Sunteți pe pagina 1din 142

COSMINA – ELENA PARASCHIVOIU CLAUDIA HOSOŞ

VIORICA TUDOR

VIITORUL ÎNCEPE AZI !

Ghid metodologic de orientare


şi consiliere şcolară
Editura MAGISTER, 2005

2
Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................................................. 2
I. Managementul clasei.......................................................................................................................................... 5
1. Vaporul se scufundă.................................................................................................................................... 6
Vaporul se scufundă - fişa elevului -........................................................................................................... 7
2. Hai să ne jucăm!........................................................................................................................................... 8
Hai să ne jucăm!........................................................................................................................................... 9
3. Reguli de grup............................................................................................................................................ 10
Reguli de grup - fişa elevului –................................................................................................................. 11
4. Temeri şi dorinţe......................................................................................................................................... 12
5. Valori - false valori..................................................................................................................................... 13
6. Poţi găsi pe cineva care să...?.................................................................................................................. 14
Poţi găsi pe cineva care să...?................................................................................................................... 15
7. Obligaţie sau plăcere?............................................................................................................................... 16
Obligaţie sau plăcere?! - fişa elevului -.................................................................................................... 17
8. Conflictul..................................................................................................................................................... 18
9. Percepţii asupra unui conflict................................................................................................................... 19
Percepţii asupra unui conflict - fişa elevului -.......................................................................................... 20
10. Eu şi grupul.............................................................................................................................................. 21
11. Contractul clasei...................................................................................................................................... 22
12. Recunoaşte colegul................................................................................................................................. 24
13. Cum ne comportam? Comportamentul prosocial.................................................................................25
14. Blazonul clasei......................................................................................................................................... 26
15. Procesul absenţelor................................................................................................................................. 27
16. O excursie la munte................................................................................................................................. 28
17. A vem o problemă!?................................................................................................................................. 29
II. Autocunoaşterea.............................................................................................................................................. 30
1. Ce fac cu valorile mele?............................................................................................................................ 31
2. Care sunt aptitudinile mele?..................................................................................................................... 32
Aptitudini - fişa nr. 1 –................................................................................................................................ 34
Aptitudini - fişa nr. 2 –............................................................................................................................... 35
3. Cine sunt eu?............................................................................................................................................. 36
Cine sunt eu? - fişa elevului –...................................................................................................................... 37
4. Eu în "oglindă"........................................................................................................................................... 38
5. Mai bine calităti decât defecte................................................................................................................... 39
Mai bine calităţi decât defecte - fişa elevului -........................................................................................ 40
6. Imaginea de sine........................................................................................................................................ 41
Imaginea de sine - fişa elevului -................................................................................................................. 42
7. Pot şi vreau................................................................................................................................................. 43
8. Care îţi sunt interesele?............................................................................................................................. 45
Care îţi sunt interesele? - fişa elevului -.................................................................................................. 46
9.lnterese........................................................................................................................................................ 47
Interese - fişa nr.1-..................................................................................................................................... 49
Interese - fişa nr.2-..................................................................................................................................... 50
Interese - fişa nr.3 -.................................................................................................................................... 51
10. Trăsături de personalitate........................................................................................................................ 52
Trăsături de personalitate - fişa nr. 1 -...................................................................................................... 54
Trăsături de personalitate - fişa nr. 2 -...................................................................................................... 55
Întreprinzător.................................................................................................................................................. 55
11. Valorile mele............................................................................................................................................. 56
Valorile mele - fişa elevului -...................................................................................................................... 57
12. Calităţi şi defecte...................................................................................................................................... 58
Caruselul ideilor şi defectelor................................................................................................................... 60
III. Comunicarea.................................................................................................................................................. 61
1. Bariere în comunicare................................................................................................................................ 62
2. Ce fac când?............................................................................................................................................... 64
Ce fac ?............................................................................................................................................................ 64
3. Cum comunic?........................................................................................................................................... 66
4. Comunicare asertivă.................................................................................................................................. 67
5. Expresivitatea în comunicare.................................................................................................................... 68
Expresivitatea în comunicare - fişa elevului -.........................................................................................69
IV. Managementul învăţării.................................................................................................................................. 70
1. Stilul de învăţare........................................................................................................................................ 71
Stilul de învăţare - fişa nr. 1 -..................................................................................................................... 72
3
Stilul de învăţare - fişa nr. 2-..................................................................................................................... 73
2. Avem cu totii aceeaşi motivatie?.............................................................................................................. 74
Avem cu toţii aceeaşi motivaţie? - fişa elevului –...................................................................................76
3. Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru anumite discipline?.........................................................77
Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru anumite discipline? - fişa elevului -................................78
4. Cum memoram?......................................................................................................................................... 79
V. Lumea profesiilor............................................................................................................................................. 81
Lumea profesiilor – câteva considerţii......................................................................................................... 82
1. Studiile tale................................................................................................................................................. 83
Studiile tale - fişa elevului -........................................................................................................................ 84
Cum apreciezi situaţia ta şcolară în acest moment? - fişa elevului –....................................................85
2. Proiectele tale............................................................................................................................................. 86
Proiectele tale – fişa elevului -................................................................................................................... 87
Chestionar referitor la meserii - fişa elevului -.........................................................................................88
3. Viaţa şi preocupările tale........................................................................................................................... 89
Viata şi preocuparile tale - fişa elevului -.................................................................................................. 90
4. Valori personale......................................................................................................................................... 91
Valori personale - fişa elevului -................................................................................................................ 92
5. Valorile profesiei tale................................................................................................................................. 93
Valorile profesiei tale - fişa elevului –....................................................................................................... 94
6. Argumente pentru calitate......................................................................................................................... 95
7. Autoportretul.............................................................................................................................................. 96
Autoportretul - fişa elevului –.................................................................................................................... 97
8. Trăsături de personalitate şi interese....................................................................................................... 98
Trăsături de personalitate - fişa elevului -................................................................................................ 99
Interese - fişa elevului –........................................................................................................................... 100
9. Alegerea meseriei..................................................................................................................................... 101
Alegerea meseriei - fişa elevului –.......................................................................................................... 102
10. Ştiu să fac............................................................................................................................................... 103
11. Factori de succes în carieră.................................................................................................................. 104
12. Scrisoarea de prezentare....................................................................................................................... 105
Model de scrisoare de prezentare........................................................................................................... 106
13. Curriculum vitae..................................................................................................................................... 107
Modelul european de Curriculum Vitae.................................................................................................. 108
17. Interviul................................................................................................................................................... 110
18. De la idee la afacere............................................................................................................................... 111
12 Întrebări pentru creatorul unei firme - fişa elevului -........................................................................112
VI. Educaţia pentru o societate democratică...................................................................................................... 113
1. Suntem egali, deşi suntem diferiţi.......................................................................................................... 114
2. Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ?...................................................................................115
Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ? - fişa elevului -.........................................................116
3. Ce înseamnă să fii tolerant?.................................................................................................................... 117
4. Limitele toleranţei..................................................................................................................................... 118
Limitele toleranţei - fişa elevului -........................................................................................................... 119
VII. Educaţia pentru valori.................................................................................................................................. 120
1. Forţa omului, forţa naturii........................................................................................................................ 121
2. Ce ştiţi despre ...?.................................................................................................................................... 122
3. Drepturile consumatorului...................................................................................................................... 124
Drepturile consumatorului - fişa elevului -............................................................................................. 125
4. Bugetul familiei........................................................................................................................................ 126
5. SOS - natura !........................................................................................................................................... 127
6. Combaterea poluării mediului ambiant.................................................................................................. 128
7. Se respectă regulile de circulaţie?......................................................................................................... 129
8. Cunoşti legislaţia rutieră ?...................................................................................................................... 130
9. SOS: bolile cu transmitere sexuală........................................................................................................ 131
sos: bolile cu transmitere sexuală - fişa elevului -................................................................................132
10. Droguri - NU !.......................................................................................................................................... 134
11. Dependenţa de droguri.......................................................................................................................... 135
12. Stresul şi sănătatea............................................................................................................................... 136
13. Noţiuni de planificare familiară............................................................................................................. 137
Noţiuni de planificare familială - fişa cadrului didactic –......................................................................138
14. Cum procedam în cazul unui eveniment devastator/catastrofal?.....................................................139
15. Lege şi fărădelege.................................................................................................................................. 140
Bibliografie selectivă.......................................................................................................................................... 142

