Sunteți pe pagina 1din 39

LACATUSERIE GENERALA MECANICA

Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 1

T6

6.1.GENERALITI

DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.


LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 2

T6
Debitarea la rece se realizeaz la temperatura mediului ambiant, ntr-un
atelier de lcturie.Pentru debitarea la cald este necesar nclzirea semifabrica-
tului la rou(n domeniul forjabilitii metalelor i aliajelor.Debitarea la cald este
specific procedeului tehnologic numit forjare.
Debitarea manual se aplic n producie de serie mic i necesit un efort
fizic considerabil.Se realizeaz n atelierul de lcturie.Debitarea mecanic se
realizeaz n atelierul de prelucrri mecanice, cu ajutorul unor maini i utilaje
specializate.
La debitarea prin forfecare se utilizeaz foarfeca de mn, foarfeca de
banc,foarfeca mas,foarfeca ghilotin acionat manual sau mecanic.Alte maini i
utilaje utilizate la debitarea prin forfecare sunt: foarfeca cu cuite disc, foarfeca
aligator, foarfeca vibrator.
La debitarea prin achiere se utilizeaz ferstrul de mn,iar la debitarea
mecanic prin achiere se utilizeaz: ferstrul mecanic alternativ,maina de debi-
tat cu discuri abrazive, maina de debitat cu band, maina de debitat circular.
Debitarea prin dltuire se realizeaz cu dli acionate manual sau cu cio-
cane pneumatice.

Fig.6.1.1.Foarfece.Ferstru de mn.Dli

6.2.DEBITAREA MANUAL.
SCULE.DISPOZITIVE.UTILAJE.
6.2.1.DEBITAREA MANUAL PRIN FORFECARE
Sculele i dispozitivele utilizate sunt urmtorele:
Foarfeca de mn.
Foarfeca de banc.
Foarfeca mas.
Foarfeca ghilotin.
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 3

T6
Foarfeca de mn.
Se confecioneaz din oel de scule sau din oel slab aliat, are tiurile durifi-
cate prin tratament termic de clire.Constructiv, poate fi cu tiuri drepte sau
curbe(curbura pe dreapta sau pe stnga).



Fig.6.2.1.1.Foarfece de mn
Foarfeca de banc.
Permite debitarea tablelor cu grosimi de maximum 2 mm.Se poate fixa n
menghin sau cu uruburi pe bancul de lucru.


Fig.6.2.1.2.Foarfeca de banc
Foarfeca mas.
Permite tierea tablelor cu grosimi maximum 1,5 mm.Este constituit din:
Mas
Prghie
Contragreutate
Cuit fix
Cuit mobil
Pri componente.
1.Suport
2.Cuit fix(ti)
3.Cuit mobil
4.Prghie
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 4

T6

Fig.6.2.1.3.Foarfeca mas

Foarfeca ghilotin.
Permite tierea tablelor cu grosimi maximum 1,5 mm.


Fig.6.2.1.4.Foarfeca ghilotin

Pentru debitarea srmelor, a barelor subiri se utilizeaz o larg categorie de
cleti: clete obinuit, clete patent.
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 5

T6



Fig.6.2.1.5.Cleti

6.2.2.DEBITAREA MANUAL PRIN ACHIERE.
Pentru debitarea manual prin achiere se utilizeaz ferstrul de mn.

Fig.6.2.2.1.Ferstrul de mn
Fixarea pnzei se face prin tifturi.Piulia fluture i ntinztorul permit o
anumit fixare a pnzei(stare ntins).La fixare, pnza se orienteaz cu dinii
nainte.

1.Mner
2.Cadru metalic(rama)
3.Piulia fluture
4.ntinztor
5.Pnza
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 6

T6
6.2.3.DEBITAREA MANUAL PRIN DLTUIRE.
La debitarea prin dltuire se utilizeaz dou categorii de dli: dalta lat i
dalta n cruce.Dlile se confecioneaz din oel slab aliat.Tiul se durific prin
clire, iar partea de lovire se normalizeaz.


Fig.6.2.3.1.Dalta n cruce(1).Dalta lat(2)


6.3.DEBITAREA MECANIC.
MAINI i UTILAJE.

6.3.1.DEBITAREA MECANIC PRIN FORFECARE

Mainile pentru debitat prin forfecare sunt urmtoarele:
Foarfeca cu acionare hidraulic.
Foarfeca ghilotin.
Foarfeca cu cuite disc.
Foarfeca vibrator(cu cuite scurte).

Fig.6.3.1.1.Foarfeca cu acionare hidraulic

Foarfeca ghilotin.
Este acionat electromecanic i permite debitarea tablelor cu grosimi maxi-
mum 40 mm.
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 7

T6


Fig.6.3.1.2.Foarfeca ghilotin

Foarfeca cu cuite disc.
Prezint dou discuri cu micare de rotaie n sens contrar.Dup poziia
axelor de rotaie sunt:
cu axe paralele;
cu axe concurente.

Fig.6.3.1.3.Foarfeca cu cuite disc
Se utilizeaz la tierea tablelor cu grosimi maximum 2 mm.Viteza de tiere
este de ordinul metrilor pe minut.
Foarfeca vibrator.
Este acionat de un motor electric.Are frecven mare de lucru(peste 1000
de curse duble pe minut).Se utilizeaz la debitarea barelor, a profilelor.

LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 8

T6

Fig.6.3.1.4.Foarfeca vibrator

6.3.2.DEBITAREA MECANIC PRIN ACHIERE.
La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i uti-
laje:
Ferstrul mecanic alternativ.
Maina de debitat circular(fix i portabil).
Maina de debitat cu band.
Maina de debitat cu disc abraziv.
Ferstrul mecanic alternativ.
Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200
mm.Este acionat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz li-
chid de rcire.

Fig.6.3.2.1. Ferstrul mecanic alternativ
Pri componente
1.Batiul
2.Suportul
3.Menghina
4.Cadrul metalic
5.Motorul electric

LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 9

T6
Maina de debitat circular(fix i portabil).
Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensi-
uni(grosimi) mari.Sculele achietoare sunt freze disc.

Fig.6.3.2.2.Maini de debitat circulare
Maina de debitat cu band(Ferstrul cu band)
Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea
tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de
dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.


Fig.6.3.2.3.Maini de debitat cu band

LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 10

T6
Maina de debitat cu disc abraziv.
Constructiv, sunt asemntoare ferstrului circular.Sculele achietoare sunt
discuri abrazive cu limea 1-3 mm.Au la baz liant cauciuc pentru a avea o anu-
mit elasticitate.

Fig.6.3.2.4.Maina de debitat cu disc abraziv

6.3.3.DEBITAREA PRIN PROCEDEE TERMICE

Procedeele termice frecvent utilizate sunt:
debitarea cu flacr de gaze;
debitarea oxielectric;
debitarea cu arc electric;
debitarea cu jet de plasm;
debitarea cu laser.

