoptat la un moment dat conduce la un rezultat pozitiv (recompensă),
probabilitatea de a fi repetat creşte (consolidare pozitivă), iar dacă acel comportament ales
76
___________________________________________________________________________
Absolvent:
conduce la un rezultat negativ, probabilitatea ca el să fie repetat scade (consolidare

negativă).
Teoriile cognitive consideră învăţarea ca fiind "un proces mental de memorizare, de
gândire şi de aplicare raţională a cunoştinţelor dobândite la problemele ivite ulterior în diverse
situaţii de consum".
Învăţarea cognitivă se poate realiza în două variante:
• Învăţarea prin intuiţie spontană. Consumatorul descoperă spontan, fără
încercări sau erori, soluţia potrivită pentru realizarea obiectivului propus.
• Învăţarea prin asociere. Consumatorul recurge la experienţele prin care a trecut
şi le aplică, prin generalizare, în cadrul situaţiei noi cu care se confruntă.
Implicaţiile învăţării asupra practicii de marketing se regăsesc, în principal, în
următoarele domenii:
- publicitate;
- tehnici promoţionale;
- strategiile de marcare a produselor.
6.3. Caracteristicile individuale ale consumatorului
Reacţiile consumatorului în faţa a diverşi stimuli de marketing sunt influenţate şi de

caracteristicile individuale ale acestuia. În această categorie pot fi incluse următoarele
variabile:
 caracteristicile socio-economice şi demografice;
 caracteristicile psihologice;
 caracteristicile psihografice.
a) Caracteristicile socio-economice şi demografice

Aceste caracteristici regrupează diverse variabile care descriu statutul consumatorului
în cadrul mediului său: vârsta, sexul, venitul etc. Indicatorii care se referă la aceste
caracteristici reprezintă criterii de segmentare frecvent folosite în practica de marketing.
Fiecare segment identificat cu ajutorul acestor caracteristici prezintă particularităţi privind
structura consumului, receptivitatea la inovaţii, tendinţa de economisire sau de consum,
fidelitatea faţă de marcă, puterea de cumpărare etc.
b) Caracteristicile psihologice
Această categorie de caracteristici include: motivaţiile, gradul de implicare şi
conceptul (imaginea) de sine.
Motivaţia este "forţa conducătoare din interiorul unei persoane ce o determină pe
aceasta să acţioneze. Această forţă este produsă de o stare de tensiune care există ca urmare a
nesatisfacerii unei nevoi".
Motivaţiile reprezintă "ansamblul determinanţilor conduitelor umane: nevoi, dorinţe,
emoţii, sentimente, pasiuni, interese, complexe personale, experienţe şi obiceiuri".
Asupra motivaţiilor s-au formulat numeroase teorii care încearcă atât identificarea şi
explicarea motivaţiilor care stau la origine a acţiunilor umane, cât şi stabilirea unei ierarhii a
acestora. Abraham Maslow consideră că nevoile umane sunt ierarhizate într-o structură
piramidală, consumatorul căutând să-şi satisfacă nevoile de ordin superior (n + 1) numai după
ce şi-a satisfăcut nevoile de la un nivel inferior. Aceste nevoi sunt următoarele:
- nevoile fiziologice (foamea, setea);
- nevoile de siguranţă (protecţie, ordine);
77
___________________________________________________________________________
Absolvent:
- nevoile sociale (afecţiune, apartenenţă);

- nevoile de stimă (prestigiu, succes, respectul de sine);
- nevoile de auto-realizare.
Gradul de implicare este "o stare neobservabilă de motivare şi de interes creată de un
produs sau de o situaţie specifică care antrenează anumite comportamente concretizate în
moduri specifice de adoptare a deciziilor de cumpărare".
Aceste comportamente specifice se referă la următoarele aspecte:
 modul de culegere a informaţiilor (activă sau pasivă);
 modul de procesare a informaţiilor obţinute de consumator din diverse surse;
 numărul mărcilor luate în considerare pentru o eventuală cumpărare; .
momentul evaluării informaţiilor: înaintea sau în timpul vizitării magazinului;
 fidelitatea faţă de marcă;
 amplitudinea influenţelor sociale asupra deciziei de cumpărare.
Gradul de implicare este determinat de factorii următori: relaţia pe care consumatorul
o stabileşte între propriile valori şi stimulul de marketing; măsura în care consideră că
stimulul îi pune în valoare propria persoană; diferenţele percepute de consumator între
mărcile din aceeaşi categorie de produse; riscul asociat cumpărării produsului etc.
Utilizarea imaginii de sine în marketing se explică prin următoarele considerente:
 Consumatorul îşi face o anumită imagine despre propria persoană.
 Această imagine are o deosebită importanţă pentru respectivul consumator.
 Consumatorul se va strădui să-şi pună în valoare imaginea pe care o percepe
despre sine.
 Imaginea de sine se formează şi ca urmare a interacţiunilor
consumatorului cu părinţii, colegii, profesorii, cu alte persoane care fac
parte din mediul său.
 Produsele şi mărcile de produse au rolul de simboluri sociale şi în consecinţă
reprezintă suportul comunicării individului cu mediul său.
 Consumatorii vor căuta să-şi consolideze imaginea atunci când ea este
receptată pozitiv prin cumpărarea acelor bunuri care au o semnificaţie socială.
c) Caracteristicile psihografice
Variabilele psihografice se referă la acele caracteristici de natură predominant
psihologică ce se formează prin interacţiunea consumatorului cu mediul său şi care pot fi
măsurate cu ajutorul a diverse tehnici. Din această categorie fac parte personalitatea şi stilul
de viaţă.
Personalitatea a fost analizată de către teoreticieni în diferite moduri. Unii dintre
aceştia accentuează latura ereditară a personalităţii, alţii pun în evidenţă influenţa
experienţelor prin care individul trece în primii ani de copilărie, iar alţii subliniază rolul
influenţelor sociale asupra personalităţii şi natura dinamică a acesteia.
A vând în vedere diversitatea punctelor de vedere exprimate asupra personalităţii este
dificilă enunţarea unei definiţii unanim acceptate. Personalitatea reprezintă "ansamblul
trăsăturilor durabile şi stabile ale consumatorului care determină anumite reacţii ale acestuia
la stimulii proveniţi din mediul său.
Reacţiile menţionate în definiţia de mai sus se pot concretiza în alegerea anumitor
mărci în detrimentul altora, în frecventarea unor magazine în defavoarea altora, în acceptarea
sau respingerea anumitor mesaje publicitare.
Studiul personalităţii consumatorului oferă informaţii care sunt utilizate în:
78
___________________________________________________________________________
Absolvent:
 elaborarea unor previziuni asupra comportamentului consumatorului. Aceasta

