Anexa C: Clasificri principale Tipul leziunii Principiul general de codificare: n cazul n care victima a suferit mai multe leziuni

ntr-un singur accident, iar o leziune este mai sever dect celelalte, atunci acest accident trebuie s fie clasificat n grupa ce corespunde celei mai severe leziuni. Numai n cazurile n care victima a suferit dou sau mai multe tipuri de leziuni si nu se poate determina care din acestea este mai sever, trebuie utilizat codul 120 leziuni multiple. Tabelul de mai jos indic includerile si excluderile pentru fiecare cod. Referintele date n clasificarea bolilor si leziunilor ICD10 sunt de asemeni, incluse. Mai mult, clasificarea folosit este, pe ct posibil, n concordant cu clasificarea ILO a tipurilor de leziuni din Rezolutia ILO, privind statistica leziunilor profesionale, resultate din accidentele de munc(8). Oricum, cteva mici diferente, nc mai exist. n consecint, o conversie ntre codurile ESAW si codurile ILO este dat n tabelul de mai jos: Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte ICD-10 Cod ILO 000 Leziune necunoscut lipsa informatiilor 10 010 Rni si leziuni superficiale 1 011 Leziuni superficiale Contuzii, vnti, hematoame, btturi, zgrieturi, bsici, muscturi de insecte neveninoase, rni superficiale; rni ale scalpuluisi leziuni superficiale provocate de corpuri strine, intrate n ochi, urechi etc. Muscturi veninoase (cod 071) S00, S10, S20, S30, S40, S50, S60, S70, S80, S90, T00, T15T19 1.01 012 Rni deschise Sfsieri, rni deschise, tieturi, contuzii, cum ar fi pierderea unei unghii; leziuni musculare, ale tendoanelor si nervilor Amputatii traumatice, pierderea vederii (cod 040); fracturi multiple (cod 022); arsuri cu plgi deschise (cod 061); leziuni superficiale (cod 011) S01, S11, S21, S31, S41, S51, S61, S71, S81, S91, T01 1.02 019 Alte tipuri de rani si leziuni superficiale 020 Fracturi de os 2 021 Fracturi nchise Fracturi simple; fracturi cu afectarea articulatiei(dislocatii, etc.); fracturi ce produc leziuni interne S020, S120, S220, S320, S420, S520, S620, S720, S820, S920, T020, S080, T100, T120 (0=fracturi nchise) 2.01 022 Fracturi deschise Fracturi cu rnirea usoar a unor parti ale corpului (fracturi compuse) S021, S121, S221, S321, S421, S521, S621, S721, S821, S921, T021, S081, T101, T121 (1=fracturi deschise) 2.02

029 Alte tipuri de fracturi 2.03 030 Dislocatii, luxatii si tensionri ale muschilor Toate problemele acute ale muschilor si sistemului osos, cauzate de ntinderea muschilor, a tendoanelor, ligamentelor si articulatiilor 3 031 Dislocatii Subluxatii si deplasri ale oaselor si articulatiilor dislocatii (cod 021) (S03, S13, S23, S33, S43, S53, S63, S73, S83, S93, T03, T11.2, T13.2, T14.3) 3.01 032 Luxatii si tensionri ntinderea muschilor , conducnd la rupturi ale muschilor, tendoanelor si ligamentelor (si articulatiilor), inclusiv hernia Orice dislocare a oaselor din articulatii trebuie codificat 031; dac este asociat cu o ran usoar trebuie inclus n grupa 012 (S03, S13, S16, S23, S29al.0, S33, S39.0, S43, S46, S53, S56, S63, S66, S73, S76, S83, S86, S93, S96, T03, T06.4, T09.5, T11.2, T11.5, T13.2, T13.5, T14.3, T14.6, T73.3) 3.02 039 Alte tipuri de dislocatii, luxatii si tensionri 040 Amputatii traumatice (pierderea unei parti a corpului) Amputatii, inclusiv pierderea vederii sau a ochiului(lor) S07, S08, S17, S18, S28, S38, S47, S48, S57, S58, S77, S78, S87, S88, S97, S98, T04, T05 4 050 Contuzii si leziuni interne Toate leziunile interne, exclusiv fracturi, (hemoragii, leziuni ale organelor interne si a creierului) Rni deschise (cod 012) si fracturile cauzate de acestea(codurile din grupa 020) 5 051 Contuzii Rni intra-craniale S06 (5) 052 Leziuni interne Leziuni ale organelor intra-toracice, intra-abdominale si pelvine S15-S16,S25-S27, S35-S37, S45-S46, S55-S56, S65-S66, S75-S76, S85-S86, S95-S96 (5) 059 Alte tipuri de contuzii si leziuni interne 060 Arsuri, opreli, degerturi 6 061 Arsuri, opreli(termice) Arsuri provocate de obiecte fierbinti sau de foc; opreli; arsuri prin frecare; radiatii (infrarosii); radiatii solare; insolatii; arsuri provocate de curentul electric, plgi deschise Efecte ale radiatiilor, altele dect arsurile (cod 102) (T20-T32, T95) T75.4, L55 6.01, 6.03 062 Arsuri chimice(coroziuni) Arsuri chimice (numai arsuri externe) Arsuri provocate de Inghitirea unor substante corozive sau caustice(cod 071) (T20-T32, T95) 6.02 063 Degerturi Efecte ale scderii temperaturii (degerturi) Scderea anormal a temperaturii corpului (Hipothermie) si alte efecte ale frigului (cod 103) T33-T35, (T95) 6.04 069 Alte tipuri de arsuri, opreli si degerturi 070 Otrviri si infectii 7 071 Otrviri acute Efectele acute ale injectrii, ingestiei, absorbtiei sau inhalarii substantelor toxice, corozive sau caustice;muscturi veninoase; asfixieri cu monoxid de carbon sau alte gaze toxice Arsuri externe (cod 062); soc anafilactic cod 119 T36-T65, T96, T97 7.01

072 Infectii acute Infectii provocate de virusi, bacterii si alti agenti infectiosi A00 B99 7.02 079 Alte tipuri de otrviri sau infectii 080 necuri si asfixieri (8) 081 Asfixieri Asfixieri sau sufocri prin compresie sau strangulare; sunt incluse si asfixierile prin reducerea presiunii sau a oxigenului din mediul nconjurtor, asfixieri prin astuparea cilor repiratorii Asfixieri cu monoxid de carbon sau alte gaze toxice (cod 071) T17, T71 8.05 082 necri prin submersie(nefatal) Asfixieri de tipul celor din grupa 081; cufundri n substante non-lichide: zpad, ml, etc. T75.1 8.08 089 Alte tipuri de nec si asfixieri 090 Efecte ale sunetului, vibratiilor si presiunii (8) 091 Pierderea acut a auzului Pierderea total sau partiala a auzului (H83.3) (8.09) 092 Efecte ale presiunii Efecte cauzate de presiune sau presiunea apei (barotraume) T70 8.04 099 Alte efecte acute ale sunetului, vibratiilor si presiunii Traume provocate de sunete, sindromul ciocanului pneumatic, etc. (H83.3), T75.2 (8.09) 100 Efecte ale temperaturilor extreme, luminii si radiatiilor (8) 101 Arsit si insolatii Efectele cldurii naturale excesive si insolatiei, sau cldur excesiv provocat Socuri cauzate de lumin (cod 112); lumina soarelui (cod 061) T67 8.02 102 Efecte ale radiatiilor (non-termice) Efecte cauzate de radiatiile X, substante radioactive, radiatii ultraviolete, radiatii ionice, sudur (T66) 8.01 103 Efecte ale reducerii temperaturii Hipotermie accidental si alte efecte de reducere a temperaturii degerturi cod 063 T68-T69 8.03 109 Alte efecte ale temperaturilor extreme, luminii si radiatiilor 110 Socuri (8) 111 Socuri n urma agresiunilor si amenintrilor Socuri n urma agresiunilor si amenintrilor de ctre persoane; agresiuni n urma conflictelor sociale Socuri anafilactice, codul 119; socuri dup leziuni traumatice, cod 112 (F43.0), (T74) 8.06 112 Socuri traumatice Socuri electrice, socuri provocate de lumin, socuri immediate sau care apar mai trziu Socuri anafilactice, codul 119; agresiuni si amenintri ale persoanelor cod 111; cazuri care nu determin leziuni fizice (T75.0), T75.4, T79.4 8.07, 8.10 119 Alte tipuri de socuri Agresiuni ale animalelor, care nu determin leziuni fizice; agresiuni determinate de dezastre naturale sau alte evenimente, care nu cauzeaz leziuni fizice directe victimei; socuri anafilactice (F43.0),(T78.0, T78.2) 120 Leziuni multiple Aceast grup se restrnge la cazurile n care victima sufer dou sau mai multe leziuni la fel de grave 999 Alte leziuni incluse n alte denumiri Acest grup trebuie s fie utilizat pentru clasificarea leziunilor neincluse sub alte denumiri:

Leziuni ale nervurilor si ale inimii; ale vaselor sanguine; leziuni provocate de patrunderea unor corpuri strine n orificiile naturale ale corpulu, etc. (S09), S19, S29, S39, S49, S59, S69, S79, S89, S99, T07-T14, T73, T75, T78, T79-T94, T98 S04, S14, S24, S34, S44, S54, S64, S74, S84, S94; T15-T19; T69; T75.3; (T78) 8.19 Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dup cauze si circumstante Organizarea variabilelor Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele n care sa petrecut accidentul de munc, vor furniza informatii suplimentare pentru identificarea locului, si n special cum s-a petrecut accidentul, avnd drept scop final elaborarea unei politici de prevenire a accidentelor de munc. Variabilele Punctul de lucru, Mediul de lucru si Activitatea desfsurat descriu circumstantele n care s-a petrecut accidentul. Situatiile diverse n care se petrec accidentele, se nregistreaz cu ajutorul a trei perechi de variabile. Accidentele se petrec deseori printr-un lant de evenimente, oricum exist tendinta de a se investiga accidentul chiar din momentul n care acesta s-a produs. Ca o vedere preventiv, o descriere a momentului n care s-a ntmplat ceva anormal este chiar important, pentru a putea fi confruntat cu descrierea victimei asupra a ceea ce fcea n momentul accidentului. Cele trei perechi de variabile sunt urmtoarele: i) Activitatea fizic efectiv si Agentul material asociat ii) Abaterea si Agentul material asociat iii) Contact Modalitatea de rnire si Agentul material asociat. Fiecare pereche combin o actiune (un substantiv, dar poate fi descris si printr-un verb) si un obiect. Acest sistem asigur flexibilitatea si precizia codificrii, gratie numeroaselor combinatiii posibile, fr a avea nevoie de o clasificare foarte stufoas. La fiecare trei nivele, un Agent material este codificat, folosind un singur nomenclator. Acest fapt face ca un Agent material s fie codificat de trei ori. n majoritatea cazurilor, Agentul material va fi codat, ca cerint a diversittii agentilor materiali implicati In secventele evenimentului. Oricum, scopul final este acela de a elabora o politic de prevenire a accidentelor de munc. i) Activitatea fizic efectiv si agentul material asociat acestei variabile descriu ceea ce victima fcea n momentul producerii accidentului. Aceast activitate este foarte precis si difer n functie de variabila Activitatea desfsurat, care furnizeaz descrierea muncii realizate. Exemplu: n timpul curteniei (Activitatea desfsurat 53) victima urca (Activitatea fizic efectiv 61) cteva scri ( Agentul material 02.01), Exemplu: n timpul prelucrrii unei piese de mobilier (Activitatea desfsurat 11), victima si folosea minile s ridice (Activitatea fizic efectiv 51) o pies de lemn ( Agentul material 14.11).