Fig.6.3.3.1.Debitarea cu flacr Fig.6.3.3.2.Debitarea cu plasm
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 11

T6


Fig.6.3.3.Debitarea cu laser

6.4.TEHNOLOGII DE DEBITARE.
6.4.1.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN FORFECARE


Fig.6.4.1.1.Debitarea cu foarfeca de mn
n poziia nchis ,tiurile se vor suprapune cu maximum 2 mm.Jocul
ntre tiuri trebuie s fie de maximum 0,5 mm.
Foarfeca cu tiuri curbe se va utiliza la debitarea tablelor, pentru contururi
curbe.






LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 12

T6
6.4.2.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN ACHIERE


Fig.6.4.2.1.Debitarea cu ferstrul de mn

La debitarea cu ferstrul de mn, se asigur ntinderea corespunztoare a
pnzei.Fixarea semifabricatului,n menghin, trebuie s elimine zgomotul nepl-
cut(vibraii, trepidaii).Iniial, se unge pnza cu ulei mineral pentru a evita uzura
prematur.Micarea necesar tierii, trebuie sa asigure utilizarea integral a dini-
lor.
Fixarea n menghin a materialelor moi, trebuie s utilizeze aprtori de
protecie.

Fig.6.4.2.1.Debitarea cu ferstrul Fig.6.4.2.2.Menghina

LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 13

T6
6.4.3.TEHNOLOGIA DEBITRII PRIN DLTUIRE


Fig.6.4.3.1.Tehnologii de dltuire Fig.6.4.3.2.Metode de dltuire


Fig.6.4.3.3.Tehnica debitrii prin dltuire(dup trasaj)
Unghiul de ascuire este n raport cu calitatea materialului:
Dltuirea in raport cu suprafaa
bacurilor
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 14

T6
pentru materiale moi, unghiul de ascuire este mic;
pentru materiale dure, unghiul de ascuire este mare.
Dalta n cruce se utilizeaz pentru realizarea de canale, iar dalta lat pentru
operaii curente.
Sunt dou operaii de dltuire:
1. dltuirea dup trasaj;
2. dltuirea n raport cu suprafaa bacurilor.
La debitare, dalta se orienteaz sub un munghi de 5-6
0
.La ascuire, tiul es-
te uor curb.


6.5.N.T.S.M. la DEBITARE

la debitarea prin dltuire se vor purta ochelari de protecie;
la debitarea cu ferstrul de mn se evit utilizarea pnzelor cu dini lips;
fixarea pieselor n menghin trebuie s fie sigur i s evite zgomotele
anormale;
dlile trebuie s prezinte partea de lovire fr bavuri(floare);
se va utiliza echipament de protecie corespunztor.


LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 15

T6

5.6.DICIONAR TEHNIC.


Flacr oxigaz-se obine prin arderea unui amestec de gaze
(oxigen i acetilena).
Arcul electric-descrcare electric produs la contactul dintre
electrod i metalul de baz.
Plasma-un gaz total sau parial ionizat, pe ansamblu neutru
din punct de vedere electric.
Laserul-un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent
de lumin.
Forjarea-procedeul de deformare plastic la cald.
Acionare pneumatic-antrenarea unor echipamente mecanice
prin intermediul aerului comprimat.
Discul abraziv-scul achietoare constituit din granule
abrazive i liant.
Batiul- construcie din font, suport pentru dispozitive,meca-
nisme.
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 16

T6
5.7.TESTUL DE EVALUARE



5.8.LUCRAREA DE LABORATOR




5.9.ANEXE










DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(WORD)
Test de evaluare
DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(PDF)
Test de evaluare
DEBITAREA SEMIFABRICATELOR
Lucrare de laborator
http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83
http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97
http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42
http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10
http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://www.didactic.ro/


http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

DEBITAREA SEMIFABRICATELOR(QUIZ)
Test de evaluare
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 17

T6
GRUPUL SCOLAR N. BALCESCU OLTENITA
Profesor :TANASE VIOREL
Forma de invatamant : LICEU
DOMENIUL : MECANICA
Specializarea: MECANIC REPARATII SI INTRETINERE
Modulul : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE
Clasa: IX-K
An scolar: 2011 - 2012
Unitatea de invatare : OPERATII DE LACATUSERIE

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA

Tema : DEBITAREA SEMIFABRICATELOR
Tipul lectiei: Mixta
Scopul lectiei:
In plan cognitiv: Consolidarea cunostintelor,dezvoltarea capacitatilor de sistematizare,de
analiza,formarea deprinderilor intelectuale de a se informa,de a cauta,de a descoperii si
de a concepe un portofoliu pe tema data. Stimularea curiozitatii,imaginatiei si
perseverentei,increderii in fortele proprii prin activitati desfasurate.
In plan afectiv: Cresterea interesului elevilor pentru studiul stiintelor cu caracter
tehnologic in vederea orientarii si pregatirii profesionale.
In plan educativ: Pregatirea elevilor pentru activitati viitoare ,asigurarea unor competente
de pre-profesionalizare ca premiza a dobindirii unei calificari profesionale.
Unitati de competenta:
U 5.1. Comunicare interactiv la locul de munc(CTC)
C 5.1.1.Utilizeaz comunicarea verbal i scris n funcie de cerinele activitilor
socio-profesionale
U 5.3. Igiena si protectia muncii(CTC)
C 5.3.4. Recunoasterea prompta a situatiilor periculoase,neprevazute
U 5.6. Utilizarea S.D.V.-urilor(CTC)
C5.6.1. Identific S. D. V. urile i utilajele din dotarea locului de munc
U 5.8. Materiale specifice constructiei de masini(CTC)
C5.8.1. Identific proprietile materialelor metalice utilizate n domeniul mecanic
C5.8.2. Recunoate simbolurile aliajelor metalice
U 5.10. Lacatuserie generala(CTG)
C5.10.1. Executa operatii simple de lacatuserie

Obiective operationale:
La sfarsitul activitatii didactice si pe parcursul acesteia elevii trebuie sa fie capabili:
O1-sa structureze in mod logic informatiile anterioare si sa le coreleze cu cele dobandite;
O2-sa rezolve sarcina didactica ceruta-prelucrarea testului de evaluare-TRASAREA SEMIFA-
BRICATELOR
O3-sa identifice sculele,dispozitivele si utilajele folosite pentru realizarea operatiei de debitare;
O4-sa-si formeze deprinderile de utilizare a sculelor folosite la debitare.

LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 18

T6
Resurse:
Continutul portofoliului a fost alcatuit pornind de la competentele fixate si in stransa legatura cu
manualul si prevederile programei scolare.
Din punct de vedere al capacitatilor de invatere,de investigare, de informare clasa este omogena
.Resurse materiale;
-manual CULTURA DE SPECIALITATE
- test de evaluare-TRASAREA SEMIFABRICATELOR_Test de evaluare ;
-creta , tabla,cataloage,retea de calculatoare, videoproiector;
-soft educational-MANUAL DE TEHNOLOGIE GENERALA MECANICA-autor Tanase Viorel
-scule,dispozitive utilizate la debitarea metalelor
Locul de desfasurare a activitatii: SALA DE CLASA
Strategii didactice:
-conversatia euristica, explicatia, expunerea , descoperirea,lucrul individual, problematizarea
Organizarea invatarii:-frontal-expunerea portofoliurilor;
-pe grupe de elevi-intocmirea portofoliurilor;
-individual culegerea informatiilor,rezolvarea sarcinii didactice.
DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE
Nr.
crt.
Evenimenul
didactic
Coninutul i metodica leciei
Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1
Organizarea clasei,notarea
absentelor,comunicarea
rezultatelor testului anteri-
or 2 min
noteaza absentele;
verifica organizarea clasei;


-raspund la apel;



2

Reactualizarea cunostinte-
lor anterioare
15 min


cere elevilor sa evidentieze notiunile legate de
operatia de trasare;
cere elevilor sa identifice sculele si dispozitivele
utilizate la trasare;
indruma elevii pentru evidentierea avantajelor
utilizarii operatiei de trasare;
cere elevilor sa aduca precizari legate de operatiile
pregatitoare in vederea trasarii.
-precizeaza si exemplifi-ca
avantajele trasarii;
-identifica sculele si dispo-
zitivele utilizate la trasare;
-prezinta succesiunea logi-
ca a operatiilor
pregatitoare.
3
Rezolvarea testului de
evaluare
30 min
aduce lamuriri suplimentare necesare rezolvarii
testului de evaluare.
lucrul individual
4
Motivatia invatarii
3 min
subliniaza importanta operatiei de debita-
re,domeniile de utilizare.
-urmaresc comentariul


5
Continutul si dirijarea
procesului de asimilare a
cunostintelor necesare in
insusirea tehnologiei de
debitare manuala si meca-
nica
40 min

dirijeaza si controleaza desfasurarea activitatii de
predare-invatare;
mentine un grad de atentie necesar formarii unor
deprindere de utilizare a S.D.V.-urilor
colaboreaza cu elevii prin antrenare directa in re-
zolvarea sarciniilor didactice.
-evidentiaza destinatia
diferitelor scule si dispozi-
tive.
-realizeza schitele prezen-
tate pe tabla;
-precizeaza tehnologiile de
debitare manuala
6
Evaluarea cunostintelor
anterioare si a celor
dobandite prin conversatie
5 min
urmareste corectitudinea desfasurarii activi-tatii de
evaluare;
aduce precizarile necesare in rezolvarea unor sem-
ne de intrebare.
-coreleaza notiunile preda-
te anterior cu informatiile
expuse si analizate

7
Concluzii finale
5 min

comenteaza rezulattele obtinute;


U
n
i
t
a
t
e
a

d
e

n
v

n
t
:

G
r
u
p
u
l

S
c
o
l
a
r

N
.

B
a
l
c
e
s
c
u


O
l
t
e
n
i
t
a






































































































































































































































































































































































































































A
v
i
z
a
t
,


P
r
o
f
i
l
u
l
:

T
e
h
n
i
c

























































































D
i
r
e
c
t
o
r

D
o
m
e
n
i
u
l

d
e

p
r
e
g

t
i
r
e

d
e

b
a
z

:
M
e
c
a
n
i
c



M
o
d
u
l
u
l
:

M
I
I
I

T
e
h
n
o
l
o
g
i
i

g
e
n
e
r
a
l
e

m
e
c
a
n
i
c
e



N
r

d
e

o
r
e
/
a
n
:
1
8
0


N
r
.

o
r
e

/
s

p
t

:

d
i
n

c
a
r
e
:





T
:
7
2






L
T
:







I
P
:
1
0
8






















































































C
l
a
s
a
:

a

I
X
-
a

K


P
r
o
f
e
s
o
r
:
T
a
n
a
s
e

V
i
o
r
e
l


























































































A
v
i
z
a
t
,

P
l
a
n

d
e

n
v

n
t

a
p
r
o
b
a
t

p
r
i
n

O
r
d
i
n
u
l

M
.
E
.
C
.
T
.
S
.
:
n
r
.
3
3
3
1
/
2
5
.
0
2
.
2
0
1
0





















































































e
f

c
a
t
e
d
r


P
r
o
g
r
a
m
a

a
p
r
o
b
a
t
a

p
r
i
n

O
r
d
i
n
u
l

M
.
E
.
C
.
T
.
S
.
:
n
r
.
4
8
5
7
/
3
1
.
0
8
.
2
0
0
9







P
L
A
N
I
F
I
C
A
R
E

C
A
L
E
N
D
A
R
I
S
T
I
C


A
N

C
O
L
A
R
:
2
0
1
1
-
2
0
1
2


N
r
.

c
r
t
.

U
n
i
t
a
t
e
a

d
e

c
o
m
p
e
t
e
n



C
o
m
p
e
t
e
n

e

s
p
e
c
i
f
i
c
e



C
o
n

i
n
u
t
u
r
i


N
r
.

o
r
e

S

p
t

n
a

O
b
s
.

T

L
T

I
P

T

L
T

I
P

(
0
)

(
1
)

(
2
)

(
3
)

(
4
)

(
5
)

(
6
)

(
7
)

(
8
)

(
9
)

(
1
0
)

1
.


C
o
m
u
n
i
c
a
r
e

i

n
u
m
e
r
a

i
e


S
a
t
i
s
f
a
c
e
r
e
a

c
e
r
i
n

e
l
o
r

c
l
i
e
n

i
l
o
r




















C
i
t
e

t
e

i

u
t
i
l
i
z
e
a
z


d
o
c
u
m
e
n
t
e

s
i
m
p
l
e













P
a
r
t
i
c
i
p


l
a

d
i
s
c
u

i
i

p
e

u
n

s
u
b
i
e
c
t

s
i
m
p
l
u

U
t
i
l
i
z
e
a
z


l
i
m
b
a
j
u
l

s
p
e
c
i
f
i
c

d
e

s
p
e
c
i
a
l
i
t
a
t
e


O
f
e
r


c
l
i
e
n

i
l
o
r

s
e
r
v
i
c
i
i

c
o
r
e
s
p
u
n
z

t
o
a
r
e

s
t
a
n
d
a
r
d
e
l
o
r

P
r
e
z
i
n
t


i
m
p
l
i
c
a

i
i
l
e

s
o
c
i
o
-
e
c
o
n
o
m
i
c
e

a
l
e

s
e
r
v
i
c
i
i
l
o
r

d
e

c
a
l
i
t
a
t
e

n
e
c
o
r
e
s
p
u
n
z

t
o
a
r
e

N
o

i
u
n
i

t
e
h
n
i
c
e

g
e
n
e
r
a
l
e

O
r
g
a
n
i
z
a
r
e
a

s
e
c

i
i
l
o
r

(
d
e

p
r
e
g

t
i
r
e

a

f
a
b
r
i
c
a

i
e
i
,

d
e

b
a
z

,

a
u
x
i
l
i
a
r
e
,

d
e

d
e
s
e
r
v
i
r
e
)

O
r
g
a
n
i
z
a
r
e
a

a
t
e
l
i
e
r
e
l
o
r


O
r
g
a
n
i
z
a
r
e
a

l
o
c
u
l
u
i

d
e

m
u
n
c

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

T
e
r
m
i
n
o
l
o
g
i
e

d
e

s
p
e
c
i
a
l
i
t
a
t
e
:

-

P
r
o
c
e
s

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
,

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
,

o
p
e
r
a

i
e
,

1

1

1



1

1

1

1


S
1

S
1

S
2



S
1

S
1

S
1

S
2



2
.


