Precec?
Lo munte;i Ia mare
Yoga sunetelor pentru relaxare
Dacà sunt€ili acasà, deschideli fereastra si
a;ezafi-và pe o pernà sau pe un scaun, cu ochii
închisi. Dacà vÌi. aflati în mijlocul naturii abordati
Sukhasana, postura cu picioarele încrucisate.
Aerul, apa si sc,arele vor contribui din plin la
Iinistea dumnerrvoastrà.
Plasati màinile pe abdomen sau pe piept.
Relaxa(i bra!el,: qi umerii. Alegeli unul din
sunetele AH, C) sau AUM. Inspirali gi desfaceqi
bratele circular'în fa!à. Expirati si emitefi vocal
sunetul în timp ce readuce(i màinile încet înapoi.
Pe durata urmrítorului ciclu respirator
(inspira{ie-exp iratie) nu mai executali nici o
miscare. Inspirali de voie si în timpul expiratiei
emite(i sunetul, de aceastà datà doar mental.
Reluati exercitiul de la început integrànd
desfacerea bratelor si emisia vocalà.
rìlp ae exlIr ali
Experimentati màrind intensitatea su netu lu i.
Nu fiqi timizi. Cu càt vefi fi mai dezinhibaqi si mai
spontani, cu atàt sunetul va fi mai energizant,
mai relaxant. Làsa{i-và mintea si corpul sà se
umple de sunetul pe care îl emitteti. Abordafi
exerciqiul timp de l5 minute. Cànd ali terminat
agezafi màinile pe piept, abdomen sau genunchi.
Ràmànegi asa càteva minute. Pàstrali senzalia
creatà de sunet.
Acest exercitiu este ultimul din seria celor
sase prezentate în acest numàr al revistei si
toate sunt aplica(ii la yoga suflului (pranayama)
cu sunete, Ne-am gàndit sà và oferim acest dar
pentru cà în aceastà varà veti petrece concedii la
munte sau la mare. Nu uitafi sugestia fortà:
Armonie. Sànàtate. Fericire.
SI FITI RELAXAT!
 Cele l0 Lucruri
PRETIOASE
)
Cele gose stdri existenglofe în SA/V|SAM (lumeo fenomenoló, ef*
merà) sunts lumea DEYA-Sllor (a zellor Sl o zetlelor); lumea ASUM-glfor
(a tftanllor); Iumea umanó; lumeo brutelor; lumeo PRETA-Stlor
(o splrftelor neferlcfte); lumea lnfemurílor.

ExisÉat Pc3ru etope prtnclpole ole medftopet (DHYANA) St mot

muhe forme de SAMADHI (extoz dlvln). Prlmul stodtu de SAMADHI
(extaz dlvln) constó dlntro formó de ertoz Incomporobll cu orice store
de congtflngú oblsnuttó. Ceo mal înohd dlntrc toote este însd aceea în
care yoghlnul expertmenteozìl ferlclrea dìvlnd, extotlcó o condigtet prt-
mordíole nemodlflcate o Spidtuful nemurttor (ATMAN). Aceosto este
unanlm conslderotd Storco Reofd gl eo ni se reveleazù golltó cotnplet
de orlce Pfoces care opa4lne gàndlrtl SA/t4SARA-rce (a lumÍi fenome-
nale, efemerc).

l. O existenqà umana liberà ;i armonioasA este mult mai

pre{ioasà decàt miriade de existenqe neumane într-una din cele sase
stari ale existenlei care se manifesta în lumea de dincolo.
2. Un înqelept care a atins cu, adevarat starea suprema de
Eliberare SpiritualA este mai prelios decàt toate celelalte fiinqe
umane care nu se afla pe o Cale Spiritùala ;i sunt ata;ate de
activitA{ile lumegti.
3. Un adevar esoteric (secreg ascuns, care poate fi î4tples numai
de cei iniqi4i) este cu mult mai preqios decàt toate stiinqele exte-
rioare.
4. O strafulgerare de moment a Divinei Înqelepciuni, nàscuta în
timpul unei meditaqii profunde, este cu mult mai pr4ioasà decàt
toate cuno;tinqele ob$nute prin simpla ascultare sau prin reflectarea
asupra învApturilor spirituale care au fost asimilate doar teoretic.
'5. Cel mai mic merit obqinut prin binele dezinteresat pe care
l-am frcut altora este cu mult mai pre{ios decàt tot meritul pe care
l-am dobàndit prin urmarirea propriei noastre bunlstari.

YogoMqozin I
 de placere rezultate în urma ataîa-
mentului faÈ de fiinle umane'
obiecte sau fenomene.
8. Cea mai neînsemnata dintre
ac{iunile noastre bune care a fost
realizata frrA nici o urma de ego-
ism, cu oferirea necondigionata a
fructelor ei lui DUMNEZEU, este
cu mult mai prelioasa decàt toate
acliunile noastre egoiste, intere-
sate.
9. Renunlarea interioarà,
completà 9i necondiqionata la toate
lucrurile iluzorii ale acestei lumi
este cu mult mai prelioasà decàt
oferirea sub forma actelor de cari-
tate a celor mai mari bogàqii.
10. O viaqa plenar tràità în
cautarea lluminàrii Spirituale ;i a
Eliberarii este cu mult mai
6. Experimentarea, chiar gi pre{ioasà decàt toate vielile ante-
pentru un singur moment, a acelei rioare care au fost risipite Pentru
forme de SAMADHI (Extaz Divin) diferite scopuri lumegti.
în care absolut toate procesele
gàndirii sunt suspendate este cu Acestea sunt cele mai
mult mai preqioasa decàt experi- prefioase l0 lucruri.
mentarea continuà
a stArii de
SAMADHI (Extaz
Divin) în care pro-
cesele gàndirii sunt
înca active.
7.:lrairea
extazului suprem
al starii de
Eliberare Spirituala
Ultima, chiar 9i
pentru un singur
moment, este cu
mult mai preqioasa
decàt toate starile

/' \.
STYLE ADI/ERTISI}|E
,r,-S') OFERA

6î!E itúfi1l!îffì ,AL|TATE ATEPTI'NALA- U PRETUR| MTMME PENTRU:

MACHETART gt DIVERSE TIPARITURI

cÀRTr DE VrzrrÀ r COLICU ANTET

ECUSOAN E 9r LEGITIMATII PLASTIFIATE
- ETICHETE ADEZIVE T DECORARICU AUTOCOLANT PVC
BANNERE T PANOURIPUBLICITARE T CASETE LUMINOASE
o GAMA LARGA DE OBTECTE PROMOTIONALE PERSONALIZATE

Tel: 624.06.15; Fax: 210.11.55

YogoMogoùn
 Plantele Care Organismul
^ef Luminip Marosy

Utilizarea plantelor în scopul rege- sunt cei care se gasesc sub forme mi-
neràrii organismului gi
redobàndirii nerale acidul citric, malic, tartric. Dar
sànata$i dateaza înca din vremea Chinei acettia existil ;i sub formA carbonica
Antice, mai precis din timpul lui Sheng (organicà), ata cum este acidul cinamic,
Hong, împAratul Rosu,, care a trait pànó în care se afla în scorqi;oarà ;i are acqiune
anul2697 î. Ch. Eleste autorulunuitratat sudorifìca.
de fìtoterapie, Pen Tsoo Kng în care a . Gumele ;i mucilagiile: apa4in
dezvàluit ca phntele acgioneazà ca oricare grupei polizaharidelor. Sunt substanqe
aliment, hranind corpul gi stimulàndu-i care au o ac{iune laxativà, antitusivà $i
energia, dar în plus principiile lor active tonfìantìl. Se gasesc în radAcína de ginseng.
sunt mult mai concentrlte decàt în ali- . Vitaminele: prezinta doar un
mentele clasice. interes secundar în principiile active ale
în acest articol va vom prezenta o marilor tonice. Deqi atunci cànd se
serie de plante tonice care se pot admi- prepara prin fierbere un aliment vita-
nistra în diferite moduri: decocturi, minele î;i pierd efìcacitatea, nu se petrece
extracte, comprimate. acela;i lucru cànd acestea fac parte din
compoziîia unui tonic ca ginsengul.
SUBSTANTE SECUNDARE . Antibioticele naturale: se mai
SI PRINCIPII ACTIVE numesc fitonicide în lumea vegetah. Sunt
prezente în usturoi, de o<emplu.
Fiecare planta conqine principii active
pi substanqe secundare. Dintre substanqele SOFRANUL
t
secundare enumeram: apa, pigmenqii,
Aceastà plantA este cultivata în
hidraqii de carbon, lipidele, protidele,
sàrurile organice. Ac$uneà terapeutica a
numeroase pà{i ale globului. Energia sa
este rece gi parfumul sàu delicat. Se uti-
plantei se datoreaza însa prezengei prin-
lizeazl pentru armonizarea anumitor
cipiilor active. Cele mai cunoscute sunt:
. Gtucozidele: structura lor màncàruri pentru cà da un gust dulceag.
biochimica se distinge printr-o componen- $ofranul, recomandat mai ales tempera-
mentelor sanguine gi colerice, tonificA 6ra
ta zaharoasa numita geninA. Glucozidele
a produce însà o cAldura corporah exce-
sunt substanfe tonice, revitalizante si le
siva. Are o ac$une tonica pentru sistemul
întàlnim în: coaja de portocalA, radacina de
digestiv, màrqte apetitul ;i este un afro-
genqiana, papAdie, radócina de lemn dulce
disiac pentru ambele sexe. fofranul mai
gi celebrul ginseng.
. Alcaloizii: în ciuda gustului lor este comercializat ;i sub denumirea de
amar ;i a pragului lor variabil de toxicitate,
acestia sunt de prima importanqa pentru
marea lor putere terapeudca. Au o
acqiune mai degrabA sedativa ;i se gàsesc
într-o concentralie ridicata în ardei.
Plantele ;i alimentele care confin alcaloizi
consumate în cantitaqi mari dau pofta de
somn,
. Uleiurile esenîiale: faimoasele
esente naturale cu preponderenB de ter-
pine au în general efect antiseptic o ;i
ac{iune psihosedativa. Se întàlnesc mai
ales la familiile de plante cunoscute ca
tonice vegetale: anason, scorgisoara,
menta.
. Acizii organici: cei mai cunosculi

YogoMogoàn 3
Turmerik, dar acesta din urml , dqi face
parte din aceeagi familie a ;ofranului, nu
este acela;i lucru.
SUSANUL
Seminqele de susan sunt un tonic
excelent, în special Pentru vegetarieni.
Vindeca anumite afec$uni ale pielii ;i
intestinelor. Uleiul de susan este consi-
derat cel mai bun ulei de bucàtarie 9i
este indicat în special Pentru persoanele
caracterizate în Ayurveda de tipul pre-
dominant kapha
,îLBASTru C4...
LOTUSUL
Ràdàcinile de lotus în decoct sunt un
remediu obi;nuit utilizat în China pentru
tonifìcare. Dacit avegi o constitu{ie frigu-
roasa ;i daca obosiqi ugor và este reco-
mandat decoctul de ródacina de lotus.
CAMFORUL
Este remediul obignuit utilizat de
decenii în China contra bron;itei
;i
suportat foarte bine de cltre copii.
Masagi timp de 20 de minute toracele ;i
partea de sus a spatelui bolnavului cu
ulei camforat" Un dealiu imPortant tre-
buie încilzita bine încAperea cu aiutorul
unei surse de càldurà plasate în
apropierea persoanei bolnave.
CUISOARELE
Sunt bogate în mangan. Lipsa man-
ganului în org4nism încetine;te cretterea
gi duce la steriliate. Indicaqiile tradi-
tionale ale cuigoarelor sunt numeroase:
diaree, ràsuflare încarcata, tulburàri constipaîia fortlfìd vocea, ajuta dez-
intestinale, transpiragie cu miros Puter-
nic.
NUCA DE COCOS
'nuca
Laptele de de codos
frecvent utilizat pentru sosuri în Orient,
în special în Thailanda. Este consistent ;i
are gust dulce. Este un excelent tonic
natural care, simultan, purifica sangele.
CARDAMOMUL
o samànp des utj-
Este, de asemenea,
lizatà înOrient Ajutl la calmarea colicilor
;i durerilor abdominale. Energia sa este
rece ;i de aceea este recomandat celor cu
temperarnent coleric. Fortifid sistemul
digestiv, est€ regenenrtor gi afrodisiac.
4 YogoMogein
\
CEAIURILE
În China existil multe tipuri de ceai 9i
este diverse maniere de preparare. Ceaiul
slllbatic este considerat cel mai bun:
întaregte vocea, ochii devin lumino;i,
stimuleaza sanótatea, în general, digestia,
regleazà echilibrul termic al corpului.
Cerceditorii americani au demonstrat cA
ceaiul confne trei substanqe vitale destul
de rare în lumea yegetalà: fluorul, man-
ganul ;i cuprul. Acestea aclioneazil la
nivel celular gi datorita br ,ceaiul este
considerat o substanga exciuntà.
USTUROIUL
fo4a vitalt, combate
Stimuleaza
voltarea mentalà la copii, îmbunAdigegte
yederea, este ulor locativ, stimuleaza
memoria, digestia, calmeazà durerile,
faciliteazà circulaqia sanguina, întare;te
dinfi. Cura de usturoi aiutii tuturor
este
celor care vor sà-;i amelioreze slnàtatea
gi sà-gi regenereze organismul. Se reco-
mandà folosirea lui în 'stare crudA 9i
proaspata.
ELEUTEROCOCUL
(GTNSENGUL SIBERIAN)
Aceastil planta este mai puternicà
decàt ginsengul. Efectele ei remarcabile
au fost testate de càtre savanqii sovietici.
Apa4ine aceleiagi familii vegeale ca ;i
ginsengul, araliacee. Este un arbust cu
tulpina de 2-3 metri în medie, raspàndit
în Rusia. SupraFaga totah de padure unde
se gase;te aceastó planta este de apro-
ximativ l0 milioane hectare. Aceastà
phnta este un excelent aiutor în caz de
obosealó, dureri de spate gi reumatism'
somn agitat (multe vise), insomnie ;i
neryozitate, angoasa ;i stilri depresive.
Dupà studiile realizate în Rusia, gin-
seng-ul siberian este mult mai rezistent
gi mai eficace decàt toqi agen{ii adapto-
genl cunoscu{ la ora actuaE. Màre;te
rezistenp organismului la factori negativi
de natura fizica, chimicà ;i biologica.
GINSENGUL
1nÀoÀctNA vtETll)
RAdàcinaîn vàrs6 de 30 de ani se vinde
auruluiîn magazine specializate din
la preg,rl
Hong Kong. înca din secolul al Xlliea
împara{i l-au frcut inaccesibil poporului
chinez prin pregrl lui. Un extras dintr-un
text stravechi al împàraolui Sheng Hong
menqioneazA efectele ginsengului: "Gustul
radacinii de ginseng este dulce gi are
propried\i revitalizante. Crqte pe culmile
mun$lor. Se utjlizeazà Pentru refacerea
celor cinci organe vitale, pentru armo-
;i Yang, pentru cal-
nizarea energiilor Yin
mare, alungarea fricilor ;i anihilarea
subsanqelor toxice din corp; face sà
straluceasd ochii, deschide vasele inimii
(efect vasodilaator). Folosirea lui curendl
fortifìca corpul gi prelungqte viaqa."
Ginsengul combate sttrrile de obosealà
cronica, fortifica organismul în caz de ane-
mie, stimuleazA apetitul, combate
insuficienp respiratorie, înEturà simp-
tomele legate de menopauza, combate
senilitatea, fortifid organismul în perioa-
dele de convalescenQ, stjmuleaza viriliatea
la persoanele în rdrsta, fortifìca sistemul
neryos, previne bolile ln general, combate
deficienqele de memorie.
ffi
UNDE cÀslm ctNsENG?
6 el mai bun este ginsen-
\rgul sàlbatic provenit din
Manciuria, Coreea si Asia
Centralà.
Ginsengul chinezesc
care se gaseste la noi pe
piaqa este cultivat si este
mai puqin valoros decàt cel
salbatic. Cu càt ràdàcina
cuM sE urtuzenzAt
insengul se gaseste pe
6
Y piaÉ sub diverse for-
me: pudrà, radacinà întrea-
gà, ràdàcinà taiata, sirop,
ceai, extract, soluqie etc.
este mai bAtrànà, cu atàt
este mai bogata în
substanqe active.
în Occident, consuma-
torii cer ca pe cutie sa fìe
înscrisa provenienp rada-
cinii ;i vàrsta acesteia, pre-
cizàndu-se daca este salba-
fica sau cultivadl.
Sunt de preferat radAcinile
întregi sau tAiate, apoi
pudrele si extractele. O
cura de ginseng trebuie sà
dureze 28 de zile.
YogoMopzin
 Cuplul Tantric
Pentru a fi o modalitate realà de evolulie'
cuplul trebuie sà realizeze o relalie armonio?sà,
desfàguratà pe cele patru nivele ale fiinlei:
erotic, afectiv, mental 9i spiritual.