presupune determinarea gradului în care consumatorul este supus influenţelor sociale,
stabilirea de relaţii între personalitate, mărci şi modele de produse.
 segmentarea pieţei;
 identificarea consumatorilor inovatori care sunt dispuşi să încerce noile
produse, servicii, mărci sau modele.
Limitele explicării comportamentului consumatorului pornind de la personalitate şi
dificultatea segmentării pieţei pe baza acestei variabile au făcut necesară şi posibilă apariţia
altei variabile care determină diferenţierea comportamentelor de cumpărare - stilul de viaţă.
Stilul de viaţă reprezintă modul în care consumatorul trăieşte, îşi petrece timpul şi îşi
cheltuieşte banii. Stilurile de viaţă sunt rezultatul "acţiunii multiplelor forţe ale vieţii
economice, culturale şi sociale care contribuie la personalizarea calităţilor umane".
Din aceste definiţii se poate deduce că stilul de viaţă are mai multe dimensiuni:
 dimensiunea socio-economică reprezentată de resursele disponibile (salarii,
dobânzi, dividende, avere), de nivelul de instruire şi de ocupaţie, acestea influenţând
posibilităţile de alegere a unui stil de viaţă;
 dimensiunea demografică, concretizată în faptul că indivizii aflaţi în anumite
categorii de vârstă, de un anumit gen sau rasă adoptă stiluri de viaţă specifice;
 dimensiunea geografică şi culturală care evidenţiază faptul că în perimetre
geografice şi culturale diferite se pot identifica stiluri de viaţă diferite;
 dimensiunea psihologică ce se referă la măsura în care consumatorii sunt
influenţaţi în adoptarea deciziilor de aprobarea sau dezaprobarea socială, la nivelul de
dependenţă sau autonomie faţă de această aprobare.
Stilurile de viaţă ale consumatorilor au implicaţii asupra comportamentului
consumatorilor: tipul produselor cumpărate; structura bugetului personal; structurarea
timpului disponibil; natura deciziei de cumpărare (raţională sau impulsivă); tipurile de mesaje
publicitare preferate; reacţiile în faţa preţurilor de vânzare; tipurile de magazine frecventate;
importanţa vizibilităţii sociale a actelor de cumpărare şi de consum.
6.4. Mediul consumatorului
Influenţele mediului se exercită şi asupra comportamentului consumatorilor actuali şi

potenţiali. Variabilele care definesc mediul consumatorului sunt: cultura, clasa socială,
familia, grupul de referinţă şi factorii situaţionali.
a) Cultura
Cultura reprezintă "ansamblul normelor, credinţelor şi obiceiurilor învăţate din mediul
social şi care determină comportamente comune tuturor indivizilor şi diferenţierea unor
grupuri de altele".
Elementele care permit unei culturi să se diferenţieze de alte culturi sunt:
• socializarea;
• normele;
• valorile culturale.
Socializarea se referă la comunicarea conţinutului unei culturi de la o generaţie la alta.
Această comunicare se poate realiza prin limbaj, simboluri, mişcări şi gesturi.
Limbajul este un mijloc important de culegere şi evaluare a informaţiilor şi contribuie
la creşterea gradului de comunicare cu membrii societăţii căreia indivizii aparţin.
79
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Comunicarea simbolică este o altă componentă a socializării care se referă la aspecte

cum ar fi: punctualitatea, obiectele care prezintă diverse semnificaţii pentru o cultură sau alta,
modul de adresare al indivizilor către ceilalţi etc. Comunicarea nonverbală include
următoarele aspecte: distanţa dintre vorbitori (reflectată în modul de concepere a mesajelor
publicitare), gesturile, modul de adresare a solicitărilor, semnificaţia timpului.
Normele pot fi definite ca moduri de comportare prescrise de societate, ele definindu-
se în raport cu o cultură. Normele includ obiceiurile, tradiţiile şi moravurile. Obiceiurile şi
tradiţiile sunt elaborate de către membrii societăţii, dar societatea nu asigură respectarea lor. O
mare influenţă asupra comportamentului consumatorului o are religia prin ritualurile şi
miturile specifice, prin sărbători, prin semnificaţiile create consumului diferitelor produse şi
modelele de consum specifice fiecăreia dintre religiile existente în lume.
Valorile culturale reprezintă credinţe sau convingeri durabile referitoare la tipul de
comportament al consumatorului care îl orientează în evaluarea diverselor situaţii.
Principalele valori culturale care sunt direct legate de comportamentul consumatorului pot fi
măsurate cu ajutorul unor scale bipolare referitoare la: predominanţa individului sau a
colectivităţii; sistemul pe baza căruia sunt recompensaţi indivizii; locul inovării În societatea
respectivă; importanţa acordată concurenţei; gradul de asumare a riscurilor etc.
b) Clasa socială
Conceptul de clasă socială desemnează poziţia indivizilor sau familiilor pe o scară
definită pe baza unor criterii, cum ar fi: profesia, venitul sau nivelul de instruire. Clasa socială
este o diviziune relativ permanentă şi omogenă a unei societăţi în care sunt incluşi indivizi sau
familii care împărtăşesc valori, stiluri de viaţă, interese şi comportamente asemănătoare.
Stabilirea apartenenţei unui consumator la o clasă socială se poate realiza prin intermediul
următoarelor caracteristici:
 caracteristici sociale şi economice: profesia, venitul şi patrimoniul;
 caracteristici de interacţiune: prestigiul, asocierea;
 caracteristici politice: puterea, conştiinţa de clasă şi mobilitatea socială.
Principalele aplicaţii ale studiului claselor sociale în marketing sunt: segmentarea
pieţei; comunicarea de marketing; procesul de cumpărare; reacţiile la preţurile de vânzare;
tipurile de produse şi de servicii consumate/utilizate.
c) Grupurile de referinţă şi influenţele interpersonale

Mediul consumatorului este compus din numeroase structuri interpersonale, mai mult
sau mai puţin formalizate, care sunt definite În marketing prin termenul general de grupuri.
Cercetările efectuate au condus la identificarea a două tipuri de grupuri:
 grupurile de apartenenţă cărora le aparţine consumatorul;
 grupurile de referinţă care exercită o influenţă semnificativă asupra
comportamentului consumatorului prin intermediul valorilor şi normelor pe
care ele le comunică.
Aceste grupuri constituie pentru consumatori puncte de referinţă, standarde cu ajutorul
cărora ei vor aprecia produsele, mărcile, magazinele, mesajele publicitare. Consumatorul
alege anumite produse, mărci, magazine, alegerea sa putându-se explica prin voinţa pe care o
are de a se identifica cu un grup de referinţă.
Influenţele pe care grupul le poate exercita asupra consumatorului se pot încadra în
una din următoarele categorii:
 Influenţa normativă se referă la presiunea exercitată de grup asupra
consumatorului pentru ca acesta să adopte comportamente compatibile cu normele sale de
80
___________________________________________________________________________
Absolvent:
referinţă. Influenţa normativă poate fi negativă (teama de a fi respins de grup în cazul în care
nu consumă/utilizează produse/servicii asemănătoare celor folosite de grup) sau pozitivă
(aprecierea favorabilă de către grup a comportamentului adoptat).
 Influenţa comparativă se referă la evaluarea comparativă efectuată de
consumator asupra propriului comportament în raport cu cel adoptat de ceilalţi membri ai
grupului.
 Influenţa informativă constă în faptul că grupul de referinţă constituie o sursă
de informaţii asupra diverselor produse mai ales atunci când consumatorul nu se consideră
competent să evalueze corect respectivele produse.
Deciziile consumatorului sunt influenţate de asemenea de liderii de opinie.
Cunoaşterea profilului liderului de opinie permite definirea strategiei de marketing, mai ales a
celei de comunicare, prin luarea în considerare a următoarelor aspecte:
- cunoaşterea caracteristicilor liderilor de opinie pentru o categorie de
produse care permite alegerea personajului prezentat în mesajul publicitar pentru a creşte
credibilitatea acestuia;
- cunoaşterea profilului liderului de opinie pentru anumite produse
(cosmetice, produse menajere) care permite punerea la punct a distribuţiei prin reuniuni de
vânzare (Avon, Oriflame, Zepter etc.).
- alegerea acelor vânzători ale căror caracteristici corespund liderilor de
opinie recunoscuţi de către clienţi.
Familia reprezintă variabila de natură exogenă care exercită cea mai puternică
influenţă asupra comportamentului consumatorului. În economie, familia este considerată o
unitate de consum, fiind analizată din punctul de vedere al capacităţii de consum exprimată
prin puterea de cumpărare. În sociologie familia este studiată din punct de vedere al
interacţiunilor care se stabilesc între membrii săi şi al rolurilor atribuite fiecărui membru (se
vorbeşte astfel de matriarhat, patriarhat sau de egalitatea sexelor).
În marketing, cercetările efectuate urmăresc să stabilească cine decide în cadrul
familiei, răspunsul obţinut permiţând managerilor rezolvarea următoarelor probleme:
 cunoaşterea interlocutorului în fiecare fază a procesului decizional. Aceasta are
implicaţii asupra strategiei publicitare, conducând la alegerea promisiunii, a argumentelor pe
care se sprijină promisiunea aleasă, a axei publicitare, mediilor publicitare şi suporturilor
publicitare (ziare, reviste citite de femei sau de bărbaţi, orele de vizionare a programelor T.V.
etc.).
 definirea exactă a unităţii de analiză în cercetările de marketing:
 bărbatul, femeia sau cuplul.
Din punctul de vedere al marketingului, studierea familiei ca factor de influenţă asupra
comportamentului consumatorului, presupune abordarea următoarelor aspecte:
 repartizarea rolurilor în familie şi variabilele care explică sau modifică
această repartizare;
 evoluţia comportamentului de cumpărare şi de consum pe parcursul
ciclului de viaţă al familiei.
d) Factorii situaţionali
Deciziile consumatorilor sunt influenţate de situaţiile de cumpărare şi de consum prin
care trec. Expunerea repetată a acestora la diverse tipuri de situaţii care iau locul stimulilor
din modelele comportamentale îi conduce la un proces de învăţare. Astfel, la aceleaşi situaţii
corespund aceleaşi răspunsuri.
81
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Factorii situaţionali reprezintă ansamblul factorilor referitori la un moment şi la un loc