ii) Abaterea si Agentul material asociat descriu evenimentul anormal care a condus la accident. Evenimentul anormal nu descrie cauza care a determinat accidentul, nici responsabilittile. Aceste variabile trebuie s descrie numai evenimentul sau legatura cu lantul evenimentelor anormale. Exemplu: victima a czut (Abaterea 51) pe cteva scri (agentul material asociat 02.01), Exemplu: victima a pierdut controlul (Abaterea 43) surubelnitei (agentul material asociat 07.05). iii) Contact Modalitatea de rnire si agentul material asociat descriu modul n care victima a venit n contact cu agentul material care a cauzat leziunea. Este descris cu precizie modul n care victima a suferit leziunea. Exemplu: victima a czut si s-a lovit (Contact Modalitatea de rnire 31) de podea (Agent material 01.02), Exemplu: victima s-a lovit (Contact Modalitatea de rnire 42) de o surubelnit n cdere (Agent Material 07.05). Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99 Folosirea codurilor 00 sau 000 nseamn c nu se cunosc informatii, raportul accidentului nu contine informatii care s permit codificarea accidentului. n fiecare clasificare, prima linie (codurile 00 sau 000) nseamn c nu exist informatii. Codurile 99 sau 999, pe de alt parte, nseamn c informatiile nu sunt disponibile, dar lista contine un cod potrivit pentru acestea. n fiecare list, ultima linie (codurile 99 sau 999) nseamn alte [numele variabilei] nespecificate n clasificare. La fel, pentru grupele 10, 20, 30 (sau 010, 020, 030 etc.) codul care se termin n 0 nseamn c informatia disponibil este suficient s poat fi grupat, dar nu este suficient de detaliat pentru a merge mai departe. Codurile 19, 29, 39 (sau 019, 029, 039 etc.) nseamn informatii precise, dar nu exist corespondent cu codurile din list. De exemplu, din variabila Mediul de lucru, se ntelege din citirea raportului, c accidentul a avut loc ntr-o intreprindere industrial. Dac nu exist alte detalii, se va utiliza codul 010 zone industriale nespecificate . dac, oricum, din citirea raportului, este posibil s se identifice mai precis tipul zonei industriale implicate, dar tipul zonei nu este inclus n list, va fi folosit codul 019 altele 010 de tipul Mediul de lucru, nespecificat mai sus. Aspecte specifice referitoare la Agentul Material Exist cazuri n care Agentul material este acelasi pentru toate cele trei variabile cu care acesta este asociat, dar este posibil, de asemeni , s existe cazuri cu trei agenti materiali diferiti. Pentru fiecare variabil, este necesar s se raporteze la cel mai relevant agent material, care permit circumstantelor accidentului s fie reconstituite complet cu acuratete si n msura n carepoate fi utilizat n politica viitoare de prevenire a accidentelor de munc. Printre aceste cerinte generale, este deasemeni necesar, s se stabileasc regulile de utilizare a variabilelor: Agentul material codificat, asociat variabilei Activitatea fizic efectiv trebuie s fie n cea

mai apropiat legtur cu accidentul sau leziunea suferit, precum si variabila Agentul material s cel mai aproape de variabila Contact Modalitatea de rnire si cu cea mai grav leziune. Un Agent descris specific, n concordant cu aceste criterii, este mai util dect un Agent descris mai general, n conditiile nentelegerii raportului accidentului si prevenirii viitoare a accidentelor de munc. De asemeni, nu exist Agent material care s nu fie relationat sau codificat.De exemplu, o supraveghetoare dintr-un magazin, stnd n picioare si rotindu-se ctre un cumprtor; miscarea sa i cauzeaz o leziune intern si nu se mai poate misca. Acesta este un caz n care leziunea se produce fr o cauz extern. Victima nu a suferit nici un contact. Este deci o miscare a victimei (Activitatea fizic efectiv miscare n loc Cod 67, n urma creia s-a produs Abaterea(rotire, rsucire Cod 74) conducnd la Contact Modalitatea de rnire (ran fizic a sistemului muscular si osos Cod 71). Pentru nici una dintre aceste variabile nu exist un agent material si codul 00.01 nu exist agent material trebuie folosit pentru cele trei variabile. Exist si posibilitatea pentru variabilele Activitatea fizic efectiv, Abatere si Contact Modalitatea de rnire s aib loc cu implicarea sau utilizarea agentului material, dar raportul accidentului s nu includ nici o informatie care s permit agentului material sa fie identificat sau codat. n cele trei cazuri, se foloseste codul 00.00 nu exist informatii despre agentul material. Oricum, o ran deschis cere utilizarea codului 00.02 nu exist informatii, la fel ca Agentul material implicat. n final, pentru Statele Membre care doresc s codifice Agentul material cu mai multe detalii, este prezentat o clasificare optional cu 4- pozitii (8- caractere) n Anexa D(deci numai 2-pozitii sunt utilizate de Eurostat). 14. Punctul de lucru Conceptul de Punct de lucru uzual are un sens restrictiv : punct de lucru fixat ntr-un magazin, birou si un sens general de unitate local de lucru (sediul unittii locale a angajatorului). Pe de alt parte, conceptul de ocazional este folosit si ntr-un sens larg, acoperind ambele tipuri de concepte prezentate mai sus cu punct de lucru mobil ,ca de exemplu: conductori de utilaje, lucrtori n constructii, muncitori pentru ntretinerea utilajelor, politisti, paznici, lucrtori de curtenie a strzilor, etc., si situatii ocazionale pentru lucrtori care lucreaz n puncte fixe de lucru: numiri temporare ntr-un punct de lucru fix, ns diferit, sau chiar ntr-o unitate local diferit, interventii specifice n afara locului obisnuit de lucru, sau n interiorul sediului clientilor, ori n alt companie (ntlniri, misiuni, interviuri, etc.) inclusiv timpul petrecut ntre sedii sau locul interventiei. n acelasi fel, numirile (detasrile) temporare pentru desfsurarea activittii ca angajat n sediul altei companii, sau ca persoan angajat printr-o agentie de plasare a fortei de munc, sau ca angajat

la distant (teleworking), sunt sistematic considerate puncte de lucru ocazionale . 15. Mediul de lucru Definitie Acesta este mediul general al locului de munc, al muncii propriu-zise, sau al sediului n care se desfsoar activitatea, unde a avut loc accidentul de munc. El descrie mediul geografic unde, n momentul accidentului, se afla victima , muncind, vizitnd locul sau era doar prezent (n contextul muncii). Mod de abordare Tipul de activitate desfsurat de victim nu trebuie luat n considerare, cu exceptia prtilor din constructii (codurile 020-029). n ultimul caz, prima utilizare a locului de munc este irelevant; ce este important, este activitatea de constructii. De exemplu: reparatiile ntr-un salon de dans au codul 021, dar ntretinerea luminilor n aceeasi arie este codificat 043 pentru Mediul de lucru si 52 pentru Activitatea desfsurat (vezi diviziunile de mai jos). Pentru a da urmtorul exemplu, operatiuni ca: schimbarea unui bec, sau lucrul la un frigider ntr-un supermarket (reparatii) vor fi codificate cu 043 pentru Mediul de lucru; oricum, refacerea unei instalatii electrice sau manipularea unor plci de azbest, n aceeasi locatie, Mediul de lucru va fi codificat 021. Intrndurile, coridoarele, scrile si alte prti comune si anexelocurilor descrise mai jos sunt considerate a fi prti integrante ale aceluiasi loc si sunt codaificate la fel. Coridorul unui spital este codificat 051 si scrile nr-o fabric sunt codificate 011. Clasificarea mediilor de lucru este organizat pe urmtoarele diviziuni: 010-019 Zone industriale Acestea sunt locuri utilizate pentru productia bunurilor de toate (cod 011). Zonele n care se fabric alimentele, inclusiv agroalimentele, ntr-un sens larg, zonele unde toate bunurile si obiectele sunt produse, trebuie codificate 011. Grupa 010 include zonele de ntretinere si reparatii n sensul atelierelor de reparatii ale instalatiilor, masinilor, sau avioanelor (012). Nu exist restrictii cu privire la numrul agentilor materiali care au fost reparati, att timp ct zona poate fi clar identificat, ca zon de ntretinere (spre deosebire de zonele de productie). Prin extensie, codul 012 include si spltoriile industriale. Acest cod include de asemeni, depozitele si spatiile de ncrcare/descrcare (cod 013). 020-029 Prti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise Prtile constructiilor pentru cldiri si constructii civile. Se face o distinctie ntre prtile noi (021) si alte prti (n renovare, ntretinere, etc., cod 022). Aceast grup include, de asemeni, mine si cariere de piatr deschise (023), suprafete subterane (024), suprafete pe sau sub ap (025) n care sunt localizate constructiile, pentru prtile din constructii sau inginerie civil. Suprafetele sub ap (oceane, mri, lacuri) sunt codificate 026. 030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere Zonele care sunt, n principal, dedicate agriculturii, pdurilor, pisciculturii, acoperite

sau n aer liber, de ex. Grajduri (031), sere, lanuri (032), podgorii si livezi (033), pepiniere (034), grdini (036). 040-049 Arii ale unor activitti tertiare, birouri, zone de distractie si divertisment Zonele care sunt, n principal, utilizate pentru activitti tertiare, intelectuale sau servicii. Birourile centrale sau departamentele administratiei publice sunt codificate 041. Saloane de coafur si spltoriile automate sunt codificate 043. Codul 044 include sediile galeriilor de art, inclusiv studiourile de radio si televiziune. Sediile politiei si pompierilor sunt codificate 049. 050-059 Institutii medicale Institutiile medicale sau nu includ cminele de btrni si cresele, sanatoriile, casele de sntate si talasoterapie. 060-069 Zone publice Zonele publice sunt acele zone deschise publicului larg. Coridoarele, scrile, parcrile sunt codificate 061 numai dac sunt deschise publicului si nu pot fi clasificate sub un alt cod, specific Mediului de lucru. Transporturile terestre (rutiere, feroviare), publice sau private, sunt codificate 062, dac locul accidentului poate fi considerat ca fiind pe sau n interiorul principalelor ci de transport (dar nu pe infrastructura principalelor ci de transport, vezi codul 063, de mai jos). Oricum, dac accidentul s-a petrecut ntr-un tunel, Mediul de lucru trebuie codificat 101. Accidentele la bordul avioanelor sau a transportoarelor navale sau pe apele teritoriale, trebuie codificate 093, 111 si, respectiv 112. n final, zonele publice pot include zonele cu acces restrictionat, codul 063. De exemplu, o operatie de ntretinere realizat pe o cabin (pe linii de cale ferat terestre), este codificat 063. Decolarea unui avion de pe o pist de aterizare este codificat 063. Schimbarea unui bec din instalatia de iluminare a unei gri este codificat 092, si curtarea unei gri pline cu cltori, este codificat 062, n timp ce curtarea unei balastiere este codificat 063. 070-079 Locuinte Acest cod se utilizeaz pentru accidentele petrecute n locuintele particulare (071) victima sau alt persoan(oameni care lucreaz n locuinte particulare, ca instalatori, zidari, etc). 080-089 Zone sportive Aceste coduri acoper terenurile sportive si de gimnastic, cu distinctie ntre cele acoperite si cele neacoperite. Sunt cuprinse urmtoarele: piste de ski, circuite auto, piste pentru biciclete, etc.) si toate zonele pentru sporturile de sal. Zone aflate n conditii exceptionale 090-099 n aer sau la nltime exclusiv prtile din constructii 100-109 subteran exclusiv prtile din constructii 110-119 pe/peste ap exclusiv prtile din constructii Aceste coduri sunt utilizate pentru orice situatiile n care activitatea este desfsurat oriunde, exclusiv prtile din constructii (clasificate n grupa 020). Grupa 090 este mai des folosit, cu exceptia avioanelor, n cazurile n care exist pericol de prbusire.

120-129 Medii cu presiune nalt exclusiv prtile din constructii Cnd victima este supus unui mediu cu presiune nalt: platforme subacvatice, sonde subacvatice etc. Asemnri n cteva cazuri, codurile pot s par asemntoare.Urmtoarele exemple explic cum se procedeaz n astfel de cazuri: 1 o sal de sport dintr-o institutie de nvtmnt; 2 un atelier tehnic ntr-o scoal; 3 o bibliotec ntr-un spital; 4 un depozit ntr-o fabric; 5a ntretinerea normal a cii ferate subterane(pe o cabin) 5b constructii ale tunelurilor sau canalelor colectoare; 6 renovarea unei biblioteci publice ; 7 zona de aprovizionare ntr-un supermarket Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivit locatie: 1 este codificat sala de sport 081, 2 este codificat atelierul 011, 3 este codificat biblioteca 041, 4 este codificat zona de depozitare 013, 5a este codificat mediul subteran 101, 5b este codificat partea de constructii subteran 023, 6 este codificat partea de constructii 021, 7 este codificat depozitul, zona de ncrcare/descrcare 013. Considernd ca un exemplu, o clas dintr-un liceu este codificat 042, ca si o clas de studiu dintr-o fabric sau o sal de scoal tatral ntr-un teatru , n timp ce ucenicia pe o masin ntr-un atelier este codificat 011. Santierele de constructii(pe pmnt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi activitate pe mare este codificat 111. Alegerea codului trebuie s tina cont de cel mai apropiat loc asociat cu riscul efectiv n momentul producerii accidentului. De exemplu, cnd cineva merge la lucru cu metroul si alunec n pasaj, mediul de lucru este codificat 061; cnd un lipitor de afise cade de pe scara mobil, n acelasi pasaj, codul este tot 061. Oricum, dac un operator pe un aspirator stradal a fost lovit de o masin, n timpul aspirrii unei strzi din tunel, mediul de lucru trebuie s fie 101. Astfel de conexiuni logice trebuie fcute pentru cuvintele generice care pot descrie cteva diferente ale locurilor. Un laborator de stdiu este codificat 042, si un laborator medical 059. Un laborator dintr-un supermarket (de preparare a crnii) este codificat 011, ca si un laborator dintr-o fabric.

