Sunteți pe pagina 1din 38

Cum se completeaza FIAM-ul

Filed under: articol Las un comentariu


februarie 23, 2010
Anexa C: Clasificri principale
Tipul leziunii
Principiul general de codificare: n cazul n care victima a suferit mai multe leziuni
ntr-un singur accident, iar o leziune este mai sever dect celelalte, atunci acest
accident trebuie s fie clasificat n grupa ce corespunde celei mai severe leziuni.
Numai n cazurile n care victima a suferit dou sau mai multe tipuri de leziuni si
nu se poate determina care din acestea este mai sever, trebuie utilizat codul
120 leziuni multiple.
Tabelul de mai jos indic includerile si excluderile pentru fiecare cod. Referintele
date n clasificarea bolilor si leziunilor ICD10 sunt de asemeni, incluse.
Mai mult, clasificarea folosit este, pe ct posibil, n concordant cu clasificarea
ILO a tipurilor de leziuni din Rezolutia ILO, privind statistica leziunilor
profesionale, resultate din accidentele de munc(8). Oricum, cteva mici
diferente, nc mai exist. n consecint, o conversie ntre codurile ESAW si
codurile ILO este dat n tabelul de mai jos:
Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte
ICD-10 Cod
ILO
000 Leziune necunoscut lipsa informatiilor 10
010 Rni si leziuni superficiale 1
011 Leziuni superficiale Contuzii, vnti, hematoame, btturi, zgrieturi, bsici,
muscturi de insecte neveninoase, rni superficiale; rni ale scalpuluisi leziuni
superficiale provocate de corpuri strine, intrate n ochi, urechi etc. Muscturi
veninoase (cod 071) S00, S10, S20, S30, S40, S50, S60, S70, S80, S90, T00,
T15-T19 1.01
012 Rni deschise Sfsieri, rni deschise, tieturi, contuzii, cum ar fi pierderea
unei unghii; leziuni musculare, ale tendoanelor si nervilor Amputatii traumatice,
pierderea vederii (cod 040); fracturi multiple (cod 022); arsuri cu plgi deschise
(cod 061); leziuni superficiale (cod 011) S01, S11, S21, S31, S41, S51, S61, S71,
S81, S91, T01 1.02
019 Alte tipuri de rani si leziuni superficiale 020 Fracturi de os 2
021 Fracturi nchise Fracturi simple; fracturi cu afectarea articulatiei(dislocatii,

etc.); fracturi ce produc leziuni interne S020, S120, S220, S320, S420, S520,
S620, S720, S820, S920, T020, S080, T100, T120
(0=fracturi nchise) 2.01
022 Fracturi deschise Fracturi cu rnirea usoar a unor parti ale corpului (fracturi
compuse) S021, S121, S221, S321, S421, S521, S621, S721, S821, S921,
T021, S081, T101, T121
(1=fracturi deschise) 2.02
029 Alte tipuri de fracturi 2.03
030 Dislocatii, luxatii si tensionri ale muschilor Toate problemele acute ale
muschilor si sistemului osos, cauzate de ntinderea muschilor, a tendoanelor,
ligamentelor si articulatiilor 3
031
Dislocatii Subluxatii si deplasri ale oaselor si articulatiilor dislocatii (cod 021)
(S03, S13, S23, S33, S43, S53, S63, S73, S83, S93, T03, T11.2, T13.2, T14.3)
3.01
032 Luxatii si tensionri ntinderea muschilor , conducnd la rupturi ale
muschilor, tendoanelor si ligamentelor (si articulatiilor), inclusiv hernia Orice
dislocare a oaselor din articulatii trebuie codificat 031; dac este asociat cu o
ran usoar trebuie inclus n grupa 012 (S03, S13, S16, S23, S29al.0, S33,
S39.0, S43, S46, S53, S56, S63, S66, S73, S76, S83, S86, S93, S96, T03,
T06.4, T09.5, T11.2, T11.5, T13.2, T13.5, T14.3, T14.6, T73.3) 3.02
039 Alte tipuri de dislocatii, luxatii si tensionri 040 Amputatii traumatice (pierderea unei parti a corpului) Amputatii, inclusiv
pierderea vederii sau a ochiului(lor) S07, S08, S17, S18, S28, S38, S47, S48,
S57, S58, S77, S78, S87, S88, S97, S98, T04, T05 4
050 Contuzii si leziuni interne Toate leziunile interne, exclusiv fracturi, (hemoragii,
leziuni ale organelor interne si a creierului) Rni deschise (cod 012) si fracturile
cauzate de acestea(codurile din grupa 020) 5
051 Contuzii Rni intra-craniale S06 (5)
052 Leziuni interne Leziuni ale organelor intra-toracice, intra-abdominale si
pelvine S15-S16,S25-S27, S35-S37, S45-S46, S55-S56, S65-S66, S75-S76,
S85-S86, S95-S96 (5)
059 Alte tipuri de contuzii si leziuni interne 060 Arsuri, opreli, degerturi 6
061 Arsuri, opreli(termice) Arsuri provocate de obiecte fierbinti sau de foc;
opreli; arsuri prin frecare; radiatii (infrarosii); radiatii solare; insolatii; arsuri
provocate de curentul electric, plgi deschise Efecte ale radiatiilor, altele dect
arsurile (cod 102) (T20-T32, T95) T75.4, L55 6.01, 6.03
062 Arsuri chimice(coroziuni) Arsuri chimice (numai arsuri externe) Arsuri
provocate de Inghitirea unor substante corozive sau caustice(cod 071)
(T20-T32, T95) 6.02
063 Degerturi Efecte ale scderii temperaturii (degerturi) Scderea anormal a
temperaturii corpului (Hipothermie) si alte efecte ale frigului (cod 103) T33-T35,

(T95) 6.04
069 Alte tipuri de arsuri, opreli si degerturi 070 Otrviri si infectii 7
071 Otrviri acute Efectele acute ale injectrii, ingestiei, absorbtiei sau inhalarii
substantelor toxice, corozive sau caustice;muscturi veninoase; asfixieri cu
monoxid de carbon sau alte gaze toxice Arsuri externe (cod 062); soc anafilactic
cod 119 T36-T65, T96, T97 7.01
072 Infectii acute Infectii provocate de virusi, bacterii si alti agenti infectiosi A00
B99 7.02
079 Alte tipuri de otrviri sau infectii 080 necuri si asfixieri (8)
081 Asfixieri Asfixieri sau sufocri prin compresie sau strangulare; sunt incluse si
asfixierile prin reducerea presiunii sau a oxigenului din mediul nconjurtor,
asfixieri prin astuparea cilor repiratorii Asfixieri cu monoxid de carbon sau alte
gaze toxice (cod 071) T17, T71 8.05
082 necri prin submersie(nefatal) Asfixieri de tipul celor din grupa 081;
cufundri n substante non-lichide: zpad, ml, etc. T75.1 8.08
089 Alte tipuri de nec si asfixieri 090 Efecte ale sunetului, vibratiilor si presiunii (8)
091 Pierderea acut a auzului Pierderea total sau partiala a auzului (H83.3)
(8.09)
092 Efecte ale presiunii Efecte cauzate de presiune sau presiunea apei
(barotraume) T70 8.04
099 Alte efecte acute ale sunetului, vibratiilor si presiunii Traume provocate de
sunete, sindromul ciocanului pneumatic, etc. (H83.3), T75.2 (8.09)
100 Efecte ale temperaturilor extreme, luminii si radiatiilor (8)
101 Arsit si insolatii Efectele cldurii naturale excesive si insolatiei, sau cldur
excesiv provocat Socuri cauzate de lumin (cod 112); lumina soarelui (cod
061) T67 8.02
102 Efecte ale radiatiilor (non-termice) Efecte cauzate de radiatiile X, substante
radioactive, radiatii ultraviolete, radiatii ionice, sudur (T66) 8.01
103 Efecte ale reducerii temperaturii Hipotermie accidental si alte efecte de
reducere a temperaturii degerturi cod 063 T68-T69 8.03
109 Alte efecte ale temperaturilor extreme, luminii si radiatiilor 110
Socuri (8)
111 Socuri n urma agresiunilor si amenintrilor Socuri n urma agresiunilor si
amenintrilor de ctre persoane; agresiuni n urma conflictelor sociale Socuri
anafilactice, codul 119; socuri dup leziuni traumatice, cod 112 (F43.0), (T74)
8.06
112 Socuri traumatice Socuri electrice, socuri provocate de lumin, socuri
immediate sau care apar mai trziu Socuri anafilactice, codul 119; agresiuni si
amenintri ale persoanelor cod 111; cazuri care nu determin leziuni fizice
(T75.0), T75.4, T79.4 8.07, 8.10
119

Alte tipuri de socuri Agresiuni ale animalelor, care nu determin leziuni fizice;
agresiuni determinate de dezastre naturale sau alte evenimente, care nu
cauzeaz leziuni fizice directe victimei; socuri anafilactice (F43.0),(T78.0, T78.2)
120 Leziuni multiple Aceast grup se restrnge la cazurile n care victima sufer
dou sau mai multe leziuni la fel de grave 999 Alte leziuni incluse n alte denumiri Acest grup trebuie s fie utilizat pentru
clasificarea leziunilor neincluse sub alte denumiri:
Leziuni ale nervurilor si ale inimii; ale vaselor sanguine; leziuni provocate de
patrunderea unor corpuri strine n orificiile naturale ale corpulu, etc. (S09), S19,
S29, S39, S49, S59, S69, S79, S89, S99, T07-T14, T73, T75, T78, T79-T94, T98
S04, S14, S24, S34, S44, S54, S64, S74, S84, S94; T15-T19; T69; T75.3; (T78)
8.19
Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dup cauze si
circumstante
Organizarea variabilelor
Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele n care
sa petrecut accidentul de munc, vor furniza informatii suplimentare pentru
identificarea locului, si n special cum s-a petrecut accidentul, avnd drept scop
final elaborarea unei politici de prevenire a accidentelor de munc.
Variabilele Punctul de lucru, Mediul de lucru si Activitatea desfsurat descriu
circumstantele n care s-a petrecut accidentul. Situatiile diverse n care se petrec
accidentele, se nregistreaz cu ajutorul a trei perechi de variabile. Accidentele
se petrec deseori printr-un lant de evenimente, oricum exist tendinta de a se
investiga accidentul chiar din momentul n care acesta s-a produs. Ca o vedere
preventiv, o descriere a momentului n care s-a ntmplat ceva anormal este
chiar important, pentru a putea fi confruntat cu descrierea victimei asupra a
ceea ce fcea n momentul accidentului.
Cele trei perechi de variabile sunt urmtoarele:
i) Activitatea fizic efectiv si Agentul material asociat
ii) Abaterea si Agentul material asociat
iii) Contact Modalitatea de rnire si Agentul material asociat.
Fiecare pereche combin o actiune (un substantiv, dar poate fi descris si printrun verb) si un obiect. Acest sistem asigur flexibilitatea si precizia codificrii,
gratie numeroaselor combinatiii posibile, fr a avea nevoie de o clasificare
foarte stufoas. La fiecare trei nivele, un Agent material este codificat, folosind un
singur nomenclator. Acest fapt face ca un Agent material s fie codificat de trei
ori. n majoritatea cazurilor, Agentul material va fi codat, ca cerint a diversittii
agentilor materiali implicati In secventele evenimentului. Oricum, scopul final este
acela de a elabora o politic de prevenire a accidentelor de munc.

i) Activitatea fizic efectiv si agentul material asociat acestei variabile descriu


ceea ce victima fcea n momentul producerii accidentului. Aceast activitate
este foarte precis si difer n functie de variabila Activitatea desfsurat, care
furnizeaz descrierea muncii realizate.
Exemplu: n timpul curteniei (Activitatea desfsurat 53) victima urca
(Activitatea fizic efectiv 61) cteva scri ( Agentul material 02.01),
Exemplu: n timpul prelucrrii unei piese de mobilier (Activitatea desfsurat
11), victima si folosea minile s ridice (Activitatea fizic efectiv 51) o pies de
lemn ( Agentul material 14.11).
ii) Abaterea si Agentul material asociat descriu evenimentul anormal care a
condus la accident. Evenimentul anormal nu descrie cauza care a determinat
accidentul, nici responsabilittile. Aceste variabile trebuie s descrie numai
evenimentul sau legatura cu lantul evenimentelor anormale.
Exemplu: victima a czut (Abaterea 51) pe cteva scri (agentul material asociat
02.01),
Exemplu: victima a pierdut controlul (Abaterea 43) surubelnitei (agentul material
asociat 07.05).
iii) Contact Modalitatea de rnire si agentul material asociat descriu modul n
care victima a venit n contact cu agentul material care a cauzat leziunea. Este
descris cu precizie modul n care victima a suferit leziunea.
Exemplu: victima a czut si s-a lovit (Contact Modalitatea de rnire 31) de
podea (Agent material 01.02),
Exemplu: victima s-a lovit (Contact Modalitatea de rnire 42) de o surubelnit
n cdere (Agent Material 07.05).
Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99
Folosirea codurilor 00 sau 000 nseamn c nu se cunosc informatii, raportul
accidentului nu contine informatii care s permit codificarea accidentului. n
fiecare clasificare, prima linie (codurile 00 sau 000) nseamn c nu exist
informatii.
Codurile 99 sau 999, pe de alt parte, nseamn c informatiile nu sunt
disponibile, dar lista contine un cod potrivit pentru acestea. n fiecare list, ultima
linie (codurile 99 sau 999) nseamn alte [numele variabilei] nespecificate n
clasificare.
La fel, pentru grupele 10, 20, 30 (sau 010, 020, 030 etc.) codul care se termin n
0 nseamn c informatia disponibil este suficient s poat fi grupat, dar nu
este suficient de detaliat pentru a merge mai departe. Codurile 19, 29, 39 (sau
019, 029, 039 etc.) nseamn informatii precise, dar nu exist corespondent cu
codurile din list. De exemplu, din variabila Mediul de lucru, se ntelege din
citirea raportului, c accidentul a avut loc ntr-o intreprindere industrial. Dac nu
exist alte detalii, se va utiliza codul 010 zone industriale nespecificate . dac,
oricum, din citirea raportului, este posibil s se identifice mai precis tipul zonei
industriale implicate, dar tipul zonei nu este inclus n list, va fi folosit codul 019

altele 010 de tipul Mediul de lucru, nespecificat mai sus.


