LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

10.1.GENERALITĂŢI
DEFINIŢIE:
Găurirea metalelor este operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere a me-
talelor şi aliajelor, cu ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
Prin operaţia de găurire se generează suprafeţe cilindrice interioare(alezaje).

Fig.10.1.1.Găurirea metalelor

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 1

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.1.2.Găurirea
Mişcările necesare la găurire sunt:
1.Mişcarea principală de aşchiere-mişcarea de rotaţie .Se notează cu
„n” şi se exprimă în rot./min.
2.Mişcarea de avans axial.Se notează „sa” şi se exprimă mm/rot.
Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii.
După operaţia de găurire, prelucrarea alezajelor se poate realiza prin alte
operaţii: strunjire, lărgire, teşire, adâncire, alezare.
La găurire piesa poate fi fixă, iar burghiul are cele două miscări simultan.
Găurirea se poate realiza manual, cu maşina de găurit de mâna sau cu maşi-
na de găurit de piept.
10.2.SCULE ŞI DISPOZITIVE
UTILIZATE LA GĂURIRE.
Burghiele se confecţionează din oţel rapid şi se durifică aplicând tratamentul
termic de călire, urmat de tratamentul termic de revenire joasă.
Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecţionează din oţel de scu-
le sau din oţel slab aliat.
Clasificarea burghielor
• după forma suprafeţei de înfăşurare:
 burghie cilindrice;
 burghie late (zencuitoare).
• după lungime:
 scurte;
 normale;
 lungi.
• după forma cozii:
T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 2
 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012
 cu coadă cilindrică;
 cu coadă conică.

Fig.10.2.1.Burghie cu coadă conică

Fig.10.2.2.Burghie cu coadă cilindrică

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 3

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.2.3.Burghie de centruit

Fig.10.2.4.Părţi componente

a.Partea activă(aşchietoare)
b.Partea pasivă(fixare)
1.Tăişuri principale
2.Tăiş transversal
3.Canale de evacuare a aşchiilor
4.Faţete
5.Coada
6.Antrenorul

Fig.10.2.5.Părţi componente
T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 4
 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012
Burghiele cu coadă cilindrică se fixează în mandrină,iar burghiele cu coadă
conică se fixează în bucşa de reducţie sau con Morse.
 Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de
reducţie.
 Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.
 Feţele de aşezare reduc frecările cu suprafaţa generată.
 Feţele de degajare înlătură aşchiile din zona prelucrării.
 Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a bur-
ghiului.
 Tăişurile principale înlătură adaosul de prelucrare sub formă de aş-
chii.
 Tăişul transversal are rolul de a rupe aşchiile produse.

Fig.10.2.6.Ascuţirea burghielor
Ascuţirea burghielor se face pe feţele de aşezare.În timpul ascuţirii se face
răcire repetată în apă.La ascuţire se asigură mărimea detalonării.
Pentru o aşchiere optimă este necesar să se adopte anumite valori ale unghi-
ului de atac 2χ.
Aceste valori sunt:
 80-900-metale şi aliaje moi (alame bronzuri);
 116-1180-oţeluri moi;
 130-1400-oţeluri aliate,fonte.
Prinderea şi fixarea burghielor.
Dispozitivele utilizate sunt:
 mandrine;
 bucşe de reducţie(con Morse).

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 5

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.2.7.Mandrină.Bucşă de reducţie Fig.10.2.8. Mandrină.

Bucşele de reducţie asigură fixarea burghielor cu coadă conică, dar şi fixarea
în axul maşinii de găurit(face trecerea).
Mandrinele sunt prevăzute cu coadă conică pentru fixarea în axul maşinii de
găurit.