r Olba l{uùrlescu

àile inifiatice sunt num€roase.
Ele corespund nivelului sPiritu-
al al oanenilor, stnrcttuii lor
V psihice ti condiÍiilor social-
istorice. In aceste rnemuri, una dinte cele
mai eficiente fi potrivirc modditaf de pro-
fimdó tansforrrare làuriticà este evolufia
în cuplq specifica unei cài spirituale dese-
ori gregit sau incomplet înfeleasó:
Tantrismul.
Degi aspirafia spontanó a oamenilor
cAte starea de unitate, de împlinire o
nivel gi reqesc sA aibà un contnol perfect ajuta pe cei doi sA-gi dezvolte ptrterea de a
asupra lui gi asupraenergiilor care îl vedea ce este cu adevórat în celAlalt. O
guvemreazA. Cheia naglcó a acestei rea- asemenea tansfigurare spulberà distanla 9i
[zAri este trensflgureree, o fo$a divinà' timpul, iar zuferinp nu mai poate întuneca
care poate transforma la modul real urîfe- relagia. Iubirea acestor. oameni începe sà
nia în frtrmusefe orbitoare, impuritatea în semene atunci cu iubirea a douó stele,
strólucire luminoasa, 'limitarea în liberà fiecare în acelagi spaliu nesfàrsit 9i
necuprindere. totugi unite prin lunina ce radiazà ca o
Armonirr în Ptan dectlv se oglin- pr.nte între ele.
deste în caldtrra sufleteasca" duiogie, blàn- Tensiunile înt-rm cuplu apar în gene-
în puritatea inimii 9i în
defe. Si tandrele, ral cànd rela;ia dinte cei doi nu implicA si-
puterea de a-i cuprinde 9i pe cei'din jur multan gi armonios toate cele patu nivele
-erotic, afectiv, mental 9i spiritual. Aceasta

Transfigurarea este cheia :1ffi:':fhf$if": trezette tendinfe diferite în atitudinea

iubifilor în timp poate duce la despa4ire.
9i
divinà Gare tànsformà uràlenia ;::H:'.",T:1"ffi :f;
în frumusele orbitoare celàlalt, î9i se
simt emPatic
îndreaPd tróirile si
nutesc li cei congtienti, dar ti cei' care nu spontan spre Lumina divina.
sunt înca dornici de evolufie, problemèle Cuplul care a atins cu adevarat 9l un
cate apar în relafiile de cuplu reprezintll o înalt nivel de comunlcare mentalà are o
încercare majorà în viala tuturor. Iar deosebita forfa în acfiunile de transformare
aparilia lor este cu atàt mai sigura cu càt atàt interioarA, càt gi asupra lumii exte-
fiinlele în cauza se afló pe o cale spiriuala. rioare. Cei doi sunt capabili de înlelegere
În procesul devenirii brmtrice confrtrntarea mutualà 9i îgi gbideaza viala prin intuirea
cu limitarile proprii este inevitabiH. sensului ascuns al tuturor lucnrrilor 9i
Armonia in Plan erotlc sta la baza situafiilor.
relafiei de cuplu. Aici se manifesta con- Armonh În plan sPlritual Provine
'din aspirafi'a comunA a iubitilor de a folosi
cretizarea celei mai adinci aspirafii dq to-
talitate, de împlinire, care ahage irezistibil relafia ca pe o tathbdinA carq sA-i
loi
douà fiinle; aici este starea infinitelor propulseze rapid în evolufia de la cuplul
potenfiahtAfi 9i sàmànfa misterioasei conven;ional la cuplul spiritual. AceastA
evolutii spirituale în cuplu. Echilibrul' arnronie se bazetzl pe în;elegerea Pro-
împócarea apar doar atunci cend, eli' funda a scopului existenlei gi poate fi
minànd orice prejudeca6 sau inhibilie' amplificatà prinn-o practica ipiritualà
iubifii ajung sA cunqascó integral acest coulm! (asane, meditafii la unison) care îi

li

. 6 YogaMogozin
 rlinamica" intercsantà, plinà de surprize O relafie încep" sA d*adl a-tunci cînd
flAcuúe. se piede energia începutului '9i se

O altA sunó de suferinp,în cuplu este instaleazà OBI$NffiìITA. Carza p,rinci-

DEPENDEN|A, concep;ia falsó cà s6rile palà este lipsa spontaneit[tii ti a inventi-
frumoase pe care le tróim alóhrri de o fiinÍA viutÍii, disparigia elerrentului surprizó.
sunt condifionate, de Wezenla ei. Drept Acesta este un blocaj de naturà yang,
unnafe vr€m ca persoana sà fie numai a solarà, masculinA, a córei caracterisdca
noasd pentru a ne asigura oricànd accesul principalà este mobilitatea, instabilitaùea,
' la acele satisfacfii. Un alt mod de dinamismul, care cautA mereu ceea ce este
manifestare a dizamroniei în cuplu este nou, vaf,iat, faró a pAtrunde h profunzime.
POSESMTATEA, care distruge iubirea. Modalitatea practicà cea mai eficientó pen-
De fapt noi nu posedam nimic, nici màcar tru a depAgi aceastA fimitare este jocul, care
obiectele materiale gi cu atiit mai pulin un dezvoltó aspectele feminine legate de
alt om. Iubirea care se revarsa prin celólalt imaginafie, creativitate, sensibiliiate, pre-
asupra noasta este iùbirea lui Dumnezeu cum gi reevocarìea pemtanenta a energiei
Fiecare este înclinat sà-l învinuiascA pe
pentru nor, care se poate
celalalt si sa-l domine, adeseori
incongtien! sufocàndu-i personalitatea gi
manifesta prin oricare altll Fericirea noastrà nu este
încercand sA-i impunA modul sàu de a
vedea lucurile.
ff fr"ilîYt:,'nJ"f,ffi condilionatà nici de exterior,
celuilalt o totaH libefate de nici de o altà fiin!à
Solu;ia idealà în astfel de cazuri este
atunci cànd
acceptarea naturii celuilalt gi efortul actiune, cAci
wem sà posedam pe cineva, devenim de extaordinare 9i a starilor sublime care s-au
fiecóruia de a-gi împlini personalitatea
punctul de vedere al celuilalt.
fapt sclavii iluziei noastre. De aceea manifestat în momentele de început.
asimilànd 9i
eliber6ndul pe celàlalt ne eliberam practic Chiar dacA rehlia merge bine, apare în
Pentru aceasta este nevoie de róbdarea de
pe noi îngine. Pentnr unii afirmafia "Am mod frecvent un alt pericol, cel al
a-l învàfa pe iubiq dar 9i de umilinp de a
nevoie de tine" reprezintà suprema IZ,OLARII. Merrbrii cuplului considera
învàfa de la iubit, chiar daca acesta are mai
declarajie de dragoste. Aceasta este însa o ca îgi sunt suficienli unul altuia, încep sa
pufina experienfa.
lozincà a dependenfel, maniÈstare speci- formeze o cefula închisa, sunt preocupafi
Un obstacol major în relafia de cuplu
ficA a aspectului luoar, yln care nu are mai mult de problemele lor comune gi se
îl reprezinta PREJIJDECAIIE, care ne
nimic de-a face cu iubirea. Iluzia cA intereseazà din ce în ce mai pu;in de via;a
împiedicA sA percepein fiinp de làngà noi
altcineva ne poate ofcri ceva farà de care celorlalti sau chiar de a grupului spiritual
aga cum este gi ne face sa pretindem de la
n-am puùea trtri sau am zuferi foarte mult (dacA srmt integraÍi înt-un grup). Ei ajung
ea ceea ce consideram cà meritam, cA ni se
poate fi depagita prin credin;a fernrà ca sA creadìl în mod egoist cà nu mai au
cuvine, farà a ne mai bucura de ceea ce
Dumnezeu ne oferó în fiecare moment nevoie de nimeni 9i nu se mai gàndesc daca
aceasta ne poate oferi. Astfel apar
exact ceea ce avem nevoie li prin cine con- cineva are nevoie de ei. Într-o asiemenea
REPROST RILE pemranente (care arata
sidera El mai potivit. Trebuie, de aseme- situalie este necesar ca iubitii sa congtieri-
lipsa de înlelegere 9i de empatie, lipsa
nea, só congtientizam Si sA tràim efectiv tizeze cL aSa utn evolulia în caplu este
iubirii). Acestea creeazÀ o stare psihicà
faptul cA în noi exista btul în stare mai superioard evoluliei solitare, tot astfel
negativa, de închidere gi de contacfe la
mult sau mai pulin latenta, iar starile
cel ce are obiceiul sà reprogeze. DacA nu ne
noasúe nu sunt condilionate de exterior
facem planuri fantasmagorice (nu cerem
nimic unul celuilalt), nu ne agteptam la 9i o
nici de cAtre altà frinfA.
Amplificàndu-ne aspectul solar, yang,
nimic si ne bucurAm sincer de ceea ce el
vom fi mai preocupati só daruim în loc
înt-adevàr ne poate oferi, acest blocaj
sA agteptam doar só primim.
poate fi depa$t, iai relalia devine vie,

YogoWain 7
 evolulia într-un grup spiritual este sup-
rioard celei în cay'u, nr cele douà cai de
profunda transformare Huntricà nu se
exclud, ci se completeaza reciproc. Cuplul
se formeazà gi pe baza unor afinitafi per-
sonale; un grup spiritual se fomreaza pe
baza unor necesitìífi spirituale datoritìl
carora ai de-a face cu
persoane pe care re lUbitii tfebUie Sà înVete Sà fie
agteeà mai pufin sau ---='^-
pe care uneori chiar prieteni -l9i ^!
re --l^i^-i sà se punà
desconsideri. De aceea
UnUl pe Celàlalt
blocajele zunt mult mai
diverse 9i uneori mai dificile. Dar 9i
evolufia este mult acceleratà.
Piata de încercare a unei relafii de
cuplu este însà GELOZIA. Adevàrata
cauzó a acestui sentiment negativ este
neîrfelegerea profunda a misterului iubirii,
a faptului cà dragostea nu e sclavie. ci
efberare. A iubr nu înseamna a re lega tot
mai mult de celàlalt, ci a te elibera de el Si
prin aceasta a te elibera mai apoi de tine
însufi, de propriul tau egoism dominator.
SuferinJa nu este cauzatí niciodatà de
iubte. Sursa realìl este în noi îngine gi este
o límitare în care ne complacem. Gelozia
nu este o dovadli a iubirii, ci a absenfei
acesteia. Ea arata neîncredere în sine 9i îr
celàlalt (nu ai ìrcredere în ceÈlalt pentm
ca nu ai nici în tine). Cel care iubegte nu
poate fi gelos, pentru ca zuflehrl sau este
sensibil la cele mai mici vibrafii de fericire
ale sufletului iubit gi va acfiona totdeauna
plin de dàruire pentu a.amplifica aceasQl
fericire care, prin empatie, prin reflectare,
se va tansforma în propria sa fericire. "A
8 Yoga[rlrlgzin
iubi înseamna a fi capbil sa mergi 9i în
iad, daca aceasta îl faee fericit pe cel iubif',
spune un înteleÉ. Înseamna a pune pe
primul planfericirea celuilalt gi nu propria
fericire.Or, dacà am simfi cu adevarat aga,
de nnde ar mai apàrea gelo";ra? Pentru cel
lucid este limpede ca rin asemenea senti-
În luminà
ment inferior oglindegte dizarmonia planu-
lui erotic pe care este abordatà relafia de
cupfu. O fiinjà care controleaza acest plan,
hpsita de tensiuni gi frustràri, care î9i ridicà
nivelul de conptiinJà nu mai are astfel de
macinàri.
Atitudinea care îi poate ajuta foarte
mult pe cei doi iubili sà depàSeasca pro-
blemele gu care se confruntÌí este o atitu-
dine de SINCERITATE gi deschidere
unul fafa de celàlalt. Aceasta necesità însà
curàjenie sufleteascà 9i cunoagterea obiec-
Hva a puterii reale de înfelegere gi de trans-
lormare a celuilalt. Pentu ca sinceritatea sà
nu faca rau ftebuie ca celàlalt sà aspire cu
ardoare sa se tansforme, càci aceastìí sete
autenticà de prefacere interioarà îi va.ajuta
pe cei doi iubiti sà învinga orice greutate.
Cel care se destÌíinuiegte va putea
sà-gi congtientizeze foarte clar orice ten-
dinfà de meschinàrie sau egoism prin chiar
dificultatea de a fi sincer. Celàlalt va învàJa
sa se deschidà fajà de înteaga lume inte-
rioara a iubitului sàu gi sa-l accepte aga
cum este, înlocuind gradat imaginea falsà
pe care gi-o formase despre el cu realitatea.
Aceastìí cunoagtere adevàratà este singura
bazA de h care ei pot îrncepe sa-gi clàdeascà
iubirea.
Cei doi trebuie sà mediteze asupra
ideii de PRIETEME. Ei frebuie sà înve;e
sa fie prieteni la toate nivelele, sà se susfinà
reciproc, fiecare urmàrind sa-l punà càt
mai mult în luminà pe celàlalt (frrà însà a
se spnijini exclusiv unul pe altul). Ei vor
merge în aceeagi direcfie, dar fiecare pe
drumul sàu, caci gestul cel mai nobil al
iubirii consta în aJ ajuta pe ceHlalt sà
devina hber.
Cu credin!à 9i cr:raj cei doi iubifi vor
învala sa se apropie îr mod miraculos de
centrul ascuns al fiinfei lor. Astfel fiecare
gànd, cuvàrit sau gest devine plin de sem-
nificafie 9i ei învafà cà nu existà întàm-
plare, ci numai necesitate: o necesitate a
tansformarii spirituale.
Nudismul Id ràsórÍt, zà vìata

Nudìsmal regenerea4ìí Si reîntinere$e

Expunerea corpuluí complet gol sub razele
dìmíneald (în specíal la rdsdrìt) ne poate
aducînda-ne în Jiinld o energie urinsd,
Wndecùtorii Indiei, Grecieì Si chíar ai
oblíneau succese în tratarea afecfiunilor reeolnaò\
Si simplu expunerea completd la soare a coipuluti
Nenumdrate sanatorii utilízeazó Sí astdzi aèb-itÍtfr,
naturald în vindecarea multor rnaladíi cronieÈ::jiÈi
Puterile curative ale razelor solare iíijljàiAÈf
mului au fost atrihuíte radíaliìlor ultravíaletc.,
beneJîce Si profund vitalizante dimìneala,
rdsdritului. Expunerea corpuluí gol la soarè,ifuttfi
marin, pe plajìí, angreneazó activarea simultand a
patru centri energetici de forld cunosculi îd, ,WÈ:
namele de chakra-uri: Muladhara,
Manipura Si Anahata. Chìar Si atunci cànd',V3fi
ascuns în nori, efectele rdmdn Si se manífe$-ìÍil
asupra respiraliei.

,tl,tn. , .,
Se recomandd sdfim prezenli pe ptaii cit ti!,nt1nute ,

înainte de rdsórit, expunùndu-ne deja trupulJiírìt haine;,Yottt,. ,

ldsa pielea sd se obisnuiascìí cu tentperaturc, aceasta lp4s:tii,,,: i,,
tuind pentru noi o modalítate eJícíentd de cdlire u oqSglqi*,í ,

lui. Ne vom întinde pe salteaua de plajd sau vom rdpfi76r 6*6

preferdm, în picíoare, expunón'lu-ne egal atót o polti, c6t gi
cealaltd a corpuluí la lumína zilci care se naSte..Nu i/ipiitn:"
'
forlat, ci de voie, utílízdnd întreaga capacítate t ptdrttfrii{ìir '
(partea abdominalìí, toracìcd Sí v 6rfu t ptd m6nÍtbr!.,éfi,,trt*F"
continuare în pag. 15

YogoMogozin I
Prietenia constituie unul dintre cele
mai serioase motive pentru a iubi viafa
Mircea Eliade
G
<< le spune cà a fi sincer înseamna a nu
ascunde nimic celuilalg a te deschide tot. Este
e>oct, dar criteriul acestei sinceridlgí îl are întot-
deauna ceElalt, ;i nu tu. E;ti considerat sincer nu
"cànd nu asctrnzi nimiC'celuihh ci cànd nu ascunzi
ceea ce se'as,teaptà de la tine sA nu ascunzi. Este
poate parado>ol, dar ap e; sinceritatea ta nu se
verifica prin tine, ci prin ceElalt E;ti considerat
sincer numai cànd spui ceea ce vrea;i ceea ce
a;teapdl altul de la tine sà spui.
Dacà îi marturisegti unei prietene cà e fru-
moasA ;i inteligenta, în timp ce ea nu e nici una,
nici alta, nu egti sincer. Daca îi spui cA e uÉta ;i
foarte puîin degeapdl, egti sincer. Dar màr-
turisegte-i ca toate acestea n-au absolut nici o
imporanp, ca altcle sunt tucrurile pe care ai dori
sà i le spui, cA îgi macina timpul într-un mod
stupid, ca tràiqte o himera" ca viseazà la lucruri
ce o îndeparteazA de adevar gi de fericire-
atunci sigur nu e;ti nici sincer, qti nebun.
Este poate ciudag dar ne temem de o lume
"defavorabih", de un mediu strain, cu care nu
putem comunica, faqa de c:tre nu putem fi "sin-
ceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie
sincera cu noi. Doar sinceriatea ne dA acea cer-
titudine cà suntem înconjura$ de prieteni, de
oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De
aceea în ceasurile de mare singuràate se fac cele
mai multe confesiuni, se deschid sufletele,
oamenii se caudl unul pe altul: tocmai pentru a
anula acel sentiment al izolàrii definitive.
^v Sinceritatea este gi ea, ca atatea altele, un aspect
INSEAMNIA RENUNTAREA al instinctului de conservare. De hpt, sinceritatea
participa h acea complicatìl chsa de sentimente si
v
COMP LETA IAPROPRIA
Mincea Eliade nu a fost slngurul occidental care, în
urma unel experlenfe pcrsonale directe, a scris despre aÉa
IND]VIDUALITATE amgrulul orlental. Dar a fost unul din cel mai cunoscufi. fi chiar
dacl sfera preocuplrilor sale a fost mult mai cuprinzltoare,
cunogtinfele teoretice;l practice ale lui Eliade în domenlul tantris-
PENTRUATRECE mutul eu fost prodigioase. Romanul'Maytr.eyl" nu este o nareflune
lictlvl El a fost scris în urrna experlenfelor erotice sublime pe
care Etlede te-a ffiltîmpreunl cu celebra poetl'indlanl Povestea
lor de dragoste a deterrnlnat-o pe Maytreyi acum mulfl ani sI ne
IN CELALALT vlzlteze tara. b întrebarea unul repoÉen ,,Ce ne putefi spune
derpre Mlrrcea Ellade, ha$ cunoscut într-adevlr?" ea a rlspuns:
,,Rlscollfi un capitol tulburltor al existenfei mele."