dat care, fără a-şi avea originea în caracteristicile stabile ale consumatorului sau ale
produselor, exercită o influenţă manifestă asupra comportamentului.
Situaţia de consum se caracterizează prin cinci dimensiuni:
 mediul fizic care include locul, temperatura, mediul sonor, luminozitatea etc.;
 mediul social care este reprezentat de prezenţa sau absenţa altor persoane în
timpul cumpărării, de caracteristicile şi rolurile lor;
 obiectivele urmărite de consumator în contextul studiat: cumpărare efectivă sau
doar o informare, cumpărare pentru uzul personal sau pentru a oferi produsul
drept cadou altor persoane;
 momentul care se referă la perioada din zi, săptămână sau an în care se
consumă produsul, la perioada care a trecut de la ultima cumpărare, de la
ultimul consum sau de la ultimul salariu;
 stările anterioare cumpărării prin care trece cumpărătorul: anxietate, oboseală,
ne linişte, bună dispoziţie etc.
În marketing prezintă interes trei tipuri de situaţii:
 situaţia de comunicare. Aceasta reprezintă mediul consumatorului în
momentul în care este expus la un mesaj personal sau impersonal, numărul de mesaje
publicitare difuzate în timpul aceleiaşi secvenţe, natura programului televizat, implicarea
consumatorului în emisiune, tonul mesajului publicitar.
 situaţia de cumpărare care descrie condiţiile în care are loc cumpărarea
şi se referă fie la locul cumpărării, fie la natura produsului cumpărat. Locul cumpărării este
caracterizat de disponibilitatea unor informaţii, modul de prezentare a informaţiilor, timpul
disponibil pentru adoptarea deciziei, modul de amplasare a raioanelor etc. Natura produsului
determină o implicare specifică fiecărui produs, o sensibilitate şi o fidelitate diferită faţă de
mărcile de produse.
6.5. Tipologia comportamentelor consumatorilor
În prima parte a acestui capitol am prezentat etapele unui proces decizional. Analizând
procesele elementare ale comportamentului consumatorului şi etapele procesului decizional,
se poate constata că există mari diferenţe între comportamentele adoptate în funcţie de diverşi
factori. Factorii care determină diversitatea comportamente lor adoptate de consumatori sunt
următorii:
 caracteristicile produsului care determină gradul de complexitate a procesului
decizional prin nivelul preţului de vânzare, prin riscurile presupuse de achiziţionarea sa,
complexitatea tehnică a produsului, conotaţia sa socială etc.;
 diferenţele percepute de consumatori între mărcile de produse, sesizarea unor
diferenţe mari între mărcile existente pe o piaţă conducând la creşterea complexităţii
procesului decizional;
 gradul de implicare în procesul decizional. Cu cât implicarea este mai
puternică, cu atât activitatea de informare şi regulile de evaluare a alternativelor sunt mai
complexe.
Factorii care influenţează deciziile consumatorului determină o clasificare a
comportamente lor acestora în funcţie de anumite criterii. Uneori, rezolvarea problemei
consumatorului implică din partea acestuia o evaluare atentă a atributelor funcţionale, decizia
fiind raţională. Alteori, în adoptarea deciziei predomină elemente emoţionale, avantajele
hedoniste, senzoriale şi se poate spune că decizia de cumpărare este emoţională, impulsivă.
82
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Unele produse sunt cumpărate pentru prima oară, deci sunt nefamiliare cumpărătorului, iar
altele sunt cumpărate în mod repetat şi sunt familiare cumpărătorului.
Diversitatea acestor situaţii a impus eforturi de categorisire a comportamente lor.
Luarea în considerare a complexităţii deciziilor de cumpărare a condus la identificarea a trei
tipuri de comportamente:
- comportamentul complex de cumpărare;
- comportamentul de rezolvare limitată a problemei de consum; .
comportamentul de rutină;
- comportamentul de căutare a varietăţii.
Comportamentul complex de cumpărare este cel mai complex din punctul de
vedere al procesului de informare şi al gradului de implicare. O caracteristică esenţială a
acestui tip de comportament este predominanţa componentei cognitive asupra celei afective.
Această caracteristică are o mare importanţă în conceperea strategiilor de comunicare.
Deoarece procesul decizional este dominat de sfera cognitivă, consumatorul doreşte informaţii
practice care să descrie performanţele .produsului, să-i permită asocierea mărcii unei categorii
şi apoi compararea mărcilor concurente.
Comportamentul de rezolvare limitată a problemei de consum este un
comportament care solicită eforturi mai mici din partea cumpărătorului. El utilizează mai
puţine atribute pentru a evalua produsul, ia în considerare un număr mai mic de mărci şi
activităţile cognitive sunt mai simple.
Procesele decizionale de rutină sunt procese mecanice care solicită eforturi reduse
din partea cumpărătorilor. Rutina în luarea deciziei de cumpărare este determinată de.
fidelitate şi inerţie. Fidelitatea este o variabilă care descrie comportamentul consumatorului
care cumpără în mod regulat aceeaşi marcă. Inerţia este definită ca fiind cumpărarea regulată
a unei mărci fără ca ea să beneficieze neapărat de o atitudine favorabilă din partea
consumatorului. Inerţia nu este consecinţa perceperii unor diferenţe între mărcile existente pe
piaţă, iar apariţia unei mărci noi poate conduce la formarea unei atitudini favorabile faţă de
aceasta şi la renunţarea la marca cumpărată până atunci. O consecinţă a inerţiei este
cumpărarea din impuls care se realizează sub influenţa unor factori emoţionali. Consumatorul
ia produsul de pe raft fără să chibzuiască prea mult asupra deciziei.
Comportamentul de căutare a varietăţii este definit prin cumpărarea succesivă a
unui mare număr de mărci din aceeaşi categorie de produse fără ca insatisfacţia faţă de o
marcă să fie cauza acestui comportament. Motivele care conduc la adoptarea unui astfel de
comportament sunt:
- cumpărarea unor mărci diferite pentru satisfacerea unor nevoi diferite;
- preferinţele diferite ale membrilor familiei;
- situaţiile diferite în care se consumă diferitele mărci de produse;
- modificarea caracterului procesului decizional: apariţia unor mărci noi,
creşterea sau diminuarea resurselor financiare ale consumatorului, evoluţia
gusturilor;
- dorinţa consumatorului de a se conforma normelor grupului său de
apartenenţă sau de referinţă.
83
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CAPITOLUL VII
STUDIU DE CAZ
Studiul de caz s-a efectuat la SC Cosmetica SRL, o societatea care comercializează

