Ghid de exprimare corectă

Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Greșit Corect Explicații
băiatul a cărui carte
fata a cărei carte
băiatul ale cărui cărți
fata ale cărei cărți
băieții a căror carte
fetele a căror carte
băieții ale căror cărți Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”.
fetele ale căror cărți Totuși, există o regulă simplă, numită „acordul în
băiatul al cărui carte
cruce”: al/a/ai/ale se acordă cu obiectul
fata a cărui carte etc.
băiatul al cărui câine (carte/cărți/câine/câini), iar cărui/cărei/căror se acordă
fata al cărei câine cu posesorul (băiatul/fata/băieții/fetele).
băiatul ai cărui câini
fata ai cărei câini
băieții al căror câine
fetele al căror câine
băieții ai căror câini
fetele ai căror câini
Paronimele pot produce adesea confuzii! Întrucât e
fumător învederat fumător inveterat
vorba de fumător înrăit și de adevăr evident, exprimarea
adevăr inveterat adevăr învederat
corectă e cea indicată de ghid.
Masculin
eu însumi
tu însuți
el însuși
noi înșine
voi înșivă
ei înșiși
eu însuși etc. Pronume de întărire - vezi DEX.
Feminin
eu însămi
tu însăți
ea însăși
noi însene
voi însevă
ele înseși (însele)
cartea care am citit-o cartea pe care am citit-o În toate cazurile avem de-a face cu propoziții
omul care l-am întrebat omul pe care l-am întrebat subordonate atributive. În primele două, pe care este
complement direct, ca și cartea, omul la care se referă,
cartea care mi-a plăcut adică în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de
omul care mi-a răspuns prepoziția pe.

Mă doare apendicita.
Mă doare amigdalita.
Codri înverziți sunt
frumoși.
Pantaloni albaștri s-au rupt. Pantalonii albaștri s-au
Am discutat despre niște
parametrii importanți.
Parametri cei mai
importanți au fost discutați. Parametrii cei mai
copii se joacă
cobaiii sunt rozătoare
cea mai bine plătită
doctoriță
îmi place de cineva
preț scump
sticlă de un kilogram
ora una
ora doi
În ultimele două cazuri, care este subiect, ca și
substantivele la care se referă, deci este la nominativ, de
aceea nu este nevoie de prepoziția pe. Cartea care am
citit-o este o contaminare între cele două construcții și
este incorectă.
Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt părți ale
corpului, deci nu au cum să doară. Totuși, construcția
mă doare apendicita nu e așa de greșită cum pare. Se
Mă doare apendicele. spune mă supără/necăjește/sâcâie etc. o boală, mă face
Mă dor amigdalele. să sufăr o boală, iar de aici la mă doare o boală, nu e
decât un mic pas… La fel, se poate spune apendicita îmi
provoacă dureri, deci, altfel spus, boala nu doare, dar
dă durere.
Codrii înverziți sunt
frumoși. Substantivele masculine au, la forma de plural articulat
Înverziții codri freamătă. cu articol hotărât, doi i (sau trei, în cazul cuvintelor ca
uliii, vizitiii, copiii). Când există un adjectiv antepus
rupt. substantivului, el preia accentul: codrii înverziți, dar
Am discutat despre niște înverziții codri. În sintagma niște parametri importanți,
parametri importanți. articolul este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se
scriu cu un singur i.
importanți au fost discutați.
un copil În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a
doi copii substantivelor masculine se formează prin adăugarea
copiii se joacă articolului hotărât -i la forma nearticulată. Substantivele
care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capătă încă unul
un cobai în forma articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele
doi cobai care au un singur i la plural (oameni, cobai) vor avea doi
cobaii sunt rozătoare i în forma articulată (oamenii, cobaii).
Formarea superlativului cu expresia cel mai se referă, în
acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul plătită.
Doctorița nu este cea mai plătită, ci cea plătită cel mai
bine. Și, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz,
cel mai bine plătită
superlativul se formează implicit cu cel pus la masculin.
doctoriță
Se vede mai ușor forma corectă inversând topica:
Doctorița cel mai bine plătită, nu Doctorița *cea mai
bine plătită.
Cineva este subiect gramatical (cineva îmi place), deci
îmi place cineva
trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziția de.
Un produs este scump atunci când prețul său este mare.
preț mare
Preț scump este o struțo-cămilă.
Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de un
litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme, iar
dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cântări
sticlă de un litru numai 920 de grame! Deci sticlă de un kilogram este
restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabilă doar în
cazul unor anumite lichide cu densitatea apropiată de
1kg / litru – apă, bere etc.
ora unu Ora unu/douăzeci și unu, deci numerale masculine pe
ora două lângă un substantiv feminin, constituie excepții,
 explicabile prin faptul că moștenesc forma inițială a
felului cum era exprimat timpul, un ceas după miezul
zilei/nopții, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin rostire
prescurtată, unu (e ceasul unu sau, simplu, e unu). Apoi,
forma de masculin, deja impusă, s-a păstrat și pe lângă
ora doisprezece ora douăsprezece
femininul oră: ora unu. În schimb, în cazurile ora
ora douăzeci și una ora douăzeci și unu
două/douăsprezece/douăzeci și două, s-a impus forma
ora douăzeci și doi ora douăzeci și două
de feminin, care este și cea de neutru plural: două
ceasuri după miezul zilei/nopții, de unde ceasurile sau
ceasul două, apoi ora două etc. Este de neînțeles cum
cineva poate rosti ora doisprezece, atâta timp cât nu va
spune niciodată ora doi!
Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi mai multor
Am luat un pix de la ei și li persoane, corect este ...li l-am dat.... Totuși, aceasta este
Am luat un pix de la ei și i l-am dat înapoi. una din situațiile când ambele construcții sunt de evitat.
l-am dat înapoi. Am luat un pix de la ei și l- Un motiv este eufonia. Apoi, dacă ar fi vorba de un
am dat înapoi (lor). obiect feminin, construcția s-ar schimba: am luat o
minge de la ei și le-am dat-o înapoi.
După datorită se folosește dativul. Articolul posesiv a
... datorită publicului și a ... datorită publicului și
(al, ai, ale) este specific genitivului, deci nu are ce căuta
încurajărilor acestuia... încurajărilor acestuia...
aici.
Multe din marile
Era crispat și zâmbea Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat, întâmplător”,
descoperiri au fost făcute
fortuit. nu „forțat”.
fortuit.
Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen,
cartea anului acesta cartea anului acestuia
număr și caz cu substantivul determinat.
Adjectivele care la origine sunt comparative și
superlative: exterior, interior, superior, inferior, optim,
excelent sau cele care exprimă, prin sensul lor,
superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu formează
condițiile cele mai optime condițiile optime
grade de comparație.
o listă foarte completă o listă completă
De asemenea nu formează grade de comparație nici
adjectivele care exprimă o însușire absolută: pozitiv,
negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu,
prim etc.
Din cauza la vremea urâtă, Din cauza vremii urâte, n- Din cauza este o locuțiune prepozițională care cere
n-am mai mers la munte. am mai mers la munte. întotdeauna cazul genitiv.
Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt
complemente indirecte. Ele răspund la întrebarea „cui i-
Le-am mulțumit celor care am mulțumit?” (celor etc.), nu la întrebarea „la cine i-
m-au ajutat. am mulțumit?” (la cei etc.). Acest gen de complement
I-am mulțumit unuia dintre indirect stă întotdeauna în cazul dativ (celui etc.).
Le-am mulțumim la cei
cei care m-au ajutat. Varianta la cei nu este propriu-zis o greșeală, ci mai
care m-au ajutat.
Le-am mulțumit la trei curând un stil de vorbire neîngrijită sau o formă
I-am mulțumit la unu dintre
dintre cei care m-au ajutat. populară.
cei care m-au ajutat.
Le-am mulțumit la Limba literară acceptă construcția cu prepoziția la
asemenea/astfel de oameni numai când complementul indirect este exprimat printr-
pentru ajutorul dat. un numeral invariabil (de exemplu trei) sau are ca
determinant un adjectiv invariabil (de exemplu
asemenea, astfel).
abrogarea legii adoptată abrogarea legii adoptate Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din
 participiul verbului a adopta, în acest caz), adjectivul se
acordă întotdeauna în gen, număr și caz cu substantivul
acum un an acum un an
pe care îl determină. Aici legii este în cazul genitiv, deci
și adoptate trebuie pus în cazul genitiv.
Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul
Ouălele sunt proaspete. Ouăle sunt proaspete.
substantivului ou, se adaugă articolul feminin –le la
Încondeierea ouălelor este Încondeierea ouălor este o
forma de nominativ plural: femei-femeile; cărți-cărțile;
o tradiție frumoasă. tradiție frumoasă.
ouă-ouăle.. Vezi și definiția cu paradigma expandată.
Solicitatorul întrunește o
sumă de calități, care îl
Solicitatorul întrunește un
recomandă pentru a fi Summum are sensul de gradul cel mai înalt, punct
summum de calități, care îl
angajat. maxim. Folosirea lui cu sensul de sumă, sumedenie este
recomandă pentru a fi
Scriitorul a ajuns la un greșită.
angajat.
summum al calităților
artistice greu de depășit.
Doamna Ionescu este o
Doamna Ionescu este un
filologă / politiciană /
filolog / politician /
doctoriță / președintă / Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în limba
doctor / președinte /
artistă / profesoară / română.
artist / profesor / muzician
muziciană / sculptoriță
/ sculptor renumit.
renumită.
Ameliorare înseamnă îmbunătățire, or durerea nu poate
un medicament pentru un medicament pentru
fi îmbunătățită. E corect, însă, ameliorarea stării de
ameliorarea durerii atenuarea durerii
sănătate.
Rata de promovabilitate s-ar interpreta ca „procentul de
rata de promovare la bac... însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca
rata de promovabilitate la
rata promovabilității la exprimare. Dar, promovabilitate înseamnă și „acțiunea,
bac...
bac... starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă
de construcție corectă.