Aspecte specifice referitoare la Agentul Material
Exist cazuri n care Agentul material este acelasi pentru toate cele trei variabile
cu care acesta este asociat, dar este posibil, de asemeni , s existe cazuri cu trei
agenti materiali diferiti. Pentru fiecare variabil, este necesar s se raporteze la
cel mai relevant agent material, care permit circumstantelor accidentului s fie
reconstituite complet cu acuratete si n msura n carepoate fi utilizat n politica
viitoare de prevenire a accidentelor de munc. Printre aceste cerinte generale,
este deasemeni necesar, s se stabileasc regulile de utilizare a variabilelor:
Agentul material codificat, asociat variabilei Activitatea fizic efectiv trebuie s
fie n cea mai apropiat legtur cu accidentul sau leziunea suferit, precum si
variabila Agentul material s cel mai aproape de variabila Contact
Modalitatea de rnire si cu cea mai grav leziune. Un Agent descris specific, n
concordant cu aceste criterii, este mai util dect un Agent descris mai general,
n conditiile nentelegerii raportului accidentului si prevenirii viitoare a
accidentelor de munc.
De asemeni, nu exist Agent material care s nu fie relationat sau codificat.De
exemplu, o supraveghetoare dintr-un magazin, stnd n picioare si rotindu-se
ctre un cumprtor; miscarea sa i cauzeaz o leziune intern si nu se mai
poate misca. Acesta este un caz n care leziunea se produce fr o cauz
extern. Victima nu a suferit nici un contact. Este deci o miscare a victimei
(Activitatea fizic efectiv miscare n loc Cod 67, n urma creia s-a produs
Abaterea(rotire, rsucire Cod 74) conducnd la Contact Modalitatea de
rnire (ran fizic a sistemului muscular si osos Cod 71). Pentru nici una
dintre aceste variabile nu exist un agent material si codul 00.01 nu exist agent
material trebuie folosit pentru cele trei variabile.
Exist si posibilitatea pentru variabilele Activitatea fizic efectiv, Abatere si
Contact Modalitatea de rnire s aib loc cu implicarea sau utilizarea agentului
material, dar raportul accidentului s nu includ nici o informatie care s permit
agentului material sa fie identificat sau codat. n cele trei cazuri, se foloseste
codul 00.00 nu exist informatii despre agentul material. Oricum, o ran
deschis cere utilizarea codului 00.02 nu exist informatii, la fel ca Agentul
material implicat.
n final, pentru Statele Membre care doresc s codifice Agentul material cu mai
multe detalii, este prezentat o clasificare optional cu 4- pozitii (8- caractere) n
Anexa D(deci numai 2-pozitii sunt utilizate de Eurostat).
14. Punctul de lucru
Conceptul de Punct de lucru uzual are un sens restrictiv : punct de lucru fixat
ntr-un magazin, birou si un sens general de unitate local de lucru (sediul
unittii locale a angajatorului).

Pe de alt parte, conceptul de ocazional este folosit si ntr-un sens larg,


acoperind ambele tipuri de concepte prezentate mai sus cu punct de lucru
mobil ,ca de exemplu: conductori de utilaje, lucrtori n constructii, muncitori
pentru ntretinerea utilajelor, politisti, paznici, lucrtori de curtenie a strzilor,
etc., si situatii ocazionale pentru lucrtori care lucreaz n puncte fixe de lucru:
numiri temporare ntr-un punct de lucru fix, ns diferit, sau chiar ntr-o unitate
local diferit, interventii specifice n afara locului obisnuit de lucru, sau n
interiorul sediului clientilor, ori n alt companie (ntlniri, misiuni, interviuri, etc.)
inclusiv timpul petrecut ntre sedii sau locul interventiei. n acelasi fel, numirile
(detasrile) temporare pentru desfsurarea activittii ca angajat n sediul altei
companii, sau ca persoan angajat printr-o agentie de plasare a fortei de
munc, sau ca angajat la distant (teleworking), sunt sistematic considerate
puncte de lucru ocazionale .
15. Mediul de lucru
Definitie
Acesta este mediul general al locului de munc, al muncii propriu-zise, sau al
sediului n care se desfsoar activitatea, unde a avut loc accidentul de munc.
El descrie mediul geografic unde, n momentul accidentului, se afla victima ,
muncind, vizitnd locul sau era doar prezent (n contextul muncii).
Mod de abordare
Tipul de activitate desfsurat de victim nu trebuie luat n considerare, cu
exceptia prtilor din constructii (codurile 020-029). n ultimul caz, prima utilizare a
locului de munc este irelevant; ce este important, este activitatea de
constructii. De exemplu: reparatiile ntr-un salon de dans au codul 021, dar
ntretinerea luminilor n aceeasi arie este codificat 043 pentru Mediul de lucru si
52 pentru Activitatea desfsurat (vezi diviziunile de mai jos). Pentru a da
urmtorul exemplu, operatiuni ca: schimbarea unui bec, sau lucrul la un frigider
ntr-un supermarket (reparatii) vor fi codificate cu 043 pentru Mediul de lucru;
oricum, refacerea unei instalatii electrice sau manipularea unor plci de azbest,
n aceeasi locatie, Mediul de lucru va fi codificat 021.
Intrndurile, coridoarele, scrile si alte prti comune si anexelocurilor descrise
mai jos sunt considerate a fi prti integrante ale aceluiasi loc si sunt codaificate la
fel. Coridorul unui spital este codificat 051 si scrile nr-o fabric sunt codificate
011.
Clasificarea mediilor de lucru este organizat pe urmtoarele diviziuni:
010-019 Zone industriale
Acestea sunt locuri utilizate pentru productia bunurilor de toate (cod 011). Zonele
n care se fabric alimentele, inclusiv agroalimentele, ntr-un sens larg, zonele
unde toate bunurile si obiectele sunt produse, trebuie codificate 011. Grupa 010
include zonele de ntretinere si reparatii n sensul atelierelor de reparatii ale
instalatiilor, masinilor, sau avioanelor (012). Nu exist restrictii cu privire la
numrul agentilor materiali care au fost reparati, att timp ct zona poate fi clar
identificat, ca zon de ntretinere (spre deosebire de zonele de productie). Prin
extensie, codul 012 include si spltoriile industriale. Acest cod include de

asemeni, depozitele si spatiile de ncrcare/descrcare (cod 013).


020-029 Prti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise
Prtile constructiilor pentru cldiri si constructii civile. Se face o distinctie ntre
prtile noi (021) si alte prti (n renovare, ntretinere, etc., cod 022). Aceast
grup include, de asemeni, mine si cariere de piatr deschise (023), suprafete
subterane (024), suprafete pe sau sub ap (025) n care sunt localizate
constructiile, pentru prtile din constructii sau inginerie civil. Suprafetele sub
ap (oceane, mri, lacuri) sunt codificate 026.
030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere
Zonele care sunt, n principal, dedicate agriculturii, pdurilor, pisciculturii,
acoperite sau n aer liber, de ex. Grajduri (031), sere, lanuri (032), podgorii si
livezi (033), pepiniere (034), grdini (036).
040-049 Arii ale unor activitti tertiare, birouri, zone de distractie si divertisment
Zonele care sunt, n principal, utilizate pentru activitti tertiare, intelectuale sau
servicii. Birourile centrale sau departamentele administratiei publice sunt
codificate 041. Saloane de coafur si spltoriile automate sunt codificate 043.
Codul 044 include sediile galeriilor de art, inclusiv studiourile de radio si
televiziune. Sediile politiei si pompierilor sunt codificate 049.
050-059 Institutii medicale
Institutiile medicale sau nu includ cminele de btrni si cresele, sanatoriile,
casele de sntate si talasoterapie.
060-069 Zone publice
Zonele publice sunt acele zone deschise publicului larg. Coridoarele, scrile,
parcrile sunt codificate 061 numai dac sunt deschise publicului si nu pot fi
clasificate sub un alt cod, specific Mediului de lucru.
Transporturile terestre (rutiere, feroviare), publice sau private, sunt codificate
062, dac locul accidentului poate fi considerat ca fiind pe sau n interiorul
principalelor ci de transport (dar nu pe infrastructura principalelor ci de
transport, vezi codul 063, de mai jos). Oricum, dac accidentul s-a petrecut ntrun tunel, Mediul de lucru trebuie codificat 101. Accidentele la bordul avioanelor
sau a transportoarelor navale sau pe apele teritoriale, trebuie codificate 093, 111
si, respectiv 112.
n final, zonele publice pot include zonele cu acces restrictionat, codul 063. De
exemplu, o operatie de ntretinere realizat pe o cabin (pe linii de cale ferat
terestre), este codificat 063. Decolarea unui avion de pe o pist de aterizare
este codificat 063. Schimbarea unui bec din instalatia de iluminare a unei gri
este codificat 092, si curtarea unei gri pline cu cltori, este codificat 062, n
timp ce curtarea unei balastiere este codificat 063.
070-079 Locuinte
Acest cod se utilizeaz pentru accidentele petrecute n locuintele particulare
(071) victima sau alt persoan(oameni care lucreaz n locuinte particulare,
ca instalatori, zidari, etc).
080-089 Zone sportive
Aceste coduri acoper terenurile sportive si de gimnastic, cu distinctie ntre cele
acoperite si cele neacoperite. Sunt cuprinse urmtoarele: piste de ski, circuite

auto, piste pentru biciclete, etc.) si toate zonele pentru sporturile de sal.
Zone aflate n conditii exceptionale 090-099 n aer sau la nltime exclusiv
prtile din constructii 100-109 subteran exclusiv prtile din constructii 110119 pe/peste ap exclusiv prtile din constructii
Aceste coduri sunt utilizate pentru orice situatiile n care activitatea este
desfsurat oriunde, exclusiv prtile din constructii (clasificate n grupa 020).
Grupa 090 este mai des folosit, cu exceptia avioanelor, n cazurile n care exist
pericol de prbusire.
120-129 Medii cu presiune nalt exclusiv prtile din constructii
Cnd victima este supus unui mediu cu presiune nalt: platforme subacvatice,
sonde subacvatice etc.
Asemnri
n cteva cazuri, codurile pot s par asemntoare.Urmtoarele exemple
explic cum se procedeaz n astfel de cazuri:
1 o sal de sport dintr-o institutie de nvtmnt;
2 un atelier tehnic ntr-o scoal;
3 o bibliotec ntr-un spital;
4 un depozit ntr-o fabric;
5a ntretinerea normal a cii ferate subterane(pe o cabin)
5b constructii ale tunelurilor sau canalelor colectoare;
6 renovarea unei biblioteci publice ;
7 zona de aprovizionare ntr-un supermarket
Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivit locatie:
1 este codificat sala de sport 081,
2 este codificat atelierul 011,
3 este codificat biblioteca 041,
4 este codificat zona de depozitare 013,
5a este codificat mediul subteran 101,
5b este codificat partea de constructii subteran 023,
6 este codificat partea de constructii 021,
7 este codificat depozitul, zona de ncrcare/descrcare 013.
Considernd ca un exemplu, o clas dintr-un liceu este codificat 042, ca si o
clas de studiu dintr-o fabric sau o sal de scoal tatral ntr-un teatru , n timp
ce ucenicia pe o masin ntr-un atelier este codificat 011.
Santierele de constructii(pe pmnt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi
activitate pe mare este codificat 111.
Alegerea codului trebuie s tina cont de cel mai apropiat loc asociat cu riscul
efectiv n momentul producerii accidentului. De exemplu, cnd cineva merge la
lucru cu metroul si alunec n pasaj, mediul de lucru este codificat 061; cnd un
lipitor de afise cade de pe scara mobil, n acelasi pasaj, codul este tot 061.