diferite produse cosmetice printre care şi parfumuri.
1. Prezentarea generală a societăţii
Denumire: S.C. Cosmetica S.R.L.
Cod fiscal: R 4678154
Cod CAEN: 5233 Comerţ cu amanuntul al produselor cosmetice şi de toaletă
Sediu social: Arad, Blv. Revoluţiei, nr. 37
Structura acţionariatului:
1. SAS MARIA - 50 %
2. ILIEŞ FLORENTINA - 50 %
Capital social: 60.000.000 lei
2. Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate este comerţ cu amanuntul al produselor cosmetice şi de
toaletă, precum şi a ltor produse de igienă personală.
3. Constituire - istoric
Societatea s-a constituit în anul 1993 la iniţiativa celor doi asociaţi.
Patrimoniul iniţial al S.C. Cosmetica S.R.L. s-a constituit prin aport de capital în
natură şi în bani de la asociaţi.
4. Forma juridică-capital social

Societatea este persoană juridică română având forma juridică de "societate cu
răspundere limitată", îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu propriul
statut.
Durata societăţii e nelimitată cu începere de la data de când a fost înmatriculată la
Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Arad sub numărul
J02-5162
Capitalul social la înregistrare a fost de 4.000.000 lei.
5. Conducerea şi administrarea societăţii

Societatea e condusă de un administrator unic.
Organizarea şi funcţionarea societăţii şi atribuţiile administratorului se stabilesc de
Adunarea Generală a Asociaţilor.
6. Situaţia patrimonială
În conformitate cu balanţa de verificare încheiată în decembrie 2004, patrimoniul net
al societăţii se prezintă astfel:
84
___________________________________________________________________________
Absolvent:
- Terenuri, Construcţii ........................................................ 78.309.000 mii lei

- Mijloace de transport ................................... 42.628.000 mii lei
- Alte mijloace fixe ........................................... 6.769.000 mii lei
- Investiţii în curs ..................................................... O
- TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE ... 127.706.000 mii lei
- IMOBILIZĂRI NECORPORALE ....................... O
- ACTIVE FINANCIARE ................................ 1.235 mii lei
- ACTIVE IMOBILIZATE ........................... 61.148 mii lei
7. Diagnosticul juridic
S.C. Cosmetica S.R.L. s-a constituit potrivit prevederilor legii 31/1190 la iniţiativa
celor doi membrii asociaţi, fiind înmatriculată la Registrul Comerţului sub numărul J02-
5162/1993.
Contractul şi statutul societăţii sunt în conformitate cu prevederile legii 31/1990 şi au
fost autentificate de notar public Morariu Ioan.
a). Dreptul civil
Societatea îşi desfăşoară activitate a utilizând:
- patrimoniu propriu-constând în mijloace fixe proprii şi terenuri cu titlu de proprietate
- patrimoniu închiriat - spaţiu comercial
Societatea nu are înregistrate mărci, embleme de firmă sau de produse şi nici brevete
de invenţie.
Pentru perioada 2003-2004 societatea nu a avut contractate de credite bancare pe
termen scurt, mediu şi lung.
Societatea are încheiate contracte de asigurare de incendiu şi alte riscuri pentru spaţiul
comercial, depozit şi pentru stocul de marfă şi mobilier-calculatoare.
Societatea nu are active patrimoniale închiriate către terţi.
b). Dreptul fiscal
S.C. Cosmetica S.R.L. e înregistrată la Ministerul de Finanţe având cod fiscal R
4678154. Obligaţiile faţă de bugetul statului sunt achitate la zi.
c). Dreptul muncii
Societatea dispune de Regulament de Ordine Internă şi Contracte Individuale de
Muncă ale salariaţilor prin care se stabilesc conform legii drepturile şi obligaţiile acestora
precum şi durata pentru care se încheie contractele, respectiv cu durată determinată sau
nedeterminată.
Toate obligaţiile faţă de salariaţi, respectiv salariile şi obligaţiile către buget aferente
salariilor sunt plătite la zi.
d). Dreptul mediului
Societatea deţine acordul Agenţiei Teritoriale de Protecţia Mediului, pentru
funcţionare. Prin specificul activităţii de bază societatea nu se înscrie în categoria agenţilor
economici cu factor de risc.
e). Dreptul comerţului exterior
Societatea este abilitată de Ministerul Industriilor pentru importul de produse
cosmetice şi de parfumerie.
f). Litigii
S.C. Cosmetica S.R.L. nu este antrenată în litigii de natură comercială legate de
recuperarea de la clienţi a sumelor datorate cu o vechime mai mare de un an, deoarece nu are
astfel de creanţe.
85
___________________________________________________________________________
Absolvent:
8. Diagnosticul managementului şi resurselor umane

a). Analiza dimensiunilor şi potenţialului uman
Cantitativ
Numărul de salariaţi încadraţi cu la data de 30.12.2004 = 12
Tabel 6.1.
Evoluţia personalului în timp
Nr. persoane 2000 2001 2002 2003 2004

Începutul perioadei 6 6 8 10 12
Angajări - 2 2 2 -
Plecări - - - - -
Sfărşitul perioadei
6 8 10 12 12
Calitativ
Pe nivel de studii - 66% studii superioare

- 34% studii medii
Pe categorii de vârstă - 100% sub 35 ani
b). Analiza nivelului de salarizare şi motivare a personalului

Nivelul salariilor este comparabil cu cel al sectorului de activitate.
Modul de stabilire - fix, negociat la încadrare, actualizat periodic datorită inflaţiei.
Puncte tari
- structura organizatorică optim dimensionată - potenţial tehnic corespunzător
- pondere foarte bună a personalului tânăr
Puncte slabe
- motivaţie redusă datorită neparticipării la beneficii
- inexistenţa personalului calificat în domeniul marketing-economic
9. Diagnostic operaţional
Activitatea principală a societăţii este aceea de comerţ cu amanuntul al produselor
cosmetice şi de toaletă. Din 2001 societatea si-a extins domeniul de activitate şi către
comerţul cu produse de parfumerie fabricate de firme cu un mare renume în domeniu atât pe
plan internaţional cât şi pe plan naţional, chiar dacă preţul acestora este mai mare deât cele al
produselor indigene
a). Organizarea activităţii
Societatea dispune de un magazin în care se vând:
- Produse de igienă. Săpunul de toaletă, produsele pentru bărbierit şi produsele
pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor.
- Produse cosmetice propriu-zise. Aceste produse cuprind articole care
concomitent cu rolul de îngrijire, protecţie şi hrănire a pieii asigură şi funcţia de corectare şi
înfrumuseţare a anumitor părţi ale corpului.
- Produse de parfumerie. Aceste produse sunt soluţii hidroalcoolice cu miros
plăcut care se întrebuinţează în scop igienic pentru înviorarea şi parfumarea pieii precum şi a
îmbrăcămintei.
86
___________________________________________________________________________
Absolvent:
- Produse cosmetice accesorii. Aceste produse cuprin articole care ajută în

