Greșit Corect Explicații

băiatul a cărui carte
fata a cărei carte
băiatul ale cărui cărți
fata ale cărei cărți
băieții a căror carte
fetele a căror carte
Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o
băieții ale căror cărți
nimeri”. Totuși, există o regulă simplă, numită
fetele ale căror cărți
băiatul al cărui carte „acordul în cruce”: al/a/ai/ale se acordă cu
fata a cărui carte etc. obiectul (carte/cărți/câine/câini), iar cărui/cărei
băiatul al cărui câine
/căror se acordă cu
fata al cărei câine
posesorul (băiatul/fata/băieții/fetele).
băiatul ai cărui câini
fata ai cărei câini
băieții al căror câine
fetele al căror câine
băieții ai căror câini
fetele ai căror câini
Paronimele pot produce adesea confuzii!
fumător învederat fumător inveterat Întrucât e vorba de fumător înrăit și de adevăr
adevăr inveterat adevăr învederat evident, exprimarea corectă e cea indicată de
ghid.
Masculin
eu însumi
tu însuți
el însuși
noi înșine
voi înșivă
ei înșiși
eu însuși etc. Pronume de întărire - vezi DEX.
Feminin
eu însămi
tu însăți
ea însăși
noi însene
voi însevă
ele înseși (însele)
În toate cazurile avem de-a face cu propoziții
subordonate atributive. În primele două, pe
cartea pe care am care este complement direct, ca și cartea,
citit-o omul la care se referă, adică în cazul acuzativ,
omul pe care l-am de aceea este nevoie și de prepoziția pe.
cartea care am citit-o întrebat
omul care l-am întrebat În ultimele două cazuri, care este subiect, ca și
cartea care mi-a plăcut substantivele la care se referă, deci este la
omul care mi-a nominativ, de aceea nu este nevoie de
răspuns prepoziția pe. Cartea care am citit-o este o
contaminare între cele două construcții și este
incorectă.
Mă doare apendicita. Mă doare apendicele. Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt
Mă doare amigdalita. Mă dor amigdalele. părți ale corpului, deci nu au cum să doară.
Totuși, construcția mă doare apendicita nu e
așa de greșită cum pare. Se spune mă
supără/necăjește/sâcâie etc. o boală, mă face
să sufăr o boală, iar de aici la mă doare o
boală, nu e decât un mic pas… La fel, se poate
spune apendicita îmi provoacă dureri, deci,
 altfel spus, boala nu doare, dar dă durere.
Codrii înverziți sunt
Codri înverziți sunt frumoși.
Substantivele masculine au, la forma de plural
frumoși. Înverziții codri
articulat cu articol hotărât, doi i (sau trei, în
Pantaloni albaștri s-au freamătă.
cazul cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii).Când
rupt. Pantalonii albaștri s-
există un adjectiv antepus substantivului, el
Am discutat despre au rupt.
preia accentul: codrii înverziți, dar înverziții
niște parametrii import Am discutat despre
codri. În sintagma niște parametri
anți. niște parametri import
importanți, articolul este
Parametri cei mai anți.
nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se
importanți au fost Parametrii cei mai
scriu cu un singur i.
discutați. importanți au fost
discutați.
În cele mai multe cazuri, forma de plural
un copil articulat a substantivelor masculine se
doi copii formează prin adăugarea articolului hotărât -
copii se joacă copiii se joacă i la forma nearticulată. Substantivele care au
doi i la plural (copii, ulii, vizitii)capătă încă unul
cobaiii sunt rozătoare un cobai în forma articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar
doi cobai substantivele care au un singur i la
cobaii sunt rozătoare plural (oameni, cobai) vor avea doi i în forma
articulată (oamenii, cobaii).
Formarea superlativului cu expresia cel mai se
referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la
adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai
plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât
adverbele nu au gen, număr sau caz,
cea mai bine plătită cel mai bine plătită
superlativul se formează implicit cu cel pus la
doctoriță doctoriță
masculin.

Se vede mai ușor forma corectă inversând

topica: Doctorița cel mai bine
plătită, nu Doctorița *cea mai bine plătită.
Cineva este subiect gramatical (cineva îmi
îmi place de cineva îmi place cineva place), deci trebuie pus în cazul nominativ, fără
prepoziția de.
Un produs este scump atunci când prețul său
preț scump preț mare
este mare. Preț scumpeste o struțo-cămilă.
Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o
sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări peste
13 kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de
floarea soarelui, ea va cântări numai 920 de
sticlă de un kilogram sticlă de un litru
grame! Deci sticlă de un kilogram este
restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabilă
doar în cazul unor anumite lichide cu densitatea
apropiată de 1kg / litru – apă, bere etc.
ora una ora unu Ora unu/douăzeci și unu, deci numerale
ora doi ora două masculine pe lângă un substantiv feminin,
ora doisprezece ora douăsprezece constituie excepții, explicabile prin faptul că
ora douăzeci și una ora douăzeci și unu moștenesc forma inițială a felului cum era
ora douăzeci și doi ora douăzeci și două exprimat timpul, un ceas după miezul
zilei/nopții, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin
rostire prescurtată, unu (e ceasul unu sau,
simplu, e unu). Apoi, forma de masculin, deja
impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul oră:
ora unu. În schimb, în cazurile ora
 două/douăsprezece/douăzeci și două, s-a
impus forma de feminin, care este și cea de
neutru plural: două ceasuri după miezul
zilei/nopții, de unde ceasurile sau ceasul
două, apoi ora două etc. Este de neînțeles cum
cineva poate rosti ora doisprezece, atâta timp
cât nu va spune niciodată ora doi!
Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi
Am luat un pix de la ei mai multor persoane, corect este ...li l-am
și li l-am dat înapoi. dat.... Totuși, aceasta este una din situațiile
Am luat un pix de la ei
Am luat un pix de la ei când ambele construcții sunt de evitat. Un
și i l-am dat înapoi.
și l-am dat motiv este eufonia. Apoi, dacă ar fi vorba de un
înapoi (lor). obiect feminin, construcția s-ar schimba: am
luat o minge de la ei și  le-am dat-o  înapoi.
... datorită publicului
... datorită publicului După datorită se folosește dativul. Articolul
și a
și încurajărilor acestui posesiv a (al, ai, ale)este specific genitivului,
încurajărilor acestuia..
a... deci nu are ce căuta aici.
.
Multe din marile
Era crispat și Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat,
descoperiri au fost
zâmbea fortuit. întâmplător”, nu „forțat”.
făcute fortuit.
Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă
cartea anului acesta cartea anului acestuia în gen, număr și caz cu substantivul
determinat.
Adjectivele care la origine sunt comparative și
superlative: exterior, interior, superior,
inferior, optim, excelent sau cele care exprimă,
prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil,
condițiile cele mai
condițiile optime splendid, perfect nu formează grade de
optime
o listă completă comparație.
o listă foarte completă
De asemenea nu formează grade de
comparație nici adjectivele care exprimă o
însușire absolută: pozitiv, negativ, complet,
mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim etc.
Din cauza la Din
Din cauza este o locuțiune prepozițională care
vremea urâtă, n-am cauza vremii urâte, n-
cere întotdeauna cazul genitiv.
mai mers la munte. am mai mers la munte.
Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de
Le-am oameni sunt complemente indirecte. Ele
mulțumit celor care m- răspund la întrebarea „cui i-am
au ajutat. mulțumit?” (celor etc.), nu la întrebarea „la
I-am cine i-am mulțumit?” (la cei etc.). Acest gen de
Le-am mulțumim la mulțumit unuia dintre complement indirect stă întotdeauna în cazul
cei care m-au ajutat. cei care m-au ajutat. dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este
I-am mulțumit la Le-am mulțumit la propriu-zis o greșeală, ci mai curând un stil de
unu dintre cei care m- trei dintre cei care m- vorbire neîngrijită sau o formă populară.
au ajutat. au ajutat. Limba literară acceptă construcția cu
Le-am mulțumit la prepoziția la numai când complementul indirect
asemenea/astfel de este exprimat printr-un numeral invariabil (de
oamenipentru ajutorul exemplu trei) sau are ca determinant un
dat. adjectiv invariabil (de exemplu asemenea,
astfel).
abrogarea abrogarea Când un atribut este exprimat prin adjectiv
legii adoptată acum un legii adoptate acum un (provenit din participiul verbului a adopta, în
an an acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în
gen, număr și caz cu substantivul pe care îl
 determină. Aici legiieste în cazul genitiv, deci
și adoptate trebuie pus în cazul genitiv.
Ouălele sunt Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul
proaspete. Ouăle sunt proaspete. substantivului ou, se adaugă articolul feminin –
Încondeierea ouălelor  Încondeierea ouălor es le la forma de nominativ plural: femei-femeile;
este o tradiție te o tradiție frumoasă. cărți-cărțile; ouă-ouăle.. Vezi și definiția cu
frumoasă. paradigma expandată.
Solicitatorul
întrunește o sumăde
Solicitatorul calități, care îl
întrunește un summu recomandă pentru a fi Summum are sensul de gradul cel mai înalt,
m de calități, care îl angajat. punct maxim. Folosirea lui cu sensul de sumă,
recomandă pentru a fi Scriitorul a ajuns sumedenie este greșită.
angajat. la un summum al
calităților artistice greu
de depășit.
Doamna Ionescu este
Doamna Ionescu este o filologă /
un filolog / politiciană /
politician / doctor / doctoriță / Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în
președinte / artist / președintă / artistă / limba română.
profesor / muzician / profesoară /
sculptorrenumit. muziciană /
sculptorițărenumită.
un medicament un medicament Ameliorare înseamnă îmbunătățire, or durerea
pentru ameliorarea du pentru atenuarea dure nu poate fi îmbunătățită. E corect,
rerii rii însă, ameliorarea stării de sănătate.
Rata de promovabilitate s-ar interpreta ca
rata de promovare la „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea
rata de
bac... ce nu e normal ca exprimare.
promovabilitate la
rata promovabilității l Dar, promovabilitate înseamnă și „acțiunea,
bac...
a bac... starea de a promova”, ceea ce face posibilă a
doua formă de construcție corectă.

Forme verbale
Greșit Corect Explicații
Verbul a crea, deși aparent se termină în -
ea, nu este un verb de conjugarea a II-a,
ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar
rădăcina este cre-. Pentru ușurință,
conjugați-l ca și pe a
eu crez eu creez
lucra, înlocuind lucr- cu cre-: eu lucr-
tu crezi tu creezi
ez/cre-ez; tu lucr-ezi/cre-ezi; el lucr-
el crează el creează
ează/cre-ează etc. Formele crezi sau crez,
creerea/creearea/creiarealumii crearea lumii
crează aparțin verbului a crede:prima este
pers. a II-a sing., indicativ prezent, iar
celelalte două, forme populare ale
aceluiași verb: eu crez, el/ea/ei/ele să
crează.
eu creiez eu creez Numai dacă infinitivul verbului se termină
eu agreiez eu agreez în -ia (a întemeia, a încleia), atunci litera -
eu întemeez eu întemeiez i- apare și în formele conjugate: eu
eu încleez eu încleiez întemeiez/încleiez..., eu
întemeiam/încleiam..., eu

mi-ar place
Fi cuminte!
Să fi punctual.
Să nu fi trist.
Nu fii fraier!
Să fii știut ce pierd, n-aș fiilipsit.
Aș fii mândru dacă aș lua un
premiu.
Promit că voi fii punctual.
Aș venii și eu cu voi.
Cât am putut dormii!
Nu fă asta.
nu se merită să aștepți
nu se există așa ceva
Când am venit la tine,
tu plecasei deja.
A fost investit în funcția de ...
A învestit mult în afacere.
Să cere-ți voie înainte să plecați.
Nu trage-ți!
Cereți drepturile tale.
Trageți pătura (pe tine).
întemeiai/încleiai..., eu am
întemeiat/încleiat..., întemeind/încleind.
Infinitivul verbului este a plăcea, iar
condițional-optativul se formează cu
mi-ar plăcea
verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) și
cu infinitivul.
Fii cuminte!
Să fii punctual.
Să nu fii trist. Se folosește fii doar la imperativ
Nu fi fraier! afirmativ (fii cuminte) și la conjunctiv
Să fi știut ce afirmativ sau negativ (să fii punctual / să
pierd, n-aș filipsit. nu fii trist). În toate celelalte situații, se
Aș fi mândru dacă folosește fi.
aș lua un premiu.
Promit că
voi fi punctual.
În primul caz, verbul este la modul
condițional-optativ, care se construiește
Aș veni și eu cu
întotdeauna cu forma de infinitiv a
voi.
verbului. În al doilea caz, verbul este chiar
Cât am
la infinitiv. Formele eu venii, eu
putut dormi!
dormii sunt valabile pentru perfectul
simplu.
Imperativul negativ, pers. a II-a sing., se
Nu face asta. formează cu infinitivul verbului: nu
mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
Formele impersonale cu aspect reflexiv ale
nu merită să lui a merita și a exista au apărut, probabil,
aștepți prin contaminare cu construcțiile similare
nu există așa de tipul nu se obișnuiește, nu se justifică,
ceva nu se face/cade, dar ele nu au nicio
justificare.
Forma verbului la indicativ, mai mult ca
Când am venit la perfect, pers. a II-a sing., se construiește
tine, cu terminația -seși, nu –sei (valabilă
tu plecaseși deja. pentru pers. I sing.): plecaseși, plăcuseși,
merseseși, coborâseși, iubiseși.
Deși au o etimologie comună, verbele a
investi („a cheltui/plasa bani într-un
A fost învestit în anumit scop, într-o anumită afacere”) și a
funcția de ... învesti („a acorda cuiva în mod oficial un
A investit mult în drept, o autoritate, o demnitate, o
afacere. atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de
unde, probabil, nevoia de a le diferenția și
formal, prin adoptarea formei învesti.
Să cereți voie Când -ți apare ca desinență pentru
înainte să plecați. indicarea pers. a II-a plural a verbelor, se
Nu trageți! scrie, desigur, lipit de verb: voi cereți, voi
Cere-ți drepturile trageți. Dar se scrie despărțit prin cratimă
tale. de un verb la imperativ, când -ți este
Trage-ți pătura forma prescurtată a pronumelui îți, forma
(pe tine). de dativ a lui tu, care în astfel de
construcții are rol de pronume posesiv,
înlocuind sau doar întărind pronumele
posesiv propriu-zis: cere-ți drepturile =
cere drepturile  tale; trage-ți pătura =
 trage pătura (ta)  pe corpul tău;pune-ți
pălăria pe cap = pune pălăria (ta)  pe
capul tău.
eu crăp (de râs,
de ciudă).
eu crap (de râs, de ciudă). Formele corecte sunt stabilite de comisiile
tu crăpi (de râs,
tu crapi (de râs, de ciudă). Academiei Române abilitate să instituie
de ciudă).
el se înșeală normele ortografice. Forma înșale există
el se înșală
vrea să (te) înșale doar pentru sensul învechit „a pune șaua
vrea să
el/ea se așează pe...” (astăzi verbul folosit pentru aceasta
(te) înșele
să aibe parte nu mai este a înșela, ci a înșeua).
el/ea se așază
să aibă parte
De ce te râzi? De ce râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
a avansa înainte a avansa A avansa înseamnă a înainta.
De, dădeți, ca forme de imperativ ale
De-te la o parte Dă-te la o parte.
verbului a se da, sunt variante învechite,
Dădeți-vă jos. Dați-vă jos.
populare, incorecte.
Folosirea verbului -i (formă abreviată și
modificată a lui este/e) la plural nu are
Ce-i cu cărțile
legătură cu faptul că vorbim despre mai
Ce-s cu cărțile astea pe masă? astea pe masă?
multe cărți,deoarece este vorba de o
Ce sunt cu cărțile astea pe masă? Ce este cu cărțile
formă impersonală, fixă: ce-i cu cărțile
astea pe masă?
astea/cartea asta sau pantoful
ăsta/pantofii ăștia pe masă? Ce-i cu tine?
risc să dau un
Chiar dacă unele dicționare menționează
mă risc să dau un pronostic... pronostic...
că a risca este și reflexiv, aceste forme
te riști să-l înfrunți pe șef? riști să-l înfrunți
sunt învechite și nerecomandate.
pe șef?

