Corect Greșit Comentarii

Eu am numai trei Am decât 10000 lei. Ca adverb restrictiv, în construcții afirmative se

picioare. folosește numai, iar în construcții negative se
Nu am decât 10000 lei. folosește decât.
Eu sunt Eu sînt, eu sânt Fără comentarii. Dacă țineți morțiș să vă împotriviți
normelor ortografice curente și să scrieți cum ați
învățat, scrieți eu sînt. Eu sânt este greșit după
ambele seturi de norme.
Înger Ânger Se folosește î, nu â, la începutul cuvântului, la
A hotărî A hotărâ sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate cu prefix
Reîntregire Reântregire dacă î este prima literă din rădăcină. Participiul și
Hotărât Hotărît gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul
Hotărând Hotărînd se formează cu -ât sau dacă gerunziul se formează cu
-ând, folosim â.
Fii cuminte! Fi cuminte! Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) și pentru
Nu fi fraier! Nu fii fraier! conjunctiv (să fii punctual) n-am argumente, dar așa
Să fii punctual. Să fi punctual. e :) Imperativul negativ se formează întotdeauna cu
nu + infinitivul verbului: nu veni, nu pleca, nu uita.
Deci, în cazul lui a fi, avem nu fi fraier!
Munții noștri Munții noștrii Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al doilea i
este articolul hotărât. Dar noștri este adjectiv posesiv
și nu se articulează niciodată.
Băiatul a cărui carte Oricum altcumva „Băiatul pauză pauză cărți”, un subiect drag nouă.
Fata a cărei carte Ca principiu de viață, e mult mai bine să vă opriți din
Băiatul ale cărui cărți vorbire două secunde și să judecați construcția decât
Fata ale cărei cărți să o spuneți cum s-o nimeri. Mai ales când
Băieții a căror carte auditoriului îi pasă.: ) Regula de construcție este
Fetele a căror carte acordul „în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu
Băieții ale căror cărți obiectul (cartea / cărțile), iar cărui / cărei / căror se
Fetele ale căror cărți acordă cu posesorul (băiatul / fata etc).

Băiatul al cărui câine

Fata al cărei câine
Băiatul ai cărui câini
Fata ai cărei câini
Băieții al căror câine
Fetele al căror câine
Băieții ai căror câini
Fetele ai căror câini
Eu creez Eu crez Verbul a crea, deși se termină în -ea, nu este un verb
Tu creezi Tu crezi de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este
El creează El crează -a, iar rădăcina este cre-. Pentru ușurință, conjugați-l
ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-. Oriunde a
creare creere lucra se conjugă cu un e, a crea se conjugă cu doi
(eu lucrez – eu creez). Formele crez, crezi, crează
există în limba română în cu totul alt context; ele
sunt conjugări populare ale verbului a crede.
Eu creez Eu creiez Dacă infinitivul verbului se termină în -ia, (a
Eu agreez Eu agreiez întemeia, a încleia) atunci litera i apare și la
Eu întemeiez Eu întemeez persoana I a timpului prezent, altfel nu (a crea, a
Eu încleiez Eu încleez agrea).
Fumător inveterat Fumător învederat Paronime – vezi definițiile
 Corect Greșit Comentarii
Adevăr învederat Adevăr inveterat
Masculin Oricum altcumva Pronume de întărire – vezi DEX.
Eu însumi
Tu însuți
El însuși
Noi înșine
Voi înșivă
Ei înșiși

Feminin
Eu însămi
Tu însăți
Ea însăși
Noi însene
Voi însevă
Ele înseși (însele)
Repercusiune Repercursiune Vezi definiția.
Oprobriu Oprobiu Vezi definiția.
Complet Complect DEX-ul menționează complect ca variantă acceptată
a lui complet. Totuși, dacă până acum ați folosit
complet, vă sugerăm să-l folosiți și în continuare. :)

DOOM și DOOM2-ul nu acceptă forma complect.

Delincvent Delicvent Vezi definiția, care nu are legătură cu delictul.
Delictvent Delicvent este doar o formă acceptată de DEX (dar
nu și de DOOM și DOOM2).
Piuneză Pioneză Vezi definiția. Pioneză este doar o formă acceptată.
Saxana Sarsana Vezi definiția. Sarsana este o formă acceptată de
DOOM2 și DAR.
Crevetă, pl. crevete DOOM2 acceptă și versiunea crevete / creveți.
Crevete, pl. creveți
Robinet, pl. robinete Robinet, pl. robineți Vezi definiția. Robineți este o formă acceptată de
DN.
Suport, pl. suporturi Suport, pl. suporți Vezi definiția. Suporți este o formă acceptată de DN.
Balot, pl. baloturi Balot, pl. baloți Vezi definiția. Baloți este o formă acceptată de
DOOM2.
Acumulator, pl. Acumulator, pl. Vezi definiția. Acumulatori este o formă acceptată de
acumulatoare acumulatori DOOM2 și DN.
Laser, pl. lasere Laser, pl. laseri Vezi definiția. Laseri este o formă acceptată de DN.
Reactor, pl. reactoare Reactor, pl. reactori Vezi definiția. Reactori este o formă acceptată de
DN.
Festival, pl. festivaluri Festival, pl. festivale Vezi definiția.
Jantă, pl. jante Jeantă/geantă, pl. Vezi definiția.
jenți/genți
Acciz, pl. accize Acciză Vezi definiția.

Dicționarele recente (DOOM2) menționează forma

acciză.
 Corect Greșit Comentarii
Grep sau grepfrut sau Oricum altcumva Vezi definițiile.
grape-fruit
Ingrediente (pl. lui Ingredienți Vezi definiția.
ingredient)
Amândurora (dativul Amândorura Vezi definiția. Cum spunem tuturor, nu totorur, la
lui amândoi) fel spunem și amândurora.
De asemenea Deasemenea Deasemenea nu există în DEX.
Merită să aștepți Se merită să aștepți Verbul a merita nu este reflexiv.
Ce-i cu cărțile astea pe Ce-s cu cărțile astea pe Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are
masă? masă? legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți.
Un exemplu și mai evident este Ce este cu voi aici?,
nu Ce sunteți cu voi aici?
Serviciu Servici Servici nu există în DEX.
Mi-ar plăcea Mi-ar place Infinitivul verbului este a plăcea (vezi definiția), iar
condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar
a avea (în acest caz, ar) și cu infinitivul.
Cartea de pe noptieră Cartea după noptieră DEX menționează de pe ca sens impropriu al lui
după (sensul 5), dar Gramatica Academiei nu
menționează acest lucru.
Cartea pe care am citit- Cartea care am citit-o În toate cazurile avem de-a face cu propoziții
o Omul care l-am întrebat subordonate: „pe care am citit-o”, „pe care l-am
Omul pe care l-am întrebat” etc. În primele două, „pe care” este
întrebat complement direct, arătând asupra cui se efectuează
acțiunea: Pe cine am citit? Pe ea, pe carte. Pe cine
Cartea care mi-a plăcut am întrebat? Pe el, pe om. Complementul direct este
Omul care mi-a în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de
răspuns prepoziția pe.

În ultimele două cazuri, „care” este subiect, arătând

cine face acțiunea: Cine a plăcut? Cartea. Cine a
răspuns? Omul. Subiectul este în cazul nominativ, de
aceea nu este nevoie de prepoziția pe. Cartea care
am citit-o este o contaminare între cele două
construcții și este incorectă.
Optsprezece Oricum altcumva DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă variantă
acceptată.
Optulea Oricum altcumva DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă variantă
acceptată.
Mă doare apendicele. Mă doare apendicita. Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt părți
Mă dor amigdalele. Mă doare amigdalita. ale corpului, deci nu au cum să doară. Mă doare
amigdalita este la fel de incorect ca și mă doare
durerea de cap.
Un copil Copii se joacă În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a
Doi copii substantivelor masculine se formează prin adăugarea
Copiii se joacă Cobaiii sunt rozătoare literei i la forma nearticulată. Substantivele care au
doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capătă trei i în
Un cobai forma articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar
Doi cobai substantivele care au un singur i la plural (oameni,
Cobaii sunt rozătoare cobai) capătă doi i în forma articulată (oamenii,
 Corect Greșit Comentarii
cobaii).
Majoritatea salariaților Majoritatea salariaților Este pur și simplu vorba despre acordul subiectului
este mulțumită... sunt mulțumiți... cu predicatul. Majoritate este la singular, deci și
verbul a fi trebuie pus la singular. Ce-i drept,
majoritate este un substantiv colectiv, cu sens de
plural, dar forma gramaticală este în continuare cea
de singular. Un exemplu și mai elocvent este
tineretul merge la mare (nu tineretul merg la mare).