Este posibil s existe si victime ale accidentelor de munc, petrecute n acelasi loc, fiecare avnd ns cod diferit pentru mediul de lucru. Exemplu: o macara pe un pod n constructie, cu cteva prti czute pe o autostrad public: parte de constructii , trebuie folosit codul(021) pentru operare macara, dar codul cile de transport (062) trebuie folosit pentru zdrobire macaragiului ntre prtile prbusite din macara si sosea. 16. Activitatea desfsurat Definitie Reprezint activitatea general sau sarcina de lucru pe care o ndeplinea victima n momentul accidentului. Aceasta nu este ocupatia victimei, sau cu precizie, activitatea fizic efectiv la momentul accidentului. Este o descriere a tipului de munc, n termeni largi, sarcina pe care o ndeplinea victima n perioada de timp, chiar nainte de petrecerea accidentului. Asemnri Activitatea economic este divizat n diverse sarcini cu caracteristici comune. Fiecare sarcin corespunde unei grupe largi de activitti diferite si sarcini, pe nivele ierarhice inferioare. Pe de alt parte, ntelegerea conceptului Activitatea desfsurat se face considernd fabricarea produselor pe diferite stadii de fabricatie, de la conceptie la productie. Fabricarea produselor implic un lant succesiv de evenimente si fiecare dintre aceste stadii este clasisificat sub coduri diferite pentru variabila Activitatea desfsurat. Se poate mprti n componente acest lant al evenimentelor, independent de numrul produselor, cantitatea produs si dac produsele sunt fizice(materiale) sau nu. Acelasi muncitor poate s ndeplineasc sarcini diferite pe timpul unei zile de lucru, sarcini care n sens larg, sunt codificate sub acelasi titlu. Activitatea desfsurat descrie o sarcin care este ndeplinit n aceeasi perioad de timp. Activitatea fizic efectiv este mai precis si poate fi izolat de lantul evenimentelor care conduc la producerea accidentului. n fiecare caz, perechea de variabile Activitatea desfsurat si Activitatea fizic efectiv trebuie adaptat la descrierea accidentului. Activitatea fizic efectiv furnizeaz date suplimentare mai precise dect descrierea initial a accidentului, furnizat de codul variabilei Activitatea desfsurat. Oricum, dac Activitatea fizic efectiv este o actiune izolat n momentul accidentului, Activitatea desfsurat trebuie descris mai precis. Nu exist activitate economic sau o ocupatie a victimei, indicate anterior, si nu este necesar separarea clar a sarcinilor de naturi diferite. De exemplu, chiar dac c un lucrtor si-a petrecut toat dimineata curtnd o masin, Activitatea fizic nu trebuie codificat la titlul curatare (53) dac acest lucrtor a avut un accident n timp ce mergea la cantina, pe durata pauzei de prnz. Cnd accidentul s-a produs, lucrtorul era n miscare , se codific (61), dac aceast miscare nu avea nimic de-a face cu ocupatia sa ori cu activitatea economic a companiei, n al crui sediu se afla n momentul accidentului. Pe de alt parte, un lucrtor de curtenie ntr-un

birou se roteste pe clci, n timp ce mergea pe coridorul dintre dou birouri, trebuie privit ca ndeplinind o sarcina de lucru codificat la titlul curatare (53). 10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea de toate tipurile Codul 10 acoper activittile industriale, precum si procesarea produselor agricole, indiferent de numrul atelierelor prin care aceste produse trec pn n faza de produs finit. Toate sarcinile de lucru care conduc direct la un obiect, un produs sau depozitarea acestuia, sunt clasificate sub acelasi cod. De exemplu: procesarea mncrurilor speciale(delicatese) si a produselor alimentare pe cale industrial sau art manual este codificat 10, n timp ce cresterea porcilor este codificat 33. Toate tipurile de depozitare, inclusiv operatiile de ncrcare/descrcare inerente depozitrii, sunt codate separat, sub codul 12. 20-29 Excavatii, constructii, ntretinere, demolare Codurile 20-29 acoper excavatiile, constructia cldirilor, permanent sau temporar, repararea si ntretinerea cldirilor si a constructiilor publice. Toate excavatiile si lucrrile de nivelare a pmntului sunt codate 21. Toate constructiile noi, fie case blocuri, hangare, depozite, piete acoperite etc. (orice constructie acoperit sau care se afla sub un acoperis) trebuie codificat 22. Constructia podurilor, digurilor, a strzilor, tunelelor si canalelor este codificat 23. Acestea sunt instalatii deschise, ce nu pot fi de obicei locuite sau frecventate de oameni. Se consider exemplul construirii unui nou aeroport. Excavarea/ nivelarea sunt codificate 21, construirea terminalelor si hangarelor este codificat 22, construirea pistei de aterizare si a cilor rutiere de acces este codificat 23, si renovarea unui terminal vechi si transformarea lui ntr-un muzeu este codificat 24. Repararea unui perete sau a unui plafon nu este masin, instrument sau echipament de ntretinere (cod 52), dar este clasificat la ntretinerea cldirilor, codul 24. Codul 24, acoper de asemeni, majoritatea activittilor de renovare, de exemplu, cldiri foarte nalte, case particulare si alte structuri. Codul 25 acoper toate tipurile de demolare ale cldirilor si structurilor. Codurile 24 si 25 acoper toate activittile de renovare si demolare, n contrast cu distinctiile fcute de codurile 22 si 23. 30-39 Tipuri de activitti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a animalelor Codul 31 acoper toate tipurile de activitti de munc a pmntului: arat, semnat, etc. Codul 32 acoper toate muncile agricole, care implic recolta(plantarea, cresterea, culegerea fructelor, grnelor sau florilor). Codul 33 acoper activittile implicate n cresterea animalelor (ngrijire, crestere). Activittile din silvicultur sunt codificate 34, n timp ce activittile piscicole, industrializarea la scar mic si procesarea pestelui n mri, lacuri sau ruri sunt codate 35. 40-49 Furnizarea de servicii ctre alte intreprinderi si/sau ctre publicul larg munca intelectual Toate activittile care nu produc bunuri tangibile sau obiecte fizice sunt codate n grupa 40. De exemplu: realizarea programelor informatice este codificat 42, nregistrarea acestor programe prin sistemul CD-ROM sau dischete (floppy discs)

este codificat 10 si comercializarea lor este codificat 43. 50-59 Alte activitti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40 Codul 50 acoper toate sarcinile auxiliare, asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40. Aceast categorie include activitti care nu conduc direct la obtinerea unui obiect sau un produs. De exemplu, instalarea unui carburator ntr-un motor, pe o linie de productie, este codificat 11, dar schimbarea carburatorului ntr-un garaj, este codificat la reparatii 52, chiar dac carburatorul si motorul sunt identice, deoarece victima ndeplinea sarcini diferite. n primul exemplu, codificat n grupa 10, este unproces repetitiv, n timp ce n ultimul exemplu, codificat 52, exist o singur etap a procesului. Trebuie fcut o distinctie ntre productie, care poate fi industrial (grupa 10), constructii (grupa 20), agricultur (grupa 30), sau servicii (grupa 40). Urmtoarele exemple vor ajuta s se realizeze aceste distinctii. Pregtirea unei prti din constructii pentru o nou cldire, este codificat 51, dar activitatea de excavare sau nivelare este codificat 21. Fixarea unei macarale pe o parte a cldirii este codificat 51, dar ntretinerea sau repararea macaralei este codificat 52. Activitatea de constructii este codificat, n principal, sub codul 22, dat de natura constructiei , sau sub alte coduri 20-29. n final, activitatea de constructii cuprinde si activitati de evacuare (cod 53) si ncrcare (cod 54). Diferitele activitati de constructii si sarcini de lucru, sunt desprtite n subgrupe, fiecare dintre ele fiind o variabil Activitatea desfsurat. Munca legat de ntretinerea sistemelor de calculatoare, re-cablarea sediilor (cod 24), vnzarea (cod 43) si instalarea (cod 51) noilor echipamente informatice, precum si mentinerea standard a echipamentelor (cod 52). Activitatea zilnic a restaurantelor, cu un numr de sarcini cum ar fi receptia produselor such as receipt of produce si pregtirea initial n buctrie (curtare, tiere, etc.) si pregtirea slilor de mese (asezarea meselor, etc.), codificate 51. Activitatea ce implic receptia clientilor la mas, cum ar fi servirea la mese si spalarea vaselor n buctrie sunt codificate 41. n final, la sfrsitul mesei, curtarea slii de mese si a buctriei , sub codul 53. Mai mult, repararea, reglarea, etc. nu trebuie confundate cu conceptul de supervizare. n practic, ntretinerea poate ncepe cu o inspectie sau o verificare, dar dac victima atinge Agentul material, trebuie utilizat codul 52. Codul 55 este folosit cnd victima monitorizeaz Agentul material fr s l ating. 60-69 Miscare, activitate sportiv si artistic Codul 61 se aplic n cazul persoanelor care nu sunt angajate sub codurile 10-59 sau 62-69 si se afl n miscare (pe picioare), conduc sau sunt pasageri la bordul unui mijloc de transport. 17. Activitatea fizic efectiv Definitie

Clasificarea pentru Activitatea fizic efectiv este dat pentru a descrie activitatea victimei imediat nainte de accident. Se nregistreaz actiunile gndite(deliberate) ale victimei imediat nainte de accident. Exemplu: ce fcea victima? Lucra cu o masin de gurit electric. Asemnri Clasificarea pentru variabila Activitatea fizic efectiv este urmtoarea: Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate 10 Instalatii de operare + + 20 Instrumente actionate manual + + 30 Conducerea sau prezenta la bordul echipamentelor sau a mijloacelor de transport + + 40 Obiecte actionate manual - + 50 Transportul obiectelor cu mna - + 60 Mutarea obiectelor - 70 Prezent - Acest tabel ilustreaz urmtoarele cazuri: Codurile 10 39 reprezint activitti n care victima foloseste instrumente si piese de lucru. Codurile 40 59 reprezint activitti n care victima mnuieste sau transport un obiect sau prezenta la bordul mijloacelor de transport cu echipamente sau instrumente de lucru. Codes 60 70 reprezint activitti n care nu se folosesc instrumente si nu se mnuiesc sau se transport obiecte. Activitatea fizic efectiv a victimei este propia ei/lui. Distinctii ntre instrumente de lucru(scule) si masini masini fixe si mobile Un instrument este un obiect folosit n munc pentru ndeplinirea sarcinilor de lucru. Acest instrument poate fi sau nu conectat la o surs de energie electric (agenti 0608). Poate fi utilizat de o singur persoan, cu mna sau cu ajutorul corpului, fr rostogolire sau tragere. O masin este un obiect complex, folosit pentru transforma energia electric astefel nct s actioneze un material sau s ndeplineasc o sarcin. Conceptul de masin este legat de energia necesar pentru a actiona cu o anumit fort. O masin fix este aceea ce nu poate fi mutat n timpul lucrului (grupa 10 agenti) , iar o masinmobil (grupa 09 agenti), este masina actionat de o singur persoan, fr ajutorul unei alte persoane sau altui procedeu; o poate misca prin folosirea propriei energii (masin actionat manual, masin agricol), prin mpingere (masin de curtat) sau prin tragere (fierstru), dar nu ransportat n mn sau n brate. 10-19 Instalatii de operare Codurile pot fi utilizate cnd victima foloseste o masin n maniera pentru care a fost proiectat. Nu pot fi utilizate, de exemplu, cnd victima este n urcare sau repar o alt masin (conceptele de reparatie, ntretinere, etc. se afl sub codul 52 ntretinere, reparatii, acordare, ajustare pentru variabila Activitatea