Folosirea corectă a unor adverbe și prepoziții. Alte devieri ortografice. Expresii

Greșit Corect Explicații
Eu am decât trei
Eu am numai trei
picioare. Ca adverbe restrictive, în construcții
picioare.
Mai afirmative se folosesc numaisau doar, iar în
Mai lipsește doar Mihai.
lipsește decât Mihai. construcții negative se folosește decât.
Nu am decât 10000 lei.
Am decât 10000 lei.
Ne-am văzut
Ne-am văzut doar o O dată este o construcție formată din
doar odată în ultimul
dată în ultimul an. numeralul o (una) și
an.
A fost odată ca substantivul dată („caz, ocazie, situație în
A fost o dată ca
niciodată... (cândva) care se petrece ceva”) și indică o
niciodată...
Odată cu Ana, a venit enumerare (o dată, de două ori). Odată este
O dată cu Ana, a venit
și Barbu. (concomitent) adverb, având mai mult sensuri: „cândva”,
și Barbu.
Era vesel și odată s-a „concomitent”. Vezi și definițiile
Era vesel și o dată s-a
întristat. (deodată) pentru dată, odată.
întristat.
Numai știu ce să cred. Nu mai știu ce să cred. Se face confuzie între două situații foarte
Nu mai tu știi ce s-a Numai tu știi ce s-a diferite, între cuvântul numai și un grupaj
întâmplat. întâmplat. relativ aleatoriu, ocazional, nu mai.
Numai este un adverb cu funcție de
delimitare, cu același sens ca doar:
numai/doar el a fost invitat (nu și alții); voi
sta numai/doar o oră(nu mai multe). În
sintagma nu mai, cele două componente își

Plouă în continuu. Plouă încontinuu
România (incontinuu).
este încontinuuprogre România este în
s. continuuprogres.
ascultă muzică
ascultă muzică (dată/emisă)
la maxim/minim la maximum/minimu
maxim de profit cu m
un minimum efort maximum de profit cu
un minim efort
cartea după noptieră cartea de pe noptieră
Până număr la trei să Până număr până
plecați de-aici! la trei să plecați de-aici!
Titlul Suflete moarte se
referă la faptul
că moșierii ruși plăteau
Titlul Suflete moarte se impozit pentru șerbi
referă că moșierii ruși care muriseră.
plăteau impozit pentru Titlul Suflete moarte se
șerbi care muriseră. referă la impozitul pe
care moșierii ruși îl
plăteau pentru șerbi
care muriseră.
eu/ei/ele sînt/sânt eu/ei/ele sunt
păstrează autonomia, nu fiind o simplă
negație, iar mai, un element de cu totul altă
natură, care, aici, indică încetarea acțiunii
exprimate de verb: mai știu = încă știu,
continui să știu; nu mai știu = am încetat
(deja) să știu. Deci, față de simpla
negație nu știu, maiaduce precizarea,
nuanțarea că înainte am știut.
Încontinuu/incontinuu este adverb
(echivalent cu mereu, întruna,
neîntrerupt), ușor de recunoscut, deoarece
determină un verb.
Construcția în  continuu apare atunci
când continuu e adjectiv, deci determină un
substantiv. Funcția de adjectiv este
confirmată și de caracterul flexibil al
cuvântului – în continuu progres; în
continuă dezvoltare –, dar și de mobilitatea
sintactică: în continuu progres/în progres
continuu.
La maximum/minimum sunt locuțiuni
adverbiale, compuse din prepoziția la plus
substantivele maximum/minimum, și
determină verbe: s-a enervat la maximum;
a redus la minimum cheltuielile. Ca
substantive, ele pot apărea și în alte
contexte – Moneda euro a ajuns la
maximumul istoric...; este necesar un
minimum de efort...Ca adjective, aceste
cuvinte au formele maxim/minim și
determină diferite substantive, putând suferi
și modificări flexionare: valoare maximă,
eforturi minime.
Deși marcat ca impropriu, sensul de pe al
prepoziției după este recunoscut de DEX ca
fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare
(vezi după, sensul I.5). După cu sensul de
pe este un regionalism nerecomandabil.
Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil
prezența primului pânădetermină ezitarea
de a-l repeta, dar este necesar și cel de-al
doilea.
Verbul a se referi este reflexiv și cere
întotdeauna prepoziția la. Este incorectă
tendința de a-l folosi cu sensul vreau să
spun că / vrea să spună că / adică.
Există multe argumente pro și contra
trecerii, în 1993, de la ortografia sînt la
ortografia sunt (ca și a revenirii la folosirea
lui â),dar normele curente impun
 forma sunt. Forma sânt este greșită oricum!
La începutul și la sfârșitul cuvintelor se
ânger înger
folosește numai î, ca și în cuvintele formate
a hotărâ a hotărî
cu prefix, dacă î este prima literă din
reântregire reîntregire
rădăcină (reînnoire, neîntors). Deci,
hotărît hotărât
participiul și gerunziul verbelor nu fac
hotărînd hotărând
excepție: coborât-coborând etc.
intreprinde, întreprinde,
Toate cuvintele din această familie se scriu
intreprindere, întreprindere,
(și se pronunță) doar cu î, nu cu i.
intreprinzător... întreprinzător...
Înainte de -b- sau -p-, în cuvintele
a înpodobi a împodobi
românești, apare consoana -m-,nu -n.- Fac
a înproșca a împroșca
excepție cuvintele compuse (sânpetru,
a se înbuiba a se îmbuiba
nonprofit) și cuvintele adoptate în română în
a înbiba a îmbiba
forma originală (hornpipe, Istanbul).
În general, în limba română prefixele se
scriu lipite de cuvântul care le urmează și
anti-drog antidrog
nu se despart prin cratimă. Numai în cazul
ne-respectuos nerespectuos
derivărilor ocazionale, neconsacrate de
răs-poimâine răspoimâine
dicționare, se despart prin cratimă: anti-
prezidențial, anti-Ionescu, anti-orice etc.
În primul caz, se cere să fie atât de liniște,
Liniște! Să se audă
încât să se audă bâzâitul unei muște; în al
Liniște! Să nu se audă musca!
doilea, cererea e și mai categorică, să fie
musca! Liniște! Să nu se audă
atât de liniște, încât să nu se audă absolut
nici musca!
nici un zgomot.
Confuzie ușor de înțeles
între sfară/șfară („fum”) și sfoară, cu atât
mai mult cu cât primul aproape a ieșit din
uz. Expresia are la bază un vechi procedeu
a da sfară/șfară în de comunicare la distanță, prin aprinderea
a da sfoară în țară
țară unor focuri, mai precis, inițial, a da sfară în
țară însemna a semnala ceva cu ajutorul
fumului, de la un post de strajă, la altul. De
aici, evoluția la a răspândi o veste, sensul
actual.
Expresia are sensul: „ineficient, inutil,
inadecvat, nepotrivit, nelalocul lui”, iar
câine sur la vânătoare câine surd la vânătoare
culoarea (sur) nu are niciun efect asupra
performanțelor câinelui la vânătoare...
Calcuri greșite
Calcurile lingvistice sunt un fenomen normal prin care limba evoluează. Totuși, adesea ele nu sunt
necesare, în sensul că nu apar pentru a defini un termen inexistent în limbă, ci apar pur și simplu din
lenea de a folosi cuvântul potrivit în procesul de traducere. Dintre calcurile greșite amintim:
Forma corectă Forma calchiată Observații
Dincolo de bucuria că avem așa mulți studenți
Ceremonia Ceremonia în țări de limbă engleză încât am importat
de absolvire de graduare cuvântul graduation, acesta este un calc
nenecesar.
A eșuat în A eșuat în Până la un punct, folosirea lui patetic cu sensul
mod jalnic. mod patetic. de „jalnic”, „deplorabil” este de înțeles, el
fiind o calchiere glumeață a
 englezescului pathetic. Totuși, trebuie ținut
minte că sensul real al cuvântului este „plin de
patos, impresionant”.
Acum Acum
În limba română, a partaja are sens numai în
puteți distribui poze puteți partaja poze
domeniul juridic sau al telecomunicațiilor.
pe Facebook. pe Facebook.
Am aplicat la Cu tot regretul că limba română nu are o
Mi-am depus Facultatea de Litere. exprimare mai succintă pentru „a-și depune
dosarul la Facultatea Mi-am depus dosarul” (în vederea admiterii la o școală, un
de Litere. aplicația la loc de muncă etc.), calchierea lui to
Facultatea de Litere. apply peste a aplica este incorectă.
Un punct în plan Folosirea lui determinat cu sensul de „hotărât”
Popescu este un
este determinat de este greșită, prin contaminare cu
fotbalist determinat.
două coordonate. englezescul determined.
Iaurt bogat Cuvântul nutrient nu există în limba română.
Iaurt bogat
în substanțe Există cuvântul nutritiv, dar cu valoare de
în nutrienți
nutritive adjectiv.
Neptun orbitează în Neptun orbitează Verbul a orbita este intranzitiv, deci un corp
jurul Soarelui. Soarele. nu orbitează alt corp, ci în jurul altui corp.
Concentrează-te! Focusează-te! În limba română nu există verbul a se focusa.
Popescu Popescu
are experiență în are expertiză în
domeniu domeniu
Un deputat a început Un deputat a În limba română, vocal are doar sensurile de
să vocifereze în devenit vocal în „care aparține vocii, privitor la voce” și
momentul în care... momentul în care... „(muzică) executată cu vocea”.
Auditoriul s-a ridicat
în picioare
Publicul s-a ridicat în
În limba română, audiență are sensul de
picioare
„întrevedere” și alte sensuri, dar nu pe cel de
Asistența s-a ridicat Audiența s-a ridicat
„public”. Folosiți, după caz (concert,
în picioare în picioare
prelegere, meci etc.) unul dintre sinonimele
Spectatorii s-au
enumerate.
ridicat în picioare
Suporterii s-au
ridicat în picioare
Nu vrem să știm ce ar putea să însemne
dezertorul Pacepa defectorul Pacepa
„defector”...
dosare secretizate Este o traducere greșită a englezescului to
dosare clasificate
dosare secrete classify / classified.
Alte articole lingvistice
Cu aceasta, am atins a doua jumătate a problemei. Mulți telespectatori și forumiști s-au întrebat: care
e acordul corect: majoritatea sunt sau majoritatea este? Răspunsul nu e chiar țac-pac. E o chestiune
de intenție a enunțului. Regula e că, dacă accentul logic cade pe ideea de grup compact, pe entitatea
grup (ansamblu), atunci acordul e la singular. Dacă accentul logic cade pe indivizii ca atare,
pe persoane,atunci acordul e la plural. Să presupunem că avem un grup de 30 de băieți, din care 25
au părul blond. E absurd să spunem că în acest grup, majoritatea băieților e blondă. Vom spune,
firește, în acest grup, majoritatea băieților sunt blonzi. Dacă însă, cum spuneam, accentul logic cade
pe aspectul ansamblului, compact, ca o unitate, atunci acordul se face la singular; de pildă: Senatorii
au discutat mult. În cele din urmă, majoritatea a acceptat argumentele.

4.2. Scrierea cuvintelor compuse

Modul de scriere a cuvintelor compuse este în funcție de natura elementelor componente
(cuvinte, elemente de compunere sau abrevieri), de vechimea compuselor, de gradul de unitate
semantică și de sudură formală, de apartenența elementelor componente la diferitele părți de
vorbire, de raporturile sintactice care au stat la baza compusului, de părțile de vorbire cărora le
aparțin compusele și, în cazul cuvintelor flexibile, de modul de flexiune, precum și, uneori,
de tradiție.
Nu există reguli cu valabilitate generală, de aceea în cele de mai jos prezentăm
o descriere a practicii ortografice privind principalele tipuri de cuvinte compuse.
Aceste probleme sunt prezentate pe părți de vorbire (deși unele cuvinte se pot încadra în mai multe
părți de vorbire), în ordinea alfabetică a acestora.

4.2.1. Adjective
Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt și substantive sau adverbe) se scriu într-un
cuvânt sau cu cratimă.

1. Se scriu într-un cuvânt:

1. adjectivele (mai ales din fondul vechi) sudate (unele reprezentând tipuri rare și
învechite) din cuvinte care există și independent, cu structura:
 adjectiv + adjectiv (având flexiune numai la ultimul component): rozalb;
 adjectiv + substantiv: pursânge (invariabil);
 adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiul unui
verb compus): binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător;
preafericit;

Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care

reprezintă fie compuse mai puțin sudate, scrise cu cratimă (!bine-crescut „cuviincios”), fie grupuri
de cuvinte, care se scriu separat (!bine crescut „dezvoltat bine”).

 prepoziția a + tot/toate + adjectiv (tip învechit): atoateștiutor,
atotputernic;
 prepoziție + substantiv sau adjectiv: cuminte, deplin;
 substantiv (uneori provenit dintr-un adjectiv) + adjectiv: binefăcător,
binevoitor, răufăcător, răuvoitor; codalb;
 izolări de propoziții: cumsecade;
2. adjectivele neologice care au în componență elemente de
compunere: *aeroportuar, *autocopiativ, *cronofag, * electrocasnic, *heliomarin,
*neoliberal, *sociocultural;
3. adjective cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv, care exprimă
o unitate, având flexiune numai la ultimulelement (!cehoslovac „din fosta
Cehoslovacie”, dacoromân „român(esc) din Dacia”, sârbocroat), ca și unele adjective
asemănătoare împrumutate (galoromanic, retoroman);

Adjectivele cu structură și componență asemănătoare care exprimă un raport între cei doi termeni se
scriu cu cratimă: *ceho-slovac „dintre Cehia și Slovacia”, *sârbo-croat.

4. adjectivele (în general provenite din participii) la forma negativă compuse cu

adverbul mai intercalat între prefixul ne- și adjectiv: nemaipomenit.
2. Se scriu cu cratimă adjectivele compuse nesudate cu structura:
 1. adjectiv + adjectiv, având flexiune numai la ultimul component (*bun-platnic,
instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist, nou-nouț, *rău-platnic),
la ambele componente — (globuri) *albe-argintii, (mere) dulci-acrișoare —
sau invariabile: (televizoare) *alb-negru;

Dar vezi mai sus rozalb.