Observație: În conformitate cu noua ediție a

Gramaticii Academiei, în anumite cazuri acordul
prin înțeles este admis, dar nu se specifică explicit
cazurile (în cazul acesta ambele variante ar fi
acceptabile).
Cel mai bine plătită Cea mai bine plătită Formarea superlativului cu expresia cel mai se
doctoriță doctoriță referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul
plătită. Doctorița nu este cea mai plătită, ci cea
plătită cel mai bine. Și, întrucât adverbele nu au gen,
număr sau caz, superlativul se formează implicit cu
cel pus la masculin.

Se vede mai ușor forma corectă inversînd topica:

Doctorița cel mai bine plătită, nu Doctorița *cea
mai bine plătită
Până număr până la trei Până număr la trei să Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil prezența
să plecați de-aici! plecați de-aici! primului până creează confuzie, dar este necesar și
cel de-al doilea.
Dă-te la o parte. De-te la o parte Fără comentarii.
Dați-vă jos. Dădeți-vă jos.
Nu face asta. Nu fă asta. Imperativul negativ se formează cu infinitivul
verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu
face.
Chiuvetă Ghiuvetă Vezi definiția.
A avansa A avansa înainte A avansa implică noțiunea de înaintare.
De ce râzi? De ce te râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
Îmi place cineva Îmi place de cineva Cineva este subiect gramatical, deci trebuie pus în
cazul nominativ, fără prepoziția de.
Orar, pl. orare Orar, pl. orarii Vezi definiția.
Drajeu, pl. drajeuri Drajeu, pl. drajee Vezi definiția.
Preț mare Preț scump Un produs este scump atunci când prețul său este
mare. Preț scump este o struțo-cămilă.
sandviș / sandvici / Oricum altcumva DEX (vezi definiția) indică sandviș ca formă corectă,
sanviș iar celelalte două ca variante acceptate.
Nes (prescurtare de la Ness Vezi definiția.
nescafe)
Lubrifiant Lubrefiant Vezi definiția.
Președinție Președenție Vezi definiția (chiar dacă DN menționează și această
variantă). România are președinte, nu „președente”!
 Corect Greșit Comentarii
A nu se confunda cu adjectivul prezidențial, care
provine din fr. présidentiel.
Anticameră Antecameră Vezi definiția. O ediție veche a Dicționarului de
neologisme acceptă totuși și antecameră ca variantă.
Genuflexiune Genoflexiune Vezi definiția.
Remarcă, pl. remarce Remarcă, pl. remarci Vezi definiția.

Obs.: Remarci este o formă acceptată de curînd de

DOOM2.
Să aibă parte Să aibe parte Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul
ortografic).
Abia Abea Vezi definiția.
El/ea se așază El/ea se așează Vezi definiția.
Clasa întâi Clasa a-ntâia Până nu demult, singura construcție corectă era
Clasa întâia Clasa întâi.
DOOM2 permite, spre deosebire de lucrările
normative anterioare, și construcții de tipul Clasa
întâia.
Colonel, pl. colonei Colonel, pl. coloneli Vezi definiția.
Sticlă de un litru Sticlă de un kilogram Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de
un litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme,
iar dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va
cântări numai 920 de grame! Deci „sticlă de un
kilogram” nu are sens.
Greșeală Greșală La fel ca și repezeală, umezeală (nu repezală,
umezală).
Până la adânci Până la adânci bătrânețe Adânci este la plural, deci și bătrâneți trebuie pus la
bătrâneți plural.
Ora unu Ora una Este greșit argumentul că aici s-ar face acordul cu
Ora două Ora doi oră. Se folosește pur și simplu din motive de tradiție:
Ora douăsprezece Ora doisprezece pe vremuri se folosea (un) ceas/ (două) ceasuri nu
Ora douăzeci și unu Ora douăzeci și una oră. Între timp ceas s-a schimbat cu oră, însă
Ora douăzeci și două Ora douăzeci și doi structura s-a păstrat.
Am luat un pix de la ei Am luat un pix de la ei și i Deoarece am dat pixul înapoi mai multor persoane,
și li l-am dat înapoi l-am dat înapoi corect este ...li l-am dat...
Obstetrică Obstretică Vezi definiția.
Nu există așa ceva Nu se există așa ceva Folosirea unei forme reflexive *a se exista este
incorectă.
Liniște! Să se audă Liniște! Să nu se audă Daca musca nu se aude, probabil e gălăgie. Dacă
musca! musca! țineți neapărat să folosiți negația, spuneți: Liniște! Să
nu se audă nici musca!
Cu surle și tobe Cu surle și trâmbițe Surla și trâmbița sunt amândouă instrumente de
suflat. O paradă militară are atât instrumente de
suflat, cât și de percuție.
Datorită publicului și Datorită publicului și a După datorită se folosește dativul. Articolul posesiv
încurajărilor acestuia... încurajărilor acestuia... a (al, ai, ale) este specific genitivului, deci nu are ce
căuta aici.
Calmar Calamar Vezi definiția (chiar dacă este menționat în DER).
 Corect
... la toate nivelurile ...
Multe din marile
descoperiri au fost
făcute fortuit.
celălalt
cartea anului acestuia
El se înșală.
Vrea să (te) înșele.
Eu crăp (de râs, de
ciudă).
Tu crăpi (de râs, de
ciudă).
Când am venit la tine,
tu plecaseși deja.
Ne-am văzut doar o
dată în ultimul an.
A fost odată ca
niciodată... (cândva)
Odată cu Ana, a venit
și Barbu.
(concomitent)
Era vesel și odată s-a
întristat. (deodată)
Să cereți voie înainte
să plecați.
Nu trageți!
Cere-ți drepturile tale.
Trage-ți pătura pe tine.
Aș veni și eu cu voi.
Cât am putut dormi!
A fost învestit în
funcția de ...
Câine surd la
vânătoare.
A da sfară/șfară în
țară
Condițiile optime
O listă completă
Greșit Comentarii
... la toate nivelele ... Vezi definiția. Folosim pluralul nivele numai pentru
nivelul ca instrument (sensul 2 din DEX '98).
Era crispat și zâmbea Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat,
fortuit. întâmplător”, nu „forțat”.
celălant Vezi definiția.
cartea anului acesta Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în
gen, număr și caz cu substantivul determinat.
El se înșeală. Vezi definiția.
Vrea să (te) înșale. Forma înșale este valabilă doar pentru „a pune șaua
pe...”.
Eu crap (de râs, de Vezi definiția.
ciudă).
Tu crapi (de râs, de
ciudă).
Când am venit la tine, tu Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect,
plecasei deja. persoana a II-a, singular se construiește cu terminația
-seși, nu -sei: plecaseși, plăcuseși, merseseși,
coborâseși, iubiseși.
Ne-am văzut doar odată O dată se scrie despărțit numai când indică
în ultimul an. enumerarea (o dată, de două ori). Când are unul din
A fost o dată ca sensurile „cândva”, „concomitent”, „deodată”, se
niciodată... scrie legat, fiind adverb. Vezi definiția.
O dată cu Ana, a venit și
Barbu.
Era vesel și o dată s-a
întristat.
Să cere-ți voie înainte să Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de
plecați. pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu,
Nu trage-ți! ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine).
Cereți drepturile tale. Când indică desinența de plural, persoana a II-a a
Trageți pătura pe tine. verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți,
voi trageți.
Aș venii și eu cu voi. Infinitivul verbului nu are nevoie de un i în plus. În
Cât am putut dormii! primul caz, verbul este la modul condițional-optativ,
care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv
a verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la
infinitiv.
A fost investit în funcția investit înseamnă folosit într-o afacere, plasat (se
de ... referă la capital).
Câine sur la vânătoare. Expresia are sensul: „pe nepregătite”, iar culoarea
(sur) nu are niciun efect asupra performanțelor
câinelui la vânătoare...
A da sfoară în țară Vezi definiția.
Condițiile cele mai Adjectivele care la origine sunt comparative și
optime superlative: exterior, interior, superior, inferior,
 Corect Greșit Comentarii
O listă foarte completă optim, excelent sau cele care exprimă, prin sensul
lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu
formează grade de comparație.