desfsurat. Activitatea fizic efectiv asociat, se stie, reflect exact ceea ce fcea victima lucrul cu instrumente actionate manual (codurile 20-29) dac victima mnuia o masin de gurit sau de nsurubat, etc. este folosit mnuirea obiectelor (codurile 40-49) dac victima mnuia o parte dintr-o masin complex, de ex. bratul unei macarale, sau pentru a obtine accesul n interiorul unei masini). Discutii Codul 11 trebuie utilizat dac interventia pe o masin const n oprirea acesteia, de exemplu. Codul 12 este folosit dac operatorul intervine atunci cnd sa ntmplat un eveniment neasteptat(neobisnuit) a misca ceva care s-a nfipt/ lipit de masina, de exemplu. Dac interventia implic transportul sau conducerea echipamentului, se utilizeaz codurile 30-39. Codul 13 se aplic numai atunci cnd victima controleaz (n sensul operrii) masina, prin anumite mijloace sau prghii de control, prin schimbtoare de vitez sau butoane; victima nu alimenteaz masina cu materii prime sau nu descarc produsele finite din masin. Codul 13 trebuie folosit pentru operarea masinilor de tiprit, o linie de asamblare sau un robot industrial. n contrast, monitorizarea video fix, unde nu exist posibilitatea de interventie pe masin (ntr-o camer separat de control) trebuie s fie codificat sub prezent (70). Acest cod nu se aplic conducerii de vehicule sau transportului, ori mnuirii echipamentului. 20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual Aceste coduri trebuie folosite cnd persoana rnit a utilizat un instrument actionat manual, ntr-o manier normal(n conformitate cu destinatia pentru care a fost conceput). Dac victima este n miscare n timp ce utilizeaz instrumentul de lucru, utilizarea fiind continu, iar miscrile fiind scurte, se foloseste codul pentru instrumentul actionat manual, si nu cel pentru miscare. Numai cnd persoana se opreste din mnuirea instrumentului de lucru pentru a se misca( a lua alt pozitie)(de ex. s mearg de la un capt al atelierului la altul, s intre sau s prseasc o ncpere) nainte de a re-utiliza instrumentul, accidentul se ntmpl n timpul miscrii, se utilizeaz codul pentru miscare(codurile 60-69). Mai trebuie fcut aici o remarc general ce se refer la sursa nomenclatorului Activitatea desfsurat: 1) un angajat pentru curtenia n birouri care, aflat n mers pe coridor ntre dou birouri si se roteste pe clci, trebuie privit ca ndeplinind o sarcin de curtenie n momentul accidentului (53). 2) O persoan care si-a petrecut toat dimineata curtnd o masin, dar a avut un accident pe drumul spre cantina, n pauza de prnz, se aplic miscarea n timpul accidentului (61). Dar n ambele cazuri Activitatea fizic efectiv, desfsurat chiar n momentul accidentului, relateaz o miscare, codificat 61 (mers, etc.) sau 62 (intrare/iesire), de exemplu. Oricum, dac persoana se ciocneste de o fereastr n momentul n care curt fereastra cu un burete si alte instrumente de curtat, Activitatea desfsurat este curtare (53) , n timp ce Activitatea fizic efectiv este lucrul cu instrumente

actionate manual (21) Discutii n aceast grupare, trebuie fcut o distinctie ntre instrumentele manuale si motorizate. Un instrument manual este un instrument care implic un efort fizic al utilizatorului (de exemplu o surubelnit sau un ciocan), n timp ce un instrument motorizat este un instrument conectat la o surs de energie (electric, termic, etc.), de exemplu o masin de gurit, sau o surubelnit electric. Dac instrumentul nu este folosit n maniera pentru care a fost conceput, de ex. folosirea unei surubelnite pentru orice altceva dect pentru fixarea unui surub, se aplica 40-49. Acestea din urm pot s fie actionate intentionat, sau nu. Trebuie s existe o corelatie ntre Activitatea fizic efectiv si Agentul material. De exemplu, pentru codurile 20-29, se va utiliza numai agentul material din grupele 06, 07 si 08. Cnd activitatea se desfsoar pe o masin, dar constituie, de ex., ajustarea unui surub prin nsurubare sau desurubare cu surubelnita, trebuie folosit codul pentru lucrul cu instrumente actionate manual (cod 21 pentru surubelnit), mai mult dect codul pentru instalatiile de operare, care nu sunt specifice variabilei Activitatea fizic efectiv n momentul accidentului (conceptul de ajustare este codificat folosind variabila Activitatea desfsurat cod 52 ajustare si Agentul material asociat, indicnd masina). 30-39 Conducerea sau prezenta la bordul unui echipament de lucru sau mijloc de transport Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd victima transport sau mnuieste echipamente, n maniera pentru care acestea au fost concepute. Codurile acoper echipamentele motorizate de transport, dar si echipamentele care sunt folosite prin puterea muscular, de ex. roab. Discutii Acest grup de coduri acoper conducerea oricrui tip de vehicul motorizat(tractor, masin, barc cu motor, aeroplan, etc.), sau nu (biciclet, roab, brci nemotorizate, etc.) sau fiind la bordul oricruia dintre aceste vehicule. Aceste coduri se aplic si pentru conducerea echipamentelor mobile, prin manipulare (de ex. motostivuitor), indiferent dac sunt motorizate sau nu. Pe de alt parte, toate echipamentele fixe sunt privite ca masini fixe si codificate n seria de coduri 10. Folosirea unui scripete pentru alimentarea unei masini, este codificat cu 11; operarea unei benzi rulante care transport materiale, este codificat tot cu 11, ca si o band transportoare, fixat pe un echipament de lucru. Folosirea unui motostivuitor, considerat a fi mobil, va fi codificat 31 sau 32, depinznd de cazul n care este sau nu motorizat. Prezenta, ca pasager, la bordul unui mijloc de transport (autobu, avion, tren, barc, etc.), motorizat sau nu, dar mobil (n miscare) sau fixat (stationar), trebuie codificat 33.

40-49 Mnuirea obiectelor Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd persoana rnita tinea sau mnuia ceva. Posibilitatea n care masina, instrumentul sau echipamentul a fost utilizat n alt mod dect a fost construit, trebuie, de asemeni, luat n considerare. O dalt poate fi folosit pentru mutarea unui obiect, caz n care Activitatea fizic efectiv este codificat 21; oricum, dac este folosit pentru orice altceva, dect pentru destinatia pentru care a fost construit, se utilizeaz 40-49, de exemplu dac este aruncat (44), folosit pentru deschiderea unei sticle de bere (45), sau simpla tinere n mn (41), etc. Discutii Codul 41 se aplic atunci cnd victima tine un obiect n mn, sau cnd atinge cu bratul si apuc ceva (un obiect din codul 67, miscare n jurul unui punct , cnd victima nu prinde obiectul). Aceast activitate nu trebuie s fie confundat cu crarea unui obiect, codificat 5059. Un numr de indicatori permit s se fac distinctia ntre aceste dou actiuni: n primul rnd, manipularea legat de transport tinde s aib loc nainte (sau dup), mai mult dect n timpul transportului. De exemplu, prinderea n mini a unui trunchi cu intentia de a fi mutat, lucrtorul s-a rnit n timpul primei faze a acestei activitti, prin aiere cu un obiect sau cu o pies ascutit pe care o tinea n mn pentru urmtoarea faz. Activitatea fizic efectiv n timpul accidentului este codificat de scparea din mn, apucarea, prinderea, etc. 41. Dar dac, dupa scparea din mn, victima se rneste ridicnd trunchiul, Activitatea fizic efectiv n timpul accidentului se afl sub codul 51 transport vertical. n al doilea rnd, la fel ca miscarea cu obiecte n mn, trebuie folosit codul 41, dac este transportat un obiect mic. n acest caz, mrimea sau greutatea obiectului este indicatorul care permite s se fac distinctia ntre mnuirea obiectelor mici si transportul obiectelor mari sau a ncrcturilor grele. Deci, Activitatea fizic efectiv n momentul accidentului, n cazul n care lucrtorul mut o surubelnit n imediata vecintate si se rneste singur cu acest instrument va fi codificat 41 (sau 61 dac se afla n mers cu instrumentul). Dar dac, n timpul accidentului, el mut o cutie de carton plin, codul va fi 51, dac mutarea este vertical, 52 dac este orizontal, sau 53 dac victima transport o ncrctur n timp ce merge. n acelasi mod, mnuirea nu trebuie confundat cu lucrul cu instrumente actionate manual (codurile 20-29). Si aici numrul indicatorilor poate fi folosit pentru a face distinctia ntre aceste dou activitti: Activitatea desfsurat poate fi aceeasi (reparatii, cod 52), Activitatea fizic efectiv manual difer. Sarcina poate fi ndeplinit cu un instrument actionat manual, de ex. surubelnit (cod 21) sau numai cu minile (cod 42). n ambele cazuri, trebuie s aib un instrument n mn, de ex. surubelnit, dar n cazul n care persoana o foloseste pentru nsurubare (cod 21), n cazul n care, n momentul accidentului, persoana tine, dar nu foloseste instrumentul, se codific diferit(cod 41).

Tinerea obiectelor nu se limiteaz la o mn, sau la amndou minile, ci include si alte parti ale corpului , de ex. picioarele. 50-59 Transportul cu mna Acest grup de coduri se aplic atunci cnd unul sau mai multe obiecte sunt transportate folosind numai bratele, fr a utiliza alte tipuri deechipamente de transport. Directia n care obiectul este transportat, dicteaza asupra codului ce trebuie utilizat. Codul 51 este folosit pentru miscarea vertical, cum ar fi stivuirea, codul 52 este folosit pentru miscri orizontale, cum ar fi mpingerea unei masini n garaj, si codul 53 aplicat atunci cnd se car ceva n mn sau n brate, cum ar fi crarea unui pacient n patul su, sau ntr-un scaun, sau transportul unei cutii dintrun loc n altul. Diferenta ntre codurile 40 si 50, folosind cazul unui mecanic ce schimb o roat de masin ntr-un garaj. Cnd, dup scoate dispozitivul de sigurant, mecanicul prinde roata, codul este 41 tinere n mini, apucare. Odat ce roata a fost mutat, de pe pinion, a fost lsat pe pmnt, codul fiind 51 transport vertical. Acest cod indic diviziunea de deplasare verticala n jos. Cnd roata este repus pe pinion, actiunea de ridicare este codificat 51. Odat roata montat, sarcina intr sub codul 43. 60-69 Miscare Aceste coduri trebuie folosite cnd persoana rnit era n miscare n momentul producerii accidentului. Discutii Codul 61 se aplic numai cnd victima se afl n miscare sau avanseaz pe propriile picioare (mers sau alergare ctre sau napoi), chiar dac intentia era doar s fac un pas. De asemeni, se aplic atunci cnd merge sau alearg n sus sau n jos, pe scri de exemplu. Codul 62 se aplic atunci cnd victima urc sau coboar dintr-o masin sau tren, cabina unei masini, sau o pies a unui echipament de lucru. Codul 63 trebuie folosit cnd victima se deplaseaz prin sritur, salt, n timp ce codul 64 se aplic atunci cnd victima merge de-a busilea, se catr pe o scar, copaca sau funie. Codul 67 se aplic atunci cnd victima si misc minile sau picioarele ntr-un loc, se rotesc n jurul sau si nalt capul fr a-si schimba locul, sau alte miscri mai complexe, fr miscarea real din loc, de ex. indicnd ceva, splndu-se, mbrcndu-se/ dezbrcndu-se. Acest cod trebuie, de asemeni, s fie folosit cnd victima ncearc s prind ceva (un obiect), dar nu reuseste. n eventualitatea n care victima ridic sau prinde obiectul, codul este 41. 70 Prezenta Acest cod este folosit numai atunci cnd persoana rnit nu fcea fizic nimic altceva dect s fie prezent n punctul de lucru: st pe un scaun, asist la o sedint, discut cu un client, mnnc la mas, etc.

