RECAPITULARE LA SFÂRŞITUL SEMESTRULUI I

CLASA A IV-A
 Ideile principale
1. Numerotează ideile principale în ordinea desfăşurării întâmplărilor.

Cuza îl recunoaște pe Moș Ion Roată.

Un boier s-a purtat răutăcios cu Moș Ion Roată.
Cuza îi dăruiește bani țăranului si îi spală rușinea, sărutându-l pe obraji.
Moș Ion Roată îi povestește lui Cuza nemulțumirile sale.
Moș Ion Roată a luat parte la Divanul Ad-hoc din Moldova.
Reîntâlnirea dintre Moș Ion Roată și Cuza.
 PARTILE DE VORBIRE

1. Analizează părtile de vorbire subliniate:

Iepurele avea doi galbeni. Într-o toamnă el pornise spre un iarmaroc. Începuseră
ploile de toamnă.Vântul împrăştia frunzele pe poteci. Frigul prinse să-l strângă de
picioare.El îşi înfundă pălăria veche peste urechi. Mai spre seară se întâlni cu ogarul.
Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o şubă călduroasă.

iepurele = ..........................................................................................................
el= ........................................................................................................................
pălăria= ............................................................................................................
veche = .............................................................................................................
călduroasă= ...................................................................................................

2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul nouă să fie, şi

adjectiv ................................................................................................................................
pronume...............................................................................................................................

3. Subliniaţi substantivele proprii din textul următor . Încercuiți substantivele comune

Mioara şi Gina sunt surori. Ele iubesc mult şcoala, dar acum aşteaptă cu nerăbdare
vacanţa de Craciun , ca să plece la bunici, în comuna Cheţani. Doresc să îşi revadă
bunicii, dar şi animalele: pe Joiana, pe Miaunica, pe Azorel şi iepuraşii.

4. Subliniază expresiile scrise corect:

carte frumoase, silitorul elev , mame fericită, fetiţă veselă, curate haină.

5. Găsiţi câte 2 adjective pentru fiecare substantiv, alcătuiţi apoi propoziţii cu ele:
a. drumuri __________________ _______________________
b. amintire __________________ _______________________
 Povestea unui fulguleţ răzleţ
după Maria- Ioana Vasiloiu