Forme verbale
Greșit Corect Explicații
Verbul a crea, deși aparent se termină în -ea, nu este un
verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul
eu crez este -a, iar rădăcina este cre-. Pentru ușurință,
eu creez
tu crezi conjugați-l ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-: eu
tu creezi
el crează lucr-ez/cre-ez; tu lucr-ezi/cre-ezi; el lucr-ează/cre-ează
el creează
creerea/creearea/creiarea etc. Formele crezi sau crez, crează aparțin verbului a
crearea lumii
lumii crede: prima este pers. a II-a sing., indicativ prezent, iar
celelalte două, forme populare ale aceluiași verb: eu
crez, el/ea/ei/ele să crează.
Numai dacă infinitivul verbului se termină în -ia (a
eu creiez eu creez
întemeia, a încleia), atunci litera -i- apare și în formele
eu agreiez eu agreez
conjugate: eu întemeiez/încleiez..., eu
eu întemeez eu întemeiez
întemeiam/încleiam..., eu întemeiai/încleiai..., eu am
eu încleez eu încleiez
întemeiat/încleiat..., întemeind/încleind.
Infinitivul verbului este a plăcea, iar condițional-
mi-ar place mi-ar plăcea optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest
caz, ar) și cu infinitivul.
Fi cuminte! Fii cuminte!
Să fi punctual. Să fii punctual.
Să nu fi trist. Să nu fii trist.
Se folosește fii doar la imperativ afirmativ (fii cuminte)
Nu fii fraier! Nu fi fraier!
Să fi știut ce pierd, n-aș fi și la conjunctiv afirmativ sau negativ (să fii punctual /
Să fii știut ce pierd, n-aș fii
lipsit. lipsit. să nu fii trist). În toate celelalte situații, se folosește fi.
Aș fii mândru dacă aș lua Aș fi mândru dacă aș lua un
un premiu. premiu.
Promit că voi fii punctual. Promit că voi fi punctual.
În primul caz, verbul este la modul condițional-optativ,
care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv a
Aș venii și eu cu voi. Aș veni și eu cu voi.
verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv.
Cât am putut dormii! Cât am putut dormi!
Formele eu venii, eu dormii sunt valabile pentru
perfectul simplu.
Imperativul negativ, pers. a II-a sing., se formează cu
Nu fă asta. Nu face asta. infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci,
nu face.
Formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui a merita
nu se merită să aștepți nu merită să aștepți și a exista au apărut, probabil, prin contaminare cu
nu se există așa ceva nu există așa ceva construcțiile similare de tipul nu se obișnuiește, nu se
justifică, nu se face/cade, dar ele nu au nicio justificare.
Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, pers. a
Când am venit la tine, tu Când am venit la tine, tu II-a sing., se construiește cu terminația -seși, nu –sei
plecasei deja. plecaseși deja. (valabilă pentru pers. I sing.): plecaseși, plăcuseși,
merseseși, coborâseși, iubiseși.
Deși au o etimologie comună, verbele a investi („a
cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită
A fost investit în funcția A fost învestit în funcția de
afacere”) și a învesti („a acorda cuiva în mod oficial un
de ... ...
drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat
A învestit mult în afacere. A investit mult în afacere.
diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le
diferenția și formal, prin adoptarea formei învesti.
Când -ți apare ca desinență pentru indicarea pers. a II-a
plural a verbelor, se scrie, desigur, lipit de verb: voi
cereți, voi trageți. Dar se scrie despărțit prin cratimă de
Să cere-ți voie înainte să Să cereți voie înainte să
un verb la imperativ, când -ți este forma prescurtată a
plecați. plecați.
pronumelui îți, forma de dativ a lui tu, care în astfel de
Nu trage-ți! Nu trageți!
construcții are rol de pronume posesiv, înlocuind sau
Cereți drepturile tale. Cere-ți drepturile tale.
doar întărind pronumele posesiv propriu-zis: cere-ți
Trageți pătura (pe tine). Trage-ți pătura (pe tine).
drepturile = cere drepturile tale; trage-ți pătura =
trage pătura (ta) pe corpul tău; pune-ți pălăria pe cap
= pune pălăria (ta) pe capul tău.
eu crap (de râs, de ciudă). eu crăp (de râs, de ciudă).
Formele corecte sunt stabilite de comisiile Academiei
tu crapi (de râs, de ciudă). tu crăpi (de râs, de ciudă).
Române abilitate să instituie normele ortografice. Forma
el se înșeală el se înșală
înșale există doar pentru sensul învechit „a pune șaua
vrea să (te) înșale vrea să (te) înșele
pe...” (astăzi verbul folosit pentru aceasta nu mai este a
el/ea se așează el/ea se așază
înșela, ci a înșeua).
să aibe parte să aibă parte
De ce te râzi? De ce râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
a avansa înainte a avansa A avansa înseamnă a înainta.
De-te la o parte Dă-te la o parte. De, dădeți, ca forme de imperativ ale verbului a se da,
Dădeți-vă jos. Dați-vă jos. sunt variante învechite, populare, incorecte.

Ce-s cu cărțile astea pe
masă?
Ce sunt cu cărțile astea pe
masă?
mă risc să dau un
pronostic...
te riști să-l înfrunți pe șef?
Folosirea corectă a unor adverbe și prepoziții. Alte devieri ortografice.
Expresii
Greșit
Eu am decât trei picioare.
Mai lipsește decât Mihai.
Am decât 10000 lei.
Ne-am văzut doar odată în
ultimul an.
A fost o dată ca niciodată...
O dată cu Ana, a venit și
Barbu.
Era vesel și o dată s-a
întristat.
Numai știu ce să cred.
Nu mai tu știi ce s-a
întâmplat.
Plouă în continuu.
România este încontinuu
progres.
ascultă muzică la
maxim/minim
maxim de profit cu un
Folosirea verbului -i (formă abreviată și modificată a lui
Ce-i cu cărțile astea pe
este/e) la plural nu are legătură cu faptul că vorbim
masă?
despre mai multe cărți, deoarece este vorba de o formă
Ce este cu cărțile astea pe
impersonală, fixă: ce-i cu cărțile astea/cartea asta sau
masă?
pantoful ăsta/pantofii ăștia pe masă? Ce-i cu tine?
Chiar dacă unele dicționare menționează că a risca este
risc să dau un pronostic...
și reflexiv, aceste forme sunt învechite și
riști să-l înfrunți pe șef?
nerecomandate.
Corect Explicații
Eu am numai trei picioare. Ca adverbe restrictive, în construcții afirmative se
Mai lipsește doar Mihai. folosesc numai sau doar, iar în construcții negative se
Nu am decât 10000 lei. folosește decât.
Ne-am văzut doar o dată în
ultimul an. O dată este o construcție formată din numeralul o (una)
A fost odată ca niciodată... și substantivul dată („caz, ocazie, situație în care se
(cândva) petrece ceva”) și indică o enumerare (o dată, de două
Odată cu Ana, a venit și ori). Odată este adverb, având mai mult sensuri:
Barbu. (concomitent) „cândva”, „concomitent”. Vezi și definițiile pentru dată,
Era vesel și odată s-a odată.
întristat. (deodată)
Se face confuzie între două situații foarte diferite, între
cuvântul numai și un grupaj relativ aleatoriu, ocazional,
nu mai. Numai este un adverb cu funcție de delimitare,
cu același sens ca doar: numai/doar el a fost invitat (nu
și alții); voi sta numai/doar o oră (nu mai multe). În
Nu mai știu ce să cred.
sintagma nu mai, cele două componente își păstrează
Numai tu știi ce s-a
autonomia, nu fiind o simplă negație, iar mai, un
întâmplat.
element de cu totul altă natură, care, aici, indică
încetarea acțiunii exprimate de verb: mai știu = încă
știu, continui să știu; nu mai știu = am încetat (deja) să
știu. Deci, față de simpla negație nu știu, mai aduce
precizarea, nuanțarea că înainte am știut.
Încontinuu/incontinuu este adverb (echivalent cu mereu,
întruna, neîntrerupt), ușor de recunoscut, deoarece
Plouă încontinuu determină un verb. Construcția în continuu apare atunci
(incontinuu). când continuu e adjectiv, deci determină un substantiv.
România este în continuu Funcția de adjectiv este confirmată și de caracterul
progres. flexibil al cuvântului – în continuu progres; în continuă
dezvoltare –, dar și de mobilitatea sintactică: în
continuu progres/în progres continuu.
ascultă muzică (dată/emisă) La maximum/minimum sunt locuțiuni adverbiale,
la maximum/minimum compuse din prepoziția la plus substantivele
maximum de profit cu un maximum/minimum, și determină verbe: s-a enervat la
 maximum; a redus la minimum cheltuielile. Ca
substantive, ele pot apărea și în alte contexte – Moneda
euro a ajuns la maximumul istoric...; este necesar un
minimum efort minim efort minimum de efort... Ca adjective, aceste cuvinte au
formele maxim/minim și determină diferite substantive,
putând suferi și modificări flexionare: valoare maximă,
eforturi minime.
Deși marcat ca impropriu, sensul de pe al prepoziției
după este recunoscut de DEX ca fiind acceptabil, ceea
cartea după noptieră cartea de pe noptieră
ce ni se pare o eroare (vezi după, sensul I.5). După cu
sensul de pe este un regionalism nerecomandabil.
Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil prezența
Până număr la trei să Până număr până la trei să
primului până determină ezitarea de a-l repeta, dar este
plecați de-aici! plecați de-aici!
necesar și cel de-al doilea.
În chirie se folosește exact ca în locație: cu „a da” și „a
lua” (a oferi sau a accepta o locuință contra unei chirii),
Stau în chirie pe Calea Stau cu chirie pe Calea
dar nu și cu „a sta”. Până la urmă, corectitudinea o dă
Moșilor. Moșilor.
uzul, dar până la încetățenirea sintagmei considerăm
necesar să semnalăm folosirea greșită a limbii.
Titlul Suflete moarte se
referă la faptul că moșierii
Titlul Suflete moarte se ruși plăteau impozit pentru
Verbul a se referi este reflexiv și cere întotdeauna
referă că moșierii ruși șerbi care muriseră.
prepoziția la. Este incorectă tendința de a-l folosi cu
plăteau impozit pentru șerbi Titlul Suflete moarte se
sensul vreau să spun că / vrea să spună că / adică.
care muriseră. referă la impozitul pe care
moșierii ruși îl plăteau
pentru șerbi care muriseră.
Există multe argumente pro și contra trecerii, în 1993,
de la ortografia sînt la ortografia sunt (ca și a revenirii la
eu/ei/ele sînt/sânt eu/ei/ele sunt
folosirea lui â), dar normele curente impun forma sunt.
Forma sânt este greșită oricum!
ânger înger La începutul și la sfârșitul cuvintelor se folosește numai
a hotărâ a hotărî î, ca și în cuvintele formate cu prefix, dacă î este prima
reântregire reîntregire literă din rădăcină (reînnoire, neîntors). Deci, participiul
hotărît hotărât și gerunziul verbelor nu fac excepție: coborât-coborând
hotărînd hotărând etc.
intreprinde, întreprinde,
Toate cuvintele din această familie se scriu (și se
intreprindere, întreprindere,
pronunță) doar cu î, nu cu i.
intreprinzător... întreprinzător...
a înpodobi a împodobi Înainte de -b- sau -p-, în cuvintele românești, apare
a înproșca a împroșca consoana -m-, nu -n.- Fac excepție cuvintele compuse
a se înbuiba a se îmbuiba (sânpetru, nonprofit) și cuvintele adoptate în română în
a înbiba a îmbiba forma originală (hornpipe, Istanbul).
În general, în limba română prefixele se scriu lipite de
anti-drog antidrog cuvântul care le urmează și nu se despart prin cratimă.
ne-respectuos nerespectuos Numai în cazul derivărilor ocazionale, neconsacrate de
răs-poimâine răspoimâine dicționare, se despart prin cratimă: anti-prezidențial,
anti-Ionescu, anti-orice etc.
Liniște! Să nu se audă Liniște! Să se audă musca! În primul caz, se cere să fie atât de liniște, încât să se
musca! Liniște! Să nu se audă nici audă bâzâitul unei muște; în al doilea, cererea e și mai
musca! categorică, să fie atât de liniște, încât să nu se audă