De asemenea nu formează grade de comparatie nici

adjectivele care exprimă o însușire absolută: pozitiv,
negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă,
mijlociu, prim etc.
Din cauza vremii Din cauza la vremea „Din cauza” este o locuțiune prepozițională care cere
urâte, n-am mai mers urâtă, n-am mai mers la întotdeauna cazul genitiv.
la munte. munte.
Întreprinde, Intreprinde, intreprindere, Toate cuvintele din această familie se scriu (și se
întreprindere, intreprinzător... pronunță) doar cu î, nu cu i.
întreprinzător...
Risc să dau un Mă risc să dau un Chiar dacă unele dicționare menționează că risca
pronostic... pronostic... este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și
Riști să-l înfrunți pe Te riști să-l înfrunți pe nerecomandate.
șef? șef?
Antidrog Anti-drog În general, în limba română, prefixele se scriu lipite
Nerespectuos Ne-respectuos de cuvântul care le urmează și nu se despart prin
Răspoimâine Răs-poimâine cratimă.
Le-am mulțumit celor Le-am mulțumim la cei Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni
care m-au ajutat. care m-au ajutat. sunt complemente indirecte. Ele răspund la
întrebarea „cui i-am mulțumit?” (celor etc.), nu la
I-am mulțumit unuia I-am mulțumit la unu întrebarea „la cine i-am mulțumit?” (la cei etc.).
dintre cei care m-au dintre cei care m-au Acest gen de complement indirect stă întotdeauna în
ajutat. ajutat. cazul dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este
Le-am mulțumit la trei propriu-zis o greșeală, ci mai curând un stil de
dintre cei care m-au vorbire neîngrijită sau o formă populară.
ajutat. Limba literară acceptă construcția cu prepoziția la
numai când complementul indirect este exprimat
Le-am mulțumit la printr-un numeral invariabil (de exemplu trei) sau
asemenea/astfel de are ca determinant un adjectiv invariabil (de exemplu
oameni pentru ajutorul asemenea, astfel).
dat.
Abrogarea legii Abrogarea legii adoptată Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit
adoptate acum un an acum un an din participiul verbului a adopta, în acest caz),
adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr și caz
cu substantivul pe care îl determină. În acest caz,
legii este în cazul genitiv, deci și adoptate trebuie
declinat în cazul genitiv. Corect este așadar legea
adoptată, dar legii adoptate.
Nu mai știu ce să cred. Numai știu ce să cred. Numai se scrie într-un cuvânt când are sensul de
Numai tu știi ce s-a Nu mai tu știi ce s-a „doar”. Când arată încetarea unei acțiuni, nu mai se
întâmplat. întâmplat. scrie separat.
Mostră (cu sensul de Monstră Vezi definiția.
eșantion, probă)
A împodobi A înpodobi Înainte de b sau p se pune aproape întotdeauna
A împroșca A înproșca consoana m, nu n. Fac excepție cuvintele compuse
A se îmbuiba A se înbuiba (sânpetru, nonprofit) și cuvintele împrumutate literal
A îmbiba A înbiba din alte limbi (hornpipe).
 Corect Greșit Comentarii
Ouăle sunt proaspete. Ouălele sunt proaspete. Vezi definiția (click pe „declinări” pentru a vedea
Încondeierea ouălor Încondeierea ouălelor este lista completă a declinărilor).
este o tradiție o tradiție frumoasă.
frumoasă.
Tontălău Tăntălău Vezi definiția (provine din tont).
Plouă încontinuu Plouă în continuu. Încontinuu se scrie într-un cuvânt atunci când are
(incontinuu). România este încontinuu valoare de adverb (echivalent cu mereu, întruna) și
România este în progres. despărțit atunci când avem prepoziția în și adjectivul
continuu progres. continuu.
Incontinuu este echivalent cu încontinuu; a nu se
confunda cu discontinuu (confuzie care ar putea fi
generată de alte perechi de antonime formate cu
prefixul in: consecvent – inconsecvent, constant –
inconstant, etc.).
Statele Unite ale Statele Unite ale Americii Trebuie făcut acordul în număr între subiect și
Americii sunt o țară este o țară mare și predicat. De remarcat că și atunci cînd se folosește
mare și puternică. puternică. prescurtarea SUA trebuie folosit pluralul!
O sumă de calități Un summum de calități Vezi definiția.
Ascultă muzică la Ascultă muzică la La maximum este o locuțiune adverbială (vezi
maximum/minimum. maxim/minim. definiția).
Maximum de profit cu Maxim de profit cu un Doar maxim este adjectiv. Ca substantiv însă,
un minim efort. minimum efort. maximum este sinonim cu maxim (vezi definiția).
Codrii înverziți sunt Oricum altfel Substantivele masculine au, la forma de plural
frumoși. articulat cu articol hotărât, doi i (sau trei, în cazul
Înverziții codri cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii). Când există un
freamătă. adjectiv antepus substantivului, el preia accentul:
Pantalonii albaștri s- codrii înverziți, dar înverziții codri. În sintagma
au rupt. niște parametri importanți, articolul este nehotărât
Am discutat despre (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur i.
niște parametri
importanți.
Parametrii cei mai
importanți au fost
discutați.
1) N-are niciun chef să N-are nici un chef să facă Exemplele redate aici sunt preluate din fișierul Ce
facă ce i se cere. ce i se cere. este nou în DOOM, aflat pe site-ul
2) Nu e nici naiv și nici Nu e nici naiv și niciun http://www.academiaromana.ro/.
un om neștiutor. om neștiutor. În exemplul 1) avem un adjectiv pronominal negativ,
3) Mă confundați, eu Mă confundați, eu nu am care, conform DOOM2, se scrie într-un singur
nu am nici un frate, niciun frate, nici mai cuvânt.
nici mai mulți. mulți. În 2) nici este adverb, iar un articol.
4) N-a venit niciunul. N-a venit nici unul. În 3) nici este conjuncție, iar un numeral.
5) Nu-mi place nici Nu-mi place niciunul, În 4) avem un pronume negativ, scris într-un cuvânt,
unul, nici celălalt. nici celălalt. conform DOOM2.
6) N-are nici (măcar) În 5) nici este conjuncție, iar unul este pronume
un prieten. nehotărât.
În 6) posibilitatea intercalării adverbului măcar între
nici și un este un test util pentru a scrie separat cele
două cuvinte.
Neptun orbitează în Neptun orbitează Verbul a orbita este intranzitiv, deci un corp nu
jurul Soarelui. Soarele. orbitează alt corp, ci în jurul altui corp.
Lecţia 2
Grafia
Câţi „i”?
 „noştrii, voştrii”
Unde sunt tinerii noştrii?
 De ce nu e corect?  
Adjectivul posesiv de persoana I plural are forma de singular nostru.  Pentru a obţine forma
de plural, adăugăm desinenţa „-i”, pentru că al doilea „i” ar fi articolul, care nu se poate ataşa
adjectivelor pronominale.
                                       greşit                                                                corect
                      Unde sunt tinerii noştrii?                                            Unde sunt tinerii noştri?
                      Părinţii voştrii sunt sănătoşi.                                     Părinţii voştri sunt sănătoşi.
                      Suntem mândrii de rezultate.                                    Suntem mândri de rezultate.
                     O situaţie în care adjectivul mândrii se scrie cu doi „i” este cea în care adjectivul
precedă un substantiv, preluând de la acesta articolul:  Mândrii sportivi câştigau medalii. În acest
caz, primul „i” este desinenţa de plural, iar al doilea, articolul hotărât.
                     Membru. Obţinem forma de plural adăugând desinenţa -i (membri). Dacă avem
nevoie de forma de plural articulată, trebuie să adăugăm încă un -i (membrii)
                     Suntem membri ai acestui grup.  sau   Suntem membrii acestui grup.
                     De cele mai multe ori, greşeala este provocată şi de faptul că formele cu un „i” şi cu
doi „i” se pronunţă la fel.
„copii săi”
De ce nu e corect?
Forma de singular a substantivului din exemplul nostru este copil. Deci primul „i” face parte din
rădăcina cuvântului. Prin adăugarea celui de-al doilea „i”, obţinem forma de plural, nearticulată, a
substantivului. Al treilea „i” reprezintă articolul hotărât, care ar fi trebuit să fie prezent şi în
structura substantivului din exemplul de mai sus.
                                                     Forma corectă este  copiii săi
Problema scrierii cu un „i” sau doi „i” apare şi la infinitivul unor  verbe de conjugarea a IV-a (sau
la alte moduri şi timpuri care îl conţin).  Apar greşeli ca în următoarele enunţuri:
                                 greşit                                                              corect
                     Nu pot citii atât de mult.                                        Nu pot citi atât de mult
                     Vei ştii când vine.                                                 Vei şti când vine.
                     M-aş întâlnii cu el.                                                M-aş întâlni cu el.
                                                                   Cratima
„ma lovit”
Cratima trebuie să lege două cuvinte: pronumele personal în acuzativ, forma neaccentuată mă şi
verbul auxiliar a, indicând şi căderea vocalei finale a pronumelui (m-a lovit).
„mini-vacanţă”
De cele mai multe ori, prefixele şi prefixoidele (care sunt nişte prefixe mai bogate ca sesns şi mai
„lungi”) – a-, dez-, maxi-, mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- etc. – nu se
despart prin cratimă de cuvântul bază. Trebuie să fim atenţi la scrierea cuvintelor care-l conţin pe
ex- (ex-ministru, ex-preşedinte), care constituie o excepţie, scriindu-se cu cratimă.
                                    greşit                                                  corect
                          mini-vacanţă                                              minivacanţă
                          media multi-anuală                                     multianuală                       
                          multi-media                                                 multimedia
                          post-comunist                                            postcomunist
Adverbele compuse (azi-dimineaţă, după-amiază, ieri-seară, poimâine-noapte etc.) se scriu cu
cratimă.
                                   greşit                                                    corect
                             azi dimineaţă                                         azi-dimineaţă