A fost odată, undeva, sus-sus în înaltul cerului, un loc unde fulgii de zăpadă mergeau la şcoală.
Acolo, învăţătorul lor, Marele Fulg, îi dăscăleca grijuliu, căci voia să facă din ei nişte zburători
îndrăzneţi şi pricepuţi.
Ȋn acea dimineaţă de iarnă, Marele Fulg a strigat catalogul şi le-a spus învăţăceilor:
 Astăzi e o zi mare pentru voi, dragii mei! Veţi zbura singuri pentru prima oară. Aţi fost atenţi şi
silitori, v-aţi făcut lecţiile şi n-aţi tras chiulul, aşa că nu-mi mai rămâne decât să vă îndemn la drum. Nu-mi
fac griji pentru niciunul, fiindcă ştiu că o să vă descurcaţi de minune!
 Ce bine! Ce bine! Azi o să zburăm!
 Haideţi repede! Toţi fulgii să fie gata de zbor! a spus Marele Fulg. Sărutaţi-vă părinţii înainte de
culcare!
Ceata fulgilor a început să forfotească. Dodofani şi pufoşi, fulgii cei mai mici se împingeau, se
ciorovăiau, ţopăiau prin vazduh şi îşi căutau din ochi părinţii, care se aşternuseră să vadă ce ispravă vor
face odraslele lor.
Un fulguleţ stătea deoparte, răzleţ, pitulându-se după fustele bunicii lui, Fulguleasa, gătită cu o
bonetă numai danteluţe de gheaţă.
 Şi dacă eu nu vreau să zbor? întrebă fulguleţul. N+am niciun chef! Nu vreau să zbor şi gata!
 Asta nu se poate! interveni bunica. Toţi fulgii în vârstă de un an şi-o zi trebuie să-şi facă ucenicia:
azi o să zburaţi doar cât durează o suflare de vânt. Apoi, vă întoarceţi acasă. În fiecare zi câte puţin, să
învăţaţi cum să vă lăsaţi purtaţi în aer, cum să dansaţi fără să ameţiţi şi cum să vă aşezaţi lin pe pământ. Ai
să vezi ce mult o să-ţi placă!
 Ba ştiu eu că n-o sa-mi placă! scânci fulguleţul.
 Ei, gata cu răsfăţul! Hai, sărut-o pe bunica! Când eşti sus, în văzduh, te simţi fericit ca nimeni
altul. Şi bunica îi puse fulguleţului căciuliţa înstelată.
 Uite, ce frumos eşti! adăugă ea. Ca o floricică de gheaţă!
 Dragii mei, se auzi glasul Marelui Fulg, încheiaşi-vă hăinuţele! Vântul suflă tare. Aşezaţi-vă pe
aripile lui şi aşteptaţi să vă poarte. Mergeţi cu bine şi aveţi grijă să vă întoarceţi înainte de asfinţit!
Fulguleţul se aşeză mai la o parte de fraţii lui, privind pe sub sprâncenele albe ca laptele.
 Hei, tu de colo, ce stai singur, măi răzleţule? Vino lângă noi! îl chemă o fetiţă-fulguliţă.Uite cât
loc avem!
Fulguleţul răzleţ îşi trase căciuliţa până în vârful nasului şi se lăsă dus de vânt. Purtat de colo-
colo, pluti ce pluti şi, în cele din urmă, îşi aruncă un ochi în jur. La început, nu înţelese ce se petrece,
dar încetul cu încetul se dumiri. Lumea i se înfăţişa, cât era ea de mare, îmbrăcată în zăpadă.
 Ce covor întins! şopti fulguleţul. Ce neted e! Ce sclipire! Iu-hu-huuu! chiui de bucurie.
Făcu câteva tumbe şi piruete şi se răzleţi şi mai mult de ai lui. Privi în jos şi se sperie: o apă de un
verde întunecat se apropia cu iuţeala fulgerului.
 Vai de mine! Ce mă fac? Ce e asta? Unde sunt ceilalţi? scânci fulgul. Ȋnchise ochii înfricoşat şi îşi
îndreptă gândul către ai lui: bunica Fulguleasa, tata Fulgenţiu şi mama Fulgulina, ba chiar şi câţiva fulgi
de care nu ştiuse cum să se răzlăţească mai iute.
Deodată, o legănare uşoară, neaşteptat de lină, îl făcu să deschidă ochii. Văzu că stătea aşezat într-
un leagăn ciudat, necunoscut.
 Unde sunt? Cine sunteţi voi? strigă fulguleţul, după ce se mai dezmetici.
 Eşti în pădure, iar noi suntem brazii. Suntem bucuroşi să te adăpostim pe crengile noastre.
 Aaa! se miră fulgul. Asta e pădurea?! Nici nu visam să ajung pe asemenea meleaguri! Ce
mireasmă aveţi voi, brazii! Şi cât de drept vă înălţaţi!
Aninat de creanga de brad, fulgul se odihnea după oboseala zborului Prinse curaj şi se legăna
îmbătat de frumuseţea pădurii . În cele din urmă adormi. Când se trezi, se lăsa seara.
 Acu-i acu! gândi fulgul. Cum o să mă întorc acasă? Vântule, unde eşti?
Dar vântul nu-l auzea, căci dormea şi el după truda de peste zi.
 Vai de mine! Nu mai pot să zbor! Şi mi s-a făcut un friiig!... Mămico, tăticule, bunico, unde
sunteţi?
Văzându-l atât de speriat, brazii îşi trimiseră suflarea spre el. Aburul se făcea gros şi se aşeza
peste fulgul zgribulit, încălzindu-l.
Fulguleţul era preocupat că o să rămână singur,când deodată,ce să vezi?!Printre fulgii care se
pregăteau să se aşeze pe crenguţa lui de brad erau tata Fulgenţiu,mama Fulgulina şi Bunica
Fulguleasa.
Se îmbrăţişară nespus de bucuroşi, iar steluţele de pe căciuliţele lor străluceau în mii de raze. Ȋn
sinea lui, fulguleţul îi dădea dreptate bunicii: Ce lume minunată! Şi ce noapte minunată!
 Numerele naturale 0 – 1.000.000

