Povestea unui fulguleţ răzleţ

după Maria- Ioana Vasiloiu

1. A fost odată,undeva,sus-sus în înaltul cerului,un loc unde fulgii de zăpadă mergeau la

şcoală.Acolo,învăţătorul lor,Marele Fulg,îi dăscălea grijuliu,căci voia să facă din ei nişte zburători în-
drăzneţi şi pricepuţi.

Ȋn acea dimineaţă de iarnă,Marele Fulg a strigat catalogul şi le-a spus învăţăceilor:

-Astăzi e o zi mare pentru voi,dragii mei!Veţi zbura singuri pentru prima oară.Aţi fost atenţi
şi silitori,v-aţi făcut lecţiile şi n-aţi tras chiulul,aşa că nu-mi mai rămâne decât să vă îndemn la drum.Nu-mi
fac griji pentru niciunul,fiindcă o să vă descurcaţi de minune,vă spun eu!

-Ce bine!Ce bine!Azi o să zburăm!

-Haideţi repede,repede!Toţi fulgii să fie gata de zbor! a glăsuit iar Marele Fulg.

2.Cu toţii au pornit la zbor…Un fulguleţ stătea puţin mai deoparte,răzleţ,pitulându-se după
fustele bunicii lui,Fulguleasa,gătită cu o bonetă numai danteluţe de gheaţă.

-Mare scofală…,,Gata de zbor’’…Şi dacă eu nu vreau să zbor?Iac’aşa,n-am niciun chef

mormăia fulguleţul răzleţ.Nu vreau să zbor ,şi gata!

-Ba asta nu se poate!Ţi-am spus că toţi fulgii în vârstă de un an şi-o zi trebuie să-şi facă
ucenicia:azi o să zburaţi doar cât durează o suflare de vânt.Apoi,vă întoarceţi acasă.Şi,în fiecare zi puţin câte
puţin,o să învăţaţi cum să vă lăsaţi purtaţi în aer,cum să dansaţi fără să ameţiţi şi cum să vă aşezaţi lin pe
pământ,fără să vă striviţi.Ai să vezi ce mult o să-ţi placă!spuse bunica punându-i nepotului căciuliţa
înstelată.

De voie de nevoie,împins din urmă de bunica Fulguleasa şi codindu-se,fulguleţul se aşeză

lângă alţi fraţi de-ai lui,dar tot aşa ,mai la o parte,privind pe sub sprâncenele albe ca laptele.

-Hei ,tu de colo,ce stai singur,măi răzleţule?Vino lângă noi! îl chemă o fetiţă-fulguliţă.Uite cât
loc avem!

-Linişşşteee! Linişşşteee!se auzi şoapta vântului.Fiiiţi ateeenţi,să nu rămâââneţi codaaaşşşi!

Şşştiiiţi ce aveţi de făcuuut!
 3.Fulguleţul răzleţ îşi trase căciuliţa până în vârful nasului şi se lăsă dus de vânt.Parcă avea
încotro?Purtat de colo-colo,pluti ce pluti şi,în cele din urmă,îşi aruncă un ochi în jur.La început nu înţelese
ce se petrece,dar încetul cu încetul se dumiri:lumea i se înfăţişa,cât era ea de mare,îmbrăcată in albul vioriu
al zăpezii.

-Ce covor întins,şopti fulguleţul.Ce neted e,ce curat!Ce sclipire!Iu-hu-huuu!,chiui cuprins de

bucurie,şi făcu trei piruete la rând.Ia să încercăm noi şi o tumbă să vedem cum iese!

Din tumbă în tumbă şi din piruetă în piruetă,fulgul se îndepărtă şi mai mult de ai lui.Privi în
jos şi se sperie:ceva ca o apă de un verde întunecat se apropia cu iuţeala fulgerului

-Vai de mine,ce mă fac?Ce e asta?Unde au rămas ceilalţi?

Ȋnchise ochii,înfricoşat,şi îşi îndreptă gândul către toţi ai lui:bunica Fulguleasa,tata Ful-
genţiu şi mama Fulgulina…

-Hî-hî-hî! Hî-hî-hî! Scâncea fulgul.

Deodată,o legănare uşoară,neaşteptat de lină,îl făcu să deschidă ochii.Văzu că stătea

aşezat,într-un leagăn ciudat,necunoscut.

-Unde sunt?Cine sunteţi voi?strigă fulguleţul,după ce se mai dezmetici.

-Eşti în pădure,iar noi suntem brazii.Suntem bucuroşi să te adăpostim pe crengile noastre.