Oricum, dac un operator pe un aspirator stradal a fost lovit de o masin, n


timpul aspirrii unei strzi din tunel, mediul de lucru trebuie s fie 101.
Astfel de conexiuni logice trebuie fcute pentru cuvintele generice care pot
descrie cteva diferente ale locurilor. Un laborator de stdiu este codificat 042, si
un laborator medical 059. Un laborator dintr-un supermarket (de preparare a
crnii) este codificat 011, ca si un laborator dintr-o fabric.
Este posibil s existe si victime ale accidentelor de munc, petrecute n acelasi
loc, fiecare avnd ns cod diferit pentru mediul de lucru.
Exemplu: o macara pe un pod n constructie, cu cteva prti czute pe o
autostrad public: parte de constructii , trebuie folosit codul(021) pentru
operare macara, dar codul cile de transport (062) trebuie folosit pentru
zdrobire macaragiului ntre prtile prbusite din macara si sosea.
16. Activitatea desfsurat
Definitie
Reprezint activitatea general sau sarcina de lucru pe care o ndeplinea victima
n momentul accidentului. Aceasta nu este ocupatia victimei, sau cu precizie,
activitatea fizic efectiv la momentul accidentului. Este o descriere a tipului de
munc, n termeni largi, sarcina pe care o ndeplinea victima n perioada de timp,
chiar nainte de petrecerea accidentului.
Asemnri
Activitatea economic este divizat n diverse sarcini cu caracteristici comune.
Fiecare sarcin corespunde unei grupe largi de activitti diferite si sarcini, pe
nivele ierarhice inferioare. Pe de alt parte, ntelegerea conceptului Activitatea
desfsurat se face considernd fabricarea produselor pe diferite stadii de
fabricatie, de la conceptie la productie. Fabricarea produselor implic un lant
succesiv de evenimente si fiecare dintre aceste stadii este clasisificat sub coduri
diferite pentru variabila Activitatea desfsurat. Se poate mprti n componente
acest lant al evenimentelor, independent de numrul produselor, cantitatea
produs si dac produsele sunt fizice(materiale) sau nu.
Acelasi muncitor poate s ndeplineasc sarcini diferite pe timpul unei zile de
lucru, sarcini care n sens larg, sunt codificate sub acelasi titlu. Activitatea
desfsurat descrie o sarcin care este ndeplinit n aceeasi perioad de timp.
Activitatea fizic efectiv este mai precis si poate fi izolat de lantul
evenimentelor care conduc la producerea accidentului. n fiecare caz, perechea
de variabile Activitatea desfsurat si Activitatea fizic efectiv trebuie adaptat
la descrierea accidentului. Activitatea fizic efectiv furnizeaz date suplimentare
mai precise dect descrierea initial a accidentului, furnizat de codul variabilei
Activitatea desfsurat.
Oricum, dac Activitatea fizic efectiv este o actiune izolat n momentul
accidentului, Activitatea desfsurat trebuie descris mai precis. Nu exist

activitate economic sau o ocupatie a victimei, indicate anterior, si nu este


necesar separarea clar a sarcinilor de naturi diferite. De exemplu, chiar dac
c un lucrtor si-a petrecut toat dimineata curtnd o masin, Activitatea fizic
nu trebuie codificat la titlul curatare (53) dac acest lucrtor a avut un accident
n timp ce mergea la cantina, pe durata pauzei de prnz. Cnd accidentul s-a
produs, lucrtorul era n miscare , se codific (61), dac aceast miscare nu
avea nimic de-a face cu ocupatia sa ori cu activitatea economic a companiei, n
al crui sediu se afla n momentul accidentului. Pe de alt parte, un lucrtor de
curtenie ntr-un birou se roteste pe clci, n timp ce mergea pe coridorul dintre
dou birouri, trebuie privit ca ndeplinind o sarcina de lucru codificat la titlul
curatare (53).
10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea de toate tipurile
Codul 10 acoper activittile industriale, precum si procesarea produselor
agricole, indiferent de numrul atelierelor prin care aceste produse trec pn n
faza de produs finit. Toate sarcinile de lucru care conduc direct la un obiect, un
produs sau depozitarea acestuia, sunt clasificate sub acelasi cod. De exemplu:
procesarea mncrurilor speciale(delicatese) si a produselor alimentare pe cale
industrial sau art manual este codificat 10, n timp ce cresterea porcilor este
codificat 33. Toate tipurile de depozitare, inclusiv operatiile de
ncrcare/descrcare inerente depozitrii, sunt codate separat, sub codul 12.
20-29 Excavatii, constructii, ntretinere, demolare
Codurile 20-29 acoper excavatiile, constructia cldirilor, permanent sau
temporar, repararea si ntretinerea cldirilor si a constructiilor publice. Toate
excavatiile si lucrrile de nivelare a pmntului sunt codate 21. Toate
constructiile noi, fie case blocuri, hangare, depozite, piete acoperite etc. (orice
constructie acoperit sau care se afla sub un acoperis) trebuie codificat 22.
Constructia podurilor, digurilor, a strzilor, tunelelor si canalelor este codificat
23. Acestea sunt instalatii deschise, ce nu pot fi de obicei locuite sau frecventate
de oameni.
Se consider exemplul construirii unui nou aeroport. Excavarea/ nivelarea sunt
codificate 21, construirea terminalelor si hangarelor este codificat 22,
construirea pistei de aterizare si a cilor rutiere de acces este codificat 23, si
renovarea unui terminal vechi si transformarea lui ntr-un muzeu este codificat
24. Repararea unui perete sau a unui plafon nu este masin, instrument sau
echipament de ntretinere (cod 52), dar este clasificat la ntretinerea cldirilor,
codul 24. Codul 24, acoper de asemeni, majoritatea activittilor de renovare, de
exemplu, cldiri foarte nalte, case particulare si alte structuri. Codul 25 acoper
toate tipurile de demolare ale cldirilor si structurilor. Codurile 24 si 25 acoper
toate activittile de renovare si demolare, n contrast cu distinctiile fcute de
codurile 22 si 23.
30-39 Tipuri de activitti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a
animalelor
Codul 31 acoper toate tipurile de activitti de munc a pmntului: arat,
semnat, etc. Codul 32 acoper toate muncile agricole, care implic

recolta(plantarea, cresterea, culegerea fructelor, grnelor sau florilor). Codul 33


acoper activittile implicate n cresterea animalelor (ngrijire, crestere).
Activittile din silvicultur sunt codificate 34, n timp ce activittile piscicole,
industrializarea la scar mic si procesarea pestelui n mri, lacuri sau ruri sunt
codate 35.
40-49 Furnizarea de servicii ctre alte intreprinderi si/sau ctre publicul larg
munca intelectual
Toate activittile care nu produc bunuri tangibile sau obiecte fizice sunt codate n
grupa 40. De exemplu: realizarea programelor informatice este codificat 42,
nregistrarea acestor programe prin sistemul CD-ROM sau dischete (floppy
discs) este codificat 10 si comercializarea lor este codificat 43.
50-59 Alte activitti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40
Codul 50 acoper toate sarcinile auxiliare, asimilate celor din grupele 10, 20, 30
si 40. Aceast categorie include activitti care nu conduc direct la obtinerea unui
obiect sau un produs. De exemplu, instalarea unui carburator ntr-un motor, pe o
linie de productie, este codificat 11, dar schimbarea carburatorului ntr-un garaj,
este codificat la reparatii 52, chiar dac carburatorul si motorul sunt identice,
deoarece victima ndeplinea sarcini diferite. n primul exemplu, codificat n grupa
10, este unproces repetitiv, n timp ce n ultimul exemplu, codificat 52, exist o
singur etap a procesului. Trebuie fcut o distinctie ntre productie, care
poate fi industrial (grupa 10), constructii (grupa 20), agricultur (grupa 30),
sau servicii (grupa 40). Urmtoarele exemple vor ajuta s se realizeze aceste
distinctii.
Pregtirea unei prti din constructii pentru o nou cldire, este codificat 51, dar
activitatea de excavare sau nivelare este codificat 21. Fixarea unei macarale pe
o parte a cldirii este codificat 51, dar ntretinerea sau repararea macaralei este
codificat 52. Activitatea de constructii este codificat, n principal, sub codul 22,
dat de natura constructiei , sau sub alte coduri 20-29. n final, activitatea de
constructii cuprinde si activitati de evacuare (cod 53) si ncrcare (cod 54).
Diferitele activitati de constructii si sarcini de lucru, sunt desprtite n subgrupe,
fiecare dintre ele fiind o variabil Activitatea desfsurat.
Munca legat de ntretinerea sistemelor de calculatoare, re-cablarea sediilor (cod
24), vnzarea (cod 43) si instalarea (cod 51) noilor echipamente informatice,
precum si mentinerea standard a echipamentelor (cod 52).
Activitatea zilnic a restaurantelor, cu un numr de sarcini cum ar fi receptia
produselor such as receipt of produce si pregtirea initial n buctrie (curtare,
tiere, etc.) si pregtirea slilor de mese (asezarea meselor, etc.), codificate 51.
Activitatea ce implic receptia clientilor la mas, cum ar fi servirea la mese si
spalarea vaselor n buctrie sunt codificate 41. n final, la sfrsitul mesei,
curtarea slii de mese si a buctriei , sub codul 53.
Mai mult, repararea, reglarea, etc. nu trebuie confundate cu conceptul de
supervizare. n practic, ntretinerea poate ncepe cu o inspectie sau o verificare,

dar dac victima atinge Agentul material, trebuie utilizat codul 52. Codul 55 este
folosit cnd victima monitorizeaz Agentul material fr s l ating.
60-69 Miscare, activitate sportiv si artistic
Codul 61 se aplic n cazul persoanelor care nu sunt angajate sub codurile 10-59
sau 62-69 si se afl n miscare (pe picioare), conduc sau sunt pasageri la bordul
unui mijloc de transport.
17. Activitatea fizic efectiv
Definitie
Clasificarea pentru Activitatea fizic efectiv este dat pentru a descrie
activitatea victimei imediat nainte de accident. Se nregistreaz actiunile
gndite(deliberate) ale victimei imediat nainte de accident. Exemplu: ce fcea
victima? Lucra cu o masin de gurit electric.
Asemnri
Clasificarea pentru variabila Activitatea fizic efectiv este urmtoarea:
Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate
10 Instalatii de operare + +
20 Instrumente actionate manual + +
30 Conducerea sau prezenta la bordul echipamentelor sau a mijloacelor de
transport + +
40 Obiecte actionate manual - +
50 Transportul obiectelor cu mna - +
60 Mutarea obiectelor - 70 Prezent - Acest tabel ilustreaz urmtoarele cazuri:
Codurile 10 39 reprezint activitti n care victima foloseste instrumente si
piese de lucru.
Codurile 40 59 reprezint activitti n care victima mnuieste sau transport un
obiect sau prezenta la bordul mijloacelor de transport cu echipamente sau
instrumente de lucru.
Codes 60 70 reprezint activitti n care nu se folosesc instrumente si nu se
mnuiesc sau se transport obiecte. Activitatea fizic efectiv a victimei este
propia ei/lui.
Distinctii ntre instrumente de lucru(scule) si masini masini fixe si mobile
Un instrument este un obiect folosit n munc pentru ndeplinirea sarcinilor de
lucru. Acest instrument poate fi sau nu conectat la o surs de energie electric
(agenti 06-08). Poate fi utilizat de o singur persoan, cu mna sau cu ajutorul
corpului, fr rostogolire sau tragere. O masin este un obiect complex, folosit
pentru transforma energia electric astefel nct s actioneze un material sau s
ndeplineasc o sarcin. Conceptul de masin este legat de energia necesar
pentru a actiona cu o anumit fort.