1. Completeaza numaratoarea cu numerele date

S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U
ml ml ml mii mii mii ml ml ml mii mii mii
Clasa Clasa Miilor Clasa Clasa Clasa Miilor Clasa
Milioanelor Unitatilor Milioanelor Unitatilor

35.702 8.001

S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U
ml ml ml mii mii mii ml ml ml mii mii mii
Clasa Clasa Miilor Clasa Clasa Clasa Miilor Clasa
Milioanelor Unitatilor Milioanelor Unitatilor

105.480 934.006

S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U
ml ml ml mii mii mii ml ml ml mii mii mii
Clasa Clasa Miilor Clasa Clasa Clasa Miilor Clasa
Milioanelor Unitatilor Milioanelor Unitatilor

1.000 000 20.000

S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U S Z U
ml ml ml mii mii mii ml ml ml mii mii mii
Clasa Clasa Miilor Clasa Clasa Clasa Miilor Clasa
Milioanelor Unitatilor Milioanelor Unitatilor

27 041 47.982
1. Scrie cu cifre numerele:
a) un milion: __________________________________________
zece mii: _______________________________________________
o sută de mii: ___________________________________________
b) două sute opt mii: __________________________________________
patruzeci şi două de mii nouă sute: _____________________________
şapte mii douăzeci şi patru : __________________________________

2. Scrie cu litere numerele :

2 406 : ________________________________________
73 500 : _______________________________________
129 246 : _____________________________________________
37 546 : _____________________________________________

3. Scrie vecinii numerelor :

_______ 13 758 ________
_______ 10 100 ________
_______ 415 500 _______

4. Compară numerele următoare, folosind unul din semnele: < ; = ; >:

6 324 63 324
83 256 82 356
108 253 18 263

5. Determină şi scrie următoarele numere naturale :

a) Cel mai mare număr scris cu patru cifre: _________
b) Cel mai mic număr scris cu şase cifre: ___________
c) Cel mai mare număr scris cu cinci cifre diferite: ________________
d) Cel mai mic număr scris cu patru cifre identice: ______ ___________
e) Toate numerele naturale scrise cu cinci cifre consecutive: _________________
6. Ordonează numerele
a) crescător: 400 500, 998 292, 231 121, 998 765, 36 754, 12 320, 405 000, 121 430.

7) Completează şirul cu încă cinci numere:

a) 12 428; 12 430; 12 432; ___________________________________________________

b) 124 993; 124 995; 124 997; ___________________________________________________

c) 425 750; 425 760; 425 770, ___________________________________________________

8) Aproximează următoarele numere, apoi rotunjeşte-le:

a) la ordinul zecilor:
7 524
8 026
5 345

b) la ordinul sutelor:
18 279:
23 447
77 750
c) la ordinul miilor:

272 411
694 790
428 500
 Adunarea şi scăderea 0 – 1 000 000

I 1. Adevărat sau fals:(A/F)

1. Operaţia de adunare se foloseşte pentru a calcula suma (totalul) sau pentru a mări un număr cu un alt
număr. A/F
2. Operaţia de scădere se foloseşte pentru a calcula diferenţa dintre două mărimi (restul) sau pentru a
micşora un număr cu un alt număr. A/F
3. Dacă schimbăm ordinea termenilor într-o operaţie de scădere, diferenţa rămâne aceeaşi. A/F
4. Dacă schimbăm ordinea termenilor adunării, suma rămâne aceeaşi. A/F
5. Dacă grupăm diferit termenii adunării, suma rămâne aceeaşi. A/F
6. Dacă adunăm un număr cu 0, rezultatul este 0. A/F
7. Proba adunării se face prin schimbarea ordinii termenilor sau prin scăderea unui termen din sumă.
A/F
8. Scăderea este posibilă doar dacă descăzutul este mai mare sau egal cu scăzătorul. A/F
9. Dacă scăzătorul este egal cu 0, atunci restul va fi egal cu descăzutul A/F
10. Proba scăderii se face prin adunare A/F
I 2. Calculează : ZU SZU
58 167 + 64 380 + 178 576 + 452 932 +
9 936 197 069 8 724 547 068