nrPrezentare de De dtfel, în serla de ar1lcole "Asupra erodcli mlstice Indiene" Mlrcea Ellade face
Florentlna Alexandru dovada cunoagterii preclse a unor i€cnete inifiatice fundamentale ale tradigiel tantrice, forml
de yoga care perrnlte rdngercr deslv\irii ;i pe cdea extazulul anror'os controlat Ce este
' slncerltatea într-un cuplu gl ce atiùrdine trebuie sà adopte ee gl el pentru a gasi împlinhrea
prln lubltc sunt r€lecfll carc ara6 cI marcle nostru orlentallst cunottea profund subtllkASle
pslhlculul gi rolul lul ln cedrul releSllor umane.

orgoliu care se numeste prietenie li
care, trebuie s-o recunoas,tem, con-
stituie unul dintre cele mai serioase
motivp pentru a iubiviap.
In prietenie se întampE acelagi
lucru: e;ti iubit nu pentru ceea ce
e;ti tu, ci pentru ceea ce vede gi
crede prietenul 6u în tine. Tu,
omul, e;ti sacrifìcat întotdeauna.
E;ti iubit nu pentru tine, ci pentru
ceea ce po{i da, ceea ce poîi iustifì-
ca, verifìca, contlìlzice sau afirma în
sentimentele prietenului. Si nu te
po{i plànge, pentru ca ;i tu faci la fel;
toata lumea face la fel.
Ceea ce întristeaza oarecum
într-o prietenie este faptul cà
fiecare dintre prieteni sacrificà liber-
tatea celuilalt. Prin "libertate"
îngeleg suma posibilita1ilor lui,
voinp lul de a se schimbq de a se
modifica, de a se compromite. Egti
iubit pentru ca prietenii s-au obig-
nuit cu tine sà te vada pe stmda, sà
te întàlneasca h un anumit local sau
pe terenul de spoG s-au obignuit sà
mer6i cu ei la cinematoaraf, în vizità
la cunogtinge, Sa-O pbca" în general,
ceea c9 le plrce ;i lor, sA Éndettr,
în general, c€ea ce gàndesc ;i ei.
Unde egti Ot în,toatc,aceste senti-
ment€ ale lorl ESti descompus, dis-
tribuit ;i aslmilat dupà voinp'sau
capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca
într-o zi vrei sa faci altceva decàt
ceea ce se a;teaptA de h tine sa frci,
atunci nu mai egti un bun prieten,
atunci incomodezi, obosegti, stàn-
jenegti. Cateodatll e$i tolerat;
aceasta e tot ce Poate oferi
dragostea prietenilor tài liberdgii
ale: tolèranp.
Zilele trecute încercam sA
vorbesc cu càgiva prieteni despre
moarte, iar ei parcó mi-ar fi spus:
"Dragil fii serios;i hsa prostiile la o
pafte!". Ei nu înqelegeau ca ceea ce
le apare lor drept prostii poate
însemna pentru mine o problemà
esenfialà. fi atunci m-am întrebat ce
ar spune prietenii mei dacl ag
sàvargi un act.compromiptor, dar
cerut urgent de libertatea meaf $i
mi-am dat-seama ca n-ar judeca
schimbarea din punctul meu de
vedere, Ei n-ar încerca sa treaca o
clipA în mine, ca sf-mi înleleagà ne-
bunia" M-al decrea nebun,'ù-ar
tolera sau m-ar hsa singur. În nici un
caz n-àr trecb în mine. Or,
dragostea adevlratà nu înséamnà
decàt aceastà completà rgnunpre la
individualitatea ta pentru a trece în
celàlah
Nu dàm càt ar
trebui si luàm
mai pufin
decàt ni
se oferà
O prietenie nu se verificà
numai prin liberatea pe care i-o
acorzi cèluilalt A {ua pe un pril
ten la nevoie. a-l încàlzi. cu
màngàierile tale, a-l înconjura cu
"sinceritilqile" tale nu înseamna
nimic. Altele sunt adevaratele probe
ale prieteniei: a nu-i încalca liber-
atea,. a nuJ judeca din punciul tau
de vedere (care poate fì real ;i jus-
tificabil, dar poate nu corespunde.
experienîei destinului celuilalt), a
nul prelui prin ceea ce îqi convine
sau te amuzà pe tine, ci pentru ceea
ce este, pentru el însu;i, prin ceea
ce trebuie el sa realizeze ca sa
ajungA un om, iar nu un simplu
manechin.
Toate acestea, însé, nu 1i 19
cere nimqni, dupl cum nimeni nu-ti
cere, adevilraa sinceritaîe, ci numai
acea sinceritate pe care o doregte
el. Nu uiti$ cà,într-o prietenie nu
conteazl numai ìceea ce,'ia celllalt
Fiecare ham mai pu$h decàt ar tre-
bui. Acesta' este marefé nostru
pacat ca nu ne e sete de mult, ca ne
mulqumim cu sferturi; de aceea
avem fìeere dintre npi atàta
spainra de ridicol NU NUMAI O(
NU-DAM CAr AN TNEBUI, DAR sI
LUAM CU MUtT MAI.ruT|N
DECAT NIsE oFERA.>> i
VogqWuin lJ
H I PERTENSI U N EA ARTERIALA
afecteozèÍ o jumàtate de miliard de oomenÍ

Cea maí rìlspùndítìí boalll cardíovascularìí, hípertensiunea arteríalìí, poate fi vìnd.ecatìí

príntr-un progrcm integral de tratament natarìsl . Dietìí. Fítoterapíe . Cromoterapie
. Excrcíîtí yoga . Psihoterapíe . Presopuncturll' Meloterapie

.a Dr. Cristian Boer.escu

Cunoscut cititorilor din presa romàneascà ca autor al unor

.aÉicole dedicate medicinii naturiste, regimului Oshawa, sclerozei în
estimeaza a fi 1,5 milioane de hipertensivi.
plàci, postului, urinoterapiei, bolilor de inimà etc, dn Cristian Boerescu
Se considera ca 50% din IIIA sunt nedi-
inifiazA un amplu serial în rrevista Yoga Magazin. Cititorii nogtri agnosticate, iar 50Vo din bolnavii diagnosti-
vor putea beneficia pèntru prima data de o sistematizare a cafi nu urmeaza nici un.tratament, ceea ce
tratamentelor naturiste pentru an u m ite afecf i u ni face din aceasta afecfiune o problema de
sanatate publica.
gi de referiri la cercetllri gi experimente reu;ite în domeniu.
HTA este un factor de risc pentu alte
boli, fiind o cauzA importantìl de deces; chiar
cregterile mici ale TA duc la reducerea spe-
rantei de viat?f de la77 la 70 de ani. Afectànd
populalia aflatii în plinA activitate, IIIA are
serioase implicalii socio-economice pe care
omenirea poate gi trebuie sa le rezolve.

Nu putem trài ignot6nd la

HTA este o afecJiune vasculara gene-
rala a organismului, care constìl în cretterea
presiunii arteriale peste valori considerate
unanim ca fiind normale 9i de la care crette
riscul aparifiei unor complicafii cerebrale,
cardiace, renale etc. Începànd cu 1993, ca
unnare a numeroase studii gi anchete epi-
demiologice, Organizalia Mondiald a
Sdndtdîii, OMS, propune sa se considere ca
valori normale ale tensiunii arteriale (TA)
presiunile sangvine situate înte 110 - 140
mm Hg pentru TAs = sistolica si între 54 - 90
mm Hg pentru TAd- diastofica. Astfel, o per-
soana este diagnosticaÈ asÈzi cu IITA daca
valorile presionale depapesc lzl0 mm Hg
(TAs) Hg (TAd) ( înregismta
ti/ sau 90 mm.
de 3 ori la interval de o saptamàna sau peste
180/ll0 mm Hg de la prima masuratoare
lIfA este oscilantlt daca apar oregteri
moderate,.pe fondul unor valori tensionale
nesfàr;it legile Universului
Cunoagterea cauzelor care determinà
FITA este importantlf, deoarece combaterea
lor elimina sau împiedicA aparifia bolii.
Principalele cauze (dupA literatura de specia-
normale 9i paroxisticA cànd cregterile sunt
mari 9i brutale. litate) ar fi: ereditatea (farniliile de hiperten-
HTA este poate cea mai raspàndita sivi), consumul .excesiv de sare (peste l0
boaH cardiovasculara, în înúeaga lume fiind g/zi); supraalimentafia gi consumul de grà-
afecta;i peste o jumAtate de miliard de simi animale (solide, saturate), cu risc atero-
oameni. Riscul afecJiunii cregte cu vàrsta gen, lipsa fibnelor vegetale din alimentalie,
(dupa 60 ani peste 4O%) gi este mai mare în obezitatea ti sedentarismul, consumul de
alcool, cafea (inclusiv bauturile de tip Coca-
|arile puternic industrializate (10-20oA),
exisfind colectivi6fi subdezvoltate în care Cola ce congin cofeina, aceasta producànd în
boala este rara sau necunoscuta. organism vasoconsticfie arteriala) sau alte
Spre exemplu în Occident unul din 5 substanle excitante, fumatul, consumul cio-
locuitori sufera de FIIA, iar la noi în fara se nic al unor medicamente (anticonceptionale,
cortizon, antiimflamatorii etc.). Sunt incrimi-
nati în egaH masura: stressul, factori psiho-
IITA,/fornà Tas [mm Hg] Tad [mm Hg]
emo;ionali (anxietate, teama, agresiune),
tipul comportamental $ conditiile socio-cul-
I Woarà .
l,f0ló0 9G95
HTAdcgmitl nrale (situalii dificile de viafa, tensiune în
familie, relagii interpersonale necorespunza-
II medie tó0-tto 95-t05 toare).
De asemene4 cunoagterea modificarilor
III sevorà > 180-210 > 105-120