a da sfoară în țară
câine sur la vânătoare
absolut nici un zgomot.
Confuzie ușor de înțeles între sfară/șfară („fum”) și
sfoară, cu atât mai mult cu cât primul aproape a ieșit din
uz. Expresia are la bază un vechi procedeu de
comunicare la distanță, prin aprinderea unor focuri, mai
a da sfară/șfară în țară
precis, inițial, a da sfară în țară însemna a semnala
ceva cu ajutorul fumului, de la un post de strajă, la
altul. De aici, evoluția la a răspândi o veste, sensul
actual.
Expresia are sensul: „ineficient, inutil, inadecvat,
câine surd la vânătoare nepotrivit, nelalocul lui”, iar culoarea (sur) nu are niciun
efect asupra performanțelor câinelui la vânătoare...

Niciun sau nici un?

Corect Greșit Comentarii
N-are niciun chef să facă ce N-are nici un chef să facă Niciun este adjectiv pronominal negativ, care, conform
i se cere. ce i se cere. DOOM2, se scrie într-un singur cuvânt.
Nu e nici naiv și nici un om Nu e nici naiv și niciun om
Nici este adverb, iar un articol.
neștiutor. neștiutor.
Mă confundați, eu nu am
Mă confundați, eu nu am
nici un frate, nici mai Nici este conjuncție, iar un numeral.
niciun frate, nici mai mulți.
mulți.
Niciunul este pronume negativ, scris într-un cuvânt,
N-a venit niciunul. N-a venit nici unul.
conform DOOM2.
Nu-mi place nici unul, nici Nu-mi place niciunul, nici
Nici este conjuncție, iar unul este pronume nehotărât.
celălalt. celălalt.
Posibilitatea intercalării adverbului măcar între nici și
N-are nici (măcar) un
un este un test util pentru a scrie separat cele două
prieten.
cuvinte.

Forme de plural greșite

Cuvântul Plural corect Plural greșit Comentarii
până la adânci până la adânci Adânci este la plural, deci și bătrâneți
bătrânețe
bătrâneți bătrânețe trebuie pus la plural.
colonel colonei coloneli
drajeu drajeuri drajee
festival festivaluri festivale
ingredient ingrediente ingredienți
jantă jante jenți/genți
laser lasere laseri Laseri este o formă acceptată de DN.
Mingii este pluralul lui mingie, care este
minge mingi mingii acceptat de DEX 2009, dar nu și de DOOM
2.
... la toate Folosim pluralul nivele numai pentru nivelul
nivel ... la toate nivelele ...
nivelurile ... ca instrument (sensul 2 din DEX '98).
 Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al
doilea i este articolul hotărât. Dar noștri este
nostru munții noștri munții noștrii
adjectiv posesiv și nu se articulează
niciodată.
Orarii este pluralul lui orariu care este o
orar orare orarii formă rară a cuvântului orar, atestată numai
de DLRM.
reactor reactoare reactori Reactori este o formă acceptată de DN.
suport suporturi suporți Suporți este o formă acceptată de DN.
ultimele (feminin
ultim ultimile
plural articulat)

Flexionarea cuvintelor compuse

Se poate observa că avem următoarele categorii de cuvinte:

 Cuvinte la care se flexionează ambii termeni:

o flexiune completă a termenilor: albastru-azuriu adj. m., pl. albaștri-azurii, art. albaștrii-azuriii,
f. albastră-azurie, pl. albastre-azurii;
o flexiune completă a primului termen și parțială (doar forme nearticulate) pentru ultimul termen:
broască-țestoasă s.f., art. broasca-țestoasă, g.-d. art. broaștei-țestoase, pl. broaște-țestoase, art.
broaștele-țestoase;
o flexiune parțială a primului termen (doar forme nearticulate) și completă pentru ultimul termen:
făt-logofăt s.m., art. făt-logofătul, g.-d. art. făt-logofătului, pl. feți-logofeți, art. feți-logofeții;
o flexiuni parțiale ale ambilor termeni, doar forme articulate pentru primul și doar forme
nearticulate pentru ultimul: rotunda-puturoasă s.f. art., g.-d. art. rotundei-puturoase;
 Cuvinte la care se flexionează numai primul termen;
o flexiune completă: albastru-deschis adj. m., pl. albaștri-deschis, art. albaștrii-deschis, f.
albastră-deschis, pl. albastre-deschis;
o flexiune parțială, doar forme articulate: barba-caprei s.f. art., g.-d. art. bărbii-caprei;

Observație: De cele mai multe ori, formele articulate ale acestor cuvinte coincid cu formele nearticulate. De
exemplu, barba-caprei este și forma nearticulată a nominativ-acuzativului (Un ceai de barba-caprei), cât și
forma nearticulată a genitiv-dativului (Mirosul unei barba-caprei).

 Cuvinte la care se flexionează numai ultimul termen;

o flexiune completă: alb-albastru adj. m., pl. alb-albaștri, art. alb-albaștrii, f. alb-albastră, pl. alb-
albastre; idem toate cuvintele formate prin prefixare;
o flexiune parțială, doar forme articulate: mai-marele s.m. art., g.-d. art. mai-marelui, pl. mai-
marii;
 Cuvinte invariabile.

Am folosit următoarele prescurtări (pe lângă cele folosite de dicționar):

 flex. = flexiune completă;

 f.art. = numai forme articulate;
 f.neart = numai forme nearticulate;
 inv. = invariabil.
 

Legături rapide: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

ac-de-mare (pește) s.n. flex. inv.