procesul de curăţare şi întreţinere corporală: perii de dinţi, piepteni, bureţi de baie, aparate de
bărbierit, etc.
Magazinul este amplasat într-o zonă cu vad comercial foarte bun, iar datorită
specificului produselor comercializate este cunoscut de toţi clienţii care doresc să
achiziţioneze produse cosmetice de calitate.
b). Patrimoniu
Sediul societăţii compus din magazin, birouri şi casa de locuit a administratorului
Maşina societăţii - Dacia Solenza an 2003, calculatoare + programe informatice + ....
telefoane.
Puncte tari
- suficient spaţiu pentru desfacerea mărfii amenajat corespunzător
- informatizarea foarte bună a activităţii
10. Diagnostic comercial
Analiza mediului extern
Datorită schimbării stilului de viaţă a populaţiei, a creşterii nivelului de trai, a creşterii

pretenţiilor consumatorilor, comerţul cu produse cosmetice de calitate ridicată a crescut. De
aceea există o cerere tot mai mare pe piaţă pentru cosmetice de firmă, parfumuri şi accesorii
necesare acestora.
Analiza mediului intern comercial
Tabel 6.2.
Produse comercializate
% din cifra de afaceri

Tipul de produs
2000 2001 2002 2003 2004
Produse de igienă. Săpunul de toaletă, produsele pentru
5% 5% 8% 9% 8%
bărbierit şi produsele pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor
Produse cosmetice propriu-zise. Aceste produse cuprind

articole care concomitent cu rolul de îngrijire, protecţie
65% 62% 58% 58% 57%
şi hrănire a pieii asigură şi funcţia de corectare şi
înfrumuseţare a anumitor părţi ale corpului.
Produse de parfumerie. Aceste produse sunt soluţii
hidroalcoolice cu miros plăcut care se întrebuinţează în
20% 20% 25% 24% 25%
scop igienic pentru înviorarea şi parfumarea pieii precum
şi a îmbrăcămintei.
Produse cosmetice accesorii. Aceste produse cuprin
articole care ajută în procesul de curăţare şi întreţinere
10% 13% 9% 9% 8%
corporală: perii de dinţi, piepteni, bureţi de baie, aparate
de bărbierit, etc.
Analiza pieţei
87
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Furnizorii societăţii sunt atât societăţi comerciale române producătoare de produse

cosmetice cât şi societăţi străine producătoare de produse cosmetice prin reţele de distribuţie
specifice fiecărei mărci, conform politicii de distribuţie a fiecărui producător. Printre
producătorii români de produse cosmetice furnizori sunt: Gerovital Cosmetics, Anna Aslan
Cosmetics, Farmec Cluj, etc, iar printre cei mai importanţi producători străini de renume
mondial ale căror produse cosmetice sunt comercializate de către societatea analizată: Dior,
Givenchy, Chanel, Hugo Boss, Davidoff, etc.
Clienţii societăţii sunt persoanele fizice din municipiul Arad care achiziţionează
produse cosmetice pentru uz personal sau pentru a fi oferita ca şi cadouri cu anumite ocazii,
dar şi persoanele juridice care cu ocazia diferitelor sărbători sau evenimente oferă angajaţilor
lor cadouri.
Structura clientelei:
- persoane fizice - 78%
- persoane juridice – 22%
Concurenţii societăţii sunt firme cu activităţi similare la nivel local:

- Ina Center SRL
- Farmec SRL
- pentru produsele cosmetice uzuale chiar şi marile centre comerciale cum ar fi Billa,
Selgros, Gemi Center.
Nu se poate face o analiză comparativă reală pentru că nici una dintre aceste societăţi
nu are toate activităţile pe care le are societatea evaluată sau au şi alte activităţi. Pentru
produsele ce pot fi comparate oferta societăţii analizate are un nivel calitativ mai bun dar cu
un preţ uşor mai ridicat.
Analiza activităţii şi a strategiei societăţii

- Dacă se analizează tabelul în care sunt prezentate produsele comercializate precum şi
evoluţia acestora se observă că cea mai mare pondere o au produsele cosmetice propriu-
zise, apoi urmează produsele de parfumerie. Nu se constată fluctuaţii semnificative a
ponderii diferitelor tipuri de produse cosmetice în totalul vânzărilor.
Politica de promovare a firmei

- participare la Târguri locale şi naţionale de specialitate
- reclamă în reviste de specialitate
- reclamă la postul local de radio PRO-FM
- informări periodice trimise clienţilor prin fax şi poştă
Nu au putut fi cuantificate rezultatele acestor acţiuni dar majoritatea clienţilor noi au
aflat de oferta societăţii prin unul din mijloacele de mai sus. Conducerea societăţii consideră
că rezultate bune se obţin pentru scule la târgurile locale şi radio, iar pentru mărfurile
importate în revistele de specialitate.
11. Diagnosticul economico - financiar

În graficele următoare se poate observa evoluţia principalilor indicatori economici ai
societăţii, exprimate în mii lei.
Prezentarea valorii indicatorilor cifră de afaceri si cheltuieli totale Tabel.6.3

Mii lei
88
___________________________________________________________________________
Absolvent:
2000 2001 2002 2003 2004

Cifra de afaceri 541993 8456338 12391327 14132154 16286579
5
Cheltuieli totale 519600 7989143 11676398 12842165 14989768
3
20000000
15000000
10000000 CA
Ch
5000000
0
2000 2001 2002 2003 2004
Fig. 6.1. Evoluţia cifrei de afaceri şi a cheltuielilor totale
Prezentarea valorii veniturilor totale şi a profitului net Tabel.6.4.

Mii lei
2000 2001 2002 2003 2004
V totale 542488 8460932 12395305 14569824 15728943
5
P net 169960 351342 535452 698756 798911
89
___________________________________________________________________________
Absolvent:
20000000
15000000
10000000 V totale
P net
5000000
0
2000 2001 2002 2003 2004
Fig. 6.2. Evoluţia veniturilor totale şi a profitului net
Deşi nu există o creştere spectaculoasă a profitului net, acesta a crescut constant în

ultimii ani. Se poate observa de asemenea o creştere a cifrei de afaceri dar în paralel cu
aceasta au crescut şi cheltuielile. Creşterea cheltuielilor este urmare a creşterii investiţiilor
făcute de către societate în modernizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de comercializare.
Aceste cheltuieli au fost necesare pentru ca firma să poată comercializa şi produse ale unor
case renumite de parfumuri, deoarece aceşti producători solicită din partea comercianţilor
anumite condiţii speciale de expunere a produselor. Chiar şi cu toate aceste investiţii
societatea a fost refuzată de unii dintre marii producători şi distribuitori de parfumuri,
Lancome de exemplu, deoarece nu a renunţat la comercializarea altor produse cosmetice cum
ar fi vopselele de păr, produsele de toaletă şi altele.
În ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor de parfumuri conform datelor furnizate de către
agentul economic am putut observa că majoritatea produselor de parfumerie sunt achiziţionate
cu scopul de a fi făcute cadou, iar într-o proporţie foarte mică în scopul consumului personal.
Unul dintre factorii care au determinat un asemenea comportament este preţul, care la aceste
produse este destul de ridicat, iar veniturile şi puterea de cumpărare a majorităţii
consumatorilor sunt la un nivel mai scăzut.
În general preferinţele consumatorilor sun influenţate de următorii factori:
- în primul rând reclama care se face anumitor produse în revistele de
specialitate;
- experienţa proprie anterioară;
- părerea unor prieteni sau cunoştinţe care sunt considerate lideri în această
privinţă.
90
___________________________________________________________________________
Absolvent:
6%
24% Givenchy
40%
Ch. Dior
H. Boss
Altele
30%
Fig. 6.3. Vânzările de parfumuri pentru femei în anul 2004
În topul vânzărilor de parfumuri pentru femei pe anul 2003 se află:

- Casa Givenchy cu vânzări de aproape 40% din cifra de afaceri realizată de
produsele de parfumerie în anul 2003, adică:
14132154 x 24% = 3392000 – CA obţinută din produse de parfumerie
3392000 x 40% = 1357000 – CA obţinută de casa Givenchy
- Christian Dior cu aproximativ 30% din cifra de afaceri realizată de produsele
de parfumerie în anul 2003, adică:
3392000 x 30% = 1018000 – CA obţinută de casa Dior şi
- Hugo Boss cu circa 24% din cifra de afaceri realizată de produsele de
parfumerie în anul 2003, adică:
3392000 x 24% = 814000 – CA obţinută de casa Hugo Boss.
Pentru prima perioadă a anului 2004 s-a constat din partea conducerii societăţii o
creştere a vânzărilor pentru cele trei tipuri de parfumuri după cum urmează:
- Givenchy înregistrează o creştere de circa 2% => 42% din cifra de afaceri
realizată de produsele de parfumerie în anul 2004, adică:
4077000 x 42% = 1712000 – CA obţinută de casa Givenchy;
- Christian Dior înregistrează o creştere de circa 2% => 32% din cifra de afaceri
4077000 x 32% = 1305000 – CA obţinută de casa Dior;
- Hugo Boss înregistrează o creştere de circa 2% => 30% din cifra de afaceri
4077000 x 30% = 1223000 – CA obţinută de casa Hugo Boss.
Se remarcă în ultimii ani o preferinţă a consumatorilor din România pentru mirosurile
florale şi condimentat – florale.
91
___________________________________________________________________________
Absolvent:
În cazul celor trei producători de parfumuri care se află în topul clasamentului este
foarte important de ştiut că toţi au lansat în acest an pe piaţă una sau mai multe game noi de
produse. Givenchy a lansat în acest an 3 parfumuri noi, 2 pentru femei şi unul pentru bărbaţi.
Fig. 6.5. Only Limited edition
ONLY LIMITED EDITION, evocă o briză uşoară într-un câmp de iarbă şi flori de
bergamotă şi iasomie alături de alte miresme proaspete.
Fig. 6.6. Eau toride
EAU TORRIDE, este clasificat ca un parfum floral cu accente proaspete. Această

mireasmă feminină îmbină iasomia, florile de lămâi şi lemnul de santal.
Hugo Boss a lansat de asemenea la sfârşitul anului trecut şi începutul anului precedent
două noi parfumuri.
Casa Dior a lansat în ultima perioadă un nou parfum care se adresează bărbaţilor.
Fig. 6.7. Higher energy for men
Această avalanşă de lansări de diferite parfumuri noi sau doar o îmbogăţire a vechii
game de produse a ajutat de asemenea la creşterea cotei de piaţă a producătorilor pe piaţa din
România.
Comportamentul consumatorului
92
___________________________________________________________________________
Absolvent:
Pentru a putea determina preferinţele de cumpărare ale clienţilor S.C. Cosmetica

S.R.L. s-a întocmit un chestionar pentru a putea determina factorii cei mai importanţi care
contribuie la decizia de cumpărare şi dacă mărcile de parfum indicate ca fiind preferate de
clienţi în anul 2004 îşi menţin poziţia şi în acest an. Chestionarul s-a efectuat pe un eşantion
de 100 de persoane cărora le-a fost solicitat să-şi exprime părerea cu privire la diferite
elemente care determină alegerea unui parfum.
CHESTIONAR
Bună ziua, mă numesc Pârvu Monica, sunt studentă la Universitatea Aurel Vlaicu.
Lucrez la elaborarea unui studiu privind factorii cei mai importanţi care contribuie la decizia
de cumpărare a unui parfum şi dacă aveţi câteva minute libere vă rog să completaţi următorul
chestionar.
Întrebarea numărul 1:
Când cumpăraţi un parfum, îl cumpăraţi:
a) pentru dumneavoastră;
b) pentru a-l face cadou.”
Care din următoarele elemente vă influenţează în alegerea unui parfum:
a) experienţa proprie;
b) reclamele din reviste, ziare, TV;
c) părerea unor prieteni / cunoscuţi pe care îi consideraţi lideri de opinie în domeniu
Ce caracteristici contează pentru dumneavoastră la un parfum:
a) preţul;
b) aspectul;
93
___________________________________________________________________________
Absolvent:
c) marca.
Vă rog să ordonaţi după ordinea importanţei caracteristicile următoare: calitatea;
cantitatea; preţul; marca; publicitatea.
- varianta 1
- varianta 2
Credeţi că un preţ ridicat determină o calitate mai bună?
a) DA
b) NU
Credeţi că marca are o importanţă determinantă în achiziţionarea următoarelor
produse:
a) Produse de igienă:
 Săpunuri;
 produse de bărbierit;
 produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii;
b) Produse cosmetice propriu – zise:
 produse pentru îngrijirea feţei,
 produse pentru îngrijirea părului,
 produse pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor,
 produse pentru îngrijirea corpului;
c) Produse de parfumerie.
Care este marca dumneavoastră preferată:
a) Chanel;
b) Christian Dior;
c) Hugo Boss;
d) Givenchy;
e) altele.
Când cumpăraţi un parfum cât la sută din decizia de cumpărare contează ambalajul?
a) până la 5%
b) între 5 – 10 %
c) peste 10%
Vă influenţează poziţionarea agentului economic care comercializează produse
cosmetice (dacă este central, într-un mare complex comercial sau într-un cartier periferic)?
a) DA
b) NU
94
___________________________________________________________________________
Absolvent:

Cât de des achiziţionaţi produse de parfumerie de marcă?
a) o dată pe an;
b) de 2 ori pe an;
c) în fiecare lună.

Cu ce ocazii folosiţi parfumuri de marcă?
a) ocazii speciale;
b) zilnic.

În opinia dumneavoastră care dintre următoarele categorii de persoane cumpără mai
des un parfum de marcă?
a) persoanele între 18 şi 30 de ani;
b) persoanele între 30 şi 45 de ani;
c) persoanele peste 45 de ani.

În opinia dumneavoastră consideraţi că situaţia financiară are un rol determinant în
cumpărarea unui parfum de marcă?
a) DA
b) NU

Ce sumă aţi fi dispus să cheltuiţi pentru cumpărarea unui parfum de marcă?
a) mai puţin de 1.000.000 lei
b) între 1.000.000 – 2.000.000 lei
c) mai mult de 2.000.000 lei

Consideraţi că, calificarea personalului care comercializează un parfum de marcă
poate influenţa decizia de cumpărare?
a) DA
b) NU
Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă doresc o zi excelentă
95
___________________________________________________________________________
Absolvent:
După centralizarea chestionarelor s-au constatat următoarele:

La întrebarea nr. 1: „Când cumpăraţi un parfum, îl cumpăraţi:
c) pentru dumneavoastră;
d) pentru a-l face cadou.”
- 78% dintre cei chestionaţi achiziţionează un parfum în scopul de a-l face
cadou;
- doar 22% dintre cei chestionaţi achiziţionează un parfum pentru uz personal.
Reprezentarea grafică a răspunsurilor:
22%
Pt. uz personal
Pt. Cadou
78%
Fig. 6.5. Reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebarea numărul 1.