12 YogaMoguin
ce se prduc la nivelul vaselor sangvine este
important?l p€ntu a elimina ignoranp care îi
car:rcterizpazl pe multi bolnavi gi îi poate
ajuta só realizeze necesitatea unor modificAri
esenliale în modul de viafa sau tipul de com-
portament. Studii morfologice 9i observafiile
microscopice au aratat ca în esenfa aceste
modificari constau în reducerea diametrului
li elasticitì$ii vaselor, pe traiecurl arterelor
aparànd zore de îngustare (constricfie)
alternànd cu zone de dilatatie. Arterele 9i
arteriolele se îngusteazó, datorita unor modi-
ficari degenerative: ateroscleroza (depunerea
pe perefii vaselor de grasimi solide, fib,re gi
reziduuri); îngrogarea hialinei (hialin=stich)
hiperfiofia (îngrogarea) musculaturii netede a
W
peretilor vaselor, necroza etc.
Aceste modificari exphcA tulburarile pe
care le poate acuza o persoana bohava de
F[TA: dureri de cap, astenie fizicà pi psihica,
túburari ale somnului, vàjàituri în urechi,
puncte optice negîe sau orbire tanziùorie,
dureri în regiunea inimii, palpitalii, excitabi-
litate, pierderi de memorie etc. Boala poate
evolua cu complicafii grave (accident vascu-
lar cerebral, infarct miocardic, hemoragie,
afectare renaH) 9i cu consecinfe serioase
asupra catÈfii 9i duratei vie;ii. Toate acestea
demonstreaza evident ca nu putem trai
oricum, ignorànd la nesfàrgit legile universu-
A NE PASTRA ORGANIS-
IUi. PENTTRU
MUL SANATOS TREBUIE SA. NE
MENTINEM ÎN NNUOME CU NATT'RA
9I LEGILE DIVINE.
Sànótatea 9i fericirea
se redobendesc
prin eforturi constiente
Degi medicina moderna acceptif impor-
tanfa ftatamentelor antihipertensive nefarma-
cologice, tebuie sa recunoagtem ca pune
accentul pe tratamentul medicamentos.
Descoperirqa drogurilor antihipertensive a
necesitat un uriag efort uman de cercetare,
as6zi cunoscàndu-se si sintetizàndu-se mai
multe clase de substante cu efect anti-FlfA:
diuretice, inhibitori simpatici, vasodilata-
toare, blocante ale canalelor de calciu etc.
Fara sa negam utilitatea acestora în situafii de
urgentA, critice 9i farA sa recomandàm prin
cele ce urmeaza ca vreun bolnav sa-Si înhe-
rupa tatamentul medicamentos fara sfatul
medicului sAu, tebuie sa spunem cA ele nu 3. A. Detey 9i colaboratorii sài au
pot constitui o solugie terapeúica pe rcrmen demonstrat pe loturi comparative de bolnavi
mediu 9i lung, datorita mai multor aspecte có exerciliul yoga Shavashana (relaxarea
recunoscute chiar de medicii alopali: yoghina completìl), care prdduce o relaxare
1. S-au semnalat reacfii adverse, caÍe au mentaH 9i fizica completìf, reduce semnifica-
impus în multe cazuri modificarea sau înte- tiv [ITA.
ruperea tatamentului. C.H.Potel 9i C.Suney au aplicat pe un
2. Ele ac;ioneazà doar pe o veriga a grup de 20 de pacienfi hipertensivi exerciful
bolii, neechilibrànd global organismul. yoga Shavasana timp de 30 de minute -de 3
3. Medicamentele se iau frecvent toatìl ori pe sóptitmàna, 3 luni li paralel au
viaJa, încetarea folosirii lor fiind urmadl de studiat efectele concen-
revenirea tensiunii la valorile înregistrate trarii 9i meditafiei yo-
anterior tratamentului, iar uneori poate ghine. DupA acest inter-
apArea fenomenul de "rebound hipertensiv" val l7 persoane au avut
(tensiunea crescànd exagerat de mult). un beneficiu direct, iar 3
4. Medicamentele chimice administrate nu au raspuns la trata-
sunt rezultatul testelor de laborator 9i al expe- - ment 9 nu au mai awt
rienfelor pe animale, care au un nivel de frl
ú nevoie de medica-
congtiinfa mult inferior omului. La fel ca la o mente, 1l le-au redw cu
,nimal€, ele vor acfiona automat în organism, É 600À, iar 4 gi-au pàstrat
fàra ca omul sa faca vreun efof constient medicaJia alopata,
pentru redobàndirea sAnatAfii. În plus fr unul dintre acegtia
drogurile nu vindeca, ci doar ascund semnele F.
Cî) eliminàndu-gi tolùti
bolii. Utilitatea acestor substanle chimice în o
Fr migrenele gi .depresiile.
terapeutica (cu exceplia cazurilor urgente I
În plus, în timpul
amintite) pe termen lung este jignitoare 9i z rehxarii s-a utilizat un
nedemna, echivalenîa cu menfinerea fiinfei o Relaxometru care înre-
umane înfr-o stare de inconstienla (asemanA-
5 gistra activitatea sis-
toare animalelor) fafa de boala gi problemele temului nervos simpatic
sale existentiale.
É ce conholeazaTA h om.
În locul acestei atitudini ni se par mult Cer2 elecfozi ai apara-
mai apropiate de condi;ia umana educarea, tului aplicafi pe piele
instnrirea ti susfinerea oamenilor în sensul îDregistau modificArile
modificarii modului gregit de viap" al inte- rezistenlei electrice a
grarii annonioase în mediul înconjuraùor, pielii (induse de activi-
echilibrarii starii interioare etc. Prin eforturi tatea perspiratorie a glandelor sudoripare
personale consecvente, fiinla umana î9i controhÈ tot de simpatic). Un dispozitiv
redobàndegte starea de sanatate, bucurie 9i electonic transforma astfel activitatea sim-
fericire care i se cuvin. paticului în semnal sonor pe care subiectul
urmarea sA-l reduca prin aprofundarea stllrii
Cercetiitorii americani de relaxare. Cregterea intensitì$ii sunetului
indicA, indirecî, cregterea TA, iar reducerea
au descoperit cà relaxarea
pàna h disparifie a sunetului echivala cu nor-
yoghinà reduce HTA malizarea TA pnn relaxare (mecanism de
biofeedback); astfel informafii continue
In lume se fac cercetliri serioase legate despre TA erau oferite înapoi pacientului.
de modalitalile terapeutice neconvenlionale. Dr. C.H.Potel demonsheaza prin aceste
Prestigioasa revistil de medicinó editatit în experimente inedite ca Shavasana, concen-
SUA "The Loncet" pubhca un interesant trarea gi meditafia yoghina sunt cel putin
studiu al medicilorC.H.Patel gi Croydon echivalente unei clase importante de medica-
Suney intitulat "Yoga si Biofeedback-ul în mente anti-HIA, inhibitorii simpatici (în care
menajarnentul hipertensiunii arteriale". Ei au inffi spre exemplu guanetidina, alfametil-
pornit de la urmAtoarele observatii: dopa, clonidina, reze4lina, alfa gi beta-blo-
1. Utilizarea drogurilor anti-IITA cantele etc.), dar sunt în schimb complet lip-
prezenfind multiple dezavantaje, orice alt2f site de reacfii adverse 9i echilibreaza global
metoda terapeutica este binevenita. înfreaga fiinfà. Aceste tehnici pot fi utilizate
2. La animalele de laborator Si la om cu succes în special în cazurile de HTA dez-
voltate în timp ca
raspuns la situafiile
shesante ale vietii de
zi cu zi.
Studii asema-
SHAVASANA . RELAXAREA YOGHINA COMPLETA natoare subliniaza
importanta dietei, a
multe func1ii considerate pàna acrun invo- fitoterapiei, exerciliilor yoga 9i a
altor
luntare pot fi contolate prin condigionare metode în tatamentul filA. De exemplu, în
(dupa dr. Miller). SUA este celebru dr. Dean Ornish. care a
YogoMogozin 13
revolutionat terapia bolilor de inima printr-un
program asemànator.
Iatìl un progam integral de hatament
rìaturist inspirat de aceste cercetari pentru
bolnavii de FITA:
l. DIETA urmareste eliminarea factorilor de
risc aterosclerotici si a excitantelor amintite.
1. Alimente recomandate: legume, fructe
cereale, miere 9i polen. Patunjel 70 gr./zi,
mere 500 grame/zi, suc de varza 100 ml/zi,
afine 3 linguri/zi, polen 30 gr., tìlràje de gràu
în màncare, pàine graham, 3-4 calei de ustu-
rotlzi. Orez, secarìl, spanac, urzici, nuci, ulei
de floarea-soarelui, capguni, cirege, pere,
secarA, chefr, iaurt etc.
2. Alimente ce se vor consuma cu mode-
rafie: lapte (max. I car;[lzi), bràrza de oaie
sau cagcaval (max. 50 gr.lzi), oul (l la 2 zile)
gi icre.
3. Alimente interdse: grasimi animale, unt,
smàntàna, margarina, alcool, cafea, zahàr,
condimente. Nu se pune.sare în màncare.
ll. FITOTERAPIE Amestecuri de plante:
l. coada caluIui....................1009
ienupar (fructe).................50g
talpa ga$tei ..................... 100 g
anghinare . 100 g
paducel ......100 g
I lingurip de 4 ori pe zi sublingual;
2, vàsc.......,..........i...............100g
tei ......:.............................100 g
coaclze negre .................. 100 g
taista ciobanului ............. 100 g
levan;ica ....100 g
I lingurip de 4 ori pe zi sublingual.
Plantele se macina fin cu rà5ni;a electrica
9i se amesteca càte cinci în canti6file date.
Administrare: fiecare amestec de plante
se ia de 4 ori pe zl,càte o lingurifa (5 g) 9i se
suge sublingual 15 minute, apoi se înghite cu
aPa.
III CROMOTERAPIE
În camera de dormit se Jine aprins pe
timpul nopfii un bec colorat albastru, l-2 ore
sau toata noaptea, alternativ cu un bec colorat
în violet (o noapte albastru, o noapte violet).
rv. c tMNAsTrcÀ PstHosoMATtcÀ
YOGA
Toti medicii sunt de acord cu valoarea
exerciliilor fizice moderate în scaderea gi
profilaxia HTA. Profesor doctor R. Waicu de
la Facultatea de Medicina din Cluj afirmA:
14 YogoMogazin
,,Exercifiile frzice, izotone, aerobe, de inten-
sitate moderatll efectuate sistematic (de obi-
cei zilnic) produc efecte hipotensive ,,per se"
càt 9i prin combaterea factorilor de risc aso-
ciafi: supraponderea starii de tensiune ner-
voasa."
Iata ciclul de exercilii yoga pe care vi-l
propunem:
1. Exercilii de încalzire pentru gàt ló mfut
2. Exercifii de încalzire pentru coloana verte-
bralA l-ó min
3. Thlasana (Arborele) I - I 0 min (este prezen-
tata în numarul 4)
4. Bhujangasana (Cobra) l-10 min
5. Paschimottanasana (Clegtele) l-10 min
6. Shavasana 20 min
Exerciliile se practicA h
2 ore dupa
servirea mesei (cu stomacul gol), dar reco-
mandtrm totugl deprlnderea lor de la un
instructor avlzat.
V. PSIHOTERAPIE
1. Utilizarea sugestiilor pozitive de tipul:
o "Sunt o fiinÍA sanatoasa, fericita
beneficó."
o "Sunt deplin relaxat(a), plin(A) de iubire
9i în;elegere."
2. Utilizarea terapeutica a vocalelor O gi I
(metoda sqvantului austriac Leser Lasario).
Agezali p€ scaun, ou coloana vertebrala
dreaptA (avànd stomacul gol), dupA o inspi-
rafie completil se roste$te tare cu intonatie
sunetul o (respectiv i) pàna la epuizarea com-
pletlf a aerului din plamàni. Tehnica se repeta
de 7-10 ori pentru fiecare vocala.
VI. PRESOPUNCTURA
vor masa eele douA punte din figura
Se
timp de l0 min. în sensul indicat de sageatà.
VII. MELOTERAPIE
Se folosegte un fond muzical adecvat
pentru relaxare 9i inducerea unei stAri de
arrnonie interioarA (Klaus Schulze, Vangelis,
Nocturna în RE minor de Chopin, Cvartetul
în FA de Ravel gi Concertul în RE minor pen-
tru vioara gi orchestra de J.S. Bach).
Tehnicile de relaxare bazate pe auto-
sugestie, concentrarea asupra unor gàn-
duri relaxante, încrederea în terapeut,
exerclfiile respiratorii pot contribui la
reducerea tensiunii arteriale, în special la
lndivizil cu stres mental crescut. Succesul
tratamentului nefarmacologlc necesita
însA aderenfa bolnavilor hipertensivi la
schimbarea regimului de víafA propus de
medic, ceea ce nu este întotdeauna ugor, cei
mal indisciplinafi bolnavi fiind cei care ar
beneficia cel mai mult de ele. Qrof. ù'.
Leonida Gherasim, Medicinà Interna vol.Il,
pag. 845, Ed. MedicaH, Buc., 1996)
Aceste mètod" de vindecare se pot apli-
ca individual sau în grup. Cele mai impor-
tante le consideram a fi dieta, fitoterapia si
relaxarea yoghinó, dar evident cA utilizarea
tuturor metodelor prezentate va grAbi vinde-
carea dumneavoasfra. Succes!
În lumina învAJaturilor yoga, HTA apare
ca tumare a unor stari interioare tensionate
induse de teama, ambilie, agresivitate, spirit
de competitie. În astfel de situafii oamenii au
tendinfa sa se încordeze, se tem sa iubeasca gi
se rup de contextul armonios macrocosmic.
Acest dezechilibru inilial poate favoriza ten-
dinJe psihosomatice gi alimentare perverse
care, în virhrtea principiului rezonanfei, se
amplificà. Treptat se produc modificari la
li nivel fizic (arterele se igídizeazó), iar pe
baza legil acfiunii pi reacflunii (legea
Karmei) boala se autoîntefine, chiar daca
B HUTANGASANA -, POSTURA COBRET
pacientul a renuntat poate la obiceiurile
gregite ale trecutului. Vindecarea deplinà
necesiÈ un tratament naturist purificator,
tehnici yoga de relaxare, precum 9i
DESCHIDEREA SUBIECTULUI ÎN
CAUZA CATRE FLUXUL DE IUBIRE
DIVIN.A, COPLE$TTOARE CARE TRECE
PRIN EL. El trebuie sa învefe sA iubeasca 9i
sA daruiasca iubire.
YiI rugdm sìl ne scrtefi despre pro-
blemète ,í realízdrile dumneavoastrìl pe
adresa redaclíei sau sil telefonali la
numìírul (0 l). 685.0 1.32.
APd de more este un ente vito,le
Dupìí baia de soare ce poate
MiScdríle uroore sau înotul
american a lansat chiar ideea cìí
Este bíne sìí nu îndepìírtdm
pielea noastrìí. Printre
aceea cd depoltìí o acfiune
Euripide ne spune cìl marea
Híppocrate, pìíríntele medícinii,
xlerne cu apìí marinìí. Wrtulíle
deci de milenii Ea constítuìe un
vitale, cu proprietìífi frzice Si
Este bogatd în sìíruri minerale.

pentru dureri articulare.

Anumíte diluyii izotonice de
adùncíme, sunt comercializate în
Acestea su dobdndít un loc de
deoarece determínd o verìtabílìí
Bdìle calde de mare au
ginecologice, a reumatìsmuluí Si
Algele martne au Si ele
post-traumatíce, al reumatismului

YogoMogozin 13
Sl LVIA CALOPÀnEAN U màrtrrisqte:
"Regímuf Oshowa Sì pracJíco yogo
,aOlcea Mutulescu
au fàcut minuni"
Dupìl aníí de íntoleranlìl comunístìí, practíca yoga este seama ca fiecare om aceea era greu sa te înfelegi cu ea.
încd prtvilií cu neîncredere, ior cei care îi aduc acuzalÍì vehe- are libertatea de a BAnuitoare, rece gi încordat?l, parea sa nu
mente o consíderìI chìar pertcubasìl Pentru a olerí o ìmagine simfi altfel într-un mai suporte pe nimeni, se temea de oameni
corectll asupra acestor aspecte începem dín numìlral de Îoril moment sau altul. gi î9i pierduse încrederea în ea însa.9i.
al revísteì pruentarea unor cartri care vorbesc de la síne Oricum, povestegte Cred cd riscam sd devin un monstru;
despre efectele profunde Sí bìnefdcìÍtoare Pe cúe le qduce ea, a fost un chin. md simleam moartd interior, eram Pe
yoga aatentícd celor paseverenlÍ gí hotllrîli sìl-gi asume DupA ani de zile în punctul sd cad definitiv. Dupd un an Si
responsabíIitatea de a-Sì schímba viala prín proprtile eforturi care îli ascundea ceva de practicd yoga am descoperít însd
plànsul ca soful sa nu cd din fiinla receptivd care eram înainte
"Ajunsesem într-o stare se simta umilit, ajunsese frigidó. Silvia nu mil transformasem într-o alta, conStientd
de nedescris, gtia cum sa-l arnàgeascà atunci cànd el Si încrezdtoare. Puteam chiar sèí-mi con-
aveam deja idei obsesive" voia sà facà dragoste; ba spunea cà este trolez stdrile de nemullumire care înainte
obosita, cA nu se simte bine, cA mai are mìí dominau.
Silviei Calopàreanu nu i-a lipsit nimic Acam sunt în anul doi de practicd
ceva de fócut prin casa, ba întÀmia la baie
în copilarie. Doar cA tatlflui -îiplàceau
pànà simlea cl el a adorrrit gi se strecura yoga Si urmez din 1994 regimul naturist
femeile 9i cànd dadea pe acasó venea fóra Oshawa cu gràu, orez, hriscd I0 zile Si trei
ugwel în agternut cu inima càt un purice.
bani si cu sanànp de scandal, iar mama zile hrand vegetariand obisnuítd. Md simt
Ajunsesem într-o stare de nedescris,
era prinsà de propria sa suferinfa gi aveam deja idei obsesive, actul erotic dura alt om. Am învdlat sd ród, sd vdd pqrtea
nemullumiie gi nu observa cA fala. lor sta I0
mai pulin de minute, niciodatd bund a lucrurilon sd mó apropii de oameni
mai mult închisA în camera gi nu le apropierea noastrd nu începea ca acel ioc cu mai multií înyelegere, cu inima
vorbegte cu zilele. Încó de atunci Silvia a deschisd. Problemele de sòínèítate s-au
plin de tandrele Si formec, md simleam ca
învalat sa fie singurà. Chiar 9i de sarbàtori rezolvat. DeSi am întrerupt tratamentele cu
un animal, înjositd, nevoitd sd md ascund.
fiecare îgi yedea de ale lui în casa" màncau medicamente, chistul ovarian mi-a dis-
Nu voiam nici sd-l înSel, nici stí-mi bat ioc
mimdnd mereu cd sunt împlinitd ca pdrut urmd. Starea psihicd bund,
fiird
femeie, cónd de fapt totul se con' regimul Oshawa Si practica yoga au fdcut
suma pripit, îttre gAfAien Si icni.- minuni.
turi, fdrd dragoste, fdrd bucwie.
Mi-am dat seama cd nu se poate "Nici un medic n-ar fi reuîit
continua aSa la infinit Si am sà mà vindece de frigiditate"
hoaírdt sd ne despdrqim. Cei care au rev2fzut-o pe Silvia dupó
un timp mai îndelungat îi spun cA este de
"Chistul ovarian a nerecunoscut gi sunt uimifi de calmul gi de
dispàrut fìirà urrnà" echilibrul ei. Înainte se agàta de oameni 9i
Între timp Silvia începuse sA bea sub o formó sau alta le vorbea despre pro-
cAte 2-3 cegti de cafea pe zi, sA blemele ei, care i se parea cà nu se mai
fumeze un pachet de figàri de sfàrgesc. Abia acum î9i da seama càt era de
atunci cànd apucau, freceau unii pe làngA
dimineala pànà seara, dormea agital neli- egoistÌf 9i cum avea impresia ca ceilalfi ar
alfii ca nigte sffiini, se uitau la televizor, niltit si se simlea mereu obositll. Din senin tebui sà o compàtimeascó mereu, sA faca
dorrreau... Cînd ea a crescut, tata a devenit
îi apàruserA tot felul de probleme: o zi îpi ceva pentru ea, sa îi ugureze poverile.
aspru gi i-a interzis fenn sa aibà vreun pri-
simfea gura amarA de fiere, în altìl zi o Asúzi Silvia gàndegte cu totul altfel gi ade-
eten. Ba chiar odat4 prinzand de veste có
chinuia stomacul, alÈ datìf spatele... Un sea vine ea în sprijinul celorlalÍi, pe care a
liceanca vine de la gcoaH însolitìt de un
chist ovarian càt un ougor îi dàdea o stare învàpt sà îi asculte.
baiat, i-a iegit în întàmpinare pe strada, a pennanenta de róu, senzalie de greap" Am reuSit sd md descopdr pe mine
luat-o la bótaie 9i a umplut-o de sànge.
dureri. Supus la tot soiul de tatamente însdmi, sd-mi accept feminitatea, sìí md
A$a cà atunci cànd s-a màrital Silvia
chistul dispàrea 9i reaparea dupà o logicà bucttr pe deplin de relalia cu actualul meu
a cre ú cA l-a apucat pe Dumnezeu de numai de el cunoscutó. Silvia tAia cu iubit. Sunt convinsèí cd nici un tnedic n-ar
picior. Avea deja 20 de ani, simtea nevoia
impresia có nu-i ajunge timpul, ca toate i se fi reusit sd md vindece defrigiditate Si n-ar
sa fie liberà, só se bucure de viap. Casnicia
pun de-a curmezigul, ca luniea are ceva fi putut sd md învele cum sd-mi schimb
a durat 8 ani bàtuti pe muchie. Astazi împotriva ei gi i se fac o mullime de modul de a gdndi pentra a deveni un om
Silvia spune cà fiecare a avut partea lui de
nedreptafi. Colegii de la cursul de yoga din puternic Sí armonios, recanoscdtorfasd de
vinà, ca eà era înclinatA só domine, só
Craiova care au cunoscut-o în primele luni darurile pe care simt có le primesc de la
pretindà ìndeplinirea dorin;elor fóró sà finà
dupà ce s-a înscris îmi spun ca pq wemea viald înfiecare clipd.