4
CUVÂNT ÎNAINTE

Motto: "Spre un altfel de a educa"

Lucrarea Viitorul începe azi ! Ghid metodologic de orientare şi consiliere şcolară se doreşte a
fi o abordare metodică a componentei "Consiliere şi Orientare Şcolară" din planul cadru de
învăţământ. Punctele de plecare ale ghidului Ie-au constituit programa, obiectivele de referinţă şi
tematica propuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru clasele de gimnaziu şi liceu în vederea
desfăşurarii orelor de dirigenţie.
Ghidul pe care îl propunem vine în întâmpinarea nevoilor reale ale profesorilor diriginţi, nevoi
de abilitare şi formare de competenţe în domeniul Consilierii şi Orientării. S-a pornit de la premisa că
succesul unei lecţii de consiliere este asigurat de implicarea activă şi responsabilă atât a profesorului
diriginte, cât şi a elevilor, în realizarea unei alianţe autentice bazate pe respect şi încredere reciprocă.
Consilierea la nivel primar, gimnazial şi liceal urmăreşte următoarele finalităţi:
 promovarea sănătăţii şi a stării de bine: funcţionarea optimă din punct de vedere mental şi
emoţional
 dezvoltarea personală: cunoaşterea de sine, relaţionarea interpersonală armonioasă, tehnici de
învăţare eficientă, atitudini creative, controlul stresului, capacitatea de decizie responsabilă
 prevenţia unor comportamente de risc, a conflictelor interpersonale, a situaţilor de criză.
Ora de "Consiliere şi Orientare Şcolară" implică o ATITUDINE pozitivă; aceasta se
construieşte pe binomul profesor-elev, prin interrelaţionare, implicare, participare, respect, deschidere
în cadrul şi în afara orelor de curs. Atitudinea constructivă, generatoare de comportamente pozitive, se
caracterizează prin: disponibilitate, capacitatea de a asculta activ, acceptarea diferenţelor, respectarea
ideilor celuilalt, suport afectiv reciproc, nondirectivitate, recunoaşterea propriilor limite.
Tematica abordată este structurată astfel: managementul clasei, autocunoaşterea, comunicarea,
managementul învăţării, lumea profesiilor, educaţia pentru o societate democratică, educaţia pentru
valori. Fiecare activitate este concepută după modelul următor: titlul activităţii, obiectiv de referinţă,
timp de lucru alocat, metode şi procedee utilizate, desfăşurarea activităţii pe etape, observaţii, repere
de evaluare. Acolo unde există, fişele elevilor sunt redactate separat pentru a putea fi multiplicate.
Prin activitatile propuse se urmăreşte creşterea autonomiei elevilor, a sentimentului de control
personal asupra sarcinilor, deschiderea spre experienţe noi, sentimentul de valorizare a potenţialului
propriu, a capacităţii de reflecţie. Percepţia schimbărilor de sine pozitive, eficienţa, flexibilitatea,
creativitatea, nevoia de provocări şi respingerea rutinei sunt principii pe care le propunem pentru
activitătile exemplificate.
O mare parte dîntre activitatile prezentate în acest ghid au fast desfăşurate de către autoare cu
profesori diriginţi din judetul Sibiu, în cadrul cursului de formare "Consiliere şi orientare şcolară",
derulat în perioada 2002-2004 prin casa corpului didactic. Feed-back-ul obţinut la sfârşitul fiecărui
curs a evidenţiat originalitatea abordării, dorinţa de utilizare în clasă a strategiilor şi tehnicilor învăţate,
caracterul practic al activitătilor prezentate şi desfăşurate, precum şi necesitatea şi oportunitatea acestui
ghid.
Lucrarea are un grad mare de adresabilitate, venind în sprijinul învăţătorilor, profesorilor
diriginţi de gimnaziu şi liceu, profesorilor metodişti, psihologilor şcolari, profesorilor metodişti din
cadrul caselor corpului didactic, şi propune o reală deschidere spre desfăşurarea unor activitati centrate
pe elevi, care ţin cont de dezvoltarea cognitivă, afectivă şi particularităţile de vârstă ale acestora.

