PROIECT R.I.P.

INDRUMATORI STUDENT –CIORBA COSMIN

COL.POPA CATALIN

CPT.CDOR.CUCU MARIUS
 CUPRINS

1. A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE SAU PARTE

A FENOMENULUI POLITIC INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN ?

2. MANIFESTĂRI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE

ÎN MEDIUL INTERNAŢIONAL

DIN ANTICHITATE PÂNĂ ÎN PREZENT

3. BIBLIOGRAFIE
GEOPOLITICA, INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE
A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE SAU PARTE
A FENOMENULUI POLITIC INTERNAŢIONAL
CONTEMPORAN ?
Ultimii ani au adus schimbări şi mutaţii în modul de
gândire şi tehnicile de analiză a fenomenului politic
contemporan, indiferent dacă ne referim la ceea ce se petrece în
interiorul unei colectivităţi umane/stat sau la relaţiile dintre acestea.
Astăzi sunt la fel de actuale cele observate de Marc Bloch, cu
aproape o jumătate de veac în urmă, care constata că, pentru a
înţelege complexitatea societăţii contemporane şi relaţiile dintre
acestea, "nu există alt remediu decât să substituim multiplicitatea
competenţelor unui singur om cu o alianţă de tehnici practicate
în studiile unor erudiţi diferiţi care să tindă spre elucidarea
aceleiaşi teme".
 Prezenta lucrare se doreşte a se integra eforturilor de
studiere a fenomenului politic contemporan din perspectivă inter
şi transdisciplinară. Ea îşi propune să dea răspuns la o serie de
întrebări care s-au pus încă de la apariţia geopoliticii în
dezbaterile ştiinţifice pe marginea politicii statelor în relaţiile
internaţionale. Argumentele pe care se sprijină autorul în
încercarea sa de a defini obiectul geopoliticii şi de a fundamenta
paradigmele proprii acestei discipline sunt consistente şi coerente.
Distincţia care apare, în lucrarea de faţă, între teoria/analiza
geopolitică şi propaganda pe suport geopolitic, pe de o parte, şi
între studiile clasice de geopolitică apropiate de determinismul
geografic şi cele nonclasice încadrate în teoria relaţiilor internaţionale,
pe de altă parte, este benefică şi necesară. Necesară pentru că

doar înţelegerea contextului în care discursul şi analiza geopolitică

se transformă în vector de propagandă pentru promovarea
intereselor unui actor face posibilă înlăturarea confuziei şi
suspiciunilor
ce planează uneori asupra teoriei şi studiilor de geopolitică.
Benefică pentru că în acest mod se pot urmări evoluţiile care au
avut loc în cadrul acestei discipline ştiinţifice. Geopolitica nu
este un caz particular în domeniul ştiinţelor socio-umane atunci
când se iau în calcul schimbările produse în obiectul de studiu
 sau în metodologie şi tehnici de analiză.
Volumul Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor
internaţionale contemporane este totodată conceput nu numai
ca un demers teoretic, ci şi ca un instrument de lucru deoarece
propune cititorului o metodologie de analiză care se fundamentează
pe explicarea paradigmelor de bază ale teoriei geopolitice:
actorii, raportul de putere, interesul şi percepţia. Deşi, în general,
paradigmele sunt rar acceptate de toată lumea chiar în interiorul
unei specialităţi anume, s-a considerat că este necesară definirea
termenilor, conceptelor şi descriptorilor cu care se realizează
analiza geopolitică. Cu o paradigmă foarte bună se pot evita
anomaliile şi erorile în aprecierea fenomenelor şi faptelor ce se
produc în sistemul relaţiilor internaţionale.
Geopolitica fiind o disciplină/ştiinţă socială relativ nouă,
paradigmele cu care se operează în acest volum sunt împrumutate
din sfera disciplinelor de graniţă, dar transced nu numai
conţinutul, ci şi semnificaţia pe care acestea le au în istorie,
politologie, sociologie, psihologie etc. Cred că Matei Dogan şi
Robert Pahre au mare dreptate considerând că acest proces este
nu numai posibil, dar şi benefic. "Când cercetătorii nu mai sunt
satisfăcuţi de paradigmele în curs – afirmă reputaţii teoreticieni
menţionaţi anterior – alte ştiinţe sociale pot furniza idei noi cu
 care se vor construi soluţii alternative. Aceste subdiscipline
constituie zăcământul teoriilor, dintre care multe au fost testate şi
a căror utilitate a fost probată. Noile perspective, noile abordări
vor veni probabil de dincolo de frontierele disciplinare"
Analiza istorică şi analiza de situaţie sunt şi ele împrumutate
din alte discipline, dar, aşa cum cititorul se va putea convinge,
parcurgând paginile prezentei lucrări, acestea sunt adaptabile

MANIFESTĂRI GEOPOLITICE ŞI GEOSTRATEGICE

ÎN MEDIUL INTERNAŢIONAL
DIN ANTICHITATE PÂNĂ ÎN PREZENT
Studiile şi preocupările teoretice privind influenţa mediului
geografic asupra politicii statelor sunt de dată recentă.
Însăşi termenul ca atare nu este folosit până în anul 1890.
Geopolitica a apărut ca teorie în câmpul disciplinelor care studiază
raporturile dintre state sub toate formele şi aspectele la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul celui următor.
Ca fenomen obiectiv în câmpul relaţiilor internaţionale,
geopolitica s-a manifestat cel puţin de când un stat (un actor al
 relaţiilor internaţionale), în evoluţia umanităţii, a avut forţa şi
capacitatea
de a-şi impune suveranitatea sau controlul şi în alt spaţiu decât

cel pe care s-a constituit ca entitate politică de sine stătătoare.

BIBLIOGRAFIE
Editions Complexe, Paris, 2001; Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu,
Geopolitica,
Editura Comunicare.ro, Bucureşti,2001; Sergiu Tămaş, Geopolitica,
Noua Alternativă,
1995; E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V.S. Cucu, Geopolitica, Institutul
European
Iaşi, 1994; Karl Haushofer, De la géopolitique, Ed. Fayard, 1986; N.
Anghel,
Geopolitica de la ideologie la strategie politico-militară, Editura
Politică,
Bucureşti, 1985;