Clasificare Leziuni

ANEXA H: INSTITUTII NATIONALE CARE FURNIZEAZÃ DATE CONFORM METODOLOGIEI ESAW
Anexa C: Clasificãri principale
Tipul leziunii
Principiul general de codificare: în cazul în care victima a suferit mai multe leziuni într-un singur accident, iar o
leziune este mai severã decât celelalte, atunci acest accident trebuie sã fie clasificat în grupa ce corespunde
celei mai severe leziuni. Numai în cazurile în care victima a suferit douã sau mai multe tipuri de leziuni si nu se
poate determina care din acestea este mai severã, trebuie utilizat codul 120 “leziuni multiple”.
Tabelul de mai jos indicã includerile si excluderile pentru fiecare cod. Referintele date în clasificarea bolilor si
leziunilor - ICD10 - sunt de asemeni, incluse.
Mai mult, clasificarea folositã este, pe cât posibil, în concordantã cu clasificarea ILO a tipurilor de leziuni din
Rezolutia ILO, privind “statistica leziunilor profesionale, resultate din accidentele de muncã”( 8). Oricum, câteva
mici diferente, încã mai existã. În consecintã, o conversie între codurile ESAW si codurile ILO este datã în
tabelul de mai jos:
Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte Cod

ICD-10 ILO
000 Leziune lipsa informatiilor 10
necunoscutã
010 Rãni si leziuni 1
superficiale
011 Leziuni superficiale Contuzii, vânãtãi, Muscãturi veninoase S00, S10, S20, 1.01
hematoame, bãtãturi, (cod 071) S30, S40, S50,
zgârieturi, bãsici, muscãturi S60, S70, S80,
S90, T00, T15-
de insecte neveninoase, rãni
T19
superficiale; rãni ale
scalpuluisi leziuni superficiale
provocate de corpuri strãine,
intrate în ochi, urechi etc.
012 Rãni deschise Sfâsieri, rãni deschise, Amputatii traumatice, S01, S11, S21, 1.02
tãieturi, contuzii, cum ar fi pierderea vederii (cod S31, S41, S51,
pierderea unei unghii; leziuni 040); fracturi multiple S61, S71, S81,
S91, T01
musculare, ale tendoanelor si (cod 022); arsuri cu
nervilor plãgi deschise (cod
061); leziuni
superficiale (cod 011)
019 Alte tipuri de rani si -
leziuni superficiale
020 Fracturi de os 2
021 Fracturi închise Fracturi simple; fracturi cu S020, S120, 2.01
afectarea S220, S320,
articulatiei(dislocatii, etc.); S420, S520,
S620, S720,
fracturi ce produc leziuni
S820, S920, T020,
interne S080, T100, T120
(0=fracturi închise)
022 Fracturi deschise Fracturi cu rãnirea usoarã a S021, S121, 2.02
unor parti ale corpului (fracturi S221, S321,
compuse) S421, S521,
S621, S721,
S821, S921, T021,
S081, T101, T121
(1=fracturi
deschise)
Anexa H: Institutii nationale care furnizeazã date conform metodologiei ESAW
029 Alte tipuri de 2.03
fracturi
030 Dislocatii, luxatii Toate problemele acute ale 3
si tensionãri ale muschilor si sistemului osos,
muschilor cauzate de întinderea
muschilor, a tendoanelor,
ligamentelor si articulatiilor
031 Dislocatii Subluxatii si deplasãri ale dislocatii (cod 021) (S03, S13, S23, 3.01
oaselor si articulatiilor S33, S43, S53,
S63, S73, S83,
S93, T03, T11.2,
T13.2, T14.3)
032 Luxatii si tensionãri Întinderea muschilor , Orice dislocare a (S03, S13, S16, 3.02
conducând la rupturi ale oaselor din articulatii S23, S29al.0, S33,
muschilor, tendoanelor si trebuie codificatã 031; S39.0, S43, S46,
S53, S56, S63,
ligamentelor (si articulatiilor), dacã este asociatã cu
S66, S73, S76,
inclusiv hernia o ranã usoarã trebuie S83, S86, S93,
inclusã în grupa 012 S96, T03, T06.4,
T09.5, T11.2,
T11.5, T13.2,
T13.5, T14.3,
T14.6, T73.3)
039 Alte tipuri de -
dislocatii, luxatii si
tensionãri
040 Amputatii Amputatii, inclusiv pierderea S07, S08, S17, 4
traumatice vederii sau a ochiului(lor) S18, S28, S38,
(pierderea unei S47, S48, S57,
S58, S77, S78,
parti a corpului)
S87, S88, S97,
S98, T04, T05
050 Contuzii si leziuni Toate leziunile interne, Rãni deschise (cod 5
interne exclusiv fracturi, (hemoragii, 012) si fracturile
leziuni ale organelor interne si cauzate de
a creierului) acestea(codurile din
grupa 020)
051 Contuzii Rãni intra-craniale S06 (5)
052 Leziuni interne Leziuni ale organelor intra- S15-S16,S25-S27, (5)
toracice, intra-abdominale si S35-S37, S45-
pelvine S46, S55-S56,
S65-S66, S75-
S76, S85-S86,
S95-S96
contuzii si leziuni
interne
060 Arsuri, opãreli, 6
degerãturi
061 Arsuri, Arsuri provocate de obiecte Efecte ale radiatiilor, (T20-T32, T95) 6.01,
opãreli(termice) fierbinti sau de foc; opãreli; altele decât arsurile T75.4, L55 6.03
arsuri prin frecare; radiatii (cod 102)
(infrarosii); radiatii solare;
insolatii; arsuri provocate de
curentul electric, plãgi
deschise
062 Arsuri Arsuri chimice (numai arsuri Arsuri provocate de (T20-T32, T95) 6.02
chimice(coroziuni) externe) Inghitirea unor
substante corozive sau
caustice(cod 071)
063 Degerãturi Efecte ale scãderii Scãderea anormalã a T33-T35, (T95) 6.04
temperaturii (degerãturi) temperaturii corpului
(Hipothermie) si alte
efecte ale frigului (cod
103)
069 Alte tipuri de arsuri, -
opãreli si degerãturi
070 Otrãviri si infectii 7
071 Otrãviri acute Efectele acute ale injectãrii, Arsuri externe (cod T36-T65, T96, T97 7.01
ingestiei, absorbtiei sau 062); soc anafilactic
inhalarii substantelor toxice, cod 119
corozive sau
caustice;muscãturi
veninoase; asfixieri cu
monoxid de carbon sau alte
gaze toxice
072 Infectii acute Infectii provocate de virusi, A00 - B99 7.02
bacterii si alti agenti infectiosi
otrãviri sau infectii
080 Înecuri si (8)
asfixieri
081 Asfixieri Asfixieri sau sufocãri prin Asfixieri cu monoxid de T17, T71 8.05
compresie sau strangulare; carbon sau alte gaze
sunt incluse si asfixierile prin toxice (cod 071)
reducerea presiunii sau a
oxigenului din mediul
înconjurãtor, asfixieri prin
astuparea cãilor repiratorii
082 Înecãri prin Asfixieri de tipul celor T75.1 8.08
submersie(nefatal) din grupa 081;
cufundãri în substante
non-lichide: zãpadã,
mâl, etc.
089 Alte tipuri de înec si -
asfixieri
090 Efecte ale (8)
sunetului,
vibratiilor si
presiunii
091 Pierderea acutã a Pierderea totalã sau partiala (H83.3) (8.09)
auzului a auzului
092 Efecte ale presiunii Efecte cauzate de presiune T70 8.04
sau presiunea apei
(barotraume)
099 Alte efecte acute Traume provocate de sunete, (H83.3), T75.2 (8.09)
ale sunetului, sindromul ciocanului
vibratiilor si pneumatic, etc.
presiunii
100 Efecte ale (8)

temperaturilor
extreme, luminii
si radiatiilor
101 Arsitã si insolatii Efectele cãldurii naturale Socuri cauzate de T67 8.02
excesive si insolatiei, sau luminã (cod 112);
cãldurã excesivã provocatã lumina soarelui (cod
061)
102 Efecte ale radiatiilor Efecte cauzate de radiatiile X, (T66) 8.01
(non-termice) substante radioactive, radiatii
ultraviolete, radiatii ionice,
sudurã
103 Efecte ale reducerii Hipotermie accidentalã si alte degerãturi cod 063 T68-T69 8.03
temperaturii efecte de reducere a
temperaturii
109 Alte efecte ale -
temperaturilor
extreme, luminii si
radiatiilor
110 Socuri (8)
111 Socuri în urma Socuri în urma agresiunilor si Socuri anafilactice, (F43.0), (T74) 8.06
agresiunilor si amenintãrilor de cãtre codul 119; socuri dupã
amenintãrilor persoane; agresiuni în urma leziuni traumatice, cod
“conflictelor sociale” 112
112 Socuri traumatice Socuri electrice, socuri Socuri anafilactice, (T75.0), T75.4, 8.07,
provocate de luminã, socuri codul 119; agresiuni si T79.4 8.10
immediate sau care apar mai amenintãri ale
târziu persoanelor cod 111;
cazuri care nu
determinã leziuni fizice
119 Alte tipuri de socuri Agresiuni ale animalelor, care (F43.0),(T78.0, -
nu determinã leziuni fizice; T78.2)
agresiuni determinate de
dezastre naturale sau alte
evenimente, care nu
cauzeazã leziuni fizice directe
victimei; socuri anafilactice
120 Leziuni multiple Aceastã grupã se restrânge -
la cazurile în care victima
suferã douã sau mai multe
leziuni la fel de grave
999 Alte leziuni Acest grup trebuie sã fie (S09), S19, S29, 8.19
incluse în alte utilizat pentru clasificarea S39, S49, S59,
denumiri leziunilor neincluse sub alte S69, S79, S89,
S99, T07-T14,
denumiri:
T73, T75, T78,
Leziuni ale nervurilor si ale T79-T94, T98
inimii; ale vaselor sanguine; S04, S14, S24,
leziuni provocate de S34, S44, S54,
patrunderea unor corpuri S64, S74, S84,
strãine în orificiile naturale ale S94; T15-T19;
corpulu, etc. T69; T75.3; (T78)
Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dupã cauze si circumstante
Organizarea variabilelor
Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele în care s a petrecut accidentul de
muncã, vor furniza informatii suplimentare pentru identificarea locului, si în special cum s-a petrecut
accidentul, având drept scop final elaborarea unei politici de prevenire a accidentelor de muncã.
Variabilele Punctul de lucru, Mediul de lucru si Activitatea desfãsuratã descriu circumstantele în care s-a petrecut
accidentul. Situatiile diverse în care se petrec accidentele, se înregistreazã cu ajutorul a trei perechi de variabile.
Accidentele se petrec deseori printr-un lant de evenimente, oricum existã tendinta de a se investiga accidentul chiar
din momentul în care acesta s-a produs. Ca o vedere preventivã, o descriere a momentului în care s-a întâmplat
ceva anormal este chiar importantã, pentru a putea fi confruntatã cu descrierea victimei asupra a ceea ce fãcea în
momentul accidentului.
Cele trei perechi de variabile sunt urmãtoarele:

i) Activitatea fizicã efectivã si Agentul material asociat
ii) Abaterea si Agentul material asociat
iii) Contact – Modalitatea de rãnire si Agentul material asociat.
Fiecare pereche combinã o actiune (un substantiv, dar poate fi descrisã si printr-un verb) si un obiect. Acest
sistem asigurã flexibilitatea si precizia codificãrii, gratie numeroaselor combinatiii posibile, fãrã a avea nevoie de
o clasificare foarte stufoasã. La fiecare trei nivele, un Agent material este codificat, folosind un singur
nomenclator. Acest fapt face ca un Agent material sã fie codificat de trei ori. În majoritatea cazurilor, Agentul
material va fi codat, ca cerintã a diversitãtii agentilor materiali implicati In secventele evenimentului. Oricum,
scopul final este acela de a elabora o politicã de prevenire a accidentelor de muncã.
i) “Activitatea fizicã efectivã” si agentul material asociat acestei variabile descriu ceea ce victima fãcea în momentul
producerii accidentului. Aceastã activitate este foarte precisã si diferã în functie de variabila “Activitatea
desfãsuratã”, care furnizeazã descrierea muncii realizate.
Exemplu: în timpul curãteniei (“Activitatea desfãsuratã” 53) victima urca (“Activitatea fizicã efectivã” 61) câteva
scãri ( Agentul material 02.01),
Exemplu: în timpul prelucrãrii unei piese de mobilier (“Activitatea desfãsuratã” 11), victima îsi folosea mâinile sã
ridice (Activitatea fizicã efectivã 51) o piesã de lemn ( Agentul material 14.11).
ii) “Abaterea” si Agentul material asociat descriu evenimentul anormal care a condus la accident. Evenimentul
anormal nu descrie cauza care a determinat accidentul, nici responsabilitãtile. Aceste variabile trebuie sã
descrie numai evenimentul sau legatura cu lantul evenimentelor anormale.
Exemplu: victima a cãzut (Abaterea 51) pe câteva scãri (agentul material asociat 02.01),
Exemplu: victima a pierdut controlul (Abaterea 43) surubelnitei (agentul material asociat 07.05).
iii) “Contact – Modalitatea de rãnire” si agentul material asociat descriu modul în care victima a venit ân
contact cu agentul material care a cauzat leziunea. Este descris cu precizie modul în care victima a suferit
leziunea.
Exemplu: victima a cãzut si s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 31) de podea (Agent material 01.02),
Exemplu: victima s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 42) de o surubelnitã în cãdere (Agent Material
07.05).
Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99