AUTOARELE

5
I. Managementul clasei

Obiective de referinţă:

 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi soluţionare a nevoilor grupului


 Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului
 Identificarea de acţiuni corespunzătoare unor comportamente favorizante/defavorizante
învăţării active
 Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
 Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţativei personale
 Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informale şi non-formale
 Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social

6
1. Vaporul se scufundă

Obiectivul activitătii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi soluţionare a nevoilor


grupului, prin:
 identificarea şi argumentarea propriilor nevoi
 armonizarea propriilor nevoi cu cele ale grupului
 adaptarea/subordonarea nevoilor personale faţă de cele ale grupului
Timp de lucru: 5o minute
Metode:
 munca pe grupe
 problematizarea
Desfăşurarea activitătii:
I. Clasa se împarte în grupe de 4-6 elevi. Fiecare grupă primeşte o fşăa ce conţine o situaţie-limită
şi o listă de 18 obiecte considerate a fi de strictă necesitate pentru supravieţuirea pe o insulă în cazul
unui naufragiu. Sarcinile grupei în această situaţie extremă sunt:
 Enumeraţi nouă obiecte pe care grupul le poate lua în barcă!
 Argumentaţi importanţa obiectelor selectate!
 Motivaţi renunţarea la celelalte nouă obiecte!
II. Frontal, profesorul investighează motivele care au dus la alegerea şi respingerea obiectelor şi
negociază cu elevii o listă de 9 obiecte comune, de această dată comune pentru întreaga clasă.
Evaluarea vizează:
 calitatea argumentării propriilor nevoi: nevoi satisfăcute
 comportamentul în timpul negocierii: ton, acceptarea dialogului, respect pentru opţiunile
colegilor

7
Vaporul se scufundă - fişa elevului -

Eşti pasager pe un vapor şi faci o croazieră. Totul este minunat... ai parte de timp insorit...
ambianţă plăcută. Dîntr-o dată... CATASTROFĂ!!! Vaporul se loveşte de o stâncă şi în 3o minute
acesta se va scufunda. Singura şansă este de a ajunge pe o insulă (părăsită, oare?) care se zăreşte la
orizont. Dar barca de salvare, de care dispune fiecare grup, este prea mică. Nu putem lua decât câteva
obiecte, nu mai mult de 9 din cele de mai jos:
 Butoiaş de pulbere
 Pistol de semnalizare
 Harta marină plastifiată
 Câinele de la bord
 Pături
 Lanternă etanşă
 Lada de biscuiţi
 Aragaz
 Năvod
 Butelie de gaz.
 Instrumente de scris
 Fierăstrău
 Chibrituri
 Trusa de prim ajutor
 Veste de salvare
 Puşca de vânătoare
 Cutie cu unelte
 Un cort

8
2. Hai să ne jucăm!

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului, prin:


 obţinerea de informaţi despre colegii de clasă
 respectarea valorilor şi a trăsăturilor de personalitate ale colegilor
 corelarea informaţiilor dobândite cu comportamente adecvate
Metode:
metoda caruselului, dezbaterea frontală
Desfăşurarea activităţii:
Clasa se împarte în grupe eterogene de 4-6 elevi (număr par de elevi în grup).
I. Echipele primesc o tablă de joc, un zar şi pioni pentru fiecare membru-al grupului. Profesorul
prezintă regulile jocului:
 jucătorii îşi aliniază pionii la START şi dau pe rând cu zarul
 fiecare jucator îşi alege o pereche din grup
 va nota pe parcursul jocului toate răspunsurile colegului pereche
 semnul de întrebare (?) de pe grila de joc acordă dreptul fiecărui membru al echipei de a adresa
o întrebare colegului ce a ajuns cu pionul în acea casetă; întrebarea poate fi din orice domeniu al vieţii
elevului
II. Elevii parcurg grila de joc, având totodată sarcina de a nota răspunsurile oferite de colegul-
pereche. Timp de 5 minute, elevii îşi sintetizează informaţiile primite alcatuind "portretul colegului".
III. Jocul se finalizează cu prezentarea colegului în faţa clasei, prezentare făcută pe baza
informaţilor adunate pe parcursul jocului.
IV. Frontal, profesorul conduce discuţia spre identificarea unor elemente de constituire a grupului,
cum ar fi:
 cunoaşterea celorlalţi
 diversitatea îmbogăţeşte grupul
 cunoaşterea de sine
 acceptarea schimbării
 ascultarea opiniei celorlalţi
 respectarea subiectului discuţiei
 respectarea intenţiei colegului
 discu1ii şi în afara orelor
Observatii:
 se recomandă folosirea jocului la începutul fiecărui an şcolar, în primele zile de şcoală şi se
explică foarte clar şi de la început toate regulile jocului
 jocul se poate întinde pe mai multe ore
 apoi se cere elevilor să realizeze un poster intitulat "Colegul meu", conţinând informaţiile aflate
în etapa anterioară
Evaluarea se face în conformitate cu:
 gradul de implicare în joc: plăcere/indiferenţă, sinceritate/superficialitate
 calitatea prezentării făcută colegului de joc, ca rezultat al interesului faţă de acesta.

9
Hai să ne jucăm!

10
3. Reguli de grup

Obiectivul activităţii: Identificarea de acţiuni corespunzătoare unor comportamente


favorizante/defavorizante învăţării active, prin:
 conştientizarea importanţei unor comportamente pozitive ale grupului în situaţii de învăţare
activă
 justificarea elementelor pozitive şi/sau negative ale unor comportamente observabile
Timp de lucru: 5o minute
Metode:
 exerciţiul de opţiune
 munca pe grupe
 dezbaterea frontală
Desfăşurarea activităţii:
Încă de la inceputul orei, profesorul împarte clasa în grupe de elevi.
I. Profesorul distribuie fiecărui elev o fişă de lucru. Individual, elevii vor alege 3 verbe ce
corespund propriului lor comportament în grup. Se insistă asupra unei alegeri cât mai oneste din partea
fiecăruia. Timp de lucru: 5-7 minute.
II. În această etapă se lucrează pe grupe. Sarcina elevilor este de a alege 3 verbe corespunzatoare
unui comportament ideal într-un grup şi alte 3 verbe ce trebuie respinse deoarece periclitează
comunicarea şi interrelaţionarea într-un grup. Elevii ajung la un rezultat final în urma negocierilor care
au loc în cadrul fiecărei grupe. Timp de lucru 1o minute.
III. Frontal, profesorul centralizează alegerile făcute de grupele de elevi, realizându-se o listă
dihotomică. La nivelul grupului-clasă se negociază 3 verbe acceptate şi 3 verbe respinse. Alegerea
făcută reprezintă alegerea clasei. Profesorul va solicita justificări privind alegerile făcute.
Observaţii:
Plecând de la lista alcătuită, profesorul întocmeşte împreună cu elevii un regulament al clasei,
care odată adoptat va fi respectat de fiecare membru.
Exemple:
 verbul "a ajuta" - regulă "Ajută-ţi colegul când are nevoie !"
 verbul "a întrerupe" - regulă "Nu întrerupe pe cel care vorbeşte !"
Evaluarea se face în conformitate cu:
 calitatea argumentelor referitoare la comportamente favorabile/defavorabile învăţării active
 relevanţa pentru învăţarea activă a verbelor admise şi respinse