acord-cadru s.n. flex. inv.
acul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
acul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Adormirea Maicii Domnului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
aducere aminte / aducere-aminte loc. s.f. flex. inv.
afro-asiatic adj. inv. flex.
agar-agar s.n. sg. inv. flex.
aide-mémoire s.n. (pl. aide-mémoire-uri) inv. flex.
Alba Iulia s. propriu f. f.art. inv.
alb-albastru adj. inv. flex.
alba-neagra (joc) s.f. art. sg. neart. albă-neagră
alb-argintiu adj. inv. flex.
albastru-azuriu adj. flex. flex.
albastru-deschis adj. flex. inv.
alb-gălbui adj. inv. flex.
alcalino-pământos (metal ~) adj. n. inv. flex.
alma mater (lat.) s.f. f.art. inv.
amor-propriu s.n. sg. flex. inv.
amper-oră s.m. flex. inv.
amper-spiră (înv.) s.m. flex. inv.
anemonă-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
anglo-american adj. inv. flex.
anglo-americanism s.n. inv. flex.
anglo-francez adj. inv. flex.
anglo-normand adj. inv. flex.
anglo-saxon adj. inv. flex.
an-lumină s.m. flex. inv.
Anul Nou (sărbătoare) s. propriu m. f.art. inv.
apă-albă (cataractă) s.f. flex. f.neart.
apă-grea (combinație de oxigen cu deuteriu) s.f. sg. flex. f.neart.
apă-neagră (glaucom) (pop.) s.f. flex. f.neart.
arbore-de-cacao (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cafea (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cauciuc (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-pâine (plantă) s.m. flex. inv.
arborele-vieții (tuia) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
argint-viu (mercur) (pop.) s.n. sg. flex. inv.
arici-de-mare (animal marin) s.m. flex. inv.
asiro-babilonian adj. inv. flex.
așa-numit adj. inv. flex.
așa-zis (pretins) adj. inv. flex.
ață-de-mare (plantă, pește) s.f. flex. inv.
austro-ungar adj. inv. flex.
automobil-capcană s.n. flex. inv.
Baba-Cloanța s. propriu f. f.art. inv.
neart. babă-oarbă,
baba-oarba (joc) s.f. art.
g.-d. art. babei-oarba
Baia Mare s. propriu f. g.-d. Băii Mari
balon-sondă s.n. flex. inv.
barba-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-împăratului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barbă-albastră (bărbat care schimbă nevestele) s.m. inv. inv.
bas-bariton s.m. f.neart. flex.
baș-aga s.f. inv. flex.
baș-boier s.m. inv. flex.
baș-bulucbaș s.m. inv. flex.
baș-caimacam s.m. inv. flex.
baș-ciohodar s.m. inv. flex.
băgare de seamă (atenție, observație) loc. s.f. flex. inv.
băgător de seamă loc. s. flex. inv.
bătaie de joc loc. s.f. flex. inv.
bele-arte (livr.) s.f. pl. inv. flex.
beri-beri s.n. sg. inv. flex.
bicicletă-tandem (rar) s.f. flex. inv.
big band (angl.) s.n. inv. flex.
Big Bang (angl.) s.n. sg. inv. flex.
Big Brother (angl.) s.m. sg. inv. flex.
bigi-bigi (înv.) s.n. sg. inv. flex.
bine-credincios (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-crescut (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-cunoscut (celebru) adj. inv. flex.
bine-venit (oportun) adj. inv. flex.
biv-vel-vornic s.m. inv. flex.
bloc-diagramă s.f. inv. flex.
bloc-turn s.n. flex. inv.
body building (angl.) s.n. sg. inv. flex.
boogie-woogie (angl.) s.n. (pl. boogie-woogie-uri) inv. flex.
bossa-nova (port.) s.f. inv. flex.
bou-de-apă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-baltă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
boul-Domnului (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-lui-Dumnezeu (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-popii (insectă) s.m. art. inv. inv.
box-office (angl.) s.n. sg. (art. box-office-ul) inv. flex.
brad-negru (molid) s.m. flex. f.neart.
brad-roșu (molid) s.m. flex. f.neart.
 bradul-ciumei (jneapăn) s.m. art. f.art. inv.
brain drain (angl.) s.n. sg. inv. flex.
brânca-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânca-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânza-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânză-n-sticlă (persoană zgârcită) s.m.f. inv. inv.
bric-à-brac (fr.) s.n. sg. inv. flex.
broasca-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
broască-țestoasă s.f. flex. f.neart.
bubă-neagră (dalac) s.f. flex. f.neart.
bube-dulci (herpes) s.f. pl. inv.
buhai-de-baltă (bâtlan) s.m. flex. inv.
buha-semănăturilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
buha-verzei (fluture) s.f. art. f.art. inv.
Buna Vestire (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Bunei Vestiri
bună-credință (onestitate) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-creștere (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-cuviință (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-dimineața (plantă) s.f. (neart. bună-dimineață) flex. f.neart.
bun-gust (simț estetic) s.n. sg. flex. inv.
bun-plac (arbitrar) s.n. sg. flex. inv.
bun-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
bun-rămas (adio) s.n. inv.
bun-simț (decență) s.n. sg. flex. inv.
burete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
burghezo-democratic adj. inv. flex.
burghezo-moșieresc adj. inv. flex.
burghezo-moșierime (înv.) s.f. inv. flex.
buricul-apei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
burtă-verde s.m.f. inv. inv.
busuioc-roșu (plantă) s.m. sg. flex. inv.
busuioc-sălbatic (plantă) s.m. sg. flex. inv.
cafe-bar s.n. inv. flex.
café-concert (fr.) s.n. sg. inv. flex.
café-frappé (fr.) s.n. (pl. café-frappé-uri) inv. flex.
cafegi-bașa s.m. pl. cafegi-bașa
caiet-program s.n. flex. inv.
caimacam-aga s.m. inv. flex.
ca-la-Breaza (dans) s.f. inv. inv.
calcio-vecchio (it.) s.n. inv.
cal-de-apă (libelulă) s.m. flex. inv.
cal-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
Calea-Lactee (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Laptelui (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Robilor (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
call-girl (angl.) s.f. inv. inv.
cal-putere s.m. flex. inv.
 cal-turtit (libelulă) s.m. flex. f.neart.
calul-dracului (libelulă) s.m. art. (pl. caii-dracului) f.art. inv.
calul-popii (libelulă) s.m. art. (pl. caii-popii) f.art. inv.
cap-de-cocoș (plantă) s.m. sg. flex. inv.
cap-de-mort (fluture) s.m. sg. flex. inv.
capră-de-munte (capră sălbatică) s.f. flex. inv.
capră-neagră (capră sălbatică) s.f. flex. f.neart.
captatio benevolentiae (lat.) loc. s.f. inv. inv.
capudan-pașa s.f. inv. flex.
Capul Verde (stat) s. propriu n. f.art. inv.
capul-ariciului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Capul-Balaurului (parte a unei constelații) s. propriu n. f.art. inv.
capul-lui-Adam (insectă) s.m. art. f.art. inv.
capul-șarpelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cartof-dulce (batat) s.m. flex. f.neart.
Carul-Mare (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
Carul-Mic (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
casă-muzeu s.f. flex. inv.
cască-gură s.m.f. inv. inv.
castravete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
catch-can (angl.) s.n. sg. inv. flex.
călțunul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
căluț-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cămașa-broaștei (algă) s.f. art. f.art. inv.
cămin-spital s.n. flex. inv.
căpitan-locotenent s.m. flex. f.neart.
căpitan-pașa s.f. inv. flex.
cățel-de-frasin (insectă) s.m. flex. inv.
cățel-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cățelul-frasinului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
cățelul-pământului (rozător) s.m. art. f.art. inv.
câine-de-mare (rechin) s.m. flex. inv.
câinele-babei (vierme, larvă) s.m. art. f.art. inv.
Câinele-Mare (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
Câinele-Mic (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
câine-lup s.m. flex. f.neart.
cânepa-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
CD-player (angl.) s.n. inv. flex.
CD-ROM (angl.) s.n. (pl. CD-ROM-uri) inv. flex.
CD-writer (angl.) s.n. inv. flex.
ceapa-ciorii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ceho-slovac (dintre Cehia și Slovacia) adj. inv. flex.
cerul-gurii s.n. f.art. inv.
cha-cha-cha (hisp.) s.n. (pl. cha-cha-cha-uri) inv. flex.
cheie de boltă s.f. + prep. + s.f. flex. inv.
chemin de fer (fr.) s.n. inv.
cherry-brandy (angl.) s.n. (pl. cherry-brandy-uri) inv. flex.
 chewing-gum (angl.) s.n. inv. flex.
chica-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
chimion-de-apă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chimion-de-baltă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chou à la crème (fr.) s.n. inv. inv.
chow-chow (câine) (angl.) s.m. (art. chow-chow-ul) pl. chow-chow
cifră-record s.f. flex. inv.
cinci-degete (plantă) s.m. inv.
ciné-vérité (fr.) s.n. (art. ciné-vérité-ul) inv. flex.
Ciobanul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
cioc-întors (pasăre) s.m.
ciocul-berzei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cocorului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cucoarei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciuboțica-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuboțica-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuma-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cloșca-cu-Pui (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coada-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-cocoșului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței-de-baltă (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-racului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-șoricelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vulpii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-zmeului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coană-mare s.f. flex. f.neart.
coate-goale s.m.f. inv. inv.
Cobilița-Ciobanului (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coca-cola (băutură) s.f. inv. inv.
Coca-Cola (firmă) s. propriu f. inv. inv.
cocker spaniel (angl.) s.m. flex. inv.
cocoș-de-mesteacăn (pasăre) s.m. flex. inv.
cocoș-de-munte (pasăre) s.m. flex. inv.
cocoșel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
cocoș-sălbatic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
coffee-break (angl.) s.n. inv. flex.
colet-capcană s.n. flex. inv.
col-roulé (fr.) s.n. (pl. col-roulé-uri) inv. flex.
colții-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunii-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunul-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
comis-voiajor s.m. inv. flex.
 g.-d. commedia dell'arte,
commedia dell'arte (it.) s.f. sg.
art. commediei dell'arte
compact-disc s.n. inv. flex.
concerto grosso (it.) s.n. pl. concerti grossi
conjunctor-disjunctor s.n. flex. f.neart.
contabil-șef s.m. flex. f.neart.
contract-tip s.n. flex. inv.
contre-jour (fr.) s.n. inv. flex.
corb-albastru (pasăre) s.m. flex. f.neart.