O masin fix este aceea ce nu poate fi mutat n timpul lucrului (grupa 10


agenti) , iar o masinmobil (grupa 09 agenti), este masina actionat de o
singur persoan, fr ajutorul unei alte persoane sau altui procedeu; o poate
misca prin folosirea propriei energii (masin actionat manual, masin agricol),
prin mpingere (masin de curtat) sau prin tragere (fierstru), dar nu
ransportat n mn sau n brate.
10-19 Instalatii de operare
Codurile pot fi utilizate cnd victima foloseste o masin n maniera pentru care a
fost proiectat. Nu pot fi utilizate, de exemplu, cnd victima este n urcare sau
repar o alt masin (conceptele de reparatie, ntretinere, etc. se afl sub codul
52 ntretinere, reparatii, acordare, ajustare pentru variabila Activitatea
desfsurat. Activitatea fizic efectiv asociat, se stie, reflect exact ceea ce
fcea victima lucrul cu instrumente actionate manual (codurile 20-29) dac
victima mnuia o masin de gurit sau de nsurubat, etc. este folosit mnuirea
obiectelor (codurile 40-49) dac victima mnuia o parte dintr-o masin
complex, de ex. bratul unei macarale, sau pentru a obtine accesul n interiorul
unei masini).
Discutii
Codul 11 trebuie utilizat dac interventia pe o masin const n oprirea acesteia,
de exemplu.
Codul 12 este folosit dac operatorul intervine atunci cnd sa ntmplat un
eveniment neasteptat(neobisnuit) a misca ceva care s-a nfipt/ lipit de masina,
de exemplu. Dac interventia implic transportul sau conducerea
echipamentului, se utilizeaz codurile 30-39.
Codul 13 se aplic numai atunci cnd victima controleaz (n sensul operrii)
masina, prin anumite mijloace sau prghii de control, prin schimbtoare de vitez
sau butoane; victima nu alimenteaz masina cu materii prime sau nu descarc
produsele finite din masin. Codul 13 trebuie folosit pentru operarea masinilor de
tiprit, o linie de asamblare sau un robot industrial. n contrast, monitorizarea
video fix, unde nu exist posibilitatea de interventie pe masin (ntr-o camer
separat de control) trebuie s fie codificat sub prezent (70). Acest cod nu se
aplic conducerii de vehicule sau transportului, ori mnuirii echipamentului.
20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual
Aceste coduri trebuie folosite cnd persoana rnit a utilizat un instrument
actionat manual, ntr-o manier normal(n conformitate cu destinatia pentru care
a fost conceput).
Dac victima este n miscare n timp ce utilizeaz instrumentul de lucru, utilizarea
fiind continu, iar miscrile fiind scurte, se foloseste codul pentru instrumentul
actionat manual, si nu cel pentru miscare. Numai cnd persoana se opreste din
mnuirea instrumentului de lucru pentru a se misca( a lua alt pozitie)(de ex. s
mearg de la un capt al atelierului la altul, s intre sau s prseasc o
ncpere) nainte de a re-utiliza instrumentul, accidentul se ntmpl n timpul
miscrii, se utilizeaz codul pentru miscare(codurile 60-69).

Mai trebuie fcut aici o remarc general ce se refer la sursa nomenclatorului


Activitatea desfsurat: 1) un angajat pentru curtenia n birouri care, aflat n
mers pe coridor ntre dou birouri si se roteste pe clci, trebuie privit ca
ndeplinind o sarcin de curtenie n momentul accidentului (53). 2) O persoan
care si-a petrecut toat dimineata curtnd o masin, dar a avut un accident pe
drumul spre cantina, n pauza de prnz, se aplic miscarea n timpul
accidentului (61). Dar n ambele cazuri Activitatea fizic efectiv, desfsurat
chiar n momentul accidentului, relateaz o miscare, codificat 61 (mers, etc.)
sau 62 (intrare/iesire), de exemplu. Oricum, dac persoana se ciocneste de o
fereastr n momentul n care curt fereastra cu un burete si alte instrumente de
curtat, Activitatea desfsurat este curtare (53) , n timp ce Activitatea fizic
efectiv este lucrul cu instrumente actionate manual (21)
Discutii
n aceast grupare, trebuie fcut o distinctie ntre instrumentele manuale si
motorizate. Un instrument manual este un instrument care implic un efort fizic al
utilizatorului (de exemplu o surubelnit sau un ciocan), n timp ce un instrument
motorizat este un instrument conectat la o surs de energie (electric, termic,
etc.), de exemplu o masin de gurit, sau o surubelnit electric.
Dac instrumentul nu este folosit n maniera pentru care a fost conceput, de ex.
folosirea unei surubelnite pentru orice altceva dect pentru fixarea unui surub, se
aplica 40-49. Acestea din urm pot s fie actionate intentionat, sau nu.
Trebuie s existe o corelatie ntre Activitatea fizic efectiv si Agentul material.
De exemplu, pentru codurile 20-29, se va utiliza numai agentul material din
grupele 06, 07 si 08.
Cnd activitatea se desfsoar pe o masin, dar constituie, de ex., ajustarea
unui surub prin nsurubare sau desurubare cu surubelnita, trebuie folosit codul
pentru lucrul cu instrumente actionate manual (cod 21 pentru surubelnit), mai
mult dect codul pentru instalatiile de operare, care nu sunt specifice variabilei
Activitatea fizic efectiv n momentul accidentului (conceptul de ajustare este
codificat folosind variabila Activitatea desfsurat cod 52 ajustare si Agentul
material asociat, indicnd masina).
30-39 Conducerea sau prezenta la bordul unui echipament de lucru sau mijloc
de transport
Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd victima transport sau mnuieste
echipamente, n maniera pentru care acestea au fost concepute. Codurile
acoper echipamentele motorizate de transport, dar si echipamentele care sunt
folosite prin puterea muscular, de ex. roab.
Discutii
Acest grup de coduri acoper conducerea oricrui tip de vehicul
motorizat(tractor, masin, barc cu motor, aeroplan, etc.), sau nu (biciclet,
roab, brci nemotorizate, etc.) sau fiind la bordul oricruia dintre aceste
vehicule. Aceste coduri se aplic si pentru conducerea echipamentelor mobile,
prin manipulare (de ex. motostivuitor), indiferent dac sunt motorizate sau nu. Pe

de alt parte, toate echipamentele fixe sunt privite ca masini fixe si codificate n
seria de coduri 10.
Folosirea unui scripete pentru alimentarea unei masini, este codificat cu 11;
operarea unei benzi rulante care transport materiale, este codificat tot cu 11,
ca si o band transportoare, fixat pe un echipament de lucru. Folosirea unui
motostivuitor, considerat a fi mobil, va fi codificat 31 sau 32, depinznd de cazul
n care este sau nu motorizat. Prezenta, ca pasager, la bordul unui mijloc de
transport (autobu, avion, tren, barc, etc.), motorizat sau nu, dar mobil (n
miscare) sau fixat (stationar), trebuie codificat 33.
40-49 Mnuirea obiectelor
Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd persoana rnita tinea sau mnuia
ceva.
Posibilitatea n care masina, instrumentul sau echipamentul a fost utilizat n alt
mod dect a fost construit, trebuie, de asemeni, luat n considerare. O dalt
poate fi folosit pentru mutarea unui obiect, caz n care Activitatea fizic efectiv
este codificat 21; oricum, dac este folosit pentru orice altceva, dect pentru
destinatia pentru care a fost construit, se utilizeaz 40-49, de exemplu dac
este aruncat (44), folosit pentru deschiderea unei sticle de bere (45), sau
simpla tinere n mn (41), etc.
Discutii
Codul 41 se aplic atunci cnd victima tine un obiect n mn, sau cnd atinge
cu bratul si apuc ceva (un obiect din codul 67, miscare n jurul unui punct ,
cnd victima nu prinde obiectul).
Aceast activitate nu trebuie s fie confundat cu crarea unui obiect, codificat
50-59. Un numr de indicatori permit s se fac distinctia ntre aceste dou
actiuni:
n primul rnd, manipularea legat de transport tinde s aib loc nainte (sau
dup), mai mult dect n timpul transportului. De exemplu, prinderea n mini
a unui trunchi cu intentia de a fi mutat, lucrtorul s-a rnit n timpul primei faze a
acestei activitti, prin aiere cu un obiect sau cu o pies ascutit pe care o tinea
n mn pentru urmtoarea faz. Activitatea fizic efectiv n timpul accidentului
este codificat de scparea din mn, apucarea, prinderea, etc. 41. Dar dac,
dupa scparea din mn, victima se rneste ridicnd trunchiul, Activitatea fizic
efectiv n timpul accidentului se afl sub codul 51 transport vertical.
n al doilea rnd, la fel ca miscarea cu obiecte n mn, trebuie folosit codul 41,
dac este transportat un obiect mic. n acest caz, mrimea sau greutatea
obiectului este indicatorul care permite s se fac distinctia ntre mnuirea
obiectelor mici si transportul obiectelor mari sau a ncrcturilor grele. Deci,
Activitatea fizic efectiv n momentul accidentului, n cazul n care lucrtorul
mut o surubelnit n imediata vecintate si se rneste singur cu acest
instrument va fi codificat 41 (sau 61 dac se afla n mers cu instrumentul). Dar
dac, n timpul accidentului, el mut o cutie de carton plin, codul va fi 51, dac

mutarea este vertical, 52 dac este orizontal, sau 53 dac victima transport o
ncrctur n timp ce merge.
n acelasi mod, mnuirea nu trebuie confundat cu lucrul cu instrumente
actionate manual (codurile 20-29). Si aici numrul indicatorilor poate fi folosit
pentru a face distinctia ntre aceste dou activitti:
Activitatea desfsurat poate fi aceeasi (reparatii, cod 52), Activitatea fizic
efectiv manual difer. Sarcina poate fi ndeplinit cu un instrument actionat
manual, de ex. surubelnit (cod 21) sau numai cu minile (cod 42).
n ambele cazuri, trebuie s aib un instrument n mn, de ex. surubelnit, dar
n cazul n care persoana o foloseste pentru nsurubare (cod 21), n cazul n
care, n momentul accidentului, persoana tine, dar nu foloseste instrumentul, se
codific diferit(cod 41).
Tinerea obiectelor nu se limiteaz la o mn, sau la amndou minile, ci include
si alte parti ale corpului , de ex. picioarele.
50-59 Transportul cu mna
Acest grup de coduri se aplic atunci cnd unul sau mai multe obiecte sunt
transportate folosind numai bratele, fr a utiliza alte tipuri deechipamente de
transport. Directia n care obiectul este transportat, dicteaza asupra codului ce
trebuie utilizat. Codul 51 este folosit pentru miscarea vertical, cum ar fi stivuirea,
codul 52 este folosit pentru miscri orizontale, cum ar fi mpingerea unei masini
n garaj, si codul 53 aplicat atunci cnd se car ceva n mn sau n brate, cum
ar fi crarea unui pacient n patul su, sau ntr-un scaun, sau transportul unei
cutii dintr-un loc n altul.
Diferenta ntre codurile 40 si 50, folosind cazul unui mecanic ce schimb o roat
de masin ntr-un garaj. Cnd, dup scoate dispozitivul de sigurant, mecanicul
prinde roata, codul este 41 tinere n mini, apucare. Odat ce roata a fost
mutat, de pe pinion, a fost lsat pe pmnt, codul fiind 51 transport vertical.
Acest cod indic diviziunea de deplasare verticala n jos. Cnd roata este repus
pe pinion, actiunea de ridicare este codificat 51. Odat roata montat, sarcina
intr sub codul 43.
60-69 Miscare
Aceste coduri trebuie folosite cnd persoana rnit era n miscare n momentul
producerii accidentului.
Discutii
Codul 61 se aplic numai cnd victima se afl n miscare sau avanseaz pe
propriile picioare (mers sau alergare ctre sau napoi), chiar dac intentia era
doar s fac un pas. De asemeni, se aplic atunci cnd merge sau alearg n
sus sau n jos, pe scri de exemplu.
Codul 62 se aplic atunci cnd victima urc sau coboar dintr-o masin sau tren,
cabina unei masini, sau o pies a unui echipament de lucru.