2. adjectiv invariabil (desemnând o culoare) + adverb (uneori provenit din participiu)

exprimând o nuanță: (bluză/bluze) galben-închis, roșu-deschis;
3. adjectiv (printre care unele referitoare la etnii, limbi etc.) ± vocala de
legătură o + adjectiv, având flexiune numai la ultimulcomponent (burghezo-
democratic, chimico-farmaceutic, economico-financiar, fizico-chimic, francez-român,
greco-catolic, româno-american, ruso-român/rus-român), ca și alte adjective
asemănătoare împrumutate: *anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol,
indo-european, medico-legal;
4. adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual provenit din participiu), compusul
prezentând o diferență de sens față de cuvintele de bază: așa-zis „pretins”, !bine-
crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut „celebru”, !bine-venit „oportun, agreat”, drept-
credincios, înainte-mergător, liber-schimbist, nou-născut, propriu-zis, sus-numit;

Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care se scriu într-

un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) și separat când sunt grupuri de cuvinte care
își păstrează sensul (!bine crescut „dezvoltat bine”).

5. substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american,

nord-vestic, sud-dunărean;

În compusele complexe se recomandă ca între principalele secvențe să se folosească linia de

pauză: americano—vest-german, nord—nord-vestic.

6. izolări de propoziții/fraze: (meșter) drege-strică.

4.2.2. Adverbe
Adverbele compuse (dintre care unele sunt și adjective sau conjuncții) se scriu într-un cuvânt sau
cu cratimă.

1. Se scriu într-un cuvânt adverbele sudate (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori)

compuse din:
1. adjectiv (calificativ sau pronominal) + substantiv: altădată „odinioară”, altfel „în alt
mod, în caz contrar”, astăzi, astfel, bunăoară, deseori, rareori, uneori;
2. adverb (± prepoziție) + adverb (uneori provenit din participiu)
sau numeral: bineînțeles „desigur”; câteodată „uneori”, nicicând „niciodată”, nici(de)c
um „deloc”, niciodată „în niciun
moment”, numai „doar”, numaidecât „imediat”, totodată „în același timp”, totuna „la
fel”;
3. adverb + conjuncție: așadar;
4. adverb + elementul final -va: cândva;
5. adverb + elementul final -și: câtuși, iarăși, totuși;
6. adverb (și adjectiv) provenit din participiu la forma negativă compus cu
adverbul mai intercalat între ne- și participiu: nemaipomenit;
7. articol/numeral + substantiv: !odată „cândva, imediat, în sfârșit”;
8. conjuncție + pronume: dar(ă)mite;
9. elementul
inițial fie(și)-, oare(și)-, ori(și)- + adverb: fiecum (înv.), oare(și)cum „cumva”, ori
când, oricum, oriîncotro, *ori(și)cât;
 10. prepoziție (± prepoziție)
+ adverb: adesea, arar, deasupra, decât „numai”, degeaba, demult „odinioară”, depli
n (și adjectiv), desigur „în mod
cert”, dinadins, dinăuntru, împotrivă, înadins, îndeaproape, îndelung, întocmai, (mai)
prejos, (mai) presus;
11. prepoziție (± prepoziție) + numeral: deodată, împreună, întruna „mereu”;
12. prepoziție + prepoziție + prepoziție: dedesubt;
13. prepoziție + pronume: laolaltă;
14. prepoziție (± prepoziție)
+ substantiv: acasă, anume, aseară, defel „deloc”, degrabă „repede”, deloc „nicidecu
m”, deodată, departe, devale „în jos”, devreme „din timp”, dimpotrivă, !
diseară/deseară, împrejur, încontinuu „mereu”;

 !Rostirea și scrierea !diseară sunt preferate lui deseară, deoarece nu se mai percepe, în general,

proveniența din de + seară.

15. verb + conjuncție: parcă, cică (pop.), mătincă (pop.);
16. tipuri izolate: alaltăieri, pretutindeni, (în)totdeauna, vasăzică „adică”.
2. Se scriu cu cratimă adverbele compuse:
1. (parțial) analizabile (incluzând uneori adverbe provenite din substantive): *alaltăieri-
dimineață, *azi-mâine, *azi-noapte, *mâine-dimineață;
2. rimate sau/și ritmate, formate din elemente care nu există independent: ceac-
pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam;
3. provenite prin schimbarea categoriei gramaticale din substantive
compuse scrise cu cratimă: după-amiaza, după-amiază, după-masa, după-masă „în
a doua parte a zilei”;
4. în care cratima notează eliziunea: dintr-adins, dintr-odată, într-adins.

Scrierea împreună deosebește asemenea adverbe de grupurile de cuvinte cu o structură

asemănătoare, în care componentele își păstrează independența și înțelesul, și care se scriu în
cuvinte separate: altă dată, alt fel, bine înțeles, câte o dată, de cât, de fel, de grabă (De grabă, a
greșit), de loc, de mult, de plin, *de sigur (De sigur, e sigur), de vale, de vreme, *după amiaza (După
amiaza aceea toridă a urmat o seară răcoroasă),  *după masa (A plecat imediat după masa de
prânz), *fie cum (Fie cum vrei tu),  în continuu, într-una (scris cu cratimă din motive fonetice), nici
când, nici (de) cum, nici odată, nici o dată, nu mai, numai de cât, oare cum, o dată, ori cât, tot
odată, tot o dată, tot una,  va să zică „vrea să însemne”.

4.2.3. Conjuncții
Conjuncțiile compuse se scriu într-un cuvânt sau în cuvinte separate.

1. Se scriu într-un cuvânt conjuncțiile compuse la origine, dar sudate (unele

devenite neanalizabile pentru vorbitori): deoarece, deși, fiindcă, încât (Îl durea atât de tare,
încât nu putea vorbi), întrucât „deoarece” (A lipsit întrucât era bolnav), precum, vasăzică (și
adv.) „prin urmare, deci”.

Ele se disting astfel de locuțiunile și de grupurile de cuvinte cu o componență asemănătoare,

scrise în cuvinte separate: dat fiind că, în cât (În cât [„în ce dată”] suntem astăzi?, În cât timp ai
scris?), întru cât „în ce măsură” (Nu văd întru cât ideea ta ar fi mai bună), va să zică „înseamnă” („o
soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are.” Caragiale).

2. Se scriu în cuvinte separate conjuncțiile analizabile formate din două elemente

conjuncționale: ca să, cum că, cum și, de să, încât să, precum că.

4.2.4. Interjecții
Prin natura lor, interjecțiile sunt mai greu de normat, inclusiv sub aspect ortografic. În principiu,
interjecțiile compuse se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă.

1. Se scriu într-un cuvânt interjecțiile compuse sudate: behehe, heirup, iacă(tă), mehehe,

tralala.
2. Se scriu cu cratimă interjecțiile compuse analizabile: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc,
hop-(ș-)așa, hopa-țopa, tic-tac, tranca-fleanca, tura-vura.

Succesiunile de interjecții diferite se scriu în cuvinte separate (ia hai), iar cele sinonime se

despart prin virgulă sau semnul exclamării: trosc, pleosc/trosc! pleosc!.

4.2.5. Numerale
Numeralele compuse[1] se scriu într-un cuvânt sau în cuvinte separate.

1. Se scriu într-un cuvânt numeralele cu un grad avansat de sudură:

1. cardinale propriu-zise: seriile formate cu spre (unsprezece ...) și unele serii formate
prin alăturare: douăzeci...;
2. colective și distributive: amândoi și seriile câteșitrei, tustrei...;
3. ordinale: dintâi, întâiași, seriile al unsprezecelea..., al douăzecilea ...
2. Se scriu în cuvinte separate unele serii de numerale mai puțin sudate (unele considerate și
locuțiuni):
1. adverbiale: seriile (câte) o dată „nu de mai multe ori” (care răspunde la
întrebarea de câte ori?: numai o dată în viață, o dată pentru totdeauna), de (câte)
două ori; întâia(și)/prima dată/oară, a doua oară...; în primul rând...;

Adverbul compus odată „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, îndată” se scrie într-un cuvânt.

2. cardinale: seriile douăzeci și unu ...; o sută, două sute ...; o mie, două mii, douăzeci

de mii...; un milion ...; o sută unu ...; o mie unu ... etc.;

Scrierea continuă a numeralelor cardinale, care se cere uneori în stilul administrativ, constituie o

excepție.

3. colective și distributive (considerate și locuțiuni): seriile câte unu..., toți trei...;

4. fracționare (cu comportament de substantive): seriile o doime, două treimi etc.;
5. ordinale corespunzătoare celor cardinale din seriile de mai sus: al douăzeci și
unulea ...; al o sutălea, al două sutelea ...;  !al (o) mielea ...;  !al (un) milionulea ...; al
o sută unulea...; al o mie unulea; al douăzeci miilea ...; (cel) din urmă (considerat și
locuțiune).

Pentru scrierea numeralelor ordinale și fracționare în notarea lor cu cifre și litere vezi 1.2.4. Cratima.

4.2.6. Prepoziții
Prepozițiile compuse se scriu într-un cuvânt sau în cuvinte separate.

1. Se scriu într-un cuvânt prepozițiile compuse sudate (unele devenite neanalizabile pentru

vorbitori): deasupra, decât, dedesubtul, despre, dimprejurul, dinaintea, dinapoia, dindărătul,
dinspre, dintre, dintru, împotriva, împrejurul, înaintea, înapoia, înăuntrul, îndărătul, înde,
înspre, printre, printru;
2. Se scriu în cuvinte separate prepozițiile compuse din două sau trei elemente nesudate: *a
la, de către, de dedesubtul, de după, de la, de pe, de pe lângă, de sub, fără de, în afara, în
contra, până după, până în, până la, până pe după, până pe la, până pe sub, pe la, pe lângă.
Din motive fonetice, prepoziția compusă de-a din locuțiuni ca de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-
a latul se scrie totdeauna cu cratimă, în timp ce prepozițiile de + a + verbe la infinitiv se
scriu separat sau cu cratimă, în funcție de tempo (de a/de-a scrie). 
Primul component din prepozițiile compuse fără de, până la se scrie cu apostrof în cazul căderii, la
pronunțarea în tempo rapid, a vocalei sale finale: făr' de milă, pân' la tine.

4.2.7. Pronume și adjective pronominale

Pronumele și adjectivele pronominale compuse se scriu într-un cuvânt sau în cuvinte separate.

1. Se scriu într-un cuvânt toate formele pronumelor și adjectivelor pronominale sudate,

compuse la origine și devenite în parte neanalizabile, cu excepția de sub punctul 2.:
1. de întărire: seria lui însumi;
2. demonstrative: seriile lui același, ălălalt, ăstălalt, celălalt, cestălalt;
3. nehotărâte compuse cu:
 elementele inițiale alt-, fie(și)-, fi(e)ște-, fite-, oare(și)-, ori(și)-, vre-:
altceva, fie(și)care, fi(e)ștecine, fitecine, oare(și)care, ori(și)care, vreun,
vreunul ș.a.;
 elementul final -va: ceva, niscaiva ș.a.;

Pronumele și adjectivele compuse se disting astfel și grafic de îmbinări libere precum oare care, ori
care (Oare care dintre ei o fi făcut asta? Să vină toți ori care vrea).

4. negative: !niciun, !niciunul (N-a venit niciun elev/niciunul)

 !Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui !niciunul și ale adjectivului
pronominal corespunzător !niciun[2] (niciuna, nicio etc.) — la fel ca a lui vreunul, vreun —, prin
aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările
libere asemănătoare: nici un adverb + articol (Nu e nici un om prost, nici un incult), adverb + numeral
(Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți), *nici unul adverb + pronume nehotărât (Nu-mi
place nici unul, nici celălalt).

5. personale și de politețe: dumneata, dumnealui etc.;

6. reflexive cu elementul final -și: sieși, sineși;
2. Se scriu în cuvinte separate toate formele pronumelui relativ compus cel ce (inclusiv forma
cu valoare „neutră” ceea ce), care este interpretat, din cauza flexiunii lui cel, și ca pronume +
pronume.

4.2.8. Substantive

4.2.8.1. Substantive comune

Substantivele comune compuse (dintre care unele sunt și adjective) se scriu într-un cuvânt sau
cu cratimă. În cazul multor compuse, sensul componentelor nu corespunde, total sau
parțial, realității denumite de ele.

1. Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse sudate, cu articulare și flexiune numai

la ultimul element, formate din sau cu:
1. abrevieri: agromec, elinvar;
2. cuvinte (nelegate prin vocală de legătură) care formează compuse cu unitate
semantică și gramaticală mai mare decât a celor scrise cu cratimă, având
structura:
 adjectiv (inclusiv provenit din numeral ordinal)
+ substantiv: bunăstare „prosperitate”, dreptunghi, duraluminiu, lungmetraj, 
primadonă (împrumutat), primăvară (din fondul vechi), scurtmetraj, triplusalt;
Compusele cu structură și componență asemănătoare, dar nesudate, se scriu cu cratimă (bună-
credință„onestitate”; neologismele analizabile compuse cu prim-), iar grupurile de cuvinte în care
componentele își păstrează autonomia — în cuvinte separate (bună stare „stare bună”, prima
doamnă).

 adverb (uneori substantivizat) + substantiv: binecuvântare, binefacere,

răufăcător, răuvoitor;
 prepoziție ± prepoziție + substantiv (uneori provenit
din supin sau infinitiv lung): deîmpărțit, demâncare „mâncare”
(pop.), deochi, fărădelege, subsol, supat (pop.);

Se scriu în cuvinte separate, sau, din motive fonetice, cu cratimă, secvențele în care cuvintele își
păstrează individualitatea (a da de mâncare; De mâncat, aș mânca), respectiv *de-împărțit.

 substantiv + adjectiv: botgros (pasăre), vinars;

Se scriu separat secvențele în care cuvintele își păstrează individualitatea: bot gros (Ursul are un bot

gros).

 substantiv + substantiv(e) în nominativ (sau provenit(e) din construcții

cu acuzativul): *blocstart, concertmaistru, electronvolt, fluorclormetan,
locțiitor, metalazbest, omucidere, valvârtej (pop. „vâltoare”; folosit mai mult
adverbial);
3. cuvinte unite prin vocala de legătură o: anotimp, *aurolac, citatomanie,
ședințomanie;
4. elemente de compunere neologice: *acvaplanare, *aeroambulanță, *duroflex,
*gastroenterolog, *metaloplastie, *neocomunism, *policalificare, *politolog,
*primoinfecție, *teleconferință;
5. elemente de compunere vechi + cuvinte inexistente ca atare în limba română
actuală: bașbuzuc, pravoslavnic, protopop;

Compusele incluzând cuvinte care se regăsesc în limba română actuală se scriu cu cratimă: baș-

boier.

6. compuse parasintetice: capîntortură[3], codobatură, gâtlegău, mânăștergură;

7. tipuri izolate: atotputință, atotștiință; preaplin „dispozitiv”; sinucidere, sinucigaș;
untdelemn „ulei”.

Secvențele cu structură similară în care componentele își păstrează autonomia se scriu în

cuvinte separate: prea plin, unt de cacao.

2. Se scriu cu cratimă substantivele compuse cu unitate

semantică și gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt (și, eventual, cu
articulare și flexiune și la primul element), având structura:
1. adjectiv (bun, rău) + substantiv: !bună-credință „onestitate”; *bună-creștere, !
bună-cuviință „politețe”; !bună-dimineața(plantă); bun-gust „simț estetic”, bun-plac, !
bun-rămas „adio”, bun-simț „decență”; rea-credință, rea-voință;

Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”), iar

secvențele în care componentele își păstrează autonomia — în cuvinte separate (bună
creștere „dezvoltare bună”, bunul gust al libertății).