corb-de-mare (pasăre) s.m. flex. inv.
corb-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.
corn-de-secară (ciupercă) s.m. flex. inv.
cornul-caprei (ardei) s.n. art. f.art. inv.
Cornul-Caprei (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
cornul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cornul-secarei (ciupercă) s.m. art. f.art. inv.
Costa Rica s. propriu f. g.-d. Costa Ricăi
cotă-parte s.f. flex. f.neart.
cover-girl (angl.) s.f. inv. inv.
crai-nou (lună nouă) s.m. inv.
creasta-cocoșului (plantă, ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
crin-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
crin-de-pădure (plantă) s.m. flex. inv.
crin-de-toamnă (plantă) s.m. flex. inv.
crin-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
cristal-de-stâncă (silice) s.n. flex. inv.
cristei-de-baltă (pasăre) s.m. flex. inv.
crossing-over (angl.) s.n. inv. flex.
crossing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
crucea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
crucea-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
cuc-armenesc (pupăză) s.m. flex. inv.
cucută-de-apă (plantă) s.f. flex. inv.
cucută-de-pădure (plantă) s.f. flex. inv.
cupa-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
curechi-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
curriculum vitae loc. s.n. inv. inv.
cuțit-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
cuvânt-cheie s.n. flex. inv.
cuvânt-înainte s.n. flex. inv.
cuvânt-matcă s.n. flex. inv.
cuvânt-titlu s.n. flex. inv.
cuvânt-vedetă s.n. flex. inv.
daco-roman adj. inv. flex.
dalai-lama s.m. inv. inv.
dare de mână (bogăție) loc. s.f. sg. flex. inv.
 dare de seamă (raport) loc. s.f. flex. inv.
de facto (lat.) loc. adj. inv. inv.
de sine stătător loc. adj. inv. flex.
de treabă loc. adj. inv. inv.
decret-lege s.n. flex. inv.
dedițel-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
degețel-roșu (plantă) s.m. flex. f.neart.
déjà-vu (fr.) s.n. inv.
delirium tremens (lat.) loc. s.n. inv.
democrat-creștin adj. inv. flex.
deus ex machina (lat.) loc. s.n. inv. inv.
deux-pièces (fr.) s.n. (pl. deux-pièces-uri) inv. flex.
din moși-strămoși loc. adj. inv. inv.
dinte-de-cal (soi de porumb) s.m. flex. inv.
dintele-calului (soi de porumb) s.m. art. f.art. inv.
dintele-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
dirt-track (angl.) s.n. inv. flex.
disc-jockey (angl.) s.m. (pl. art. disc-jockey-i) inv. flex.
doamna-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
doamnă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
doi-dinți (plantă) s.m. inv.
doi-frați (plantă) s.m. inv.
dosnică-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
drac-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
drept-credincios adj. inv. flex.
drive-in (angl.) s.n. (pl. drive-in) inv.
drob-de-munte (arbust) s.m. flex. inv.
drum-de-fier s.n. flex. inv.
dublu-casetofon s.n. inv. flex.
dublu-decalitru s.m. inv. flex.
dublu-decimetru s.m. inv. flex.
dublu-ster s.m. inv. flex.
ducă-se-pe-pustii s.m. inv. inv.
Duminica Tomei (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
dura mater (lat.) s.f. f.art. inv.
du-te-vino s.n. inv. inv.
duty-free (angl.) s.n. (pl. duty-free-uri) inv. flex.
economico-financiar adj. inv. flex.
e-mail (angl.) s.n. inv. flex.
en détail (fr.) loc. adj. inv. inv.
en titre (fr.) loc. adj. inv. inv.
est-european adj. inv. flex.
est-german adj. inv. flex.
ethno-rock (angl.) s.n. inv. flex.
ex aequo (lat.) loc. adj. inv. inv.
ex cathedra (lat.) loc. adj. inv. inv.
exit-poll (angl.) s.n. inv. flex.
 ex-libris (lat.) s.n. inv. flex.
fast-food (angl.) s.n. inv. flex.
fata morgana loc. s.f. f.art. inv.
făt-frumos (tânăr frumos) s.m. f.neart. flex.
făt-logofăt s.m. f.neart. flex.
fierar-betonist s.m. f.neart. flex.
fier-beton s.n. inv. flex.
fierea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
fino-ugric adj. inv. flex.
five o'clock (angl.) s.n. inv. flex.
floarea-brumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-doamnei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-reginei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floare-de-colț (plantă) s.f. flex. inv.
floare-de-leac (plantă) s.f. flex. inv.
floare-domnească (plantă) s.f. flex. f.neart.
flori-de-paie (plantă) s.f. pl. flex. inv.
fluieră-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
flutură-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
fluture-alb (insectă) s.m. flex. f.neart.
fluture-de-mătase (vierme-de-mătase) s.m. flex. inv.
fluture-de-varză (albiță) s.m. flex. inv.
fluture-roșu (insectă) s.m. flex. f.neart.
foaie-grasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
fotoliu-pat s.n. flex. inv.
fragă-tătărească (plantă) s.f. flex. f.neart.
frag-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
french-cancan (angl.) s.n. inv. flex.
frige-linte (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
frunză-de-potcă (plantă) s.f. flex. inv.
ftori-logofăt s.m. inv. flex.
ftori-stolnic s.m. inv. flex.
garden-party (angl.) s.n. (pl. garden-party-uri) inv. flex.
garoafă-de-câmp s.f. flex. inv.
garoafă-de-munte s.f. flex. inv.
garofița-Pietrei-Craiului s.f. art. f.art. inv.
garofiță-de-munte s.f. flex. inv.
găina-lui-Dumnezeu (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găină-cu-mărgăritare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-apă (lișiță) s.f. flex. inv.
găină-de-mare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-munte s.f. flex. inv.
găină-sălbatică (găină-de-munte) s.f. flex. f.neart.
găinușa-lunii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
 găinușa-popii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găinușă-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
găinușă-de-seară (insectă) s.f. flex. inv.
găinușă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
gândac-de-bucătărie s.m. flex. inv.
gândac-de-casă s.m. flex. inv.
gândac-de-Colorado s.m. flex. inv.
gândac-de-frasin s.m. flex. inv.
gândac-de-mai s.m. flex. inv.
gândac-negru s.m. flex. f.neart.
general-colonel s.m. flex. f.neart.
general-locotenent s.m. flex. f.neart.
general-maior s.m. flex. f.neart.
genito-urinar adj. inv. flex.
gheabă-de-brad s.f. flex. inv.
gheabă-de-pădure s.f. flex. inv.
ghimpe-pădureț (arbust) s.m. flex. f.neart.
gill-box (angl.) s.n. inv. flex.
globe-trotter (angl.) s.m. inv. flex.
gold-point (angl.) s.n. inv. flex.
gram-forță s.n. flex. inv.
greco-catolic adj. inv. flex.
greco-oriental adj. inv. flex.
greco-răsăritean (rar) adj. inv. flex.
greco-roman adj. inv. flex.
gros-plan (fr.) s.n. inv. flex.
Guineea-Bissau s. propriu f. g.-d. Guineei-Bissau
gura-leului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gura-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gură-bogată (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gură-cască (persoană) (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gură-căscată (plantă) s.f. flex. f.neart.
gură-de-lup s.f. flex. inv.
gură-spartă (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gușa-porumbelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gușa-porumbului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
guvern-marionetă s.n. flex. inv.
habeas corpus (lat.) loc. s.n. inv. inv.
hai-hai s.n. inv.
hamito-semitic adj. inv. flex.
han-tătar (înv., pop.) s.m. inv. flex.
hapax legomenon (gr.) loc. s.n. flex. inv.
happy-end (angl.) s.n. inv. flex.
Harap-Alb s. propriu m. inv. inv.
hara-para (pop.) s.f. inv.
hard disk (angl.) s.n. inv. flex.
hard rock (angl.) s.n. inv. flex.
 hârtie carbon s.f. + s.n. flex. inv.
hârtie-monedă (înv.) s.f. flex. inv.
heavy metal s.n. inv. flex.
high technology (angl.) s.f. inv. inv.
high-life (angl.) s.n. (art. high-life-ul) inv. flex.
high-tech (angl.) s.n. inv. flex.
hip-hop s.n. inv. flex.
hocus-pocus s.n. inv. flex.
honoris causa (lat.) loc. adj. inv. inv.
hopa-mitică s.m. pl. hopa-mitică
hrana-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
hurmuzul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
iarba-acului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-bivolului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-câmpului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-cănărașului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-datului-și-a-faptului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-fiarelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-găii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-lui-Antonie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-osului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-șopârlelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarbă-albă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-deasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-de-mare (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-de-Sudan (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-grâuleț (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-stelată (plantă) s.f. flex. f.neart.
ibero-american adj. inv. flex.
ice-tea (angl.) s.n. (art. ice-tea-ul) inv. flex.
iepure-de-mare (gasteropod) s.m. flex. inv.
ignoratio elenchi (lat.) loc. s.f. inv. inv.
imortelă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
in memoriam (lat.) loc. adj. inv. inv.
in nuce (lat.) loc. adj. inv. inv.
in spe (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vitro (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vivo (lat.) loc. adj. inv. inv.
indo-european adj. inv. flex.
indo-europenistică s.f. inv. flex.
indo-germanic adj. inv. flex.
indo-iranian adj. inv. flex.
 in-folio (lat.) s.n. inv. flex.
in-galben (plantă) s.m. flex. inv.
inima-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
inima-pământului (cristal) s.f. art. f.art. inv.
inima-scorpionului (stea) s.f. art. f.art. inv.
inișor-de-alior (plantă) s.m. flex. inv.
in-octavo (lat.) s.n. inv. flex.
in-plano (lat.) s.n. inv. flex.
in-quarto (lat.) s.n. inv. flex.
inspector-șef s.m. flex. f.neart.
instructiv-educativ adj. inv. flex.
Invincibila Armadă s. propriu f. flex. f.neart.
izma-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
izmă-creață s.f. flex. f.neart.
împușcă-n-lună (pop.) s.m.f. inv. inv.
în germene loc. adj. inv. inv.
în scris loc. adj. inv. inv.
înainte-mergător s.m. inv. flex.
încurcă-lume (fam.) s.m.f. inv. inv.
întreg-întreguleț (pop.) adj. f.neart. flex.
jale-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
jale-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
jazz-rock (angl.) s.n. inv. flex.
jiu-jitsu (jap.) s.n. inv. flex.
Joia Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Joii Mari
joint-venture (angl.) s.n. pl. joint-venture
jumătate-de-pasăre (codobatură) s.f. flex. inv.
june-prim s.m. flex. inv.