-Aaa,asta e pădurea?!Nici nu visam să ajung pe asemenea meleaguri!Ce mireasmă aveţi

voi,brazii!Şi cât de drept vă înălţaţi!Aproape că nu vă zăresc vârful!

4. Aninat de creanga de brad,fulgul adormi.Când se trezi,se lăsa seara.

-Acu-i acu,gândi fulgul.Oare cum o să mă întorc acasă?Vântule,unde eşti,vântule?

Dar vântul nu-l auzea,căci dormea şi el după truda de peste zi.

Văzându-l atât de speriat,brazii îşi trimiseră suflarea spre el.Cu cât suflau mai tare,cu atât
aburul se făcea mai gros şi,aşezându-se peste fulgul ,se transforma într-o creangă pufoasă.Fulguleţul era
preocupat că o să rămână singur,când deodată,ce să vezi?!Printre fulgii care se pregăteau să se aşeze pe
crenguţa lui de brad erau tata Fulgenţiu,mama Fulgulina şi Bunica Fulguleasa.

Se îmbrăţişară nespus de bucuroşi,iar steluţele de pe căciuliţele lor străluceau în mii de

raze.Ȋn sinea lui,fulguleţul îi dădea dreptate bunicii:Ce lume minunată!Şi ce noapte minunată!
 ,,Scriitorii’’
(Inteligenţa verbal-lingvistică)

……………………………………………………..

……………………………………………………………………………………

1. A fost odată,undeva,sus-sus în înaltul cerului,un loc unde fulgii de zăpadă mergeau la

şcoală.Acolo,învăţătorul lor,Marele Fulg,îi dăscălea grijuliu,căci voia să facă din ei nişte zburători în-
drăzneţi şi pricepuţi.

Ȋn acea dimineaţă de iarnă,Marele Fulg a strigat catalogul şi le-a spus învăţăceilor:

-Astăzi e o zi mare pentru voi,dragii mei!Veţi zbura singuri pentru prima oară.Aţi fost
atenţi şi silitori,v-aţi făcut lecţiile şi n-aţi tras chiulul,aşa că nu-mi mai rămâne decât să vă îndemn la
drum.Nu-mi fac griji pentru niciunul,fiindcă o să vă descurcaţi de minune,vă spun eu!

-Ce bine!Ce bine!Azi o să zburăm!

-Haideţi repede,repede!Toţi fulgii să fie gata de zbor! a glăsuit iar Marele Fulg.

Cadrane

1.Scrie câte un enunţ despre fiecare personaj 2.Formulează întrebări pe baza fragmentului dat
din text şi răspunde,în scris,la acestea.

3.Ce crezi că a descoperit fulguleţul în prima sa

călătorie?Dezvoltă-ţi părerea într-o scurtă
4.Scrie un cvintet ,pornind de la
compunere în care să înfăţişezi cel mai
cuvântul,,fulguleţ’’
emoţionant aspect:să aminteşti de frumuseţea
zborului,minunăţiile pământului,bucuria
revederii familiei
 ,,Matematicienii’’
(Inteligenţa logico-matematică)

……………………………………..
………………………………………………..
2.Cu toţii au pornit la zbor…Un fulguleţ stătea puţin mai deoparte,răzleţ,pitulându-se după fustele
bunicii lui,Fulguleasa,gătită cu o bonetă numai danteluţe de gheaţă.

-Mare scofală…,,Gata de zbor’’…Şi dacă eu nu vreau să zbor?Iac’aşa,n-am niciun chef mormăia

fulguleţul răzleţ.Nu vreau să zbor ,şi gata!

-Ba asta nu se poate!Ţi-am spus că toţi fulgii în vârstă de un an şi-o zi trebuie să-şi facă ucenicia:azi
o să zburaţi doar cât durează o suflare de vânt.Apoi,vă întoarceţi acasă.Şi,în fiecare zi puţin câte puţin,o să învăţaţi
cum să vă lăsaţi purtaţi în aer,cum să dansaţi fără să ameţiţi şi cum să vă aşezaţi lin pe pământ,fără să vă
striviţi.Ai să vezi ce mult o să-ţi placă!spuse bunica punându-i nepotului căciuliţa înstelată.

De voie de nevoie,împins din urmă de bunica Fulguleasa şi codindu-se,fulguleţul se aşeză lângă alţi
fraţi de-ai lui,dar tot aşa ,mai la o parte,privind pe sub sprâncenele albe ca laptele.

-Hei ,tu de colo,ce stai singur,măi răzleţule?Vino lângă noi! îl chemă o fetiţă-fulguliţă.Uite cât loc
avem!