Prezenta la bordul mijloacelode transport, oricum, este codificat 33. n mod asemntor, o persoan care se joac cu un copil, ntr-o grdinit sau scoal, sau caut un pacient ntr-un spital este codificat specific, pentru variabila Activitatea fizic efectiv. De exemplu, apucarea unei jucrii (41), crarea unui copil obosit sau bolnav (cod 53), ridicarea unui pacient din pat (cod 51), etc. 19. Abaterea Definitie Clasificarea abaterilor descrie evenimentul anormal, cum ar fi pierderea total sau partial a controlului asupra unei masini, sai prbusirea a/ peste ceva. Asemnri Dac exist cteva evenimente care se succed, trebuie s se considere ultima abatere (abaterea cea mai apropiat n timp de Contact Modalitatea de rnire). S ne imaginm cazul unui laborant care mnuieste o solutie toxic ntr-un recipient din sticl. Laborantul vars o pictur (Abaterea 44 pierderea controlului (total sau partial) asupra obiectului). Recipientul se sparge (Abaterea 32 spargerea, explodarea, despicarea unui lemn, sticl, metal, piatr, plastic, altele). Produsul toxic este deci vrsat si victima este mproscat (Abaterea 22 stare lichid scurgere, prelingere,curgere, mproscare, cauznd arderi (Contact Modalitatea de rnire 16 contact cu substante periculoase pe sau prin piele sau ochi). Exist trei abateri succesive la fel de grave, dar numai ultima (cod 22) va fi folosit ca fiind cea mai apropiat de contact. Este logic, deoarece mproscarea cu o substant periculoas, a provocat arsuri victimei. Nomenclatorul Abaterilor este organizat n urmtoarele grupe: Grupele 10-30 Abaterea de la controlul persoanei rnite, datorat n principal, problemelor cu echipamentul de lucru. Grupele 40-50 Piederea partial sau total a controlului asupra a ceva (inclusiv prbusiri). Grupele 60-70 Miscri ale corpului . Grupele 80 Victima, alt persoan sau un animal, este parte activ a accidentului. Clasificarea trebuie s fie clar, pentru fiecare motiv, codificat ca voluminos, greoi, echipament neadecvat, care reiese din aceast clasificare. 10-19 Abaterea cauzat de probleme electrice, explozii, foc Acest cod trebuie folosit n cazul evenimentelor electrice (inclusiv electricitate static), explozii sau foc. Sunt incluse toate tipurile de descrcri electrice, inclusiv socuri cauzate de electricitatea static. Discutii Codul 11 trebuie folosit n cazul o abatere electric determin un arc electric, conducnd la contactul indirect cu curentul electric (inclusiv fulger). Victima nu este n contact direct cu Agentul material, care functioneaz normal, sau nu. Codul 12 trebuie folosit n cazul o abatere electric determin contactul direct cu un obiect sau o instalatie a direct care nu functioneaz normal. n acest caz victima vine n contact direct cu agentul material.

Agentul material codificat, este un material prin care trece curentul electric. Corespunztor, pentru explozie si foc, agentul material este obiectul care explodeaz sau se aprinde. Aceast grup nu trebuie s fie folosit dac ultima Abatere este o vaporizare, fum, etc., cnd se utilizeaz codurile 20-29. 20-29 Abaterea prin inundare, rsturnare, scurgere, revrsare, vaporizare, emisii Aceast grup trebuie s fie folosit cnd abaterea se datoreaz scurgerii, vaporizrii sau emisiei de gaze, lichide, vapori sau particule de praf etc. care nu vin n contact cu oamenii. Discutii Codul 22 trebuie s fie folosit cnd abaterea se datoreaz lichidelor sau substantelor pulverizate sau scurse; codul 23 se aplic atunci cnd exist o emisie de vapori(aburi). Codul 24 trebuie s fie folosit numai n cazul particulelor fine de praf sau alte particule, dar nu din piatr sau ceva asemntor, codul 21 sau unul din codurile 40-49. 30-39 Spargerea, explozia, despicarea, alunecarea, prbusirea Agentului material Grupa este, n principal, folosit pentru a acoperi alunecarea, prbusirea unei structuri, etc., evenimentul fiind n afara controlului victimei. Discutii Codurile 31-32 trebuie folosite unde Abaterea const In schimbarea formei fizice a Agentului material. Codurile 33-34 trebuie folosite n cazurile alunecrii, prbusirii unei structuri, care nu tin de controlul victimei. Codul 33 trebuie folosit n cazul cderii obiectelor, la un nivel inferior, de ex. o etajer(raft) sau o macara. Victima este stationara, cu privire la Agentul material, care cade peste ea. Dosarele care nu sunt asezate bine n raft se balanseaz si cad asupra capului victimei cnd aceasta deschide usa dulapulului se codific la Abaterea 33. Codul 34 trebuie folosit n cazul n care baza (de ex. pmnt, pietris sau esafodaj) sau obiect (de ex. scar rulant) pe care victima alunec (pmnt, pietris sau esafodaj) sau cade (scar rulant). Exist situatii n care victima se apleac si cade. Acestea sun codificate prin Abaterea 34. O scar rulant care se rupe este codificat 31 (ruperea materialului la sudare, la jonctiune). Codul 35 este folosit cnd un Agent material cade pe victim n timp ce rmne la acelasi nivel cu aceasta.aceasta este codificarea pentru cderea Agentului material la acelasi nivel. De exemplu, o pies de mobilier care cade peste victim. Cnd piesa de mobilier este mnuit sau mutat, se codific 44 pierderea controlului (total sau partial) asupra obiectului. 40-49 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unei masini, mijloc de transport sau echipament de lucru, instrument, obiect sau animal Aceste coduri trebuie folosite cnd victima sau alt persoan pierde controlul

asupra unei masini, instrument, mijloc de transport, sau echipamente de lucru, n timpul mnuirii, operarii sau transportului. Victima sau alta persoan nu a avut suficient control asupra Agentului material n discutie. Pierderea controlului poate fi total (fr posibilitatea reabilitrii) sau partial (limitat, dar conducnd la rnire, sau care este reabilitat n timp, ns prea trziu s se previn rnirea). De exemplu, dac un autocamion ia o curb n vitez prea mare, soferul fiind rnit, este o pierdere total a controlului, codificat 42. n schimb, un lucrtor a crui surubelnit, alunec din dispozitivul de fixare , fr s cad, reprezinta o pierderepartial a controlului asupra instrumentului; cu toate acestea, dac mna lucrtorului se misc mpotriva obiectului de nsurubat, cauznd o ran, se utilizeaz codul 43. La fel, cnd o persoana ce duce o cutie, aceasta i alunec din mini, o opreste cu genunchii si recapt controlul, ns se rneste la mn sau la picior, aceasta este o pierdere partial a controlului, sub codul 44. Discutii Codul 41 trebuie folosit n cazul pornirii accidentale a masinii, sau operarea acesteia printr-o actiune sau o miscare involuntar. Se aplic, de asemeni, pieselor de lucru, pierderea unei piese, sau aruncarea unei componente a masinii , sau o alt miscare, realizat ntr-o manier neasteptat. De exemplu, o aschie de lemn sare din fierstrul circular (un motiv asemntor se codific 43) sau un o roat de polizor care lucreaz azvrle span din metalul polizat. Trebuie utilizat si n cazul asezrii anormale a materiei prime n masina de lucru, a Agentului material propriu-zis, fr ca o actiune uman s fie cauza, cum ar fi o abatere cauzat de o pies uzat. Codul 42 se aplic atunci cnd victima sau o alt persoan pierde total sau partial controlul asupra mijloacelor de transport , sau asupra echipamentelor de lucru. Acest cod este folosit pentru pierderea totala sau partial a controlului asupra oricrui tip de mijloc de transport, fie acesta manual, mecanic sau automatic. De exemplu, n cazul mijloacelor de transport, un camion derapeaz pe gheat si loveste o masin de post care circula normal din directia opus. Codul 42 se aplic pentru ambii conductori de camioane. Dar, n cazul postasului, care s-a oprit pe sosea pentru a expedia corespondenta, tocmai pe o band de unde nu poate fi vzut la timp de ctre conductorul camionului, si este lovit de camionul care conducea normal, neputnd fi evitat, codul Abaterii pentru ambii conductori de mijloace de transport va fi codul 85. n acelasi mod, un tractor lovit ntr-un astfel de caz, este codificat 42. Dac, pe de alt parte, pierderea totala sau partial a controlului implic articolele transportate, de ex. un obiect care cade din scripete, este codificat cu codul 33 . Codul 43 trebuie folosit n cazul unui instrument actionat manual (motorizat sau nu) scap total sau partial de sub controlul victimei sau unei alte persoane sau este azvrlit, cauznd rniri. Codul 44 se aplic atunci cnd victima sau o alt persoan scapa un obiect, cum ar fi un ciocan sau o trus cu instrumente cuiva pe picior. Acesta este cazul care provoac o leziune victimei. Trebuie privit ca o pierdere total sau partial a

controlului asupra Agentului material. Cnd o pies de mobilier, o masin nepus n functiune este transportat, sau un teanc de hrtii alunec din bratele victimei, se aplic codul 44. Acest cod este folosit si cnd Agentul material alunec din minile victimei. Pe de alt parte, dac obiectul cade si se sparge, cauznd cioburi care rnesc victima, codul corect este 32. Pierderea total sau partial a controlului asupra unui animal (cod 45) , nseamn c victima este rnit de ctre un animal. Animalul n cauz trebuie scpat de sub controlul stpnului, paznicului sau transportatorului. 50-59 Alunecare sau pas gresit urmat de cdere Codul 51 se utilizeaz atunci cnd persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade la un nivel mai mic, relativ la pozitia victimei nainte de evenimentul anormal. Acest cod este folosit si pentru distanta de cdere, si dac persoana este pe scaun, pe o scar rulant n stationare, esafodaj sau scri imobile. Codul 52 se aplic atunci cnd persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade la acelasi nivel, relativ la pozitia victimei nainte de evenimentul anormal. Acesta include si teren accidentat. Oricum, codul 52 implic ntotdeauna czturi si codul 75 trebuie utilizat cnd victima nu cade, dar calc gresit, cauzndu-si o dislocatie sau luxatie (leziune intern). Cnd vicima este rnit prin cderea altei persoane (Abaterea), se aplic codul 59. Not preliminar pentru folosirea codurilor 60-69 si 70-79 Trebuie s se fac o distinctie ntre miscarea corpului, fr producerea unei leziuni fizice si miscarea corpului care provoac o leziune fizic, prin evaluarea gradului de efort fizic ce a fost depus de ctre victim n momentul Abaterii. De exemplu, n cazul clcat pe un obiect ascutit (cod 61), efortul este normal, n timp ce n cazul urcare, transportare (cod 71), cnd se car o ncrctur, acestea necesit efort muscular mare. Un efort mai mare dect cel normal, nu se restrnge la mnuirea unei sarcini(ncrcturi), ci include si actiunile proprii ale unei persoane, de ex.o ran cauzat stnd n picioare, sau prin rotire mprejurul corpului. Codurile corecte selectate prin aplicarea metodei grupului de indicatori: - primul indicator se refer la efortul muscular implicat, - al doilea indicator se refer la faptul dac leziunea este intern sau extern, - al treilea indicator este legat de prezenta sau absenta Agentului material al Contactului- Modalittii de rnire. Un efort muscular substantial sugereaz utilizarea grupei de coduri 70. Leziunile externe grupa 60, leziunile interne grupa 70. Absenta Agentului material al Contactului Modalittii de rnire este adesea nscris grupa 70. 60-69 Miscarea corpului fr rnirea fizic (coducnd la leziuni externe) Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd miscarea propriului corp, care nu a

implicat un effort fizic suplimentar, conduce(in general) la leziuni externe. Miscarea poate fi voluntar sau involuntar. Mersul pe jos, acoperit de codul 61, nu necesit un effort suplimentar si este de regul o miscare voluntar, ca si asezatul n genunchi(cod 62), care nu are nevoie de prea mult efort. Este necesar evaluarea efortului implicat mai mult dect faptul dac miscarea ese voluntar sau involuntar. Clcatul pe un obiect ascutit cauzeaz o leziune extern si este codificat sub codul 61. Un exemplu pentru codul 62 este atunci cnd victima se loveste la genunchi de birou, n timp ce sttea pe scaun. Este tot o miscare voluntar fr efort, care conduce la o leziune extern. Miscarea acoperit de codul 63 este involuntar n cele mai multe cazuri, dar aceast consecint, care nu cere efort (rezistenta la effort nu este luat n considerare) conduce la leziuni externe. Codul 63 acoper conceptul de crre a ceva n brate, pentru un moment, deci aducerea unei prti a corpului n contact cu Agentul material care cauzeaz leziunea. Codul 64 acoper cazurile n care victima si cauzeaz singur leziuni, fr implicarea unei alte persoane; nu este necesar pentru ca agentul material sau o alt persoan s fie implicate n Abatere. Se includ cazurile n care leziunea cauzat prin necoordonarea miscrilor corpului este extern. n general, aceasta implic prezenta Agentului material al Contactului Modalitatea de rnire , de ex. victima se ciocneste cu un obiect, se apleac sau se roteste, cauznd o vntaie sau o ran extern. Un alt caz n care este utilizat codul 64 este acela n care pozitia inadecvat a unui picior sau a unei mini a persoanei n cauz sau a unui obiect cauzeaz o leziune, de ex. atingerea unei farfurii fierbinti n buctria unui restaurant. Sau, aruncarea neglijent la cosul de gunoi a unui obiect tios este codificat 64 n conditiile unei Abateri 52 pentru Contact. Un exemplu ar putea fi si acela n care o infirmier care, mergnd pe lng cutia cu deseuri, se nteap cu o sering ce era n cutie. n acest caz codificarea Agentulului material al Abaterii , dac aceasta exist, si n plus, Agentul contactului, pot fi utilizate pentru prevenirea accidentelor de munc determinate de simla miscare a persoanei. Agentul material pentru Contact va fi farfuria fiebinte (10.04) sau seringa (06.14). Pentru Abatere, nu exist un obiect asociat cu miscarea lucrtorului care atinge farfuria n buctrie, cu o simpl miscare a minii. Pe de alt parte, n cazul infirmierei, miscarea (care merge prea aproape de cutia de deseuri, conducnd la atingerea seringii) este asociat cu Abaterea, codificat19.01. Actiunea preventiv va conduce atunci la o evaluare gresit, inoportun si care nu concord miscrilor n buctrii, fie c lucrtorul avea sau nu un obiect n mn. n spitale, manipularea obiectelor contaminate, trebuie fcut cu atentie, precum si