11
Reguli de grup - fişa elevului –

Verbe:
 a ajuta
 a sporovăi
 a contrazice
 a critica
 a dialoga
 a discuta
 a asculta
 a scrie
 a întrerupe
 a interveni în discuţie
 a impărţi
 a lua cuvântul
 a ţine cont
 a impune
 a gândi
 a se disputa
 a se integra
 a se certa
 a se interesa
 a munci
 a demonstra
 a se îmbrânci
 a comenta

12
4. Temeri şi dorinţe

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin:


 identificarea şi ierarhizarea dorinţelor şi a temerilor vizând universul şcolii
 identificarea de soluţii de înlăturare a temerilor şi de depăşire a situaţiilor de stres
Timp de lucru: 5o minute
Metode:
munca pe grupe, dezbaterea, exerciţiul
Desfaşurarea activităţii:
I. Clasa se împarte în grupe de 4-6 elevi. În cadrul grupelor constituite, elevii identifică temeri şi
dorinţe ce vizează universul şcolii (relaţia cu colegii, cu profesorii, cu dirigintele, atitudinea faţă de
şcoală sau anumite discipline, atitudinea faţă de sistemul de evaluare). Pentru fiecare temere
identificată grupa propune soluţii de înlăturare sau diminuare a elementului de stres. Se poate folosi
modelul propus iin exemplul de mai jos, pentru o mai bună sistematizare şi centralizare a temerilor şi a
dorinţelor!
II. Un reprezentant din fiecare grupă va prezenta dorinţele-temerile şi soluţiile întregii clase.
Profesorul încurajează obţinerea din partea celorlalţi elevi ai clasei a unui număr cât mai mare de
soluţii pentru înlaturarea elementelor de stres.
III. Profesorul centralizează pe tablă, în mod frontal, soluţiile propuse pentru înlăturarea temerilor, a
factorilor de stres şi le supune validării întregului grup. Se obţine astfel o listă cu soluţii, propuse de
clasa de elevi împreună cu dirigintele, fapt ce contribuie la coeziunea grupului.
Exemplu:
 Model de posibilă fişă de lucru:

Dorinţe Temeri Soluţii de înlăturare a temerilor


promovarea examenului cu lipsa de timp pentru învăţarea sistematică,
medie mare sistematizarea materiei respectarea propiului program
de muncă individuală

Evaluarea activităţii vizează:


 identificarea elementelor pozitive şi a factorilor de stres determinaţi de viaţa şcolară
 diversitatea şi realismul soluţiilor identificate pentru înlăturarea temerilor şi de depăşire a
situaţiilor de stres

13
5. Valori - false valori

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului, prin:


 armonizarea propriilor valori cu cele ale microgrupului
 armonizarea valorilor microgrupului cu cele ale grupului
 acceptarea negocierii, ca metodă de determinare, la nivelul grupului, a unui sistem de valori
Timp dee lucru: 1o+2o+2o minute
Metode: dezbaterea, exerciţiul de opţiune, lucrul în echipă
Desfăşurarea activităţii:
Secţiunea I:
I. Fiecare elev primeşte o fişă cu următoarele sarcini de lucru:
a) Selectează din lista de mai jos trei substantive care corespund sistemului tău de valori
b) lerarhizează cele trei valori selectate, în funcţie de importanţa pe care le-o atribui:
1. educaţie 7. prietenie 13. alturism 19. religie
2. sinceritate 8. sănatate 14. timp liber 2o. cooperare
3. ajutorare 9. securitate 15. libertate 21. putere
4. sensibilitate 1o. bani 16. ordine 22. familie
5. loialitate 11. dragoste 17. frumuseţe 23. tinereţe
6. afecţiune 12. performanţă 18. recunoaştere 24. inteligenţă

II. Se formează grupe de 3 sau 4 elevi; fiecare elev prezintă lista cu valorile selectate. Fiecare
grupă selectează trei valori comune, din cele înscrise pe listele colegilor, pe care le ierarhizează. În
cazul în care nu există valori comune, grupa este nevoită sa negocieze trei valori recunoscute de
întregul grup.
III. Cele trei valori sunt scrise pe etichete colorate în verde (cea mai important), în albastru şi
maron, cea căreia i s-a atribuit ultimul loc în ierarhie.
IV. Fiecare grupă îşi trimite un reprezentant, care lipeşte etichetele pe reprezentarea grafică a unui
copac, după cum urmează: cele maro pe tulpina copacului, cele albastre vor fi lipite pe ramuri şi cele
verzi vor constitui frunzele copacului. Momentul ataşării etichetei este dublat de argumentarea opţiunii
grupei.
V. Produsul este analizat la nivelul clasei, elevii având posibilitatea de a-şi exprima deschis opinia
despre valorile alese de celelalte grupe şi se încercă o identificare a valorilor comune întregii clase.
Secţiunea a II-a:
"False valori"
1. Se identifică semnificaţia noţiunii de "falsă valoare" (valoare aparentă care creează o stare de
bine imediată iluzorie, obţinută prin devalorizarea şi desconsiderarea grupului) şi se dau exemple
(haine scumpe, intimidarea colegilor, dominarea grupului), care sunt scrise la tablă, precizându-se
contextul în care acestea sunt evaluate ca "valori".
2. Fiecare grupă selectează din lista elaborată o astfel de "valoare", pe care o scrie pe eticheta
neagră.
3. Un reprezentant al fiecarei grupe va lipi eticheta sub linia de demarcaţie a solului, inducând
ideea de renunţare la astfel de valori. Fiecare reprezentant va motiva motivul
neacceptării/renunţării.
Evaluarea se realizează prin:
 nivelul de implicare a elevilor în sarcină
 calitatea argumentelor aduse în procesul de negociere
 relevanţa social a valorilor şi a "falselor valori" selectate

14
6. Poţi găsi pe cineva care să...?