2. adjectiv (dublu, triplu) + substantiv: *dublu-casetofon, dublu-decalitru; triplu-

sec, triplu-voal;
Secvențele cu o structură similară în care componentele își păstrează autonomia se scriu în
cuvinte separate(dublu ve/dublu vî, triplu exemplar), iar cele sudate — într-un cuvânt: triplusalt.

3. adjectiv (prim și viceprim) + substantiv: *prim-balerin, *prim-balerină, prim-

ministru, prim-plan, prim-pretor, !prim-procuror, prim-secretar, *prim-solist, *prim-
solistă, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru;

Primăvară și primadonă se scriu într-un cuvânt, iar grupurile de cuvinte prim ajutor, prim amorez —

în cuvinte separate. 
Scrierea cu cratimă deosebește grafic compusele de îmbinările sintactice libere de tipul X
este primul („cel dintâi”) ministru care a demisionat.

4. interjecție + interjecție: (un) scârța-scârța (-pe-hârtie) „funcționar”;

5. numeral cardinal + substantiv (± adjectiv): !cinci-degete, doi-
frați (plante), nouă-ochi (pește), trei-leșeștile (dans), trei-frați-pătați (plantă), unspre
zece-metri „lovitură de la 11 m”;
6. prepoziția după + substantiv: după-amiază, după-masă „a doua parte a zilei”;
7. substantiv + adjectiv: argint-viu „mercur”, burtă-verde „burghez”, cal-
turtit „libelulă”,  coate-goale „persoană săracă”, făt-frumos „tânăr frumos”, floare-
domnească (plantă), gură-spartă „persoană care flecărește”, iarbă-deasă (plantă), jur-
fix „zi de primire”, lemn-câinesc (plantă), mamă-mare „bunică”, mațe-
negre (pește), mațe-fripte „persoană zgârcită”, !pește-auriu (pește),piatră-
vânătă „sulfat de cupru”,  rămas-bun „adio”, sânge-rece „calm”, tată-
mare „bunic”, vorbă-lungă „persoană care flecărește”;

În formele cu apocopă marcată prin apostrof nu se mai pune cratima: mam'mare. 

Se scriu în cuvinte separate numele de funcții compuse de tipul comisar principal, director adjunct,
director general.

8. substantiv + prepoziție + substantiv: arbore-de-cacao (plantă), bou-de-

baltă „bâtlan; gândac”, brânză-n-sticlă „persoană zgârcită”, cal-de-
mare (pește), câine-de-mare „rechin”, drum-de-fier „cale ferată”, floare-de-
colț (plantă), gură-de-lup„malformație; ochi de parâmă”, iarbă-de-Sudan (plantă), !
ochi-de-pisică „mineral; disc reflectorizant”, !pește-cu-spadă (pește), piatră-de-
var „carbonat de calciu”, poale-n-brâu „plăcintă”, purice-de-apă (crustaceu), !viță-de-
vie (plantă);
9. substantiv + substantiv în nominativ: an-lumină „unitate de lungime”, artist-
cetățean, *bas-bariton, bloc-diagramă, bloc-turn, cal-putere „unitate de
măsură”, câine-lup (specie de câini), *contabil-șef[4], *cuvânt-titlu „intrare de
dicționar”, cuvânt-cheie„termen principal”, cuvânt-vedetă, decret-lege, formular-tip,
general-colonel, locotenent-comandor, mamă-soacră „soacră”, marxism-
leninism „doctrină”, *mașină-capcană, mașină-unealtă, nord-est, pasăre-liră, pasăre-
muscă (păsări), !pește-ciocan(pește), pușcă-mitralieră, situație-limită, volt-amper, !
watt-oră (unități de măsură), zi-lumină, zi-muncă;

Se scrie într-un cuvânt *blocstart (ca și blochaus, blocnotes). 

În cazul compuselor complexe de tipul nord–nord-est, nord-est–sud-vest se recomandă scrierea
cu linie de pauzăîntre cele două grupuri principale.

10. substantiv (articulat) + substantiv în genitiv: calul-dracului „libelulă”, cerul-

gurii „palatul bucal”; ciuboțica-cucului, floarea-soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor,
ochiul-boului (plante), pasărea-paradisului (pasăre), piatra-iadului „azotat de
argint”, roza-vânturilor (reprezentare grafică), sângele-voinicului (plantă), !vaca-
Domnului  (insectă);
11. izolări de propoziții/fraze (majoritatea — epitete): cască-gură „persoană
distrată”, ducă-se-pe-pustii „dracul”, du-te-vino„mișcare”, fie-iertatul „răposatul”; flui
eră-vânt, flutură-vânt „haimana”, gură-cască „persoană distrată”, încurcă-lume, lasă-
 mă-să-te-las „persoană indolentă”, lă-mă-mamă „persoană incapabilă”, linge-
blide „parazit”, nu-mă-uita (plantă), papă-lapte„nătăfleață”, pierde-vară „persoană
leneșă”, soare-apune, soare-răsare (puncte cardinale), sparge-val „parapet”, târâie-
brâu, trei-păzește (în expresii); ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca „dracul”, uite-popa-nu-e-
popa, vino-ncoa'/vino-ncoace „farmec”, zgârie-brânză„persoană zgârcită”, zgârie-
nori „construcție foarte înaltă”;
12. elemente de compunere vechi + substantive existente în limba română:  baș-
boier, treti-logofăt, vel-armaș, vtori-logofăt/ftori-logofăt;

Compusele de acest tip cu componente inexistente în limba română actuală se scriu într-un
cuvânt: bașbuzuc.

13. tipuri izolate: ca-la-Breaza (dans), !cuvânt-înainte „prefață”, !mai-mult-ca-

perfect (timp verbal), de-doi (dans), iarba-datului-și-a-faptului (plantă), mai-
marele „superiorul”, sânge-de-nouă-frați (plantă; rășină), terchea-berchea „persoană
de nimic”, trei-frați-pătați (plantă).

Secvențele cu structură și componență asemănătoare în care cuvintele își păstrează autonomia se

scriu separat. 
Multe compuse scrise cu cratimă sunt disociabile, situație în care cratima
dispare: buna  sa  credință; dublul săucasetofon; România, prin primul  ei  ministru ...;
blocul  acesta  turn; contabilul  lor șef.

 !Se generalizează scrierea cu cratimă a compuselor nesudate care denumesc substanțe chimice

distincte și speciidistincte de plante sau de animale (cu nume științifice diferite).

4.2.8.2. Substantive proprii

Unele substantive proprii (nume de persoane sau de locuri) compuse aparțin unor tipuri care se

regăsesc și printre substantivele comune compuse și se scriu în același mod cu acestea (vezi 4.2.8.1.
Substantive comune), dar există și tipuri de compuse care se întâlnesc numai printre
substantivele proprii sau chiar numai printre numele de locuri, de persoane sau de instituții etc.
În cele ce urmează se au în vedere numele proprii românești, precum și unele nume de locuri
străine folosite în limba română.
Unele substantivele proprii românești[5] apar și cu alte grafii decât cele recomandate de normele
academice: este vorba de nume de persoane, a căror scriere (vezi nota la Tabelul 2) trebuie
respectată, pentru a se păstra identitatea persoanei, și de nume de locuri, care apar în acte oficiale
sau în lucrări de specialitate sub forme diferite de cele din limbajul obișnuit.
În funcție de gradul de unitate, substantivele proprii se scriu:

1. într-un cuvânt;
2. cu cratimă;
3. în cuvinte separate.

Astfel:

1. se scriu într-un cuvânt substantivele proprii sudate cu structura:

o numeral cardinal + substantiv: nume de locuri (Șaptesate) sau
de familie (Cincilei);

Dar Trei Brazi (cabană).

o prepoziție sau articol + substantiv: nume de locuri (Subcetate, Suplai) sau

de familie (Amarie(i), Celmare, Delavrancea, Dinvale);
Dar și Cel Mare[6], Între Tarlale.

o substantiv + adjectiv: nume de locuri (Câmpulung, Satulung) sau

de familie (Boubătrân);

Dar Baia Mare, Barbă-Albastră.

o substantiv + prepoziție + substantiv: Capdebo(u) (nume de familie);
o substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ: nume
de locuri (Iacobdeal (deal), Sândominic) sau de familie(Hagiculea, Moșandrei);

Dar și Iacob Deal (sat), Hagi Culev.

o compuse cu abrevieri (nume de locuri formate din fragmente de cuvinte combinate

între ele sau cu cuvinte): Eurasia;
o compuse provenite din izolări de propoziții sau fraze: nume de locuri (Vaideei) sau
de familie (Sparionoapte);
o nume proprii religioase cu o structură complexă: Atotputernicul.
2. se scriu cu cratimă următoarele tipuri de substantive proprii:
o nume de locuri (cu excepția toponimelor urbane) cu structura substantiv +
substantiv cu formă de nominativ-acuzativ, și anume:
 formate din două nume proprii de loc: Cluj-Napoca (localitate), Bicaz-
Tulgheș (pas), Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin(județe), Guineea-Bissau (stat), 
Iezer-Păpușa (masiv muntos);
 cu structura nume propriu de loc + substantiv comun cu rol distinctiv (de
cele mai multe ori termen generic geografic sau teritorial-
administrativ): Devcea-Est, Devcea-Vest (vârfuri de deal), Domnești-
Sat, Domnești-Târg (localități);

Dar și Iacobdeal (deal).

 cu structura substantiv comun + nume propriu de loc (de cele mai multe

ori în compuse cu un termen generic care nuse mai folosește actualmente
pentru realitatea denumită sau are un sens care nu
corespunde realității locale actuale): Baia-Sprie, Ocna-
Șugatag[7] (localități), Pârâul-Cărbuna (pădure);
o nume de persoane reale și de personaje, și anume:
 prenume și nume de familie compuse din două nume de persoane: Ana-
Maria; Ioan Piuariu-Molnar;
 nume de familie cu structura nume de persoană +
nume geografic: Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru;
 nume de personaje istorice, literare, religioase cu structura nume
de persoană + substantiv comun indicând un rang, un grad, o funcție etc.
(indiferent de ordine): Fărcaș-Aga, Roșu-Împărat (dar împăratul Roșu), Ali-
Pașa, Negru-Vodă[8]; Baba-Cloanța, Hagi-Tudose;

Unele nume de persoane se scriu și într-un cuvânt: Anamaria, Hagiculea.

 nume de personaje cu structura:

 substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ: Rilă-
Iepurilă;
 substantiv în nominativ-acuzativ + substantiv în genitiv: Păunaș
ul-Codrilor, Zâna-Zânelor;
 substantiv + adjectiv: Barbă-Albastră, Făt-Frumos, Harap-Alb;
 substantiv + prepoziție sau adverb + substantiv: Craiul-de-Rouă,
Șchiopul-cât-Cotul;
  adjectiv + ca + substantiv: Albă[9]-ca-Zăpada;
 verb + substantiv (provenite din izolări): Strâmbă-Lemne;
 nume de personaje cu structură complexă: !Statu-Palmă-Barbă-Cot,
Jumătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop, Tic-Pitic-Inimă-de-
Voinic;
3. se scriu separat:
o numele proprii geografice sau administrativ-teritoriale, inclusiv din toponimia
urbană (cu excepția celor de sub 1.), cu structura:
 prepoziție + substantiv: Între Tarlale (stradă), La Om (vârf);

Dar Subcetate.

 substantiv + adjectiv: Asia Mică, Baia Mare, Marea Neagră, Noua Zeelandă,

Peninsula Balcanică, Piatra Arsă (platou montan);

Dar Câmpulung.

 substantiv + numeral, indiferent de ordine: Bulevardul 1848, Trei

Brazi (cabană), Zece Mese (stradă);

Dar Șaptesate.

 substantiv + prepoziție + substantiv sau adverb: America de Nord,
Câmpia de Vest, Cuțitul de Argint (stradă), Gara de Nord, Vințu de Jos;
 substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ (și valoare
de apoziție): Câmpia Burnas (stradă), Republica Mali, Sultanatul Oman;
 substantiv + substantiv în genitiv: Balta Brăilei, Calea Victoriei, Delta
Dunării, Gura Teghii (comună), Peștera Muierii, Piața Unirii, Valea lui
Mihai (oraș);
 cu structură complexă: Cracul cu Doi Lupi (punct geografic), Oceanul
Înghețat de Nord;
o nume de persoane reale și de personaje cu structura:
 nume propriu de persoană + prepoziție + nume propriu de loc: Pop de
Băsești, Radu de la Afumați;

Când se consideră că prepoziția face parte din numele de familie, nu se scrie separat: Delavrancea.

 prenume ± cel + adjectiv: Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Mircea cel

Bătrân, Petru Șchiopul, Stan Pățitul, Ștefan cel Mare.

Când cel face parte din numele de familie, acesta se poate scrie și într-un cuvânt: Celmare sau Cel
Mare. 
Numele de localități, de artere urbane sau de instituții provenite prin adoptarea altor nume proprii (în
special de personalități, personaje, sau a unor nume geografice) trebuie să respecte scrierea numelor
proprii respective: Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrân (localități), Sfântul  Gheorghe[10], dar aceasta
nu se întâmplă totdeauna, cf. Mihai Viteazu, numele a cinci sate[11].

