FIȘĂ DE DOCUMENTARE

Diagnosticarea sistemelor de acționare hidraulică

Diagnosticarea sistemelor de acționare hidraulică Instalaţiile şi echipamentele hidraulice

sunt de o mare diversitate. Din acest motiv, rezolvarea practică a problemelor legate de apariţia
defectelor în exploatare se face în mod diferenţiat pe clasa de aparate componente. Creşterea
siguranţei în exploatare, mentenanţa preventivă a echipamentelor şi stabilirea cauzelor unui
defect produs sunt strâns legate de problematica diagnosticării. De cele mai multe ori, la
diagnosticarea unui defect se pleacă de la efectul constatat. Localizarea defecţiunii se face prin
verificări succesive ale elementelor componente din schema de acționare. Scurgerile de ulei,
zgomotele nefirești în timpul funcționării instalației, mirosul de ulei încins sunt doar câteva
exemple în care observațiile senzoriale de tip: auditiv (A), vizual (V) şi tactil (T), ne indică
prezența unui defect. Se prezintă în continuare, pe grupe de aparate conform schemei din
figura 1, o analiză a defectelor care pot apărea în funcţie de modul de manifestare (simptomul)
şi de cauza producerii lor. Astfel:
tabelul 1 - Aparatură de execuţie;
tabelul 2 - Aparatură de alimentare;
tabelul 3 - Aparatură de siguranţă şi distribuţie;
tabelul 4 - Aparatură hidraulică auxiliară.
 Cauzele generale ale defecţiunilor
1. Fiabilitatea sau siguranţa în funcţionare a unui sistem (echipament) hidraulic este
capacitatea acestuia de a funcţiona în parametrii proiectaţi, fără defecţiuni, într-o anumită
perioadă de timp.
2. Disponibilitatea, (conform SR EN 62308/2007), este oportunitatea sistemului, sub
aspecte de fiabilitate, mentenanţă şi de organizare a acţiunilor de mentenanţă, de a-şi
îndeplini funcţiile specifice la un moment dat sau într-un interval de timp impus.
3. Defecţiunea sau căderea este pierderea totală sau parţială a capacităţii sau
performanţelor de funcţionare ale unui echipament sau sistem hidraulic şi poate apărea
accidental sau în timp, din cauza modificării parametrilor de lucru sub nivelul admisibil.
Dintre procesele care influenţează puternic apariţia defecţiunilor echipamentelor şi
sistemelor hidraulice sunt de reţinut şi vibraţiile, autovibraţiile şi şocurile determinate de
pulsaţiile pompelor, supapelor de presiune şi ale distribuitoarelor, mai ales împreună cu
neliniarităţile din regimul dinamic, precum şi temperaturile şi calitatea uleiurilor utilizate ca fluide
de lucru. Un alt element important al producerii defecţiunilor este legat de alegerea elementelor
de etanşare, care, pe lângă calitatea materialului şi compatibilitatea acestuia cu fluidul de lucru,
trebuie să aibă şi o formă corespunzătoare. Cu toate acestea, cea mai întâlnită cauză a
defectărilor din sistemele de acționare hidrostatică, este în legătură cu cantitatea şi mărimea
impurităţilor din sistem care, pe lângă uzura obişnuită, produc blocări care scot din lucru unele
aparate sau chiar toată instalaţia,
Problemele de mentenanţă specifice în sistemele de acţionare hidraulică îşi găsesc
rezolvarea practică prin diagnosticarea corectă a defectelor apărute, în funcţie de efectul
constatat. Acest lucru presupune o cunoaștere corespunzătoare a tehnicilor de întreţinere şi
reparaţie, în concordanță cu aplicarea directivelor Uniunii Europene şi a standardelor
internaţionale în domeniu.
De aici decurg avantaje legate de protecţia mediului şi de sănătatea lucrătorilor prin
asigurarea securităţii şi prin diminuarea numărului de accidente produse la locul de muncă.
 FIȘĂ DE LUCRU
Diagnosticarea sistemelor de acționare hidraulică

Într-o instalație hidraulică:

1. în zona manometrului operatorul aude zgomote mecanice exterioare. Precizați cauza ce
determină acest defect.

2. operatorul atinge cilindrul hidraulic și este cald sau fierbinte. Precizați cauzele ce
determină acest defect.

3. operatorul observă pierderi de lichid la filtru. Precizați cauzele ce determină acest defect.

4. operatorul aude zgomote mecanice interioare. Precizați cauza ce determină acest defect.