Lucrari de laborator IA

L1. Prezentarea laboratorului LA7, a procedurilor si a normelor de NTS.

PROCEDURĂ

privind desfăşurarea activităţilor de laborator în Laboratorul LA7

1. Cadrul didactic intră primul în laborator, verifică siguranţa şi securitatea muncii din punct de
vedere electric, mecanic şi a altor pericole.
2. Studenţii intră în laborator, se aşează la mese, iar cadrul didactic îi testează cu privire la
Instrucţiunile de Securitate şi Sănătate în Muncă.
3. Cadrul didactic verifică dacă studenţii au realizat conspectul lucrării de laborator curente şi dacă,
după caz, au efectuat temele.
4. Cadrul didactic prezintă partea teoretică a lucrării/lucrărilor ce urmează a fi efectuată/efectuate
în ora de laborator curentă şi testează cunoştinţele studenţilor cu privire la aceasta/acestea,
pentru a vedea dacă au înţeles ce au de făcut.
5. Se realizează modelarea/simularea procesului real (acolo unde este necesar) ce urmează a fi
implementat.
6. Cadrul didactic împarte studenţii pe grupe de lucru şi îi monitorizează în vederea realizării
practice a lucrării de laborator (în general realizarea unui montaj).
7. Studenţii sunt repartizaţi la posturile de lucru şi sub supravegherea cadrului didactic execută
activităţile specifice în vederea efectuării lucrării. Pe parcursul acestei activităţi fiecare student
va lucra în echipă şi individual.
8. După ce lucrarea a fost executată, cadrul didactic verifică corectitudinea lucrării şi apoi o pune
sub tensiune, verificând funcţionarea corectă.
9. Sub supravegherea cadrului didactic studenţii efectuează apoi toate manevrele necesare bunei
funcţionări a lucrării şi îşi notează datele experimentale.
10. Cadrul didactic deconectează toate echipamentele de la sursa de alimentare, iar studenţii trec la
mese şi la calculatoare.
11. Se trag concluzii privind desfăşurarea lucrărilor de laborator, se comentează rezultatele,
studenţii îşi completează caietele de laborator, iar cadrul didactic acordă fiecărui student un
calificativ conform cu activitatea desfăşurată de acesta la lucrarea de laborator curentă.
12. Studenţii părăsesc laboratorul.
13. Cadrul didactic deconectează toate sursele de alimentare de la tabloul general de distribuţie a
energiei electrice, stinge lumina şi părăseşte laboratorul.
 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII. PREZENTAREA LABORATORULUI. PROCEDURI DE LUCRU

1. Instructiuni de protectia muncii la efectuarea lucrarilor de laborator

Consideratii generale
Protectia muncii la lucrarile de montare, exploatare si intretinere a instalatiilor de automatizare
cuprinde ansamblul masurilor de tehnica securitatii si are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de
munca, prevenirea accidentelor de munca inbolnavirilor profesionale si reducerea efortului fizic. La
montarea intretinerea si exploatarea instalatilor de automatizare se deosebesc urmatoarele tipuri de
accidente de munca: de natura mecanica, termica si electrica.

- Accidentele de natura mecanica, se produc ca urmare a lovirii corpului omenesc de catre diverse
obiecte in miscare;
- Accidentele de natura termica se produc prin contactul suprafetei corpului omenesc cu un
mediu cu temperaturi ridicate. Principalele accidente termice sunt arsurile si socul termic;
- Accidentele de natura electrica, se produc ca urmare a actiunii curentului electric asupra
corpului omenesc atunci cand acesta vine in contact cu instalatiile aflate sub tensiune.
Pericolele pe care le reprezinta curentul electric sunt: socul electric, arsuri si metalizarea pielii,
incendii si explozii. Exista doua cauze importante de producere a accidentelor de munca:

- Cauze de natura tehnica (defectiuni la diferite masini, instalatii, unelte si scule)

- Cauze de natura organizatorica (nerespectarea normelor de tehnica securitatii muncii specifice
locului de munca, lipsa supravegherii personalului privind respectarea normelor de tehnica
securitatii muncii in timpul executarii lucrarilor, lipsa dispozitivelor si a materialelor de protectie
sau folosirea lor necorespunzatoare, neefectuarea instructajului personalului care executa
lucrarile, lipsa calificarii corespunzatoare a personalului, destinat sa execute lucrarile).