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului, prin:


 descoperirea de comportamente şi atitudini aparţinătoare membrilor grupului din care face parte
 interrelaţionarea cu colegii de clasă
Timp de lucru: 3o minute
Metode:
 exerciţiul
 conversaţia
Desfăşurarea activităti:
I. La începutul orei, profesorul dă fiecărui elev câte o fişă de lucru. Fişa cuprinde 1o cadrane,
fiecare cadran conţinând o aserţiune care descrie un comportament, o atitudine în interiorul şi în afara
universului şcolar.
II. Elevii parcurg fişa primită şi timp de 5 minute completează fiecare cadran cu nume ale colegilor
ce sunt recunoscuţi în comportamentul sau atitudinea respectivă. În această etapă, elevii îşi valorifică
informaţiile dobândite despre colegii de clasa.
III. În următoarele 5 minute, elevii adună cât mai multe nume de colegi-participanţi la exerciţiu
pentru fiecare cadran în parte. Elevii se deplasează prin clasă, întră în legătură cu ceilalţi colegi pe care
îi chestionează cu scopul de a descoperi noi informaţii despre aceştia şi le noteaza numele în rubrica
corespunzătoare. Profesorul insistă asupra următorului aspect: informaţiile obţinute sunt păstrate secret
şi fiecare elev îşi completează individual propria fişă.
IV. Elevii revin la locurile lor. Prîntr-o activitate frontală, profesorul identifică numele elevilor ce
corespund aserţiunii înscrise în fiecare cadran.
V. Profesorul pregăteşte o planşă ce cuprinde cele 1o cadrane înscrise pe fişele elevilor. Elevii îşi
scriu numele în interiorul cadranelor ce corespund comportamentului sau atitudinii personale. În acest
fel, se completează informaţile obţinute anterior despre colegi, realizându-se o planşă colecţivă.
Evaluarea vizează următoarele componente ale activitătii:
 disponibilitatea de implicare în activitate: vizitarea a cât mai multor colegi, în scopul obţinerii
de informaţii cât mai complete
 importanţa acordată finalizării fiecărui cadran: compararea propriilor evaluări cu cele ale
colegilor vizitaţi sau simpla adaugare de nume
 respectarea regulilor de derulare a activitătii

15
Poţi găsi pe cineva care să...?
- fişa elevului -

Să aibă un hoby … Să-şi dorească să fie şeful clasei …


Să practice un sport … Să nu-i placă la şcoală …
Sâ citească romane … Să participe la activitati extraşcolare …
Să se joace pe calculator … Să se înţeleagă foarte bine cu părinţii …
Să-şi dorească numai note bune … Să fie intotdeauna respectos cu profesorii …

16
7. Obligaţie sau plăcere?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei personale, prin:


 familiarizarea elevilor cu convenţiile sociale
 conştientizarea comportamentului individual şi/sau de grup
 identificarea de oportunităţi şi constrangeri impuse individului de lumea contemporană
Timp de lucru: 5o minute
Metode:
 dezbaterea colecţivă
 munca în diadă
 exerciţiul
Desfăşurarea activităţii:
I. În prima etapă a lecţiei, cea de captare a atenţiei, se interpretează frontal afirmaţia: "încearcă să
te comporţi cu cei din jurul tău aşa cum ai dori să se comporte aceştia cu tine" sau "Vom câştiga
prietenia unui om, cultivând în noi însuşirile pe care le preţuim la el".
II. Elevii completează individual chestionarul, răspunzând cu "DA" sau "NU" la cei 4o de itemi.
Apoi elevii discută în diadă doar răspunsurile notate cu "NU", pentru a conştientiza semnificaţia unei
anumite atitudini sau a unui anumit comportament într-o situaţie dată.
III. Frontal, profesorul dirijează discuţia pornind de la analiza exemplelor: 13, 22, 26,
29, 34, 36. Itemii respectivi vizează relaţia elevilor cu părinţii, cu profesorii, cu prietenii, cu trecătorii
de pe stradă sau cu diverse alte persoane necunoscute. Comportamentele menţionate în afirmaţiile de
mai sus sunt analizate de profesor împreună cu clasa, căutându-se în paralel şi posibile cauze ale unor
comportamente care încalcă convenţiile sociale.
Evaluarea activitaţii urmăreşte:
 originalitatea şi pertinenţa interpretarilor celor două afirmaţii supuse dezbaterii
 nivelul de implicare a elevilor în analiza frontală a itemilor selectaţi de profesor

17
Obligaţie sau plăcere?! - fişa elevului -

Răspunde cu sinceritate, prin "DA" sau "NU", la următoarele întrebări şi pune un X în căsuta care se
potriveşte răspunsului tău:

18
8. Conflictul

Obiectivul activităţii: Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informale şi nonformale, prin:


 identificarea situaţiilor conflictuale
 identificarea metodelor de rezolvare a unui conflict
 identificarea atitudinilor şi comportamentelor care să prevină o situaţie conflictuală

Timp de lucru: 5o minute

Metode:
simularea, lucrul în echipă, observaţia, dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
1. În prima etapă, profesorul, utilizând metoda brainstorming-ului, identifică posibilele cauze de
conflict la nivelul clasei, e afişează şi supune analizei pe cele mai frecvente dîntre ele (limbaj,
comportamente). Expune, apoi, stilurile de abordare a unui conflict: metoda câştig-pierdere, metoda
pierdere-pierdere şi metoda câştig-câştig, oferind totodată câteva informaţii legate de problematica
rezolvârii conflictelor.
2. Urmatoarea etapă constă în formarea grupurilor de elevi: 5-6 elevi într-un grup. Fiecare grup
alege, din lista de situaţii pe care au identificat-o în prima etapă, o situaţie, doar una singură, pe care au
identificat-o ca fiind, în mod categoric, motiv de nemulţumire. Sarcinile fiecarei grupe sunt de a
transforma nemulţumirea în situaţie conflictuală (I) şi de a identifica posibile metode de rezolvare (II).
Observaţii:
 Alegerea se face la nivelul grupei; în caz extrem, se alege acea situaţie la care s-au inregistrat, la
nivelul grupei, cele mai multe răspunsuri de "DA ".
 Se urmareşte să nu se prelucreze aceeaşi situaţie mai mult de două ori.
Se împart rolurile: doi elevi simulează o stare de conflict şi doi elevi vor coordona/mediatiza
activitatea de depăşire a conflictului, restul vor nota observaţii referitoare la comportamentele elevilor
Timp pentru dezvoltarea situaţiei conflictuale şi mediere: 6-8 minute/grupa.
După rezolvarea conflictului, observatorii raportează metodele folosite şi timpul necesar depăşirii
situaţiei. Concluzii necesare:
 există situaţii conflictuale care sunt consumatoare de timp şi energie
 tehnicile de rezolvare a unei situaţii conflictuale se învaţă
 este mult mai eficient să previi o situaţie conflictuală decât să o rezolvi odată instalată
Prin exemplificări elocvente (conflicte de idei legate de o strategie anume) se generează concluzia:
Există situaţii conflictuale productive. Pentru exemplificare se analizează un text la prima vedere, un
film vizionat de toţi elevii, alegerea cadourilor potrivite pentru ziua de naştere a unei colege