L

t
u

r
i
e

g
e
n
e
r
a
l





R
e
c
u
n
o
a

t
e

o
p
e
r
a

i
i
l
e

d
e

l

t
u

r
i
e

E
x
e
c
u
t


o
p
e
r
a

i
i

d
e

l

t
u

r
i
e

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

f
a
z

,

m

n
u
i
r
e

-

P
r
o
d
u
s

f
i
n
i
t
,

r
e
b
u
t
,

m
a
t
e
r
i
i

p
r
i
m
e
,

m
a
t
e
r
i
a
l
e

-

M
a

i
n
i

u
n
e
l
t
e

i

S
D
V
-
u
r
i

D
o
c
u
m
e
n
t
a

i
a

t
e
h
n
i
c

:

-

D
e
s
e
n
u
l

d
e

e
x
e
c
u

i
e

-

F
i

a

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c


-

P
l
a
n
u
l

d
e

o
p
e
r
a

i
i

M
i
j
l
o
a
c
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e

p
e
n
t
r
u

l
u
n
g
i
m
i

i

u
n
g
h
i
u
r
i
:

-

M
i
j
l
o
a
c
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e

s
i
m
p
l
e

(
r
i
g
l
a

g
r
a
d
a
t

,

r
u
l
e
t
a
)

-

A
p
a
r
a
t
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e

a

l
u
n
g
i
m
i
l
o
r

(

u
b
l
e
r
u
l
,

m
i
c
r
o
m
e
t
r
u
l
,

c
o
m
p
a
r
a
t
o
r
u
l
)

-

M
i
j
l
o
a
c
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e

p
e
n
t
r
u

u
n
g
h
i
u
r
i

(
c
a
l
e
,

c
a
l
i
b
r
e

c
o
n
i
c
e
,

a
b
l
o
a
n
e
,

e
c
h
e
r
e
,

r
a
p
o
r
t
o
a
r
e
)

P
r
e
c
i
z
i
e

d
i
m
e
n
s
i
o
n
a
l

,

p
r
e
c
i
z
i
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e
,
p
r
e
c
i
z
i
e

d
e

e
x
e
c
u

i
e
:

-

D
i
m
e
n
s
i
u
n
i

m
i
n
i
m
e
,

m
a
x
i
m
e
,

a
b
a
t
e
r
i
,

t
o
l
e
r
a
n

e
,

a
j
u
s
t
a
j
e

-

P
r
e
c
i
z
i
e

d
e

m

s
u
r
a
r
e

-

P
r
e
c
i
z
i
a

d
e

e
x
e
c
u

i
e


O
p
e
r
a

i
i

d
e

l

t
u

r
i
e

g
e
n
e
r
a
l

:

-

C
u
r

a
r
e
a
.

N
S
S
M

-

n
d
r
e
p
t
a
r
e
a

N
S
S
M

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


S
2

S
3

S
3

S
4

S
4

S
5

S
5

S
6

S
6

S
2

S
2

S
3

S
3

S
3

S
4

S
4

S
4

S
5

S
5

S
5

S
6




E
x
e
c
u
t


o
p
e
r
a

i
i

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e


R
e
a
l
i
z
e
a
z


p
r
o
d
u
s
e

s
i
m
p
l
e

p
r
i
n

o
p
e
r
a

i
i

d
e

l

t
u

r
i
e


-

n
d
r
e
p
t
a
r
e
a

t
a
b
l
e
l
o
r

-

n
d
r
e
p
t
a
r
e
a

p
r
o
f
i
l
e
l
o
r

-

T
r
a
s
a
r
e
a

N
S
S
M

-

T
r
a
s
a
r
e
a

p
l
a
n


-

T
r
a
s
a
r
e
a

n

s
p
a

i
u

-

D
e
b
i
t
a
r
e
a
.

N
S
S
M

-

n
d
o
i
r
e
a
.

N
S
S
M

-

P
i
l
i
r
e
a
.

N
S
S
M

-

P
i
l
i
r
e
a

d
e

d
e
g
r
o

a
r
e

-

P
i
l
i
r
e
a

d
e

f
i
n
i
s
a
r
e

-

G

u
r
i
r
e
a
.

N
S
S
M

-

F
i
l
e
t
a
r
e
a
.

N
S
S
M

-

F
i
l
e
t
a
r
e
a

i
n
t
e
r
i
o
a
r


-

F
i
l
e
t
a
r
e
a

e
x
t
e
r
i
o
a
r


-

F
i
n
i
s
a
r
e
a
.

N
S
S
M

-

F
i
n
i
s
a
r
e
a

(
r

z
u
i
r
e
a
,

r
o
d
a
r
e
a
,

l
e
p
u
i
r
e
a
)

-

F
i
n
i
s
a
r
e
a

(

l
e
f
u
i
r
e
a
,

h
o
n
u
i
r
e
a
,

s
u
p
e
r
f
i
n
i
s
a
r
e
a
)

-


P
o
l
i
z
a
r
e
a
.

N
S
S
M

A
s
a
m
b
l

r
i

n
e
d
e
m
o
n
t
a
b
i
l
e
:


-

L
i
p
i
r
e
a

g
e
n
e
r
a
l
i
t

i

-

L
i
p
i
r
e
a

m
a
n
u
a
l


(
m
o
a
l
e

i

t
a
r
e
)

-

L
i
p
i
r
e
a

m
e
c
a
n
i
z
a
t


S
u
d
a
r
e
a

c
u

a
r
c

e
l
e
c
t
r
i
c
:

-

S
u
d
a
r
e
a

c
u

e
l
e
c
t
r
o
d

n
v
e
l
i
t

-

S
u
d
a
r
e
a

s
u
b

s
t
r
a
t

d
e

f
l
u
x

-

S
u
d
a
r
e
a

n

m
e
d
i
u

d
e

g
a
z

p
r
o
t
e
c
t
o
r

N
i
t
u
i
r
e
a
:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

N
i
t
u
i
r
e
a

m
a
n
u
a
l


p
e

u
n

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

S
7

S
7

S
8

S
8

S
9

S
9

S
1
0

S
1
0

S
1
1

S
1
1

S
1
2

S
1
2

S
1
3

S
1
3

S
6

S
6

S
7

S
7

S
7

S
8

S
8

S
8

S
9

S
9

S
9

S
1
0

S
1
0

S
1
0

S
1
1

S
1
1

S
1
1

S
1
2

S
1
2

S
1
2

S
1
3

S
1
3




r

n
d

-

N
i
t
u
i
r
e
a

m
a
n
u
a
l


p
e

d
o
u

n
d
u
r
i

-

N
i
t
u
i
r
e
a

m
a
n
u
a
l


c
u

e
c
l
i
s
e

-

N
i
t
u
i
r
e
a

m
e
c
a
n
i
c


-

C
o
n
t
r
o
l
u
l

n
i
t
u
i
r
i
i

A
s
a
m
b
l

r
i

d
e
m
o
n
t
a
b
i
l
e
:

A
s
a
m
b
l

r
i

f
i
l
e
t
a
t
e

c
u

u
r
u
b
,

a
i
b

i

p
i
u
l
i

:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

M
o
n
t
a
r
e

i

d
e
m
o
n
t
a
r
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

A
s
a
m
b
l

r
i

f
i
l
e
t
a
t
e

c
u

p
r
e
z
o
a
n
e
:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

M
o
n
t
a
r
e
a

p
r
e
z
o
a
n
e
l
o
r

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

A
s
a
m
b
l

r
i

c
u

t
i
f
t
u
r
i
:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

M
o
n
t
a
r
e
a

t
i
f
t
u
r
i
l
o
r

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

A
s
a
m
b
l

r
i

c
u

p
e
n
e
:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

M
o
n
t
a
r
e
a
/
d
e
m
o
n
t
a
r
e

p
e
n
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

A
s
a
m
b
l

r
i

c
u

a
r
c
u
r
i
:

-

O
p
e
r
a

i
i

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

-

M
o
n
t
a
r
e
a

a
r
c
u
r
i

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

S
1
4

S
1
4

S
1
5

S
1
5

S
1
6

S
1
6

S
1
7

S
1
7

S
1
8

S
1
8

S
1
9

S
1
9

S
1
3

S
1
4

S
1
4

S
1
4

S
1
5

S
1
5

S
1
5

S
1
6

S
1
6

S
1
6

S
1
7

S
1
7

S
1
7

S
1
8

S
1
8

S
1
8

S
1
9

S
1
9

3
.






P
r
o
c
e
d
e
e

d
e

o
b

i
n
e
r
e

a

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
e
l
o
r


E
x
p
u
n
e

t
e
h
n
o
l
o
g
i
a

p
r
o
c
e
d
e
e
l
o
r

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

t
u
r
n
a
r
e

i

a

c
e
l
o
r

p
r
i
n

d
e
f
o
r
m
a
r
e

p
l
a
s
t
i
c


I
d
e
n
t
i
f
i
c


e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e
,
u
t
i
l
a
j
e
l
e

i

S
D
V
-
u
r
i
l
e

s
p
e
c
i
f
i
c
e

p
r
o
c
e
d
e
e
l
o
r

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

d
e
f
o
r
m
a
r
e

p
l
a
s
t
i
c


D
e
s
c
r
i
e

p
r
i
n
c
i
p
i
u
l

d
e

f
u
n
c

i
o
n
a
r
e

a
l

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

i

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
o
r

s
p
e
c
i
f
i
c
e


e
l
i
c
o
i
d
a
l
e

i

f
o
i

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

T
u
r
n
a
r
e
a
:

-

T
u
r
n
a
r
e
a

m
a
n
u
a
l


-

T
u
r
n
a
r
e
a

a
l
i
a
j
e
l
o
r

n
e
f
e
r
o
a
s
e

-

T
u
r
n
a
r
e
a

m
e
c
a
n
i
z
a
t


P
r
o
c
e
d
e
e

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

d
e
f
o
r
m
a
r
e

p
l
a
s
t
i
c

:








F
o
r
j
a
r
e
a
:

-

F
o
r
j
a
r
e
a

m
a
n
u
a
l


-

F
o
r
j
a
r
e
a

m
e
c
a
n
i
c


-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e








M
a
t
r
i

a
r
e
a
:

-

M
a
t
r
i

a
r
e
a

l
a

r
e
c
e

-

M
a
t
r
i

a
r
e
a

l
a

c
a
l
d

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e








L
a
m
i
n
a
r
e
a
:

-

L
a
m
i
n
a
r
e
a

t
a
b
l
e
l
o
r

-

L
a
m
i
n
a
r
e
a

p
r
o
f
i
l
e
l
o
r

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e








T
r
e
f
i
l
a
r
e
:

-

T
r
e
f
i
l
a
r
e
a

s

r
m
e
l
o
r

d
i
n

o

e
l

-

T
r
e
f
i
l
a
r
e
a

s

r
m
e
l
o
r

d
i
n

a
l
i
a
j
e

n
e
f
e
r
o
a
s
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e


1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


S
2
0

S
2
0

S
2
1

S
2
1

S
2
2

S
2
2

S
2
3

S
2
3

S
2
4

S
2
4


S
1
9

S
2
0

S
2
0

S
2
0

S
2
1

S
2
1

S
2
1

S
2
2

S
2
2

S
2
2

S
2
3

S
2
3

S
2
3

S
2
4

S
2
4

S
2
4


4
.


P
r
e
l
u
c
r
a
r
e
a

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
e
l
o
r

p
r
i
n

a

c
h
i
e
r
e


I
d
e
n
t
i
f
i
c
a
r
e
a

p
r
o
c
e
s
e
l
o
r

d
e

p
r
o
d
u
c

i
e

i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
z
e
a
z


o
p
e
r
a

i
a

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

s
t
r
u
n
j
i
r
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
z
e
a
z


o
p
e
r
a

i
a

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

f
r
e
z
a
r
e
,
r
a
b
o
t
a
r
e
,
m
o
r
t
e
z
a
r
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
z
e
a
z


o
p
e
r
a

i
a

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

r
e
c
t
i
f
i
c
a
r
e

N
o

i
u
n
i

d
e

b
a
z


a
l
e

p
r
o
c
e
s
u
l
u
i

d
e

a

c
h
i
e
r
e
:

-

R
e
g
i
m
u
l

d
e

a

c
h
i
e
r
e

-

S
c
u
l
e

f
o
l
o
s
i
t
e

-

G
e
o
m
e
t
r
i
a

s
c
u
l
e
l
o
r

a

c
h
i
e
t
o
a
r
e

O
p
e
r
a

i
i

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

p
r
i
n

a

c
h
i
e
r
e
:


S
t
r
u
n
j
i
r
e
a
:

-

C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

s
t
r
u
n
g
u
r
i
l
o
r

-

S
t
r
u
n
j
i
r
e
a

d
e

f
i
n
i
s
a
r
e

i

d
e

g
r
o

a
r
e

a

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

f
e
r
o
a
s
e

i

n
e
f
e
r
o
a
s
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

-

S
t
r
u
n
g
u
r
i

u
n
i
v
e
r
s
a
l
e

i

S
D
V
-
u
r
i

-

S
t
r
u
n
j
i
r
e
a

c
i
l
i
n
d
r
i
c


e
x
t
e
r
i
o
a
r

i

i
n
t
e
r
i
o
a
r

,

p
l
a
n


-

S
t
r
u
n
j
i
r
e
a

c
o
n
i
c


i
n
t
e
r
i
o
a
r

i

e
x
t
e
r
i
o
a
r

,

p
r
o
f
i
l
a
t

,

f
i
l
e
t
e



F
r
e
z
a
r
e
a
:

-

C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a

i
n
i
l
o
r

d
e

f
r
e
z
a
t

-

F
r
e
z
a
r
e
a

d
e

f
i
n
i
s
a
r
e

i

d
e
g
r
o

a
r
e

a

o
t
e
l
u
r
i
l
o
r

i

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

n
e
f
e
r
o
a
s
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

-

F
r
e
z
e

u
n
i
v
e
r
s
a
l
e

i

S
D
V
-
u
r
i

-

F
r
e
z
a
r
e
a

s
u
p
r
a
f
e

e
l
o
r

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

S
2
5

S
2
5

S
2
6

S
2
6

S
2
7

S
2
7

S
2
8

S
2
8

S
2
9

S
2
9

S
2
5

S
2
5

S
2
5

S
2
6

S
2
6

S
2
6

S
2
7

S
2
7

S
2
7

S
2
8

S
2
8

S
2
8

S
2
9

S
2
9



p
l
a
n
e

i

p
r
o
f
i
l
a
t
e

-

F
r
e
z
a
r
e
a

r
o

i
l
o
r

d
i
n

a
t
e



R
a
b
o
t
a
r
e
a
:

-

C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a

i
n
i
l
o
r

d
e

r
a
b
o
t
a
t

-

R
a
b
o
t
a
r
e
a

d
e

f
i
n
i
s
a
r
e

i

d
e
g
r
o

a
r
e

a

o

e
l
u
r
i
l
o
r

i

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

n
e
f
e
r
o
a
s
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

-

M
a

i
n
i

d
e

r
a
b
o
t
a
t

c
u

c
u

i
t

m
o
b
i
l

i

S
D
V
-
u
r
i

-

R
a
b
o
t
a
r
e
a

s
u
p
r
a
f
e

e
l
o
r

p
l
a
n
e

i

p
r
o
f
i
l
a
t
e

-

R
a
b
o
t
a
r
e
a

c
r
e
m
a
l
i
e
r
e
l
o
r


M
o
r
t
e
z
a
r
e
a
:

-

C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a

i
n
i
l
o
r

d
e

m
o
r
t
e
z
a
t

-

M
o
r
t
e
z
a
r
e
a

c
a
n
a
l
e
l
o
r

d
e

p
a
n


-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

-

M
o
r
t
e
z
a
r
e
a

d
a
n
t
u
r
i
i

-

M
a

i
n
i

d
e

m
o
r
t
e
z
a
t

d
a
n
t
u
r


-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e


R
e
c
t
i
f
i
c
a
r
e
a
:

-

C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

m
a

i
n
i
l
o
r

d
e

r
e
c
t
i
f
i
c
a
t

-

R
e
c
t
i
f
i
c
a
r
e
a

s
u
p
r
a
f
e

e
l
o
r

p
l
a
n
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


S
3
0

S
3
0

S
3
1

S
3
1

S
3
2

S
3
2

S
3
3

S
3
3

S
3
3

S
3
4

S
3
4


S
2
9

S
3
0

S
3
0

S
3
0

S
3
1

S
3
1

S
3
1

S
3
2

S
3
2

S
3
2

S
3
3

S
3
3

S
3
3

S
3
4

S
3
4

S
3
4


5
.


R
e
c
a
p
i
t
u
l
a
r
e












































































-

R
e
c
t
i
f
i
c
a
r
e
a

s
u
p
r
a
f
e

e
l
o
r

s
p
e
c
i
f
i
c
e

i
n
t
e
r
i
o
a
r
e

i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

-

R
e
c
t
i
f
i
c
a
r
e
a

s
u
p
r
a
f
e

e
l
o
r

c
o
n
i
c
e

i
n
t
e
r
i
o
a
r
e

i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

-

C
o
n
t
r
o
l

i

n
o
r
m
e

d
e

S
S
M

s
p
e
c
i
f
i
c
e



L

t
u

r
i
e

g
e
n
e
r
a
l


A
s
a
m
b
l

r
i

d
e
m
o
n
t
a
b
i
l
e

i

n
e
d
e
m
o
n
t
a
b
i
l
e

P
r
e
l
u
c
r

r
i

p
r
i
n

a

c
h
i
e
r
e





































































1

1

1

1

1

1

1

1

1

1


S
3
5


S
3
5






Debitarea metalelor si aliajelor



Tanase Viorel 1
NOTA:

Se acorda 10 puncte din oficiu.
Numele:
Prenumele:
Debitarea metalelor si aliajelor
Modulul : Tehnologie generala mecanica
Test de evaluare

Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, schema referitoare la clasificarea operatiilor de debitare(taiere)
in functie de anumite criterii:

Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Prin taiere are loc: a) separarea completa a semifabricatelor; b) separarea partiala a semifabricatelor; c)
separarea completa sau partiala a semifabricatelor.
2. Debitarea la cald a semifabricatelor se face pentru: a) materiale metalice dure; b) materiale metalice
moi; c) materiale metalice de grosimi mari.
3. Debitarea cu plasma, cu laser se aplica pentru: a) metale si aliaje refractare; b) materiale metalice de
grosimi mici; c) metale si aliaje neferoase.
4. Care operatii tehnologice pot fi asimilate cu o operatie de taiere: a) decuparea; b) perforarea; c)
tunderea; d) retezarea.
5. Sculele utilizate la taierea manuala prin forfecare se confectioneaza din: a) otel rapid; b) otel carbon de
scule; c) fonte aliate cu mangan.
6. Care tip de foarfeca se recomanda pentru taierea conturului curb: a) cu taisuri drepte; b) cu taisuri curbe;
c) nu are importanta tipul de foarfeca.
Debitarea metalelor si aliajelor



Tanase Viorel 2
7. La montarea panzei de ferastrau, aceasta se orienteaza cu: a) dintii inapoi; b) dintii inainte; c) nu are
importanta orientarea dintilor.
8. La montarea taisurilor unei foarfece, jocul intre taisuri trebuie sa fie: a) nul; b) 0,5 mm; c) 2 mm.
9. Dalta cu unghi de ascutire mare se utilizeaza pentru: a) taierea materialelor moi; b) taierea materialelor
dure.
10. Ferastraul mecanic cu banda se utilizeaza la taierea: a) metalelor si aliajelor neferoase; b) otelurilor
aliate.
11. Taierea prin daltuire se realizeaza prin urmatoarele metode: a) in raport cu suprafata menghinei; b) dupa
trasaj; c) pe placa da taiere.
12. Daltile au partea de lovire supusa tratamentului termic de: a) calire; b) revenire; c) recoacere.
13. La foarfeca cu cutite-disc, axele de rotatie pot fi: a) paralele; b) perpendiculare; c) inclinate sub un
anumit unghi.
14. Foarfeca ghilotina actionata mecanic, poate taia grosimi de metal: a) 2-3 mm; b) 40 mm; c)100 mm.
15. La taierea aliajelor de aluminiu cu ferastraul de mana se recomanda: a) utilizarea uleiului mineral; b)
utilizarea petrolului.