4.2.9. Verbe

1. Puținele verbe compuse și parasintetice sunt sudate și se scriu, toate, într-un cuvânt: *a se
autoacuza, a binecuvânta, a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a se sinucide; a electrifica,
a legifera, a multiplica, a prolifera, a telecomanda; a îngenunchea, a prescurta, inclusiv
formații accidentale ca a furgăsi, a furlua.
2. Se scrie într-un cuvânt gerunziul negativ compus cu adverbele mai sau prea intercalate
între prefixul ne- și verb: nemaiștiind, nepreaștiind (ca și neștiind).
 Pentru participiile corespunzătoare vezi 4.2.1. Adjective.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
ac-de-mare (pește) s.n. flex. inv.
acord-cadru s.n. flex. inv.
acul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
acul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Adormirea Maicii Domnului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
aducere aminte / aducere-aminte loc. s.f. flex. inv.
afro-asiatic adj. inv. flex.
agar-agar s.n. sg. inv. flex.
aide-mémoire s.n. (pl. aide-mémoire-uri) inv. flex.
Alba Iulia s. propriu f. f.art. inv.
alb-albastru adj. inv. flex.
alba-neagra (joc) s.f. art. sg. neart. albă-neagră
alb-argintiu adj. inv. flex.
albastru-azuriu adj. flex. flex.
albastru-deschis adj. flex. inv.
alb-gălbui adj. inv. flex.
alcalino-pământos (metal ~) adj. n. inv. flex.
alma mater (lat.) s.f. f.art. inv.
amor-propriu s.n. sg. flex. inv.
amper-oră s.m. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
amper-spiră (înv.) s.m. flex. inv.
anemonă-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
anglo-american adj. inv. flex.
anglo-americanism s.n. inv. flex.
anglo-francez adj. inv. flex.
anglo-normand adj. inv. flex.
anglo-saxon adj. inv. flex.
an-lumină s.m. flex. inv.
Anul Nou (sărbătoare) s. propriu m. f.art. inv.
apă-albă (cataractă) s.f. flex. f.neart.
apă-grea (combinație de oxigen cu deuteriu) s.f. sg. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
apă-neagră (glaucom) (pop.) s.f. flex. f.neart.
arbore-de-cacao (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cafea (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cauciuc (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-pâine (plantă) s.m. flex. inv.
arborele-vieții (tuia) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
argint-viu (mercur) (pop.) s.n. sg. flex. inv.
arici-de-mare (animal marin) s.m. flex. inv.
asiro-babilonian adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
așa-numit adj. inv. flex.
așa-zis (pretins) adj. inv. flex.
ață-de-mare (plantă, pește) s.f. flex. inv.
austro-ungar adj. inv. flex.
automobil-capcană s.n. flex. inv.
Baba-Cloanța s. propriu f. f.art. inv.
baba-oarba (joc) s.f. art. neart. babă-oarbă, 
g.-d. art. babei-oarba
Baia Mare s. propriu f. g.-d. Băii Mari
balon-sondă s.n. flex. inv.
barba-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-împăratului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barbă-albastră (bărbat care schimbă nevestele) s.m. inv. inv.
bas-bariton s.m. f.neart. flex.
baș-aga s.f. inv. flex.
baș-boier s.m. inv. flex.
baș-bulucbaș s.m. inv. flex.
baș-caimacam s.m. inv. flex.
baș-ciohodar s.m. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
băgare de seamă (atenție, observație) loc. s.f. flex. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
băgător de seamă loc. s. flex. inv.
bătaie de joc loc. s.f. flex. inv.
bele-arte (livr.) s.f. pl. inv. flex.
beri-beri s.n. sg. inv. flex.
bicicletă-tandem (rar) s.f. flex. inv.
big band (angl.) s.n. inv. flex.
Big Bang (angl.) s.n. sg. inv. flex.
Big Brother (angl.) s.m. sg. inv. flex.
bigi-bigi (înv.) s.n. sg. inv. flex.
bine-credincios (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-crescut (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-cunoscut (celebru) adj. inv. flex.
bine-venit (oportun) adj. inv. flex.
biv-vel-vornic s.m. inv. flex.
bloc-diagramă s.f. inv. flex.
bloc-turn s.n. flex. inv.
body building (angl.) s.n. sg. inv. flex.
boogie-woogie (angl.) s.n. (pl. boogie-woogie-uri) inv. flex.
bossa-nova (port.) s.f. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
bou-de-apă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-baltă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
boul-Domnului (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-lui-Dumnezeu (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-popii (insectă) s.m. art. inv. inv.
box-office (angl.) s.n. sg. (art. box-office-ul) inv. flex.
brad-negru (molid) s.m. flex. f.neart.
brad-roșu (molid) s.m. flex. f.neart.
bradul-ciumei (jneapăn) s.m. art. f.art. inv.
brain drain (angl.) s.n. sg. inv. flex.
brânca-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânca-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
brânza-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânză-n-sticlă (persoană zgârcită) s.m.f. inv. inv.
bric-à-brac (fr.) s.n. sg. inv. flex.
broasca-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
broască-țestoasă s.f. flex. f.neart.
bubă-neagră (dalac) s.f. flex. f.neart.
bube-dulci (herpes) s.f. pl. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
buhai-de-baltă (bâtlan) s.m. flex. inv.
buha-semănăturilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
buha-verzei (fluture) s.f. art. f.art. inv.
Buna Vestire (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Bunei Vestiri
bună-credință (onestitate) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-creștere (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-cuviință (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-dimineața (plantă) s.f. (neart. bună-dimineață) flex. f.neart.
bun-gust (simț estetic) s.n. sg. flex. inv.
bun-plac (arbitrar) s.n. sg. flex. inv.
bun-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
bun-rămas (adio) s.n. inv.
bun-simț (decență) s.n. sg. flex. inv.
burete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
burghezo-democratic adj. inv. flex.
burghezo-moșieresc adj. inv. flex.
burghezo-moșierime (înv.) s.f. inv. flex.
buricul-apei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
burtă-verde s.m.f. inv. inv.
busuioc-roșu (plantă) s.m. sg. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
busuioc-sălbatic (plantă) s.m. sg. flex. inv.
cafe-bar s.n. inv. flex.
café-concert (fr.) s.n. sg. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
café-frappé (fr.) s.n. (pl. café-frappé-uri) inv. flex.
cafegi-bașa s.m. pl. cafegi-bașa
caiet-program s.n. flex. inv.
caimacam-aga s.m. inv. flex.
ca-la-Breaza (dans) s.f. inv. inv.
calcio-vecchio (it.) s.n. inv.
cal-de-apă (libelulă) s.m. flex. inv.
cal-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
Calea-Lactee (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Laptelui (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Robilor (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
call-girl (angl.) s.f. inv. inv.
cal-putere s.m. flex. inv.
cal-turtit (libelulă) s.m. flex. f.neart.
calul-dracului (libelulă) s.m. art. (pl. caii-dracului) f.art. inv.
calul-popii (libelulă) s.m. art. (pl. caii-popii) f.art. inv.
cap-de-cocoș (plantă) s.m. sg. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cap-de-mort (fluture) s.m. sg. flex. inv.
capră-de-munte (capră sălbatică) s.f. flex. inv.
capră-neagră (capră sălbatică) s.f. flex. f.neart.
captatio benevolentiae (lat.) loc. s.f. inv. inv.
capudan-pașa s.f. inv. flex.
Capul Verde (stat) s. propriu n. f.art. inv.
capul-ariciului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Capul-Balaurului (parte a unei constelații) s. propriu n. f.art. inv.
capul-lui-Adam (insectă) s.m. art. f.art. inv.
capul-șarpelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cartof-dulce (batat) s.m. flex. f.neart.
Carul-Mare (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
Carul-Mic (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
casă-muzeu s.f. flex. inv.
cască-gură s.m.f. inv. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
castravete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
catch-can (angl.) s.n. sg. inv. flex.
călțunul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
căluț-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cămașa-broaștei (algă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cămin-spital s.n. flex. inv.
căpitan-locotenent s.m. flex. f.neart.
căpitan-pașa s.f. inv. flex.
cățel-de-frasin (insectă) s.m. flex. inv.
cățel-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cățelul-frasinului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
cățelul-pământului (rozător) s.m. art. f.art. inv.
câine-de-mare (rechin) s.m. flex. inv.
câinele-babei (vierme, larvă) s.m. art. f.art. inv.
Câinele-Mare (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
Câinele-Mic (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
câine-lup s.m. flex. f.neart.
cânepa-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
CD-player (angl.) s.n. inv. flex.
CD-ROM (angl.) s.n. (pl. CD-ROM-uri) inv. flex.
CD-writer (angl.) s.n. inv. flex.
ceapa-ciorii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ceho-slovac (dintre Cehia și Slovacia) adj. inv. flex.
cerul-gurii s.n. f.art. inv.
cha-cha-cha (hisp.) s.n. (pl. cha-cha-cha-uri) inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cheie de boltă s.f. + prep. + s.f. flex. inv.
chemin de fer (fr.) s.n. inv.
cherry-brandy (angl.) s.n. (pl. cherry-brandy-uri) inv. flex.
chewing-gum (angl.) s.n. inv. flex.
chica-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
chimion-de-apă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chimion-de-baltă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chou à la crème (fr.) s.n. inv. inv.
chow-chow (câine) (angl.) s.m. (art. chow-chow-ul) pl. chow-chow
cifră-record s.f. flex. inv.
cinci-degete (plantă) s.m. inv.
ciné-vérité (fr.) s.n. (art. ciné-vérité-ul) inv. flex.
Ciobanul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
cioc-întors (pasăre) s.m.
ciocul-berzei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cocorului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cucoarei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciuboțica-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuboțica-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuma-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
Cloșca-cu-Pui (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coada-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-cocoșului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței-de-baltă (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-racului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-șoricelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vulpii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-zmeului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coană-mare s.f. flex. f.neart.
coate-goale s.m.f. inv. inv.
Cobilița-Ciobanului (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coca-cola (băutură) s.f. inv. inv.
Coca-Cola (firmă) s. propriu f. inv. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cocker spaniel (angl.) s.m. flex. inv.
cocoș-de-mesteacăn (pasăre) s.m. flex. inv.
cocoș-de-munte (pasăre) s.m. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cocoșel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
cocoș-sălbatic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
coffee-break (angl.) s.n. inv. flex.
colet-capcană s.n. flex. inv.
col-roulé (fr.) s.n. (pl. col-roulé-uri) inv. flex.
colții-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunii-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunul-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
comis-voiajor s.m. inv. flex.
commedia dell'arte (it.) s.f. sg. g.-d. commedia dell'arte, 
art. commediei dell'arte
compact-disc s.n. inv. flex.
concerto grosso (it.) s.n. pl. concerti grossi
conjunctor-disjunctor s.n. flex. f.neart.
contabil-șef s.m. flex. f.neart.
contract-tip s.n. flex. inv.
contre-jour (fr.) s.n. inv. flex.
corb-albastru (pasăre) s.m. flex. f.neart.
corb-de-mare (pasăre) s.m. flex. inv.
corb-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
corn-de-secară (ciupercă) s.m. flex. inv.
cornul-caprei (ardei) s.n. art. f.art. inv.
Cornul-Caprei (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
cornul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cornul-secarei (ciupercă) s.m. art. f.art. inv.
Costa Rica s. propriu f. g.-d. Costa Ricăi
cotă-parte s.f. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cover-girl (angl.) s.f. inv. inv.
crai-nou (lună nouă) s.m. inv.
creasta-cocoșului (plantă, ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
crin-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
crin-de-pădure (plantă) s.m. flex. inv.
crin-de-toamnă (plantă) s.m. flex. inv.
crin-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
cristal-de-stâncă (silice) s.n. flex. inv.
cristei-de-baltă (pasăre) s.m. flex. inv.
crossing-over (angl.) s.n. inv. flex.
crossing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
crucea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
crucea-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
cuc-armenesc (pupăză) s.m. flex. inv.
cucută-de-apă (plantă) s.f. flex. inv.
cucută-de-pădure (plantă) s.f. flex. inv.
cupa-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
curechi-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
curriculum vitae loc. s.n. inv. inv.
cuțit-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
cuvânt-cheie s.n. flex. inv.
cuvânt-înainte s.n. flex. inv.
cuvânt-matcă s.n. flex. inv.
cuvânt-titlu s.n. flex. inv.
cuvânt-vedetă s.n. flex. inv.
daco-roman adj. inv. flex.
dalai-lama s.m. inv. inv.
dare de mână (bogăție) loc. s.f. sg. flex. inv.
dare de seamă (raport) loc. s.f. flex. inv.
de facto (lat.) loc. adj. inv. inv.
de sine stătător loc. adj. inv. flex.
de treabă loc. adj. inv. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
decret-lege s.n. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
dedițel-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
degețel-roșu (plantă) s.m. flex. f.neart.
déjà-vu (fr.) s.n. inv.
delirium tremens (lat.) loc. s.n. inv.
democrat-creștin adj. inv. flex.
deus ex machina (lat.) loc. s.n. inv. inv.
deux-pièces (fr.) s.n. (pl. deux-pièces-uri) inv. flex.
din moși-strămoși loc. adj. inv. inv.
dinte-de-cal (soi de porumb) s.m. flex. inv.
dintele-calului (soi de porumb) s.m. art. f.art. inv.
dintele-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
dirt-track (angl.) s.n. inv. flex.
disc-jockey (angl.) s.m. (pl. art. disc-jockey-i) inv. flex.
doamna-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
doamnă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
doi-dinți (plantă) s.m. inv.
doi-frați (plantă) s.m. inv.
dosnică-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
drac-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
drept-credincios adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
drive-in (angl.) s.n. (pl. drive-in) inv.
drob-de-munte (arbust) s.m. flex. inv.
drum-de-fier s.n. flex. inv.
dublu-casetofon s.n. inv. flex.
dublu-decalitru s.m. inv. flex.
dublu-decimetru s.m. inv. flex.
dublu-ster s.m. inv. flex.
ducă-se-pe-pustii s.m. inv. inv.
Duminica Tomei (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
dura mater (lat.) s.f. f.art. inv.
du-te-vino s.n. inv. inv.
duty-free (angl.) s.n. (pl. duty-free-uri) inv. flex.
economico-financiar adj. inv. flex.
e-mail (angl.) s.n. inv. flex.
en détail (fr.) loc. adj. inv. inv.
en titre (fr.) loc. adj. inv. inv.
est-european adj. inv. flex.
est-german adj. inv. flex.
ethno-rock (angl.) s.n. inv. flex.
ex aequo (lat.) loc. adj. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
ex cathedra (lat.) loc. adj. inv. inv.
exit-poll (angl.) s.n. inv. flex.
ex-libris (lat.) s.n. inv. flex.
fast-food (angl.) s.n. inv. flex.
fata morgana loc. s.f. f.art. inv.
făt-frumos (tânăr frumos) s.m. f.neart. flex.
făt-logofăt s.m. f.neart. flex.
fierar-betonist s.m. f.neart. flex.
fier-beton s.n. inv. flex.
fierea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
fino-ugric adj. inv. flex.
five o'clock (angl.) s.n. inv. flex.
floarea-brumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-doamnei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-reginei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floare-de-colț (plantă) s.f. flex. inv.
floare-de-leac (plantă) s.f. flex. inv.