Evaluarea activităţii se face în funcţie de:


 originalitatea transpunerii situaţiei de nemultumire în situaţie conflictuală
 implicarea/neimplicarea în rol
 calitatea observaţiilor formulate de monitorii grupei

19
9. Percepţii asupra unui conflict

Obiectivul activitati: Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social, prin:
 identificarea caracteristicilor unui conflict
 clarificarea propriilor percepţii asupra unui conflict
 conştientizarea aspectelor negative şi pozitive ale unui conflict
Timp de lucru: 50 minute
Metode:
 chestionarul
 munca pe grupe
 conversaţia euristică
Desfăşurarea activitati:
Clasa este împarţit în grupe de câte 4-5 elevi, înca de la începutul orei.
I. Fiecare elev primeşte câte o fişă, pe care o completează individual, clarificandu-şi astfel propria
atitudine despre conflict, folosind o scală dată de valori. Timp de lucru: 5-1o minute.
II. În cadrul grupelor alcătuite de către profesor se discută răspunsurile, cu scopul identificării
percepţiei grupului asupra unui conflict. Elevii identifică percepţiile comune la nivelul grupului şi îşi
explică alegerile făcute. În cazul în care elevii au răspunsuri diferite, ei încearcă printr-o activitate de
negociere să selecteze câte 3 răspunsuri comune grupului.
Timp de lucru: 15 minute.
III. La finalul activităţii, profesorul identifică frontal itemii la care toate grupurile au dat răspunsuri
identice sau sintetizeaza frontal percepţia grupului asupra conflictului. Sunt discutaţi acei itemi care au
fast "controversaţi" în grupurile mici, pentru a se lămuri toate "divergenţele".
Timp de lucru: 25 minute.
Evaluarea activităţii vizează:
 identificarea conflictului ca parte a comportamentului social
 asocierea răspunsurilor selectate cu consecinţe comportamentale
 valoarea argumentelor aduse în discuţie

20
Percepţii asupra unui conflict - fişa elevului -

Nr.crt. Itemi Da Nu Nu ştiu


1. Conflictul este o parte a vieţii de zi cu zi.
2. Un conflict poate fi rezolvat într-un mod pozitiv.
3. O situaţie conflictuală poate crea dezechilibre emoţionale,
spirituale, fizice.
4. Un conflict poate fi rezolvat numai într-un mod negativ.
5. Conflictul poate avea rezultate creative.
6. Conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învătare.
7. Abilitatea de a rezolva un conflict se poate învăta.
8. Într-un conflict sentimentele sunt importante.
9. Când suntem implicaţi într-un conflict încercăm să definim
problemele cât mai clar.
10. În urma unui conflict cineva trebuie să piardă.

21
10. Eu şi grupul

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoorganizare a clasei, prin:


 conştientizarea nevoii de adoptare unor comportamente individuale în concordanţă cu aşteptările
grupului
 acceptarea principiului de respectare/asumare a hotărarii majorităţii
 elaborarea unui contract personal exprimat în termeni comportamentali

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
exerciţiul, munca pe grupe, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. Această activitate este propusă pentru a fi realizată la începutul fiecărui an şcolar. Elevii
completează următoarele propoziţii lacunare:
- Eu voi începe să ...
- Eu voi continua să ...
- Eu nu voi mai ...
II. Contractul cu propria persoană se pune într-un plic care se va sigila şi va fi păstrat de profesorul
diriginte / învăţător până la sfârşitul semestrului. În ultima săptămâna de şcoală, profesorul va înmâna
fiecărui elev plicul sigilat, pentru comparaţie. Activitatea se concretizează într-o dezbatere pe tema
aşteptări-realizări-cauze. Tot la începutul anului şcolar, elevii împărţiţi pe grupe de lucru la orele de
consiliere şi activitati extra-curriculare vor elabora un mini-contract al grupului din care fac parte,
completând următoarele propoziţii lacunare:
- Grupul va începe sa …
- Grupul va continua să …
- Grupul nu va mai ...
III. Fiecare grupă îşi prezintă itemii completaţi şi profesorul supune aprobării un nou contract la
nivelul întregii clase, punctul de plecare constituindu-l mini-contractele alcătuite pe grupe. Se discută
frontal despre respectarea contractului pe parcursul anului şcolar şi se identifică reguli general valabile
pentru întregul grup.

Observaţii:
 contractul este o modalitate clară şi explicită de a regla relaţiile într-un grup
 contractu înlătură confuzia care s-ar putea instala în grupul în formare
 contractul se elaborează împreună cu grupul în formare
 contractu încheiat în clasă nu trebuie să contravină regulamentului şcolii

Evaluarea va ţine cont de:


 concordanţa aşteptări-realizări, ca rezultat al asumării promisiunilor facute
 diversitatea şi relevanţa afirmaţiilor desprinse după completarea itemilor de către fiecare grupă
 atitudinea faţă de contractul rezultat prin negociere: mulţumire/nemulţumire, intenţia de a-l
respecta/ignora etc.

22
11. Contractul clasei

Obiectivele activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de organizare a clasei, prin:


 stabilirea unei liste de comportamente acceptate în clasa
 elaborarea unei liste de comportamente respinse/indezirabile în clasa
 acceptarea necesitătii de respectare a hotărârii majoritătii dîntr-un grup

Timpul de lucru: 50+30+20 minute

Metode:
asaltul de idei, lucrul în echipă, conversaţia, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea se desfăşoară în 2 secvenţe, după cum urmează:
A.
I. S-a identificat, la nivelul grupului de elevi ai clasei, nevoia elaborării unui regulament al clasei,
care urmează să fie acceptat atât de grupul de elevi, cât şi de profesorii clasei.
Forma de prezentare rezultată prin negociere: CONTRACT. El trebuie exprimat în termeni
comportamentali şi vizează drepturile şi obligaţiile partenerilor actului instructiv-educativ (elevi,
profesorul diriginte, cadre didactice, şcoala şi familie)
Semnatarii contractului sunt:
 în prima etapă, elevii clasei
 în etapa a 2-a, profesorii şi elevii clasei
Condiţia impusă pentru elaborarea contractului este respectarea regulamentelor în vigoare.
II. Profesorul diriginte pregăteşte bileţele (în număr egal cu numărul elevilor din clasă) pe care
scrie formule de politeţe, astfel ca numărul grupelor care rezultă să fie un numar par.
Jumătate din numărul grupelor formate completează rubricile din tabelul următor, cu referire la drepturile partenerilor;
cealaltă jumătate trebuie să identifice obligaţiile partenerilor:
Ambient Relaţii interpersonale elev-elev Relaţii interpersonale elev-profesor şi profesor-elev

Timp de lucru: 30 minute.