jur-fix (înv.) s.n. inv. flex.
kala-azar s.n. inv. flex.
kilogram-forță s.n. flex. inv.
kilogram-metru s.m. inv. flex.
kilovolt-amper s.m. flex. inv.
kilowatt-oră s.m. flex. inv.
know-how (angl.) s.n. (art.know-how-ul) inv. flex.
La Tène s.propriu f. inv. inv.
laba-gâștei s.f. art. f.art. inv.
laba-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului-roșie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
labă-de-iepure (plantă) s.f. flex. inv.
lacrima-Christi (soi de vin) s.n. inv.
lacto-vegetarian adj. inv. flex.
lapte-de-pasăre (desert) s.m. flex. inv.
laptele-câinelui (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-cucului (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-stâncii (plantă) s.m. f.art. inv.
 lă-mă-mamă (pop.) s.m.f. inv. inv.
Lăsata-secului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
Lăsatul-secului (sărbătoare) s. propriu n. f.art. inv.
lâna-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
lemn-câinesc (plantă) s.n. flex. inv.
lemn-dulce (plantă) s.n. flex. inv.
lemnul-Domnului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
Ler-împărat s. propriu m. inv. inv.
leu-de-mare (mamifer) s.m. flex. inv.
leul-furnicilor (insectă) s.m. art. f.art. inv.
leu-paraleu (pop.) s.m. flex. flex.
liber-arbitru s.n. flex. inv.
liber-cugetător s.m.f. inv. flex.
liber-profesionist s.m.f. inv. flex.
liber-schimbism s.n. inv. flex.
liber-schimbist s.m.f. inv. flex.
liliac-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
limba-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-boului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-oii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-peștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-soacrei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-șarpelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-vrabiei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limbă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
linge-blide (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
lingura-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lingurița-zânei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
literar-artistic adj. inv. flex.
literar-muzical adj. inv. flex.
living-room (angl.) s.n. inv. flex.
lock-out (angl.) s.n. inv. flex.
locotenent-colonel s.m. flex. f.neart.
locotenent-comandor s.m. flex. f.neart.
locotenent-major s.m. flex. f.neart.
luare-aminte s.f. flex. inv.
Luceafărul-Ciobanilor (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Seară (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Ziuă (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
lumânărica-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lup-de-mare (focă) s.m. flex. inv.
lupul-albinelor (insectă) s.m. art. f.art. inv.
lupul-bălții (pește) s.m. art. f.art. inv.
lupul-vrăbiilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
mac-cornut (plantă) s.m. flex. f.neart.
macul-ciorii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mai-marele (fam.) s.m. art. inv. f.art.
mai-mult-ca-perfect s.n. inv. flex.
make-up (angl.) s.n. inv. flex.
mama-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Mama-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
mamă-mare s.f. flex. f.neart.
mamă-soacră s.f. flex. f.neart.
mană-de-ape (plantă) s.f. flex. inv.
Marele Alb s.propriu m. f.art. inv.
mare-logofăt s.m. flex. f.neart.
mare-spătar s.m. flex. f.neart.
mare-vornic s.m. flex. f.neart.
marxism-leninism s.n. inv. flex.
marxist-leninist adj. inv. flex.
masa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mass-media s.f. inv. flex.
mașină-capcană s.f. flex. inv.
mașină-unealtă s.f. flex. f.neart.
mațe-fripte (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-goale (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-negre (pește) s.m. pl. mațe-negre
mațe-pestrițe (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
maxi-taxi s.n. inv. flex.
măcrișul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măcrișul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mălai-mare (om bleg) s.m. inv. inv.
mălaiul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măr-gutui s.m. flex. f.neart.
măr-gutuie (reg.) s.n. flex. f.neart.
mărită-mă-mamă (plantă) s.f. inv. inv.
mărul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măseaua-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-bradului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreața-brazilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreață-de-arbori (plantă) s.f. flex. inv.
măzărichea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
măzăriche-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
mâna-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mândra-nopții (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mea culpa (lat.) loc. s.f. inv. inv.
medico-farmaceutic adj. inv. flex.
medico-legal adj. inv. flex.
medico-militar adj. inv. flex.
medico-sanitar adj. inv. flex.
medico-veterinar adj. inv. flex.
 mei-lung (plantă) s.m. flex. inv.
mei-nebun (plantă) s.m. flex. inv.
mei-pădureț (plantă) s.m. flex. inv.
mei-păsăresc (plantă) s.m. flex. inv.
mei-tătăresc (plantă) s.m. flex. inv.
meiul-canarilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
meșter-strică (fam.) s.m. inv. inv.
mezzo-tinto (it.) s.n. inv. flex.
mic-burghez adj. inv. flex.
mic-gros s.n. inv. flex.
micsandră-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
micsandră-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
mierea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierea-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierte-fierte (pop.) s.f. pl. inv.
mixtum compositum (lat.) loc. s.n. inv.
moartea-găinilor (boală) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
moartea-puricelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Modern Style (angl.) s.n. art. Modern Style-ul
modus vivendi (lat.) loc. s.n. inv. flex.
moleculă-gram s.f. flex. inv.
molia-albinelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-merelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-porumbului (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-strugurilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-stupilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-zidurilor (crustaceu) s.f. art. f.art. inv.
molie-de-albine (fluture) s.f. flex. inv.
molie-de-câmp (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-casă (crustaceu) s.f. flex. inv.
molie-de-pământ (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-stup (fluture) s.f. flex. inv.
Moș-Ajun (sărbătoare) s. propriu n. inv. flex.
moțul-curcanului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mulge-capre (lipitoare) (pop.) s.f. inv. inv.
mult-puțin s.n. inv. flex.
muma-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Muma-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
munte-bloc s.m. flex. inv.
munte-de-pietate s.m. flex. inv.
musca-cireșelor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
musca-hoiturilor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
muscă-albastră (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-bețivă (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-columbacă (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-de-cal (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-carne (insectă) s.f. flex. inv.
 muscă-de-cireșe (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-varză (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-mare (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-verde (insectă) s.f. flex. f.neart.
music-hall (local) (angl.) s.n. inv. flex.
nalbă-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
nalbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
național-socialism s.n. inv. flex.
național-socialist adj. inv. flex.
național-țărănesc adj. inv. flex.
n-aude-na-vede s.m. inv. inv.
n-aude-na-vede-na-greul-pământului s.m. inv. inv.
neagă-rea (pop.) s.f. flex. flex.
neagră-moale (soi de viță-de-vie) s.f. flex. f.neart.
nebăgare de seamă (neatenție) loc. s.f. flex. inv.
nebăgare în seamă (lipsă de considerație) loc. s.f. flex. inv.
neghină-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
negru-de-fum s.n. flex. inv.
negru-moale (soi de viță-de-vie) s.m. flex. f.neart.
Negru-Vodă s. propriu m.n. inv. inv.
nelalocul ei / lui / său ... loc. adj. inv. inv.
nemțișor-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
nepusă masă (pe/cu ~) (pop., fam.) loc. adj. inv. inv.
New York (engl.) s. propriu n. inv. flex.
no-man's-land (angl.) s.n. inv. flex.
non-a s.n. inv.
non-eu s.n. inv. flex.
nord-american adj., s.m.f. inv. flex.
nord-americancă s.f. inv. flex.
nord-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
nord-coreeancă s.f. inv. flex.
nord-dunărean adj. inv. flex.
nord-est s.n. inv. flex.
nord-estic adj. inv. flex.
nord-vest s.n. inv. flex.
nord-vestic adj. inv. flex.
nord-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
nota bene (lat.) loc. vb. imper., s.n. inv. inv.
nou-ales adj. inv. flex.
nouă-ochi (pește) s.m. inv. flex.
nou-născut adj., s.m.f. inv. flex.
nou-nouț (fam.) adj. f.neart. flex.
nou-venit adj., s.m.f. inv. flex.
nu știu ce loc. adj., loc. s. inv. inv.
nucă-americană (sămânță) s.f. flex. f.neart.
nucă-de-cocos (fruct) s.f. flex. inv.
nucă-de-stejar (gogoașă de ristic) s.f. flex. inv.
 nucă-galică (gogoașă de ristic) s.f. flex. f.neart.
nucă-vomică (sămânță) s.f. flex. f.neart.
nu-mă-uita s.f. inv.
oaia-morților (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
oală-minune s.f. flex. inv.
ochi-de-pisică (disc reflectorizant) s.m. flex. inv.
ochii-păsăruicii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-boului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-păunului (fluture) s.m. art. f.art. inv.
Ochiul-Taurului (stea) s. propriu m. inv.
old-boy (angl.) s.m. (pl. art. old-boy-i) inv. flex.
om-orchestră s.m. flex. inv.
om-senvici s.m. flex. inv.
om-senviș s.m. flex. inv.
om-zi s.f. inv. flex.
one-man show (angl.) s.n. inv. flex.
on-line (angl.) loc. adj. inv. inv.
op-art (angl.) s.n. inv. flex.
orbul găinii (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orbul găinilor (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orzoaică-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
osul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
otrățel-de-apă (plantă) s.m. flex. inv.
otrățelul-bălților (plantă) s.m. art. f.art. inv.
oțel-balot s.n. flex. inv.
oțel-beton s.n. flex. inv.
palma-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palma-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palmă-cu-spini (plantă) s.f. flex. inv.
pana-zburătorului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pantoful-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papagal-de-brazi (pasăre) s.m. flex. inv.