Folosirea codurilor 00 sau 000 înseamnã cã “nu se cunosc informatii”, raportul accidentului nu contine
informatii care sã permitã codificarea accidentului. În fiecare clasificare, prima linie (codurile 00 sau 000)
înseamnã cã “nu existã informatii”.
Codurile 99 sau 999, pe de altã parte, înseamnã cã informatiile nu sunt disponibile, dar lista contine un cod
potrivit pentru acestea. În fiecare listã, ultima linie (codurile 99 sau 999) înseamnã “alte [numele variabilei]
nespecificate în clasificare”.
La fel, pentru grupele 10, 20, 30 (sau 010, 020, 030 etc.) codul care se terminã în “0” înseamnã cã informatia
disponibilã este suficientã sã poatã fi grupatã, dar nu este suficient de detaliatã pentru a merge mai departe.
Codurile 19, 29, 39 (sau 019, 029, 039 etc.) înseamnã informatii precise, dar nu existã corespondentã cu
codurile din listã. De exemplu, din variabila Mediul de lucru, se întelege din citirea raportului, cã accidentul a avut
loc într-o intreprindere industrialã. Dacã nu existã alte detalii, se va utiliza codul “010 zone industriale –
nespecificate ”. dacã, oricum, din citirea raportului, este posibil sã se identifice mai precis tipul zonei industriale
implicate, dar tipul zonei nu este inclus în listã, va fi folosit codul “019 altele 010 de tipul Mediul de lucru,
nespecificat mai sus”.
Aspecte specifice referitoare la Agentul Material

Existã cazuri în care Agentul material este acelasi pentru toate cele trei variabile cu care acesta este asociat, dar
este posibil, de asemeni , sã existe cazuri cu trei agenti materiali diferiti. Pentru fiecare variabilã, este necesar sã
se raporteze la cel mai relevant agent material, care permit circumstantelor accidentului sã fie reconstituite
complet cu acuratete si în mãsura în carepoate fi utilizat în politica viitoare de prevenire a accidentelor de muncã.
Printre aceste cerinte generale, este deasemeni necesar, sã se stabileascã regulile de utilizare a variabilelor:
Agentul material codificat, asociat variabilei “Activitatea fizicã efectivã” trebuie sã fie în cea mai apropiatã
legãturã cu accidentul sau leziunea suferitã, precum si variabila “Agentul material” sã cel mai aproape de
variabila “Contact – Modalitatea de rãnire” si cu cea mai gravã leziune. Un “Agent” descris specific, în
concordantã cu aceste criterii, este mai util decât un “Agent” descris mai general, în conditiile neîntelegerii
raportului accidentului si prevenirii viitoare a accidentelor de muncã.
De asemeni, nu existã Agent material care sã nu fie relationat sau codificat.De exemplu, o supraveghetoare
dintr-un magazin, stând în picioare si rotindu-se cãtre un cumpãrãtor; miscarea sa îi cauzeazã o leziune
internã si nu se mai poate misca. Acesta este un caz în care leziunea se produce fãrã o cauzã externã.
Victima nu a suferit nici un contact. Este deci o miscare a victimei (Activitatea fizicã efectivã - “miscare în loc” -
Cod 67, în urma cãreia s-a produs Abaterea(“rotire, rãsucire” - Cod 74) conducând la Contact – Modalitatea
de rãnire (“ranã fizicã –a sistemului muscular si osos“ - Cod 71). Pentru nici una dintre aceste variabile nu
existã un agent material si codul 00.01 “nu existã agent material” trebuie folosit pentru cele trei variabile.
Existã si posibilitatea pentru variabilele Activitatea fizicã efectivã, Abatere si Contact – Modalitatea de rãnire sã
aibã loc cu implicarea sau utilizarea agentului material, dar raportul accidentului sã nu includã nici o informatie
care sã permitã agentului material sa fie identificat sau codat. În cele trei cazuri, se foloseste codul 00.00 “nu
existã informatii despre agentul material”. Oricum, o ranã deschisã cere utilizarea codului 00.02 “nu existã
informatii”, la fel ca Agentul material implicat.
În final, pentru Statele Membre care doresc sã codifice Agentul material cu mai multe detalii, este prezentatã o
clasificare optionalã cu 4- pozitii (8- caractere) în Anexa D(deci numai 2-pozitii sunt utilizate de Eurostat).
14. Punctul de lucru
Conceptul de Punct de lucru « uzual » are un sens restrictiv : punct de lucru fixat într-un magazin, birou si un
sens general de « unitate localã » de lucru (sediul unitãtii locale a angajatorului).
Pe de altã parte, conceptul de « ocazional » este folosit si într-un sens larg, acoperind ambele tipuri de
concepte - prezentate mai sus - cu punct de lucru « mobil »,ca de exemplu: conducãtori de utilaje, lucrãtori în
constructii, muncitori pentru întretinerea utilajelor, politisti, paznici, lucrãtori de curãtenie a strãzilor, etc., si
situatii ocazionale pentru lucrãtori care lucreazã în puncte fixe de lucru: numiri temporare într-un punct de
lucru fix, însã diferit, sau chiar într-o unitate localã diferitã, interventii specifice în afara locului obisnuit de
lucru, sau în interiorul sediului clientilor, ori în altã companie (întâlniri, misiuni, interviuri, etc.) inclusiv timpul
petrecut între sedii sau locul interventiei. În acelasi fel, numirile (detasãrile) temporare pentru desfãsurarea
activitãtii – ca angajat - în sediul altei companii, sau ca persoanã angajatã printr-o agentie de plasare a fortei
de muncã, sau ca angajat “la distantã” (teleworking), sunt sistematic considerate puncte de lucru
« ocazionale ».
15. Mediul de lucru

Definitie
Acesta este mediul general al locului de muncã, al muncii propriu-zise, sau al sediului în care se desfãsoarã
activitatea, unde a avut loc accidentul de muncã. El descrie mediul geografic unde, în momentul accidentului,
se afla victima , muncind, vizitând locul sau era doar prezent (în contextul muncii).
Mod de abordare
Tipul de activitate desfãsuratã de victimã nu trebuie luat în considerare, cu exceptia pãrtilor din constructii
(codurile 020-029). În ultimul caz, prima utilizare a locului de muncã este irelevantã; ce este important, este
activitatea de constructii. De exemplu: reparatiile într-un salon de dans au codul 021, dar întretinerea luminilor
în aceeasi arie este codificatã 043 pentru Mediul de lucru si 52 pentru Activitatea desfãsuratã (vezi diviziunile
de mai jos). Pentru a da urmãtorul exemplu, operatiuni ca: schimbarea unui bec, sau lucrul la un frigider într-
un supermarket (reparatii) vor fi codificate cu 043 pentru Mediul de lucru; oricum, refacerea unei instalatii
electrice sau manipularea unor plãci de azbest, în aceeasi locatie, Mediul de lucru va fi codificat 021.
Intrândurile, coridoarele, scãrile si alte pãrti comune si anexelocurilor descrise mai jos sunt considerate a fi
pãrti integrante ale aceluiasi loc si sunt codaificate la fel. Coridorul unui spital este codificat 051 si scãrile înr-o
fabricã sunt codificate 011.
Clasificarea mediilor de lucru este organizatã pe urmãtoarele diviziuni:
010-019 Zone industriale

Acestea sunt locuri utilizate pentru productia bunurilor de toate (cod 011). Zonele în care se fabricã alimentele,
inclusiv agroalimentele, într-un sens larg, zonele unde toate bunurile si obiectele sunt produse, trebuie
codificate 011. Grupa 010 include zonele de întretinere si reparatii – în sensul atelierelor de reparatii ale
instalatiilor, masinilor, sau avioanelor (012). Nu existã restrictii cu privire la numãrul agentilor materiali care au
fost reparati, atât timp cât zona poate fi clar identificatã, ca zonã de întretinere (spre deosebire de zonele de
productie). Prin extensie, codul 012 include si spãlãtoriile industriale. Acest cod include de asemeni, depozitele
si spatiile de încãrcare/descãrcare (cod 013).
020-029 Pãrti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise

Pãrtile constructiilor pentru clãdiri si constructii civile. Se face o distinctie între pãrtile noi (021) si alte pãrti (în
renovare, întretinere, etc., cod 022). Aceastã grupã include, de asemeni, mine si cariere de piatrã deschise
(023), suprafete subterane (024), suprafete pe sau sub apã (025) în care sunt localizate constructiile, pentru
pãrtile din constructii sau inginerie civilã. Suprafetele sub apã (oceane, mãri, lacuri) sunt codificate 026.
030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere

Zonele care sunt, în principal, dedicate agriculturii, pãdurilor, pisciculturii, acoperite sau în aer liber, de ex.
Grajduri (031), sere, lanuri (032), podgorii si livezi (033), pepiniere (034), grãdini (036).
040-049 Arii ale unor activitãti tertiare, birouri, zone de distractie si divertisment
Zonele care sunt, în principal, utilizate pentru activitãti tertiare, intelectuale sau servicii. Birourile centrale sau
departamentele administratiei publice sunt codificate 041. Saloane de coafurã si spãlãtoriile automate sunt
codificate 043. Codul 044 include sediile galeriilor de artã, inclusiv studiourile de radio si televiziune. Sediile
politiei si pompierilor sunt codificate 049.
050-059 Institutii medicale

Institutiile – medicale sau nu - includ cãminele de bãtrâni si cresele, sanatoriile, casele de sãnãtate si
talasoterapie.
060-069 Zone publice

Zonele publice sunt acele zone deschise publicului larg. Coridoarele, scãrile, parcãrile sunt codificate 061
numai dacã sunt deschise publicului si nu pot fi clasificate sub un alt cod, specific Mediului de lucru.
Transporturile terestre (rutiere, feroviare), publice sau private, sunt codificate 062, dacã locul accidentului
poate fi considerat ca fiind “pe” sau “în interiorul” principalelor cãi de transport (dar nu pe infrastructura
principalelor cãi de transport, vezi codul 063, de mai jos). Oricum, dacã accidentul s-a petrecut într-un tunel,
Mediul de lucru trebuie codificat 101. Accidentele la bordul avioanelor sau a transportoarelor navale sau pe
apele teritoriale, trebuie codificate 093, 111 si, respectiv 112.
În final, zonele publice pot include zonele cu acces restrictionat, codul 063. De exemplu, o operatie de
întretinere realizatã pe o cabinã (pe linii de cale feratã terestre), este codificatã 063. Decolarea unui avion de
pe o pistã de aterizare este codificatã 063. Schimbarea unui bec din instalatia de iluminare a unei gãri este
codificatã 092, si curãtarea unei gãri pline cu cãlãtori, este codificatã 062, în timp ce curãtarea unei balastiere
este codificatã 063.
070-079 Locuinte
Acest cod se utilizeazã pentru accidentele petrecute în locuintele particulare (071) – victima sau altã
persoanã(oameni care lucreazã în locuinte particulare, ca instalatori, zidari, etc).
080-089 Zone sportive

Aceste coduri acoperã terenurile sportive si de gimnasticã, cu distinctie între cele acoperite si cele
neacoperite. Sunt cuprinse urmãtoarele: piste de ski, circuite auto, piste pentru biciclete, etc.) si toate zonele
pentru sporturile de salã.
Zone aflate în conditii exceptionale - 090-099 în aer sau la înãltime – exclusiv pãrtile din constructii - 100-109
subteran - exclusiv pãrtile din constructii - 110-119 pe/peste apã - exclusiv pãrtile din constructii
Aceste coduri sunt utilizate pentru orice situatiile în care activitatea este desfãsuratã oriunde, exclusiv pãrtile
din constructii (clasificate în grupa 020). Grupa 090 este mai des folositã, cu exceptia avioanelor, în cazurile în
care existã pericol de prãbusire.
120-129 Medii cu presiune înaltã - exclusiv pãrtile din constructii

Când victima este supusã unui mediu cu presiune înaltã: platforme subacvatice, sonde subacvatice etc.
Asemãnãri
În câteva cazuri, codurile pot sã parã asemãnãtoare.Urmãtoarele exemple explicã cum se procedeazã în
astfel de cazuri:
1 o salã de sport dintr-o institutie de învãtãmânt;

2 un atelier tehnic într-o scoalã;
3 o bibliotecã într-un spital;
4 un depozit într-o fabricã;
5a întretinerea normalã a cãii ferate subterane(pe o cabinã)
5b constructii ale tunelurilor sau canalelor colectoare;
6 renovarea unei biblioteci publice ;
7 zona de aprovizionare într-un supermarket
Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivitã locatie:

1 este codificatã sala de sport 081,
2 este codificat atelierul 011,
3 este codificatã biblioteca 041,
4 este codificatã zona de depozitare 013,
5a este codificat mediul subteran 101,
5b este codificatã partea de constructii subteranã 023,
6 este codificatã partea de constructii 021,
7 este codificat depozitul, zona de încãrcare/descãrcare 013.
Considerând ca un exemplu, o clasã dintr-un liceu este codificatã 042, ca si o clasã de studiu dintr-o fabricã
sau o salã de scoalã tatralã într-un teatru , în timp ce ucenicia pe o masinã într-un atelier este codificatã 011.
Santierele de constructii(pe pãmânt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi activitate pe mare este codificatã
111.
Alegerea codului trebuie sã tina cont de cel mai apropiat loc asociat cu riscul efectiv în momentul producerii
accidentului. De exemplu, când cineva merge la lucru cu metroul si alunecã în pasaj, mediul de lucru este
codificat 061; când un lipitor de afise cade de pe scara mobilã, în acelasi pasaj, codul este tot 061. Oricum,
dacã un operator pe un aspirator stradal a fost lovit de o masinã, în timpul aspirãrii unei strãzi din tunel, mediul
de lucru trebuie sã fie 101.
Astfel de conexiuni logice trebuie fãcute pentru cuvintele generice care pot descrie câteva diferente ale
locurilor. Un laborator de stdiu este codificat 042, si un laborator medical 059. Un laborator dintr-un
supermarket (de preparare a cãrnii) este codificat 011, ca si un laborator dintr-o fabricã.
Este posibil sã existe si victime ale accidentelor de muncã, petrecute în acelasi loc, fiecare având însã cod
diferit pentru mediul de lucru.
Exemplu: o macara pe un pod în constructie, cu câteva pãrti cãzute pe o autostradã publicã: “parte de
constructii” , trebuie folosit codul(021) pentru operare macara, dar codul “cãile de transport” (062) trebuie
folosit pentru zdrobire macaragiului între pãrtile prãbusite din macara si sosea.
16. Activitatea desfãsuratã