16 YogaMqozin
 Brahm acharlasana
Posturo speciold cr/re permite tronsmutorea Si
sublìmoreo Potenli altului creotor, sexuof

Executia
t
asanei mentala gi are o eficienla deosebita pen-
tru ca faciliteazA confrolul mental asupra
Din pozifia în genunchi, îndeparhgi energiilor sexuale.
Élpile càt mai mult posibil pànA cànd Postura se poate practica chiar ime-
genunchii se apropie 9i gambele diat dupa ce am màncat. De9i, în gene-
formeazA între ele un unghi ascufit. ral, asanele se executif la douA ore dupa
Coborà1i bazinul pànA cànd fesele ajung servirea mesei, sunt anumite posturi
în contact cu solul. În aceast2f po-
zifie v*ificafi dacà talpile sunt
orientate în sus gi genunchii lipi;i.
Cu brafele întinse, dar nu încor-
datn, agezali palmele pe genunchi.
Spatele ramàne drept, capul în
pozi;ie normalA, ochii închigi, res-
pirafia de voie. Urmarifi sA avefi o
stare de relaxare, pentru cA în
yoga orice asanA se executa ugor,
calm, fórA a forta nimic.
În aceasta postura, pentru a
reugi sA obfinefi efectul maxim,
este necesar só ramànefi timp de
l0- I 5 minute. Brahmacharyasana
solicita pentru bàrbafi mai ales
musculatura coapselor, articulali-
ile genunchilor gi gleznelor.
Recomandam ca înaintea exe-
cufiei sA se practice càteva exer-
cilii de încalzire (eventual l0
genoflexiuni) gi postura
Vajrasana.
În timpul execugiei vefi
urmAri sA percepefi distinct
energiile potenfialului sexual care
urca pe coloanà gi se hansforma în
forme superioare de energie men-
taH. care, au efecte benefice asupra digestiei
gi sunt recomandate în acest sens.
Vajrasana (prezentataîn nr. 3 al revistei)
Efectele fizice, gi Brahmacharyasana favonzeazà proce-
psihice, mentale sele digestiei datorit2f pozilrei corporale
care amplificA circulafia sanguinA în
Polufiile nocturne gi ejacularea pre- zona abdomenului.
coce la bArbat pot fi ameliorate gi chiar De asemenea, mai menfionam
eliminate. Persoanelor la care apar astfel urmAtoarele beneficii: eliminarea gutei,
de manifestari le recomandam practica a durerilor de genunchi, a depunerilor
constantìl a acestei asane timp de 7-12 nedorite de calciu în zona calcaúeului 9i
minute înainte de a merge la culcare. eliminarea gradatìf a platfusului.
Confera rapid o stare de focalizare

YogoMogoàn 17
 SEXUALITATEA
Y

Ì-,|rsTrc A
o cole o desàvàr;irii sPirituole
-er profesor yoga
Claudiu Trandafìr
Mulgi oameni înfeleg gre;it sexualitatea. Suntem
domlnafl încll de lgnoran$ inhibiîii si prejudec{|,
cultivànd foaÉe des sentimentul ru;inii cànd
abordfm subiecte legate de sex.
La o anallzà atentà descoperim însà cà nu atàt
nuditatea corporall sau erosul sunt cauza sentimentului
de rugine, cócl ele pur;l slmplu existà, sunt naturale,
deci amorale, cl impuritatea sufleteascA"
educafia gi ideile preconcepute.
Toate figurile lumlnate din istoria planetei au
considerat cll iubirea si amorul sunt manifestlri specific
umane de cea mai mare lmpoÉanfl. O viaft sexualil
gre;it în$eleasó ;i Incorect abordatÉ determinÉ
dezechilibre suflete;tl ;l conduce la aparifia unor
probleme psihice cu repercunsiuni grave asupra sànàtàfii.
O nouó viziune asupra erotismului va elimina nesperat
de multe dintre problemele cu care umanitatea se
confruntà frecven* frigiditate (peste 6O% din femei),
impotenfa".perversiunl sexuale si nu numai atàt.
De pildd vorbind despre funcfia orgasmului cu
o jumltate de secol în urmd W. Reich motiva
tendinfele expansioniste gi radicale ale Gerrnaniei
naziste printr-o acutà frustrare sexualà a bàrbafilor
arieni. Cei md mari cunoscltori ai secretelor sexualitàfii
sunt orientalii, càci ei au ridicat-o la rang de aÉà si, spre
deosebire de occidentali, au fócut din erotism si iubire o
cale sublimà de evolufie spirituala.
în ultimii ani, în Romània s-au editat foarte multe càrfi cu privire la acest subiect. Unete autentice, altele interesante doar
pentru nota exoticAl a peisajului. ln mod deosebit trebuie amintite volumele publicate de editura.,, Antet", ,,Cultivarea energiei
sexuale feminine" ;i ,,Cultivarea energiei sexuale masculine", aparute sub semnàtura maestrului taoist Mantak Chia gi a sofiei
sale, Haneewan Chia ;i, de asemenea, extraordinara colecfie de trei volume tipàrite sub egida editurii ,,Deceneu",
o adevilratà inifiere În ,,Secretele Amorulul Transfigurator Extatic" semnate de Nik Douglas si Penny Slinger.
De aceea vom aborda ln continuare o,întrebare care apare frecvent ;ì prime;te ràspuns_în-càrfile orientale:
cum sd gàndegti otuncì c6nd faci dragoste?

entru a trài o experientà misticà în timp ce
realizAm o fuziune amoroasà eliberatà de
deznodllmàntul precoce al ejacuHrii, lite-
ratura tradifionalà orientaH recomanda sà ne
fixam, sa ne stopam, sa ne înherupem sau sa ne
stabilizàm gàndurile. Aceste recomandAri de între-
ruperp a gàndurilor au fost adesca neînfelese gi ca
atare interpretate gretit de catre ratatii teoreticieni
ai iubirii, în sensul cà misticii amorului si-ar înte-
rupe 9i ei precum ascetii toate actividfile mentale
penhu a rómàne întro starc în care se închid faÉ
de lume 9i se îndepifuleazà de via;a. Atunci ce sens
ar mai fi avut sa facà dragoste, exaltànd emotia
pànA la paroxism?
Ceea ce se recomanda este de fapt oprirea
unui anumit mod de a gàndi: nivelul rafional, ver-
bal, analitic, spcculativ, conceptual, teoretic, cel
care face evaluari, care eticheteaza totul. Acest