Codul 63 trebuie folosit cnd victima se deplaseaz prin sritur, salt, n timp ce
codul 64 se aplic atunci cnd victima merge de-a busilea, se catr pe o scar,
copaca sau funie.
Codul 67 se aplic atunci cnd victima si misc minile sau picioarele ntr-un
loc, se rotesc n jurul sau si nalt capul fr a-si schimba locul, sau alte miscri
mai complexe, fr miscarea real din loc, de ex. indicnd ceva, splndu-se,
mbrcndu-se/ dezbrcndu-se. Acest cod trebuie, de asemeni, s fie folosit
cnd victima ncearc s prind ceva (un obiect), dar nu reuseste. n
eventualitatea n care victima ridic sau prinde obiectul, codul este 41.
70 Prezenta
Acest cod este folosit numai atunci cnd persoana rnit nu fcea fizic nimic
altceva dect s fie prezent n punctul de lucru: st pe un scaun, asist la o
sedint, discut cu un client, mnnc la mas, etc.
Prezenta la bordul mijloacelode transport, oricum, este codificat 33. n mod
asemntor, o persoan care se joac cu un copil, ntr-o grdinit sau scoal,
sau caut un pacient ntr-un spital este codificat specific, pentru variabila
Activitatea fizic efectiv. De exemplu, apucarea unei jucrii (41), crarea unui
copil obosit sau bolnav (cod 53), ridicarea unui pacient din pat (cod 51), etc.
19. Abaterea
Definitie
Clasificarea abaterilor descrie evenimentul anormal, cum ar fi pierderea total
sau partial a controlului asupra unei masini, sai prbusirea a/ peste ceva.
Asemnri
Dac exist cteva evenimente care se succed, trebuie s se considere ultima
abatere (abaterea cea mai apropiat n timp de Contact Modalitatea de rnire).
S ne imaginm cazul unui laborant care mnuieste o solutie toxic ntr-un
recipient din sticl. Laborantul vars o pictur (Abaterea 44 pierderea
controlului (total sau partial) asupra obiectului). Recipientul se sparge (Abaterea
32 spargerea, explodarea, despicarea unui lemn, sticl, metal, piatr, plastic,
altele). Produsul toxic este deci vrsat si victima este mproscat (Abaterea 22
stare lichid scurgere, prelingere,curgere, mproscare, cauznd arderi
(Contact Modalitatea de rnire 16 contact cu substante periculoase pe sau
prin piele sau ochi). Exist trei abateri succesive la fel de grave, dar numai
ultima (cod 22) va fi folosit ca fiind cea mai apropiat de contact. Este logic,
deoarece mproscarea cu o substant periculoas, a provocat arsuri victimei.
Nomenclatorul Abaterilor este organizat n urmtoarele grupe:
Grupele 10-30 Abaterea de la controlul persoanei rnite, datorat n principal,
problemelor cu echipamentul de lucru.
Grupele 40-50 Piederea partial sau total a controlului asupra a ceva (inclusiv
prbusiri).
Grupele 60-70 Miscri ale corpului .
Grupele 80 Victima, alt persoan sau un animal, este parte activ a

accidentului.
Clasificarea trebuie s fie clar, pentru fiecare motiv, codificat ca voluminos,
greoi, echipament neadecvat, care reiese din aceast clasificare.
10-19 Abaterea cauzat de probleme electrice, explozii, foc
Acest cod trebuie folosit n cazul evenimentelor electrice (inclusiv electricitate
static), explozii sau foc. Sunt incluse toate tipurile de descrcri electrice,
inclusiv socuri cauzate de electricitatea static.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit n cazul o abatere electric determin un arc electric,
conducnd la contactul indirect cu curentul electric (inclusiv fulger). Victima nu
este n contact direct cu Agentul material, care functioneaz normal, sau nu.
Codul 12 trebuie folosit n cazul o abatere electric determin contactul direct cu
un obiect sau o instalatie a direct care nu functioneaz normal. n acest caz
victima vine n contact direct cu agentul material.
Agentul material codificat, este un material prin care trece curentul electric.
Corespunztor, pentru explozie si foc, agentul material este obiectul care
explodeaz sau se aprinde.
Aceast grup nu trebuie s fie folosit dac ultima Abatere este o vaporizare,
fum, etc., cnd se utilizeaz codurile 20-29.
20-29 Abaterea prin inundare, rsturnare, scurgere, revrsare, vaporizare, emisii
Aceast grup trebuie s fie folosit cnd abaterea se datoreaz scurgerii,
vaporizrii sau emisiei de gaze, lichide, vapori sau particule de praf etc. care nu
vin n contact cu oamenii.
Discutii
Codul 22 trebuie s fie folosit cnd abaterea se datoreaz lichidelor sau
substantelor pulverizate sau scurse; codul 23 se aplic atunci cnd exist o
emisie de vapori(aburi). Codul 24 trebuie s fie folosit numai n cazul particulelor
fine de praf sau alte particule, dar nu din piatr sau ceva asemntor, codul 21
sau unul din codurile 40-49.
30-39 Spargerea, explozia, despicarea, alunecarea, prbusirea Agentului
material
Grupa este, n principal, folosit pentru a acoperi alunecarea, prbusirea unei
structuri, etc., evenimentul fiind n afara controlului victimei.
Discutii
Codurile 31-32 trebuie folosite unde Abaterea const In schimbarea formei fizice
a Agentului material.
Codurile 33-34 trebuie folosite n cazurile alunecrii, prbusirii unei structuri, care
nu tin de controlul victimei.
Codul 33 trebuie folosit n cazul cderii obiectelor, la un nivel inferior, de ex. o
etajer(raft) sau o macara. Victima este stationara, cu privire la Agentul material,
care cade peste ea. Dosarele care nu sunt asezate bine n raft se balanseaz si

cad asupra capului victimei cnd aceasta deschide usa dulapulului se codific la
Abaterea 33.
Codul 34 trebuie folosit n cazul n care baza (de ex. pmnt, pietris sau
esafodaj) sau obiect (de ex. scar rulant) pe care victima alunec (pmnt,
pietris sau esafodaj) sau cade (scar rulant). Exist situatii n care victima se
apleac si cade. Acestea sun codificate prin Abaterea 34. O scar rulant care
se rupe este codificat 31 (ruperea materialului la sudare, la jonctiune).
Codul 35 este folosit cnd un Agent material cade pe victim n timp ce rmne
la acelasi nivel cu aceasta.aceasta este codificarea pentru cderea Agentului
material la acelasi nivel. De exemplu, o pies de mobilier care cade peste
victim. Cnd piesa de mobilier este mnuit sau mutat, se codific 44
pierderea controlului (total sau partial) asupra obiectului.
40-49 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unei masini, mijloc de
transport sau echipament de lucru, instrument, obiect sau animal
Aceste coduri trebuie folosite cnd victima sau alt persoan pierde controlul
asupra unei masini, instrument, mijloc de transport, sau echipamente de lucru, n
timpul mnuirii, operarii sau transportului. Victima sau alta persoan nu a avut
suficient control asupra Agentului material n discutie. Pierderea controlului poate
fi total (fr posibilitatea reabilitrii) sau partial (limitat, dar conducnd la rnire,
sau care este reabilitat n timp, ns prea trziu s se previn rnirea). De
exemplu, dac un autocamion ia o curb n vitez prea mare, soferul fiind rnit,
este o pierdere total a controlului, codificat 42. n schimb, un lucrtor a crui
surubelnit, alunec din dispozitivul de fixare , fr s cad, reprezinta o
pierderepartial a controlului asupra instrumentului; cu toate acestea, dac
mna lucrtorului se misc mpotriva obiectului de nsurubat, cauznd o ran, se
utilizeaz codul 43. La fel, cnd o persoana ce duce o cutie, aceasta i alunec
din mini, o opreste cu genunchii si recapt controlul, ns se rneste la mn
sau la picior, aceasta este o pierdere partial a controlului, sub codul 44.
Discutii
Codul 41 trebuie folosit n cazul pornirii accidentale a masinii, sau operarea
acesteia printr-o actiune sau o miscare involuntar. Se aplic, de asemeni,
pieselor de lucru, pierderea unei piese, sau aruncarea unei componente a
masinii , sau o alt miscare, realizat ntr-o manier neasteptat. De exemplu, o
aschie de lemn sare din fierstrul circular (un motiv asemntor se codific 43)
sau un o roat de polizor care lucreaz azvrle span din metalul polizat. Trebuie
utilizat si n cazul asezrii anormale a materiei prime n masina de lucru, a
Agentului material propriu-zis, fr ca o actiune uman s fie cauza, cum ar fi o
abatere cauzat de o pies uzat.
Codul 42 se aplic atunci cnd victima sau o alt persoan pierde total sau
partial controlul asupra mijloacelor de transport , sau asupra echipamentelor de
lucru. Acest cod este folosit pentru pierderea totala sau partial a controlului
asupra oricrui tip de mijloc de transport, fie acesta manual, mecanic sau
automatic. De exemplu, n cazul mijloacelor de transport, un camion derapeaz

pe gheat si loveste o masin de post care circula normal din directia opus.
Codul 42 se aplic pentru ambii conductori de camioane. Dar, n cazul
postasului, care s-a oprit pe sosea pentru a expedia corespondenta, tocmai pe
o band de unde nu poate fi vzut la timp de ctre conductorul camionului, si
este lovit de camionul care conducea normal, neputnd fi evitat, codul Abaterii
pentru ambii conductori de mijloace de transport va fi codul 85. n acelasi mod,
un tractor lovit ntr-un astfel de caz, este codificat 42. Dac, pe de alt parte,
pierderea totala sau partial a controlului implic articolele transportate, de ex.
un obiect care cade din scripete, este codificat cu codul 33 .
Codul 43 trebuie folosit n cazul unui instrument actionat manual (motorizat sau
nu) scap total sau partial de sub controlul victimei sau unei alte persoane sau
este azvrlit, cauznd rniri.
Codul 44 se aplic atunci cnd victima sau o alt persoan scapa un obiect, cum
ar fi un ciocan sau o trus cu instrumente cuiva pe picior. Acesta este cazul care
provoac o leziune victimei. Trebuie privit ca o pierdere total sau partial a
controlului asupra Agentului material. Cnd o pies de mobilier, o masin nepus
n functiune este transportat, sau un teanc de hrtii alunec din bratele victimei,
se aplic codul 44. Acest cod este folosit si cnd Agentul material alunec din
minile victimei. Pe de alt parte, dac obiectul cade si se sparge, cauznd
cioburi care rnesc victima, codul corect este 32.
Pierderea total sau partial a controlului asupra unui animal (cod 45) ,
nseamn c victima este rnit de ctre un animal. Animalul n cauz trebuie
scpat de sub controlul stpnului, paznicului sau transportatorului.
50-59 Alunecare sau pas gresit urmat de cdere
Codul 51 se utilizeaz atunci cnd persoana cade prin alunecare, face un pas
gresit, sau cade la un nivel mai mic, relativ la pozitia victimei nainte de
evenimentul anormal. Acest cod este folosit si pentru distanta de cdere, si dac
persoana este pe scaun, pe o scar rulant n stationare, esafodaj sau scri
imobile.
Codul 52 se aplic atunci cnd persoana cade prin alunecare, face un pas gresit,
sau cade la acelasi nivel, relativ la pozitia victimei nainte de evenimentul
anormal. Acesta include si teren accidentat. Oricum, codul 52 implic
ntotdeauna czturi si codul 75 trebuie utilizat cnd victima nu cade, dar calc
gresit, cauzndu-si o dislocatie sau luxatie (leziune intern).
Cnd vicima este rnit prin cderea altei persoane (Abaterea), se aplic codul
59.
Not preliminar pentru folosirea codurilor 60-69 si 70-79
Trebuie s se fac o distinctie ntre miscarea corpului, fr producerea unei
leziuni fizice si miscarea corpului care provoac o leziune fizic, prin evaluarea
gradului de efort fizic ce a fost depus de ctre victim n momentul Abaterii. De
exemplu, n cazul clcat pe un obiect ascutit (cod 61), efortul este normal, n

timp ce n cazul urcare, transportare (cod 71), cnd se car o ncrctur,


acestea necesit efort muscular mare.
Un efort mai mare dect cel normal, nu se restrnge la mnuirea unei
sarcini(ncrcturi), ci include si actiunile proprii ale unei persoane, de ex.o ran
cauzat stnd n picioare, sau prin rotire mprejurul corpului.
Codurile corecte selectate prin aplicarea metodei grupului de indicatori:
- primul indicator se refer la efortul muscular implicat,
- al doilea indicator se refer la faptul dac leziunea este intern sau extern,
- al treilea indicator este legat de prezenta sau absenta Agentului material al
Contactului- Modalittii de rnire.
Un efort muscular substantial sugereaz utilizarea grupei de coduri 70. Leziunile
externe grupa 60, leziunile interne grupa 70. Absenta Agentului material al
Contactului Modalittii de rnire este adesea nscris grupa 70.
60-69 Miscarea corpului fr rnirea fizic (coducnd la leziuni externe)
Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd miscarea propriului corp, care nu a
implicat un effort fizic suplimentar, conduce(in general) la leziuni externe.
Miscarea poate fi voluntar sau involuntar.
Mersul pe jos, acoperit de codul 61, nu necesit un effort suplimentar si este de
regul o miscare voluntar, ca si asezatul n genunchi(cod 62), care nu are
nevoie de prea mult efort. Este necesar evaluarea efortului implicat mai mult
dect faptul dac miscarea ese voluntar sau involuntar. Clcatul pe un obiect
ascutit cauzeaz o leziune extern si este codificat sub codul 61.
Un exemplu pentru codul 62 este atunci cnd victima se loveste la genunchi de
birou, n timp ce sttea pe scaun. Este tot o miscare voluntar fr efort, care
conduce la o leziune extern.
Miscarea acoperit de codul 63 este involuntar n cele mai multe cazuri, dar
aceast consecint, care nu cere efort (rezistenta la effort nu este luat n
considerare) conduce la leziuni externe. Codul 63 acoper conceptul de crre a
ceva n brate, pentru un moment, deci aducerea unei prti a corpului n contact
cu Agentul material care cauzeaz leziunea.
Codul 64 acoper cazurile n care victima si cauzeaz singur leziuni, fr
implicarea unei alte persoane; nu este necesar pentru ca agentul material sau o
alt persoan s fie implicate n Abatere. Se includ cazurile n care leziunea
cauzat prin necoordonarea miscrilor corpului este extern. n general, aceasta
implic prezenta Agentului material al Contactului Modalitatea de rnire , de ex.
victima se ciocneste cu un obiect, se apleac sau se roteste, cauznd o vntaie
sau o ran extern.
Un alt caz n care este utilizat codul 64 este acela n care pozitia inadecvat a
unui picior sau a unei mini a persoanei n cauz sau a unui obiect cauzeaz o