obiectele care nu sunt manevrate, dar care sunt n vecintate si pot cauza o ran unei persoane, care este atent numai la obiectul pe care l tine n mn. Alte exemple de utilizare a codului 64, cu sau fr Agent material asociat: un spltor de geamuri si schimb pozitia si este prins ntre perete si fereast; n timpul manevrrii unei masini de curtat, un lucrtor si striveste piciorul ntre palete Agentul material asociat: masina de curtat, cod (09.04); n timpul curtrii unui fiset, o persoan se taie n dispozitivul de nchidere a fisetului. 70-79 Miscarea corpului sub sau cu o solicitare fizic (care conduc, n general, la leziuni interne) Aceste coduri trebuie folosite numai n cazurile miscrilor care implica un efort fizic, din partea victimei, mai mare dect cel normal. Acest lucru presupune c victima se rneste singur, fr implicarea unui factor extern. Ar exista un Agent material extern, sursa efortului fizic suplimentar care determin solicitarea fizic. Exemplu: cnd o persoan sufer o leziune muscular, n timp ce manipuleaz un obiect(greu), sau duce o ncrctur, de ex. o ridic (71), o mpinge sau o trage (72), o aseaz jos (73), se roteste sau se ntoarce cu ncrctura n brate (74), sau calc gresit, fr s cad (75). n aceste cazuri primul indicator este efortul muscular depus pentru mnuirea Agentului material, iar al doilea este producerea leziunii interne. Oricum, codurile 70-79 sunt folosite si cnd Agentul material al Abaterii nu exist, deci nu poate fi sursa unui efort fizic suplimentar. Solicitarea fizic poate fi direct intern. Exemplu: o persoan care sufer o leziune a sistemului muscular n timp ce st n picioare (71), se apleac (73), se roteste (74) sau calc gresit n timp ce merge nainte (sau cu spatele), fr s cad (75) (vezi diferentele dintre codurile 52 si 75, prezentate mai sus), de ex. o miscare gresit cauzeaz o leziune intern, fr s duc o ncrctur sau s manipuleze un obiect. Toate aceste actiuni se refer la miscri gresite. Al treilea indicator va fi absenta Agentului material al Contactului Modalittii de rnire. 80-89 Socuri provocate de nghet, violent, agresiune, amenintare, prezent Aceste coduri trebuie utilizate cnd victima este expus violentei psihice sau experientelor traumatice, de ex. jefuirea unei bnci, violenta intentionat sau neintentionat, stress. Discutii Codul 81 trebuie utilizat pentru surprindere sau soc, fr contact fizic. Codul 82 se aplic atunci cnd victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau violent, din interiorul companiei. Codul 83 se aplic atunci cnd victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau violent, din exteriorul unittii de lucru (jefuire, clienti furiosi, etc.). Violenta poate proveni si ditre elevi(la scoal) sau intre pacientii unui spital.

Codul 84 se aplic n cazurile n care este implicat violenta animalelor slbatice sau a celor nesupravegheate. Codul 85 trebuie aplicat numai dac Abaterea este atunci cnd victima, sau o a treia persoan se afl ntr-un moment nepotrivit, ntr-n loc nepotrivit. Acest fapt sugereaz c victima, sau a treia persoan face ceva neasteptat (st n vecintatea unei masini, st pe mijlocul strzii sau pe calea ferat, si o masin sau un tren trece absolut normal chiar prin acel loc. Dac accidentul poate fi codificat mai precis, pe baza altei surse de date referitoare la Abatere, acest lucru trebuie realizat. 21. Contactul Modalitatea de rnire Definitie Clasificarea pentru Contact Modalitatea de rnire (actiunea care conduce la rnire) descrie modul n care victima a fost rnit si cum aceasta vine n contact cu obiectul care a cauzat leziunea. De exemplu: cderea pe pmnt sau pe podea (31) sau contactul cu un obiect tios (de ex. un cutit) (51). Asemnri Trebuie considerat Contactul Modalitatea de rnire care conduce la leziunea cea mai grav. Clasificarea urmreste structura indicat mai jos: 10-29: leziuni diverse, provocate de surse nemecanizate (otrvuri, temperaturi ridicate/sczute, electricitate, asfixieri); 30-69: leziuni diverse, provocate de surse mecanizate; 70-79: leziuni diverse, provocate de solicitri fisice sau psihice; 80-89: leziuni diverse, provocate de animale sau oameni. 10-19 Contactul cu curentul electric, temperatura, substante periculoase Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd curentul electric, temperatura sau substante periculoase cauzeaz o leziune. Aceast grup trebuie folosit si cnd factorul determinant al leziunii este intensitatea curentului electric. Discutii Codul 11 trebuie folosit de asemeni, cnd victima vine n contact cu un arc electric si sufer un soc electric, sau sufer o arsur din cauza temperaturii foarte ridicate a mediului(arsit). Obiectul, de ex. instrumentul care vine n contact cu curentul electric, un cleste sau o penset, este codificat ca Agent material, si nu curentul electric. Codul 12 trebuie folosit cnd victima vine n contact direct cu un obiect prin care trece curentul electric (fiind sau nu n stare normal de functionare). Codurile 11 si 12 se aplic atunci cnd intensitatea curentului electric este factorul determinant al leziunii. Codul 13 se aplic atunci cnd temperatura unui obiect/mediu cauzeaz leziunea. Factorul determinant al leziunii este temperatura obiectului/ mediului cu care

victima vine n contact. Agentul material codificat, va fi obiectul aprins sau care a provocat flama, de ex. petrol aprins, lemn aprins, o masin n flcri, etc. Codul 14 se aplic atunci cnd victima vine n contact cu un agent care provoac degerturi, indiferent dac agentul este atins sau nu. Acesta poate fi aer rece, ap, oxigen lichid, etc. Agentul material asociat este obiectul rece. Codurile 15-17 se aplic atunci cnd o substant chimic sau biologic, sau propriettile acestor substante, cauzeaz leziunea. Leziunile nu sunt codificate n conformitate cu modul n care se produc, de ex. prin inhalare; prin contact cu pielea; pe cale digestiv, prin nghitire. Pe de alt parte, praful nu este direct duntor, ns dac acesta intr n ochi, fiind proiectat de un instrument de lucru (de origine mecanic) este codificat prin codul 41 Contact, si nu prin codul 16. 20-29 Inundare, scufundare, sufocare Codurile trebuie folosite atunci cnd victima este n imposibilitatea de a se oxigena, rezultnd asfixierea. Lipsa oxigenului poate s conduc la moarte. Aceast gup este folosit atunci cnd lipsa oxigenului este factorul ce cauzeaz leziunea. Discutii Codul 21 trebuie folosit cnd lipsa de oxigen este cauzat de scufundare ntr-un lichid, ap de exemplu. Agentul material asociat codificat este lichidul sau, dac acesta nu este specificat, agentul material asociat va fi recipientul n care se afla lichidul (n care s-a scufundat vicima). Codul 22 trebuie folosit cnd lipsa de oxigen este cauzat de sufocarea provocat de un corp solid, care nu permite oxigenarea victimei(pmnt de exemplu). Agentul material asociat codificat este substanta cu care vicima este sufocat. Codul 23 se aplic atunci cnd sufocarea este provocat de vapori, gaze sau altceva care nu permite victimei s respire( de ex. o pung de plasic prins pe fat). Agentul material asociat codificat este gazul, vaporii sau orice altceva, care au provocat sufocarea. Aceste coduri nu pot fi aplicate atunci cnd propriettile chimice ale vaporilor sau gazelor determin leziunea; substantele, prin propriettile pe care le au, devin toxice, caustice (corozive) sau periculoase; dac otrvirea sau arsurile chimice provocate de aceste substante sunt cele mai grave leziuni, n acest caz, trebuie utilizate codurile 15, 16 sau 17 Contact cu substante periculoase. 31-39 Impactul orizontal sau vertical cu un obiect stationar (victima fiind n miscare) Aceste coduri trebuie trebuie utilizate cnd victima este n miscare, iar obiectul care provoac leziune este stationar. Victima trebuie s fie n miscare orizontal sau vertical. Codul 31 trebuie utilizat cnd cauza producerii leziunii este miscarea vertical a victimei (Abaterea este o cdere). Distanta de cdere nu este relevant. Acest cod se aplic si cnd victima cade (Abaterea) si cnd factorul ce determin leziunea (Agentul material al Contactului) este obiectul care loveste victima, de ex. un scaun.

Codul 32 trebuie utilizat cnd victima se ciocneste de ceva care nu este n miscare, cum ar fi o mas. Victima este n miscare orizontal, Agentul material codificat este masa. Un alt caz este acela al unui sofer de camion care loveste un copac sau un vehicul stationat. 40-49 Lovirea de un obiect n miscare, coliziunea Aceste coduri trebuie utilizate atunci cnd obiectul ce produce leziunea este n miscare sau se ciocneste cu victima. Codurile 41-44 sugereaz c victima este stationar, sau nu se misc n raport cu variabila Contact-Modalitatea de rnire. Cu alte cuvinte, coliziunea se datoreaz numai miscrii obiectului. Pe de alt parte, codul 45 sugereaz o coliziune care implic att miscarea obiectului, ct si a victimei, n momentul impactului. O coliziune ntre dou vehicule n miscare este codificat sub codul 45. Accidentele rutiere sunt codificate adesea cu codurile 44 sau 45. Obiectul este de regul, un vehicul (oricum, pentru soferul vehicolului care loveste un obstacol stationar, un perete sau un vehicul stationat, codul este 32, iar accidentele, n care sunt implicati pietoni loviti de vehicule, cad sub incidenta codurilor 60-69). Discutii Codul 41 trebuie utilizat cnd vicima este lovit de un obiect aflat n miscare, n aer (de ex. proiectat de o masin), dar nu de obiect care cade vertical. Acest cod se mai foloseste si atunci cnd victima este lovit de o us lsat nenchis de o alt persoan, care tocmai a intrat/iesit. Obiectul poate fi foarte mic (de ex. un span de metal sau pilitur de fier), vezi comentariul de la codul 16. Codul 42 trebuie utilizat cnd vicima este lovit de un obiect aflat n cdere vertical(Abaterea)dar nu este un obiect aflat n miscare, n aer. Exemplu: o crmid cznd de la nltime. Codul 43 se utilizeaz n cazurile n care victima se loveste sau este lovit de un obiect care se ntoarce ca urmare a efectului de recul. Exemple: crengi, elastic, etc.. Acest cod se aplic si atunci cnd obiectul se balanseaz ca un pendul. Codul 44 trebuie folosit, n mod normal, atunci cnd victima este lovit de un obiect n alergare sau n rostogolire. Exemplu: echipamente pe roti sau vehicule. Codul 45 se utilizeaz n cazurile n care att victima, ct si obiectul sunt n miscare. O coliziune este un impact ntre o persoan si un obiect miscndu-se n aceeasi directie, sau n directie opus; acest cod se aplic si cnd dou persoane sau dou vehicule se lovesc unele de altele. 50-59 Contactul cu un Agent material tios, ascutit, greu sau rugos Aceste coduri trebuie utilizate cnd principalul motiv pentru un obiect care provoac o leziune este faptul c obiectul este tios, ascutit sau greu, si nu faptul c persoana rnit a fost lovit de acel obiect. Discutii Codul 51 trebuie folosit atunci cnd victima sufer o tietur provocat, de exemplu, de un cutit sau de o margine tioas.