Definitie
Reprezintã activitatea generalã sau sarcina de lucru pe care o îndeplinea victima în momentul accidentului.
Aceasta nu este ocupatia victimei, sau cu precizie, activitatea fizicã efectivã la momentul accidentului. Este o
descriere a tipului de muncã, în termeni largi, sarcina pe care o îndeplinea victima în perioada de timp, chiar
înainte de petrecerea accidentului.
Asemãnãri
Activitatea economicã este divizatã în diverse sarcini cu caracteristici comune. Fiecare sarcinã corespunde
unei grupe largi de activitãti diferite si sarcini, pe nivele ierarhice inferioare. Pe de altã parte, întelegerea
conceptului Activitatea desfãsuratã se face considerând fabricarea produselor pe diferite stadii de fabricatie,
de la conceptie la productie. Fabricarea produselor implicã un lant succesiv de evenimente si fiecare dintre
aceste stadii este clasisificat sub coduri diferite pentru variabila “Activitatea desfãsuratã”. Se poate împãrti în
componente acest lant al evenimentelor, independent de numãrul produselor, cantitatea produsã si dacã
produsele sunt fizice(materiale) sau nu.
Acelasi muncitor poate sã îndeplineascã sarcini diferite pe timpul unei zile de lucru, sarcini care în sens larg,
sunt codificate sub acelasi titlu. Activitatea desfãsuratã descrie o sarcinã care este îndeplinitã în aceeasi
perioadã de timp. Activitatea fizicã efectivã este mai precisã si poate fi izolatã de lantul evenimentelor care
conduc la producerea accidentului. În fiecare caz, perechea de variabile Activitatea desfãsuratã si Activitatea
fizicã efectivã trebuie adaptatã la descrierea accidentului. Activitatea fizicã efectivã furnizeazã date
suplimentare mai precise decât descrierea initialã a accidentului, furnizatã de codul variabilei Activitatea
desfãsuratã.
Oricum, dacã Activitatea fizicã efectivã este o actiune izolatã în momentul accidentului, Activitatea desfãsuratã
trebuie descrisã mai precis. Nu existã activitate economicã sau o ocupatie a victimei, indicate anterior, si nu
este necesarã separarea clarã a sarcinilor de naturi diferite. De exemplu, chiar dacã cã un lucrãtor si-a
petrecut toatã dimineata curãtând o masinã, Activitatea fizicã nu trebuie codificatã la titlul “curatare” (53) dacã
acest lucrãtor a avut un accident în timp ce mergea la cantina, pe durata pauzei de prânz. Când accidentul s-a
produs, lucrãtorul era în miscare , se codificã (61), dacã aceastã miscare nu avea nimic de-a face cu ocupatia
sa ori cu activitatea economicã a companiei, în al cãrui sediu se afla în momentul accidentului. Pe de altã
parte, un lucrãtor de curãtenie într-un birou se roteste pe cãlcâi, în timp ce mergea pe coridorul dintre douã
birouri, trebuie privit ca îndeplinind o sarcina de lucru codificatã la titlul “curatare” (53).
10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea – de toate tipurile

Codul 10 acoperã activitãtile industriale, precum si procesarea produselor agricole, indiferent de numãrul
atelierelor prin care aceste produse trec pânã în faza de produs finit. Toate sarcinile de lucru care conduc
direct la un obiect, un produs sau depozitarea acestuia, sunt clasificate sub acelasi cod. De exemplu:
procesarea mâncãrurilor speciale(delicatese) si a produselor alimentare pe cale industrialã sau artã manualã
este codificatã 10, în timp ce cresterea porcilor este codificatã 33. Toate tipurile de depozitare, inclusiv
operatiile de încãrcare/descãrcare inerente depozitãrii, sunt codate separat, sub codul 12.
20-29 Excavatii, constructii, întretinere, demolare

Codurile 20-29 acoperã excavatiile, constructia clãdirilor, permanent sau temporar, repararea si întretinerea
clãdirilor si a constructiilor publice. Toate excavatiile si lucrãrile de nivelare a pãmântului sunt codate 21. Toate
constructiile noi, fie case blocuri, hangare, depozite, piete acoperite etc. (orice constructie acoperitã sau care
se afla sub un acoperis) trebuie codificatã 22. Constructia podurilor, digurilor, a strãzilor, tunelelor si canalelor
este codificatã 23. Acestea sunt instalatii deschise, ce nu pot fi de obicei locuite sau frecventate de oameni.
Se considerã exemplul construirii unui nou aeroport. Excavarea/ nivelarea sunt codificate 21, construirea
terminalelor si hangarelor este codificatã 22, construirea pistei de aterizare si a cãilor rutiere de acces este
codificatã 23, si renovarea unui terminal vechi si transformarea lui într-un muzeu este codificatã 24. Repararea
unui perete sau a unui plafon nu este masinã, instrument sau echipament de întretinere (cod 52), dar este
clasificat la întretinerea clãdirilor, codul 24. Codul 24, acoperã de asemeni, majoritatea activitãtilor de
renovare, de exemplu, clãdiri foarte înalte, case particulare si alte structuri. Codul 25 acoperã toate tipurile de
demolare ale clãdirilor si structurilor. Codurile 24 si 25 acoperã toate activitãtile de renovare si demolare, în
contrast cu distinctiile fãcute de codurile 22 si 23.
30-39 Tipuri de activitãti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a animalelor

Codul 31 acoperã toate tipurile de activitãti de muncã a pãmântului: arat, semãnat, etc. Codul 32 acoperã
toate muncile agricole, care implicã recolta(plantarea, cresterea, culegerea fructelor, grânelor sau florilor).
Codul 33 acoperã activitãtile implicate în cresterea animalelor (îngrijire, crestere). Activitãtile din silviculturã
sunt codificate 34, în timp ce activitãtile piscicole, industrializarea la scarã micã si procesarea pestelui în mãri,
lacuri sau râuri sunt codate 35.
40-49 Furnizarea de servicii cãtre alte intreprinderi si/sau cãtre publicul larg – munca intelectualã
Toate activitãtile care nu produc bunuri tangibile sau obiecte fizice sunt codate în grupa 40. De exemplu:
realizarea programelor informatice este codificatã 42, înregistrarea acestor programe prin sistemul CD-ROM
sau dischete (floppy discs) este codificatã 10 si comercializarea lor este codificatã 43.
50-59 Alte activitãti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40

Codul 50 acoperã toate sarcinile auxiliare, asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40. Aceastã categorie
include activitãti care nu conduc direct la obtinerea unui obiect sau un produs. De exemplu, instalarea unui
carburator într-un motor, pe o linie de productie, este codificatã 11, dar schimbarea carburatorului într-un
garaj, este codificatã la reparatii 52, chiar dacã carburatorul si motorul sunt identice, deoarece victima
îndeplinea sarcini diferite. În primul exemplu, codificat în grupa 10, este unproces repetitiv, în timp ce în ultimul
exemplu, codificat 52, existã o singurã etapã a procesului. Trebuie fãcutã o distinctie între “productie”, care
poate fi “industrialã” (grupa 10), “constructii” (grupa 20), “agriculturã” (grupa 30), sau “servicii” (grupa 40).
Urmãtoarele exemple vor ajuta sã se realizeze aceste distinctii.
Pregãtirea unei pãrti din constructii pentru o nouã clãdire, este codificatã 51, dar activitatea de excavare sau
nivelare este codificatã 21. Fixarea unei macarale pe o parte a clãdirii este codificatã 51, dar întretinerea sau
repararea macaralei este codificatã 52. Activitatea de constructii este codificatã, în principal, sub codul 22, dat
de natura constructiei , sau sub alte coduri 20-29. În final, activitatea de constructii cuprinde si activitati de
evacuare (cod 53) si încãrcare (cod 54). Diferitele activitati de constructii si sarcini de lucru, sunt despãrtite în
subgrupe, fiecare dintre ele fiind o variabilã “Activitatea desfãsuratã”.
Munca legatã de întretinerea sistemelor de calculatoare, re-cablarea sediilor (cod 24), vânzarea (cod 43) si
instalarea (cod 51) noilor echipamente informatice, precum si mentinerea standard a echipamentelor (cod 52).
Activitatea zilnicã a restaurantelor, cu un numãr de sarcini cum ar fi receptia produselor such as receipt of
produce si pregãtirea initialã în bucãtãrie (curãtare, tãiere, etc.) si pregãtirea sãlilor de mese (asezarea
meselor, etc.), codificate 51. Activitatea ce implicã receptia clientilor la masã, cum ar fi servirea la mese si
spalarea vaselor în bucãtãrie sunt codificate 41. În final, la sfârsitul mesei, curãtarea sãlii de mese si a
bucãtãriei , sub codul 53.
Mai mult, repararea, reglarea, etc. nu trebuie confundate cu conceptul de supervizare. În practicã, întretinerea
poate începe cu o inspectie sau o verificare, dar dacã victima atinge Agentul material, trebuie utilizat codul 52.
Codul 55 este folosit când victima monitorizeazã Agentul material fãrã sã îl atingã.
60-69 Miscare, activitate sportivã si artisticã

Codul 61 se aplicã în cazul persoanelor care nu sunt angajate sub codurile 10-59 sau 62-69 si se aflã în
miscare (pe picioare), conduc sau sunt pasageri la bordul unui mijloc de transport.
17. Activitatea fizicã efectivã

Definitie
Clasificarea pentru Activitatea fizicã efectivã este datã pentru a descrie activitatea victimei imediat înainte de
accident. Se înregistreazã actiunile gândite(deliberate) ale victimei imediat înainte de accident. Exemplu: ce
fãcea victima? Lucra cu o masinã de gãurit electricã.
Asemãnãri
Clasificarea pentru variabila “Activitatea fizicã efectivã” este urmãtoarea:
Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate

10 Instalatii de operare + +
20 Instrumente actionate manual + +
30 Conducerea sau prezenta la bordul + +
echipamentelor sau a mijloacelor de transport
40 Obiecte actionate manual - +
50 Transportul obiectelor cu mâna - +
60 Mutarea obiectelor - -
70 Prezentã - -
Acest tabel ilustreazã urmãtoarele cazuri:

Codurile 10 - 39 reprezintã activitãti în care victima foloseste instrumente si piese de lucru.
Codurile 40 - 59 reprezintã activitãti în care victima mânuieste sau transportã un obiect sau prezenta la bordul
mijloacelor de transport cu echipamente sau instrumente de lucru.
Codes 60 - 70 reprezintã activitãti în care nu se folosesc instrumente si nu se mânuiesc sau se transportã
obiecte. Activitatea fizicã efectivã a victimei este propia ei/lui.
Distinctii între instrumente de lucru(scule) si masini – masini fixe si mobile

Un instrument este un obiect folosit în muncã pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru. Acest instrument poate fi
sau nu conectat la o sursã de energie electricã (agenti 06-08). Poate fi utilizat de o singurã persoanã, cu mâna
sau cu ajutorul corpului, fãrã rostogolire sau tragere. O masinã este un obiect complex, folosit pentru
transforma energia electricã astefel încât sã actioneze un material sau sã îndeplineascã o sarcinã. Conceptul
de masinã este legat de energia necesarã pentru a actiona cu o anumitã fortã.
O masinã fixã este aceea ce nu poate fi mutatã în timpul lucrului (grupa 10 agenti) , iar o masinãmobilã (grupa
09 agenti), este masina actionatã de o singurã persoanã, fãrã ajutorul unei alte persoane sau altui procedeu; o
poate misca prin folosirea propriei energii (masinã actionatã manual, masinã agricolã), prin împingere (masinã
de curãtat) sau prin tragere (fierãstrãu), dar nu þransportatã în mânã sau în brate.
10-19 Instalatii de operare

Codurile pot fi utilizate când victima foloseste o masinã în maniera pentru care a fost proiectatã. Nu pot fi
utilizate, de exemplu, când victima este în urcare sau reparã o altã masinã (conceptele de reparatie,
întretinere, etc. se aflã sub codul 52 “întretinere, reparatii, acordare, ajustare” pentru variabila “Activitatea
desfãsuratã”. Activitatea fizicã efectivã asociatã, se stie, reflectã exact ceea ce fãcea victima “lucrul cu
instrumente actionate manual” (codurile 20-29) dacã victima mânuia o masinã de gãurit sau de însurubat, etc.
este folosit “mânuirea obiectelor” (codurile 40-49) dacã victima mãnuia o parte dintr-o masinã complexã, de
ex. bratul unei macarale, sau pentru a obtine accesul în interiorul unei masini).
Discutii
Codul 11 trebuie utilizat dacã interventia pe o masinã constã în oprirea acesteia, de exemplu.
Codul 12 este folosit dacã operatorul intervine atunci când sa întâmplat un eveniment neasteptat(neobisnuit) –
a misca ceva care s-a înfipt/ lipit de masina, de exemplu. Dacã interventia implicã transportul sau conducerea
echipamentului, se utilizeazã codurile 30-39.
Codul 13 se aplicã numai atunci când victima controleazã (în sensul operãrii) masina, prin anumite mijloace
sau pârghii de control, prin schimbãtoare de vitezã sau butoane; victima nu alimenteazã masina cu materii
prime sau nu descarcã produsele finite din masinã. Codul 13 trebuie folosit pentru operarea masinilor de
tipãrit, o linie de asamblare sau un robot industrial. În contrast, monitorizarea video fixã, unde nu existã
posibilitatea de interventie pe masinã (într-o camerã separatã de control) trebuie sã fie codificatã sub
“prezentã” (70). Acest cod nu se aplicã conducerii de vehicule sau transportului, ori mânuirii echipamentului.
20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual

Aceste coduri trebuie folosite când persoana rãnitã a utilizat un instrument actionat manual, într-o manierã
normalã(în conformitate cu destinatia pentru care a fost conceput).
Dacã victima este în miscare în timp ce utilizeazã instrumentul de lucru, utilizarea fiind continuã, iar miscãrile
fiind scurte, se foloseste codul pentru instrumentul actionat manual, si nu cel pentru miscare. Numai când
persoana se opreste din mânuirea instrumentului de lucru pentru a se misca( a lua altã pozitie)(de ex. sã
meargã de la un capãt al atelierului la altul, sã intre sau sã pãrãseascã o încãpere) înainte de a re-utiliza
instrumentul, accidentul se întîmplã în timpul miscãrii, se utilizeazã codul pentru miscare(codurile 60-69).
Mai trebuie fãcutã aici o remarcã generalã ce se referã la sursa nomenclatorului “Activitatea desfãsuratã”: 1)
un angajat pentru curãtenia în birouri care, aflat în mers pe coridor între douã birouri si se roteste pe cãlcâi,
trebuie privit ca îndeplinind o sarcinã de curãtenie în momentul accidentului (53). 2) O persoanã care si-a
petrecut toatã dimineata curãtând o masinã, dar a avut un accident pe drumul spre cantina, în pauza de
prânz, se aplicã miscarea – în timpul accidentului (61). Dar în ambele cazuri Activitatea fizicã efectivã,
desfãsuratã chiar în momentul accidentului, relateazã o miscare, codificatã 61 (mers, etc.) sau 62
(intrare/iesire), de exemplu. Oricum, dacã persoana se ciocneste de o fereastrã în momentul în care curãtã
fereastra cu un burete si alte instrumente de curãtat, Activitatea desfãsuratã este curãtare (53) , în timp ce
Activitatea fizicã efectivã este “lucrul cu instrumente actionate manual” (21)
Discutii
În aceastã grupare, trebuie fãcutã o distinctie între instrumentele manuale si motorizate. Un instrument
manual este un instrument care implicã un efort fizic al utilizatorului (de exemplu o surubelnitã sau un ciocan),
în timp ce un instrument motorizat este un instrument conectat la o sursã de energie (electricã, termicã, etc.),
de exemplu o masinã de gãurit, sau o surubelnitã electricã.
Dacã instrumentul nu este folosit în maniera pentru care a fost conceput, de ex. folosirea unei surubelnite
pentru orice altceva decât pentru fixarea unui surub, se aplica 40-49. Acestea din urmã pot sã fie actionate
intentionat, sau nu.
Trebuie sã existe o corelatie între Activitatea fizicã efectivã si Agentul material. De exemplu, pentru codurile
20-29, se va utiliza numai agentul material din grupele 06, 07 si 08.
Când activitatea se desfãsoarã pe o masinã, dar constituie, de ex., ajustarea unui surub prin însurubare sau
desurubare cu surubelnita, trebuie folosit codul pentru “lucrul cu instrumente actionate manual” (cod 21 pentru
surubelnitã), mai mult decât codul pentru “instalatiile de operare”, care nu sunt specifice variabilei Activitatea
fizicã efectivã în momentul accidentului (conceptul de ajustare este codificat folosind variabila Activitatea
desfãsuratã - cod 52 “ajustare” – si Agentul material asociat, indicând masina).
30-39 Conducerea sau prezenta la bordul unui echipament de lucru sau mijloc de transport
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când victima transportã sau mânuieste echipamente, în maniera pentru
care acestea au fost concepute. Codurile acoperã echipamentele motorizate de transport, dar si echipamentele
care sunt folosite prin puterea muscularã, de ex. roabã.
Discutii
Acest grup de coduri acoperã conducerea oricãrui tip de vehicul motorizat(tractor, masinã, barcã cu motor,
aeroplan, etc.), sau nu (bicicletã, roabã, bãrci nemotorizate, etc.) sau fiind la bordul oricãruia dintre aceste
vehicule. Aceste coduri se aplicã si pentru conducerea echipamentelor mobile, prin manipulare (de ex.
motostivuitor), indiferent dacã sunt motorizate sau nu. Pe de altã parte, toate echipamentele fixe sunt privite
ca masini fixe si codificate în seria de coduri 10.
Folosirea unui scripete pentru alimentarea unei masini, este codificatã cu 11; operarea unei benzi rulante care
transportã materiale, este codificatã tot cu 11, ca si o bandã transportoare, fixatã pe un echipament de lucru.
Folosirea unui motostivuitor, considerat a fi mobil, va fi codificat 31 sau 32, depinzând de cazul în care este
sau nu motorizat. Prezenta, ca pasager, la bordul unui mijloc de transport (autobu, avion, tren, barcã, etc.),
motorizat sau nu, dar mobil (în miscare) sau fixat (stationar), trebuie codificat 33.
40-49 Mânuirea obiectelor

Aceste coduri trebuie utilizate atunci când persoana rãnita tinea sau mânuia ceva.
Posibilitatea în care masina, instrumentul sau echipamentul a fost utilizat în alt mod decât a fost construit,
trebuie, de asemeni, luatã în considerare. O daltã poate fi folositã pentru mutarea unui obiect, caz în care
Activitatea fizicã efectivã este codificatã 21; oricum, dacã este folositã pentru orice altceva, decât pentru
destinatia pentru care a fost construitã, se utilizeazã 40-49, de exemplu dacã este aruncatã (44), folositã
pentru deschiderea unei sticle de bere (45), sau simpla tinere în mânã (41), etc.
Discutii
Codul 41 se aplicã atunci când victima tine un obiect în mânã, sau când atinge cu bratul si apucã ceva (un
obiect din codul 67, “miscare în jurul unui punct” , când victima nu prinde obiectul).
Aceastã activitate nu trebuie sã fie confundatã cu cãrarea unui obiect, codificatã 50-59. Un numãr de indicatori
permit sã se facã distinctia între aceste douã actiuni:
– în primul rând, manipularea legatã de transport tinde sã aibã loc “înainte” (sau “dupã”), mai mult decât “în
timpul” transportului. De exemplu, prinderea în mâini a unui trunchi cu intentia de a fi mutat, lucrãtorul s-a
rãnit în timpul primei faze a acestei activitãti, prin þaiere cu un obiect sau cu o piesã ascutitã pe care o
tinea în mânã pentru urmãtoarea fazã. Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului este codificatã de
“scãparea din mânã, apucarea, prinderea, etc.” 41. Dar dacã, dupa scãparea din mânã, victima se rãneste
ridicând trunchiul, Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului se aflã sub codul 51 “transport vertical”.
– În al doilea rând, la fel ca miscarea cu obiecte în mânã, trebuie folosit codul 41, dacã este transportat un
obiect mic. În acest caz, mãrimea sau greutatea obiectului este indicatorul care permite sã se facã
distinctia între mânuirea obiectelor “mici” si transportul obiectelor “mari” sau a încãrcãturilor “grele”. Deci,
Activitatea fizicã efectivã în momentul accidentului, în cazul în care lucrãtorul mutã o surubelnitã în
imediata vecinãtate si se rãneste singur cu acest instrument va fi codificatã 41 (sau 61 dacã se afla în
mers cu instrumentul). Dar dacã, în timpul accidentului, el mutã o cutie de carton plinã, codul va fi 51,
dacã mutarea este verticalã, 52 dacã este orizontalã, sau 53 dacã victima transportã o încãrcãturã în timp
ce merge.
În acelasi mod, mânuirea nu trebuie confundatã cu “lucrul cu instrumente actionate manual” (codurile 20-29).
Si aici numãrul indicatorilor poate fi folosit pentru a face distinctia între aceste douã activitãti:
– Activitatea desfãsuratã poate fi aceeasi (reparatii, cod 52), Activitatea fizicã efectivã – manualã –diferã.
Sarcina poate fi îndeplinitã cu un instrument actionat manual, de ex. surubelnitã (cod 21) sau numai cu
mâinile (cod 42).
– În ambele cazuri, trebuie sã aibã un instrument în mânã, de ex. surubelnitã, dar în cazul în care persoana
o foloseste pentru însurubare (cod 21), în cazul în care, în momentul accidentului, persoana tine, dar nu
foloseste instrumentul, se codificã diferit(cod 41).
Tinerea obiectelor nu se limiteazã la o mânã, sau la amândouã mâinile, ci include si alte parti ale corpului ,
de ex. picioarele.
50-59 Transportul cu mâna

Acest grup de coduri se aplicã atunci când unul sau mai multe obiecte sunt transportate folosind numai
bratele, fãrã a utiliza alte tipuri deechipamente de transport. Directia în care obiectul este transportat, dicteaza
asupra codului ce trebuie utilizat. Codul 51 este folosit pentru miscarea verticalã, cum ar fi stivuirea, codul 52
este folosit pentru miscãri orizontale, cum ar fi împingerea unei masini în garaj, si codul 53 aplicat atunci când
se carã ceva în mânã sau în brate, cum ar fi cãrarea unui pacient în patul sãu, sau într-un scaun, sau
transportul unei cutii dintr-un loc în altul.
Diferenta între codurile 40 si 50, folosind cazul unui mecanic ce schimbã o roatã de masinã într-un garaj.
Când, dupã scoate dispozitivul de sigurantã, mecanicul prinde roata, codul este 41 “tinere în mâini, apucare”.
Odatã ce roata a fost mutatã, de pe pinion, a fost lãsatã pe pãmânt, codul fiind 51 “transport vertical”. Acest
cod indicã diviziunea de deplasare verticala în jos. Când roata este repusã pe pinion, actiunea de ridicare este
codificatã 51. Odatã roata montatã, sarcina intrã sub codul 43.
60-69 Miscare
Aceste coduri trebuie folosite când persoana rãnitã era în miscare în momentul producerii accidentului.
Discutii
Codul 61 se aplicã numai când victima se aflã în miscare sau avanseazã pe propriile picioare (mers sau
alergare cãtre sau înapoi), chiar dacã intentia era doar sã facã un pas. De asemeni, se aplicã atunci când
merge sau aleargã în sus sau în jos, pe scãri de exemplu.
Codul 62 se aplicã atunci când victima urcã sau coboarã dintr-o masinã sau tren, cabina unei masini, sau o
piesã a unui echipament de lucru.
Codul 63 trebuie folosit când victima se deplaseazã prin sãriturã, salt, în timp ce codul 64 se aplicã atunci
când victima merge de-a busilea, se catãrã pe o scarã, copaca sau funie.
Codul 67 se aplicã atunci când victima îsi miscã mâinile sau picioarele într-un loc, se rotesc în jurul sau îsi
înaltã capul fãrã a-si schimba locul, sau alte miscãri mai complexe, fãrã miscarea realã din loc, de ex. indicând
ceva, spãlându-se, îmbrãcându-se/ dezbrãcându-se. Acest cod trebuie, de asemeni, sã fie folosit când victima
încearcã sã prindã ceva (un obiect), dar nu reuseste. În eventualitatea în care victima ridicã sau prinde
obiectul, codul este 41.
70 Prezenta
Acest cod este folosit numai atunci când persoana rãnitã nu fãcea fizic nimic altceva decât sã fie prezentã în
punctul de lucru: stã pe un scaun, asistã la o sedintã, discutã cu un client, mãnâncã la masã, etc.
Prezenta la bordul mijloacelode transport, oricum, este codificatã 33. În mod asemãnãtor, o persoanã care se
joacã cu un copil, într-o grãdinitã sau scoalã, sau cautã un pacient într-un spital este codificatã specific, pentru
variabila Activitatea fizicã efectivã. De exemplu, apucarea unei jucãrii (41), cãrarea unui copil obosit sau
bolnav (cod 53), ridicarea unui pacient din pat (cod 51), etc.
19. Abaterea
Definitie
Clasificarea abaterilor descrie evenimentul anormal, cum ar fi pierderea totalã sau partialã a controlului asupra
unei masini, sai prãbusirea a/ peste ceva.
Asemãnãri
Dacã existã câteva evenimente care se succed, trebuie sã se considere ultima abatere (abaterea cea mai
apropiatã în timp de Contact – Modalitatea de rãnire). Sã ne imaginãm cazul unui laborant care mânuieste o
solutie toxicã într-un recipient din sticlã. Laborantul varsã o picãturã (Abaterea 44 “pierderea controlului (total
sau partial) asupra obiectului”). Recipientul se sparge (Abaterea 32 “spargerea, explodarea, despicarea unui
lemn, sticlã, metal, piatrã, plastic, altele”). Produsul toxic este deci vãrsat si victima este împroscatã
(Abaterea 22 “stare lichidã – scurgere, prelingere,curgere, împroscare”, cauzând arderi (Contact – Modalitatea
de rãnire 16 “contact cu substante periculoase – pe sau prin piele sau ochi”). Existã trei abateri succesive la
fel de grave, dar numai ultima (cod 22) va fi folositã ca fiind cea mai apropiatã de contact. Este logic, deoarece
împroscarea cu o substantã periculoasã, a provocat arsuri victimei.
Nomenclatorul Abaterilor este organizat în urmãtoarele grupe:

Grupele 10-30 Abaterea de la controlul persoanei rãnite, datoratã în principal, problemelor cu
echipamentul de lucru.
Grupele 40-50 Piederea partialã sau totalã a controlului asupra a ceva (inclusiv prãbusiri).
Grupele 60-70 Miscãri ale corpului .
Grupele 80 Victima, altã persoanã sau un animal, este parte activã a accidentului.
Clasificarea trebuie sã fie clarã, pentru fiecare motiv, codificat ca “voluminos, greoi, echipament neadecvat”,
care reiese din aceastã clasificare.
10-19 Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, foc

Acest cod trebuie folosit în cazul evenimentelor electrice (inclusiv electricitate staticã), explozii sau foc. Sunt
incluse toate tipurile de descãrcãri electrice, inclusiv socuri cauzate de electricitatea staticã.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã un arc electric, conducând la contactul indirect
cu curentul electric (inclusiv fulger). Victima nu este în contact direct cu Agentul material, care functioneazã
normal, sau nu.
Codul 12 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã contactul direct cu un obiect sau o instalatie a
direct care nu functioneazã normal. În acest caz victima vine în contact direct cu agentul material.
Agentul material codificat, este un material prin care trece curentul electric. Corespunzãtor, pentru explozie si
foc, agentul material este obiectul care explodeazã sau se aprinde.
Aceastã grupã nu trebuie sã fie folositã dacã ultima Abatere este o vaporizare, fum, etc., când se utilizeazã
codurile 20-29.
20-29 Abaterea prin inundare, rãsturnare, scurgere, revãrsare, vaporizare, emisii

Aceastã grupã trebuie sã fie folositã când abaterea se datoreazã scurgerii, vaporizãrii sau emisiei de gaze,
lichide, vapori sau particule de praf etc. care nu vin în contact cu oamenii.
Discutii
Codul 22 trebuie sã fie folosit când abaterea se datoreazã lichidelor sau substantelor pulverizate sau scurse;
codul 23 se aplicã atunci când existã o emisie de vapori(aburi). Codul 24 trebuie sã fie folosit numai în cazul
particulelor fine de praf sau alte particule, dar nu din piatrã sau ceva asemãnãtor, codul 21 sau unul din
codurile 40-49.
30-39 Spargerea, explozia, despicarea, alunecarea, prãbusirea Agentului material

Grupa este, în principal, folositã pentru a acoperi alunecarea, prãbusirea unei structuri, etc., evenimentul fiind
în afara controlului victimei.
Discutii
Codurile 31-32 trebuie folosite unde Abaterea constã In schimbarea formei fizice a Agentului material.
Codurile 33-34 trebuie folosite în cazurile alunecãrii, prãbusirii unei structuri, care nu tin de controlul victimei.
Codul 33 trebuie folosit în cazul cãderii obiectelor, la un nivel inferior, de ex. o etajerã(raft) sau o macara.
Victima este stationara, cu privire la Agentul material, care cade peste ea. Dosarele care nu sunt asezate bine
în raft se balanseazã si cad asupra capului victimei când aceasta deschide usa dulapulului se codificã la
Abaterea 33.
Codul 34 trebuie folosit în cazul în care baza (de ex. pãmânt, pietris sau esafodaj) sau obiect (de ex. scarã
rulantã) pe care victima alunecã (pãmânt, pietris sau esafodaj) sau cade (scarã rulantã). Existã situatii în care
victima se apleacã si cade. Acestea sun codificate prin Abaterea 34. O scarã rulantã care se rupe este
codificatã 31 (“ruperea materialului – la sudare, la jonctiune”).
Codul 35 este folosit când un Agent material cade pe victimã în timp ce rãmâne la acelasi nivel cu
aceasta.aceasta este codificarea pentru cãderea Agentului material la acelasi nivel. De exemplu, o piesã de
mobilier care cade peste victimã. Când piesa de mobilier este mânuitã sau mutatã, se codificã 44 “pierderea
controlului (total sau partial) asupra obiectului”.
40-49 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unei masini, mijloc de transport sau echipament de lucru,
instrument, obiect sau animal
Aceste coduri trebuie folosite când victima sau altã persoanã pierde controlul asupra unei masini, instrument,
mijloc de transport, sau echipamente de lucru, în timpul mânuirii, operarii sau transportului. Victima sau alta
persoanã nu a avut suficient control asupra Agentului material în discutie. Pierderea controlului poate fi totalã
(fãrã posibilitatea reabilitãrii) sau partial (limitat, dar conducând la rãnire, sau care este reabilitat în timp, însã
prea târziu sã se previnã rãnirea). De exemplu, dacã un autocamion ia o curbã în vitezã prea mare, soferul
fiind rãnit, este o pierdere totalã a controlului, codificatã 42. În schimb, un lucrãtor a cãrui surubelnitã, alunecã
din dispozitivul de fixare , fãrã sã cadã, reprezinta o pierdere“partialã” a controlului asupra instrumentului; cu
toate acestea, dacã mâna lucrãtorului se miscã împotriva obiectului de însurubat, cauzând o ranã, se
utilizeazã codul 43. La fel, când o persoana ce duce o cutie, aceasta îi alunecã din mâini, o opreste cu
genunchii si recapãtã controlul, însã se rãneste la mânã sau la picior, aceasta este o pierdere partialã a
controlului, sub codul 44.
Discutii
Codul 41 trebuie folosit în cazul pornirii accidentale a masinii, sau operarea acesteia printr-o actiune sau o
miscare involuntarã. Se aplicã, de asemeni, pieselor de lucru, pierderea unei piese, sau aruncarea unei
componente a masinii , sau o altã miscare, realizatã într-o manierã neasteptatã. De exemplu, o aschie de
lemn sare din fierãstrãul circular (un motiv asemãnãtor se codificã 43) sau un o roatã de polizor care lucreazã
azvârle span din metalul polizat. Trebuie utilizat si în cazul asezãrii anormale a materiei prime în masina de
lucru, a Agentului material propriu-zis, fãrã ca o actiune umanã sã fie cauza, cum ar fi o abatere cauzatã de o
piesã uzatã.
Codul 42 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã pierde total sau partial controlul asupra mijloacelor
de transport , sau asupra echipamentelor de lucru. Acest cod este folosit pentru pierderea totala sau partialã a
controlului asupra oricãrui tip de mijloc de transport, fie acesta manual, mecanic sau automatic. De exemplu,
în cazul mijloacelor de transport, un camion derapeazã pe gheatã si loveste o masinã de postã care circula
normal din directia opusã. Codul 42 se aplicã pentru ambii conducãtori de camioane. Dar, în cazul postasului,
care s-a oprit pe sosea pentru a expedia corespondenta, tocmai pe o bandã de unde nu poate fi vãzut la timp
de cãtre conducãtorul camionului, si este lovit de camionul care conducea normal, neputând fi evitat, codul
Abaterii pentru ambii conducãtori de mijloace de transport va fi codul 85. În acelasi mod, un tractor lovit într-un
astfel de caz, este codificat 42. Dacã, pe de altã parte, pierderea totala sau partialã a controlului implicã
articolele transportate, de ex. un obiect care cade din scripete, este codificat cu codul 33 .
Codul 43 trebuie folosit în cazul unui instrument actionat manual (motorizat sau nu) scapã total sau partial de
sub controlul victimei sau unei alte persoane sau este azvârlit, cauzând rãniri.
Codul 44 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã scapa un obiect, cum ar fi un ciocan sau o trusã
cu instrumente cuiva pe picior. Acesta este cazul care provoacã o leziune victimei. Trebuie privitã ca o
pierdere totalã sau partialã a controlului asupra Agentului material. Când o piesã de mobilier, o masinã
nepusã în functiune este transportatã, sau un teanc de hârtii alunecã din bratele victimei, se aplicã codul 44.
Acest cod este folosit si când Agentul material alunecã din mâinile victimei. Pe de altã parte, dacã obiectul
cade si se sparge, cauzând cioburi care rãnesc victima, codul corect este 32.
Pierderea totalã sau partialã a controlului asupra unui animal (cod 45) , înseamnã cã victima este rãnitã de
cãtre un animal. Animalul în cauzã trebuie scãpat de sub controlul stãpânului, paznicului sau transportatorului.
50-59 Alunecare sau pas gresit – urmatã de cãdere

Codul 51 se utilizeazã atunci când persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade la un nivel mai
mic, relativ la pozitia victimei înainte de evenimentul anormal. Acest cod este folosit si pentru distanta de
cãdere, si dacã persoana este pe scaun, pe o scarã rulantã în stationare, esafodaj sau scãri imobile.
Codul 52 se aplicã atunci când persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade la acelasi nivel,
relativ la pozitia victimei înainte de evenimentul anormal. Acesta include si teren accidentat. Oricum, codul 52
implicã întotdeauna cãzãturi si codul 75 trebuie utilizat când victima nu cade, dar calcã gresit, cauzându-si o
dislocatie sau luxatie (leziune internã).
Când vicima este rãnitã prin cãderea altei persoane (Abaterea), se aplicã codul 59.
Notã preliminarã pentru folosirea codurilor 60-69 si 70-79

Trebuie sã se facã o distinctie între miscarea corpului, fãrã producerea unei leziuni fizice si miscarea corpului
care provoacã o leziune fizicã, prin evaluarea gradului de efort fizic ce a fost depus de cãtre victimã în
momentul Abaterii. De exemplu, în cazul “cãlcat pe un obiect ascutit” (cod 61), efortul este normal, în timp ce
în cazul “urcare, transportare” (cod 71), când se carã o încãrcãturã, acestea necesitã efort muscular mare.
Un efort mai mare decât cel normal, nu se restrânge la mânuirea unei sarcini(încãrcãturi), ci include si
actiunile proprii ale unei persoane, de ex.o ranã cauzatã stând în picioare, sau prin rotire împrejurul corpului.
Codurile corecte selectate prin aplicarea metodei grupului de indicatori:

- primul indicator se referã la efortul muscular implicat,
- al doilea indicator se referã la faptul dacã leziunea este internã sau externã,
- al treilea indicator este legat de prezenta sau absenta Agentului material al Contactului- Modalitãtii de
rãnire.
Un efort muscular substantial sugereazã utilizarea grupei de coduri 70. Leziunile externe - grupa 60, leziunile
interne grupa 70. Absenta Agentului material al Contactului – Modalitãtii de rãnire este adesea înscrisã grupa
70.
60-69 Miscarea corpului fãrã rãnirea fizicã (coducând la leziuni externe)

Aceste coduri trebuie utilizate atunci când miscarea propriului corp, care nu a implicat un effort fizic
suplimentar, conduce(in general) la leziuni externe. Miscarea poate fi voluntarã sau involuntarã.
Mersul pe jos, acoperit de codul 61, nu necesitã un effort suplimentar si este de regulã o miscare voluntarã, ca
si asezatul în genunchi(cod 62), care nu are nevoie de prea mult efort. Este necesarã evaluarea efortului
implicat mai mult decât faptul dacã miscarea ese voluntarã sau involuntarã. Cãlcatul pe un obiect ascutit
cauzeazã o leziune externã si este codificatã sub codul 61.
Un exemplu pentru codul 62 este atunci când victima se loveste la genunchi de birou, în timp ce stãtea pe
scaun. Este tot o miscare voluntarã fãrã efort, care conduce la o leziune externã.
Miscarea acoperitã de codul 63 este involuntarã în cele mai multe cazuri, dar aceastã consecintã, care nu
cere efort (rezistenta la effort nu este luatã în considerare) conduce la leziuni externe. Codul 63 acoperã
conceptul de cãrãre a ceva în brate, pentru un moment, deci aducerea unei pãrti a corpului în contact cu
Agentul material care cauzeazã leziunea.
Codul 64 acoperã cazurile în care victima îsi cauzeazã singurã leziuni, fãrã implicarea unei alte persoane; nu
este necesar pentru ca agentul material sau o altã persoanã sã fie implicate în Abatere. Se includ cazurile în
care leziunea cauzatã prin necoordonarea miscãrilor corpului este externã. În general, aceasta implicã
prezenta Agentului material al Contactului – Modalitatea de rãnire , de ex. victima se ciocneste cu un obiect,
se apleacã sau se roteste, cauzând o vânãtaie sau o ranã externã.
Un alt caz în care este utilizat codul 64 este acela în care pozitia inadecvatã a unui picior sau a unei mâini a
persoanei în cauzã sau a unui obiect cauzeazã o leziune, de ex. atingerea unei farfurii fierbinti în bucãtãria
unui restaurant. Sau, aruncarea neglijentã la cosul de gunoi a unui obiect tãios este codificatã 64 în conditiile
unei Abateri 52 - pentru Contact. Un exemplu ar putea fi si acela în care o infirmierã care, mergând pe lângã
cutia cu deseuri, se înteapã cu o seringã ce era în cutie. În acest caz codificarea Agentulului material al
Abaterii , dacã aceasta existã, si în plus, Agentul contactului, pot fi utilizate pentru prevenirea accidentelor de
muncã determinate de simla miscare a persoanei. Agentul material pentru Contact va fi farfuria fiebinte (10.04)
sau seringa (06.14). Pentru Abatere, nu existã un obiect asociat cu miscarea lucrãtorului care atinge farfuria
în bucãtãrie, cu o simplã miscare a mâinii. Pe de altã parte, în cazul infirmierei, miscarea (care merge prea
aproape de cutia de deseuri, conducând la atingerea seringii) este asociatã cu Abaterea, codificatã19.01.
Actiunea preventivã va conduce atunci la o evaluare gresitã, inoportunã si care nu concordã miscãrilor în
bucãtãrii, fie cã lucrãtorul avea sau nu un obiect în mânã. În spitale, manipularea obiectelor contaminate,
trebuie fãcutã cu atentie, precum si obiectele care nu sunt manevrate, dar care sunt în vecinãtate si pot
cauza o ranã unei persoane, care este atentã numai la obiectul pe care îl tine în mânã.
Alte exemple de utilizare a codului 64, cu sau fãrã Agent material asociat: un spãlãtor de geamuri îsi schimbã
pozitia si este prins între perete si fereastã; în timpul manevrãrii unei masini de curãtat, un lucrãtor îsi striveste
piciorul între palete – Agentul material asociat: masina de curãtat, cod (09.04); în timpul curãtãrii unui fiset, o
persoanã se taie în dispozitivul de închidere a fisetului.
70-79 Miscarea corpului sub sau cu o solicitare fizicã (care conduc, în general, la leziuni interne)
Aceste coduri trebuie folosite numai în cazurile miscãrilor care implica un efort fizic, din partea victimei, mai
mare decât cel normal. Acest lucru presupune cã victima se rãneste singurã, fãrã implicarea unui factor
extern.
Ar exista un Agent material extern, sursa efortului fizic suplimentar care determinã solicitarea fizicã. Exemplu:
când o persoanã suferã o leziune muscularã, în timp ce manipuleazã un obiect(greu), sau duce o încãrcãturã,
de ex. o ridicã (71), o împinge sau o trage (72), o aseazã jos (73), se roteste sau se întoarce cu încãrcãtura în
brate (74), sau calcã gresit, fãrã sã cadã (75).
În aceste cazuri primul indicator este efortul muscular depus pentru mânuirea Agentului material, iar al doilea
este producerea leziunii interne.
Oricum, codurile 70-79 sunt folosite si când Agentul material al Abaterii nu existã, deci nu poate fi sursa unui
efort fizic suplimentar. Solicitarea fizicã poate fi direct internã. Exemplu: o persoanã care suferã o leziune a
sistemului muscular în timp ce stã în picioare (71), se apleacã (73), se roteste (74) sau calcã gresit în timp ce
merge înainte (sau cu spatele), fãrã sã cadã (75) (vezi diferentele dintre codurile 52 si 75, prezentate mai
sus), de ex. o miscare gresitã cauzeazã o leziune internã, fãrã sã ducã o încãrcãturã sau sã manipuleze un
obiect. Toate aceste actiuni se referã la “miscãri gresite”. Al treilea indicator va fi absenta Agentului material
al Contactului – Modalitãtii de rãnire.
80-89 Socuri provocate de înghet, violentã, agresiune, amenintare, prezentã