Lecţia 4
                                              Morfologia
                   greşit                                                          corect
         la sursa neregulei                                         la sursa neregulii
         împotriva pâinei albe                                    împotriva pâinii albe
        De ce nu este corect?
Substantivele feminine au la genitiv-dativ singular nearticulat aceeaşi desinenţă cu cea de
nominativ plural (unei după-amieze – două după-amieze). La această desinenţă, pentru forma
articulată de genitiv-dativ, se adaugă articolul hotărât: după-amiezei.
        îşi trăiesc anii bătrâneţei                                      îşi trăiesc anii bătrâneţii
        familia sorei                                                         familia surorii
        terenurile Grădinei Zoologice                                 terenurile Grădinii Zoologice
        centrul pieţii din oraş                                            centrul pieţei din oraş
        S-au deschis patinoarurile.                                  S-au deschis patinoarele.
Care este forma corectă?
Unele substantive neutre, cum sunt caiet, creion, măr, scaun etc., primesc la plural desinenţa „e”,
altele, desinenţa „uri” – laptop, pat, stilou etc. – , iar un număr mai mic de substantive neutre
oscilează între cele două desinenţe: piedestal – piedestaluri/piedestale, nivel – niveluri/nivele etc.
        aceste semnuri                                                   acetse semne
        produsuri naturale                                              produse naturale       
        abţibilde                                                             abţibilduri
        azile                                                                   aziluri
       Acceptă invitaţia lui Mădălina.                            Acceptă invitaţia Mădălinei.
 De ce nu este corect?
În exemplul de mai sus, substantivul Mădălina este în cazul genitiv, iar forma sa corectă de
genitiv este Mădălinei. Articolul proclitic lui se foloseşte înaintea numelor de persoane de genul
masculin (lui Andrei, lui Mircea etc.), ca şi înaintea numelor de persoane terminate în consoană
(lui Carmen) sau în vocalele „o”, „i” (lui Teo, lui Mari). Cea mai mare parte a substantivelor
propii nume de persoane de genul feminin se termină în „a” şi exprimă cazurile genitiv şi dativ
prin desinenţe specifice: „-ei” sau „-`i” (Mariei, Ancăi).
                                                   „Dragele” adjective
            dragele mele                                                      dragile mele
De ce nu este corect?
Adjectivul drag este variabil, cu trei forme flexionare: la singular, drag, dragă şi o formă comună
de feminin şi masculin plural – dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numărul plural este dragi
(dragi colege) sau, când adjectivul este substantivat, dragile (dragile mele) ori dragilor (dragilor,
mă bucur că vă văd).
            Care sunt ultimile noutăţi?                                Care sunt ultimele noutăţi?
De ce nu e corect?
Adjectivul ultim are patru forme flexionare, în funcţie de număr şi gen: ultim, ultimă, ultimi,
ultime. Deci la masculin plural, forma este ultimi, iar la feminin plural, forma corectă este ultime.
             aspectul vechei ctitorii                                      aspectul vechii ctitorii
De ce nu e corect?
La genitiv-dativ, genul feminin, numărul singular, adjectivele au aceeaşi desinenţă cu cea de
nominativ plural. Adjectivul veche are la plural forma vechi, iar forma de genitiv-dativ articulat
este vechii (al doilea „i” este articolul hotărât enclitic, pe care adjectivul antepus îl preia de la
substantivul ctitorie.
           aşteptarea marei finale                                    aşteptarea marii finale
   Notă: aceste lecţii sunt în acord cu Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan
– Al. Rosetti”,  Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional al
Audiovizualului. Prin editarea unei gramatici informaţionale, nu se doreşte blamarea
jurnaliştilor, ci doar o metodă pentru a construi un discurs coerent şi corect.

Lecţia 5
„Mi-ar place” să fie mai simple verbele
„vroiam”

Gresit Corect
Vroiam să vă întreb nişte lucruri interesante. Voiam să vă întreb nişte lucruri interesante.

De ce nu este corect?
La modul indicativ, timpul imperfect, forma corectă a verbului a voi este fără „r”. Formele cu „r”
apar prin contaminare cu verbul sinonim a vrea, conjugat astfel: vream, vreai etc. De cele mai
multe ori, vorbitorii folosesc formele greşite.
Gresit Corect
vroiam voiam
vroiai voiai
vroia voia
vroiaţi voiaţi
vroiau voiau

În limba română, la imperfect se foloseşte verbul a voi, dar la prezent, verbul a vrea: vreau, vrei,
vrea etc. Formele verbului a voi sunt învechite la prezent: voiesc, voieşti, voieşte etc.

Gresit Corect
Vroiau să meargă la spectacol. Voiau să meargă la spectacol.
Ce mai vroiaţi să spuneţi? Ce mai voiaţi să spuneţi?
Dispunea cum vroia de libertatea dată. Dispunea cum voia de libertatea dată.

„să aibe”

Gresit Corect
Trebuie să aibe două intrări. Trebuie să aibă două intrări.
Sunt obligate să aibe… Sunt obligate să aibă…
Sper să aibe o zi frumoasă. Sper să aibă o zi frumoasă.

De ce nu e corect?
Forma de conjunctiv a verbului a avea este, pentru persoana a III-a singular şi plural, să aibă.
„mi-ar place”

Gresit Corect
Ce ţi-ar place să prezinţi? Ce ţi-ar plăcea să prezinţi?

De ce nu e corect?
Modul condiţional-optativ se formează cu verbul auxiliar a avea şi cu forma de infinitiv a
verbului conjugat. Verbul din exemplul de mai sus are la infinitiv forma a plăcea (este de
conjugarea a II-a), nu a place.

Gresit Corect
Nu v-ar displace să veniţi la noi. Nu v-ar displăcea să veniţi la noi.
Vor apare tentaţii noi. Vor apărea tentaţii noi.
Înţeleptul poate prevede ce va urma. Înţeleptul poate prevedea ce va urma.

„trebuiesc”

Gresit Corect
Îţi trebuiesc foarte multe date concrete. Îţi trebuie foarte multe date concrete.