leziune, de ex. atingerea unei farfurii fierbinti n buctria unui restaurant. Sau,
aruncarea neglijent la cosul de gunoi a unui obiect tios este codificat 64 n
conditiile unei Abateri 52 pentru Contact. Un exemplu ar putea fi si acela n
care o infirmier care, mergnd pe lng cutia cu deseuri, se nteap cu o
sering ce era n cutie. n acest caz codificarea Agentulului material al Abaterii ,
dac aceasta exist, si n plus, Agentul contactului, pot fi utilizate pentru
prevenirea accidentelor de munc determinate de simla miscare a persoanei.
Agentul material pentru Contact va fi farfuria fiebinte (10.04) sau seringa (06.14).
Pentru Abatere, nu exist un obiect asociat cu miscarea lucrtorului care atinge
farfuria n buctrie, cu o simpl miscare a minii. Pe de alt parte, n cazul
infirmierei, miscarea (care merge prea aproape de cutia de deseuri, conducnd
la atingerea seringii) este asociat cu Abaterea, codificat19.01.
Actiunea preventiv va conduce atunci la o evaluare gresit, inoportun si care
nu concord miscrilor n buctrii, fie c lucrtorul avea sau nu un obiect n
mn. n spitale, manipularea obiectelor contaminate, trebuie fcut cu atentie,
precum si obiectele care nu sunt manevrate, dar care sunt n vecintate si pot
cauza o ran unei persoane, care este atent numai la obiectul pe care l tine n
mn.
Alte exemple de utilizare a codului 64, cu sau fr Agent material asociat: un
spltor de geamuri si schimb pozitia si este prins ntre perete si fereast; n
timpul manevrrii unei masini de curtat, un lucrtor si striveste piciorul ntre
palete Agentul material asociat: masina de curtat, cod (09.04); n timpul
curtrii unui fiset, o persoan se taie n dispozitivul de nchidere a fisetului.
70-79 Miscarea corpului sub sau cu o solicitare fizic (care conduc, n general, la
leziuni interne)
Aceste coduri trebuie folosite numai n cazurile miscrilor care implica un efort
fizic, din partea victimei, mai mare dect cel normal. Acest lucru presupune c
victima se rneste singur, fr implicarea unui factor extern.
Ar exista un Agent material extern, sursa efortului fizic suplimentar care
determin solicitarea fizic. Exemplu: cnd o persoan sufer o leziune
muscular, n timp ce manipuleaz un obiect(greu), sau duce o ncrctur, de
ex. o ridic (71), o mpinge sau o trage (72), o aseaz jos (73), se roteste sau se
ntoarce cu ncrctura n brate (74), sau calc gresit, fr s cad (75).
n aceste cazuri primul indicator este efortul muscular depus pentru mnuirea
Agentului material, iar al doilea este producerea leziunii interne.
Oricum, codurile 70-79 sunt folosite si cnd Agentul material al Abaterii nu exist,
deci nu poate fi sursa unui efort fizic suplimentar. Solicitarea fizic poate fi direct
intern. Exemplu: o persoan care sufer o leziune a sistemului muscular n timp
ce st n picioare (71), se apleac (73), se roteste (74) sau calc gresit n timp ce
merge nainte (sau cu spatele), fr s cad (75) (vezi diferentele dintre codurile
52 si 75, prezentate mai sus), de ex. o miscare gresit cauzeaz o leziune
intern, fr s duc o ncrctur sau s manipuleze un obiect. Toate aceste
actiuni se refer la miscri gresite. Al treilea indicator va fi absenta Agentului

material al Contactului Modalittii de rnire.


80-89 Socuri provocate de nghet, violent, agresiune, amenintare, prezent
Aceste coduri trebuie utilizate cnd victima este expus violentei psihice sau
experientelor traumatice, de ex. jefuirea unei bnci, violenta intentionat sau
neintentionat, stress.
Discutii
Codul 81 trebuie utilizat pentru surprindere sau soc, fr contact fizic.
Codul 82 se aplic atunci cnd victima este subiectul unei agresiuni, amenintare
sau violent, din interiorul companiei.
Codul 83 se aplic atunci cnd victima este subiectul unei agresiuni, amenintare
sau violent, din exteriorul unittii de lucru (jefuire, clienti furiosi, etc.). Violenta
poate proveni si ditre elevi(la scoal) sau intre pacientii unui spital.
Codul 84 se aplic n cazurile n care este implicat violenta animalelor slbatice
sau a celor nesupravegheate.
Codul 85 trebuie aplicat numai dac Abaterea este atunci cnd victima, sau o a
treia persoan se afl ntr-un moment nepotrivit, ntr-n loc nepotrivit. Acest fapt
sugereaz c victima, sau a treia persoan face ceva neasteptat (st n
vecintatea unei masini, st pe mijlocul strzii sau pe calea ferat, si o masin
sau un tren trece absolut normal chiar prin acel loc. Dac accidentul poate fi
codificat mai precis, pe baza altei surse de date referitoare la Abatere, acest
lucru trebuie realizat.
21. Contactul Modalitatea de rnire
Definitie
Clasificarea pentru Contact Modalitatea de rnire (actiunea care conduce la
rnire) descrie modul n care victima a fost rnit si cum aceasta vine n contact
cu obiectul care a cauzat leziunea. De exemplu: cderea pe pmnt sau pe
podea (31) sau contactul cu un obiect tios (de ex. un cutit) (51).
Asemnri
Trebuie considerat Contactul Modalitatea de rnire care conduce la leziunea
cea mai grav.
Clasificarea urmreste structura indicat mai jos:
10-29: leziuni diverse, provocate de surse nemecanizate (otrvuri, temperaturi
ridicate/sczute, electricitate, asfixieri);
30-69: leziuni diverse, provocate de surse mecanizate;
70-79: leziuni diverse, provocate de solicitri fisice sau psihice;
80-89: leziuni diverse, provocate de animale sau oameni.
10-19 Contactul cu curentul electric, temperatura, substante periculoase
Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd curentul electric, temperatura sau
substante periculoase cauzeaz o leziune. Aceast grup trebuie folosit si cnd
factorul determinant al leziunii este intensitatea curentului electric.

Discutii
Codul 11 trebuie folosit de asemeni, cnd victima vine n contact cu un arc
electric si sufer un soc electric, sau sufer o arsur din cauza temperaturii
foarte ridicate a mediului(arsit). Obiectul, de ex. instrumentul care vine n
contact cu curentul electric, un cleste sau o penset, este codificat ca Agent
material, si nu curentul electric.
Codul 12 trebuie folosit cnd victima vine n contact direct cu un obiect prin care
trece curentul electric (fiind sau nu n stare normal de functionare).
Codurile 11 si 12 se aplic atunci cnd intensitatea curentului electric este
factorul determinant al leziunii.
Codul 13 se aplic atunci cnd temperatura unui obiect/mediu cauzeaz
leziunea. Factorul determinant al leziunii este temperatura obiectului/ mediului cu
care victima vine n contact. Agentul material codificat, va fi obiectul aprins sau
care a provocat flama, de ex. petrol aprins, lemn aprins, o masin n flcri, etc.
Codul 14 se aplic atunci cnd victima vine n contact cu un agent care provoac
degerturi, indiferent dac agentul este atins sau nu. Acesta poate fi aer rece,
ap, oxigen lichid, etc. Agentul material asociat este obiectul rece.
Codurile 15-17 se aplic atunci cnd o substant chimic sau biologic, sau
propriettile acestor substante, cauzeaz leziunea. Leziunile nu sunt codificate n
conformitate cu modul n care se produc, de ex. prin inhalare; prin contact cu
pielea; pe cale digestiv, prin nghitire. Pe de alt parte, praful nu este direct
duntor, ns dac acesta intr n ochi, fiind proiectat de un instrument de lucru
(de origine mecanic) este codificat prin codul 41 Contact, si nu prin codul 16.
20-29 Inundare, scufundare, sufocare
Codurile trebuie folosite atunci cnd victima este n imposibilitatea de a se
oxigena, rezultnd asfixierea. Lipsa oxigenului poate s conduc la moarte.
Aceast gup este folosit atunci cnd lipsa oxigenului este factorul ce cauzeaz
leziunea.
Discutii
Codul 21 trebuie folosit cnd lipsa de oxigen este cauzat de scufundare ntr-un
lichid, ap de exemplu. Agentul material asociat codificat este lichidul sau, dac
acesta nu este specificat, agentul material asociat va fi recipientul n care se
afla lichidul (n care s-a scufundat vicima).
Codul 22 trebuie folosit cnd lipsa de oxigen este cauzat de sufocarea
provocat de un corp solid, care nu permite oxigenarea victimei(pmnt de
exemplu). Agentul material asociat codificat este substanta cu care vicima este
sufocat.
Codul 23 se aplic atunci cnd sufocarea este provocat de vapori, gaze sau
altceva care nu permite victimei s respire( de ex. o pung de plasic prins pe

fat). Agentul material asociat codificat este gazul, vaporii sau orice altceva, care
au provocat sufocarea.
Aceste coduri nu pot fi aplicate atunci cnd propriettile chimice ale vaporilor sau
gazelor determin leziunea; substantele, prin propriettile pe care le au, devin
toxice, caustice (corozive) sau periculoase; dac otrvirea sau arsurile chimice
provocate de aceste substante sunt cele mai grave leziuni, n acest caz, trebuie
utilizate codurile 15, 16 sau 17 Contact cu substante periculoase.
31-39 Impactul orizontal sau vertical cu un obiect stationar (victima fiind n
miscare)
Aceste coduri trebuie trebuie utilizate cnd victima este n miscare, iar obiectul
care provoac leziune este stationar. Victima trebuie s fie n miscare orizontal
sau vertical.
Codul 31 trebuie utilizat cnd cauza producerii leziunii este miscarea vertical a
victimei (Abaterea este o cdere). Distanta de cdere nu este relevant. Acest
cod se aplic si cnd victima cade (Abaterea) si cnd factorul ce determin
leziunea (Agentul material al Contactului) este obiectul care loveste victima, de
ex. un scaun.
Codul 32 trebuie utilizat cnd victima se ciocneste de ceva care nu este n
miscare, cum ar fi o mas. Victima este n miscare orizontal, Agentul material
codificat este masa. Un alt caz este acela al unui sofer de camion care loveste
un copac sau un vehicul stationat.
40-49 Lovirea de un obiect n miscare, coliziunea
Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd obiectul ce produce leziunea este n
miscare sau se ciocneste cu victima. Codurile 41-44 sugereaz c victima este
stationar, sau nu se misc n raport cu variabila Contact-Modalitatea de rnire.
Cu alte cuvinte, coliziunea se datoreaz numai miscrii obiectului. Pe de alt
parte, codul 45 sugereaz o coliziune care implic att miscarea obiectului, ct si
a victimei, n momentul impactului. O coliziune ntre dou vehicule n miscare
este codificat sub codul 45. Accidentele rutiere sunt codificate adesea cu
codurile 44 sau 45. Obiectul este de regul, un vehicul (oricum, pentru soferul
vehicolului care loveste un obstacol stationar, un perete sau un vehicul stationat,
codul este 32, iar accidentele, n care sunt implicati pietoni loviti de vehicule, cad
sub incidenta codurilor 60-69).
Discutii
Codul 41 trebuie utilizat cnd vicima este lovit de un obiect aflat n miscare, n
aer (de ex. proiectat de o masin), dar nu de obiect care cade vertical. Acest cod
se mai foloseste si atunci cnd victima este lovit de o us lsat nenchis de o
alt persoan, care tocmai a intrat/iesit. Obiectul poate fi foarte mic (de ex. un
span de metal sau pilitur de fier), vezi comentariul de la codul 16.
Codul 42 trebuie utilizat cnd vicima este lovit de un obiect aflat n cdere
vertical(Abaterea)dar nu este un obiect aflat n miscare, n aer. Exemplu: o
crmid cznd de la nltime.