III. De la fiecare echipă rămâne la masa de lucru câte un reprezentant care are sarcina de a răspunde
la întrebări şi de a nota observaţiile colegilor; restul membrilor pleacă la celelalte echipe, la fiecare
grupă câte unul sau doi delegaţi. Sarcina lor este de a confrunta opiniile grupei din care fac parte cu
cele ale colegilor din grupa pe care o vizitează. Fiecare delegat are dreptul de a nota ideile noi, a
comenta şi a solicita explicaţii.
Timpul alocat pentru aceasta secvenţă: 10 minute.
N.B. Reprezentanţii care au lucrat la sectiunea “Drepturi”, vor “ vizita” grupe care au lucrat la
aceiaşi secţiune şi invers.
IV. Fiecare elev se întoarce la grupa de apartenenţă şi raportează colegilor informaţiile obţinute;
grupa decide respingerea sau acceptarea propunerilor, care apoi se trec pe foaia de lucru, cu alte culori
decât cele iniţiale. Timp de lucru: 10 minute.
V. Se schimbă sarcinile de lucru: grupele care au lucrat la secţiunea "Drepturi" vor schimba
locurile cu grupele care au lucrat pentru "Obligaţii", materialul de lucru rămânând pe fiecare masă.
Fiecare grupă analizează propunerile şi, cu altă culoare, va nota observaţii, va adauga sau va propune
eliminări de comportamente.
Se repetă deplasarea elevilor la alte grupe, respectând regulile prestabilite.
Finalul primei parţi a activitătii constă în elaborarea unui precontract comportamental, acceptat de
către toţi elevii.
B. Derularea celei de-a doua secvenţe constă în prezentarea precontractului tuturor profesorilor clasei,
de către profesorul diriginte şi responsabilul clasei.
23
Fiecare profesor are posibilitatea de a interveni, prin prisma propriilor exigenţe, pe contractul propus
de elevi.
Contractul este readus, spre dezbatere, în clasă, elevii putând să intervină acolo unde nu sunt de acord;
urmează a doua rundă de negociere cu profesorii clasei.
Produsul rezultat este semnat de liderul clasei, cu precizarea că reprezintă întregul grup-clasă, care a
acceptat integral şi unanim acest contract şi dirigintele clasei, ca reprezentant al profesorilor clasei.
Observaţie:
 contractul în forma finală poate fi supus şi aprobarii parinţilor

Evaluarea activităţii vizează:


 disponibilitatea spre negociere
 flexibilitatea în comunicare
 valoarea şi oportunitatea prevederilor contractuale

24
12. Recunoaşte colegul

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei personale, prin:


 elaborarea şi transmiterea de informaţii despre propria persoană şi familie
 exerciţii de recunoaştere a colegilor, pornind de la o grilă dată
 conştientizarea nivelului de cunoaştere/necunoaştere a colegilor şi posibilele implicaţii asupra
relaţiilor din interiorul grupului

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 munca pe grupe
 problematizarea
 jocul didactic

Desfaşurarea activităţii:
I. Elevii clasei se grupează în patru echipe, în funcţie de anotimpul în care s-au născut: primavara,
vara, toamna, iarna. Fiecare elev va prezenta în faţa grupului mic: o calitate, un defect, o preocupare
(interes), numele mamei, un om important pe care îl are drept model.
II. Profesorul numeşte un reprezentant dîntr-o grupă (exemplu: primavara). Acest elev trebuie să
recunoască un coleg dintr-o altă grupă pe baza descrierii oferite de ceilalţi coechipieri. Descrierea
cuprinde doar cele cinci informaţii prezentate în faţa grupului mic. Se schimbă reprezentanţii
alegându-se consecutiv şi din celelalte grupe. Câştigă echipa a cărei reprezentanţi au recunoscut mai
mulţi colegi.
Scopul exerciţiului este de inter-cunoaştere, ceea ce mobilizează elevii pentru efectuarea unor sarcini
comune.

Evaluarea activităţii vizează:


 numărul de răspunsuri corecte, considerate ca rezultat al nivelului de implicare
 atitudinea elevilor, şi în special a elevilor care au ratat identificarea, faţă de răspunsurile greşite

25
13. Cum ne comportam? Comportamentul prosocial

Obiectivul activităţii: Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social,
prin:
 definirea comportamentului prosocial
 asocierea comportamentului prosocial cu exemple din viata şcolară
 identificarea aplicaţiilor practice ale comportamentului prosocial
 argumentarea necesitătii unui comportament prosocial

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 dezbaterea colecţivă
 metoda cubului

Desfăşurarea activităţii:
I. Clasa se împarte în grupe de 5-6 elevi. Grupele primesc un cub, care are diferite instrucţiuni,
notate pe fiecare faţă, după cum urmează:
 descrie - Cum arata?
 compară - Cu ce seamană şi de ce diferă?
 asociază - La ce te face să gândeşti?
 analizează - Din ce este făcut?
 aplică - Cum poate fi folosit?
 argumentează pro sau contra - Este bun?, Este rau?, De ce?
Profesorul cere elevilor să respecte ordinea prezentată şi să parcurgă toate etapele cubului pentru tema
"comportament prosocial".