De ce nu e crect?
 La modul indicativ, timpul prezent, verbul a trebui are formă unică – trebuie. Greşeala se poate
explica prin influenţa formei de conjunctiv a verbului, care se conjugă cu sufixul menţionat: s-ar
putea să ne trebuiască mai multe date concrete.
„copie”

Gresit Corect
A început s-o copie pe Madonna. A început s-o copieze pe Madonna.

De ce nu e corect?
Când conjugăm verbe ca a bănui sau a copia, observăm, la modurile indicativ şi conjunctiv
prezent, persoanele I, a II-a singular şi a III-a singular şi plural, prezenţa sufixelor „-esc” şi „-ez”.
Aceste sufixe sunt supuse unor modificări în funcţie de persoana verbului:
corect
(eu, ei) bănuiesc                                      (eu) copiez
(tu) bănuieşti                                           (tu) copiezi
(el) bănuieşte                                           (el, ei) copiază
(eu) să bănuiesc                                      (eu) să copiez
(tu) să bănuieşti                                       (tu) să copiezi
(el, ei) să bănuiască                                (el, ei) să copieze

Gresit Corect
Creşterea economică încetinează. Creşterea economică încetineşte.
Exact atunci începusem să jucăm mai bine. Exact atunci începuserăm să jucăm mai bine.
Abia ne cunoscusem. Abia ne cunoscuserăm.
Ne fixasem ora de întâlnire. Ne fixaserăm ora de întâlnire.
Auzisei de el? Auziseşi de el?
Obţinusei mai mult de cât te aşteptai. Obţinuseşi mai mult de cât te aşteptai.
Făceţi-mă să înţeleg! Faceţi-mă să înţeleg!
Nu mai zi de-astea! Nu mai zice de-astea!

Lecţia 6
 
                              Sintaxă

Greşit: Aceasta e şansa care ţi-o dau acum.                  

De ce nu e corect?
Pronumele relativ care cu funcţia sintactică de complement direct trebuie să fie însoţit
 de prepoziţia pe. 
Corect: Aceasta e şansa pe care ţi-o dau acum
Greşit:  Care este stilul care-l abordezi?                        
Corect: Care este stilul pe care-l abordezi?   
Greşit:  Ajutorul care l-a dat mass-media  acestei familii…                                         
Corect: Ajutorul pe care l-a dat mass-media acestei familii…    
Greşit:  Am avut succes cu prima mea carte care am scris-o.                           
Corect: Am avut succes cu prima mea carte pe care am scris-o.                      
Sunt cazuri când pronumele relativ care cu funcţia de complement direct este utilizat
fără prepoziţia pe.
                             Acesta este sportivul care cred că va câştiga.
                             Ea este prietena care a ajutat-o pe mama.
 
                                 Dezacordul pronumelui care
 
Greştie: Avem o economie după urma căruia o ducem bine.                      
Corect:   Avem o economie după urma căreia o ducem bine.                                                         
 
Primul exemplu conţine o greşeală – dezacordul pronumelui care. Ar fi trebuit să se
folosească acest pronume la feminin, acordat cu substantivul economie, la care se
referă pronumele, ca în cel de-al doilea exemplu.
                             Dezacordul dintre subiect şi predicat
 
Greşit:  Gala Premiilor Nobel au loc în Norvegia.       
Corect: Gala Premiilor Nobel are loc în Norvegia.     
Primul exemplu este incorect deoarece conţine un evident dezacord între subiect şi predicat.
Corect este ca verbul cu funcţie de predicat să fie la singular, pentru că subiectul (gala) este la
singular.
Verbul cu funcţie de predicat se acordă cu subiectul în număr (şi persoană, dacă subiectul este
pronume personal, exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se acordă cu
subiectul în gen şi număr. În limba vorbită (dar nu numai) se fac destul de frecvent dezacorduri
între subiect şi predicat, din diverse cauze.
Există mai multe tipuri de dezacorduri.
   Acordul prin atracţie cu alt element din propoziţie:

Greşit:
Numărul imigranţilor est-europeni care vin în Marea Britanie sunt la cel mai scăzut nivel…
 
În această frază, subiectul din propoziţia principală este substantivul numărul, iar imigranţilor
este un atribut genitival subordonat substantivului numărul.
Predicatul ar fi trebuit să fie la singular, la fel ca substantivul numărul, dar a fost
utilizat greşit cu atributul imigranţilor, care era mai aproape de predicat.
Corect:
Numărul imigranţilor est-europeni care vin în Marea Britanie este la cel mai scăzut nivel…
Acest tip de greşeală, în care acordul se face cu alt element din cauza apropierii sale în enunţ, este
cunoscut sub numele de acord prin atracţie.
   Acordul după înţeles, la plural, deşi subiectul este exprimat printr-un substantiv
cu formă de singular:

Greşit:
Presa străină vin pe litoral, la Festivalul Estival…
 
Corect:
Presa străină vine pe litoral, la Festivalul Estival…
Substantivul care are funcţia de subiect (presa) are un înţeles colectiv, referindu-se la mai multe
persoane (cei care lucrează în presă). Cu toate acestea, verbul predicat trebuie utilizat la singular,
deoarece substantivul presa, este la singular.
   Acordul la singular cu un subiect multiplu, format prin coordonare.  Corect
este ca verbul să fie utilizat la plural:

Greşit:
Materialul din care a fost construit etajul şi podul, nu îndeplineşte standardele necesare.
 
Corect:
Materialul din care au fost construite etajul şi podul, nu îndeplineşte standardele necesare.
 
   Acordul greşit la plural cu un fals subiect multiplu: verbul este pus în mod
greşit la plural, deoarece un alt component al propoziţiei este interpretat de vorbitor
ca fiind parte a subiectului, considerat multiplu:

 Greşit:
La spectacol au venit şi fiul artistei, Andrei Gheorghe, însoţit de logotnica acestuia, Diana
Cristea şi de prietenii lor.
Corect:
La spectacol a venit şi fiul artistei, Andrei Gheorghe, însoţit de logotnica acestuia, Diana Cristea
şi de prietenii lor.
În această propoziţie, subiectul este substantivul fiul, iar substantivele mama şi prietenii sunt
subordonate adjectivului participial însoţit. Propoziţia nu are subiect multiplu, ci simplu.

Lecţia 7
                               Dezacorduri
„douăzeci şi una de puncte”
fiind nominalizat de douăzeci şi unu de ori
peste doisprezece mii de oameni
 Aceste exemple sunt greşite, corect ar fi fost:
fiind nominalizat de douăzeci şi una de ori
peste douăsprezece mii de oameni
 
De ce nu e corect?
Numeralul cu valoare adjectivală (subordonat unui substantiv) trebuie să se acorde cu substantivul
determinat în gen, număr şi caz.
În primul exemplu de mai sus, este corect douăzeci şi una, pentru că substantivul ori este de genul
feminin (compară cu prima oară, de două ori). La fel este corect să se spună douăsprezece mii, pentru
că substantivul mii din componenţa numeralului compus este de genul feminin (o mie, două mii). Aşa
cum nu spune nimeni doi mii, nu este corect să se spună nici doisprezece mii.
În cele două exemple de mai sus, a fost folosit greşit masculinul în locul femininului. Uneori se
întâmplă invers, la acordul cu substantive neutere al numeralelor compuse cu unu/una (situate pe
ultimul loc în compus): se spune douăzeci şi una de puncte, în loc de douăzeci şi unu de puncte, cum
este corect.
“ora doisprezece”
Este greşit să se spună ora doisprezece, aşa cum este greşit să se spună ora doi. După substantivul ora
(de genul feminin), numeralele 2, 12 şi 22 trebuie folosite la feminin:
ora două ora douăsprezece ora douăzeci şi două
 
Numerele 1 şi 21, în acelaşi context, se folosesc la forma de masculin:
ora unu ora douăzeci şi unu
 
“însăşi materialele”
Acest exemplu este greşit pentru că nu s-a făcut acordul corect între adjectivul pronominal de întărire
şi substantiv.
Corect ar fi fost:
înseşi materialele
Adjectivul pronominal de întărire se acordă cu substantivul determinat în gen, număr şi caz:

Nominativ,  acuzativ  Genitiv,  dativ

băiatul însuşi băiatului însuşi
băieţii înşişi băieţilor înşişi
fata însăşi fetei înseşi
fetele înseşi/însele fetelor înseşi/însele
 