Aceste coduri trebuie utilizate când victima este expusã violentei psihice sau experientelor traumatice, de ex.
jefuirea unei bãnci, violenta intentionatã sau neintentionatã, stress.
Discutii
Codul 81 trebuie utilizat pentru surprindere sau soc, fãrã contact fizic.
Codul 82 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau violentã, din interiorul
companiei.
Codul 83 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau violentã, din exteriorul
unitãtii de lucru (jefuire, clienti furiosi, etc.). Violenta poate proveni si ditre elevi(la scoalã) sau intre pacientii
unui spital.
Codul 84 se aplicã în cazurile în care este implicatã violenta animalelor sãlbatice sau a celor
nesupravegheate.
Codul 85 trebuie aplicat numai dacã Abaterea este atunci când victima, sau o a treia persoanã se aflã într-un
moment nepotrivit, într-n loc nepotrivit. Acest fapt sugereazã cã victima, sau a treia persoanã “face ceva
neasteptat” (stã în vecinãtatea unei masini, stã pe mijlocul strãzii sau pe calea feratã, si o masinã sau un tren
trece absolut normal chiar prin acel loc. Dacã accidentul poate fi codificat mai precis, pe baza altei surse de
date referitoare la Abatere, acest lucru trebuie realizat.
21. Contactul – Modalitatea de rãnire

Definitie
Clasificarea pentru Contact – Modalitatea de rãnire (actiunea care conduce la rãnire) descrie modul în care
victima a fost rãnitã si cum aceasta vine în contact cu obiectul care a cauzat leziunea. De exemplu: cãderea
pe pãmânt sau pe podea (31) sau contactul cu un obiect tãios (de ex. un cutit) (51).
Asemãnãri
Trebuie considerat Contactul – Modalitatea de rãnire care conduce la leziunea cea mai gravã.
Clasificarea urmãreste structura indicatã mai jos:

10-29: leziuni diverse, provocate de surse nemecanizate (otrãvuri, temperaturi ridicate/scãzute,
electricitate, asfixieri);
30-69: leziuni diverse, provocate de surse mecanizate;
70-79: leziuni diverse, provocate de solicitãri fisice sau psihice;
80-89: leziuni diverse, provocate de animale sau oameni.
10-19 Contactul cu curentul electric, temperatura, substante periculoase

Aceste coduri trebuie utilizate atunci când curentul electric, temperatura sau substante periculoase cauzeazã
o leziune. Aceastã grupã trebuie folositã si când factorul determinant al leziunii este intensitatea curentului
electric.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit de asemeni, când victima vine în contact cu un arc electric si suferã un soc electric,
sau suferã o arsurã din cauza temperaturii foarte ridicate a mediului(arsitã). Obiectul, de ex. instrumentul care
vine în contact cu curentul electric, un cleste sau o pensetã, este codificat ca Agent material, si nu curentul
electric.
Codul 12 trebuie folosit când victima vine în contact direct cu un obiect prin care trece curentul electric (fiind
sau nu în stare normalã de functionare).
Codurile 11 si 12 se aplicã atunci când intensitatea curentului electric este factorul determinant al leziunii.
Codul 13 se aplicã atunci când temperatura unui obiect/mediu cauzeazã leziunea. Factorul determinant al
leziunii este temperatura obiectului/ mediului cu care victima vine în contact. Agentul material codificat, va fi
obiectul aprins sau care a provocat flama, de ex. petrol aprins, lemn aprins, o masinã în flãcãri, etc.
Codul 14 se aplicã atunci când victima vine în contact cu un agent care provoacã degerãturi, indiferent dacã
agentul este atins sau nu. Acesta poate fi aer rece, apã, oxigen lichid, etc. Agentul material asociat este
obiectul rece.
Codurile 15-17 se aplicã atunci când o substantã chimicã sau biologicã, sau proprietãtile acestor substante,
cauzeazã leziunea. Leziunile nu sunt codificate în conformitate cu modul în care se produc, de ex. prin
inhalare; prin contact cu pielea; pe cale digestivã, prin înghitire. Pe de altã parte, praful nu este direct
dãunãtor, însã dacã acesta intrã în ochi, fiind proiectat de un instrument de lucru (de origine mecanicã) este
codificat prin codul 41 Contact, si nu prin codul 16.
20-29 Inundare, scufundare, sufocare

Codurile trebuie folosite atunci când victima este în imposibilitatea de a se oxigena, rezultând asfixierea. Lipsa
oxigenului poate sã conducã la moarte. Aceastã gupã este folositã atunci când lipsa oxigenului este factorul ce
cauzeazã leziunea.
Discutii
Codul 21 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de scufundare într-un lichid, apã de exemplu.
Agentul material asociat codificat este lichidul sau, dacã acesta nu este specificat, agentul material asociat va
fi “recipientul” în care se afla lichidul (în care s-a scufundat vicima).
Codul 22 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de sufocarea provocatã de un corp solid, care nu
permite oxigenarea victimei(pãmânt de exemplu). Agentul material asociat codificat este substanta cu care
vicima este sufocatã.
Codul 23 se aplicã atunci când sufocarea este provocatã de vapori, gaze sau altceva care nu permite victimei
sã respire( de ex. o pungã de plasic prinsã pe fatã). Agentul material asociat codificat este gazul, vaporii sau
orice altceva, care au provocat sufocarea.
Aceste coduri nu pot fi aplicate atunci când proprietãtile chimice ale vaporilor sau gazelor determinã leziunea;
substantele, prin proprietãtile pe care le au, devin toxice, caustice (corozive) sau periculoase; dacã otrãvirea
sau arsurile chimice provocate de aceste substante sunt cele mai grave leziuni, în acest caz, trebuie utilizate
codurile 15, 16 sau 17 “Contact cu substante periculoase”.
31-39 Impactul orizontal sau vertical cu un obiect stationar (victima fiind în miscare)
Aceste coduri trebuie trebuie utilizate când victima este în miscare, iar obiectul care provoacã leziune este
stationar. Victima trebuie sã fie în miscare orizontalã sau verticalã.
Codul 31 trebuie utilizat când cauza producerii leziunii este miscarea verticalã a victimei (Abaterea este o
cãdere). Distanta de cãdere nu este relevantã. Acest cod se aplicã si când victima cade (Abaterea) si când
factorul ce determinã leziunea (Agentul material al Contactului) este obiectul care loveste victima, de ex. un
scaun.
Codul 32 trebuie utilizat când victima se ciocneste de ceva care nu este în miscare, cum ar fi o masã. Victima
este în miscare orizontalã, Agentul material codificat este masa. Un alt caz este acela al unui sofer de camion
care loveste un copac sau un vehicul stationat.
40-49 Lovirea de un obiect în miscare, coliziunea

Aceste coduri trebuie utilizate atunci când obiectul ce produce leziunea este în miscare sau se ciocneste cu
victima. Codurile 41-44 sugereazã cã victima este stationarã, sau nu se miscã în raport cu variabila Contact-
Modalitatea de rãnire. Cu alte cuvinte, coliziunea se datoreazã numai miscãrii obiectului. Pe de altã parte,
codul 45 sugereazã o coliziune care implicã atât miscarea obiectului, cât si a victimei, în momentul impactului.
O coliziune între douã vehicule în miscare este codificatã sub codul 45. Accidentele rutiere sunt codificate
adesea cu codurile 44 sau 45. Obiectul este de regulã, un vehicul (oricum, pentru soferul vehicolului care
loveste un obstacol stationar, un perete sau un vehicul stationat, codul este 32, iar accidentele, în care sunt
implicati pietoni loviti de vehicule, cad sub incidenta codurilor 60-69).
Discutii
Codul 41 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în miscare, în aer (de ex. proiectat de o
masinã), dar nu de obiect care cade vertical. Acest cod se mai foloseste si atunci când victima este lovitã de
o usã lãsatã neînchisã de o altã persoanã, care tocmai a intrat/iesit. Obiectul poate fi foarte mic (de ex. un
span de metal sau piliturã de fier), vezi comentariul de la codul 16.
Codul 42 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în cãdere verticalã(Abaterea)dar nu este un
obiect aflat în miscare, în aer. Exemplu: o cãrãmidã cãzând de la înãltime.
Codul 43 se utilizeazã în cazurile în care victima se loveste sau este lovitã de un obiect care se întoarce ca
urmare a efectului de recul. Exemple: crengi, elastic, etc.. Acest cod se aplicã si atunci când obiectul se
balanseazã ca un pendul.
Codul 44 trebuie folosit, în mod normal, atunci când victima este lovitã de un obiect în alergare sau în
rostogolire. Exemplu: echipamente pe roti sau vehicule.
Codul 45 se utilizeazã în cazurile în care atât victima, cât si obiectul sunt în miscare. O coliziune este un
impact între o persoanã si un obiect miscându-se în aceeasi directie, sau în directie opusã; acest cod se
aplicã si când douã persoane sau douã vehicule se lovesc unele de altele.
50-59 Contactul cu un Agent material tãios, ascutit, greu sau rugos

Aceste coduri trebuie utilizate când principalul motiv pentru un obiect care provoacã o leziune este faptul cã
obiectul este tãios, ascutit sau greu, si nu faptul cã persoana rãnitã a fost lovitã de acel obiect.
Discutii
Codul 51 trebuie folosit atunci când victima suferã o tãieturã provocatã, de exemplu, de un cutit sau de o
margine tãioasã.
Codul 52 trebuie folosit atunci când victima se înteapã cu un obiect, de ex. un ac sau un poanson.
Codul 53 trebuie folosit în cazurile în care victima suferã o zgârieturã sau o juliturã din cauza unui obiect rugos
(grãtar, smirghel, sipcã de lemn, etc.). Un Agent material greu – inflexibil din cauza masei sale sau a densitãtii
- se caracterizeazã prin faptul cã nu poate atenua sau absorbi socul din momentul contactului.
60-69 Prindere(sub), strivire, etc.