Codul 43 se utilizeaz n cazurile n care victima se loveste sau este lovit de un


obiect care se ntoarce ca urmare a efectului de recul. Exemple: crengi, elastic,
etc.. Acest cod se aplic si atunci cnd obiectul se balanseaz ca un pendul.
Codul 44 trebuie folosit, n mod normal, atunci cnd victima este lovit de un
obiect n alergare sau n rostogolire. Exemplu: echipamente pe roti sau vehicule.
Codul 45 se utilizeaz n cazurile n care att victima, ct si obiectul sunt n
miscare. O coliziune este un impact ntre o persoan si un obiect miscndu-se n
aceeasi directie, sau n directie opus; acest cod se aplic si cnd dou
persoane sau dou vehicule se lovesc unele de altele.
50-59 Contactul cu un Agent material tios, ascutit, greu sau rugos
Aceste coduri trebuie utilizate cnd principalul motiv pentru un obiect care
provoac o leziune este faptul c obiectul este tios, ascutit sau greu, si nu faptul
c persoana rnit a fost lovit de acel obiect.
Discutii
Codul 51 trebuie folosit atunci cnd victima sufer o tietur provocat, de
exemplu, de un cutit sau de o margine tioas.
Codul 52 trebuie folosit atunci cnd victima se nteap cu un obiect, de ex. un ac
sau un poanson.
Codul 53 trebuie folosit n cazurile n care victima sufer o zgrietur sau o
julitur din cauza unui obiect rugos (grtar, smirghel, sipc de lemn, etc.). Un
Agent material greu inflexibil din cauza masei sale sau a densittii se
caracterizeaz prin faptul c nu poate atenua sau absorbi socul din momentul
contactului.
60-69 Prindere(sub), strivire, etc.
Aceste coduri sunt utilizate atunci cnd forta, mrimea, greutatea, presiunea sau
viteza unui obiect sau a unei masini reprezint factorul care determin leziunea.
Exemple: o apsare care stiveste victima (sau un membru al victimei), un
container greu care striveste victima (sau un membru al victimei) sub greutatea
sa, un tractor care striveste victima ntre roti, o masin n urcare, ce ntoarce si
loveste pe strad un lucrtor.
Discutii
Codul 61 se utilizeaz atunci cnd victima a fost prins sau de un obiect mobil.
Acesta poate fi o parte a unei masini sau orice altceva. Agentul material codificat
va fi obiectul n miscare (sau partea n miscare a obiectului), de ex. o masin
(sau o component a masinii), un motor, sau o curea (de care este agtat un
crlig). Agentul material va fi obiectul care prinde sau striveste victima.
Codul 62 trebuie folosit atunci cnd victima este strivit pe o suprafat (podea,
sosea). Codul 62 sugereaz si anumite miscri verticale. De exemplu: strivit de o
masin, strivit de o dal de beton, etc. Agentul codificat va fi obiectul n miscare
(sau orice parte n miscare a obiectului), de ex. o masin (sau o roat a masinii).
Acest cod implic deci, dou obiecte, dar numai obiectul care striveste victima

trebuie codificat ca Agent material. Dac victima este strivit de o masin, trebuie
codificat masina si nu soseaua sau suprafata.
Codul 63 trebuie folosit atunci cnd victima este strivit ntre un instrument de
lucru, aflat n uz, si orice altceva , de exemplu ntre o masin de gurit si perete,
sau ntre un container si o masin. Codul 63 sugereaz miscri orizontale.
Agentul material codificat va fi instrumentul de lucru n uz si care este, deci, n
miscare, (sau partea n miscare a obiectului), de ex. masina de gurit din exemlul
de mai sus. Acest cod se aplic atunci cnd victima este strivit ntre dou
obiecte, dar numai obiectul care striveste victima este codificat ca Agent material.
De exemplu, dac victima este strivit de un perete, de ctre un camion, trebuie
codificat camionul si nu peretele.
Codul 64 se aplic n cazurile n care victima are un membru sau un deget rupt
sau strivit. Exemplu: cnd degetul victimei este prins si rupt(tiat) de un
instrument tios sau rotativ.
70-79 Solicitri fizice sau psihice
Aceste coduri acoper cazurile de ncordare a oricrui tip de muschi, articulatie,
organ sau tesut, cauzate de miscri fortate, agenti fizici (zgomot, radiatii, frecare,
etc.) sau traume. Actiunea acestora cauzeaz leziuni externe, care trebuie
codificate separat. Numai evenimentele care se produc pe neasteptate sau n
mod accidental, sunt acoperite de acest cod.; expuneri prelungite la solicitri
fizice, care conduc la boli profesionale.
Dac exist sau nu un Agent material asociat cu aceste coduri, acest fapt
depinde de tipul accidentului. De exemplu, cnd o persoan este iradiat,
Agentul 15.06 trebuie s descrie Contactul. Un pilot de avion care are probleme
cu auzul, n urma depresurizrii cabinei, cade sub incidenta Agentului 20.1. Pe
de alt parte, cineva care sufer o ntindere, ca rezultat al statului n picioare,
fr s duc un obiect, nu are un Agent asociat Contactului (Contactul are codul
71, Agentul codul 00.01). n acelasi mod, dac nu exist Agent al Contactului ,
atunci cnd o persoan calc gresit si si scrnteste glezna (Contactul are codul
71, Agent codul 00.01).
Codul 73 este legat de socurile psihice, rezultate dintr-o agresiune sau o
violent, sau socuri rezultate ca urmare a participrii ca martor ocular la un
eveniment, cum ar fi un accident sau alt eveniment de acest gen. Oricum, dac
leziunea rezultat dintr-un act de agresiune este o leziune fizic, n principal,
Contactul vine sub incidenta altui cod cod, de ex.. 50-59 pentru leziuni cauzate
de o lam sau un glonte, sau 83 pentru lovituri sau agresiuni.
80-89 Muscturi, ntepturi, etc. (animale sau umane)
Aceste coduri trebuie folosite n cazurile n care factorul determinant al leziunii
este o persoana, un animal sau o insect.
Discutii
Codul 81 se aplic atunci cnd victima este muscat de o persoan sau de un
animal. Muscturile de insecte trebuie codificate cu codul 82, care se aplic

exclusiv pentru ntepaturile insectelor periculoase (de ex. viespe) sau intepturile
de pesti (de ex. scorpioni de mare). Codul 82 nu trebuie confundat cu codul 52
(contact cu un Agent Material otrvitor), cnd cauza leziunii este un obiect
otrvitor.
Agentul material
Definitie
Agentul material asociat cu Activitatea fizic efectiv descrie instrumentul sau
obiectul folosit de victim n momentul accidentului. Dac exist mai multi Agenti
materieli asociati Activittii fizice efective, trebuie codificat Agentul cel mai potrivit
descrierii accidentului .
Agentul material asociat cu Abaterea descrie instrumentul sau obiectul implicat n
evenimentul care se abate de la normalitate. Dac exist mai multi Agenti
materieli asociati cu (ultima) Abatere, trebuie codificat ultimul Agent material
implicat, cum ar fi, de exemplu, cel mai apropiat moment al contactului.
Agentul material asociat cu Contactul Modalitatea de rnire se refer la
descrierea instrumentului sau a obiectului cu care victima vine n contact, sau la
modalitatea de lezare psihic. Dac exist mai multi Agenti materieli asociati cu
leziunea, trebuie codificat Agentul material legat de cea mai grav leziune.
Asemnri
Trebuie specificat faptul c exist o singur list a Agentilor materiali, pentru
toate cele trei variabile (Activitatea fizic efectiv, Abaterea, Contactul
Modalitatea de rnire).
Cei trei Agenti materiali nu nesesit diferentieri. n practic, ctiva agenti
materiali pot fi asociati cu una sau mai multe variabile. Deci, este la fel de posibil
ca aceeasi variabil s corepund unor Agenti materiali diferiti.
Principalul sistem de codificare este acela c victima ndeplinea o activitate
(Activitatea fizic efectiv) cu primul Agent material, al doilea Agent material
comportndu-se anormal (Abaterea) si al treilea Agent material care rneste
victima (Contactul Modalitatea de rnire). Cei trei Agenti pot fi diferiti, pot fi
identici, sau pot s nu existe. Vezi Discutii generale despre utilizarea codurilor.
Descrierea grupelor de pe pozitia 1
Codurile 01 02 03 (cldiri, constructii si suprafete) sunt utilizate, n principal,
n cazurile n care victima cade sau se loveste.
Codurile de la 04 pn la 11 (instrumente si masini) trebuie utilizate pentru
accidente cauzate de functionarea defectuas a acestora, sau pentru leziunile
cauzate de aceste mecanisme; Aceste coduri se mai utilizeaz si asociate cu
Activitatea fizic efectiv, cnd este cazul.
Diferente ntre un instrument si o masin masin fix sau masin mobil
Un instrument este un obiect construit special pentru a fi utilizat n acivittile de
prelucrare a unui material sau pentru ndeplinirea unei sarcini de lucru. Acesta
poate fi sau nu conectat la o surs de energie(agenti 06-08). Poate fi manipulat

de o singur persoan, cu mna sau cu corpul, fr ca instrumentul s fie


rostogolit sau tras.
O masin este un obiect complex, construit pentru a fi folosit n transformarea
energiei de care dispune, astfel nct s poat ndeplini o sarcin de lucru.
Conceptul de masin este legat de energia necesar pentru functionarea
normal a acesteia.
O masin se consider a fi fix atunci cnd nu poate fi deplasat n timpul
functionrii (grupa 10 agenti) sau mobil (grupa 09 agenti), cnd o singur
persoan, fr ajutorul unei alte persoane sau al unui mecanism suplimentar,
poate s o deplaseze, folosindu-si propria energie (masin care functioneaz
autopropulsat, masin agricol), prin mpingere (masin pentru curtenie) sau
prin tragere (fierstru), si nu prin crare n mn, sau cu ajutorul corpului.
Echipamentele agricole au codurile 06.09 sau 07.09, dac acestea sunt manuale
sau mecanizate; oricum, echipamentele care functioneaz autopropulsat (pot fi
conduse), cum ar fi o masin de tuns iarba, secertoare, masini motorizate
pentru agricultur, au codul 09.02.
Toate masinile pentru procesarea si producerea materialelor au codul 10.
Mecanismele de depozitare sunt codificate la pozitia 11.06 , dac acestea sunt
fixe, si la pozitia 11.07 dac sunt mobile (transportabile); aceste mecanisme pot fi
permanent deschise sau permanent nchise sau presurizate. Codul 11.07
acoper depozitele mari pentru stocurile de diverse materiale.
Codul 11.09 acoper containerele mici, inclusiv cele sub presiune, cum ar fi
sticlele cu lichide sau cu gaze, extinctoare, etc. Se aplic unui singur container.
Cantittile mari dintr-o singur ncpere (de pe rafturi, de exemplu) au codul
14.08.
Codurile 12 si 13 se aplic mijloacelor de transport; oricum, masinile personale si
mecanismele agricole sunt codificate prin codurile 09.01 si, respectiv 09.02.
Codurile 14 includ materialele de construcii si diverse obiecte utilizate n
constructii (14.01); 14.02 acoper toate tipurile de masini si componente; codul
14.03 acoper piesele de lucru, sau prti din acestea, instrumente (inclusiv prti
si aschii care vin de la acesti Agenti materiali), si codul14.04 acoper
componentele de asamblare (suruburi, balamale, ncuietori, cuie, etc.).
Codul 14.05 include produse sub form de praf, aschii sau piese. Codurile 14.06
si 14.07 acoper produsele din sau pentru agricultur.
Toate obiectele pastrate n depozite sun codificate 14.08. Codul 14.09 este folosit
pentru produsele depozitate pe role(suluri), cum ar fi hrtie sau cablu.