Masuri de prevenire a accidentelor de munca

Pentru a preveni accidentele de munca trebuie luat un complex de masuri dintre care cele mai
importante sunt:

- Executarea aparatorilor si dipozitivelor care sa asigure deservirea fara pericol a instalatiilor

electrice, termice, sculelor, utilajelor etc.
- Marcarea locurilor de trecere periculoase la masini, agregate si instalatii, folosind placa
avertizoare cu inscriptia “STAI ! PERICOL DE MOARTE!”
- Imprejmuirea si semnalizarea tuturor locurilor periculoase precum si montarea de plase si
aparatori in scopul retinerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot cadea in timpul
executarii unor operatii la inaltimi sau in timpul transportarii lor.
- Amenajarea unor instalatii de tensiune redusa. Tensiunea redusa se foloseste de obicei la utilaje
electrice portabile care sunt in general exploatate in conditii grele fiind expuse la solicitari
mecanice deosebite iar in tipul lucrului persoana este in contact direct cu carcasa acestora si
lucreaza in medii periculoase.
- Amenajarea instalatiilor de protectie prin legarea la pamant a dispozitivelor si echipamentelor
de protectie.
 - Utilizarea covoarelor electroizolante.
- Incapere uscata cu umiditate relativa redusa
- Lipsa agentilor corozivi
- Utilizarea placutelor de avertizare de tipul: “NU LUCRATI SUB TENSIUNE !”
- Starea fizica buna (Odihnit, sanatos, fara a fi consumat bauturi alcoolice)
- Inainte de a incepe lucrarea sa se verifice ca elementele cu care lucreaza nu sunt sub tensiune
electrica
- Aranjarea aparatelor si elementelor cu care se lucreaza astfel incat pozitia de lucru sa fie
comoda
- Evitarea atingerii cu orice parte a corpului a elementelor aflate sub tensiune
- Toate lucrarile se vor executa in absenta tensiunii

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, personalul are urmatoarele obligatii:

o Sa decupleze tensiunea de alimentare, sa anunte imediat organul ierarhic superior

despre producerea incendiului si sa actioneze cu mijloacele existente (extinctoarele
pentru stingerea acestuia);
o Sa participe la stingerea incendiului si la inlaturarea consecintelor acestuia precum si la
evacuarea bunurilor materiale;
o Sa intretine mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor in buna stare de utilizare;
o Sa indeplineasca la termen masurile stabilite pentru prevenirea si stingerea incendiilor
o La terminarea lucrului sa verifice si sa ia toate masurile pentru inlaturarea cauzelor care
pot provoca incendii

2. Prezentarea laboratorului
Laboratorul este dotat cu urmatoarele instalatii si echipamente:

3. Structura laboratorului

Laboratorul are schema din figura de mai jos:

Vedere de ansamblu

4. Proceduri de lucru
Fiecare lucrare de laborator are: obiective, teoria lucrarii, proceduri de lucru si rezultate
experimentale.

5. Rezultate
 In urma efectuarii acestei lucrari se semneaza “Procesul verbal de instruire” prezentat mai jos, in
urma testarii studentilor privind insusirea cunostintelor prezentate. Studentii care nu iau calificativ de
trecere nu pot participa la lucrarile de laborator.

Bibliografie

1. E. Pop – Automatizari in industria miniera, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986

2. E. Pop – Teoria sistemelor I, Notite de curs, 2007.

L2.

Noţiuni introductive despre limbajele de prelucrare simbolică a datelor LISP.PROLOG.

Noţiunea de recursivitate. Noţiuni despre structurile de date, structuri de liste si de arbori.
Notaţia prefixată utilizată în LISP. Operaţii aritmetice si relaţionale LISP.

L3.

Noţiunea de atom; instrucţiuni de atribuire; SET, SETD, atribuirea indirectă si funcţia de

evaluare EVAL. Structuri de liste în LISP si PROLOG, reprezentare, operaţii asupra listelor
CAR, CDDR.

L4.

Operaţii asupra listelor, funcţiile LIST, APPEND, DELETE. Funcţiile SUBST, SUBSTN,
RPLACD - cu exemplificări. Generarea unor liste si prelucrarea lor utilizând funcţiile predate.

L5.

Implementarea funcţiilor: a) verificarea dacă o lista este vidă; b.) ordonarea a doi atomi
numerici; c) determinarea lungimii unei liste liniare (+ funcţia LENGTH).

L6.

Sortarea listelor, noţiuni generale, prezentarea tipurilor de sortări existente, eficienţa algoritmilor.
a) sortarea prin inserţie: Pascal. LISP, Prolog; b) sortarea prin selecţie: LISP, PROLOG.
L7.

Structuri arborescente în LISP si Prolog: arbori binari, parcurgerea în post-, pre- şi în ordine
(structura particulară de reprezentare). Funcţii LISP şi PROLOG pentru parcurgerea arborilor
conform celor 3 metode.

L8
Initiere in Matlab si utilizarea pachetului pentru Retele Neuronale. Reprezentarea grafica a
functiilor de adecvare

L9
Implementarea memoriilor asociative cu retele de tip Hopfield. Aproximarea unei aplicatii liniare
cu retele cu un nivel

L10
Simularea retelelor feedforward cu mai multe nivele

L11
Retele Kohonen. Aplicatii la rezolvarea problemei comis voiajorului si a problemei generalizate
a invelitorii minime de tip arbore

L12
Algoritmi genetici. Aplicatii la rezolvarea problemei comis voiajorului

L13. Prezentarea ,dezbaterea si evaluarea lucrarilor individuale elaborate

de studenti.

L14. Incheierea situatiei la laborator.