Cuvânt compus Observații  Primul termen   Ultimul

  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 

termen 
floare-domnească (plantă) s.f. flex. f.neart.
flori-de-paie (plantă) s.f. pl. flex. inv.
fluieră-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
flutură-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
fluture-alb (insectă) s.m. flex. f.neart.
fluture-de-mătase (vierme-de-mătase) s.m. flex. inv.
fluture-de-varză (albiță) s.m. flex. inv.
fluture-roșu (insectă) s.m. flex. f.neart.
foaie-grasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
fotoliu-pat s.n. flex. inv.
fragă-tătărească (plantă) s.f. flex. f.neart.
frag-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
french-cancan (angl.) s.n. inv. flex.
frige-linte (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
frunză-de-potcă (plantă) s.f. flex. inv.
ftori-logofăt s.m. inv. flex.
ftori-stolnic s.m. inv. flex.
garden-party (angl.) s.n. (pl. garden-party-uri) inv. flex.
garoafă-de-câmp s.f. flex. inv.
garoafă-de-munte s.f. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
garofița-Pietrei-Craiului s.f. art. f.art. inv.
garofiță-de-munte s.f. flex. inv.
găina-lui-Dumnezeu (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găină-cu-mărgăritare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-apă (lișiță) s.f. flex. inv.
găină-de-mare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-munte s.f. flex. inv.
găină-sălbatică (găină-de-munte) s.f. flex. f.neart.
găinușa-lunii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găinușa-popii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găinușă-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
găinușă-de-seară (insectă) s.f. flex. inv.
găinușă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
gândac-de-bucătărie s.m. flex. inv.
gândac-de-casă s.m. flex. inv.
gândac-de-Colorado s.m. flex. inv.
gândac-de-frasin s.m. flex. inv.
gândac-de-mai s.m. flex. inv.
gândac-negru s.m. flex. f.neart.
general-colonel s.m. flex. f.neart.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
general-locotenent s.m. flex. f.neart.
general-maior s.m. flex. f.neart.
genito-urinar adj. inv. flex.
gheabă-de-brad s.f. flex. inv.
gheabă-de-pădure s.f. flex. inv.
ghimpe-pădureț (arbust) s.m. flex. f.neart.
gill-box (angl.) s.n. inv. flex.
globe-trotter (angl.) s.m. inv. flex.
gold-point (angl.) s.n. inv. flex.
gram-forță s.n. flex. inv.
greco-catolic adj. inv. flex.
greco-oriental adj. inv. flex.
greco-răsăritean (rar) adj. inv. flex.
greco-roman adj. inv. flex.
gros-plan (fr.) s.n. inv. flex.
Guineea-Bissau s. propriu f. g.-d. Guineei-Bissau
gura-leului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gura-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gură-bogată (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gură-cască (persoană) (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
gură-căscată (plantă) s.f. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
gură-de-lup s.f. flex. inv.
gură-spartă (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gușa-porumbelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gușa-porumbului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
guvern-marionetă s.n. flex. inv.
habeas corpus (lat.) loc. s.n. inv. inv.
hai-hai s.n. inv.
hamito-semitic adj. inv. flex.
han-tătar (înv., pop.) s.m. inv. flex.
hapax legomenon (gr.) loc. s.n. flex. inv.
happy-end (angl.) s.n. inv. flex.
Harap-Alb s. propriu m. inv. inv.
hara-para (pop.) s.f. inv.
hard disk (angl.) s.n. inv. flex.
hard rock (angl.) s.n. inv. flex.
hârtie carbon s.f. + s.n. flex. inv.
hârtie-monedă (înv.) s.f. flex. inv.
heavy metal s.n. inv. flex.
high technology (angl.) s.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
high-life (angl.) s.n. (art. high-life-ul) inv. flex.
high-tech (angl.) s.n. inv. flex.
hip-hop s.n. inv. flex.
hocus-pocus s.n. inv. flex.
honoris causa (lat.) loc. adj. inv. inv.
hopa-mitică s.m. pl. hopa-mitică
hrana-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
hurmuzul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
iarba-acului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-bivolului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-câmpului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-cănărașului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
iarba-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-datului-și-a-faptului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-fiarelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-găii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-lui-Antonie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-osului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-șopârlelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
iarbă-albă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-deasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-de-mare (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-de-Sudan (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-grâuleț (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-stelată (plantă) s.f. flex. f.neart.
ibero-american adj. inv. flex.
ice-tea (angl.) s.n. (art. ice-tea-ul) inv. flex.
iepure-de-mare (gasteropod) s.m. flex. inv.
ignoratio elenchi (lat.) loc. s.f. inv. inv.
imortelă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
in memoriam (lat.) loc. adj. inv. inv.
in nuce (lat.) loc. adj. inv. inv.
in spe (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vitro (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vivo (lat.) loc. adj. inv. inv.
indo-european adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
indo-europenistică s.f. inv. flex.
indo-germanic adj. inv. flex.
indo-iranian adj. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
in-folio (lat.) s.n. inv. flex.
in-galben (plantă) s.m. flex. inv.
inima-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
inima-pământului (cristal) s.f. art. f.art. inv.
inima-scorpionului (stea) s.f. art. f.art. inv.
inișor-de-alior (plantă) s.m. flex. inv.
in-octavo (lat.) s.n. inv. flex.
in-plano (lat.) s.n. inv. flex.
in-quarto (lat.) s.n. inv. flex.
inspector-șef s.m. flex. f.neart.
instructiv-educativ adj. inv. flex.
Invincibila Armadă s. propriu f. flex. f.neart.
izma-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
izmă-creață s.f. flex. f.neart.
împușcă-n-lună (pop.) s.m.f. inv. inv.
în germene loc. adj. inv. inv.
în scris loc. adj. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
înainte-mergător s.m. inv. flex.
încurcă-lume (fam.) s.m.f. inv. inv.
întreg-întreguleț (pop.) adj. f.neart. flex.
jale-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
jale-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
jazz-rock (angl.) s.n. inv. flex.
jiu-jitsu (jap.) s.n. inv. flex.
Joia Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Joii Mari
joint-venture (angl.) s.n. pl. joint-venture
jumătate-de-pasăre (codobatură) s.f. flex. inv.
june-prim s.m. flex. inv.
jur-fix (înv.) s.n. inv. flex.
kala-azar s.n. inv. flex.
kilogram-forță s.n. flex. inv.
kilogram-metru s.m. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
kilovolt-amper s.m. flex. inv.
kilowatt-oră s.m. flex. inv.
know-how (angl.) s.n. (art.know-how-ul) inv. flex.
La Tène s.propriu f. inv. inv.
laba-gâștei s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
laba-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului-roșie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
labă-de-iepure (plantă) s.f. flex. inv.
lacrima-Christi (soi de vin) s.n. inv.
lacto-vegetarian adj. inv. flex.
lapte-de-pasăre (desert) s.m. flex. inv.
laptele-câinelui (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-cucului (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-stâncii (plantă) s.m. f.art. inv.
lă-mă-mamă (pop.) s.m.f. inv. inv.
Lăsata-secului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
Lăsatul-secului (sărbătoare) s. propriu n. f.art. inv.
lâna-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
lemn-câinesc (plantă) s.n. flex. inv.
lemn-dulce (plantă) s.n. flex. inv.
lemnul-Domnului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
Ler-împărat s. propriu m. inv. inv.
leu-de-mare (mamifer) s.m. flex. inv.
leul-furnicilor (insectă) s.m. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
leu-paraleu (pop.) s.m. flex. flex.
liber-arbitru s.n. flex. inv.
liber-cugetător s.m.f. inv. flex.
liber-profesionist s.m.f. inv. flex.
liber-schimbism s.n. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
liber-schimbist s.m.f. inv. flex.
liliac-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
limba-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-boului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-oii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-peștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-soacrei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-șarpelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-vrabiei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limbă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
linge-blide (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
lingura-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lingurița-zânei (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
literar-artistic adj. inv. flex.
literar-muzical adj. inv. flex.
living-room (angl.) s.n. inv. flex.
lock-out (angl.) s.n. inv. flex.
locotenent-colonel s.m. flex. f.neart.
locotenent-comandor s.m. flex. f.neart.
locotenent-major s.m. flex. f.neart.
luare-aminte s.f. flex. inv.
Luceafărul-Ciobanilor (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Seară (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Ziuă (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
lumânărica-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lup-de-mare (focă) s.m. flex. inv.
lupul-albinelor (insectă) s.m. art. f.art. inv.
lupul-bălții (pește) s.m. art. f.art. inv.
lupul-vrăbiilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
mac-cornut (plantă) s.m. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
macul-ciorii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mai-marele (fam.) s.m. art. inv. f.art.
mai-mult-ca-perfect s.n. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
make-up (angl.) s.n. inv. flex.
mama-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Mama-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
mamă-mare s.f. flex. f.neart.
mamă-soacră s.f. flex. f.neart.
mană-de-ape (plantă) s.f. flex. inv.
Marele Alb s.propriu m. f.art. inv.
mare-logofăt s.m. flex. f.neart.
mare-spătar s.m. flex. f.neart.
mare-vornic s.m. flex. f.neart.
marxism-leninism s.n. inv. flex.
marxist-leninist adj. inv. flex.
masa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mass-media s.f. inv. flex.
mașină-capcană s.f. flex. inv.
mașină-unealtă s.f. flex. f.neart.
mațe-fripte (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-goale (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-negre (pește) s.m. pl. mațe-negre
mațe-pestrițe (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
maxi-taxi s.n. inv. flex.
măcrișul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măcrișul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mălai-mare (om bleg) s.m. inv. inv.
mălaiul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măr-gutui s.m. flex. f.neart.
măr-gutuie (reg.) s.n. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
mărită-mă-mamă (plantă) s.f. inv. inv.
mărul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măseaua-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-bradului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreața-brazilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreață-de-arbori (plantă) s.f. flex. inv.
măzărichea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
măzăriche-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
mâna-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mândra-nopții (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mea culpa (lat.) loc. s.f. inv. inv.
medico-farmaceutic adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
medico-legal adj. inv. flex.
medico-militar adj. inv. flex.
medico-sanitar adj. inv. flex.
medico-veterinar adj. inv. flex.
mei-lung (plantă) s.m. flex. inv.
mei-nebun (plantă) s.m. flex. inv.
mei-pădureț (plantă) s.m. flex. inv.
mei-păsăresc (plantă) s.m. flex. inv.
mei-tătăresc (plantă) s.m. flex. inv.
meiul-canarilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
meșter-strică (fam.) s.m. inv. inv.
mezzo-tinto (it.) s.n. inv. flex.
mic-burghez adj. inv. flex.
mic-gros s.n. inv. flex.
micsandră-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
micsandră-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
mierea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierea-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierte-fierte (pop.) s.f. pl. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
mixtum compositum (lat.) loc. s.n. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
moartea-găinilor (boală) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
moartea-puricelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Modern Style (angl.) s.n. art. Modern Style-ul
modus vivendi (lat.) loc. s.n. inv. flex.
moleculă-gram s.f. flex. inv.
molia-albinelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-merelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-porumbului (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-strugurilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-stupilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-zidurilor (crustaceu) s.f. art. f.art. inv.
molie-de-albine (fluture) s.f. flex. inv.
molie-de-câmp (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-casă (crustaceu) s.f. flex. inv.
molie-de-pământ (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-stup (fluture) s.f. flex. inv.
Moș-Ajun (sărbătoare) s. propriu n. inv. flex.
moțul-curcanului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mulge-capre (lipitoare) (pop.) s.f. inv. inv.
mult-puțin s.n. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
muma-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Muma-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
munte-bloc s.m. flex. inv.
munte-de-pietate s.m. flex. inv.
musca-cireșelor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
musca-hoiturilor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
muscă-albastră (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-bețivă (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-columbacă (insectă) s.f. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
muscă-de-cal (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-carne (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-cireșe (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-varză (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-mare (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-verde (insectă) s.f. flex. f.neart.
music-hall (local) (angl.) s.n. inv. flex.
nalbă-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
nalbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
național-socialism s.n. inv. flex.
național-socialist adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
național-țărănesc adj. inv. flex.
n-aude-na-vede s.m. inv. inv.
n-aude-na-vede-na-greul-pământului s.m. inv. inv.
neagă-rea (pop.) s.f. flex. flex.
neagră-moale (soi de viță-de-vie) s.f. flex. f.neart.
nebăgare de seamă (neatenție) loc. s.f. flex. inv.
nebăgare în seamă (lipsă de considerație) loc. s.f. flex. inv.
neghină-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
negru-de-fum s.n. flex. inv.
negru-moale (soi de viță-de-vie) s.m. flex. f.neart.
Negru-Vodă s. propriu m.n. inv. inv.
nelalocul ei / lui / său ... loc. adj. inv. inv.
nemțișor-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
nepusă masă (pe/cu ~) (pop., fam.) loc. adj. inv. inv.
New York (engl.) s. propriu n. inv. flex.
no-man's-land (angl.) s.n. inv. flex.
non-a s.n. inv.
non-eu s.n. inv. flex.
nord-american adj., s.m.f. inv. flex.
nord-americancă s.f. inv. flex.

Cuvânt compus Observații  Primul termen   Ultimul

  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 

termen 
nord-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
nord-coreeancă s.f. inv. flex.
nord-dunărean adj. inv. flex.
nord-est s.n. inv. flex.
nord-estic adj. inv. flex.
nord-vest s.n. inv. flex.
nord-vestic adj. inv. flex.
nord-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
nota bene (lat.) loc. vb. imper., s.n. inv. inv.
nou-ales adj. inv. flex.
nouă-ochi (pește) s.m. inv. flex.
nou-născut adj., s.m.f. inv. flex.
nou-nouț (fam.) adj. f.neart. flex.
nou-venit adj., s.m.f. inv. flex.
nu știu ce loc. adj., loc. s. inv. inv.
nucă-americană (sămânță) s.f. flex. f.neart.
nucă-de-cocos (fruct) s.f. flex. inv.
nucă-de-stejar (gogoașă de ristic) s.f. flex. inv.
nucă-galică (gogoașă de ristic) s.f. flex. f.neart.
nucă-vomică (sămânță) s.f. flex. f.neart.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
nu-mă-uita s.f. inv.
oaia-morților (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
oală-minune s.f. flex. inv.
ochi-de-pisică (disc reflectorizant) s.m. flex. inv.
ochii-păsăruicii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-boului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-păunului (fluture) s.m. art. f.art. inv.
Ochiul-Taurului (stea) s. propriu m. inv.
old-boy (angl.) s.m. (pl. art. old-boy-i) inv. flex.
om-orchestră s.m. flex. inv.
om-senvici s.m. flex. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
om-senviș s.m. flex. inv.
om-zi s.f. inv. flex.
one-man show (angl.) s.n. inv. flex.
on-line (angl.) loc. adj. inv. inv.
op-art (angl.) s.n. inv. flex.
orbul găinii (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orbul găinilor (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orzoaică-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
osul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
otrățel-de-apă (plantă) s.m. flex. inv.
otrățelul-bălților (plantă) s.m. art. f.art. inv.
oțel-balot s.n. flex. inv.
oțel-beton s.n. flex. inv.
palma-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palma-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palmă-cu-spini (plantă) s.f. flex. inv.
pana-zburătorului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pantoful-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papagal-de-brazi (pasăre) s.m. flex. inv.
papagal-țigănesc (pasăre) s.m. flex. f.neart.
papa-găinii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
papă-lapte s.m.f. inv. inv.
papă-tot s.m.f. inv. inv.
papua-neoguineean adj., s.m.f. inv. flex.
papucul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papură-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
papură-rotundă (plantă) s.f. flex. f.neart.
parti-pris (fr.) s.n. (pl. parti-pris-uri) inv. flex.
pasărea-cânepii (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pasărea-liră (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pasărea-muscă (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-omătului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-paradisului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
passing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
paștele-cailor (plantă) s.m. art. inv.
paștele-calului (plantă) s.m. art. inv.
paște-vânt s.m.f. inv. inv.
Pater noster (rugăciune) (lat.) s. propriu n. inv.
patinaj-viteză s.n. flex. inv.
păduche-de-lemn (insectă) s.m. flex. inv.
păduchele-calului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
pălămidă-de-baltă (pește) s.f. flex. inv.
pălăria-șarpelui (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
părere de rău loc. s.f. flex. inv.
Părul-Berenicei (constelație) s. propriu m. inv.
părul-Maicii-Domnului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
părul-porcului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Păstorul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. inv.
pătlăgea-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pătlăgea-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătrunjel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
pătrunjelul-câinelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pâinea-pădurii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pâinea-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pecetea-lui-Solomon (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pelin-bun (plantă) s.m. flex. f.neart.
pelincile-Domnului (prăjitură) s.f. pl. art. f.art. inv.
pelin-de-mături (plantă) s.m. flex. inv.
pelin-mic (plantă) s.m. flex. f.neart.
penița-bungeacului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pepsi-cola s.f. inv. flex.
perpetuum mobile (lat.) loc. s.n.
persona grata (lat.) loc. s.f. pl. personae gratae
persona non grata (lat.) loc. s.f. pl. personae non gratae
pește-auriu (specie de pești) s.m. flex. f.neart.
pește-ciocan (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-cu-spadă (specie de pești) s.m. flex. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pește-cu-șapte-nume (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-de-mare (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-fierăstrău (specie de pești) s.m. flex. inv.
peștele-lui-Solomon (specie de pești) s.m. art. flex. inv.
petitio principii (lat.) loc. s.f. inv. inv.
pia mater s.f. f.art. inv.
piatra-iadului (azotat de argint) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
piatră-acră (alaun) (pop.) s.f. flex. f.neart.
piatră-de-var (carbonat de calciu) s.f. flex. inv.
piatră-vânătă (sulfat de cupru) (pop.) s.f. flex. f.neart.
picioare-lungi (pasăre) s.m. inv.
picior-de-gaiță (plantă) s.m. flex. inv.
piciorul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pick-up (angl.) s.n. inv. flex.
piei-roșii (pop.) s.m. pl. flex. f.neart.
pierde-vară s.m.f. inv. inv.
pietroșel-sur (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pince-nez (fr.) s.n. (pl. pince-nez-uri) inv. flex.
ping-pong s.n. inv. flex.
pintenul-secarei (plantă) (înv., reg.) s.m. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
piperul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pisică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
pistol-mitralieră s.n. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pistol-portbandulă s.n. flex. inv.
pistol-rachetă s.n. flex. inv.
pișcă-n-floare (pasăre) (reg.) s.m. inv.
pita-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pițigoi-codat (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pițigoi-pungaș (pasăre) s.m. flex. f.neart.
play-back (angl.) s.n. inv. flex.
plein-air (fr.) s.n. inv.
pliscul-cocorului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
ploier-comun (pasăre) s.m. flex. f.neart.
ploier-mic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
plop-alb (plantă) s.m. flex. f.neart.
plop-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
ploșnița-verzei (insectă) s.f. art. f.art. inv.
ploșniță-de-pom (insectă) s.f. flex. inv.
ploșniță-sură (insectă) s.f. flex. f.neart.
plurale tantum (lat.) loc. adj. (substantiv ~) pl. pluralia tantum