18 YogoMogoàn
 mod de g6ndire specific în special civiliza;iei
tehnocratice actuale este asociat cu emisfera
stinga a crcierului gi ia în general forma dialogului
sau a monologului non-verbal (deci în gend). În
scrierile sffivpchi, inistice se sprne ca acest fel de
gàndire tebuie sa fie redus la minim pentu a làsa
sa respire modul de gàndire intuitiv, sintetic, tans-
ragional, inspirat divin, simbolic, realizàndu-se
astfel un echilibru, o armonie tradusa în [mbaj
biologic înhe cete douA emisfere cerebrale.
r Atunci cànd în fuziunea amoroasà spiritua-
I lizatA blocam în mod spontan, complet gàndirea
' verbaH devenim congtienfi de ceea ce se petrece în
profunzimile fiinpi noastre, sim;im dizolvarea
limitelor, càci ne topim unul în celalalt înt-o sacrà
îmbra;i9are ce cuprinde 9i stelc Ai flori 9i întreg
Universul. Astfel putem cuDoagte direct spiritul
acelei atitudini în care se sprne cA:Jìinla bea din
Jàntóna nesecald a vdelri, Accesul la acest rezervor
nesfàr9it, la sunele miraculoase 9i elementare ale
existenfei noastre î9i are o polivalenfa simbo[cA,
caci acea$a sintagma nu descrie doar o zonó
necuprinsa 9i adàncà din noi, ci face referire 9i la
calea pe care o avem de urrrat, caci fàntiìna vi4ii,
sursa a tot, este însagi YONI, vaginul femeii. Dar
daca înfelegem femeia într-una din ipostazelo sale
arhetipale de mamó cosmicA nu hebuie sa ignoràm
cealalta ipostaza a sa, la fel de màreagl aceea de
Iubita, 9i atunci fàntàna nesecatÀ a vietii - dacà nu
ne arunpam orbeste în ea înecànd orice urmà de
elan spirihnl, ci din conù[, îi distilàm alchimic
esenfa - devine sursa tuturor fericirilor de pe
Pamànt 9i din Ceruri.
Tantra Yoga recomandìl sa traim plenar, total
gi direct orice tip de experienp 9i mai ales sa par-
ticipAm în mod activ gi creator în întàlnirea
amoroasA. Fiind total hezifi, congtienli yi domici
de'acea bàire ne dizolvam cu totul în ea, dar fìfrA a
încerca sA o descriem în cuvinte ateta vreme cat ea
se desfagoarà, Deci.iubitii se abandoneazA cu nesat
9i fascinatie perceptiei direcrc a ceea ce se petrece
atunci cu ei, fAra ca aceasta sa fie filtratil prin
ecranul limitat al unui solilocviu intem.
La drept vorbind orice inegrare superioarà,
sintetica 9i globaB, fie cà este vorba de domeniul
ptiinfific, artistic sau erotic, idrplicA o capacitate de
a conline 9i a pAstra într-un mod inedit pi neexpli-
cit în minte aspectele multidirnensionale ti
esenfialo ale uuei probleme, accasta avànd o va-
loaro mult mai mare decet abilitatea de a analiza pe
bucati, fragmentat, în timp.
Fara îndoiala ca a cuprinde simultan în minte
toate aspectele unei probleme, la modul global,
finificat, este superior gàndirii pur raJionale,
analitice, c dre c*rcerclazà.
În trAirea amoro4sa tantricA bàrbatul 9i
femeia sunt deschbi fa$ do senzatrii, taindu-le si
nu evaluàndu-le, experimcntàndu-le plenar 9i nu
doar enunÉnd $ etichetànd superficial ceea ce ei
expcrimenteazà. În acest fel mintca este capabilA
sà cuprindà flfrtr efort, dintr-o datà, toate percepfi-
ile cxplozive care apar.
Sexualitatea misticA este o fomra de yoga
sau de medita;ie prin faptul cA ea include o
absorbfie totaH a minlii în exp€rienta directA a
tràirii amoroase, excluzend sau, mai bine zis,hans-
cenzànd gàndirea rafionalà. A face dragoste f?frA a
na$te comentarii interioare rcferitoar€ la expe-
rienfa sau la orice alte lucruri este de fapt ceea ce
tradi;ia orientalà recomandA cànd sprme cA iubilii
nu trebuie sa gàndeasca. $i de fap aceasta trebuie
aplicat pentru orice activitate. A mànca, a dormi, a
respira, a gàti, a guverna o Jarà, a privi un fluture,
a face dragoste. Realizat înh-un mod armonios,
orice lucru poate conduce la o experien;a mistica.
ar ce se produce.
de fapt. atunci cànd
ì
I I împiedicam aceasta gàndire rationala sa
Y "" desfàgoare? Astfel dam posibiliutea
latenfelor noaste subconttiente sa se manifeste
plenar, patundem în adiincul fiinpi noastre luànd
de acolo o fo4A teribila dc expresie. ln acest fel
permitcm sa se manifeste în noi acea foga supra-
congtienta, exprcsie a voinfci ii armoniei divine
carrs nu mai este aclm întuneoatA gi învaluita de
gàndirea rationaH, limi141s4'6, pcrsona$, egotica.
Totuti, pentru ca o expericn$ amoroasa sa
fie cu adevàrat misticà nu este suficient doar sa
anulàm gàndirea rafionah. Aceasta elibereazà
într-adevAr fogele subconttiente, dar energia
rezultatà trebuie apoi sublimató 9i aici rolul
esenlial îl joacé Supracongticntul. De aici rezultlt
importanfa transfrgurarii ( a te privi pe tine însuli 9i
pe ccHlalt ca 9i cum afi apagine unei alte lumi, mai
frumoase, paradisiace, ca gi cum alif níSte zeí), c,e
devine un act de impunere supn:acongtienta a unui
tipar sau arhetip divin peste fondul întuuocat ti
iofomr al lumii subcongtiente, Astfel, avind forta
tràlrll lntens eroticc lnfrapersonsle primitó de
Jos gl InsplraSa dlvlnà Fanrpersonalà prlmttà
de sus, putem cu adevlrat sI realzAm o expe.
rlenfl de fudune erodcl tantrlcf.
Bineînfeles, gàndirea rafionaH discursiva
este gi ea foarte utilà atunci cànd vrem sa dam
unclc explicafii, cànd vrem sa ne facem anumite
planuri 9i în multe alte situalii. Dar în timp ce unii
realizeazf aceasta doar atunci cànd €ste n€cesar,
a$ii sunt precum nigte magnetofoane ambulante,
care uu se pot abtine sàînregistneze explicit totul în
cele mai mici detalii: ,,tabloul acela e prea
sùàsrb.., scaunul acela cu tapiterie e foarte fragil...
oare ce ar trebui sa mai fac acum?... oare unde or
fi ceilalti... ia uite ce cà4i interesante.., îmi place gi totaH absorblie congtientil gi concentare asupra
masa aceea." Acegti oameni nu pot rAmàne linigtili ficcàrui moment al fuziunii erotice, eliminànd
în intimitatea suflctului lor, càci fac permanent în orice fel de gànduri refcritoare la scopuri viitoare
minte ascmenea analize. sau feluri, incluzànd în aceasta înteaga gàmà de
Experienfa misticó are loc prinh-o spontana idei, de la compatibilitatea scxuaH pi pinà la însagi
YogaMogazin 19
exp€rienfa $arii de conttii4A transcetrdcntà'
Caracteristica primordialtr a tantrismului €stc, con-
form lui Eliadc, atitudinea sa antiascetic[ Si anti-
speculativa, implicarea totaltr a simtrnilor, faró a
analiua ce simfim. Tanta a fost numittr oca care
aduce elibcrarea dc înfinFirea \tr May.
Maya este magia sau iluzia cuvintelor, lim-
bajului, concoptclor ti teoriilor speculative.
Adesea se facc confirzic între realitate gi descricrea
acpsteia, întrc rcritoriu $ harta acestuia, între m;an-
carc ai meniu. Meniul î$ are valoarea sa, dar nu
esùe branitor. Atuqci'cend facem dragoste, cànd ne
oprim gdndurile, întelegànd accasta în scnsul spi-
ritual pe care l-am explicat aici apare ceva fasci-
nant, ca un salt, ca o sincopà bminoasà în coerenp
limitativA de pèntr atunci a conptiinpi noasne: sun-
tem capabili sà ne concentóm perfect asupra clipei
prezente gi asupa. a tot c€ca cc se petece atunci, în
timp ce reminiscen;ele trccutului ti scopurile la
care aspiram pentru viitor nu rrai interforeazó cu
bàirile noastc eroticc.
Dar, p€ntu a opri fluxul qendirii trebuié md
întei sà &venim corytienfi dc atihrdinea mcntaE
pe care o rvem de obicei în timPul fuziunii
alnofoase.
àrbatul ti .femeia carc trliesc mistcrul
fuziunii amoroasc spirituale sunt contticNrti
de fapul cI îli înùcrup gendirca discursivà'
ratimaH, làsindu-sa coplc$li dc hàirilc ai senzali-
ilo specifioe achrlui amoros. Pe de altó parte, qdfi
oameni care nici macar nu gi-au pts problcoa
transformArii lor prin forp omniprezenta a iubirii
totale sunt adesea incongtienli sau pea pfin arcnÉ
la activitatea lor mcntalà în aceste momentc,
rafind astfel clipa supremtr a contopirii cu ceHlalt.
ExistA multe stiluri & a dndi, ce pot hter-
fcra, bloca sau favoriza fiziunea amoroasa spiritu'
alà. Activitatea mcntalll în timpul actului amoros
poate unna o singurÀ linic sau se poate schimba în
funclic de partoncr sau do propriilc toane. Putcm
a$tfel învàh multe dcsprc noi înpine tocmai atunci
cànd facem dragostc, mai ales c6od facem dragoste
farà a ne gràhi li farà a eústa constràngcri din
exterior. Dar pcntru a ne putea cotrEola activitatea
mentaló trcbtrie Bai înt6i str devenim conSticnti de
ea. Pentru aceasta este chiar indicat la început sA
ne examinarn gAndurile 9i imaginile care ne vin în
minte în timp cc facem dragoste, ^nainúe 9i dupó.
Aga cum spunearn, atenfia îndreptaÉ asupra
fluxului gnndurilor în timpul achrlui eiotic cstc
exact fenomenul pe care literatura oricntalA
tantricA ne recomandA sÀ-l îndepar6m, dar o
as€m€nea examinare este necesarà la început ti
va fi decàt un prim pas pc drumul eliminàrii dia-
logului interior care interfer.eazà cu experienB
amoroasà taqtrica" ia[i!1fu{ mrnifestarpa spoúana
9i comfleta a fiinfci.
2j YogaMqrcz.in
Multe pcrsoanc de ambcle scxe, la începutul
unei actr'vità$ constiarc de conhol al minfii, ou
pot ofi accastè rutinà verball care se manifcstll
av"andu-gi sursa chiar în minte, carc împiedicó o
implicare realà 9i profundA a mentalului superior
în actul arnoros.
Constatam asdel cà uoeori suntcm pr€ocu-
pafi de altccva: dc discufia avuÉ cu geful la scr-
vici sau de afaccrilc car€ acrtm merg ràu sau, dim-
potrivA, merg bine, Existà o mu$ime de aseinenea
danduri ce forreaza o crustif socialà implicÀnd cel
mai adesea relafii superficiale, de suprafap gi ade-
sea arbitrare, labile, pe care, degi ne-au chinuit
ag?izi, a doua zi aproape ca le-am uitat. Remediul
pentu a îndepória ascmcnea gànduri se bazeazà pe
o detensionare psihictr cc poate fi provocad rapid
gi simplu printr-o baie regeneranta sau o scurtà
relaxare. Eistà însà 9i o alta caùegorie de gEnduri
care ating gi sunt într€tinute de însagi dimensiunilc
complexe ale personalitatii noastre. Aici ne
marcheazà 9i educa;ia uneori prea rigida ce ne
împiedicA sà simlim bucuria îiotàhirii cu fiinla ràscolitoare ar fi ea" nu-gi gascate valoarea decàt în
iubftA datoritó sentimentului de pàcat sau de momenhrl in carc estc contolattr gi orientatà în sus,
vinovàtie sau datorittr wnr traume psihicc trtrite polarizatA fiind de forta pró a congtiinfei carc va
anúerior. Acesta este domeniul proprlu individu- traduce aceastà oxpcricnfA în intuilii spirihralc ilu-
a1iei, al tuturor tenditrfclor mentale înnàscute sau minatori sau revclafii cstctice (c6rd descoperi clÍ
càptrtatc (VASANA) dcsprc carc vorbogtc filosofia iubita a devenít lrumoaú ca o zeiló) sau ontolo-
oricntalà. Tot aici pc unii îi constànge orgoliul sau Elr'rc @,Arrd reolinzi drcptul sacru al iubirii inercnt
stràdania de a aràta în timpul acnrlui erotic ce buni în ortce Jiinlil Si în orice iposnil a ftrií) sau sim-
amanli sunt ei - d tocmai de aceea nu pot fi mai bolloe (c,ittd totul e încllrcat de sens). Dar acestea
mulq sau pe altii îi macina gclozi4 întrebàndu-sc deja nu mai surt simple g6ndwi, iar anmci men-
de càte ori a mai facut fiinta iubi6 acel gest tandm talul, eliberat de povara inutib a sferei omenegti
gi altuia (alteia) sau daca chiar în acel momcnt nu resùànse, î9i revendicà drcptul la îndumnezcire,
sc gindegte oarc la altcineva. Egoismul sc tradeazà retlectànd cristalin, precum un diamant cu
frecvent în cele mai nuantate feluri, de la dorinp mii defele, lumina divind a Sinelui.
primarà 9i tiranicó a celui care crede cà în
desflSurarea croticà lui i se cuvine tot: plàcerc,
atenfie, respoct, ÉDà la iluzia rafmatà a accluia
care s-ar dlhui cu totul, dar agtcapta ca acest gcst sA
fie frcut similar li de ceHlalt, care este astfel sufo-
cat, invocàndu-so mitul unci iubiri unice în cart
doar o singurà femcic sau doar un singur bàrbat ca
individ ne-ar putea satisfacc setea complemanta-
ritàÍii. Aceste gànduri, chiar dacà par uneori su-
blime, tràdeazà adcseori fixa;ii sau determinisme
ce ou pot avea uo dezrodamànt fericit daca se can-
toneaza în sfera profanului.
a un nivel gi mai profund atingem un stadiu
esenfial gi transpersonal al existentei 9i al
gàndurilor noashc. Aici unii srmt încrcmcnili
în colapsul fascinator al unei energii erotic,e ce le
depa**e cu mult puterca dc control - ei î9i pierd
nu capul, îunebunesc, totul în jur dispare, càci nu mai
iubegti o femeie aorme, ci Femeia, nu mai iubegti
un barbat, ci Btrrbatul. Dar nici màcar aceastil
experienp nu €ste eerea ce recomaodif tantrismul,
càci orice €Dcrgie, oricàt de fulgurantà sau
 Nu ftt ttmtd(à). Prcbiemele dumnewoastrd sexuole sunt, poote
dellcote, dor pot fl rezolvote. Scrf4Lne.
"Ce este contlnenfa ?"
Am cititcdtevo àrtkoleîn carc apare teh
menul de continenlà. De osemeneo, o(presio
. "omor at condnengà" om întdlnito în
catevo có4i. Oe este cnntinenloT
lon Mdrcullct - Constonga
Contlnenp sexuala ;i abstinenp activA
sunt cele douA posibilitaqi de alegere pentru
aspirantul la desàvàr;ire spiritualà. Ele sunt
aspecte ale lui Brahmacharya, una dintre
regulile ce formeaza codul etic ;i moral al
yoghinilor. Brahmacharya înseamna înfrànare,
reginere, control deplin conpient al funcqiei
sexuale atàt h barbat, càt gi la femeie. Spre
deosebire de abstinenp activà, în care se
renungA complet la activitatea sexuala prin
tehnici yoghine speciale de transmutare ;i
sublimare, barbatul aiugànd sà nu mai aiba
poluqii nocturne, iar femeia reuqind gradat
sa-;i suspende ciclul menstrual, continenp
sexuala presupune un control deplin con-
gtlent al func$ei sexuale în cuplu. Aceasta
implica contactul sexual cu posibilitatea atin-
gerii unui numar nelimitat de orgasm-e de
càtre cei doi iubiti, dar care nu se
prin ejaculare la bàrbat gi nici
carea potenîialului specific la
realizarea cu succes a
cuplu, trAirea amoroasa
Pare senzalia de vEguire gi
urmeazà ejacuErii, jocul
oricàt de mulg dispare
nedorite, armonia de
Eiacularea este admisa
cuplul dore;te sà
atunci cei inigiagi au
exactrtate
a concepe un bàiat
ei doresc sa se
au înqeles de mult importanp uria;Í a forqei
sexuale, considerata drept energia, fo4a fun-
damentala a eului nostru ;i motorul întregii
vieqi pe aceasta planeta. In trairile amoroase
cu continenîa, sexualitatea nu este niciodata
un scop în sine, ci un mijloc care are valoare
proprie în procesul de autocunoastere ;i
perfecqionare spirituala a fiinqei umane. Citigi
cu aten{ie acest numàr al revistei, care este
dedicat evolugei în cuplu ;i ve1i afla multe
aspecte care se afla în legatura cu gontinenp.
De re$nut este faptul ca în general cuplurile
care practicó continenÌa sexuala sunt con-
fruntate cu mult mai pu$ne situa$i conflic-
tuale de viala, confuzii sau probleme lAun-
trice, sunt mai profund fuzionate, mai armo-
nioase din toate punctele de vedere ;i
rezista mai mult timp.
"Yoga are tehnici care pot sa airlle
femeia sà amàne menopauza l"
EsE odie\rórotd eúsú Mr un arumit
numór de omthlofaneir-? Gtú rccl;tm suntelimÈ
noe, fúteio inaúÎl. meno|ouzd? Yoga are túnrj
@rc potaluu ferrrro sit om6ne q*tàstor€ penF
li6 core suvitÉîrl- lrnn vAÉEi de 40 & ui?
lJvìa Monollt - Boctu
A$ intuit bine. Fiecare femeie are un
numàr finit de ovule, în jur de 400-450. Din
momentul apari$ei ciclului menstnral în viap
femeii, ea elimina periodic la aproximativ 28
de zile (perioada în strànsa bgaturA cu fazele
Lunii) càte un ovul prin secre$ile menstruale,
care sunt însoîite de o pierdere energeticà
sau devitalizare considerabila, Acest meca-
nism se produce 3G35 de ani la Énd, pànà-
cand întregul numàr de ovule este epuizat ln
acest moment intervine asa-numita
menopauza, caracterizata printre altele de
lipsa fenilitajii, a senzaliilor erotice ;i chiar,
în anumite cazurí, de stìtri depresive. Yoga
este una din puqinele cai spirituale care ofera
tehnici specializate ;i foarte eficiente de con-
trol sexual la femeie prin
acestuia si sublimarea ener-
pentru a îmbogag fiinp pe
(vital, afectiv, mental,
Bstea pot duce gradat la marirea
g1rclu dg la 28 de zile la 2-3 luni
ulr In acest caz evident cA
mult mai tàrziu, la 60-
spune cà o femeie î;i con-
t poten$alul sexual în
-r9,9.p l;isuspendA complet
totuli la dispozi{ie
irii ciclului cànd
Eze, in cazul sus-
este evident ca
numarul de ovule ramas se conserva,
menopauza nu va mai apaiea niciodata, astfel
încàt femeia va putea fi fertiE chiar;i la
vàrste foarte înaintate, putànd sa-;i men$na
o viala erotica normalA ;i sa-;i pastreze
vialitatea ;i dinamismul specifice tinere!Íi.
Pentru a învaqa aceste tehnici speciale
yoghine este necesar însa sA participa{i la un
curs practic (sau puteqi urma cursul prin
corespondenqa). Atenqie, însa! Trebuie sa va
antrenali cu foarte mare consecvenga în
realizarea acestor procedee. pentru ca akfel,
degi secreliile menstruale vor fi mai reduse
(deci ve$ evita devitalizari prea mari), ciclul
se va men$ne totugi în aceeasi periodicitate
de 28 de zile ;i evident ca în aceastì[ situage
menopauza va apàrea tot la 45-50 de ani.
YOGA
I .Iilr ll{.INl)lilN l'l
Pentu cei care doresc sa practice YOGÀ
solufia ogimA ce rezolva etema prroblemà a
crizei de timp: CURSUL PRIN CORES-
PONDEMA va ofera posibilitatea:
o sa beneficiafi de toate avantajele pe care
sistemul YOGA le ofera;
o sA nu pierdefi timpul cu drumul pfuA h
sala;
o sA nu va afectafi programul de la serviciu;
o sa nu va dafi peste cap programul
obignuit de viafa;
o sa nu abandona;i activitàfile obipnuite;
o sa nu pierdeli weodata ceva din cele
prezentate; totul se va afla scris în fafa
dumneavoasha;
o saînvApfi cum sApracticafi YOGA acasa,
în timpul liber, în intimitate 9i condilii
optime indiferent de vàrsta pe care o avefi;
o sa fifi într-o clasa cu un singur elev;
o sa progresati în ce riùn dorili;
o sA începeti practica atunci cànd dorili în
func;ie de programul zilnic;
o sA taifi la,maxim 9i înfr-un mod spiritu-
al fiecare secunda a vie;ii.
Cei care vor urma CURSIJL DE YOGA
PRIN CORESPONDEMA vor primi (în
func;ie de numarul de saptamàni al lunii în
curs) 4 sau 5 cursuri tiparite. Nu este nece-
sar sA aveti o experienJa anterioarA pentru
ca sA putefi începe, deoarece în cuprinsul
cursurilor tiparite vefi gAsi explicate posi-
bilitalile practice, efectele benefice gi con-
traindicaliile pentru fiecare procedeu.
Odata primite cursurile, se poate începe
imediat practica.
lrimite-ne chiar acum opJiunea ta pe
ldresa: OP 60, CP 36, sector 3, Bucuregti.
Iaxa 25.000 leillunA, plata ramburr. O
YogaMogozin 2l
 ' MA ANANDA,MARGO . Explorare transpsÍhícìí în doí
Calea extazul ui
Mítsou Nasdelnìhov începe sI practlce
yoga integrall le New York sub îndru..
"marea lui Swaml Satchitananda. Astfel
prirne;te prlmele nofiuni despre ceea
,ce înseamnl trezlrea spirltudl
.,,Sosise momentul sl explorez r.por.
,,turile mele cu Universul. Am început
. sà experimentez leflri din corp, sà trl.
:' iésc senzafia cà sunt de esenfa divlnl, ' . dinamica grupului. Tu gi cu mine, rànd pe
só capìlt rlspunsurlle pe care le a;tep- rànd, pacient, terapeut, ne jucam, explor?lm,
tann, arn avut vlziunl cosmic€.t' Cu purificam cuplul.
toate acestea Mltsou se simte totugl
neîmplinitl gl în anul 1979 se înscrle la
$coala Arlca, fondatl de boliúanul
.Oscar lchazo. Alcl practlcl relaxarea
pe muzic{ medltafie cu aiutorul
curenfifor subtill colorajl, exercifll res-
piratorii, automasejul, tehnlca stopulul
(recomandatl de Gurdjiefi), medltafil
cu mantrre. Acum îl îrrtllne;te pe Henfi,
care va deveni lubitrl slu. Într-o zl el
descoperl ni;te.însemnàri despre ce-
remonialul tutrlc aecret Moíthuna.
Dqi cei doi iubifi încerrcà sI eplice
acest ritual, egueazl lamentabil,
deoarece nu prlmlserà inifierea din
paÉea unul maestru autentlc. Dornlcà
i sI cunoascà prnofund calea tanbicl, fatr
de care simfea o atrracfie deosebka"
Mltsou Nesdelnlkov aiunge la ashramul
din Poona al lui Raineesh. Alci
prlme;te numele iniflatic Ma Ananda
Mugo, Geea ce lnsea,m,nil Caloa
,
eúazului lubltul ei Henrt este numlt
Corpul eúazului. "Pentru I atlnge
extazul îfi trebuie o cde;i un corp."
Reîncepem dè la zero ca
doi copii în întregime goi
<< Pfuesc zub cerul Canarelor, cu ochii
arti de stele, înfa.guratA în jurul lui Hcnri,
într-o pegera shopit2f de spuml Locuim
înh-o micA fcrmà smaltuita cu flori $ rasco-
, hta de rafale de vànt în flinA singurafaia
Ugile se zbat facànd zgomol pAsarilc ràd în
noapte ca bótrànelc rrràjitoarc, iar marca sc
sparge, rostogolindu-se furioasà 9i terifiantii
pe falezele de la'ó neagrà; Timp dè doua hrni
a"est c"pàt de hiiúè'va ft iakíù'torul nostni
de exploràre transpsihica- Zi dupó zi, noi
obaervam cu minuliozitatc jocul raportur-iloq
'X2 Yoeslvlr:ryen
I
dintre yin (energia receptiva, feminina) 9i
yang (energia activa, masculina).
' O formà de yoga ia nagtere în mod
spontan. Ea va deveni mai firziu o metodà
prcdatìt sub denumirea de "relafii eseirfiald'.
Jocuri spontane, carc sc transforma îa clipa
urmàtoare în structuri de cercetare pentru
Începem cu o perioada de solitudinc,
Ficcarc ramàne în camcra sa trei zile gi tci
nop;i, legat la ochi, cu urechile astupate, cu o
sticló ile lapùe. La sfihpit tu ai fap chrA 9i
netedó ca a unui nou-nascul minunàndu-se
ca ffiiege, Reînccpem de laz,ero, direct de la
escnJa" ca doi copii în întegime dezbràcali.
Cc placerc atunci dc a rcdescopcri perccpiia
atomicà" vasta 9i precistr a ficcarui siml
rcnAscul! Totul dcvine mcditatie, corytiinF-
Înv{Am só màpcam. Mestecan si
înghilim ficcare îmbucóturà încct fórà a nc
gàndi-la altccvq uitàd c6t de dcs faccm
acest gest în mod incongtient, automat.
Sarruram apoi dulccap unui fiuct a carui
í"r"';ilii:""0:
pulpa se sparge 9i se rwarsà pàna în stAfun-
dwile frintei noastre.>>
Dezi I uzi i le repre zlntà
stadiul necesal trezirii
<< Traim plenar fiecare moment.
Într-o zi merg pe phja, cu oÒhii acope-
rili, cu picioarele goale, pAgind încet,
tatonànd stÍincile, las6ndu-mà ' ghidató de
ecoul vocii lui Henri caro nu
vorbegte folosind cuvinte, ci
suneùe. Învaf sA am încredere în
corpu.l meu,'care ùni sugereazà
adevaratul gest ce trebuie fAcut.
Piciorul deosebegte fiecare pia-
trà pe care calc. Talpa este
ochiul meu.
Jucàm apoi Tarot. Carfile
din Tarot simbolizeazà etape în
evolufia conltiinîei spre elibo-
rare. Aceste arhetipuri au fost
desenate de cótre.egipteni pc
perefii intoiori ai piramidelor,
car€ erau temple inifiatice.
acem meditalii urmArind sa
Facr
regasim starea reprezentatà de
fiecare arcanà majorà din Tarot.
Sub privirea lui Henri eu devin
suràsul esenlei, "Nebunul",
congtiinla perfectìí, inocenta.
Astfel, jocurile noasùe se
înlanpie la infinit, în timp ce în
fiecare zí, aSezay goi sub un
palmier, analizóm psihologia
cuplului.
CREDIMELE OARBE
care nu au nimic comun cu experientele spi-
rituale se manifestà într-un cuplu astfcl:
"dacó tu faci dragoste cu altcineva, tu nu ma
mai iubegti"; "eu trebuie sa mimez un
orgasm pentnr cà mi-e teamA ca lentoarea
mea în miScàri F,va,plictisi"; "dacf nu ne
sarutam, nu ne mai iubiin"; 'idaca eu fac
dragostc cu 9a, voi códea sub dominatia sa",
Orgoliul barbatului pe de^ o parte li frice
fcmcii de a-gi manifesta crilitÌgile ferninine
pe de altà parte conduc la o grcaità
lntelcgerc: femeia, la acest nivel dc
prejudecàîi, cstc copsidopatà ne,prtincioas{,
slabó Si insipidt în loc de egalà Si excitaaE.
CONTRACTETE $I CONSIDERATIILE
lsunt îrnpnrmuturi pe car€ cuplul le preia din
regulile 9i convenientele societì$ii, gen: "tu
faci dragoste pentn a-mi face placere gi pen-
Itu a-mi demonstra cà egti un bun iubit"
(ceea ce nu face decàt sa amplifice comple-
rxul tilu de performaga); "zu îfi dovedesc
iubirea mea pentnr ca tu sA mi-o dovedegti pe
a ta" (schimb condilional); "daca tu
iubegti, mó sangi" (consideri barbatul ca pe
un fumizor de orgasm neavànd alt rol decàt
,de a hansforma sexualitatea înt-o depniman-
tÌl activitate menajera). Fiecare trebuie sa
daruiasca iubire necondiîionata, sa ptie ce
apteaptii de la celàlalt gi sA nu cearà imposi-
bilul.
EXACERBAREA EGO-ului SI MAM-
FESTAREA FANIASMELOR conduce la
o imagine supcrficialA pe care o avem despre
noi îngine: "€u sunt super-fcmci4 cea mai
buna animatoare, Marea Preoteasa din
Tantrau (mà simt superioarà celorlalte, gralie
talentelor mele); "noi suntem cuplul perfect,
esenlial, simbol al reugitei gi armoniei" (care
este o sugestie pozitiva pentru cuplul ce îgi
doregte aceast4 dar 9i o confuzie pentru
cuplul care nu manifestil discemamànt gi se
crede perfect cànd de fapt se mai confrunta
cu frustrari gi probleme penibile).
TEORIILE (lustificarile, explicaliile -
"peútnr cà"- vinovAJiile): "eu fac dragoste
pentu ca orgasmul ma scoate din starea de
deprimare. Tot amorul demn de ac€st nume
trebuie sa fie tantic, tot orgasmul - cosmic"
(teoriile sunt motivafii prin carc dorim
acoperim deceptiile sau gohuile tràite).
DEZILUZIILE: "în 90% din cazuri
starile erotice gi orgasmelc noaste obinuite
nu ating niciodatll idealul spre car€ tindem"
(fantasmcle gi tcoriilc nu nc-au adus deloc
satisfacîia, fcricirea li tindem sa deve,nim
tigti, inerfi, disperali, singurtatici). Totugi
aceastA etapó reprezintit un stadiu al tezirii
care este neccsar sa fie acceptat 9i depalit
pentru a putca evolua spirihral în doi.
' Cend nu mai existaprobleme, agteptari,
proiccgii, eu deschid fcreasta càhe rcalitate, fecioarà urmarita dc u prinl carc pàndegte
cAhe ccca ce exista gi cste adevarat. Iubirca cu nerabdare suràsul subtil, màna care
devine atunci un joc spontan gi gratuit, un tremura" -sànul care tesaltà, femcia care se
LILA (ioc cosmic) ce nu are nimic de-a face dezbrasógi care îi aparline.
cu interpretarile mentale.>> . Astfel, cu mintea "golitÌf", eu mó pierd
în emo;ie, în senzalia momeirtului care ma
focul Yin-Yang anteneaza de h surpriza laextaz. Cu càt am
mai multlt încrcdere, cu atÍit mai mdt ma
ne face sa traim ceJe mai
, erotice momente abandonez, cu atàt sunt mai tìlcuta gi cu atàt
mai mult ma descopar ca femeie. Ei bine,
<< Am descoperit un mijloc infailibil iatà-ma devenitìl sclava sa de la Fra" zeila sa
sacra, divin împodobita, legAnàndu-se în fap
de a scoate la luminA rolurile incongtiente.
Jocul se desfagoarA pe durata a 48 de ore,
lui, cu ochii ugor întredeschigi (ordin de a
nu-l privi), purtànd cogurile pentru picnic ai
împarlita în douó perioade egale, de càte 24
mergànd pe càmpuri.
de orc fiecare. În prlma zi, unul dintre iubili
A doua zi inversarea rolurilor este mult
este yang: activ. EUea are dreptul de a cere
mai dificila. Henri se dovedepte a fi un yin
tot ceea ce lui (ei) îi face plàcere. Celalalt
bosumflat 9i recalcitrant, iar eu un yang afìt
iubit este yin: receptiv. EVea se supune do-
de autoritar 9i moralist cà mó îndoiesc de
rinfelor celuilalt cu iubire. Pentu placerea de
mine însami... PànA h urma, este întotdeau-
a darui, avànd deplinA încredere 9i aban-
na aceeagi frustrare, aceeagi dificultate pen-
donàndu-se. Fàra discufii !
- În ziua urmatoare, rolurile se tru barbat de a-pi asuma feminitatea sa 9i
pentnr femeie, virilitatea sa. La sffugit Henri
inverseazA. Jocul îi da celui yang ocaàa de a
mì[rturisette; "Eu sredeam cà gtiu sA fiu yin,
explora, de a imagina situaliile cele mai
receptiv în viap" dar acum vad ca nu era
neobignuite, de a îndrazni sA ceara ceea ce
decàt un joc penttr a seduce mai bine si a
niciodatA nu a mai cerut. El este prinpl care
poseda femeile pe care le doreaF'. A juca
este servit la pat, care estc masat ore în tir,
mA
în fala canria te dezbraci languros, cu ochi
jocul yin-yang c€rc, la urma urmclor, mult
umor gi tact.>>'
înhcdeschigi, caruia îi îmbraligezi picioarelc
în plinA smda, pe care îl instalezi ca pe un
paga b Palace Hotel. Înaintea oricàror obligagii
Màinc, la Éndul sAu, el va deveni ràmànegi disponibíl
pentril celblak
instumentul tutrror placerilor. Totul este
posibil. Ceea ce provoaca teama este cel mai
<<La sfàrgitul sejunrlui ncÉtu" am schipt
interesant de a explora. Acestjoc,poate ugor
împetma pincipiile unui stil de viaîa cae con-
sA degenereze în raporturi stapàn-sclav.
duce la înflorirea esenfei în relatiile în doi:
Regretabil! Înseamna ca uitali ca yin-ul 9i
yang-ul sut complementare. Energia
activa, extovertit2l a yang-ului be-
buie complehta" pusA în evidenp de
energia receptiva" intnovertitil a yin-
ului.
În timpul zilei cànd eu am fost
yin, supunereaút@ a suscitat în èl o
senzualitate debordanta, asfel încàt
am Sit
împreunà momentele cele
mai eroticc ale vielii noaste. A fi yin
înseamna a fi în egalA masura sòhwl
sau, amanta sq geisha s4 muza sa.
Henri, prinl de o zi, este liber, viril,
sigw pe el. Dorinp sa triumfatoare ma anùe-
. A ne asuma fiecare pe rend responsabi-
htaîilc: contabilitate, administratic, buget,
neaza în ccle mai subtile sccnarii ale fantas-
organizarea calàtoriilor, suslinerea semina-
melor în sfàrgit revelatc, realizate. El
sa
îndraznegte totul Si chiar mai mult, uimirea riilor etc.
. A gasi în fiecare zi o orA sau douà pentru a
mea îl cxcitìl. Iar eu, descumpànfta, prinsà în
joc, ma ofer pHcerii de a fi a sa în cele mai ne "concentratt împreuna, a 'ne "juca", a
frumoase vegminte, cuc€rit4 adorata-.. Ce mcdita, a elimina tcnsiunilc aparute. În
fie.care sóÉamàna, o zi pentnr a ne ocupa de
descopcrire!
corp: masaj, sport etc.
Jocurile sunt aga de clare, rolurile sunt
atlit dc binc'stabilitc, încàt nu sc mai poatc
. Sa facem zilnic împreunà exercitii psi-
pune eterna îatebare: "Celalalt ar fi de hofizicc Ai mentale: yoga.
acord? Ce va g6ndi el?" Dc data aceasta
. SA avem un regim alimentar echilibrat pur.
danriqti, primegti necondifionat, liber. Aga
. Fiecare sA ramàna disponibil pentru
ceHlalt, sa puna rclalia dinhe noi înaintea
este iubirea- O iubire nebunA de Énara
obliga;iilor sociale sau profcsionalc.>>
YogoMogozin 27,