96
___________________________________________________________________________
Absolvent:
La întrebarea nr. 2: „Care din următoarele elemente vă influenţează în alegerea unui

parfum:
d)experienţa proprie;
e)reclamele din reviste, ziare, TV;
f)părerea unor prieteni / cunoscuţi pe care îi consideraţi lideri de opinie în
domeniu”, am obţinut următoarele rezultate:
- Un rol foarte important în alegerea parfumului îl au reclamele din revistele de
specialitate şi cele de la TV, - 49% dintre cei chestionaţi spunând că sunt
influenţaţi de acestea;
- Pe locul 2 în alegerea unui parfum se află experienţa proprie – 28%;
- Iar 23% dintre cei chestionaţi consideră importantă părerea prietenilor.
28% Reclam e din reviste

, TV
49% Experienţa proprie
Părerea prietenilor
28%

La întrebarea nr. 3: „Ce caracteristici contează pentru dumneavoastră la un parfum:
d) preţul;
e) aspectul;
f) „marca”, am obţinut următoarele răspunsuri:
- 67% dintre cei intervievaţi consideră preţul ca element determinat în alegerea
parfumului;
- 28% consideră că firma producătoare contează în alegerea unui parfum;
- iar doar 5% consideră că aspectul este important.
28%
Preţ
Aspect
5% 67% Marca

97
___________________________________________________________________________
Absolvent:
La întrebarea 4 „Vă rog să ordonaţi după ordinea importanţei caracteristicile

următoare: calitatea; cantitatea; preţul; marca; publicitatea” cei chestionaţi au ordonat astfel
cele 5 caracteristici:
a) preţul, calitatea, cantitatea, publicitatea, marca – 72%;
b) calitatea, preţul, marca, publicitatea, cantitatea – 14%;
c) calitatea, preţul, publicitatea, cantitatea, marca – 5%;
d) în alte moduri – 9%.
Se poate observa că preţul este cel care se află printre primele ca importanţă în luarea
deciziei de cumpărare, următoarea caracteristică fiind calitatea.
La întrebarea 5 privind relaţia calitate preţ cei chestionaţi au răspuns astfel:
a) DA – 85%;
b) Nu – 15%.
La întrebarea 6 privind importanţa mărcii, s-au obţinut următoarele răspunsuri:
c) Produse de igienă:
 Săpunuri – 5%,
 produse de bărbierit - 2%,
 produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii – 11%;
d) Produse cosmetice propriu – zise:
 produse pentru îngrijirea feţei – 27%,
 produse pentru îngrijirea părului – 23%,
 produse pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor – 3%,
 produse pentru îngrijirea corpului – 17%;
e) Produse de parfumerie – 12%.
La întrebarea nr. 7: „Care este marca dumneavoastră preferată:
f) Chanel;
g) Christian Dior;
h) Hugo Boss;
i) Givenchy;
j) altele.”, am obţinut următoarele răspunsuri:
- Givenchy – 32%
- Hugo Boss – 21%
- Christian Dior – 20%
- Chanel – 14%
- Altele – 13%.
La întrebarea „Când cumpăraţi un parfum cât la sută din decizia de cumpărare
contează ambalajul?”, răspunsurile au fost:
a) până la 5% - au răspuns 25%
b) între 5 – 10 % - au raspuns 60%
c) peste 10% - au răspuns 15%
La întrebarea numărul 9: „Vă influenţează poziţionarea agentului economic care

comercializează produse cosmetice (dacă este central, într-un mare complex comercial sau
într-un cartier periferic)?”
82% au răspuns DA
18% au răspuns NU
La întrebarea numărul 10: „Cât de des achiziţionaţi produse de parfumerie de marcă?”
98
___________________________________________________________________________
Absolvent:
50% au răspuns „o dată pe an”;

47% au răspuns „de 2 ori pe an”;
3% au răspuns „în fiecare lună”.
La întrebarea numărul numărul 11: „Cu ce ocazii folosiţi parfumuri de marcă?”

98% au răspuns „ocazii speciale”;
2% au răspuns „zilnic”.
La întrebarea numărul 12: „În opinia dumneavoastră care dintre următoarele categorii
de persoane cumpără mai des un parfum de marcă?”
18% dintre chestionaţi au răspuns: ”persoanele între 18 şi 30 de ani”;
70% dintre chestionaţi au răspuns: „ persoanele între 30 şi 45 de ani”;
12% dintre chestionaţi au răspuns : „persoanele peste 45 de ani”.
La întrebarea numărul 13: „în opinia dumneavoastră consideraţi că situaţia financiară

are un rol determinant în cumpărarea unui parfum de marcă?”
99% au răspuns „DA”
1% au răspuns „NU”
La întrebarea numărul 14: „Ce sumă aţi fi dispus să cheltuiţi pentru cumpărarea unui
parfum de marcă?”
45% au răspuns: „mai puţin de 1.000.000 lei”
35% au răspuns: „între 1.000.000 – 2.000.000 lei”
20% au răspuns: „mai mult de 2.000.000 lei”
La întrebarea numărul 15: „Consideraţi că, calificarea personalului care

comercializează un parfum de marcă poate influenţa decizia de cumpărare?”
98% au răspuns „DA”
2% au răspuns „NU”
99
___________________________________________________________________________
Absolvent:
CONCLUZII
Din rezultatele chestionarului se poate remarca, că preţul este unul dintre factorii
determinanţi în alegerea parfumului, ceea ce face ca mulţi dintre cumpărători să achiziţioneze
parfumuri în special în scopul de a fi făcute cadou şi foarte rar pentru uz personal, aceştia din
urmă fiind cei cu venituri peste medie, chiar mari am putea spune ţinând cont de preţul unui
parfum de marcă. De asemenea se observă că în continuare majoritatea clienţilor
achiziţionează parfumuri fiind determinaţi de reportajele din revistele e specialitate şi de
reclamele TV, fapt determinat de asemenea de preţul ridicat al parfumurilor care reduce
posibilitatea majorităţii clienţilor de a avea o opinie personală vis-à-vis de un parfum anume,
sau de a cunoaşte o marcă anume de produse de parfumerie. În ţările cu o dezvoltare
economică superioară, marca reprezintă criteriul de bază în alegerea unui parfum.
În ţara noastră consumatorii, clienţii sunt influenţaţi în alegerea unui parfum în special
de veniturile de care dispun, foarte puţi fiind dispuşi să cheltuiască o sumă da bani mai mare
pentru un astfel de produs, chiar dacă recunosc că preţul ridicat indică şi o calitate mai bună a
acestor produse. Cei mai mulţ clienţi dispuşi să achiziţioneze parfuri la un preţ mai mare au o
vţrstă cuprinsă între 30-45 de ani.
De asemenea se poate remarca faptul că consumtorii sunt influenţaţi destul de mult de
factori care nu prezintă importanţă în ceea ce priveşte calitatea produsului în sine, cum ar fi:
ambalajul şi poziţionarea magazinului.
Deşi se remarcă o reducere a cotei de piaţă a primelor trei parfumuri aflate în top în
anul 2004, acestea îşi menţin totuşi poziţia, cu toate că mulţi cumpărători au indicat şi alte
100
___________________________________________________________________________
Absolvent:
mărci mai puţin cunoscute de parfumuri. Putem concluziona că şi în societatea noastră o