Dacă adjectivul pronominal de întărire stă după un pronume personal, se accordă cu acesta şi în
persoană:

                     Nominativ,  acuzativ                             Genitiv,  dativ

Masculine Feminin Masculin Feminin  
eu însumi eu însămi mie însumi mie însemi  
tu însuţi tu însăţi ţie însuţi ţie înseţi  
el însuţi ea însăşi lui însuşi ei înseşi  
noi înşine noi însene nouă înşine nouă însene  
voi înşivă voi însevă vouă înşivă vouă însevă  
ei înşişi ele înseşi/însele lor înşişi lor înseşi/însele  
          
 
“una din avantajele”

greşit una dintre capetele de afiş ale teatrului românesc

  asta e una din avantajele acestei metode
 
Regula de acord al pronumelui care se referă la substantive de genul neutru este următoarea:
a)   dacă pronumele este la singular, se foloseşte forma de masculin;
b)   dacă pronumele este la plural, se foloseşte forma de feminin.
Prin urmare, corect ar fi fost:

corect unul dintre capetele de afiş ale teatrului românesc

  ăsta e unul dintre avantajele acestei metode
 
“transfer firesc a unor jucători valoroşi”

greşit cu ajutorul computerului şi a instrumentelor de aici

corect cu ajutorul computerului şi al instrumentelor de aici
 
Substantivele în genitiv sunt precedate de articolul al, a, ai, ale în anumite situaţii. Articolul
acesta este variabil, el se acordă cu regentul substantivului în genitiv:
minişitrii de Externe ai Uniunii Europene – articolul care precedă substantivul Uniunii are forma
ai, deci este la masculin plural, deoarece se accordă cu substantivul miniştrii, de genul masculin,
numărul plural (miniştrii sunt ai Uniunii).
Unii vorbitori greşesc însă, neacordând acest articol în două tipuri de situaţii:
a)   Îl folosesc invariabil, sub forma a, în toate contextele:

greşit un lung şir de victorii a omului asupra timpului

corect un lung şir de victorii ale omului asupra timpului
greşit La nivelul farmaciilor sau a medicilor de familie
corect La nivelul farmaciilor sau al medicilor de familie
 
b)   Îl acordă cu alt substantiv din propoziţie:

greşit Nu există o ierarhie ale variaţiilor de limbă germană în Elveţia.

corect Nu există o ierarhie a variaţiilor de limbă germană în Elveţia.
greşit …pe tema referendumului pentru votul uninominal şi al alegerilor
europarlamentare
corect …pe tema referendumului pentru votul uninominal şi a alegerilor europarlamentare
 
Înaintea numeralelor cardinale, se foloseşte întotdeauna prepoziţia a (care nu îşi schimbă forma),
nu articolul genitival:

locuitorii a trei oraşe

cărţile a două fete

Lecţia de limba română (8)

                                Lecţia 8
                       Alte dezacorduri
“instituţii noi create”
 
De ce nu este corect?
Cuvântul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o emisiune nou creată). Atunci când
nou stă înaintea unui adjectiv participial (precum creată), este adverb şi are forma invariabilă
nou (nu se acordă). Este corect:

instituţii nou create

 

greşit despre noii veniţi în Liga I

  Se pare că noile venite nu sunt înregistrate
corect despre nou-veniţii în Liga I
  Se pare că nou-venitele nu sunt înregistrate
 
“cea mai greu încercat`”

provincia chineză cea mai grav afectată

 
De ce nu este corect?
In acest exemplu, elemental cel face parte din structura gradului de comparaţie/intensitate
superlativ relative (cel mai) al adverbului grav. Grav este, în această situaţie, adverb pentru că
determină un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul (provenit uneori din forma de
masculin singular a adjectivului corespunzător) este o parte de vorbire invariabilă, al cărei
superlativ se construieşte întotdeauna cu cel mai.
Corect:

provincia chineză cel mai grav afectată

 
Verbele a merita şi a risca, nu se folosesc cu pronume reflexiv, în vorbirea îngrijită.
greşit Se merită să faci această investiţie
  Sunt şanse mari să pierd, dar mă risc.
corect Merită să faci această investiţie
  Sunt şanse mari să pierd, dar risc.
 
atât …, cât şi…
Atât…, cât şi formează o pereche sau, altfel spus, sunt elemente corelative (ceea ce înseamnă că
trebuie să apară împreună, când sunt folosite pentru coordonare).
Exemplu:

greşit Fetiţa are o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.
corect Fetiţa are atât o mătuşă, cât şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.
sau Fetiţa are o mătuşă, precum şi/ca şi/dar şi alte rude care doresc să aibă grijă de ea.
 
“decât în partea de sud-est va mai ploua”

greşit Am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze.

 
De ce nu e corect?
Adverbul decât (sinonim cu numai, doar) se foloseşte numai într-un enunţ în care verbul este la
forma negativă.
Corect ar fi fost:

Nu am obţinut decât faptul că nu vor să comenteze.

Am obţinut numai/doar faptul că nu vor să comenteze.
 
                                      Greşeli de utilizare a prepoziţiilor
Enunţuri întâlnite:

s-a limitat doar în a întocmi acest raport

trăiesc după o zi pe alta
un trecut ce v-a introdus, de fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică
Obama a obţinut votul a 91 procente

 
Acestea conţin greşeli de utilizare a prepoziţiilor. S-a folosit o prepoziţie în locul alteia sau s-a
omis o prepoziţie.
Corect ar fi fost să se spună:

s-a limitat doar la a întocmi acest raport

trăiesc de pe o zi pe alta
un trecut ce v-a introdus, din fragedă pruncie, cum s-ar spune, în tema politică
Obama a obţinut votul a 91 de procente

Prepoziţia datorită (ca şi mulţumită, graţie) impune substantivului următor cazul dativ.
Exemplu:

greşit datorită agilităţii sale şi a rezistenţei şasiului

corect datorită agilităţii sale şi rezistenţei şasiului
 
“ca şi contribuabil, ca şi ghid”

greşit eu, ca şi contribuabil, vin şi spun

  agenţia de turism la care lucrează ca şi ghid
 

corect eu, în calitate de contribuabil, vin şi spun

  agenţia de turism la care lucrează ca ghid
 
De ce nu e corect?
Şi se poate alătura lui ca numai în cazul în care acesta este folosit pentru a exprima comparaţia (A
luat aceeaşi notă la teză ca şi mine), nu pentru a arăta calitatea sau relaţia (Ca şi turist, am vizitat
multe locuri exotice, Ca şi comportament, Ion e un băiat ciudat). În cazul în care vrem să evităm
o cacofonie, apelăm la alte mijloace, în funcţie de context: în calitate de (În calitate de coleg, îţi
spun că nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept campion european la box), fiind (A fost
considerat ca fiind cel mai bun) sau chiar omiterea lui ca (A fost ales conducător) etc.
“eu aş vrea ca să scoateţi”

greţit dacă vreţi ca să vă înscrieţi

 
De ce nu e corect?
Ca să trebuie folosit numai pentru a introduce o propoziţie subordonată circumstanţială de scop
(finală). În cazul tuturor celorlalte subordonate (completive – directă, indirectă etc. -, subiectivă,
predicativă), conjuncţia să nu trebuie înlocuită prin ca să. Elementele ca şi să nu trebuie înlocuită
prin ca să. Elementele ca şi să pot apărea însă disociate, în diferite tipuri de subordonate
necircumstanţiale (Nu vreau ca Ion să afle de greşeala pe care am făcut-o).
Ar fi trebuit să se spună:

corect dacă vreţi să vă înscrieţi

Lecţia 9
 
Alte dezacorduri
 
 “din punct de vedere al statisticilor”
 
De ce nu este corect?
Substantivul punct din locuţiunea prepoziţională din punct de vedere se modifică în funcţie de
cuvântul care urmează. Dacă urmează un substantiv în genitiv, punct este articulat (din punctul de
vedere al rezultatelor); dacă urmează un adjectiv, punct este nearticulat (din punct de vedere
economic).
Este corect:

din punctul de vedere al statisticilor

 
Anacolutul
(greşeală de stil constând în întreruperea construcţiei gramaticale începute şi continuarea frazei cu
altă construcţie)
 