Subiectul 3 30p
Asociati fiecarei scule aschietoare ( sau masina) considerentele tehnice specifice intalnite in tabelul de
mai jos(exemplu: 1-a2 / b):

Masina( scula aschietare) Considerente tehnice
1 taisurile se suprapun cu 1-2 mm
1

a
2 capul de lovire se recoace

2

b 1 se utilizeaza la prelucrarea de canale
1 se orienteaza cu dintii inainte
2 se utilizeaza la taierea sarmei

3


c
3 taierea se face prin soc
1 are grosimea 1-2 mm
4


d
2 la taiere,ungerea se face cu ulei mineral
1 are miscare rectilinie-alternativa
2 taisurile sunt demontabile

5



e
3 la partea de jos prezinta batiu
1 se orienteaza cu taisurile perpendicular
6



f
2 la prelucrare se intinde
1 are miscare de rotatie
7


g
2 este armat cu fibra de sticla
Debitarea metalelor si aliajelor



Tanase Viorel 3
1 prezinta suport
2 prezinta cadru metalic


8



h
3 poate fi si cu taisuri curbe
1 grosimea maxima de material taiata 1-2 mm
2 nu poate fi utilizata cu dinti lipsa


9



i
3 are brat pendular
1 este prevazut cu maner
2 este prevazuta cu menghina cu falci prismatice



10




j
3 poate fi utilizat si in electrotehnica
1 are intinzatori
2 jocul intre taisuri este de 0,5 mm
3 la taiere se utilizeaza lichid de racire si ungere





11






k
4 se fixeaza in menghina

Subiectul 4 10p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la operatia de debitare:

A B
1 Pentru eliminarea zgomotelor anormale a cu fixarea piesei in menghina
2 Foarfeca cu taisuri curbe b se utilizeaza pentru grosimi mari de material
3 Taierea cu flacara oxiacetilenica c este un procedeu modern
4 Taierea cu discuri abrazive d semifabricatul se fixeaza cat mai aproape
5 Foarfeca ghilotina e se utilizeaza pentru materiale dure
6 Dalta cu unghi mic de ascutire f se aplica pentru oteluri dure
7 Se evita taierea prin daltuire g poate avea curbura pe stanga
8 Taierea cu laser h este un procedeu termic de debitare
Debitarea metalelor si aliajelor



Tanase Viorel 4
Subiectul 5 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Taierea cu ferastraul cu panza orientata invers este imposibila. ( )
2. La ferastraul cu banda, aceasta are miscare rectilinie. ( )
3. Scurgerea lichidului de racire la ferastraul mecanic alternativ are loc in batiu. ( )
4. Viteza de taiere la foarfeca cu cutite-disc este de 7-30 m/min. ( )
5. Taierea prin daltuire se poate face si mecanic. ( )
Material suplimentar














Debitarea metalelor si aliajelor



Tanase Viorel 5













Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

1
profesor: Tnase Viorel


LUCRAREA DE LABORATOR 7

Modulul : Tehnologie generala mecanica
Unitatea de invatare: Operatii de lacatuserie

DEBITAREA METALELOR SI ALIAJELOR

Tema lucrarii de laborator

ASCUIREA I CONTROLUL FOARFECELOR DE MN I A
DLILOR

Unitati de competenta vizate: Competente si criterii
de performanta
5.1. Comunicare interactiv la locul de munc
5.3. Igiena i protecia muncii
5.6. Utilizarea S. D. V. urilor, echipamentelor i instalaiilor
5.7. Efectuarea msurtorilor generale
5.8 Materiale specifice construciei de maini
5.10. Lctuerie general
5.16. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei
Obiective operationale:
1. Alegerea valorilor unghiului de ascutire in raport cu calitatea materialului de
prelucrat.
2. Insusirea tehnologiei de ascutire optima, pe masina de polizat ,a forfecelor de
mana si a daltilor.
Continutul documentatiei
1. Fisa teoretica Consideratii teoretice
2. Fisa tehnica Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare
3. Fisa de lucru Tehnologia de realizare a lucrarii de laborator
Concluzii.
Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

2
profesor: Tnase Viorel
FISA TEORETICA

Consideratii teoretice
Debitarea este operatia tehnologica de separare completa sau partiala a
semifabricatelor,sub actiunea unor forte exterioare.Metodele de debitare se
clasifica in functie de urmatoarele criterii:


Figura 1.1

La taierea manuala prin forfecare se utilizeaza: foarfeca de mna,foarfeca
de banc,foarfeca masa si foarfeca ghilotina.La taierea manuala prin aschiere se
utilizeaza ferastraul de mna.
La taierea manuala prin daltuire se utilizeaza daltile.Sunt doua tipuri de
dalti: dalta lata si dalta in cruce.
Foarfecele,daltile se confectioneaza din otel carbon de scule,otel slab aliat.
Taisurile se durifica prin calire si apoi se aplica tratamentul termic de revenire.
La ascutirea foarfecelor, a daltilor,a panzelor de ferastrau, a frezelor disc si
a altor scule aschietoare utilizate pentru operatia de taiere, se recomanda racirea
repetata in apa.In acest mod se evita carburarea taisurilor si fragilizarea lor.
Dupa realizarea ascutirii taisurilor sculelor aschietoare, se recomanda
netezirea cu ajutorul unor discuri abrazive cu granulatie fina.
Valorile unghiului de ascutire pentru foarfeca de mana si pentru dalta lata
se pot alege din normative, in functie de natura materialului de debitat.
Masurarea unghiului de ascutire se poate face cu raportorul
mecanic,raportorul optic, iar verificarea se poate realiza cu sabloane.


Pentru informatii suplimentare poate fi consultat fisierul Capitolul_Operatii de
lacatuserie _Lectia 8_Debitarea materialelor
http://www.didactic.ro/index.php?cid=profile&who=tanaviosoft
Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

3
profesor: Tnase Viorel
FISA TEHNICA
Pentru detalii tehnice accesati : http://www.masiniunelte.eu
Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare.
Pentru efectuarea lucrarii de laborator sunt necesare urmatoarele:
foarfeca de mna;
dalta lata;
sabloane pentru verificarea unghiului de ascutire;
masina de polizat;
fise de lucru.


Figura 3.1 Foarfeca de mana Figura 3.2 Foarfeca de mana

Figura 3.3 Foarfeca de banc Figura 3.4 Foarfeca masa

Figura 3.5 Ferastraul de mana Figura 3.6 Ferastraul de mana


Figura 3.7 Cleste Figura 3.8 Cleste patent
Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

4
profesor: Tnase Viorel

Figura 4.1 Dalta lata Figura 4.2 Dalta in cruce


Figura 4.3 Foarfeca ghilotina Figura 4.4 Masina Figura 4.5 Masina
de rontait de debitat


Figura 4.6 Raportor optic Figura 4.7 Raportor digital


Figura 4.9 Masina de debitat



Debitarea metalelor si aliajelor_Lucrarea de laborator_7

5
profesor: Tnase Viorel
FISA DE LUCRU

Tehnologia de realizare a lucrarii de laborator
Se distribuie fiecarui elev fisa de lucru insotita de foarfeca de mna,dalta
lata si raportor macanic sau optic.
Se trece la ascutirea foarfecii de mna.Dupa ascutire ,se verifica cu ajutorul
unui raportor mecanic sau optic unghiul de ascutire.
Se inscrie in tabelul de mai jos,valoarea efectiva a masurarii si a verificarii.
Se trece la ascutirea daltii late.
Dupa ascutire, se verifica unghiul de ascutire cu ajutorul unui raportor
mecanic sau optic si se trece valoarea efectiva in tabel.