anumită „cultură a parfumului”, să-i spunem, începe să-şi facă simţită prezenţa.
Apariţia de noi şi noi parfumuri fac ca în societatea contemporană rolul merceologiei
să crească şi să impună noi abordări în această ştiinţă economică, legate de noi concepte în
problematica produsului. Dacă abordarea clasică legată mai degrabă de caracteristicile fizico-
chimice, care sunt caracteristici obiective, a dominat cercetarea merceologică contemporană,
în prezent îşi face apariţia o deplasare a interesului studiului asupra elementelor subiective în
cercetarea produsului.
Se poate aprecia calitatea unui produs prin cantitatea de produse vândute. Cu alte
cuvinte, cu cât cantitatea de produse vândute creşte, consumatorul considerând că produsul în
cantitatea respectivă îi satisface mai bine necesităţile prin consum, în mod similar, calitatea
produsului percepută de acelaşi consumator va creşte.
Faptul că societatea analizată nu a fost dispusă să îşi specializeze activitatea doar pe
comercializarea produselor cosmetice de marcă a făcut ca aceasta să fie refuzată din lanţul de
comercianţi ai unor mari producători internaţionali. Pentru ca acest impas să poată fi depăşit
este necesar ca societatea să îşi reinvestească profitul în achziţionarea şi amenajarea unui
spaţiu comercial unde să poată comercializa doar anumite produse cosmetice de marcă, acest
lucru nu se poate realiza prin schimbarea profilului principalului magazin deoarece
consumatorul arădean nu are încă cultura calităţii şi a mărcii care ar face ca un astfel de
magazin să aducă profituri fără a primi discounturi majore de la distribuitorii agreaţi ai
marilor firme producătoare.
Parfumul este ca o poveste, ca un mit, fără început şi fără sfârşit.

Este parfumul efemer?
El este o emoţie necesară, de la simpla aromă a florii, la parfumurile cele mai
sofisticate. Parfumul descătuşează gândurile eliberând lăcaşurile secrete ale
subconştientului, ale memoriei.
Parfumul devine elementul indisolubil legat de personalitatea noastră, căci noi
suntem ceea ce vrem să fim.
…şi posibilităţile ne sunt infinite, căci ne putem regăsi, prin parfumuri, în culorile
vremilor.
101
___________________________________________________________________________
Absolvent:
BIBLIOGRAFIE
1. Cosmovici, L. – Îndreptar Cosmetic, Ed. Medicală, Bucureşti, 1970

2. Foltean F., Lădar L., Dobre C., Ionescu Gh., Negruţ C. – Marketing, Ed. BRUMAR,
Timişoara, 2001
3. Hurton, A. – Erotica parfumului. Istoria şi practica mirosurilor plăcute, Ed. Enciclopedică,
Bucureşti, 1999
4. Merică, E. – Tehnologia produselor cosmetice, Vol. I Substanţe active şi aditivi, Ed.
Kolos, Iaşi, 2003
5. Oakes, J. – Cartea parfumurilor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998
6. Olaru, M. şi colab. – Bazele merceologiei, Ed. ASE, Bucureşti, 1999
7. Purcărea, A. – Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Agenţia de consulting universitar
„Eficient”, 1999
8. Revista Avantaje 3/1998, 4-5/1998, 11/1998, 2/1999, 4/2001
9. Revista Elle 5/1998, 16/1999, 29/2000, 31/2000
10. Catalogul de prezentare Bvlgari
11. www. laparfumerie.com
12. www.bvlgari.com
102
___________________________________________________________________________
Absolvent:
13. www.boucheron.com
14. www.dior.com
15. www.parfum-magazin.com
16. www.perfumersworld.com
103
___________________________________________________________________________
Absolvent:

Studiul Sortimentelor Produselor de Parfumerie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Sortimentelor Produselor de Parfumerie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN STUDIUL PRODUSELOR Pag. 2

creşterii calităţii produselor şi a securităţii vieţii şi sănătăţii oamenilor UE a introdus o serie de

„Din distilarea verii ne rămâne

„Parfumul este o răsuflare a cerului”

„Nu ştiu dacă vă e clar, dar trăiţi cu simţul mirosului.

„Parfumul este o bijuterie invizibilă, dar de neuitat”

„Parfumul este ca o prietenă care nu te părăseşte niciodată.

2.1 Noţiuni introductive

2.2. Repere istorice legate de parfumuri

2.3. Definiţia Parfumului

2.4. Materiile prime folosite în parfumerie

2.5. Aspecte privind crearea parfumurilor

2.6. Structura parfumului

Fig. 2.6.1. Structura parfumului

compoziţie, care, datorită numeroşilor constituenţi individuali completează şi finisează

Crearea parfumurilor are o istorie de secole. Parfumierii creează parfumuri folosindu-

3.1. Clasificarea parfumurilor în funcţie de materiile prime care intră în

3.2. Clasificarea parfumurilor în funcţie de notele de bază pe care le conţin

b) Parfumuri cu note de bază verzi

Majoritatea parfumurilor din această categorie se încadrează în două familii: cea a

c) Parfumuri cu note de bază pădureţe

d) Parfumuri cu note de bază de fructe

Fig. 3.2.2. Parfum cu note de bază de fructe – Femme de la Rochas

e) Parfumuri cu note de bază orientale

3.3. Clasificarea parfumurilor în funcţie de concentraţia în substanţe mirositoare

d) Extractul reprezintă forma cea mai concentrată a parfumului, conţinând 18-40%

3.4. Clasificarea parfumurilor în funcţie sex

3.4.1. Parfumuri de damă

Parfumuri chypre cu notă florală.

Parfumuri chypre cu notă fuctată

Patou for Ever de la Jean Patou, Mitsouko de la Guerlain, Mauboissin de la

Fig. 3.4.1.2. Parfumuri chypre cu notă fuctată Femme

Parfumuri citrice cu notă aromată.

Parfumuri florale cu notă aldehidică.

Parfumuri florale cu notă acvatică.

Parfumuri florale cu notă de garoafă.

Parfumuri florale cu notă fructată.

Parfumuri florale cu notă verde.

Parfumuri florale cu notă de lăcrimioară.

Fig. 3.4.1.9. Parfumuri florale cu notă de lăcrimioară: Diorissimo, Pleasures for

Parfumuri florale cu note de portocală şi de tuberoză.

Fig. 3.4.1.10. Parfumuri florale cu note de portocală şi de tuberoză: Poisson,

Parfumuri florale cu note de trandafir şi de iris.

Fig. 3.4.1.11. Parfumuri florale cu note de trandafir şi de iris: Paris, Naomagic

Parfumuri florale cu note lemnoase şi de mosc.

Fig. 3.4.1.12. Parfumuri florale cu note lemnoase şi de mosc: CK Be

Parfumuri orientale cu notă florală.

Fig. 3.4.1.13. Parfumuri orientale cu notă florală: Organza, Flower, Rococo

Parfumuri orientale cu notă condimentată.

Parfumuri orientale cu notă de vanilie.

Fig. 3.4.1.15. Parfumuri orientale cu notă de vanilie: Dune, Institution, Shalimar

Parfumuri orientale cu notă lemnoasă.

Fig. 3.4.1.16. Parfumuri orientale cu notă lemnoasă: Hypnotic Poison, Samsara,

3.4.2. PARFUMURI DE BĂRBAŢI

Parfumuri aromate cu notă acvatică.

Parfumuri aromate cu notă de ferigă (Fougere)

Fig. 3.4.2.1 Parfumuri aromate cu notă de ferigă Kuoros, Drakkar, Tabac

Parfumuri aromate cu notă fresh.

Fig. 3.4.2.2. Parfumuri aromate cu notă fresh: Pleasures, Eternity, Happy

Parfumuri aromate cu notă verde.

Parfumuri citrice cu notă aromată.

Fig. 3.4.2.4. Parfumuri citrice cu notă aromată: Chrome, Eau Sauvage