Aceste coduri sunt utilizate atunci când forta, mãrimea, greutatea, presiunea sau viteza unui obiect sau a unei
masini reprezintã factorul care determinã leziunea. Exemple: o apãsare care stiveste victima (sau un membru
al victimei), un container greu care striveste victima (sau un membru al victimei) sub greutatea sa, un tractor
care striveste victima între roti, o masinã în urcare, ce întoarce si loveste pe stradã un lucrãtor.
Discutii
Codul 61 se utilizeazã atunci când victima a fost prinsã sau de un obiect mobil. Acesta poate fi o parte a unei
masini sau orice altceva. Agentul material codificat va fi obiectul în miscare (sau partea în miscare a
obiectului), de ex. o masinã (sau o componentã a masinii), un motor, sau o curea (de care este agãtat un
cârlig). Agentul material va fi obiectul care prinde sau striveste victima.
Codul 62 trebuie folosit atunci când victima este strivitã pe o suprafatã (podea, sosea). Codul 62 sugereazã si
anumite miscãri verticale. De exemplu: strivit de o masinã, strivit de o dalã de beton, etc. Agentul codificat va
fi obiectul în miscare (sau orice parte în miscare a obiectului), de ex. o masinã (sau o roatã a masinii). Acest
cod implicã deci, douã obiecte, dar numai obiectul care striveste victima trebuie codificat ca Agent material.
Dacã victima este strivitã de o masinã, trebuie codificatã “masina” si nu “soseaua sau suprafata”.
Codul 63 trebuie folosit atunci când victima este strivitã între un instrument de lucru, aflat în uz, si orice
altceva , de exemplu între o masinã de gãurit si perete, sau între un container si o masinã. Codul 63
sugereazã miscãri orizontale. Agentul material codificat va fi instrumentul de lucru în uz si care este, deci, în
miscare, (sau partea în miscare a obiectului), de ex. masina de gãurit din exemlul de mai sus. Acest cod se
aplicã atunci când victima este strivitã între douã obiecte, dar numai obiectul care striveste victima este
codificat ca Agent material. De exemplu, dacã victima este strivitã de un perete, de cãtre un camion, trebuie
codificat “camionul” si nu “peretele”.
Codul 64 se aplicã în cazurile în care victima are un membru sau un deget rupt sau strivit. Exemplu: când
degetul victimei este prins si rupt(tãiat) de un instrument tãios sau rotativ.
70-79 Solicitãri fizice sau psihice

Aceste coduri acoperã cazurile de încordare a oricãrui tip de muschi, articulatie, organ sau tesut, cauzate de
miscãri fortate, agenti fizici (zgomot, radiatii, frecare, etc.) sau traume. Actiunea acestora cauzeazã leziuni
externe, care trebuie codificate separat. Numai evenimentele care se produc pe neasteptate sau în mod
accidental, sunt acoperite de acest cod.; expuneri prelungite la solicitãri fizice, care conduc la boli
profesionale.
Dacã existã sau nu un Agent material asociat cu aceste coduri, acest fapt depinde de tipul accidentului. De
exemplu, când o persoanã este iradiatã, Agentul 15.06 trebuie sã descrie Contactul. Un pilot de avion care are
probleme cu auzul, în urma depresurizãrii cabinei, cade sub incidenta Agentului 20.1. Pe de altã parte, cineva
care suferã o întindere, ca rezultat al statului în picioare, fãrã sã ducã un obiect, nu are un Agent asociat
Contactului (Contactul are codul 71, Agentul - codul 00.01). În acelasi mod, dacã nu existã Agent al Contactului ,
atunci când o persoanã calcã gresit si îsi scrânteste glezna (Contactul are codul 71, Agent - codul 00.01).
Codul 73 este legat de socurile psihice, rezultate dintr-o agresiune sau o violentã, sau socuri rezultate ca
urmare a participãrii ca martor ocular la un eveniment, cum ar fi un accident sau alt eveniment de acest gen.
Oricum, dacã leziunea rezultatã dintr-un act de agresiune este o leziune fizicã, în principal, Contactul vine sub
incidenta altui cod cod, de ex.. 50-59 pentru leziuni cauzate de o lamã sau un glonte, sau 83 pentru lovituri
sau agresiuni.
80-89 Muscãturi, întepãturi, etc. (animale sau umane)

Aceste coduri trebuie folosite în cazurile în care factorul determinant al leziunii este o persoana, un animal sau
o insectã.
Discutii
Codul 81 se aplicã atunci când victima este muscatã de o persoanã sau de un animal. Muscãturile de insecte
trebuie codificate cu codul 82, care se aplicã exclusiv pentru întepaturile insectelor periculoase (de ex. viespe)
sau intepãturile de pesti (de ex. scorpioni de mare). Codul 82 nu trebuie confundat cu codul 52 (contact cu un
Agent Material otrãvitor), când cauza leziunii este un obiect otrãvitor.
Agentul material
Definitie
Agentul material asociat cu Activitatea fizicã efectivã descrie instrumentul sau obiectul folosit de victimã în
momentul accidentului. Dacã existã mai multi Agenti materieli asociati Activitãtii fizice efective, trebuie codificat
Agentul cel mai potrivit descrierii accidentului .
Agentul material asociat cu Abaterea descrie instrumentul sau obiectul implicat în evenimentul care se abate
de la normalitate. Dacã existã mai multi Agenti materieli asociati cu (ultima) Abatere, trebuie codificat ultimul
Agent material implicat, cum ar fi, de exemplu, cel mai apropiat moment al contactului.
Agentul material asociat cu Contactul – Modalitatea de rãnire se referã la descrierea instrumentului sau a
obiectului cu care victima vine în contact, sau la modalitatea de lezare psihicã. Dacã existã mai multi Agenti
materieli asociati cu leziunea, trebuie codificat Agentul material legat de cea mai gravã leziune.
Asemãnãri
Trebuie specificat faptul cã existã o singurã listã a Agentilor materiali, pentru toate cele trei variabile
(Activitatea fizicã efectivã, Abaterea, Contactul – Modalitatea de rãnire).
Cei trei Agenti materiali nu nesesitã diferentieri. În practicã, câtiva agenti materiali pot fi asociati cu una sau
mai multe variabile. Deci, este la fel de posibil ca aceeasi variabilã sã corepundã unor Agenti materiali diferiti.
Principalul sistem de codificare este acela cã victima îndeplinea o “activitate ” (Activitatea fizicã efectivã) cu
primul Agent material, al doilea Agent material “comportându-se anormal” (Abaterea) si al treilea Agent
material “care rãneste” victima (Contactul – Modalitatea de rãnire). Cei trei Agenti pot fi diferiti, pot fi identici,
sau pot sã nu existe. Vezi “Discutii generale despre utilizarea codurilor”.
Descrierea grupelor de pe pozitia 1

Codurile 01 - 02 - 03 (clãdiri, constructii si suprafete) sunt utilizate, în principal, în cazurile în care victima cade
sau se loveste.
Codurile de la 04 pânã la 11 (instrumente si masini) trebuie utilizate pentru accidente cauzate de functionarea
defectuasã a acestora, sau pentru leziunile cauzate de aceste mecanisme; Aceste coduri se mai utilizeazã si
asociate cu Activitatea fizicã efectivã, când este cazul.
Diferente între un instrument si o masinã - masinã fixã sau masinã mobilã

Un instrument este un obiect construit special pentru a fi utilizat în acivitãtile de prelucrare a unui material sau
pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru. Acesta poate fi sau nu conectat la o sursã de energie(agenti 06-08).
Poate fi manipulat de o singurã persoanã, cu mâna sau cu corpul, fãrã ca instrumentul sã fie rostogolit sau
tras.
O masinã este un obiect complex, construit pentru a fi folosit în transformarea energiei de care dispune, astfel
încât sã poatã îndeplini o sarcinã de lucru. Conceptul de masinã este legat de energia necesarã pentru
functionarea normalã a acesteia.
O masinã se considerã a fi fixã atunci când nu poate fi deplasatã în timpul functionãrii (grupa 10 agenti) sau
mobilã (grupa 09 agenti), când o singurã persoanã, fãrã ajutorul unei alte persoane sau al unui mecanism
suplimentar, poate sã o deplaseze, folosindu-si propria energie (masinã care functioneazã autopropulsat,
masinã agricolã), prin împingere (masinã pentru curãtenie) sau prin tragere (fierãstrãu), si nu prin “cãrare” în
mânã, sau cu ajutorul corpului.
Echipamentele agricole au codurile 06.09 sau 07.09, dacã acestea sunt manuale sau mecanizate; oricum,
echipamentele care functioneazã autopropulsat (pot fi conduse), cum ar fi o masinã de tuns iarba,
secerãtoare, masini motorizate pentru agriculturã, au codul 09.02.
Toate masinile pentru procesarea si producerea materialelor au codul 10.
Mecanismele de depozitare sunt codificate la pozitia 11.06 , dacã acestea sunt fixe, si la pozitia 11.07 dacã
sunt mobile (transportabile); aceste mecanisme pot fi permanent deschise sau permanent închise sau
presurizate. Codul 11.07 acoperã depozitele mari pentru stocurile de diverse materiale.
Codul 11.09 acoperã containerele mici, inclusiv cele sub presiune, cum ar fi sticlele cu lichide sau cu gaze,
extinctoare, etc. Se aplicã unui singur container. Cantitãtile mari dintr-o singurã încãpere (de pe rafturi, de
exemplu) au codul 14.08.
Codurile 12 si 13 se aplicã mijloacelor de transport; oricum, masinile personale si mecanismele agricole sunt
codificate prin codurile 09.01 si, respectiv 09.02.
Codurile 14 includ materialele de construcii si diverse obiecte utilizate în constructii (14.01); 14.02 acoperã
toate tipurile de masini si componente; codul 14.03 acoperã piesele de lucru, sau pãrti din acestea,
instrumente (inclusiv pãrti si aschii care vin de la acesti Agenti materiali), si codul14.04 acoperã componentele
de asamblare (suruburi, balamale, încuietori, cuie, etc.).
Codul 14.05 include produse sub formã de praf, aschii sau piese. Codurile 14.06 si 14.07 acoperã produsele
din sau pentru agriculturã.
Toate obiectele pastrate în depozite sun codificate 14.08. Codul 14.09 este folosit pentru produsele depozitate
pe role(suluri), cum ar fi hârtie sau cablu.
Codurile 14.10, 14.11 si 14.12 acoperã toate obiectele care constituie o încãrcãturã, transportate prin
intermediul unor mecanisme mecanizate, suspendate cu ajutorul scripetilor, sau actionate manual ,
accidentele petrecându-se din cauza impactului, cãderii sau rãsturnãrii
Codurile 15, 16, 17 si 18 se explicã singure.
Codul 19 (deteriorare) se aplicã atunci când constituientii nu pot fi codificati în codurile 14 - 15 sau 18,
deoarece nu sunt cunoscuti sau sunt mixturi complexe, care nu pot fi dispuse separat. Folosirea termenului de
“încãrcãturã” accentueazã ideea de cantitate mare.
Codul 20 se aplicã atunci când elementele, conditiile meteorologice extreme, cutremurele etc. sunt responsabile de
producerea accidentului.
Clasificare detaliatã
Dacã se doreste, Agentul material poate fi clasificat mai detaliat, la nivelul fiecãrei tãri, utilizând pozitiile 3 sau
4 ale clasificãrii prezentate (vezi Anexa D). Oricum, Eurostat va utiliza numai clasificarea cu douã pozitii.
Mai mult, masinile si instrumentele se codificã pe pozitia a 2-a, în acord cu functionarea lor, si independent de
materialul prelucrat. Folosind clasificarea detaliatã, cu pozitiile 3 sau 4, este posibil, ca acolo unde este
necesar, sã se specifice materialul prelucrat (în principal pentru masinile din grupa 10.02, 10.04 si de la 10.07
la 10.15), sau materialele de împachetat, în cazul masinilor de împachetat (codul 10.16).
A patra pozitie a codului este utilizatã pentru realizarea diferentelor. Pozitia constã în clasificarea 0X, ceea ce
aratã tipul materialului prelucrat, sau 0Y care aratã tipul materialului de împachetat. Codificarea Agentului
material, prin literele X si Y trebuie repusã pe una din literele urmãtoare, depinzând de natura materialului sau
de natura materialului de împachetat. Oricum, pentru unii Agenti materiali, numai un cod este posibil pentru
material/material de împachetat, caz în care se utilizeazã clasificarea directã.
Valoarea codurilor 0X sau 0Y (a patra pozitie) Natura obiectului

0A Piatrã, minerale
0B Metal,
0C Lemn,
0D Cauciuc, plastic,
0E Hârtie, carton,
0F Textile,
0G Piele,
0H Alimente
Exemple
i) un fierãstrãu circular va fi codificat:

10.11 pentru un fierãstrãu electric (codificare cu 2-pozitii)
10.11.01 pentru un fierãstrãu circular (3-pozitii)
10.11.01.0X patru pozitii pentru codificarea unui fierãstrãu circular, oricum acest 0X din final,
nu este utilizat pentru codificarea Agentului material; în schimb, urmãtoarele
coduri sunt utilizate, în functie de natura materialului:
10.11.01.0A pentru un fierãstrãu circular care taie piatrã
10.11.01.0B pentru un fierãstrãu circular care taie metal
10.11.01.0H pentru un fierãstrãu circular care taie alimente.
ii) un malaxor pentru beton cade sub incidenta codului 10.02.15.0A, deoarece este folosit în exclusivitate
pentru beton.
Exemple de codificare a cauzelor si circumstantelor
1) Pentru partea de constructii: un zidar urcã scãrile si calcã pe un cui iesit dintr-o
bucatã de lemn lãsatã la întâmplare.
Variabila Cod Denumire(sumarã)
Mediul de lucru 021 partea de constructii – clãdiri în constructie
Activitatea desfãsuratã 22 Constructii noi - clãdiri
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers, alergat, urcare, coborâre
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Zone pentru urcare, în clãdiri - fixe (scãri)
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.01.00 Scãri
Abaterea 61 Cãlcat pe un obiect tãios
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate - acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.04 Scândurã cu un cui în ea
Contact – Modalitatea de rãnire 52 Contact cu un Agent material ascutit(cui, instrument ascutit)
Agentul material- 2-pozitii 14.04 Componente de asamblare
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.04.02.00 Cuie
2) Într-un spital, o infirmierã îsi rãneste degetul mare de la mânã, astfel: asezând o seringã într-o
cutie , s-a întepat într-un ac, ce era asezat neglijent în cutie.
Mediul de lucru 051 Institutii de sãnãtate, clinici, spitale
Activitatea desfãsuratã 41 Asistentã si ajutor pentru populatie
Activitatea fizicã efectivã 46 Turnare, turnare în, umplere, golire
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachete artizanale, mici si medii, mobile
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.06.00 Ladã de gunoi, container
Abaterea 64 Actiune neglijentã
Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate – medicale - ascutite
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace
Contact – Modalitatea de rãnire 52 Contact cu un Agent material ascutit (cui, instrument ascutit)
Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate – medicale - ascutite
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace
3) Ruperea cârligului de sustinere a unui zugrav, urcat pe o scarã pentru a vopsi plafonul unui birou,
determinã cãderea pe podea a zugravului.
Variabila Cod Denumire (sumarã)
Mediul de lucru 041 Birou, salã de sedinte, bibliotecã
Activitatea desfãsuratã 24 Remodelarea, reparatii, întretinerea clãdirilor
Activitatea fizicã efectivã 64 Târâre, cãtãrare
Agentul material- 2-pozitii 02.03 Constructii, zone de urcare - mobile
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.03.01.00 Scãri mobile
Abaterea 31 Ruperea materialului
Activitatea fizicã efectivã 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.03.00 Cârlige
Contact – Modalitatea de rãnire 31 Miscare verticalã, cãdere pe sau între
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate – acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, în general
4) Ruperea unei frânghii, care suspenda o încãrcãturã, cauzeazã balansarea încãrcaturii, lovind un
muncitor.
Mediul de lucru 013 Zona de depozitare, încãrcare
Activitatea desfãsuratã 61 Miscare
Activitatea fizicã efectivã 70 Prezentã
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate – acoperite, neacoperite
Activitatea fizicã efectivã 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.06.00 Frânghii
Contact – Modalitatea de rãnire 43 Lovire – prin balansarea obiectului
Agentul material- 2-pozitii 14.11. Încãrcare – suspendatã prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 Încãrcare – suspendatã prin frânghii, macara
5) Un muncitor necalificat, în timp ce alimenta un fierãstrãu electric cu lemne pentru tãiat, este lovit
în cap de un fragment de lemn care a sãrit înapoi pe lama fierãstrãului.
Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabricã, atelier
Activitatea desfãsuratã 11 Productie, procesare
Activitatea fizicã efectivã 12 Alimentare masinã
Agentul material- 2-pozitii 10.11 Masini - instrumente – tip fierãstrãu
Agentul material- 4-pozitii (*) 10.11.00.00 Masini - instrumente (tãiere tip fierãstrãu)
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) – asupra unui obiect
Activitatea fizicã efectivã 14.03 Piese de lucru sau pãrti/ Masini - instrumente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.01.00 Piese de lucru
Contact – Modalitatea de rãnire 41 Lovire – de un obiect aflat în miscare în aer
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Particlule, praf
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Fragmente, proiectile, aschii
6) Un mãcelar, din departamentul de transare a cãrnii, îsi loveste cutitul de marginea mesei de lucru
si îsi rãneste degetul mare de la mânã.
Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru tãiere,
separare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru
Abaterea 43 Pierderea controlului (total sau partial) – asupra unui instrument
Activitatea fizicã efectivã 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru tãiere,
separare
Contact – Modalitatea de rãnire 51 Contact cu un Agent material tãios (cutit sau lamã)
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru tãiere,
separare
7) Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de închidere al unui boiler, folosind o surubelnitã(pentru

piulite) . Surubul s-a rupt, iar mâna în care avea surubelnita a fost lovitã violent de boiler.
Mediul de lucru 021 Partea constructiilor – clãdiri în constructie
Activitatea desfãsuratã 51 Dezasamblãri, demontãri
Activitatea fizicã efectivã 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate – pentru însurubare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule
Activitatea fizicã efectivã 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate – pentru însurubare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule
Contact – Modalitatea de rãnire 53 Contact cu un Agent material greu sau rugos
Agentul material- 2-pozitii 10.04 Masini pentru transformarea materialelor – folosind cãldura
Agentul material- 4-pozitii (*) 10.04.02.05 Boiler, încãlzitor de apã, calorifer
8) Într-un depozit, în timp ce un extinctor era verificat cu scopul de a fi vândut, s-a descãrcat
accidental. Lucrãtorul care verifica extinctorul( vânzãtorul acestui produs) s-a lovit în partea de
jos a fetei, rãnindu-se la gurã.
Mediul de lucru 013 Zona de depozitare
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere
Activitatea fizicã efectivã 40 Mânuirea unui obiect - nespecificatã
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
Abaterea 32 Rupere, explozie,producerea aschiilor
Activitatea fizicã efectivã 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
Contact – Modalitatea de rãnire 41 Lovire – de un obiect care se miscã în aer
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Piese sau pãrti/masini -instrumente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.99.00 Alti agenti, piese, instrumente
9) Un electrician, care merge în interiorul unei clãdiri în constructie, aude un zgomot ciudat venind
dinspre o macara si vede câteva fragmente de metal cãzând din bratul macaralei; în ciuda faptului cã
vãzuse ce se întâmplã, electricianul a fost prins de bucãtile de metal, acestea cauzându-i vânãtãi pe
umãrul drept si pe spate.
Mediul de lucru 021 Parte de constructii- clãdiri în constructie
Activitatea desfãsuratã 61 Miscare
Activitatea fizicã efectivã 70 Prezentã
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate – acoperite, neacoperite
Abaterea 33 Alunecare, cãdere, prãbusirea Agentului material – de sus
Activitatea fizicã efectivã 14.11 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
Contact – Modalitatea de rãnire 42 Lovire de un obiect în cãdere
Agentul material- 2-pozitii 14.11 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
10) Un muncitor de curãtenie, mergând pe acoperisul unui bloc pentru a verifica zona, alunecã pe o
tiglã si cade într-un balcon aflat cu douã etaje mai jos.
Mediul de lucru 091 La înãltime – pe un nivel fix (acoperis, terasã,…)
Activitatea desfãsuratã 55 Monitorizare, inspectie
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Pãrti superioare ale clãdirilor - fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, terasã, acoperis de sticlã , cadru, structurã
Abaterea 51 Cãderea unei persoane – de la un nivel superior
Activitatea fizicã efectivã 02.01 Pãrti superioare de constructii - fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, terasã, acoperis de sticlã , cadru, structurã
Contact – Modalitatea de rãnire 31 Miscare verticalã, cãdere pe sau peste
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Pãrti superioare de constructii - fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.99.00 Alte pãrti superioare ale constructiilor
11) Un muncitor care lucreazã la întretinerea liftului, într-un bloc de proprietari, se catãrã pe cabina
liftului. Porneste liftul si este strivit de plafon.
Mediul de lucru 091 La înãltime – pe un nivel fix (acoperis, terasã,…)
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizicã efectivã 64 Târâre, cãtãrare
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift
Abaterea 42 Pierderea controlului (total sau partial) – asupra echipamentului
de lucru
Activitatea fizicã efectivã 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Contact – Modalitatea de rãnire 63 Prindere, strivire - între
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
12) Un lucrãtor care a terminat lucrarea de întretinere a unui boiler, aflat într-o încãpere special
amenajatã dintr-un bloc(subsol), calcã pe o conductã de gaz (fixatã pe pãmânt). El alunecã( fãrã
sã cadã) si îsi luxeazã glezna de la piciorul stâng.
Mediul de lucru 072 Locintã privatã – pãrti comune
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone de circulatie – acoperite, neacoperite
Abaterea 75 Alunecare fãrã cãdere
Activitatea fizicã efectivã 04.01 Retele de canalizare - fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 04.01.01.00 Retele de canalizare – fixe – pentru gaz
Contact – Modalitatea de rãnire 71 Solicitare fizicã
Agentul material- 2-pozitii 00.01 Nu existã agent material
Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu existã agent material
13) În timpul lustruirii unei piese, victima a înclinat piesa prea aproape de masinã, acest fapt cauzând
prinderea piesei între perii, apoi piesa a lovit victima în fatã.

Mediul de lucru 011 Zonã de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 41 Tinere( tinerea piesei)
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate în listã
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui obiect
Activitatea fizicã efectivã 14.02 Componente
Contact – Modalitatea de rãnire 41 Lovit de un obiect în miscare în aer
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
14) Victima manevreazã un strung, dar piesa de metal se roteste prea repede pe axul de tãiere.
Strungul nu mai functioneazã normal, axul se rupe si muchia piesei este aruncatã în fruntea
victimei.
Mediul de lucru 011 Zonã de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 13 Operare masinã
Agentul material- 2-pozitii 10.10 Masinã de strunjire
Agentul material- 4-pozitii (*) 10.10.09.00 Strung
Abaterea 32 Rupere, explozie, producere de aschii
Activitatea fizicã efectivã 14.03 Masinã-instrument
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.00 Instrument, parte a unui instrument sau a unei masini
Contact – Modalitatea de rãnire 41 Lovire de un obiect în miscare, în aer
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Masinã-instrument
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.02 Parte desprinsã, aschie
15) Victima, conducând un tractor care smulge buruienile din vie, se intoxicã cu vaporii de gaz
proveniti de la teava de esapament.
Mediul de lucru 033 Fermã – seceratul recoltei
Activitatea desfãsuratã 32 Activitate agricolã
Activitatea fizicã efectivã 31 Conducerea unui mijloc de transport
Agentul material- 2-pozitii 09.02 Masinã portabilã sau mobilã – din fermã
Agentul material- 4-pozitii (*) 09.02.05.00 Echipamente agricole pentru recoltare
Abaterea 99 Alte abateri
Activitatea fizicã efectivã 20.02 Arat
Agentul material- 4-pozitii (*) 20.02.00.00 Arat
Contact – Modalitatea de rãnire 15 Contact cu substante periculoase
Agentul material- 2-pozitii 15.02 Substante – periculoase, toxice– gazoase
Agentul material- 4-pozitii (*) 15.02.00.00 Substante – periculoase, toxice– gazoase
16) În bucãtãria unui restaurant, un lucrãtor se rãneste într-o farfurie ciobitã, în timp ce spãla vasele.
Mediul de lucru 044 Restaurant
Activitatea desfãsuratã 53 Spãlare (manualã)
Activitatea fizicã efectivã 49 Alte obiecte actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 17.08 Tipul echipamentului - casnic
Agentul material- 4-pozitii (*) 17.08.00.00 Tipul echipamentului - casnic
Abaterea 64 Actiune imprecisã
Activitatea fizicã efectivã 00.01 Nu existã agent material
Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu existã agent material
Contact – Modalitatea de rãnire 51 Contact cu un agent material tãios
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Cioburi
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Cioburi, sticlã spartã
(*) dacã se utilizeazã clasificarea detaliatã (vezi clasificarea Agentului material cu 4 pozitii, Anexa D).

Clasificare Leziuni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasificare Leziuni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA H: INSTITUTII NATIONALE CARE FURNIZEAZÃ DATE CONFORM METODOLOGIEI ESAW

Anexa C: Clasificãri principale

Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte Cod

100 Efecte ale (8)

Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dupã cauze si circumstante

Cele trei perechi de variabile sunt urmãtoarele:

Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99

Aspecte specifice referitoare la Agentul Material

14. Punctul de lucru

15. Mediul de lucru

Clasificarea mediilor de lucru este organizatã pe urmãtoarele diviziuni:

010-019 Zone industriale

020-029 Pãrti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise

030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere

050-059 Institutii medicale

060-069 Zone publice

080-089 Zone sportive

120-129 Medii cu presiune înaltã - exclusiv pãrtile din constructii

1 o salã de sport dintr-o institutie de învãtãmânt;

Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivitã locatie:

16. Activitatea desfãsuratã

10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea – de toate tipurile

20-29 Excavatii, constructii, întretinere, demolare

30-39 Tipuri de activitãti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a animalelor

50-59 Alte activitãti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40

60-69 Miscare, activitate sportivã si artisticã

17. Activitatea fizicã efectivã

Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate

Acest tabel ilustreazã urmãtoarele cazuri:

Distinctii între instrumente de lucru(scule) si masini – masini fixe si mobile

10-19 Instalatii de operare

20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual

40-49 Mânuirea obiectelor

50-59 Transportul cu mâna

Nomenclatorul Abaterilor este organizat în urmãtoarele grupe:

10-19 Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, foc

20-29 Abaterea prin inundare, rãsturnare, scurgere, revãrsare, vaporizare, emisii

30-39 Spargerea, explozia, despicarea, alunecarea, prãbusirea Agentului material

50-59 Alunecare sau pas gresit – urmatã de cãdere

Notã preliminarã pentru folosirea codurilor 60-69 si 70-79

Codurile corecte selectate prin aplicarea metodei grupului de indicatori:

60-69 Miscarea corpului fãrã rãnirea fizicã (coducând la leziuni externe)

80-89 Socuri provocate de înghet, violentã, agresiune, amenintare, prezentã

21. Contactul – Modalitatea de rãnire

Clasificarea urmãreste structura indicatã mai jos:

10-19 Contactul cu curentul electric, temperatura, substante periculoase

20-29 Inundare, scufundare, sufocare

40-49 Lovirea de un obiect în miscare, coliziunea

50-59 Contactul cu un Agent material tãios, ascutit, greu sau rugos

60-69 Prindere(sub), strivire, etc.

70-79 Solicitãri fizice sau psihice

80-89 Muscãturi, întepãturi, etc. (animale sau umane)

Descrierea grupelor de pe pozitia 1

Diferente între un instrument si o masinã - masinã fixã sau masinã mobilã

Toate masinile pentru procesarea si producerea materialelor au codul 10.

Codurile 15, 16, 17 si 18 se explicã singure.

Valoarea codurilor 0X sau 0Y (a patra pozitie) Natura obiectului

i) un fierãstrãu circular va fi codificat:

Exemple de codificare a cauzelor si circumstantelor

7) Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de închidere al unui boiler, folosind o surubelnitã(pentru

Variabila Cod Denumire(sumarã)

S-ar putea să vă placă și