papagal-țigănesc (pasăre) s.m. flex. f.neart.
papa-găinii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
papă-lapte s.m.f. inv. inv.
papă-tot s.m.f. inv. inv.
papua-neoguineean adj., s.m.f. inv. flex.
papucul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papură-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
papură-rotundă (plantă) s.f. flex. f.neart.
parti-pris (fr.) s.n. (pl. parti-pris-uri) inv. flex.
pasărea-cânepii (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-liră (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-muscă (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-omătului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-paradisului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
passing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
paștele-cailor (plantă) s.m. art. inv.
paștele-calului (plantă) s.m. art. inv.
paște-vânt s.m.f. inv. inv.
Pater noster (rugăciune) (lat.) s. propriu n. inv.
patinaj-viteză s.n. flex. inv.
păduche-de-lemn (insectă) s.m. flex. inv.
păduchele-calului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
pălămidă-de-baltă (pește) s.f. flex. inv.
pălăria-șarpelui (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
părere de rău loc. s.f. flex. inv.
Părul-Berenicei (constelație) s. propriu m. inv.
părul-Maicii-Domnului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
părul-porcului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Păstorul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. inv.
pătlăgea-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgea-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătrunjel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
pătrunjelul-câinelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pâinea-pădurii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pâinea-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pecetea-lui-Solomon (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pelin-bun (plantă) s.m. flex. f.neart.
pelincile-Domnului (prăjitură) s.f. pl. art. f.art. inv.
pelin-de-mături (plantă) s.m. flex. inv.
pelin-mic (plantă) s.m. flex. f.neart.
penița-bungeacului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pepsi-cola s.f. inv. flex.
perpetuum mobile (lat.) loc. s.n.
persona grata (lat.) loc. s.f. pl. personae gratae
persona non grata (lat.) loc. s.f. pl. personae non gratae
pește-auriu (specie de pești) s.m. flex. f.neart.
pește-ciocan (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-cu-spadă (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-cu-șapte-nume (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-de-mare (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-fierăstrău (specie de pești) s.m. flex. inv.
peștele-lui-Solomon (specie de pești) s.m. art. flex. inv.
petitio principii (lat.) loc. s.f. inv. inv.
pia mater s.f. f.art. inv.
piatra-iadului (azotat de argint) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
piatră-acră (alaun) (pop.) s.f. flex. f.neart.
piatră-de-var (carbonat de calciu) s.f. flex. inv.
piatră-vânătă (sulfat de cupru) (pop.) s.f. flex. f.neart.
picioare-lungi (pasăre) s.m. inv.
picior-de-gaiță (plantă) s.m. flex. inv.
piciorul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pick-up (angl.) s.n. inv. flex.
piei-roșii (pop.) s.m. pl. flex. f.neart.
pierde-vară s.m.f. inv. inv.
pietroșel-sur (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pince-nez (fr.) s.n. (pl. pince-nez-uri) inv. flex.
ping-pong s.n. inv. flex.
pintenul-secarei (plantă) (înv., reg.) s.m. art. f.art. inv.
piperul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pisică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
pistol-mitralieră s.n. flex. f.neart.
pistol-portbandulă s.n. flex. inv.
pistol-rachetă s.n. flex. inv.
pișcă-n-floare (pasăre) (reg.) s.m. inv.
pita-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pițigoi-codat (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pițigoi-pungaș (pasăre) s.m. flex. f.neart.
play-back (angl.) s.n. inv. flex.
plein-air (fr.) s.n. inv.
pliscul-cocorului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
ploier-comun (pasăre) s.m. flex. f.neart.
ploier-mic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
plop-alb (plantă) s.m. flex. f.neart.
plop-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
ploșnița-verzei (insectă) s.f. art. f.art. inv.
ploșniță-de-pom (insectă) s.f. flex. inv.
ploșniță-sură (insectă) s.f. flex. f.neart.
plurale tantum (lat.) loc. adj. (substantiv ~) pl. pluralia tantum
plută-far s.f. flex. inv.
plutitoare-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
plutonier-adjutant s.m. flex. f.neart.
plutonier-major s.m. flex. f.neart.
poala-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-Sfintei-Marii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poală-albă (boală) (pop.) s.f. flex. f.neart.
poale-n-brâu (plăcintă) s.f. pl. inv.
poama-câinelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poame-de-pământ (plantă) (pop.) s.f. pl. flex. inv.
poamele-mâței (plantă) (pop.) s.f. pl. art. f.art. inv.
pole-position (angl.) s.f. inv.
pop-art (angl.) s.n. inv. flex.
pop-corn (angl.) s.n. inv. flex.
pop-rock (angl.) s.n. inv. flex.
porc-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
porc-ghimpos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porc-mistreț s.m. flex. f.neart.
 porc-sălbatic (mistreț) s.m. flex. f.neart.
porc-spinos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porte-bonheur (fr.) s.n. inv. flex.
Porto Rico (înv.) (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
porto-franco s.n. pl. porto-franco
portret-robot s.n. flex. inv.
porumbel-râzător (guguștiuc) s.m. flex. f.neart.
post-partum (lat.) s.n. inv. flex.
post-post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
post-restant s.n. inv. flex.
post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
poziție-cheie s.f. flex. inv.
Prâslea-cel-Voinic s. propriu m. inv. inv.
prim rang (de ~) loc. adj. inv. inv.
primă-doamnă s.f. flex. f.neart.
prim-balerin, -ă s.m.f. inv. flex.
prime-time (angl.) s.n. inv. flex.
prim-ministru s.m. inv. flex.
prim-plan s.n. inv. flex.
prim-pretor s.m. inv. flex.
prim-procuror s.m. inv. flex.
prim-secretar s.m. inv. flex.
prim-solist, -ă s.m.f. inv. flex.
prim-viceprim-ministru s.m. inv. flex.
pro domo (lat.) loc. adj. inv. inv.
pro domo sua (lat.) loc. adj. inv. inv.
pro forma (lat.) loc. adj. inv. inv.
proastă-creștere s.f. flex. f.neart.
proces-verbal s.n. flex. f.neart.
program-pilot s.n. flex. inv.
proiectil-rachetă s.n. flex. inv.
propriu-zis adj. inv. flex.
prost-crescut (needucat) adj. inv. flex.
Puerto Rico (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
punct și virgulă s.n. art. punctul și virgula
purice-de-apă (crustaceu) s.m. flex. inv.
pușcă-mitralieră s.f. flex. f.neart.
racul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
radical-socialist s.m. inv. flex.
raid-anchetă s.n. flex. inv.
rădăcina-ciumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rădăcină-de-lingoare (plantă) s.f. flex. inv.
rădăcină-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
rămas-bun s.n.
răsuflătoarea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rău-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
război-fulger s.n. flex. inv.
râia-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
râia-munților (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rândunica-Domnului (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
rândunică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
rea-credință s.f. flex. f.neart.
rea-voință s.f. flex. f.neart.
redactor-șef s.m. flex. f.neart.
regina-nopții (plantă) s.m. art. f.art. inv.
regina-peștelui (pește) s.f. f.art. inv.
regina-peștilor (pește) s.f. f.art. inv.
rendez-vous (fr.) s.n. (pl. rendez-vous-uri) inv. flex.
restitutio in integrum (lat.) loc. s.f. inv. inv.
roast beef (angl.) s.n. inv. flex.
Roata-Stelelor (pop.) s. propriu f. f.art. inv.
rochița-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rock-and-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rock'n-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rod-de-zahăr (dulceață) (înv.) s.n.
rodul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
romano-catolic adj., s.m.f. inv. flex.
room-service (angl.) s.n. (art. room-service-ul) inv. flex.
rotoțele-albe (plantă) s.f. pl. flex. f.neart.
rotunda-puturoasă (plantă) s.f. art. f.art. f.neart.
roua-cerului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
roza-vânturilor (reprezentare grafică) s.f. art. f.art. inv.
rug-de-munte (zmeur) s.m. flex. inv.
rug-domnesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
rugină-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
rugul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ruja-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rujă-de-toamnă (plantă) s.f. flex. inv.
rujă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
ruscuță-de-primăvară (plantă) s.f. flex. inv.
rușinea-fetelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rută-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
rutișor-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
sagna-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Saint-Bernard (rasă de câini) (fr.) s. propriu m. inv. flex.
salata-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salată de boeuf s.f. flex. inv.
salată-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
salată-de-câmp (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
salba-dracului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salbă-moale (plantă) s.f. flex. f.neart.
salbă-râioasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
salcie-căprească (specie de salcie) s.f. flex. f.neart.
salcie-plângătoare s.f. flex. f.neart.
 San Marino s. propriu n. inv.
sarea-pisicii (mineral) s.f. art. f.art. inv.
sare-garduri s.m.f. inv. inv.
săgeata-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-lui-Dumnezeu (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săpunul-calului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sărut-mâna (în expr.) s.n. inv. inv.
Sâmbăta Mare s. propriu f. g.-d. Sâmbetei Mari
sânge-de-nouă-frați (plantă, rășină) s.m. flex. inv.
sângele-voinicului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sânge-rece (calm) s.n. flex. f.neart.
sânger-pătat (plantă) s.m. flex. f.neart.
sânziană-voinicească (plantă) s.f. flex. f.neart.
sârbo-croat adj. inv. flex.
scai-mărunt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scaiul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