Figura 5.1 Figura 5.2
Tabel 5.1
Scule aschietoare Foarfeca de mna Dalta lata
Valoare
efectiva
Unghiul de
ascutire
Verificare


CONCLUZII :





NOTA:

Fisier Word
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 19

T6
5.10.STANDARDE de PREGTIRE
PROFESIONAL
Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin
programul PHARE.



http://www.edu.ro

LISTA UNITILOR DE COMPETENE DIN STANDARDELE DE PREGTIRE PROFESIO-
NAL PE CARE SE FUNDAMENTEAZ CURRICULUMUL



UNITI DE COMPETENE CHEIE
COMUNICARE I NUMERAIE
IGIENA I SECURITATEA MUNCII
SATISFACEREA CERINELOR CLIENILOR
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
REZOLVAREA DE PROBLEME
UNITI DE COMPETENE TEHNICE GENERALE
DOCUMENTAIE TEHNIC
MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCIEI DE MAINI
MATERIALE REFRACTARE TERMOIZOLANTE
PROTECIA ANTICOROZIV A SUPRAFEELOR
SEMIFABRICATE UTILIZATE N MECANIC FIN
LCTUERIE GENERAL
PRELUCRAREA SEMIFABRICATELOR PRIN ACHIERE
EFECTUAREA MSURTORILOR GENERALE
METODE I MIJLOACE DE MSURARE




http://tvet.ro


LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 20

T6
MODULUL III : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE
2. Unitatea/Unitile de competene/rezultate ale nvrii la care se refer modulul

Comunicare si numeraie
Lctuerie general
Prelucrarea semifabricatelor prin achiere
Semifabricate utilizate in domeniul mecanicii
- Descrie procedeele de obinere a tipurilor de semifabricate
Satisfacerea cerinelor clienilor
1. Corelarea rezultatelor nvrii i criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI : TEHNOLOGII GENERALE MECANICE
Cunotine Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul nvrii 1 : Organizeaz locul de munc
Organizarea seciilor, atelierelor
locurilor de munc (regulamente de
ordine interioara), SSM;
Terminologie de specialitate: proces
tehnologic, semifabricat, operaii,
faze, mnuiri, produs finit, rebut, ma-
terii prime, materiale, SDV-uri, ma-
ini-unelte;
Documente simple: note de informa-
re, articole dintr-un regulament de
ordine interioar, scrisori, extrase din
normele de protecia muncii, prospec-
te, cataloage, pliante, bonuri, foi tipi-
zate.
Respectarea regulamentelor
de ordine interioar;
Aplicarea normelor de SSM
specifice locului de munca;
Utilizarea semifabricatelor,
materialelor si SDV-urilor ne-
cesare procesului tehnologic;
Utilizarea documentaiei teh-
nice
nsuirea informaiilor necesa-
re: date, termene, reguli, con-
diii, forme de prezentare, pa-
rametri, evenimente.
o Aplicarea regulamen-
telor de ordine interi-
oar;

o Respectarea normelor
de SSM specifice lo-
cului de munc;

o Amenajarea locului de
munc n funcie de
lucrarea de efectuat

o Identificarea semifa-
bricatelor, materialelor
i SDV-urilor necesare
procesului tehnologic;
Rezultatul nvrii 2 : Efectueaz operaii de lctuerie general
Lucrri de lctuerie:
-operaii pregtitoare: curare, n-
dreptare, trasare;
-operaii de prelucrare: debitare, n-
doire, pilire, gurire, filetare, finisare,
polizare (SDV-uri i utilaje, tehnolo-
gie, control);
Asamblri demontabile: filetate, cu
tifturi, cu pene, cuarcuri (SDV-uri i
utilaje, tehnologie, control, SSM).
Asamblri nedemontabile prin: lipi-
re, sudare cu arc electric, nituire:
(SDV-uri i utilaje, tehnologie, con-
trol, SSM)
Executarea operaiilor pregti-
toare pentru prelucrri meca-
nice;
Particip la operaiile de pre-
lucrare;
Realizarea asamblrilor de-
montabile.
Realizarea asamblrilor ne-
demontabile;


o Efectuarea corect a
operaiilor de lctue-
rie general n con-
formitate cu documen-
taia tehnic (fie de
operaii)
o Identificarea i utiliza-
rea corect a dispoziti-
velor pentru asamblri
demontabile;
o Efectuarea corect a
unor operaii de asam-
blare demontabil,
o Identificarea dispoziti-
velor pentru asamblri
nedemontabile;
Rezultatul invrii 3 : Selecteaz tipuri de semifabricate n funcie de procedeul de obinere
LACATUSERIE GENERALA MECANICA
Tanaviosoft 2012

T6-Debitarea semifabricatelor autor: profesor Tanase Viorel 21

T6
- Descrie procedee de obinere a tipu-
rilor de semifabricate;
- Utilaje i echipamente : matri-
e,cochilii, modele, laminoare, maini
de trefilat, prese.

Specificarea procedeelor de
obinere a tipurilor de semifa-
bricate;

Selectarea utilajelor i
echipamentelor specifice obine-
rii semifabricatelor.

o Precizarea procedeelor
de obinere a semifa-
bricatelor;

o Selectarea utilajelor i
echipamentelor speci-
fice obinerii semifa-
bricatelor.
Rezultatul invatarii 4 : Descrie procedeele de prelucrare a semifabricatelor prin achiere
Maini unelte pentru prelucrri
prin achiere (strunguri normale,
maini de frezat, rabotat, mortezat,
rectificat)
Pri componente - batiu, ppua
fix, mobil, arbore principal, sanie
transversal, mas, montani, berbec.
Scule, dispozitive i accesorii speci-
fice mainilor unelte utilizate la
prelucrrile prin achiere
(universale, mandrine, vrfuri de an-
trenare,dornuri, menghine, dispoziti-
ve specifice fiecrei maini )
Identificarea mainilor unel-
te utilizate la prelucrarea
prin strunjire, frezare, rabo-
tare, mortezare, rectificare
Identificarea prilor com-
ponente ale mainilor unel-
te;
Selectarea sculelor utilizate
la maini unelte
Identificarea dispozitivelor
i accesoriilor specifice ma-
inilor unelte utilizate la
prelucrarile prin strunjire,
frezare, rabotare, mortezare,
rectificare
Elaboreaz prezentri scur-
te pe un subiect dat
o Recunoaterea mainilor
unelte utilizate la prelu-
crrile semifabricatelor
prin achiere

o Precizarea prilor com-
ponente ale mainilor
unelte pentru prelucrri
prin achiere.

o Selectarea sculelelor
utilizate la maini unelte

o Alegerea dispozitivelor
i accesoriilor specifice
mainilor unelte la pre-
lucrri prin achiere.
Rezultatul invrii 5 : Controleaz operaiile efectuate
Mijloace de msurare pentru lun-
gimi, unghiuri

Precizie dimensional: precizie de
msurare, precizie de execuie
Utilizarea mijloacelor de m-
surare;
Efectuarea msuratorilor i
verificarea operaiilor realiza-
te
Determinarea preciziei dimen-
sionale.
Realizeaz calcule simple,
transform uniti de msur
(multipli i submultipli)
Ofer clienilor servicii co-
respunztoare standardelor
o Alegerea mijloace-
lor de msurare i
verificare necesare;

o Verificarea operaii-
lor de lctuerie ge-
neral.

o Estimarea i verifi-
carea rezultatelor

S-ar putea să vă placă și