569 089 ˗ 739 846 ˗ 873 956 ˗ 459 687 ˗

8 795 28 765 459 687 89 573

I 3. Află suma, apoi diferenţa numerelor: 2 047 şi 569; 14 321 şi 6 473; 8 860 şi 19;

I 4. Află numărul necunoscut:

a + 2 468 = 5 678 b – 27 284 = 36 187 51 486 – c = 29 748
a =.............................................. b = .............................................. c =...............................................
a = ............................................. b =............................................... c =...............................................
V.................................................... V ............................................... V ........................................
I 5. Grupând convenabil termenii, vei afla mai repede rezultatul.
125 + 1638 + 1493 + 2500 + 507 + 875 + 362 =

I6. a) La diferenţa numerelor 4 048 şi 159 adaugă numărul 3 173.

b) Cu cât este mai mare numărul 7 492 decât 4 136 ?

c) Suma a două numere este 20.007, unul din termeni este 6739. Care este al doilea număr?

d) Diferența a două numere este 67.004, scăzătorul este 8937. Cât este descăzutul?

e) La diferența dintre numărul 7452 și răsturnatul său adăugați cel mai mic număr impar de patru
cifre diferite care are cifra zecilor 4.

I 7. O librărie a vândut într-o lună 28 346 caiete de matematică şi cu 7 218 mai puţine caiete
dictando. Câte caiete a vândut în total librăria?
Rezolvare:
Ştiu Vreau să ştiu Am aflat
 Înmulțirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000

1. Calculează:
a) 2 x 1 395 =________; 164 734 x 4 = ___________; 63 206 x 8 = ____________
b) 568 x 694 x 215 x
24 506 765

2. Calculaţi, aplicând proprietăţile înmulţirii şi grupând convenabil factorii:

7 x 30 x 5 = ______________________________
23 x 4 x 10 x 25 = ____________________________________-

3. Calculează în două moduri: 10 p

( 27+125 ) x 140 = ( 27+125 ) x 140 =

4. Află numărul cu 124 mai mic decât produsul numerelor 135 și 200 10 p

5. La înzecitul sumei numerelor 15 862 și 24 617, adaugă triplul diferenței numerelor 74 803 si 2 586.

6. Într-o livadă s-au plantat 475 de pruni, de 25 ori mai multi caiși, iar meri cât dublul numărului de caiși.
Câți pomi s-au plantat în total ?
Rezolvare:
 Împărțirea numerelor naturale (0 – 1 000 000)

1. Calculează în scris, apoi fă proba prin operația inversă:

3 570 : 5 = 18 546 : 6 = 7 810 : 10 = 4 407: 36 =

2. Află deîmpărțitul:
a : 6 = 382 (rest 5) a : 6 = 954 (rest 2) a : 9 = 308 (rest 7)

3. Află numărul necunoscut:

a) p : 15 = 40 b) 840 : m = 15

4. Află rezultatele finale, scriind într-un exercițiu fiecare cerință:

a) La produsul numerelor 15 și 109 adăugă sfertul numărului 480.
b) Din câtul numerelor 16 368 și 4 scade succesorul numărului 4 000.
c) Află câtul dintre suma numerelor 335 și 268 și triplul numărului 3.

5. În ograda bunicilor sunt găini, raţe şi oi. Am numărat 158 de picioare. Ştiind că sunt 25 de raţe
și 15 oi, află câte găini sunt în ograda bunicilor?