Codul 52 trebuie folosit atunci cnd victima se nteap cu un obiect, de ex. un ac sau un poanson. Codul 53 trebuie folosit n cazurile n care victima sufer o zgrietur sau o julitur din cauza unui obiect rugos (grtar, smirghel, sipc de lemn, etc.). Un Agent material greu inflexibil din cauza masei sale sau a densittii se caracterizeaz prin faptul c nu poate atenua sau absorbi socul din momentul contactului. 60-69 Prindere(sub), strivire, etc. Aceste coduri sunt utilizate atunci cnd forta, mrimea, greutatea, presiunea sau viteza unui obiect sau a unei masini reprezint factorul care determin leziunea. Exemple: o apsare care stiveste victima (sau un membru al victimei), un container greu care striveste victima (sau un membru al victimei) sub greutatea sa, un tractor care striveste victima ntre roti, o masin n urcare, ce ntoarce si loveste pe strad un lucrtor. Discutii Codul 61 se utilizeaz atunci cnd victima a fost prins sau de un obiect mobil. Acesta poate fi o parte a unei masini sau orice altceva. Agentul material codificat va fi obiectul n miscare (sau partea n miscare a obiectului), de ex. o masin (sau o component a masinii), un motor, sau o curea (de care este agtat un crlig). Agentul material va fi obiectul care prinde sau striveste victima. Codul 62 trebuie folosit atunci cnd victima este strivit pe o suprafat (podea, sosea). Codul 62 sugereaz si anumite miscri verticale. De exemplu: strivit de o masin, strivit de o dal de beton, etc. Agentul codificat va fi obiectul n miscare (sau orice parte n miscare a obiectului), de ex. o masin (sau o roat a masinii). Acest cod implic deci, dou obiecte, dar numai obiectul care striveste victima trebuie codificat ca Agent material. Dac victima este strivit de o masin, trebuie codificat masina si nu soseaua sau suprafata. Codul 63 trebuie folosit atunci cnd victima este strivit ntre un instrument de lucru, aflat n uz, si orice altceva , de exemplu ntre o masin de gurit si perete, sau ntre un container si o masin. Codul 63 sugereaz miscri orizontale. Agentul material codificat va fi instrumentul de lucru n uz si care este, deci, n miscare, (sau partea n miscare a obiectului), de ex. masina de gurit din exemlul de mai sus. Acest cod se aplic atunci cnd victima este strivit ntre dou obiecte, dar numai obiectul care striveste victima este codificat ca Agent material. De exemplu, dac victima este strivit de un perete, de ctre un camion, trebuie codificat camionul si nu peretele. Codul 64 se aplic n cazurile n care victima are un membru sau un deget rupt sau strivit. Exemplu: cnd degetul victimei este prins si rupt(tiat) de un instrument tios sau rotativ. 70-79 Solicitri fizice sau psihice Aceste coduri acoper cazurile de ncordare a oricrui tip de muschi, articulatie, organ sau tesut, cauzate de miscri fortate, agenti fizici (zgomot, radiatii, frecare,

etc.) sau traume. Actiunea acestora cauzeaz leziuni externe, care trebuie codificate separat. Numai evenimentele care se produc pe neasteptate sau n mod accidental, sunt acoperite de acest cod.; expuneri prelungite la solicitri fizice, care conduc la boli profesionale. Dac exist sau nu un Agent material asociat cu aceste coduri, acest fapt depinde de tipul accidentului. De exemplu, cnd o persoan este iradiat, Agentul 15.06 trebuie s descrie Contactul. Un pilot de avion care are probleme cu auzul, n urma depresurizrii cabinei, cade sub incidenta Agentului 20.1. Pe de alt parte, cineva care sufer o ntindere, ca rezultat al statului n picioare, fr s duc un obiect, nu are un Agent asociat Contactului (Contactul are codul 71, Agentul codul 00.01). n acelasi mod, dac nu exist Agent al Contactului , atunci cnd o persoan calc gresit si si scrnteste glezna (Contactul are codul 71, Agent codul 00.01). Codul 73 este legat de socurile psihice, rezultate dintr-o agresiune sau o violent, sau socuri rezultate ca urmare a participrii ca martor ocular la un eveniment, cum ar fi un accident sau alt eveniment de acest gen. Oricum, dac leziunea rezultat dintr-un act de agresiune este o leziune fizic, n principal, Contactul vine sub incidenta altui cod cod, de ex.. 50-59 pentru leziuni cauzate de o lam sau un glonte, sau 83 pentru lovituri sau agresiuni. 80-89 Muscturi, ntepturi, etc. (animale sau umane) Aceste coduri trebuie folosite n cazurile n care factorul determinant al leziunii este o persoana, un animal sau o insect. Discutii Codul 81 se aplic atunci cnd victima este muscat de o persoan sau de un animal. Muscturile de insecte trebuie codificate cu codul 82, care se aplic exclusiv pentru ntepaturile insectelor periculoase (de ex. viespe) sau intepturile de pesti (de ex. scorpioni de mare). Codul 82 nu trebuie confundat cu codul 52 (contact cu un Agent Material otrvitor), cnd cauza leziunii este un obiect otrvitor. Agentul material Definitie Agentul material asociat cu Activitatea fizic efectiv descrie instrumentul sau obiectul folosit de victim n momentul accidentului. Dac exist mai multi Agenti materieli asociati Activittii fizice efective, trebuie codificat Agentul cel mai potrivit descrierii accidentului . Agentul material asociat cu Abaterea descrie instrumentul sau obiectul implicat n evenimentul care se abate de la normalitate. Dac exist mai multi Agenti materieli asociati cu (ultima) Abatere, trebuie codificat ultimul Agent material implicat, cum ar fi, de exemplu, cel mai apropiat moment al contactului. Agentul material asociat cu Contactul Modalitatea de rnire se refer la descrierea instrumentului sau a obiectului cu care victima vine n contact, sau la modalitatea de lezare psihic. Dac exist mai multi Agenti materieli asociati cu leziunea,

trebuie codificat Agentul material legat de cea mai grav leziune. Asemnri Trebuie specificat faptul c exist o singur list a Agentilor materiali, pentru toate cele trei variabile (Activitatea fizic efectiv, Abaterea, Contactul Modalitatea de rnire). Cei trei Agenti materiali nu nesesit diferentieri. n practic, ctiva agenti materiali pot fi asociati cu una sau mai multe variabile. Deci, este la fel de posibil ca aceeasi variabil s corepund unor Agenti materiali diferiti. Principalul sistem de codificare este acela c victima ndeplinea o activitate (Activitatea fizic efectiv) cu primul Agent material, al doilea Agent material comportndu-se anormal (Abaterea) si al treilea Agent material care rneste victima (Contactul Modalitatea de rnire). Cei trei Agenti pot fi diferiti, pot fi identici, sau pot s nu existe. Vezi Discutii generale despre utilizarea codurilor. Descrierea grupelor de pe pozitia 1 Codurile 01 02 03 (cldiri, constructii si suprafete) sunt utilizate, n principal, n cazurile n care victima cade sau se loveste. Codurile de la 04 pn la 11 (instrumente si masini) trebuie utilizate pentru accidente cauzate de functionarea defectuas a acestora, sau pentru leziunile cauzate de aceste mecanisme; Aceste coduri se mai utilizeaz si asociate cu Activitatea fizic efectiv, cnd este cazul. Diferente ntre un instrument si o masin masin fix sau masin mobil Un instrument este un obiect construit special pentru a fi utilizat n acivittile de prelucrare a unui material sau pentru ndeplinirea unei sarcini de lucru. Acesta poate fi sau nu conectat la o surs de energie(agenti 06-08). Poate fi manipulat de o singur persoan, cu mna sau cu corpul, fr ca instrumentul s fie rostogolit sau tras. O masin este un obiect complex, construit pentru a fi folosit n transformarea energiei de care dispune, astfel nct s poat ndeplini o sarcin de lucru. Conceptul de masin este legat de energia necesar pentru functionarea normal a acesteia. O masin se consider a fi fix atunci cnd nu poate fi deplasat n timpul functionrii (grupa 10 agenti) sau mobil (grupa 09 agenti), cnd o singur persoan, fr ajutorul unei alte persoane sau al unui mecanism suplimentar, poate s o deplaseze, folosindu-si propria energie (masin care functioneaz autopropulsat, masin agricol), prin mpingere (masin pentru curtenie) sau prin tragere (fierstru), si nu prin crare n mn, sau cu ajutorul corpului. Echipamentele agricole au codurile 06.09 sau 07.09, dac acestea sunt manuale sau mecanizate; oricum, echipamentele care functioneaz autopropulsat (pot fi conduse), cum ar fi o masin de tuns iarba, secertoare, masini motorizate pentru agricultur, au codul 09.02.

Toate masinile pentru procesarea si producerea materialelor au codul 10. Mecanismele de depozitare sunt codificate la pozitia 11.06 , dac acestea sunt fixe, si la pozitia 11.07 dac sunt mobile (transportabile); aceste mecanisme pot fi permanent deschise sau permanent nchise sau presurizate. Codul 11.07 acoper depozitele mari pentru stocurile de diverse materiale. Codul 11.09 acoper containerele mici, inclusiv cele sub presiune, cum ar fi sticlele cu lichide sau cu gaze, extinctoare, etc. Se aplic unui singur container. Cantittile mari dintr-o singur ncpere (de pe rafturi, de exemplu) au codul 14.08. Codurile 12 si 13 se aplic mijloacelor de transport; oricum, masinile personale si mecanismele agricole sunt codificate prin codurile 09.01 si, respectiv 09.02. Codurile 14 includ materialele de construcii si diverse obiecte utilizate n constructii (14.01); 14.02 acoper toate tipurile de masini si componente; codul 14.03 acoper piesele de lucru, sau prti din acestea, instrumente (inclusiv prti si aschii care vin de la acesti Agenti materiali), si codul14.04 acoper componentele de asamblare (suruburi, balamale, ncuietori, cuie, etc.). Codul 14.05 include produse sub form de praf, aschii sau piese. Codurile 14.06 si 14.07 acoper produsele din sau pentru agricultur. Toate obiectele pastrate n depozite sun codificate 14.08. Codul 14.09 este folosit pentru produsele depozitate pe role(suluri), cum ar fi hrtie sau cablu. Codurile 14.10, 14.11 si 14.12 acoper toate obiectele care constituie o ncrctur, transportate prin intermediul unor mecanisme mecanizate, suspendate cu ajutorul scripetilor, sau actionate manual , accidentele petrecndu-se din cauza impactului, cderii sau rsturnrii Codurile 15, 16, 17 si 18 se explic singure. Codul 19 (deteriorare) se aplic atunci cnd constituientii nu pot fi codificati n codurile 14 15 sau 18, deoarece nu sunt cunoscuti sau sunt mixturi complexe, care nu pot fi dispuse separat. Folosirea termenului de ncrctur accentueaz ideea de cantitate mare. Codul 20 se aplic atunci cnd elementele, conditiile meteorologice extreme, cutremurele etc. sunt responsabile de producerea accidentului. Clasificare detaliat Dac se doreste, Agentul material poate fi clasificat mai detaliat, la nivelul fiecrei tri, utiliznd pozitiile 3 sau 4 ale clasificrii prezentate (vezi Anexa D). Oricum, Eurostat va utiliza numai clasificarea cu dou pozitii. Mai mult, masinile si instrumentele se codific pe pozitia a 2-a, n acord cu functionarea lor, si independent de materialul prelucrat. Folosind clasificarea

detaliat, cu pozitiile 3 sau 4, este posibil, ca acolo unde este necesar, s se specifice materialul prelucrat (n principal pentru masinile din grupa 10.02, 10.04 si de la 10.07 la 10.15), sau materialele de mpachetat, n cazul masinilor de mpachetat (codul 10.16). A patra pozitie a codului este utilizat pentru realizarea diferentelor. Pozitia const n clasificarea 0X, ceea ce arat tipul materialului prelucrat, sau 0Y care arat tipul materialului de mpachetat. Codificarea Agentului material, prin literele X si Y trebuie repus pe una din literele urmtoare, depinznd de natura materialului sau de natura materialului de mpachetat. Oricum, pentru unii Agenti materiali, numai un cod este posibil pentru material/material de mpachetat, caz n care se utilizeaz clasificarea direct. Valoarea codurilor 0X sau 0Y (a patra pozitie) Natura obiectului 0A Piatr, minerale 0B Metal, 0C Lemn, 0D Cauciuc, plastic, 0E Hrtie, carton, 0F Textile, 0G Piele, 0H Alimente Exemple i) un fierstru circular va fi codificat: 10.11 pentru un fierstru electric (codificare cu 2-pozitii) 10.11.01 pentru un fierstru circular (3-pozitii) 10.11.01.0X patru pozitii pentru codificarea unui fierstru circular, oricum acest 0X din final, nu este utilizat pentru codificarea Agentului material; n schimb, urmtoarele coduri sunt utilizate, n functie de natura materialului: 10.11.01.0A pentru un fierstru circular care taie piatr 10.11.01.0B pentru un fierstru circular care taie metal 10.11.01.0H pentru un fierstru circular care taie alimente. ii) un malaxor pentru beton cade sub incidenta codului 10.02.15.0A, deoarece este folosit n exclusivitate pentru beton. Exemple de codificare a cauzelor si circumstantelor 1) Pentru partea de constructii: un zidar urc scrile si calc pe un cui iesit dintr-o bucat de lemn lsat la ntmplare. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 021 partea de constructii cldiri n constructie Activitatea desfsurat 22 Constructii noi cldiri Activitatea fizic efectiv 61 Mers, alergat, urcare, coborre