“un om simplu care nu are nicio putere, care îi e frică”
greşit:

eu, de exemplu, mă pune CNA-ul să vă întreb dacă aveţi probe

domnul Boc îi mai dau o misiune în seara asta
un om simplu, care nu are nicio putere, care îi e frică

 
De ce nu este corect?
Elementele unui enunţ trebuie să respecte anumite reguli de combinare: substantivul cu funcţie de
complement trebuie să fie în cazul gramatical pe care îl impune regentul, adjectivul trebuie să se
acorde cu substantivul, cuvintele trebuie să fie aşezate în propoziţie într-o anumită ordine etc.
Uneori, moderatorii şi prezentatorii de la televiziune sau de la radio nu sunt atenţi la felul cum îşi
construiesc propoziţiile şi frazele şi, de aceea, se produc discontinuităţi sintactice în enunţurile lor.
Acest tip de greşeală sintactică este numită anacolut. În exemplele din chenarul de mai sus,
anacolutul s-a produs pentru că substantivele şi pronumele cu funcţie de complement nu au fost
puse în cazul corect.
 
corect:

pe mine, de exemplu, mă pune CNA-ul să vă întreb dacă aveţi probe

domnului Boc îi mai dau o misiune în seara asta
un om simplu, care nu are nicio putere, căruia îi e frică

 
 “creator modă”
 
patron agenţie de turism
comerciant motociclete
 
De ce nu e corect?
Marcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte se realizează în diverse moduri: prin intermediul
cazului (cărţile colegului) sau al prepoziţiilor (cartea de poveşti), prin acord (explicaţii ale
oamenilor acelora) etc. Simpla alăturare a unor substantive în nominativ poate duce uneori la
formulări ambigue şi constituie o greşeală care trebuie evitată.
 
Corect ar fi fost:
patronul agenţie de turism
comerciant de motociclete
 
 
Topica
(parte a sintaxei care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază)
 
Ordinea cuvintelor
 
Enunţuri întâlnite:

Această doamnă n-avea procese prea multe penale.

S-a produs un accident grav feroviar.

 
Corect ar fi fost să se spună:

Această doamnă n-avea procese penale prea multe.

S-a produs un accident feroviar grav.

 
 
“poate ne mai vedem”
 
greşit:
Poate mai ne vedem.
Mai vă putem spune.
  
De ce nu e corect?
Adverbul mai are topică fixă faţă de verb, stând imediat înaintea acestuia (îl mai văd) sau între
auxiliar şi verbul de conjugat (am mai văzut). Dacă mai există alte elemente care stau de regulă
lângă verb, de exemplu, pronume personale sau reflexive neaccentuate în cazul acuzativ (ne
vedem mâine) sau în dativ (îmi este foame) ori negaţia nu (nu vine), adverbul mai intervine între
aceste elemente şi verb ocupând poziţia cea mai apropiată de verb (ne mai vedem mâine, îmi mai
este foame, nu mai vine).
 
corect:
Poate ne mai vedem.
Vă mai putem spune.
 
 
Alte greşeli:
Mai mă scoate din minţi.
Eu nu mai îmi pot permite.
Mai ne trebuie bani şi pentru chirie.
Mai ţi-aduci aminte?
Să nu mai se facă risipă.
Sper să nu mai se întâmple nimănui.
 
corect:
Mă mai scoate din minţi.
Eu nu îmi mai pot permite.
Ne mai trebuie bani şi pentru chirie.
Îţi mai aduci aminte?
Să nu se mai facă risipă.
Sper să nu se mai întâmple nimănui.

    Lecţia 10
                                      Lexic şi semantică
                                           Pleonasmul
Pleonasmul constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii ale căror înţelesuri
se suprapun.

greşit Îl manevrează nişte copii tineri care ştiu să umble la computer.

corect Îl manevrează nişte copii care ştiu să umble la computer.
 
greşit Grăbiţi-vă repede!
corect Grăbiţi-vă! sau Veniţi repede!
 

vernisaj şi deschidere de expoziţie

De ce nu e corect?
Cuvântul deschidere repetă fără rost înţelesul substantivului vernisaj. În DEX, vernisaj înseamnă
“deschidere oficială, inaugurare a unei expoziţii de artă”.
Ar fi trebuit să se spună:

vernisaj (de galerie) sau deschidere de expoziţie

 
Alte greşeli:

cu marile metropole europene

De ce nu e corect?
Metropolă este “nume dat marilor oraşe ale lumii (de obicei capitale de state)”, după cum aflăm
din Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX). Deci alăturarea marile metropole conţine o
repetiţie inutilă, adică marile oraşe mari sau marile mari oraşe!
Ar fi trebuit să se spună:

            cu metropolele europene

sau     cu marile oraşe europene

 
Alt tip de pleonasm:

mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că poate fi posibil

 
De ce nu e corect?
Verbul poate înseamnă este posibil.
Atenţie la cuvintele formate cu sufixul –bil, care arată posibilitatea: băubil “care poate fi băut”,
respirabil “care poate fi respirat”, sancţionabil “care poate fi sancţionat, pedepsit” etc.! Acestea nu
trebuie folosite pe lângă verbul a putea.
Ar fi trebuit să se spună:

          mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că este posibil

sau    mult mai devreme decât ar fi crezut cineva că se poate

 
Un alt tip de pleonasm:

Reprezintă un procent de până la 25 la sută.

  
De ce nu e corect?
În structura cuvântului procent pot fi identificate prepoziţia latinească pro, care înseamnă
“pentru”, şi numeralul cent(um), care înseamnă “o sută”. Aşadar, repetarea sensului “sută” (o dată
prin –cent, în procent, şi a doua oară, ca sută) constituie o greşeală, un pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:

            Reprezintă până la 25 de procente

sau     Reprezintă pnă la 25 la sută
  

A găsit poşeta abandonată, dar  însă era goală.

                                                                 
De ce nu e corect?
Conjuncţiile dar şi însă au acelaşi sens (ambele sunt adversative). Alăturarea lor constituie un
pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:

          A găsit poşeta abandonată, dar era goală.

sau    A găsit poşeta abandonată, însă era goală.
  

Din nou revenim la muzica populară românească.

 
  De ce nu e corect?
Locuţiunea adverbială din nou şi prefixul re- au acelaşi sens, conţin ideea de repetare. Prin
urmare, asocierea lor este greşită, constituind un pleonasm.
Ar fi trebuit să se spună:

                  Revenim la muzica populară românească.

sau          Ascultăm din nou muzică populară românească.
  

Mai reluăm o dată unde să se adreseze

 
De ce nu e corect?
În acest enunţ, ideea de repetiţie este exprimată de trei ori: prin averbul mai, prin verb (din cauza
prefixului re-) şi prin numeralul adverbial o dată.
Ar fi suficient să se spună:

           Reluăm unde să se adreseze

sau     Spunem încă o dată unde să se adreseze

 
 
Mărul face pere
Contradicţia în ceea ce se adaugă
 
După cum mărul nu poate face decât mere, în realitate (nu în poveşti!), tot aşa după anumite
cuvinte nu putem rosti sau scrie orice. Dacă spunem bicicletă cu trei roţi, ziar săptămânal,
comitem greşeala numită contradicţie în ceea ce se adaugă, pentru că o bicicletă nu poate avea
decât două roţi (tricicleta are trei), iar un ziar apare în fiecare zi, nu o dată pe săptămână.
  

Femeia a adormit două ore.

 
De ce nu e corect?
Propoziţia conţine o contradicţie, pentru că nu putem adormi două ore, ci doar dormi două ore.
Putem adormi mai greu sau mai uşor, putem să ne chinuim să adormim timp de două ore, dar nu
putem adormi două ore.
Ar trebui să se spună:

Femeia a dormit două ore.

  

Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de tranzit pentru perioade mai lungi, scurte sau
definitive pentru multe familii venite din provincie. 
 
De ce nu e corect?
Zona de transit este o zonă pe unde se trece, se stă mai mult sau mai puţin şi de unde apoi se
pleacă. Este lipsit de logică să spunem că zonele de transit sunt pentru perioade “definitive”.
Ar trebui să se spună:

Oraşele mari nu sunt doar reşedinţe, ci şi zone de transit, pentru perioade mai lungi sau mai scurte,
pentru multe familii venite din provincie. Unele familii pot rămâne definitiv aici.
 