scai-vânăt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scara-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scara-mâței (joc) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
scara-pisicii (cărare între rânduri) s.f. art. f.art. inv.
scară-de-pisică (scară flexibilă) s.f. flex. inv.
scaunul-Domnului (plantă) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
Scaunul-lui-Dumnezeu (constelație) s. propriu n. inv.
scânteiuța-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scârța-scârța s.m.f. inv. inv.
scârța-scârța-pe-hârtie s.m.f. inv. inv.
Schimbarea la Față (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Schimbării la Față
science-fiction (angl.) s.n. inv. flex.
scoică-de-mărgăritar (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scoică-de-râu (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scorpie-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
scorpion-de-baltă (animal) s.m. flex. inv.
scorpionul-de-cărți (animal) s.m. art. f.art. inv.
scoruș-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
scoruș-nemțesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
scris-citit s.n. inv. flex.
Scroafa-cu-Purcei (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
scroafă-de-baltă (pasăre) (reg.) s.f. flex. inv.
scrumbie-albastră (pește) s.f. flex. f.neart.
scrumbie-de-Dunăre (pește) s.f. flex. inv.
secară-cornută (ciupercă) s.f. flex. f.neart.
secerătoare-legătoare s.f. flex. f.neart.
secerătoare-treierătoare s.f. flex. f.neart.
seleam-ceauș (înv.) s.m. inv. flex.
self-made-man (angl.) s.m. pl. self-made-men
self-service (angl.) s.n. (pl. self-service-uri) inv. flex.
sergent-major s.m. flex. f.neart.
sex-appeal (angl.) s.n. inv. flex.
sex-club s.n. inv. flex.
sex-shop (angl.) s.n. inv. flex.
sex-simbol s.n. inv. flex.
Sfarmă-Piatră s. propriu m. inv. inv.
sfârcul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sfredelul-lemnului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
Sfredelul-Rusaliilor (sărbătoare) (pop.) s. propriu n. inv.
shopping center (angl.) s.n. inv. flex.
sine die (lat.) loc. adj. inv. inv.
singulare tantum loc. adj. pl. singularia tantum
singur-singurel adj. f.neart. flex.
sita-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
situație-limită s.f. flex. inv.
slow-fox (angl.) s.n. inv. flex.
snack-bar (angl.) s.n. inv. flex.
snow-board (angl.) s.n. inv. flex.
soacră-mare s.f. flex. f.neart.
soarbe-zeamă s.m.f. inv. inv.
soare-apune (pop.) s.m.
soare-răsare (pop.) s.m.
social-democrat adj., s.m.f. inv. flex.
social-democratism s.n. inv. flex.
social-democrație s.f. inv. flex.
socru-mare s.m. flex. f.neart.
sora-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
soră-șefă s.f. flex. f.neart.
sor-cu-frate (plantă) s.m. inv.
sound blaster (angl.) s.n. inv. flex.
spanac-englezesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spanacul-ciobanilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sparge-val s.n. inv. flex.
spata-dracului (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
spectacol-coupé (fr.) s.n. flex. inv.
spinarea-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
spin-muscălesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spinul-cerbului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
spumă-de-mare (piatră ponce) s.f. flex. inv.
Sri Lanka s. propriu f. g.-d. Sri Lankăi
Stan-Pățitul s. propriu m. inv. inv.
stat-major s.n. flex. f.neart.
Statu-Palmă-Barbă-Cot s. propriu m. inv. inv.
statu-quo (lat.) s.n. inv. flex.
stârc-cenușiu (bâtlan) s.m. flex. f.neart.
stârc-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.
stea-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
Steaua Polară s. propriu f. f.art. f.neart.
steaua-pământului (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
stop-cadru s.n. inv. flex.
straița-popii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
straiul-broaștei (plantă) (reg.) s.n. art. f.art. inv.
Strâmbă-Lemne s. propriu m. inv. inv.
strugurii-ursului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
stupitul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sturz-cântător (pasăre) s.m. flex. f.neart.
sturz-de-iarnă (pasăre) s.m. flex. inv.
sturzul-viilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
Sublima Poartă s. propriu f. g.-d. Sublimei Porți
sud-african adj., s.m.f. inv. flex.
sud-africancă s.f. inv. flex.
sud-american adj., s.m.f. inv. flex.
sud-americancă s.f. inv. flex.
sud-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
sud-coreeancă s.f. inv. flex.
sud-dunărean adj. inv. flex.
sud-est s.n. inv. flex.
sud-estic adj. inv. flex.
sud-vest s.n. inv. flex.
sud-vestic adj. inv. flex.
sud-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
suge-bute (pop.) s.m.f. inv. inv.
sugel-galben (plantă) (reg.) s.m. flex. f.neart.
sultan-mezat s.n. inv. flex.
summa cum laude (lat.) loc. adj. inv. inv.
sus-citat (citat mai sus) adj. inv. flex.
sus-menționat adj. inv. flex.
sus-numit adj. inv. flex.
sus-pus adj. inv. flex.
sus-zis adj. inv. flex.
șahăr-mahăr (în expr.) (arg., fam.) s.n. inv. flex.
șapte-degete (plantă) s.m. inv.
șarpe-de-apă (pește) s.m. flex. inv.
șarpe-orb (șopârlă) s.m. flex. f.neart.
șoarece de bibliotecă s.m. flex. inv.
șoarece-alunar (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-bălțat (animal) s.m. flex. f.neart.
șoarece-de-apă (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-câmp (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
ștab-ofițer (înv.) s.m. inv. flex.
ștevie-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
știrba-baba-cloanța s.f. f.art. inv.
știucă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
 tabla-bașa (înv.) s.m. inv. flex.
tabula rasa (lat.) s.f. inv.
taie-fugă (persoană fricoasă) (pop.) s.m.f. inv. inv.
talk-show (angl.) s.n. (pl. talk-show-uri) inv. flex.
talmeș-balmeș (fam.) s.n. inv. flex.
talpa-gâștei s.f. art. f.art. inv.
talpa-stâncii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
tambur-major (înv.) s.m.
tam-tam s.n. inv. flex.
tata-moșul (pop.) s.m. art. inv. inv.
tată-mare (pop.) s.m. art. tata-mare
tată-socru (fam.) s.m. art. tata-socrul
tămâiță-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
târâie-brâu (fam.) s.m.f. inv. inv.
Te Deum (imn religios) (lat.) s. propriu n. inv.
terchea-berchea s.m.f. inv. inv.
test-grilă s.n. flex. inv.
tête-à-tête (fr.) s.n. (pl. tête-à-tête-uri) inv. flex.
tic-tac s.n. inv. flex.
tie-break (angl.) s.n. inv. flex.
time-out (angl.) s.n. inv. flex.
tonă-deadweight s.f. flex. inv.
tonă-forță s.f. flex. inv.
tonă-kilometru s.f. flex. inv.
tonă-registru s.f. flex. inv.
top-model s.n. inv. flex.
traco-dac adj., s.m.f. inv. flex.
traco-dacic adj. inv. flex.
trade-center (angl.) s.n. inv. flex.
trade-union (angl.) s.n. inv. flex.
trade-unionist adj., s.m.f. inv. flex.
traista-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
trandafir-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
trandafir-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
trei-frați (plantă) s.m. inv.
trei-frați-pătați (plantă) s.m. inv.
trei-leșeștile (dans) s.n. art. inv. f.art.
trei-păzește (în expr.) s.n. inv. inv.
trestie-de-zahăr (plantă) s.f. flex. inv.
trestie-spaniolă (plantă) s.f. flex. f.neart.
treti-logofăt s.m. inv. flex.
trompe-l'œil (fr.) s.n. inv. flex.
T-shirt (angl.) s.n. inv. flex.
turta-lupului (sămânță) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
turta-vacii (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
tutti-frutti (it.) s.n. inv. flex.
țap-negru (masculul caprei-negre) s.m. flex. f.neart.
țap-roșu (masculul căprioarei) s.m. flex. f.neart.
Țara de Foc s. propriu f. g.-d. Țării de Foc
Țara Românească (Muntenia) s. propriu f. g.-d. Țării Românești
țâncul-pământului (orbete) s.m. art. f.art. inv.
țâști-bâști s.m.f. inv. inv.
țâța-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-fiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-mielului (urechelniță) s.f. art. f.art. inv.
țâța-oii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
ucigă-l-crucea s.m. inv. inv.
ucigă-l-toaca s.m. inv. inv.
umbra-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
unghia-găii (plantă) s.f. f.art. inv.
unghia-găinii (plantă) s.f. f.art. inv.
untul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
uralo-altaic adj. inv. flex.
urda-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
urechea-babei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ureche-tătărească (plantă) (reg.) s.f. flex. f.neart.
urs-alb (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
Ursa-Mare (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mari
Ursa-Mică (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mici
urs-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
urs-polar (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
urzică-de-mare (actinie) s.f. flex. inv.
urzică-moartă (plantă) s.f. flex. f.neart.
usturoi-sălbatic (plantă) s.m. flex. f.neart.
ușa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vaca-Domnului (insectă) s.f. art. f.art. inv.
vacă-de-mare (morsă) s.f. flex. inv.
vagon-atelier s.n. flex. inv.
vagon-cisternă s.n. flex. inv.
vagon-restaurant s.n. flex. inv.
varga-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vargă-de-aur (plantă) s.f. flex. inv.
var-oră s.m. flex. inv.
văcălie-de-brad (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
vărsat-de-vânt (pop.) s.n. flex. inv.
vântură-lume s.m.f. inv. inv.
vântură-țară s.m.f. inv. inv.
vel-armaș s.m. inv. flex.
vel-logofăt s.m. inv. flex.
vel-spătar s.m. inv. flex.
verdeața-zidurilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
verde-de-Paris (substanță) s.n. flex. inv.
vest-german adj., s.m.f. inv. flex.
viceprim-ministru s.m. inv. flex.
 Vinerea Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Vinerii Mari
vino-ncoa (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vino-ncoace (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vioară-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
violă-de-noapte (plantă) s.f. flex. inv.
viță-de-vie (plantă) s.f. flex. inv.
volt-amper s.m. inv. flex.
vorbă-lungă s.m.f. inv. inv.
vtori-logofăt s.m. inv. flex.
vtori-stolnic s.m. inv. flex.
vulpe-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
wagon-lit (fr.) s.n. (pl. wagon-lit-uri) inv. flex.
walkie-talkie (angl.) s.n. (art. walkie-talkie-ul) pl. walkie-talkie
water-balast (angl.) s.n. inv. flex.
watt-oră s.n. flex. inv.
watt-secundă s.n. flex. inv.
white-spirit (angl.) s.n. inv. flex.
ylang-ylang s.n. inv. flex.
zambilă-moțată (plantă) (pop.) s.f. flex. f.neart.
zbârciog-gras (ciupercă) s.m. flex. f.neart.
zgârie-brânză (pop.) s.m.f. inv. inv.
zgârie-nori s.m. inv. flex.
zi-lumină s.f. flex. inv.
zi-muncă s.f. flex. inv.
zona zoster s.f. art. f.art. inv.