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
plută-far s.f. flex. inv.
plutitoare-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
plutonier-adjutant s.m. flex. f.neart.
plutonier-major s.m. flex. f.neart.
poala-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-Sfintei-Marii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poală-albă (boală) (pop.) s.f. flex. f.neart.
poale-n-brâu (plăcintă) s.f. pl. inv.
poama-câinelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poame-de-pământ (plantă) (pop.) s.f. pl. flex. inv.
poamele-mâței (plantă) (pop.) s.f. pl. art. f.art. inv.
pole-position (angl.) s.f. inv.
pop-art (angl.) s.n. inv. flex.
pop-corn (angl.) s.n. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pop-rock (angl.) s.n. inv. flex.
porc-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
porc-ghimpos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porc-mistreț s.m. flex. f.neart.
porc-sălbatic (mistreț) s.m. flex. f.neart.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
porc-spinos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porte-bonheur (fr.) s.n. inv. flex.
Porto Rico (înv.) (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
porto-franco s.n. pl. porto-franco
portret-robot s.n. flex. inv.
porumbel-râzător (guguștiuc) s.m. flex. f.neart.
post-partum (lat.) s.n. inv. flex.
post-post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
post-restant s.n. inv. flex.
post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
poziție-cheie s.f. flex. inv.
Prâslea-cel-Voinic s. propriu m. inv. inv.
prim rang (de ~) loc. adj. inv. inv.
primă-doamnă s.f. flex. f.neart.
prim-balerin, -ă s.m.f. inv. flex.
prime-time (angl.) s.n. inv. flex.
prim-ministru s.m. inv. flex.
prim-plan s.n. inv. flex.
prim-pretor s.m. inv. flex.
prim-procuror s.m. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
prim-secretar s.m. inv. flex.
prim-solist, -ă s.m.f. inv. flex.
prim-viceprim-ministru s.m. inv. flex.
pro domo (lat.) loc. adj. inv. inv.
pro domo sua (lat.) loc. adj. inv. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
pro forma (lat.) loc. adj. inv. inv.
proastă-creștere s.f. flex. f.neart.
proces-verbal s.n. flex. f.neart.
program-pilot s.n. flex. inv.
proiectil-rachetă s.n. flex. inv.
propriu-zis adj. inv. flex.
prost-crescut (needucat) adj. inv. flex.
Puerto Rico (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
punct și virgulă s.n. art. punctul și virgula
purice-de-apă (crustaceu) s.m. flex. inv.
pușcă-mitralieră s.f. flex. f.neart.
racul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
radical-socialist s.m. inv. flex.
raid-anchetă s.n. flex. inv.
rădăcina-ciumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
rădăcină-de-lingoare (plantă) s.f. flex. inv.
rădăcină-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
rămas-bun s.n.
răsuflătoarea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rău-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
război-fulger s.n. flex. inv.
râia-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
râia-munților (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rândunica-Domnului (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
rândunică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
rea-credință s.f. flex. f.neart.
rea-voință s.f. flex. f.neart.
redactor-șef s.m. flex. f.neart.
regina-nopții (plantă) s.m. art. f.art. inv.
regina-peștelui (pește) s.f. f.art. inv.
regina-peștilor (pește) s.f. f.art. inv.
rendez-vous (fr.) s.n. (pl. rendez-vous-uri) inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
restitutio in integrum (lat.) loc. s.f. inv. inv.
roast beef (angl.) s.n. inv. flex.
Roata-Stelelor (pop.) s. propriu f. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
rochița-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rock-and-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rock'n-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rod-de-zahăr (dulceață) (înv.) s.n.
rodul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
romano-catolic adj., s.m.f. inv. flex.
room-service (angl.) s.n. (art. room-service-ul) inv. flex.
rotoțele-albe (plantă) s.f. pl. flex. f.neart.
rotunda-puturoasă (plantă) s.f. art. f.art. f.neart.
roua-cerului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
roza-vânturilor (reprezentare grafică) s.f. art. f.art. inv.
rug-de-munte (zmeur) s.m. flex. inv.
rug-domnesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
rugină-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
rugul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ruja-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rujă-de-toamnă (plantă) s.f. flex. inv.
rujă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
ruscuță-de-primăvară (plantă) s.f. flex. inv.
rușinea-fetelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
rută-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
rutișor-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
sagna-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Saint-Bernard (rasă de câini) (fr.) s. propriu m. inv. flex.
salata-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salată de boeuf s.f. flex. inv.
salată-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
salată-de-câmp (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
salba-dracului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salbă-moale (plantă) s.f. flex. f.neart.
salbă-râioasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
salcie-căprească (specie de salcie) s.f. flex. f.neart.
salcie-plângătoare s.f. flex. f.neart.
San Marino s. propriu n. inv.
sarea-pisicii (mineral) s.f. art. f.art. inv.
sare-garduri s.m.f. inv. inv.
săgeata-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-lui-Dumnezeu (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săpunul-calului (plantă) s.m. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
sărut-mâna (în expr.) s.n. inv. inv.
Sâmbăta Mare s. propriu f. g.-d. Sâmbetei Mari
sânge-de-nouă-frați (plantă, rășină) s.m. flex. inv.
sângele-voinicului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sânge-rece (calm) s.n. flex. f.neart.
sânger-pătat (plantă) s.m. flex. f.neart.
sânziană-voinicească (plantă) s.f. flex. f.neart.
sârbo-croat adj. inv. flex.
scai-mărunt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scaiul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
scai-vânăt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scara-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scara-mâței (joc) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
scara-pisicii (cărare între rânduri) s.f. art. f.art. inv.
scară-de-pisică (scară flexibilă) s.f. flex. inv.
scaunul-Domnului (plantă) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
Scaunul-lui-Dumnezeu (constelație) s. propriu n. inv.
scânteiuța-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scârța-scârța s.m.f. inv. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
scârța-scârța-pe-hârtie s.m.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
Schimbarea la Față (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Schimbării la Față
science-fiction (angl.) s.n. inv. flex.
scoică-de-mărgăritar (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scoică-de-râu (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scorpie-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
scorpion-de-baltă (animal) s.m. flex. inv.
scorpionul-de-cărți (animal) s.m. art. f.art. inv.
scoruș-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
scoruș-nemțesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
scris-citit s.n. inv. flex.
Scroafa-cu-Purcei (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
scroafă-de-baltă (pasăre) (reg.) s.f. flex. inv.
scrumbie-albastră (pește) s.f. flex. f.neart.
scrumbie-de-Dunăre (pește) s.f. flex. inv.
secară-cornută (ciupercă) s.f. flex. f.neart.
secerătoare-legătoare s.f. flex. f.neart.
secerătoare-treierătoare s.f. flex. f.neart.
seleam-ceauș (înv.) s.m. inv. flex.
self-made-man (angl.) s.m. pl. self-made-men
self-service (angl.) s.n. (pl. self-service-uri) inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
sergent-major s.m. flex. f.neart.
sex-appeal (angl.) s.n. inv. flex.
sex-club s.n. inv. flex.
sex-shop (angl.) s.n. inv. flex.
sex-simbol s.n. inv. flex.
Sfarmă-Piatră s. propriu m. inv. inv.
sfârcul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sfredelul-lemnului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
Sfredelul-Rusaliilor (sărbătoare) (pop.) s. propriu n. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
shopping center (angl.) s.n. inv. flex.
sine die (lat.) loc. adj. inv. inv.
singulare tantum loc. adj. pl. singularia tantum
singur-singurel adj. f.neart. flex.
sita-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
situație-limită s.f. flex. inv.
slow-fox (angl.) s.n. inv. flex.
snack-bar (angl.) s.n. inv. flex.
snow-board (angl.) s.n. inv. flex.
soacră-mare s.f. flex. f.neart.
soarbe-zeamă s.m.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
soare-apune (pop.) s.m.
soare-răsare (pop.) s.m.
social-democrat adj., s.m.f. inv. flex.
social-democratism s.n. inv. flex.
social-democrație s.f. inv. flex.
socru-mare s.m. flex. f.neart.
sora-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
soră-șefă s.f. flex. f.neart.
sor-cu-frate (plantă) s.m. inv.
sound blaster (angl.) s.n. inv. flex.
spanac-englezesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spanacul-ciobanilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sparge-val s.n. inv. flex.
spata-dracului (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
spectacol-coupé (fr.) s.n. flex. inv.
spinarea-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
spin-muscălesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spinul-cerbului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
spumă-de-mare (piatră ponce) s.f. flex. inv.
Sri Lanka s. propriu f. g.-d. Sri Lankăi

Cuvânt compus Observații  Primul termen   Ultimul

  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 

termen 
Stan-Pățitul s. propriu m. inv. inv.
stat-major s.n. flex. f.neart.
Statu-Palmă-Barbă-Cot s. propriu m. inv. inv.
statu-quo (lat.) s.n. inv. flex.
stârc-cenușiu (bâtlan) s.m. flex. f.neart.
stârc-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.
stea-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
Steaua Polară s. propriu f. f.art. f.neart.
steaua-pământului (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
stop-cadru s.n. inv. flex.
straița-popii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
straiul-broaștei (plantă) (reg.) s.n. art. f.art. inv.
Strâmbă-Lemne s. propriu m. inv. inv.
strugurii-ursului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
stupitul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sturz-cântător (pasăre) s.m. flex. f.neart.
sturz-de-iarnă (pasăre) s.m. flex. inv.
sturzul-viilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
Sublima Poartă s. propriu f. g.-d. Sublimei Porți
sud-african adj., s.m.f. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
sud-africancă s.f. inv. flex.
sud-american adj., s.m.f. inv. flex.
sud-americancă s.f. inv. flex.
sud-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
sud-coreeancă s.f. inv. flex.
sud-dunărean adj. inv. flex.
sud-est s.n. inv. flex.
sud-estic adj. inv. flex.
sud-vest s.n. inv. flex.
sud-vestic adj. inv. flex.
sud-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
suge-bute (pop.) s.m.f. inv. inv.
sugel-galben (plantă) (reg.) s.m. flex. f.neart.
sultan-mezat s.n. inv. flex.
summa cum laude (lat.) loc. adj. inv. inv.
sus-citat (citat mai sus) adj. inv. flex.
sus-menționat adj. inv. flex.
sus-numit adj. inv. flex.
sus-pus adj. inv. flex.
sus-zis adj. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
șahăr-mahăr (în expr.) (arg., fam.) s.n. inv. flex.
șapte-degete (plantă) s.m. inv.
șarpe-de-apă (pește) s.m. flex. inv.
șarpe-orb (șopârlă) s.m. flex. f.neart.
șoarece de bibliotecă s.m. flex. inv.
șoarece-alunar (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-bălțat (animal) s.m. flex. f.neart.
șoarece-de-apă (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-câmp (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
ștab-ofițer (înv.) s.m. inv. flex.
ștevie-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
știrba-baba-cloanța s.f. f.art. inv.
știucă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
tabla-bașa (înv.) s.m. inv. flex.
tabula rasa (lat.) s.f. inv.
taie-fugă (persoană fricoasă) (pop.) s.m.f. inv. inv.
talk-show (angl.) s.n. (pl. talk-show-uri) inv. flex.
talmeș-balmeș (fam.) s.n. inv. flex.
talpa-gâștei s.f. art. f.art. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
talpa-stâncii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
tambur-major (înv.) s.m.
tam-tam s.n. inv. flex.
tata-moșul (pop.) s.m. art. inv. inv.
tată-mare (pop.) s.m. art. tata-mare
tată-socru (fam.) s.m. art. tata-socrul
tămâiță-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
târâie-brâu (fam.) s.m.f. inv. inv.
Te Deum (imn religios) (lat.) s. propriu n. inv.
terchea-berchea s.m.f. inv. inv.
test-grilă s.n. flex. inv.
tête-à-tête (fr.) s.n. (pl. tête-à-tête-uri) inv. flex.
tic-tac s.n. inv. flex.
tie-break (angl.) s.n. inv. flex.
time-out (angl.) s.n. inv. flex.
tonă-deadweight s.f. flex. inv.
tonă-forță s.f. flex. inv.
tonă-kilometru s.f. flex. inv.
tonă-registru s.f. flex. inv.
top-model s.n. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
traco-dac adj., s.m.f. inv. flex.
traco-dacic adj. inv. flex.
trade-center (angl.) s.n. inv. flex.
trade-union (angl.) s.n. inv. flex.
trade-unionist adj., s.m.f. inv. flex.
traista-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
trandafir-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
trandafir-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
trei-frați (plantă) s.m. inv.
trei-frați-pătați (plantă) s.m. inv.
trei-leșeștile (dans) s.n. art. inv. f.art.
trei-păzește (în expr.) s.n. inv. inv.
trestie-de-zahăr (plantă) s.f. flex. inv.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
trestie-spaniolă (plantă) s.f. flex. f.neart.
treti-logofăt s.m. inv. flex.
trompe-l'œil (fr.) s.n. inv. flex.
T-shirt (angl.) s.n. inv. flex.
turta-lupului (sămânță) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
turta-vacii (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
tutti-frutti (it.) s.n. inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
țap-negru (masculul caprei-negre) s.m. flex. f.neart.
țap-roșu (masculul căprioarei) s.m. flex. f.neart.
Țara de Foc s. propriu f. g.-d. Țării de Foc
Țara Românească (Muntenia) s. propriu f. g.-d. Țării Românești
țâncul-pământului (orbete) s.m. art. f.art. inv.
țâști-bâști s.m.f. inv. inv.
țâța-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-fiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-mielului (urechelniță) s.f. art. f.art. inv.
țâța-oii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
ucigă-l-crucea s.m. inv. inv.
ucigă-l-toaca s.m. inv. inv.
umbra-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
unghia-găii (plantă) s.f. f.art. inv.
unghia-găinii (plantă) s.f. f.art. inv.
untul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
uralo-altaic adj. inv. flex.
urda-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
urechea-babei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ureche-tătărească (plantă) (reg.) s.f. flex. f.neart.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
urs-alb (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
Ursa-Mare (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mari
Ursa-Mică (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mici
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
urs-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
urs-polar (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
urzică-de-mare (actinie) s.f. flex. inv.
urzică-moartă (plantă) s.f. flex. f.neart.
usturoi-sălbatic (plantă) s.m. flex. f.neart.
ușa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vaca-Domnului (insectă) s.f. art. f.art. inv.
vacă-de-mare (morsă) s.f. flex. inv.
vagon-atelier s.n. flex. inv.
vagon-cisternă s.n. flex. inv.
vagon-restaurant s.n. flex. inv.
varga-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vargă-de-aur (plantă) s.f. flex. inv.
var-oră s.m. flex. inv.
văcălie-de-brad (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
vărsat-de-vânt (pop.) s.n. flex. inv.
vântură-lume s.m.f. inv. inv.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
vântură-țară s.m.f. inv. inv.
vel-armaș s.m. inv. flex.
vel-logofăt s.m. inv. flex.
vel-spătar s.m. inv. flex.
verdeața-zidurilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
verde-de-Paris (substanță) s.n. flex. inv.
vest-german adj., s.m.f. inv. flex.
viceprim-ministru s.m. inv. flex.
Vinerea Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Vinerii Mari
vino-ncoa (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vino-ncoace (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vioară-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
violă-de-noapte (plantă) s.f. flex. inv.
viță-de-vie (plantă) s.f. flex. inv.
volt-amper s.m. inv. flex.
  Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
vorbă-lungă s.m.f. inv. inv.
vtori-logofăt s.m. inv. flex.
vtori-stolnic s.m. inv. flex.
vulpe-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
wagon-lit (fr.) s.n. (pl. wagon-lit-uri) inv. flex.