Ce înseamnă orar?
Paronimia
 
Cuvintele orar şi oral seamănă ca formă dar au un înţeles diferit. Asemenea cuvinte se numesc
paronime. Pentru a nu greşi folosind un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă, trebuie să
învăţăm ce înseamnă fiecare şi cum se scrie.
Să modifice intervalul oral al grevei…
 
De ce nu e corect?
Adjectivul oral înseamnă, pe scurt, “bucal”, “verbal”, adică are legătură cu gura şi cu vorbirea.
Spunem medicament oral, care se înghite (nu se injectează), şi probă orală, când suntem ascultaţi
(când dăm un test, un extemporal, o teză). În propoziţia de mai sus, adjectival oral este folosit
greşit, pentru că nu se potriveşte ca sens cu substantivul interval, care se referă aici la timp.
Ar trebui să se spună:

Să modifice intervalul orar al grevei…

  

persoană originală din Republica Moldova

 
De ce nu e corect?
Cuvântul original este confundat aici cu originar, cu care seamănă ca formă. Original înseamnă
“ieşit din comun”, “autentic”, iar originar are sensul “care este de loc din…”. Putem spune pictură
originală, scriitor original sau marfă originală din China, dar nu persoană originală din Republica
Moldova.
 Ar trebui să se spună:

persoană originară din Republica Moldova

 Necunoaşterea formei corecte a cuvintelor

Indentitatea cremwurştilor
 
preşedenţie
poliomelită
indentificare
                                                         cremwurşti
                                                        repercursiune
                                                        decongestionare
                                                       cazino
 
Care este forma corectă a acestor cuvinte?
DOOM/2005

Este corect preşedinţie, nu preşedenţie. Substantivul preşedinţie vine de la preşedinte, cu „i”, nu de la

preşedinte, cu „e”.
 
Este corect poliomielită, nu poliomelită. Numele bolii respective conţine silabele „mi-e-„, ca şi în
limba franceză, de unde limba noastră l-a împrumutat. Multe alte afecţiuni, mai puţin cunoscute nouă,
conţin segmentul –mielită: encefalomielită, leucomielită, osteomielită etc.
 

Este corect identificare, nu indentificare. Prima silabă a cuvintelor identic, identificare, a identifica,
identitate este „i”, nu „in”. Exemplu: buletin de identitate nu buletin de indentitate.
 

Este corect repercusiune, nu repercursiune. Substantivul repercusiune, care înseamnă “urmare, efect,
consecină`”, a fost împrumutat în limba noastră cu această formă, deci cu silaba “cu”. În franceză,
cuvântul are forma répercussion, în italiană, ripercussione, iar, în latină, repercussion.

Este corect crenvurşti, nu cremwurşti. Cuvântul german Krenwürstchen, care a fost împrumutat de
limba romană sub forma de crenvurst, conţine consoana “n” în prima silabă iar litera “w” a fost
adaptată în limba română ca “v”.
 

Este corect descongestionare, nu decongestionare. Cuvânul a descongestiona este format din prefixul
“des-“ şi verbul (a) congestiona.
 

Este corect cazinou, nu casino. Forma corectă a cuvântului în limba română este cu “- ou”, nu cu “- o”,
aşa cum se întâmplă şi cu alte substantive: bibelou, birou, cargou, depou, lingou, tangou etc. Formele
embargo, indigo sunt însă corecte.
 
Cuvinte “mai frumoase” folosite nepotrivit
Am servit o prăjiturică într-o locaţie funny
 
“locaţie”

Pădurea Snagov: Ora 15: Altă locaţie, aceeaşi poveste:

 
De ce nu e corect?
În limba română, cuvântul locaţie (DEX), înseamnă:
- închiriere, chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporar;
- contract prin care una dintre părţi se obligă să procure şi să asigure celeilalte părţi folosinţa unui
lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. În noul DEX (2007), este
înregistrat şi sensul “un loc anume, precis determinat”, apărut ca urmare a influenţei limbii
engleze. Folosirea excesivă şi inadecvată a substantivului locaţie este însă nerecomandabilă.
Ar fi trebuit să se spună:

Pădurea Snagov: Ora 15: Alt loc, aceeaşi poveste:

  
“a servi”

Odată ajunşi aici, puteţi servi masa chiar şi la restaurant.

 
De ce nu e corect?
Verbul a servi (DEX), se referă la mâncare – a pune, a aduce la masă mâncare, băutură, a prezenta
cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva, a da să mănânce. Din propoziţia de mai
sus se înţelege că persoana respectivă poate face pe chelnerul la restaurant, aducând mâncăruri şi
băuturi clienţilor. Există diferenţă între a servi şi a se servi.
Ar fi trebuit să se spună:

               Odată ajunşi aici, puteţi lua masa chiar şi la restaurant.

Sau        Odată ajunşi aici, puteţi mânca chiar şi la restaurant.

 
“conflict insolvabil”

conflict insolvabil

De ce nu e corect?
Sensul adjectivului insolvabil, după cum apare în DEX, este “care nu este solvabil, care nu-şi
poate plăti datoriile, care se află în situaţia de insolvabilitate; nesolvabil, falit”. Acest sens nu se
potriveşte însă cu substantivul conflict.
Ar trebui să se aleagă una din următoarele variante:

conflict insolubil
conflict imposibil de rezolvat
conflict imposibil de soluţionat
conflict ireconciliabil

 
Să fii clovn e un job funny?
Unele persoane preferă să folosească cuvinte din limba engleză în locul celor româneşti, care li
se par, probabil, prea obişnuite.

Veţi prelua conducerea, nu numai la job, ci şi în familie.

 În limba română este recomandat să se spună:
          Veţi prelua conducerea, nu numai la serviciu, ci şi în familie.
sau    Veţi prelua conducerea, nu numai la slujbă, ci şi în familie.

 
Exemple cu astfel de cuvinte:
 Trendul va fi avantajos.                                   
Cântă apoi un band.                                       
Au făcut un live.
Asta mi se pare foarte fanny.
Vă duceţi probabil şi la shopping.
Are un business important.
Expresii stâlcite
Plouă cu lopata
 
Expresii precum a ploua cu găleata, a se termina în coadă de peşte, a trage mâţa de coadă, a tăia
frunză la câini au o structură fixă. Nu putem spune decât cel mult în glumă: plouă cu lopata,
povestea s-a terminat în coadă de vacă, Maria trage mătura de coadă, Ion taie frunză la pisici.
Dacă nu intenţionăm să glumim, atunci trebuie să folosim aceste expresii aşa cum sunt date în
dicţionare.

Se bazează pe informaţii noi, care ar fi apărut la iveală în ultimile luni.

 
De ce nu e corect?
Expresia corectă, aşa cum apare în dicţionare, este a ieşi la iveală, nu a apărea la iveală.
Ar trebui să se spună:

           Se bazează pe informaţii noi, care ar fi ieşit la iveală în ultimile luni.

sau     Se bazează pe informaţii noi, care ar fi apărut în ultimile luni.

Mânăstrea Neamţ ocupă un rol cu totul deosebit.

 
De ce nu e corect?
Expresia corectă este a juca un rol, nu a ocupa un rol. Există şi expresia a ocupa un loc.
Suprapunerea acestor două construcţii poartă numele de contminare.
Ar trebui să se spună:

            Mânăstrea Neamţ  joacă un rol cu totul deosebit.

sau      Mânăstrea Neamţ ocupă un loc cu totul deosebit.

Au declarat că nici nu se pune vorba de o răpire.

 
De ce nu e corect?
Şi în acest caz, s-a făcut o contaminare: nu poate fi vorba de…şi nu se pune problema.
 Ar trebui să se spună:

             Au declarat că nici nu poate fi vorba de o răpire.

sau       Au declarat că nici nu se pune problema de o răpire.

 
                                      din cauza – datorită
 

A fost avansat la “excepţional” din cauza unor astfel de rezultate.

A fost foarte mult înrăutăţită situaţia datorită alunecărilor de teren.

 
De ce nu e corect?
Prepoziţia datorită introduce o cauză pozitivă, iar locuţiunea din cauză, o cauză negtivă.
Ar trebui să se spună:

A fost avansat la “excepţional” datorită unor astfel de rezultate.

A fost foarte mult înrăutăţită situaţia din cauza alunecărilor de teren.