NAIICISTAICAU
o Acodemio Nordicé pentru Hatho-Yogo, Tontro Sì spÍrìtuolìtote (NATHA) dÍn Copenhago
o Yoghinii danezi o Yoghinìì romànì c Calitatea esengialìí a unuí instructor de yoga
o Vegetoriianismul, o explozÍe de suPernovà în Occident o Cursul de Tantra din codrul NATHA
se desfdgoard deschis, Iìbeitoteo omului este gd,rantató de Constitugie
arhetip adorabil, cu anumlt6'
, o catifelare specifica, o anumltà
a plèlii, o anumltìl radiafie, pe
pul blrbatului se,aseamlnA. mai
'4riGtu A unel maimd"e:.f| estè mal
plf-o't; mai ghiòntu'ros, :plstibdil m4i
rnulte aspecte care Îl apropie de anlmal,
sb .poàte. Din punct dè"vederà strict
femeia cîre reutette sà o
re perfect pe Shakti devine
vehicolul fundamental prin care orice
fiinfl umanó poate ayea acces la divini-
ta'co. Din punctul meu de Yedere, ea
este rca o poartà regalàt, este energia
Kui{allni, care se trezefte din
Èluladhara gi aiunge în Sahashrara con-
ducAnd la realizarea fiin$ei umane, la ilu.
minare. Sigur cl foarte pufine femei
sunt arhetipale. Gàcl naturil ieminlne î1
exact impulsul shlvaig care-l
bàrbatulul posibllltatea de a fì
preot , îi de a acfiona În numele- lui
.Dumnezeu. De multe ori femeia lipsità
de-ax se compoÉÍ ca o.forfà stlhinicA
oarbl ;i manifestl elemente haotice,
demenflale, llpsite de orlce centru lumL
nos. Este în acelagi tlmp ti o proyocare
it'o minune.
24 YogoMopzin
ry
Yoga Magozlnl Cum sunt structurate ele-
mentele spirituale la cursurile NATHA?
Narcìs Torcóul În Romània este important sa
vorbegti timp de càteva saptamàni la curs despre
alimenta;ia pura gi vegetarianism. Degi în ziua
de azi vegetarianismul este în Occident o grozavr.
explozie de supernova, în Romània mentalitatea
oamenilor face ca o persoana vegetariana sa fie
considerata sectanta. Pe cànd la occidentali sunt
milioane de vegetarieni care nu fac parte din
nici o pcoalA de yoga, secta sau organizalie, ci
pur gi simplu au înfeles gi respecta nigte norme
igienice. Deci a insista asupra vegetarianismu-
lui la occidentali înseamna sa-i plictisegti. Daca
le vorbegti timp de patru saptamàni despre
purificare, ei pleaca de la curs, pentru ca atunci
cànd vin la yoga 90% din ei sunt deja vege-
tarieni.
Un alt avantaj este cA pot discuta despre
Tantra în mod deschis. În vreme ce la noi men-
talitatea e blocata gi, daca vorbesc despre
Tantra, îmi sare în cap toata lumea, începànd cu
polifia 9i terminànd cu Biserica, în Danemarca
libertatea omului nu este doar garantatà de
Constitu;ie, ci 9i respectata, fiecare poate sa
studieze ceea ce vrea. De aceea acolo putem sa
vorbim cu mai multa deschidere despre dome-
niul tantric ai chiar sa organizAm cursuri speci-
fice, ceea ce în Romània nu se poate, desigur,
datorità prejudeca;ilor pi modului cum
acJioneazí uneori presa.
Ce deosebire exista între cursantul yoga
romàn si cursantul yoga danez?
Mogu', în;eleptul de la care am învatat multe
lucruri în prima tinerele, obignuia sa spuna cA
a9a e romànul, foc de paie, palalaie. La noi
foarte mul;i oameni se înflàcAreaza, dar entuzi-
asmul, cum spune gi proverbul, "e ca nunta la
romàni", dureaza trei zile pi apoi e gata. Constat
de multe ori la cursantii de yoga romàni cA
încep cu un elan foarte mare gi dupa aceea ajung
blazali sau plictisili.
Pe cànd cursanfii danezi sunt mult mai
perseverenfi. Ei se focalizeaza asupra unei
despre:
ef Cristian Alexandru
,ef Florentina Alexandru
btrbat? ",r :
N.T. : Dupà pitrerea mea, blÉAfia nu
constl ,în primul rand tn elementele
extérioaie. Barbat, nu- er fieapalfat cel
card a1e pleptul umflat Íqù'mu{chii
Plin natura sa fundamentalA bàr-
batul trebuie sA ie ca diamantul, sà
maniferte interior .claritatea, precizia
fasCinantà a con;tiinfei. Trebule sÉ fÎeca
.,o sabie lucioasà,din cel mai brrrl ofèl Într-o
.:.:
teaca de mltase. ;. r: ::ì:
Prlncipiul masculin este deseori
antiteza princlpiului feminin ;i reprezin-
tà tn fiinfa exact aEpectul rebel, opus
naturii, care cautà sA.l determine pe om
rà iasà din închisoarea lut Pi.akrlti.
; Aga.,cum sG punei. ìproblerha
metafi tiè,,fiinfa unianl este prizoniera
lui Prakriti ;i cairtó sà evadoze În
Purusha. Noi toqi suntem fnclu;i în
Shakti, prizonieri ai l{aya'ei."lí cauGlm
, sà atingem transcendentul, care este
Shiva- Astfel de mutte ori spiritut mas-
culln:este cel caie-èe revoltlt împptriyd
acestei închisorl a naturli. ilasculúl este
cel care, precum un armlsar,sllbatic, se
revoltà si r.efuzà slf facà exact ceea ce
natura ar vnea só-l'obtige sl faca, deci
ar€ acest spirit rebel împotriva limi-
tfrifor. De plld!, atulci -c"ànd, fi-€ foame
spiiitul mdsculin te frce sà'1qeftizl'màn-
carea'qi sI poste;tl. Sau cend îi-e lfigi
tocmai spiritul mrcculin este cel care-gi
spune sl faci o baie în apà rece. Dacà te
apucà somnul, el se revoltà Împotriva
acestei tendinfe a corpului care este
Prakriti, ;i vrea sll stai treaz ti sà nu
dormi nici noaptea asta-
Spiritul masculin constf" dupa pà-
reiea mea, tocmai în aceastà sàlbóticie
;i în puterea de a te ridica Împotiiva
llmltarilor naturii, evident într-un mod
,,
conl :
ti nediltr,uctiv t, :
probleme gi lucreazó pànà cànd obtrin rezultate
extraordinare. Srrnt reci gi au avantajul detagArii,
deci nu sunt mistuiti de pasiuni sau de dorinfe.
De aceea nu sunt atàt de mult dotati pentru
Bhakti, de exemplu, nu au un avànt 5i un
 entuziasm arzàtor care sa faca posibile rea-
lizari de tip exploziv. Dar cànd este vorba de
lucruri sistematice gi de pasfarea unei idei
clare în minte, atunci ei merg cu ugurinp pe
perioade deze,e, douazeci sau heizeci de ani.
Cànd au început yoga mulli cursanfi de la
noi aveau credinfa 9i un elan extraordinar.
Acum sunt implicafi în diverse probleme de
factura materiala sau sociala, sunt coplegifi
de grijile zilei. Practica lor yoghina s-a di-
luat mult 9i au pierdut frenezia iniliab, iar
aceasta nu e o realizare, ci o antirealizare
yoghina.
Ce atitudine ar trebui sa abordeze cei
care se recunosc în aceastA situafie?
Practica yoghinA îóra aspirafie se reduce la
5%o sau poate chiar la lo/o rez.a'ltate, devine
un lucru mecanic, pentru ca férà entuziasm
nu exista nici voin;a, nici impuls al energiei.
Spus în limbaj yoghin, acesta este un
fenomen de rezonanfa.
Le-ag recomanda celor aflafi în aceastà
situafie sa rememoreze perioada de început
9i sa-Si aduca aminte de ce sunt ei la aceste
cursuri. Ce cauta ei aici? Deoarece pentru anu-
miti oameni tinde sa se transforme într-un
automatism: s-au înscris aici, nu ar mai pleca,
dar nici serios nu mai fac yoga.$i frecventeaza
cursul ca pe un Èl de club, unde vin din
obignui4a mecanica. Ar fi bine ca prin evocarea
momentului de început sa urmareasca sa-gi
reactiveze aspirafia.
Ce calitate esenfialà trebuie sà aibà un
instructor de yoga?
Sà inspire încredere. Sunt anumifi oameni care
reutesc ai altii care nu reu$esc asta. Pentru un
profesor de yoga este însa un aspect foarte
important. Trebuie ca oamenii sa poata avea
spontan încredere în el, iar aceasta serealizeazà
datorita anumitor modele comportamentale.
Astfel o persoana care se arata adesea ezitanta,
shba, bolnava, doboràta, superficiala, ràzànd
prea mult, orientata catre elemente de kitsch nu
inspira încredere gi nu îfi da impresia ca,i-ai
putea face confidenfe sau cA ar putea sa te sfa-
fuiasca într-o problema. Încrederea de care
m-am bucurat în fafa cursantilor mei este o rea-
litate a practicii yoghine, un rezultat al matu-
rizarii spirituale datorita careia se ajunge la situ-
afia paradoxala ca oameni care te depagesc în
vàrsta de doua ori sa vina 9i sa4i faca martu-
risiri, sa-ji ceara sfatul gi sa aplice cu toata
încrederea ceea ce le spui. Atunci simfi
înfelepciunea nu are vàrsta. De aceea daca ai
matwitate spirituala nu conteaza ca etti tanar.
reLSe
devrifÍune$ respe€t n€màsqret fntr-un
Él de consgnX;vinitate místeriorsA. car.e
reprezintl.úp,èfement de farnllie spirltu-
alà' itÈ fitii{ei Gonstat rj mÍ, minmez
mrreu:"cum meestnrl spiri{1al-este cg.f
aarè reqeqte, st conrtruiasiÈ în mine
rentimentul ac€sta al liberti$i. lntot-
deauha em fost ulmit de acest paradox,
ca. de;l un proùerb popular spune cà ste.
iarii nu crerc là umbra steiarifor, totusi
,magtru!,ppiritualr;61;6 este cel mai înalt
stejar, reu;et$ sA facA bc gi altor stejari
sà creascll oarecum la umbra ca" Asta se
proùrcp dirii'cùzà el umbra maestrului
rpiritudl nu est€ ù umbrà de tip agresiv
sau distructiv, ci are încorporatil în ea
aceagta luminA splritualà. Îngeieg din ce
în se mai bine cil maestrul sp-iriQSl este
cel èare mÍ înyaS libertateaTundarnen-
talà de care,vo;heaml pura existen$iL
Priylnd Ia maest ril spir{tud înteleg pe un
nive_!.gu'totul deosebit aciasta' purà
exist"diíF à lúlétail+ri,ti ée înse1rynà de
fapt:ubiectul conttieht. Tot te am $pus
pànà acum [unA pu$n metafizic gi
preten$os $. e md difìill de explicat
Crad tnsà, cà pe m:lsrr:t ce anii de yoga
Shba tl ,'cà nu ortstl iec[t un Snggr
subÍ$-cdrb$Ic tleci ùrtregul Univers
nu ertè decàt o slnguÈ fiinft ti eceastt
finflî$ qry-Itn mod egal toatlr i"olurile;
de la toaté filntele conttlehte gl pànA la
obiectete apa-rént neînsufiefite, de fapt
ecest întreg ùniy.ery.€ste o'coqtiin$ gi o
iióiH. Atateste cet mai u;or de: observat
în .11$. meestnrtrrí:sqiltual. El este cel
care îmi pe'r_r-ntte cel ,màl uqor acelqtt
tipcqre,rcest salt al con;tii4feí, îmi per-
Pts S copgtiepdzez cI este într-adevilr
ShiÚ& qf el,erts urisul"nrbteet conftienr
'da:fafg învlÉntl de la el, identt-
;l eà,
fic&rdu-ml'cu el, înfelegànd ce a înfeles
el, p;ivind pdn ochii sìli initiati, vltd liber.-
tateape care o are el y car'e este de fapt
liberÈtea mÉa, sunt coìttiinla pe crtfie o
_qrd-d!.ti qrc e{tls.d€. pt con;dinga r{lge.
De erèea rpun cA"simt' tot nrai mult
maestrul splrltual ca un fel de cosangvlni.
tate. Nu aglndràzni sa rpun cà ne identi-
liclm, cl n€ avem ca fralii, cl as spune cA
e un fel de lilia$e, exactca;i cum ar.n lì
de rm, rànge llu- èl ar li tatal meu la
ca
modul ipirltuat ;i din punct de yedere al
con;tilngel. Dacll am spu! asta am spus
toùrl. :
YogoMogazin 25
 -
r:
.