 Ultimul
Cuvânt compus Observații  Primul termen 
termen 
walkie-talkie (angl.) s.n. (art. walkie-talkie-ul) pl. walkie-talkie
water-balast (angl.) s.n. inv. flex.
watt-oră s.n. flex. inv.
watt-secundă s.n. flex. inv.
white-spirit (angl.) s.n. inv. flex.
ylang-ylang s.n. inv. flex.
zambilă-moțată (plantă) (pop.) s.f. flex. f.neart.
zbârciog-gras (ciupercă) s.m. flex. f.neart.
zgârie-brânză (pop.) s.m.f. inv. inv.
zgârie-nori s.m. inv. flex.
zi-lumină s.f. flex. inv.
zi-muncă s.f. flex. inv.
zona zoster s.f. art. f.art. inv.
 
. e sau ea?
Mioara Avram - Ortografia pentru toți
Problema alegerii între a și ea (= [ĕa]) în pronunțare și în scriere se pune mai ales după consoane.
1. După i vocalic și semiconsonantic întrebarea „a sau ea?” devine fie „ea sau ia?” (vezi V), fie
„ia, iia sau iea?” (vezi X). Din punctul de vedere exclusiv a ceea ce urmează după i, este de reținut, în
orice caz, interdicția de apariție a secvenței grafice iea. Atît după semiconsoana [ĭ], cît și după vocala
[i] se scrie numai a,
niciodată ea: femeia și femeiască, îndoială și îndoiască, întemeia și întemeiază, joiași Joian, vasluian; 
bucuria, apropia, liniază, sfiască etc.
2. După e, chiar dacă pronunțarea nu este distinctă sau înclină spre [ĕa], se scrie atît a, cît și ea,
conform principiului morfologic, în forme flexionare diferite ale verbelor cu tema în această vocală. În
majoritatea formelor este corect a: agrea, crea —
și procrea, recrea — , suplea; agreat, creat...; agreați, creați...; agrease, crease..., dar la ind. prez. 3
sg. și pl. este corect ea: agreează, creează, supleează.
Structura morfologică a acestor verbe este agre||a, agre||ează, ca și lucr||a, lucr||ează sau
evalu||a, evalu||ează.
Derivatele verbelor cu tema în -e se scriu corect cu a: agreabil; creativitate, creator, creatură, creație;
supleant.
3. După consoane, scrierea reflectă totdeauna pronunțarea. Pronunțarea prezintă însă variante
regionale (legate de caracterul dur sau palatal al consoanelor precedente) și hipercorecte, în ambele
direcții, care se reflectă și în scris.
 După cele mai multe consoane vorbitorii graiurilor de tip nordic (moldovean, maramureșean,
crișean, bănățean) pronunță [a], iar vorbitorii graiurilor de tip sudic (muntean, oltean) [ĕa].
Pentru rădăcina cuvintelor nu se pot formula reguli cu un grad mai mare de generalitate, cu excepția
rădăcinilor care conțin consoanele j, ș.
a. După j, ș, în rădăcina cuvintelor se pronunță și se scrie numai a (nu ea): deja, dejalen,
dojană, jachetă, jad, jaf, jalbă, jale, jalon, jaluzea, jambon, jandarm, janilie, jantă, jar —
și jariște —, jartieră, javră, mojar, pojar, rejansă, stejar etc.; așa, cașa, cașalot, cearșaf,
eșafod, eșapament, eșarfă, mușama, șa, șabac/șabacă, șablon, șacal, șagă, șah, șaibă,
șaisprezece și șaizeci, șal, șalău, șale, șalupă, șamotă, șampanie, șan, șansă, șantier, șanț,
șapcă, șapte, șarjă, șarpe, șase, șatră etc.
Conform acestei reguli se scrie a (nu ea) în așază (ind. prez. 3 sg. și pl. de
la așeza), deșală (ind. prez. 3 sg. și pl. de la deșela), deșartă(f. sg. de la deșert și ind. prez. 3
sg. și pl. de la deșerta) și deșarte (f. pl. de la deșert și conj. prez. 3 sg. și pl. de
la deșerta), dîrjală„băț, coadă de topor sau de sapă; persoană înaltă și slabă”, înșală (ind.
prez. 3 sg. și pl. de la înșela), șadă (conj. prez. 3 sg. și pl. de la ședea) și șade (ind. prez. 3
sg. de la același verb), șasă (f. sg. de la adjectivul șes), tînjală „piesă la jug”.
Variantele — fonetice și grafice — cu ea la cuvintele din ultimul alineat se explică prin
apropierea lor de cuvinte asemănătoare prin învelișul sonor, dar diferite prin structura
morfologică, întrucît la ele ea se găsește în afixe; de exemplu, furișează sau înfățișează (față
de așază); greșeală (față de deșală și înșală); îndîrjeală sau mînjeală (față
de dîrjală și tînjală).
b. După s, se pronunță și se scrie ea în cuvintele măsea, seacă (f. de la sec și ind. prez. 3 sg.
și pl. de la seca), seamăn s. și seamănăvb. (ind. prez. 3 sg. și pl. de la semăna), seară —
și alaltăseară, aseară, deseară/diseară —, searbăd. Se pronunță și se scrie seamă în toate
sensurile actuale ale acestui cuvînt (și în îmbinările a băga de seamă, a lua seama, a ține
seama, o seamă de), dar samă în sensurile învechite „recensămînt” și „bir”, de care este legat
derivatul sameș „funcționar strîngător de biruri” și „administrator de moșie”.
După z, se pronunță și se scrie a în za (pl. zale) și zadă, dar ea în zeamă.
După ț, se pronunță și se scrie a în țară, dar ea în țeapă și țeapăn, țeastă, țeavă.
c. După r, se pronunță și se scrie a în cracă, crapă (ind. prez. 3 sg. și pl. de
la crăpa), praftură, rabdă (ind. prez. 3 sg. și pl. de la răbda), strajă, șirag, teraz,
dar ea în breaslă, creangă, greabăn, rea (f. sg. de la rău), reavăn, reazem s. și vb. (ind. prez.
1 sg. de la rezema) și reazemă vb. (ind. prez. 3 sg. și pl. de la același verb), streașină,
treapăd, vrea (și vreai, vreau de la același verb), vreasc, zdreanță. Se admite variația în
interjecția tranca-flanca/treanca-fleanca.
După l, se pronunță și se scrie a în flacără, dar ea în buleandră, fleandură, leapădă (ind. prez.
3 sg. și pl. de la lepăda).
d. După d, se pronunță și se scrie ea în deapănă (ind. prez. 3 sg. și pl. de la depăna). Se
admite atît ea, cît și a în deapără/dapără ind. prez. 3 sg. și pl. de la variante morfologice
diferite ale aceluiași verb: depăra/dăpăra.
După t, se pronunță și se scrie corect a în tas, tașcă, dar ea în stearpă (f. sg. de la sterp).
e. După consoane labiale (b, p, m, v), se pronunță și se scrie a în obadă, pag, pană, pară,
pată, pomană, vadră, dar beat, meargă (conj. prez. 3 sg. și pl. de la merge), pribeag, veac.
4. Pentru afixele flexionare și lexicale atașate la teme consonantice există regula menținerii unității
acestora și a respectării structurii morfologice a tipului de flexiune sau de derivare.
a. Substantivele feminine terminate în consoană + ă au forma articulată în a, iar cele
terminate în consoană + e au forma articulată în ea. În limba literară actuală se pronunță și se
scrie corect latura (< latură), țigara (< țigară), năpasta (< năpastă), soarta (< soartă),
dar bătrînețea (< bătrînețe), directoarea (< directoare), marginea (< margine), mătasea (< 
mătase), originea (< origine), tusea (< tuse). Substantivele și adjectivele feminine cu tema
terminată în j, ș au formele articulate numai în -
a: cîrja (< cîrjă), coaja (< coajă), grija (< grijă), loja (< lojă), maja (< majă), plaja (< plajă), 
ruja (< rujă), schija (< schijă), tija (< tijă); broșa (< broșă), cămașa (< cămașă), cireașa (< 
cireașă), cravașa (< cravașă), fruntașa (< fruntașă), gureșa (< gureșă), mătușa (< mătușă), 
păpușa (< păpușă), tovarășa (< tovarășă), tușa (< tușă), ușa (< ușă) etc.; de asemenea
substantivele masculine bulibașa (< bulibașă), pașa (< pașă).
Variantele neliterare laturea, țigarea au la bază forme nearticulate în -e, iar directoara,
margina, origina forme nearticulate în -ă. Vezi II 3.
 b. Verbele de conjugarea I cu tema terminată în j, ș se pronunță și se scriu cu a la infinitiv și
în formele care preiau sufixul infinitivului: angaja, aranja, menaja și furișa, înfășa, îngrășa (inf.
și imperf. 3 sg.); angajați..., furișați... (ind. prez. și imperf. 2 pl.; part. m.
pl.); angajai..., furișai... (perf. s. 1 sg. și imperf. 2 sg.); angajat..., furișat... (part. m. sg.;
supin) etc., dar cu ea în desinența de indicativ prezent 3 sg. și pl.: angajează, aranjează,
menajează și furișează, înfățișează, trișează etc.
c. La conjugarea a IV-a desinența de conj. prez. 3 sg. și pl. este -ească la verbele cu infinitivul
în consoană + -i și -ască la cele cu infinitivul în -î; cum sufixul de infinitiv -î apare numai
după r, rezultă că desinența -ască se poate întîlni numai după r (dar nu e corectă decît la
verbele în -rî, nu și la cele în -ri). Se pronunță și se scrie corect îngrijească, oblojească,
rotunjească, veștejească; obosească, sosească; umezească; amețească, iuțească;
mulțumească; dogorească, huzurească, dar amărască, hotărască, ocărască, posomorască,
scociorască.
d. Sufixul imperfectului este -a la verbele de conjugarea I (scris ea la cele cu tema terminată
în consoanele [ḱ], [ģ]) și la cele de conjugarea a IV-a cu infinitivul în -î, dar -ea la toate
celelalte. Se pronunță și se scrie corect oblojea, rotunjea, veștejea, dar angaja, aranja,
bandaja, menaja; ieșea, pășea, sfîrșea, dar furișa, înfășa, îngrășa; apăsa, dar obosea; uza,
dar auzea, umezea; cocoța, dar amețea; dogorea, huzurea, suferea, dar amăra, cobora,
hotăra etc.
Limba literară deosebește imperfectul verbelor îngrija „a fi îngrijorat”: îngrijam, îngrijai,
îngrija etc. de cel al verbului îngriji „a avea grijă de...”: îngrijeam, îngrijeai, îngrijea etc.
Imperfectul verbului a fi, în limba literară, este eram, erai, era, erați, erau (nu eream, ereați,
ereai, erea etc.).
e. Se pronunță și se scrie numai a în următoarele sufixe:

 -adă: oranjadă, orjad(ă);
 -ament: angajament, aranjament; atașament, branșament;
 -ant: angajant, deranjant, descurajant; tranșant;
 -ar: birjar, forjar; călușar, coșar, gogoșar, păpușar etc.;
 -ator: încurajator;
 -șag: furtișag, rămășag.

Se pronunță și se scrie numai ea, după consoane, în sufixele:

 -ea (f. sg. de la -el): frumușea, cățea, vițea;

 -eală: betejeală, mînjeală, oblojeală, prăjeală; căptușeală, greșeală, învălmășeală,
moleșeală, sfîrșeală, zăpușeală; agoniseală, oboseală, procopseală; umezeală,
urzeală; amețeală, iuțeală; amăreală, mohoreală, oțăreală;
 -eață: roșeață;
 -ească (f. sg. de la -esc): vitejească; ostășească, răzeșească, strămoșească;
rusească, săsească; englezească, franțuzească; băiețească, frățească etc.

De asemenea, se pronunță și se scrie numai -ea în sufixul de apartenență locală -ean după

majoritatea consoanelor, inclusiv j, ș, ț, z, v: clujean, doljean, gorjean, lugojean; argeșean,
crișean, făgărășean, hușean, ieșean, maramureșean, orășean, oșean; bănățean, cetățean,
gălățean, județean; hurezean, vîrlezean; brașovean, lipovean, moldovean, prahovean. După c,
g, sufixul este însă -an: lipscan, hațegan. :După d și s pot apărea atît -ean, cît și, mai rar, -
an: bîrlădean, orădean, dar arădean/arădan; apusean, mesean, dar bîrsan, persan.
După j, ș poate apărea sufixul -an cu alte valori: hlujan, tăpșan.
Variante cu -an în loc de -ean după j, ș sînt răspîndite prin unele formații cu valoare de nume
proprii: Argeșana și Clujana (întreprinderi); Crișana (provincie); Ana-Lugojana (personaj dintr-
un cîntec popular și din opereta cu acest titlu); Transfăgărășan (șosea).
5. În antroponimele românești se întîlnesc variante cu a în loc de ea și cu ea în loc de a. Variația
vizează mai rar rădăcina cuvintelor (cf. totuși numele de familie Decusară alături
de Decuseară, Peagu alături de Pagu, chiar Șearpe alături de Șarpe) și mai frecvent afixele: de
exemplu, numele de familie Cîmpan(u) și Cîmpean(u), Făgărășan(u) și Făgărășeanu, Galațanu și
Gălățeanu, Lugojan și Lugojeanu, Moldovan(u) și Moldovean(u) etc. Sufixul onomastic -șa se pronunță
și se scrie corect cu a (nu cu ea): Comșa, Focșa, Lupșa, Tomșa. Existența a două sufixe diferite -a și -
ea, cu influențe reciproce (-a pentru -ea și -ea pentru -a), explică variantele întîlnite la unele prenume
masculine (Costa și Costea) și mai ales la nume de
familie: Chiosa și Chiosea; Creța și Crețea; Groza și Grozea; Mosora și Mosorea; Zbierași Zbierea etc.
Toponimele provenite din nume de grup pot avea sufixul -ani sau -eni, nu însă -eani; se
pronunță și se scrie corect -ani în Botoșani, Dejani, Focșani, Oprișani.