Agentul material- 2-pozitii 02.01 Zone pentru urcare, n cldiri fixe (scri) Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.01.00 Scri Abaterea 61 Clcat pe un obiect tios Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate acoperite, neacoperite Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.04 Scndur cu un cui n ea Contact Modalitatea de rnire 52 Contact cu un Agent material ascutit(cui, instrument ascutit) Agentul material- 2-pozitii 14.04 Componente de asamblare Agentul material- 4-pozitii (*) 14.04.02.00 Cuie 2) ntr-un spital, o infirmier si rneste degetul mare de la mn, astfel: aseznd o sering ntr-o cutie , s-a ntepat ntr-un ac, ce era asezat neglijent n cutie. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 051 Institutii de sntate, clinici, spitale Activitatea desfsurat 41 Asistent si ajutor pentru populatie Activitatea fizic efectiv 46 Turnare, turnare n, umplere, golire Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachete artizanale, mici si medii, mobile Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.06.00 Lad de gunoi, container Abaterea 64 Actiune neglijent Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate medicale ascutite Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace Contact Modalitatea de rnire 52 Contact cu un Agent material ascutit (cui, instrument ascutit) Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate medicale ascutite Agentul material- 4-pozitii (*) 06.14.01.00 Seringi, ace 3) Ruperea crligului de sustinere a unui zugrav, urcat pe o scar pentru a vopsi plafonul unui birou, determin cderea pe podea a zugravului. Variabila Cod Denumire (sumar) Mediul de lucru 041 Birou, sal de sedinte, bibliotec Activitatea desfsurat 24 Remodelarea, reparatii, ntretinerea cldirilor Activitatea fizic efectiv 64 Trre, ctrare Agentul material- 2-pozitii 02.03 Constructii, zone de urcare mobile Agentul material- 4-pozitii (*) 02.03.01.00 Scri mobile Abaterea 31 Ruperea materialului Activitatea fizic efectiv 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.03.00 Crlige Contact Modalitatea de rnire 31 Miscare vertical, cdere pe sau ntre Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate acoperite, neacoperite Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general 4) Ruperea unei frnghii, care suspenda o ncrctur, cauzeaz balansarea ncrcaturii, lovind un muncitor.

Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 013 Zona de depozitare, ncrcare Activitatea desfsurat 61 Miscare Activitatea fizic efectiv 70 Prezent Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate acoperite, neacoperite Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general Abaterea 31 Ruperea materialului Activitatea fizic efectiv 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere Agentul material- 4-pozitii (*) 11.05.06.00 Frnghii Contact Modalitatea de rnire 43 Lovire prin balansarea obiectului Agentul material- 2-pozitii 14.11. ncrcare suspendat prin frnghii, macara Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendat prin frnghii, macara 5) Un muncitor necalificat, n timp ce alimenta un fierstru electric cu lemne pentru tiat, este lovit n cap de un fragment de lemn care a srit napoi pe lama fierstrului. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabric, atelier Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare Activitatea fizic efectiv 12 Alimentare masin Agentul material- 2-pozitii 10.11 Masini instrumente tip fierstru Agentul material- 4-pozitii (*) 10.11.00.00 Masini instrumente (tiere tip fierstru) Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui obiect Activitatea fizic efectiv 14.03 Piese de lucru sau prti/ Masini instrumente Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.01.00 Piese de lucru Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect aflat n miscare n aer Agentul material- 2-pozitii 14.05 Particlule, praf Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Fragmente, proiectile, aschii 6) Un mcelar, din departamentul de transare a crnii, si loveste cutitul de marginea mesei de lucru si si rneste degetul mare de la mn. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabric, atelier Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare Activitatea fizic efectiv 21 Lucrul cu instrumente actionate manual Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate pentru tiere, separare Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru Abaterea 43 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui instrument Activitatea fizic efectiv 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate pentru tiere, separare Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru

Contact Modalitatea de rnire 51 Contact cu un Agent material tios (cutit sau lam) Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate pentru tiere, separare Agentul material- 4-pozitii (*) 06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru 7) Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de nchidere al unui boiler, folosind o surubelnit(pentru piulite) . Surubul s-a rupt, iar mna n care avea surubelnita a fost lovit violent de boiler. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 021 Partea constructiilor cldiri n constructie Activitatea desfsurat 51 Dezasamblri, demontri Activitatea fizic efectiv 21 Lucrul cu instrumente actionate manual Agentul material- 2-pozitii 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate pentru nsurubare Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule Abaterea 31 Ruperea materialului Activitatea fizic efectiv 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate pentru nsurubare Agentul material- 4-pozitii (*) 06.05.01.00 Scule Contact Modalitatea de rnire 53 Contact cu un Agent material greu sau rugos Agentul material- 2-pozitii 10.04 Masini pentru transformarea materialelor folosind cldura Agentul material- 4-pozitii (*) 10.04.02.05 Boiler, nclzitor de ap, calorifer 8) ntr-un depozit, n timp ce un extinctor era verificat cu scopul de a fi vndut, s-a descrcat accidental. Lucrtorul care verifica extinctorul( vnztorul acestui produs) s-a lovit n partea de jos a fetei, rnindu-se la gur. Variabila Cod Denumire (sumar) Mediul de lucru 013 Zona de depozitare Activitatea desfsurat 52 ntretinere Activitatea fizic efectiv 40 Mnuirea unui obiect nespecificat Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor Abaterea 32 Rupere, explozie,producerea aschiilor Activitatea fizic efectiv 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil Agentul material- 4-pozitii (*) 11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect care se misc n aer Agentul material- 2-pozitii 14.03 Piese sau prti/masini -instrumente Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.99.00 Alti agenti, piese, instrumente 9) Un electrician, care merge n interiorul unei cldiri n constructie, aude un zgomot ciudat venind dinspre o macara si vede cteva fragmente de metal cznd din bratul macaralei; n ciuda faptului c vzuse ce se ntmpl, electricianul a fost prins de buctile de metal, acestea cauzndu-i vnti pe umrul drept si pe spate.

Variabila Cod Denumire (sumar) Mediul de lucru 021 Parte de constructii- cldiri n constructie Activitatea desfsurat 61 Miscare Activitatea fizic efectiv 70 Prezent Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate acoperite, neacoperite Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general Abaterea 33 Alunecare, cdere, prbusirea Agentului material de sus Activitatea fizic efectiv 14.11 ncrcare suspendare prin frnghii, macara Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendare prin frnghii, macara Contact Modalitatea de rnire 42 Lovire de un obiect n cdere Agentul material- 2-pozitii 14.11 ncrcare suspendare prin frnghii, macara Agentul material- 4-pozitii (*) 14.11.00.00 ncrcare suspendare prin frnghii, macara 10) Un muncitor de curtenie, mergnd pe acoperisul unui bloc pentru a verifica zona, alunec pe o tigl si cade ntr-un balcon aflat cu dou etaje mai jos. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 091 La nltime pe un nivel fix (acoperis, teras,) Activitatea desfsurat 55 Monitorizare, inspectie Activitatea fizic efectiv 61 Mers Agentul material- 2-pozitii 02.01 Prti superioare ale cldirilor fixe Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, teras, acoperis de sticl , cadru, structur Abaterea 51 Cderea unei persoane de la un nivel superior Activitatea fizic efectiv 02.01 Prti superioare de constructii fixe Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.02.00 Acoperis, teras, acoperis de sticl , cadru, structur Contact Modalitatea de rnire 31 Miscare vertical, cdere pe sau peste Agentul material- 2-pozitii 02.01 Prti superioare de constructii fixe Agentul material- 4-pozitii (*) 02.01.99.00 Alte prti superioare ale constructiilor 11) Un muncitor care lucreaz la ntretinerea liftului, ntr-un bloc de proprietari, se catr pe cabina liftului. Porneste liftul si este strivit de plafon. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 091 La nltime pe un nivel fix (acoperis, teras,) Activitatea desfsurat 52 ntretinere/reparatii, acordare, ajustare Activitatea fizic efectiv 64 Trre, ctrare Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift Abaterea 42 Pierderea controlului (total sau partial) asupra echipamentului de lucru Activitatea fizic efectiv 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift

Contact Modalitatea de rnire 63 Prindere, strivire ntre Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare Agentul material- 4-pozitii (*) 11.02.01.00 Lift 12) Un lucrtor care a terminat lucrarea de ntretinere a unui boiler, aflat ntr-o ncpere special amenajat dintr-un bloc(subsol), calc pe o conduct de gaz (fixat pe pmnt). El alunec( fr s cad) si si luxeaz glezna de la piciorul stng. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 072 Locint privat prti comune Activitatea desfsurat 52 ntretinere/reparatii, acordare, ajustare Activitatea fizic efectiv 61 Mers Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone de circulatie acoperite, neacoperite Agentul material- 4-pozitii (*) 01.02.01.00 Suprafete, n general Abaterea 75 Alunecare fr cdere Activitatea fizic efectiv 04.01 Retele de canalizare fixe Agentul material- 4-pozitii (*) 04.01.01.00 Retele de canalizare fixe pentru gaz Contact Modalitatea de rnire 71 Solicitare fizic Agentul material- 2-pozitii 00.01 Nu exist agent material Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu exist agent material 13) n timpul lustruirii unei piese, victima a nclinat piesa prea aproape de masin, acest fapt cauznd prinderea piesei ntre perii, apoi piesa a lovit victima n fat. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 011 Zon de productie, fabric, atelier Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare Activitatea fizic efectiv 41 Tinere( tinerea piesei) Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui obiect Activitatea fizic efectiv 14.02 Componente Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list Contact Modalitatea de rnire 41 Lovit de un obiect n miscare n aer Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente Agentul material- 4-pozitii (*) 14.02.00.99 Alte componente neprezentate n list 14) Victima manevreaz un strung, dar piesa de metal se roteste prea repede pe axul de tiere. Strungul nu mai functioneaz normal, axul se rupe si muchia piesei este aruncat n fruntea victimei. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 011 Zon de productie, fabric, atelier Activitatea desfsurat 11 Productie, procesare Activitatea fizic efectiv 13 Operare masin Agentul material- 2-pozitii 10.10 Masin de strunjire Agentul material- 4-pozitii (*) 10.10.09.00 Strung

Abaterea 32 Rupere, explozie, producere de aschii Activitatea fizic efectiv 14.03 Masin-instrument Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.00 Instrument, parte a unui instrument sau a unei masini Contact Modalitatea de rnire 41 Lovire de un obiect n miscare, n aer Agentul material- 2-pozitii 14.03 Masin-instrument Agentul material- 4-pozitii (*) 14.03.02.02 Parte desprins, aschie 15) Victima, conducnd un tractor care smulge buruienile din vie, se intoxic cu vaporii de gaz proveniti de la teava de esapament. Variabila Cod Denumire(sumar) Mediul de lucru 033 Ferm seceratul recoltei Activitatea desfsurat 32 Activitate agricol Activitatea fizic efectiv 31 Conducerea unui mijloc de transport Agentul material- 2-pozitii 09.02 Masin portabil sau mobil din ferm Agentul material- 4-pozitii (*) 09.02.05.00 Echipamente agricole pentru recoltare Abaterea 99 Alte abateri Activitatea fizic efectiv 20.02 Arat Agentul material- 4-pozitii (*) 20.02.00.00 Arat Contact Modalitatea de rnire 15 Contact cu substante periculoase Agentul material- 2-pozitii 15.02 Substante periculoase, toxice gazoase Agentul material- 4-pozitii (*) 15.02.00.00 Substante periculoase, toxice gazoase 16) n buctria unui restaurant, un lucrtor se rneste ntr-o farfurie ciobit, n timp ce spla vasele. Variabila Cod Denumire (sumar) Mediul de lucru 044 Restaurant Activitatea desfsurat 53 Splare (manual) Activitatea fizic efectiv 49 Alte obiecte actionate manual Agentul material- 2-pozitii 17.08 Tipul echipamentului casnic Agentul material- 4-pozitii (*) 17.08.00.00 Tipul echipamentului casnic Abaterea 64 Actiune imprecis Activitatea fizic efectiv 00.01 Nu exist agent material Agentul material- 4-pozitii (*) 00.01.00.00 Nu exist agent material Contact Modalitatea de rnire 51 Contact cu un agent material tios Agentul material- 2-pozitii 14.05 Cioburi Agentul material- 4-pozitii (*) 14.05.01.00 Cioburi, sticl spart (*) dac se utilizeaz clasificarea detaliat (vezi clasificarea Agentului material cu 4 pozitii, Anexa D).