-Linişşşteee! Linişşşteee!se auzi şoapta vântului.Fiiiţi ateeenţi,să nu rămâââneţi codaaaşşşi! Şşştiiiţi

ce aveţi de făcuuut!

Cadrane

1.Identifică în fragment şi apoi transcrie

2.Povesteşte pe scurt lecţia.
cuvintele care conturează portretul fulguleţului.

3.Compune o problemă de matematică cu 4.Desenează câteva simboluri ale anotimpului

titlul:,,Prima lecţie de zbor’’,pornind de la iarna.
următorul exerciţiu:(224 x 5)+(448 x 2)=.
Rezolvă problema şi spune ce observi.
 ,,Gânditorii’’
(Inteligenţa vizual-spaţială)

……………………………………………………..

…………………………………………………………………………………

3.Fulguleţul răzleţ îşi trase căciuliţa până în vârful nasului şi se lăsă dus de vânt.Parcă avea încotro?Purtat de
colo-colo,pluti ce pluti şi,în cele din urmă,îşi aruncă un ochi în jur.La început nu înţelese ce se petrece,dar încetul cu încetul se
dumiri:lumea i se înfăţişa,cât era ea de mare,îmbrăcată in albul vioriu al zăpezii.

-Ce covor întins,şopti fulguleţul.Ce neted e,ce curat!Ce sclipire!Iu-hu-huuu!,chiui cuprins de bucurie,şi făcu trei
piruete la rând.Ia să încercăm noi şi o tumbă să vedem cum iese!

Din tumbă în tumbă şi din piruetă în piruetă,fulgul se îndepărtă şi mai mult de ai lui.Privi în jos şi se
sperie:ceva ca o apă de un verde întunecat se apropia cu iuţeala fulgerului

-Vai de mine,ce mă fac?Ce e asta?Unde au rămas ceilalţi?

Ȋnchise ochii,înfricoşat,şi îşi îndreptă gândul către toţi ai lui:bunica Fulguleasa,tata Ful-genţiu şi mama
Fulgulina…

-Hî-hî-hî! Hî-hî-hî! Scâncea fulgul.

Deodată,o legănare uşoară,neaşteptat de lină,îl făcu să deschidă ochii.Văzu că stătea aşezat,într-un leagăn
ciudat,necunoscut.

-Unde sunt?Cine sunteţi voi?strigă fulguleţul,după ce se mai dezmetici.

-Eşti în pădure,iar noi suntem brazii.Suntem bucuroşi să te adăpostim pe crengile noastre.

-Aaa,asta e pădurea?!Nici nu visam să ajung pe asemenea meleaguri!Ce mireasmă aveţi voi,brazii!Şi cât de drept
vă înălţaţi!Aproape că nu vă zăresc vârful!

Cadrane
1.Transcrie cuvintele care arată cum era lumea 2.Răspunde la următoarele întrebări:
care i se înfăţişa fulguleţului Cu ce se aseamănă prima călătorie a fulgilor?
Dar lecţiile de zbor,cu ce se aseamănă?

3.Realizaţi nişte benzi desenate ,prin care să redaţi drumul parcurs de fulg.
 ,,Naturaliştii’’
(Inteligenţa naturalistă)

…………………………………………
…………………………………………………………..
4. Aninat de creanga de brad,fulgul adormi.Când se trezi,se lăsa seara.

-Acu-i acu,gândi fulgul.Oare cum o să mă întorc acasă?Vântule,unde eşti,vântule?

Dar vântul nu-l auzea,căci dormea şi el după truda de peste zi.

Văzându-l atât de speriat,brazii îşi trimiseră suflarea spre el.Cu cât suflau mai tare,cu atât
aburul se făcea mai gros şi,aşezându-se peste fulguleţ ,se transforma într-o creangă pufoasă.Fulguleţul
era preocupat că o să rămână singur,când deodată,ce să vezi?!Printre fulgii care se pregăteau să se aşeze
pe crenguţa lui de brad erau tata Fulgenţiu,mama Fulgulina şi Bunica Fulguleasa.

Se îmbrăţişară nespus de bucuroşi,iar steluţele de pe căciuliţele lor străluceau în mii de

raze.Ȋn sinea lui,fulguleţul îi dădea dreptate bunicii:Ce lume minunată!Şi ce noapte minunată!

Cadrane
1.Enumeră şi descrie câteva fenomene ale 2.Realizează o schemă în care să scrii cât mai
naturii care au loc iarna multe informaţii despre vânt.

3.Răspunde la întrebări: 4.Desenează familia fulguleţului …

De ce credeţi că iernile nu mai sunt ca altădată?
Cum se formează un fulg de nea?