Fig.10.2.9.Menghina paralelă
Burghiele late(zencuitoarele) se utilizează la găurirea tablelor subţiri.
La găurirea cu burghiu cilindric, se poate obţine gaură poligonală(defect).
Pentru fixarea pieselor se utilizează menghina paralelă, menghina rotativă sau
dispozitive speciale(prisme, bride).
T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 6
 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

10.3.MAŞINI DE GĂURIT.
Clasificarea maşinilor de găurit
 după modul de acţionare:
1. cu acţionare manuală:
 de mână(B);
 de piept(A).
2. cu acţionare electromecanică;
3. cu acţionare pneumatică.
 după mobilitate:
 portabile;
 fixe:
 după modul constructiv
 de banc;
 cu coloană;
 radială.

Fig.10.3.1.Maşini de găurit manuale

(1-suport; 2-mâner; 3-manivela; 4-carcase; 5-mâner; 6-ax; 7-mandrina)

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 7

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.3.2.Maşina de găurit electrică

(1-întreruptor; 2-carcase; 3-mandrina; 4-motor electric;
5-roţi dinţate; 6-ventilator; 7-cordon de racordare; 8-mâner; 9-ax)

Părţi componente:
1.motor electric
2.carcasă
3.coloană
4.cutia de viteze şi avansuri
5.ax principal
6.ghidaje
7.masa maşinii
8.placa de bază

Fig.10.3.3.Maşina de găurit cu coloană

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 8

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.3.4.Maşina de găurit radială Fig.10.3.5.Maşina de găurit

Fig.10.3.6.Maşina de găurit în coordonate

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 9

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

10.4.TEHNOLOGII DE GĂURIRE.

Fig.10.4.1.Găurirea Fig.10.4.2.Lărgirea

Fig.10.4.3.Teşirea Fig.10.4.4.Alezarea
Procesul tehnologic de prelucrare prin găurire a alezajelor prezintă urmă-
toarea succesiune de operaţii tehnologice:
• se studiază desenul de execuţie (dacă există);
• se trasează axele corespunzătoare pentru alezaje;
• se punctează intersecţia axelor cu punctatorul (centrul găurii);
• se fixează piesa de prelucrat pe masa maşinii sau în menghină;
• se alege burghiul necesar realizării alezajului cu diametrul prescris;

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 10

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012
• se fixează burghiul în mandrină sau în bucşa de reducţie;
• se prelucrează pe o mică adâncime;
• se verifică poziţia centrului găurii;
• se continuă operaţia de găurire;
• se înlătură bavurile rezultate la găurire.

Viteza de aşchiere la găurire depinde de următorii factori:

• calitatea materialului burghiului;
• proprietăţile mecanice ale materialului de prelucrat;
• adâncimea de aşchiere;
• diametrul burghiului;
• avansul de lucru;
• modul de răcire.
Pentru răcire,în timpul aşchierii,se recomandă:
• petrol sau apă cu săpun-oţeluri;
• soluţie de sodă-metale moi;
• petrol-fonte.
Controlul operaţiei de găurire.
Se verifică poziţia centrului alezajului,pe baza desenului de execu-
ţie.Verificarea se face cu şublerul de interior-exterior.
Se verifică diametrul alezajului prelucrat prin măsurare cu şublerul.Prin
măsurare în mai multe puncte se poate determina abaterea de la circularitate sau
de la cilindricitate.
Calitatea suprafeţei alezajului este influenţată se modul de ascuţire al bur-
ghiului.

Fig.10.4.5.Tehnici de măsurare

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 11

 LACATUSERIE GENERALA MECANICA

T10
Tanaviosoft 2012

Fig.10.4.6.Aşezarea burghiului pe axa piesei

10.5.N.T.S.M. la GĂURIRE
La găurire trebuie respectate următoarele reguli de protecţia muncii:

 echipamentul de protecţie (salopeta) trebuie să fie încheiate,iar părul strâns;

 sculele şi piesele trebuie să fie bine fixate în dispozitive;
 se va evita formarea aşchiilor lungi.Aşchiile se înlătură cu cârligul;
 la găurirea materialelor fragile(fonte,bronzuri) se vor utiliza ochelari;
 schimbarea poziţiei curelei se va face cu maşina oprită.

Fig.10.5.1.Înlăturarea aşchiilor.

T10-Gaurirea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 12