Codurile 14.10, 14.11 si 14.12 acoper toate obiectele care constituie o


ncrctur, transportate prin intermediul unor mecanisme mecanizate,
suspendate cu ajutorul scripetilor, sau actionate manual , accidentele
petrecndu-se din cauza impactului, cderii sau rsturnrii
Codurile 15, 16, 17 si 18 se explic singure.
Codul 19 (deteriorare) se aplic atunci cnd constituientii nu pot fi codificati n
codurile 14 15 sau 18, deoarece nu sunt cunoscuti sau sunt mixturi complexe,
care nu pot fi dispuse separat. Folosirea termenului de ncrctur
accentueaz ideea de cantitate mare.
Codul 20 se aplic atunci cnd elementele, conditiile meteorologice extreme,
cutremurele etc. sunt responsabile de producerea accidentului.
Clasificare detaliat
Dac se doreste, Agentul material poate fi clasificat mai detaliat, la nivelul
fiecrei tri, utiliznd pozitiile 3 sau 4 ale clasificrii prezentate (vezi Anexa D).
Oricum, Eurostat va utiliza numai clasificarea cu dou pozitii.
Mai mult, masinile si instrumentele se codific pe pozitia a 2-a, n acord cu
functionarea lor, si independent de materialul prelucrat. Folosind clasificarea
detaliat, cu pozitiile 3 sau 4, este posibil, ca acolo unde este necesar, s se
specifice materialul prelucrat (n principal pentru masinile din grupa 10.02, 10.04
si de la 10.07 la 10.15), sau materialele de mpachetat, n cazul masinilor de
mpachetat (codul 10.16).
A patra pozitie a codului este utilizat pentru realizarea diferentelor. Pozitia
const n clasificarea 0X, ceea ce arat tipul materialului prelucrat, sau 0Y care
arat tipul materialului de mpachetat. Codificarea Agentului material, prin literele
X si Y trebuie repus pe una din literele urmtoare, depinznd de natura
materialului sau de natura materialului de mpachetat. Oricum, pentru unii Agenti
materiali, numai un cod este posibil pentru material/material de mpachetat, caz
n care se utilizeaz clasificarea direct.
Valoarea codurilor 0X sau 0Y (a patra pozitie) Natura obiectului
0A Piatr, minerale
0B Metal,
0C Lemn,
0D Cauciuc, plastic,
0E Hrtie, carton,
0F Textile,
0G Piele,
0H Alimente
Exemple

i) un fierstru circular va fi codificat:


10.11 pentru un fierstru electric (codificare cu 2-pozitii)
10.11.01 pentru un fierstru circular (3-pozitii)
10.11.01.0X patru pozitii pentru codificarea unui fierstru circular, oricum acest
0X din final, nu este utilizat pentru codificarea Agentului material; n schimb,
urmtoarele coduri sunt utilizate, n functie de natura materialului:
10.11.01.0A pentru un fierstru circular care taie piatr
10.11.01.0B pentru un fierstru circular care taie metal
10.11.01.0H pentru un fierstru circular care taie alimente.
ii) un malaxor pentru beton cade sub incidenta codului 10.02.15.0A, deoarece
este folosit n exclusivitate pentru beton.
Exemple de codificare a cauzelor si circumstantelor
1) Pentru partea de constructii: un zidar urc scrile si calc pe un cui iesit dintro bucat de lemn lsat la ntmplare.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 021 partea de constructii cldiri n constructie
Activitatea desfsurat 22 Constructii noi cldiri
Activitatea fizic efectiv 61 Mers, alergat, urcare, coborre
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Zone pentru urcare, n cldiri fixe (scri)
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.01.00 Scri
Abaterea 61 Clcat pe un obiect tios
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate acoperite,
neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.04 Scndur cu un cui n ea
Contact Modalitatea de rnire 52 Contact cu un Agent material ascutit(cui,
instrument ascutit)
Agentul material- 2-pozitii 14.04 Componente de asamblare
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.04.02.00 Cuie
2) ntr-un spital, o infirmier si rneste degetul mare de la mn, astfel: aseznd
o sering ntr-o cutie , s-a ntepat ntr-un ac, ce era asezat neglijent n cutie.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 051 Institutii de sntate, clinici, spitale
Activitatea desfsurat 41 Asistent si ajutor pentru populatie
Activitatea fizic efectiv 46 Turnare, turnare n, umplere, golire
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachete artizanale, mici si medii, mobile
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.06.00 Lad de gunoi, container
Abaterea 64 Actiune neglijent
Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate
medicale ascutite
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace
Contact Modalitatea de rnire 52 Contact cu un Agent material ascutit (cui,
instrument ascutit)

Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate


medicale ascutite
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace
3) Ruperea crligului de sustinere a unui zugrav, urcat pe o scar pentru a vopsi
plafonul unui birou, determin cderea pe podea a zugravului.
Variabila Cod Denumire (sumar)
Mediul de lucru 041 Birou, sal de sedinte, bibliotec
Activitatea desfsurat 24 Remodelarea, reparatii, ntretinerea cldirilor
Activitatea fizic efectiv 64 Trre, ctrare
Agentul material- 2-pozitii 02.03 Constructii, zone de urcare mobile
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.03.01.00 Scri mobile
Abaterea 31 Ruperea materialului
Activitatea fizic efectiv 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de
prindere
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.03.00 Crlige
Contact Modalitatea de rnire 31 Miscare vertical, cdere pe sau ntre
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate acoperite,
neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general
4) Ruperea unei frnghii, care suspenda o ncrctur, cauzeaz balansarea
ncrcaturii, lovind un muncitor.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 013 Zona de depozitare, ncrcare
Activitatea desfsurat 61 Miscare
Activitatea fizic efectiv 70 Prezent
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general
Abaterea 31 Ruperea materialului
Activitatea fizic efectiv 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de
prindere
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.06.00 Frnghii
Contact Modalitatea de rnire 43 Lovire prin balansarea obiectului
Agentul material- 2-pozitii 14.11. ncrcare suspendat prin frnghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendat prin frnghii,
macara
5) Un muncitor necalificat, n timp ce alimenta un fierstru electric cu lemne
pentru tiat, este lovit n cap de un fragment de lemn care a srit napoi pe lama
fierstrului.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabric, atelier
Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare
Activitatea fizic efectiv 12 Alimentare masin
Agentul material- 2-pozitii 10.11 Masini instrumente tip fierstru

Agentul material- 4-pozitii (*) 10.11.00.00 Masini instrumente (tiere tip


fierstru)
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui obiect
Activitatea fizic efectiv 14.03 Piese de lucru sau prti/ Masini instrumente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.01.00 Piese de lucru
Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect aflat n miscare n aer
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Particlule, praf
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Fragmente, proiectile, aschii
6) Un mcelar, din departamentul de transare a crnii, si loveste cutitul de
marginea mesei de lucru si si rneste degetul mare de la mn.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabric, atelier
Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare
Activitatea fizic efectiv 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate
pentru tiere, separare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru
Abaterea 43 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui instrument
Activitatea fizic efectiv 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate
pentru tiere, separare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru
Contact Modalitatea de rnire 51 Contact cu un Agent material tios (cutit sau
lam)
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate
pentru tiere, separare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru
7) Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de nchidere al unui boiler, folosind o
surubelnit(pentru piulite) . Surubul s-a rupt, iar mna n care avea surubelnita a
fost lovit violent de boiler.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 021 Partea constructiilor cldiri n constructie
Activitatea desfsurat 51 Dezasamblri, demontri
Activitatea fizic efectiv 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate
pentru nsurubare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule
Abaterea 31 Ruperea materialului
Activitatea fizic efectiv 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate
pentru nsurubare
Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule
Contact Modalitatea de rnire 53 Contact cu un Agent material greu sau rugos
Agentul material- 2-pozitii 10.04 Masini pentru transformarea materialelor
folosind cldura
Agentul material- 4-pozitii (*) 10.04.02.05 Boiler, nclzitor de ap, calorifer

8) ntr-un depozit, n timp ce un extinctor era verificat cu scopul de a fi vndut, sa descrcat accidental. Lucrtorul care verifica extinctorul( vnztorul acestui
produs) s-a lovit n partea de jos a fetei, rnindu-se la gur.
Variabila Cod Denumire (sumar)
Mediul de lucru 013 Zona de depozitare
Activitatea desfsurat 52 ntretinere
Activitatea fizic efectiv 40 Mnuirea unui obiect nespecificat
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
Abaterea 32 Rupere, explozie,producerea aschiilor
Activitatea fizic efectiv 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect care se misc n aer
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Piese sau prti/masini -instrumente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.99.00 Alti agenti, piese, instrumente
9) Un electrician, care merge n interiorul unei cldiri n constructie, aude un
zgomot ciudat venind dinspre o macara si vede cteva fragmente de metal
cznd din bratul macaralei; n ciuda faptului c vzuse ce se ntmpl,
electricianul a fost prins de buctile de metal, acestea cauzndu-i vnti pe
umrul drept si pe spate.
Variabila Cod Denumire (sumar)
Mediul de lucru 021 Parte de constructii- cldiri n constructie
Activitatea desfsurat 61 Miscare
Activitatea fizic efectiv 70 Prezent
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general
Abaterea 33 Alunecare, cdere, prbusirea Agentului material de sus
Activitatea fizic efectiv 14.11 ncrcare suspendare prin frnghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendare prin frnghii,
macara
Contact Modalitatea de rnire 42 Lovire de un obiect n cdere
Agentul material- 2-pozitii 14.11 ncrcare suspendare prin frnghii, macara
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendare prin frnghii,
macara
10) Un muncitor de curtenie, mergnd pe acoperisul unui bloc pentru a verifica
zona, alunec pe o tigl si cade ntr-un balcon aflat cu dou etaje mai jos.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 091 La nltime pe un nivel fix (acoperis, teras,)
Activitatea desfsurat 55 Monitorizare, inspectie
Activitatea fizic efectiv 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Prti superioare ale cldirilor fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, teras, acoperis de sticl ,
cadru, structur
Abaterea 51 Cderea unei persoane de la un nivel superior

Activitatea fizic efectiv 02.01 Prti superioare de constructii fixe


Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, teras, acoperis de sticl ,
cadru, structur
Contact Modalitatea de rnire 31 Miscare vertical, cdere pe sau peste
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Prti superioare de constructii fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.99.00 Alte prti superioare ale constructiilor
11) Un muncitor care lucreaz la ntretinerea liftului, ntr-un bloc de proprietari, se
catr pe cabina liftului. Porneste liftul si este strivit de plafon.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 091 La nltime pe un nivel fix (acoperis, teras,)
Activitatea desfsurat 52 ntretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizic efectiv 64 Trre, ctrare
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift
Abaterea 42 Pierderea controlului (total sau partial) asupra echipamentului de
lucru
Activitatea fizic efectiv 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift
Contact Modalitatea de rnire 63 Prindere, strivire ntre
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift
12) Un lucrtor care a terminat lucrarea de ntretinere a unui boiler, aflat ntr-o
ncpere special amenajat dintr-un bloc(subsol), calc pe o conduct de gaz
(fixat pe pmnt). El alunec( fr s cad) si si luxeaz glezna de la piciorul
stng.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 072 Locint privat prti comune
Activitatea desfsurat 52 ntretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizic efectiv 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone de circulatie acoperite,
neacoperite
Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general
Abaterea 75 Alunecare fr cdere
Activitatea fizic efectiv 04.01 Retele de canalizare fixe
Agentul material- 4-pozitii (*) 04.01.01.00 Retele de canalizare fixe pentru
gaz
Contact Modalitatea de rnire 71 Solicitare fizic
Agentul material- 2-pozitii 00.01 Nu exist agent material
Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu exist agent material
13) n timpul lustruirii unei piese, victima a nclinat piesa prea aproape de
masin, acest fapt cauznd prinderea piesei ntre perii, apoi piesa a lovit victima
n fat.
Variabila Cod Denumire(sumar)

Mediul de lucru 011 Zon de productie, fabric, atelier


Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare
Activitatea fizic efectiv 41 Tinere( tinerea piesei)
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui obiect
Activitatea fizic efectiv 14.02 Componente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list
Contact Modalitatea de rnire 41 Lovit de un obiect n miscare n aer
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list
14) Victima manevreaz un strung, dar piesa de metal se roteste prea repede pe
axul de tiere. Strungul nu mai functioneaz normal, axul se rupe si muchia
piesei este aruncat n fruntea victimei.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 011 Zon de productie, fabric, atelier
Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare
Activitatea fizic efectiv 13 Operare masin
Agentul material- 2-pozitii 10.10 Masin de strunjire
Agentul material- 4-pozitii (*) 10.10.09.00 Strung
Abaterea 32 Rupere, explozie, producere de aschii
Activitatea fizic efectiv 14.03 Masin-instrument
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.00 Instrument, parte a unui instrument sau
a unei masini
Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect n miscare, n aer
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Masin-instrument
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.02 Parte desprins, aschie
15) Victima, conducnd un tractor care smulge buruienile din vie, se intoxic cu
vaporii de gaz proveniti de la teava de esapament.
Variabila Cod Denumire(sumar)
Mediul de lucru 033 Ferm seceratul recoltei
Activitatea desfsurat 32 Activitate agricol
Activitatea fizic efectiv 31 Conducerea unui mijloc de transport
Agentul material- 2-pozitii 09.02 Masin portabil sau mobil din ferm
Agentul material- 4-pozitii (*) 09.02.05.00 Echipamente agricole pentru recoltare
Abaterea 99 Alte abateri
Activitatea fizic efectiv 20.02 Arat
Agentul material- 4-pozitii (*) 20.02.00.00 Arat
Contact Modalitatea de rnire 15 Contact cu substante periculoase
Agentul material- 2-pozitii 15.02 Substante periculoase, toxice gazoase
Agentul material- 4-pozitii (*) 15.02.00.00 Substante periculoase, toxice
gazoase

16) n buctria unui restaurant, un lucrtor se rneste ntr-o farfurie ciobit, n


timp ce spla vasele.
Variabila Cod Denumire (sumar)
Mediul de lucru 044 Restaurant
Activitatea desfsurat 53 Splare (manual)
Activitatea fizic efectiv 49 Alte obiecte actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 17.08 Tipul echipamentului casnic
Agentul material- 4-pozitii (*) 17.08.00.00 Tipul echipamentului casnic
Abaterea 64 Actiune imprecis
Activitatea fizic efectiv 00.01 Nu exist agent material
Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu exist agent material
Contact Modalitatea de rnire 51 Contact cu un agent material tios
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Cioburi
Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Cioburi, sticl spart
(*) dac se utilizeaz clasificarea detaliat (vezi clasificarea Agentului material cu
4 pozitii, Anexa D).