ProfttoEi de,orice íegire în nqturà pentru o practico aceste

clipocitului apei unuiràu, respirafia noashà cànta continuu în noi. Vibrafiile

(sunetele) linightoare ne pot ajuta sa ne detensionam.

Combinànd anumite sunete simple cu diferite atitudini corporale putem

amplifica beueficiile practicii noaitre yoghine. Sunetul ne poate ajuta sà né
interuificAm lumila interioara gi sa,ne annonizàm cu noi în'ine 9i cu lumea
din jur. El ne poate dezvalui un sens mai profund al linigtii. Sunetul ne
limpezegte mintea.
'

Posturile yoga împreuna cu anumite suiete speciale îi ajuÈ pe cei care au

probleme legate de respirafie sau dificulÉli de vorbire. Nu numai clregleazÍt
pe cale naturala durata respirafiei, dar gi relaxeazà, musculatura toracicà, a
maxilareiòr, a gurii, a obrajilor. Carol Fulwier Jones, psihoterapeuta în vàrsta
de 42 de ani, màrturisegte: ,,Am avut o problemà cu artic.ulafia mandibular-
temporalà timp de m , ani. ,Aceasta este artiC@ia unde,mffiilàrul este
prins de craniu. Eram nevoità ia p"tt în timpul noptii un apurat pentru cà
înclegtam maxilarul gi dinfii mi se màcinal. Apoi am învàfat sà practic unele
posturi yoga folosind gi anurnité sunete. Dupà o saptàmànà maxilarul meu
era relaxat, astfel încàt nu am mai fost nevoità sà port aparatul noaptea.
Acum folor"r. sunetele în timpul practicii yoga gi fac un efort òongtient pén-
tru a-mi relaxa mugchii maxilarului, iar tensiunea este complet eliminatà."

Aproximativ 80% din femeile însarcinate folosesc congtient sunetul în timpul

fravaliului. Unele folosesc sunetul pentru a-gi exterionza în mod congtient
dur.ele.a.,Femeile,oli$nuiesc,sa eniÉ sunetele àh,;:a* $i offimtbl
,-l
' ='-,,

26 YogoMogozin
 Fixare din exerrfflìle pe core vl le prczentdm trcbuie proctícot de 2-3 ori
fdrà sunet sí opoi de !l-l óri emilànd lung constgnt unul dìnFe sunetele AH,
b ro, AUIÚL Pute$ axperlmentó difcrttevolume ofe sunetuluì: tare, medlu
sou încee

l. Afuorele
Acest exercifiu và ajutlt sA và relanafi gi sa realizafi un contact cu propria respiralie prin
càteva migcàri simple ale brafelor. RidicatiJe ugor în timpul inspiragiei, iar apoi, odata cu
expiralia, coboràfi-le emif6nd sunetul. Migcarea de coboràre 9i emisia swretului se realizeazl
pe tot parcursul expirafiei. Menfinefi rela:rate coatele 9i umerii.

AHHIIH... în timp ce expirafi

YogaMogùn 27
 .Inspirafi 9i ridicafi brafgle 9a în postura arborelui. Aplecafì-vA înfafiexpirànd ti emifànd sunetul. La sfàrgitul
expirafiei facefi o pavzà, gi simfifi cum în jurul dumneavoastra s-a creat un spaliu de linigte. Înainte de a relua exer-
ciliul (în picioare cu brafele pe tànga corp) evocafi mental sunetul gi aduceli-l în interiorul fiinlei voastre.

AHHIIH... în timp ce expira;i

3. Triunghiul
Ascultali rezonar\a sunetului AH în timp ce vA aplecafi pe o parte gi apoi pe cealalÈ. Remarcafi weo dife-
renp în respirafie gi sunet în execufiile pe cele doua pArfi? Putefi menfine acelagi volum al sunetului pàna la
sfiirgitul migcArii? DacA una din pA$ile corpului dumneavoashA este mai rigidA decàt cealalÉ, vefi observa cA
sunetul difera atunci cànd realizafi exerciliul pe partea st6ngA în comparafie cu partea dreapta.

AHHHH... în timp ce expira;i

28 Yogalvbgain
 4.îngenunchereo cu oplecoreîn f@ (pisko)
Din pozifia în genunchi vó aplecali în fafa emifànd totodatìl sunetul pe
care l-afi ales. La acest exercifiu putefi sa alegeli între a emite sunetul cu
voce tare, sau doar interior, în minte, în timp ce coborà;i brafele.

Oo* i" ti-p

"*pit+

Ooo* i*it"p o+ituli

""

5. Picioorele ridicote Si
mîinile întinse pe l6ngó cop
Aceasta migcare o veli
rcaliza farA sunet. Odihnifi-vA
corzile vocale gi savurafi linigtea.
Nu este indicat sa folosifi sunetul
atunci cànd suntefi întingi pe spate
sau cànd abordafi posturi inverse
din yoga.

YogoMogoìin 29
 Contorsionismul si dislocarea
muschilor
,)
sunt dóar exhibitii
Dupà demonstrogiile lo TV CLEMENDORE ero scos pe torgd
Ziari;tii s-au lÈisat pàcilifi
de cateva tehnici acrobatice
loé Clemendore a ficut mare vàlvà în
Occident prin anii '60-'70, cànd i se dusese
f'aima datorita demonstraqiilor pe care le
susqinea învelindu-;i capul cu un sal. Indian
dupa mama, s-a nascur la Trinidad, în Antilele
engleze. Pàna h | 9 ani în viala sa nu s-a petre-
cut nimic deosebit, în afarA de întàlnirea cu un
tibetan care l-a învAFt sà-;i controleze
mu;chii trupului exersànd ore în ;ir anumite
tehnici. CutreieÉnd Europa si demonstÉn-
du-;i mobilitatea în fap spectatorilor care îi
priveau cu uluire dislocàrile uneori insuporta-
bile, Clemendore a devenit în càgiva ani o
vede!à intens mediatizata. Spectacolele pe
care le susginea erau în general precedate de
conferinge legatede yota ti durau în iur de o
iumaate de orà, timp.în care scotea temete
rAgu;ite gi î;i fo4a în fel gi chip mugchii ;i
, articulagiile. Dupà màrturiile sale îi erau nece-
sare sase zile de post netru pentru a pregati
asemenea exercitii, care îl Esau complet
epuizat.
De altfel, yoghini autentici povestesc ca
în studiourile nagionale de televiziune
franceze angaiaqii care îl vàzuserA pe
Clemendore iegind pe targa dupa ce àcuse
demonstraqii de acest fel erau convingi cA
orice profesor de yoga e în pericol sa-gí
încheie lecgiile susginut€ pentru telespectatori
într-o stare de le;in care presupune
intervenlia medicilor.
Porivit reclamei pe care ;i-a fócut-o
constant, Clemendore apàrea în ochii pu-
blicului necunoscàtor drept un yoghin care
reugea performanîe spectaculoase (de pildà
contorsiunile în care statea în echilibru pe
màini cu un picior trecut peste spate ;i altul
încrucisat, asezat dupà gat, pe umàrul opus),
El reugea sA-9i disloce omoplagii sí umerii
ficànd sà-i iasa în relief articulagiile ;i rotin-
du-;i energic sub pielea abdomenului o
po4iune de mu;chi. Nu pu{ini au fost ziarigtii
care s-au înclinat entuziasmaqi ln fap unor
asemenea tehnici acrobatice pe care le con-
fundau cu o dovadA de elevare gi înalta
realizare spirituaE.
?0 YogaMoguin
CÉJoè Clemendore este un contorsionist
extraordinar nu poate lì pus la îndoiaE.
Pentru un artist de music-hall exhibigiile sale
ar reprezenta o culme a mAiestriei, Aceasta
nu înseamnl însà cà yoga î;i are locul la circ!
Un maestru autentic nu se împopoloneazA ca
un vràiitor, afi;àndu-se cu un cap de cobrl
din carton picat gi nici nu scoate gemete
Égugite mimànd invocaqii càtre un zeu sau
altul, în stràdania de a conferi spectacolului
un aer misterios ;i exotic, 6ra a ob{ne însa
decàt efecte grote;ti.
Cele mai simple posturi
yoghine sunt adesea
cele mai eficace
Datorita unor reprezentaqii ca cele
susginute de Clemendore, mulli oameni îgi fac
o idee gregita despre yoga consideÉnd-o
echivalenta cu contorsionismul. Însà existà o
diferenga esengialà între cele doua. Pentru
yoghini postura este un mijloc precis care
produce efecte liziologice bine determinate,
cu neputinp de obginut altfel. Chiar si pos-
turile cele mai dificile trebuie întotdeauna sA
fie executate ugor, ftlra efort Niciodatt un
yoghin autentic nu îgi încheie asanele într-o
stare de epuizare, la fel ca Joè Clemendore.
Dimpotrivà, toîi sunt frra exceplie relaxagi 9i
plini de energie dupà ce î9i sfirgesc exercitiile.
Fachirii de tipul lui Clemendore aduc un
:r lrina Ciurea
zr Oltea Mutulescu
grav prejudiciu nu celor care practicà
deia, pentru cà ace;tia nu sunt pàciliîi, ci
mai acelora care nu gtiu prea multe
aceasta disciplinà milenarà. Yogo nu este
ce se vede în exterior, ci ceeo ce se petrece
interior. Ceea ce are întàietete este gradul
intensitate cu care fìecare postuÉ este
gradul de concentrare mentalà a discipolu
mai importanta decàt execuqia fizicà
zisà. Ugurin$ ;i conrol, nu contorsiune
dislocare! Sl ne imaginAm unul lànga
un tànór acrobat executànd asanele cele
dificile, numai pentru bravura ;i galerie,
sa se preocupe de spirit si, pe de alta
un adept de 50 de ani, nu prea suplu, ale
degete de la picioare poate cA nu ating
în postura plugului, dar care se
9i trAie;te yoga (uniunea), care
stapanirea de sine gi controlul migcarii,
se relaxeazA. Ei bine, acesta din urmà
yoga, în timp ce primul nu o va
niciodatA. Caci yoga nu consta în exerciqii
acrobatice, iar cale mai simple posturi clasice
sunt adesea cele mai eficace. în yoga, dificul-
tatea nu este sinonimó cu eficacitatea.
Oricum, oameni ca Joé Clemendore
abuzeaza de numele unui sistem
strAvechi,
discreditàndu-l. Cu atàt mai imporanta este
în asemenea condiqii pàstrarea spiritului pur,
tradilional, autentic în yoga, cel în masurÉ sà
ajute la descoperirea esengei divine ;i la
dobàndirea armoniei interioare.
 POATE ORICINE MEDITA?
fl ititorii ne pun adeseori aceasta întrebare.
! Noi credem ca cei care ne întreaba se gàn-
lesc din felurite motive ca oricine altcineva
ioate medita, cú excepfia lor! Probabil vor sa se
isigure în acest fel cA în afara lor mai exista
pca cel putin alti càfiva oameni (biete suflete
lra de norocl) care s-au nascut incapabili sa
nediteze gi care se confrunta, deci, cu o pro-
ilema.
Lucrurile însa nu sunt chiar aga de
imple...
În realitate, gàndul ca nu egti în stare sa
neditezi este întru totul asemanator cu acela ca
ru egti în stare sa respiri, sa-fi aduni minlile, sa
e migti, sa te relaxezi etc. Dar în condilii adec-
rate, practic orice om aga-zis normal, obignuit,
roate respira cu ugurin;a, se poate migca în voie,
:tc. În mod asemanator, oricine poate sa se con-
)entreze sau sa se relaxeze.
Oamenii nestiutori confunda adeseori
neditagia cu relaxarea sau cu o alta stare spe-
:ialà, la care trebuie sA ajunga sau pe care tre-
ruie sa înceapa sa o simta. $i daca încearca o
lata sau de doua ori sa ajunga ,,nu gtiu unde"
lau sa foloseacA ,pu gtiu ce gi cum", neajungànd
)ineînfeles nicaieri Si farA sa resimta în mod
ibligatoriu ceva mai special, vor fi ispitifi sa
;àndeasca: ,,Iata! Sunt, din nefericire, una dintre
tcele fìinle care pur 9i simplu nu pot sa o faca!"
Pufini oameni gtiu cA meditafia nu înseam-
ra a simfi sau a te simfi într-un anumit fel. Ea
re refera h a simli în cel fel simfi. Ea nu se
'efera nici la a goli mintea, nici la a o linigti, cu
oate ca linigtea se adàncegte în (9i favorizeaza)
rrocesul de a medita. Iata de ce linigtea poate f1
gi într-o anumita etapa a evoluliei noastre chiar
:ste) cultivatà sistematic.
.er Andrei Petrescu
Dincolo de toate acestea, medita;ia
înseamnA a lAsa mintea sa fie aga cum
este ea pi, observànd-o, sa învafam càte
ceva despre cum este ea în fiecare
moment. Meditafia nu se refera la a
ajunge undeva, în altA parte, ci la a-fi per-
mite sa fii acolo unde te afli deja, dar de
aceasta data cu adevarat congtient. Daca
nu înfelegi lucrurile în acest mod, vei
ajunge sa crezi în mod cu totul eronat cé,
în mod structural, egti incapabil sa
meditezi. Trebuie sa înfelegi: chiar pi
acest mod de a te apleca asupra acestui
subiect nu este altceva decàt o forma de a
medita asupra lui - e drept, cam superfi-
cial gi plecànd de la o premiza gregitA.
Este adevArat, o meditatie profunda
necesita multa energie focalizata gi
hotaràrea ferma de a nu abandona subiec-
tul. Ce zicefi, a9a-i ca în loc sa spunem:
,,Nu pot sa fac", ar fimai corect sa
recunoattem có ,$u ma pot menline
ferm si focalizat în meditafie?"
Oricine î9i poate redirecliona o
parte din atenfia folosita h alte activitafi
pentru a-gi observa respirafia sau mintea.
Nici nu-i obligatoriu sa te apezi undeva pentru în primele faze cànd încearca sà-gi faca, nu le
asta. Pofi s-o faci rnergànd linigtit, stànd întins, place ceea ce se petrece - rezultatul, care nu
alergànd, facànd baie sau chiar dragoste. vrea sa corespunda agteptarilor! Nu este ceea ce
Dar ca sa te focalizezi asupra procesului medi- cautau sau sperau. Nu le împlinepte visele!
tafiei chiar gi numai pentru 5 minute, aceasta Ar fi mult mai bine sa-pi lase de-o parte
necesita intenlionalitate, susfinuta 9i precis agtepHrile gi sA se multumeasca doar sa
definita. Deci o anumita disciplina este necesara priveasca - martori plini de iubire, dar taculi,
pentru ca meditagia sa poata deveni o latura a detagali, atenli, lucizi,..
vietii noastre. Aga ca, atunci cànd oamenii spun Începeli deci sa meditagi, observàndu-và
ca nu pot medita, în realitate aceasta înseamna mintea înh-o stare de focalizare 9i urmarifi sa
ca n-au rAbdare, nu-gi fac timp pentru ea sau ca fifi càt mai congtienfi..
 12 YogoMogozin

I
 ,.. .),a. ,.a,::.

Ft . ..
rersafe mrnunate ttt tncanta ocnil. ^.
A A t Y I

Oameni fericifi, plini de energie si vitalitate prac-

ticà yoga contopindu-se cu aerul, soarele si apa.
Este exact ceea ce îfi doresti.
Toate sunt pentru tine.
si
,
de

Care a fost prirrrul contact cu yoga si ce transformàri deosebite au avut loc în fiinfa
Cea mai frumoasà màrturie
ta în urma pracri:icàrii acestei stiinfe milenare?
va fi publicatèi. Ce fi-ar plàcea sà mai citesti în revista noastrà? Cea mai bunà
idee va fi premiatà. Cu siguranfà cà mulfi avefi în albumul personal fotografii
care ar putea'face parte dintr-un catalog de prezentare, Dacà nu, và invitàm în
aceastà varà sà realizafi poze în naturà practicànd yoga.
Cele mai reusite vor fi premiate ;i publicate.
 Res :!zar* * Si :', t: rt'rr
it; i 5rsfu
{Al'rnsn't *st* ffi*sr}itr rsentia' t:zi
'tr;îur c r r.' ii *, s p i rí':* tr r: ; r *v el & n d #*!,
I t

úc{}strG 'rr: r.tìútrr s*-î,i *':stóper! rí

sil^tí f* *sr,'stj )i'!'! til{}d inielr:p';
Fcteirt'ai ti spiriilt*i sl fiintei, i:ent'u
r reuirza ,-u ttt; t,ti *iîcevn decàt Ftul
íubit ai it;í {}uinnezeu"
fsTirr r rtltt;ic dee r* int*jeo;ld
. ri reglir(.,r (Jt: ",a, ric sirirplul vol, eìir:
terr:pr"rrn"J. iii trebirre de osernen,:n
:ij 'nteir:nf .4 ,,:.rs t:x:sî.entú Eú ítu fezidú
îrt ídrtr 's'"pc rcr(: * *re, ei în *4>*
r-),irrJ rir.r' i:i" a r:rzrei realitci't,a
suirstcnirrrJ ú r.t manifest# " líealizar*c
sdev iirts,.ei sale à*tasri necesitii
tot,iren, . rfrrrd,rreo in oceon qi uniree
lotflifi f 0., €f-
l' r a m h a n sa a go n a n t} *
ct <t Y

.i
.t.

,dA*-