Exemplu:
 Descrie: Comportamentul prosocial este intenţionat, realizat în afara unor obligaţii impuse şi
este orientat spre promovarea unor valori pozitive.
 Compară:
1. cu un ansamblu de reacţii pozitive într-un context dat
2. diferă de comportamentul antisocial deviant
 Asociază: o faptă bună, o satisfacţie morală, o relaţionare pozitivă, un ajutor acordat
necondiţionat.
 Analizează:
1. Cooperarea este un tip de comportament prosocial prin care elevii îşi unesc priceperea şi forţele
pentru a rezolva împreună o sarcină.
2. Toleranţa este o componentă a comportamentului prosocial prin intermediul careia nu
interzicem şi nu împiedicăm comportamentul altei persoane chiar Dacă nu îl aprobam.
 Aplică: Comportamentul prosocial îl găsim atât în activitătile şcolare cât şi în cele extra-
şcolare şi duce la creşterea coeziunii grupului şi la îmbunătăţirea relaţiilor interumane.
 Argumentează: Orice elev ar trebui să adopte un numar cât mai mare de comportamente
prosociale pentru că sunt comportamente pozitive ce promovează succesul şi starea de bine.
II. Frontal, se discută fiecare faţă a cubului şi sunt enumerate cât mai multe comportamente
prosociale din sfera de activitate a şcolii. Metoda cubului pune în evidenţă operaţiile de gândire
implicate în învăţarea şi înţelegerea unei anumite teme.

Evaluarea activităţii se face în functie de:


 respectarea regulilor de desfaşurare a activitătii
 asocierea comportamentelor prosociale cu activitatea curentă de învăţare
 asocierea învăţării comportamentului prosocial cu cel de învăţqre activă, practicabilă în orele de
însuşire de cunoştinţe şi formare de deprinderi
26
14. Blazonul clasei

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului, prin:


 identificarea caracteristicilor ideale şi reale ale clasei
 identificarea de soluţii care să conducă la optimizarea relaţiilor intercolegiale

Timp de lucru: 40 minute

Metode:
 metoda blazonului
 exerciţiul
 dezbaterea frontală

Desfaşurarea activităţii:
I. Profesorul desenează pe tabla un blazon cu următoarea structură:

NUME

4 1

3 2

Fiecare elev are următoarele sarcini:


 în primul câmp al blazonului să reprezinte clasa prîntr-un desen
 în al doilea câmp să identifice o caracteristică a clasei
 în al treilea să identifice o soluţie pentru crearea unui climat favorabil învăţării
 iar în al patrulea câmp să găsească un cuvânt pentru o clasa idealâ
 în locul devizei blazonului să treacă un nume al clasei
II. Frontal, profesorul centralizează toate datele de pe blazoanele elevilor, pe tablă sau pe o coală
de flipchart. La final clasa negociază numele clasei.

Evaluarea activităţii urmareşte:


 realismul caracteristicilor reale identificate în prima parte a activităţii
 aspecte sociale ale comportamentului elevilor pe parcursul activităţii frontale şi a negocierii

27
15. Procesul absenţelor

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei personale a elevilor,


prin:
 asumarea sancţiunii primite pentru abateri de la comportamente
 atribuirea de recompense în cazul modificării comportamentului
 considerarea recompenselor ca rezultate al unui comportament corect în raport cu normele
prestabilite

Timp de lucru: 15+50 minute

Metode: studiul de caz, crearea de scenarii, jocul de rol, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. În prima etapă se stabileşte tematica procesului şi se distribuie rolurile.
II. În cea de-a doua etapă se derulează procesul şi se analizeaza activitatea.
I. Identificarea problemei:
"Elevul Vasile P. a încălcat regulamentul clasei prin absentarea de la ore, acumulând un numar total
de 25 absenţe nemotivate, dîntre care 7 absenţe consecutive la desen tehnic.
Dirigintele clasei a informal familia elevului, printr-o adresă oficială, rugând o întâlnire cu unul
dintre părinţi. După două săptămâni, situaţia s-a agravat; elevul a continual să lipsească, acumulând
încă 10 absenţe nemotivate."
II. Identificarea soluţiei:
Colecţivul clasei a decis alcătuirea unui complet de judecată care să analizeze cauzele, posibilele
consecinţe şi măsurile care se impun, în situaţia dată.
Completul de judecată este alcatuit din:
 un juriu compus din 5 membri (dîntre care un preşedinte), propuşi de elevi dintre cei cu medii
mari şi fără absenţe
 2 avocaţi ai apărării, aleşi de elevul Vasile P.
 doi avocaţi ai acuzării, aleşi de preşedintele juriului
 restul elevilor joacă rolul juraţilor
Procesul este deschis de preşedintele completului care anunţă motivele pentru care s-a constituit
completul şi scopul întrunirii: identificarea cauzelor şi a posibilităţilor de depăşire a situaţiei.
Se dă cuvântul avocaţilor apărarii care expun cauzele comportamentului, exprimate în termeni de lipsă
de interes, boală, lipsa aptitudinilor, lipsa de înţelegere a profesorului, cercul de prieteni etc.
După fiecare argument, avocaţii acuzării contra-argumentează şi propun sancţiuni: neparticiparea la
antrenament, discoteca, excursie etc., până la modificarea comportamentală.
După fiecare propunere, elevul Vasile P. are dreptul de a refuza sancţiunile propuse de avocaţii
acuzării, argumentând prin importanţa atribuită activităţii la care trebuie sa renunţe.
Juraţii notează toate sancţiunile propuse şi contra-argumentele inculpatului; în final ei vor vota una
dintre sancţiunile propuse.
Elevul promite respectarea pedepsei primite. El este anunţat de redeschiderea procesului cu impunerea
de sancţiuni noi, în caz de nerespectare a deciziei juraţilor. Membrii juriului decid condiţiile în care
sancţiunea se ridică şi termenul-limită de modificare comportamentală; acestea sunt votate de către
membrii juriului. Preşedintele juriului face o sinteză a angajamentelor stabilite şi declară şedinţa
închisă.

Evaluarea se realizeaza prin:


 modul în care fiecare elev se implică în rol
 calitatea argumentelor şi motivaţiilor aduse în timpul procesului
 acceptarea/neacceptarea sancţiunilor şi recompenselor ca strategii de modificare/întărire
comportamentală

28
16. O excursie la munte

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi satisfacere a nevoilor


grupului, prin:
 negocierea a ceea ce urmează să se transporte în excursie, astfel încât să reprezinte minimul
necesar, fără a periclita siguranţa individuală şi a grupului
 conştientizarea necesităţi de subordonare a intereselor personale intereselor grupului de
apartenenţă

Timpul de lucru: 50 minute

Metode:
simularea, brainstorming-ul, conversaţia euristică

Desfaşurarea activităţii:
I. S-a hotărat, la nivelul clasei, o excursie de 5 zile, pe perioada vacanţei de vară, pe traseul:
Mediaş-Victoria-Poiana Neamţului în următoarele condiţii:
 deplasare cu trenul pe ruta Mediaş-Sibiu-Avrig
 deplasare pe jos până la Poiana Neamţului, unde se rămâne la cabană 2 zile
 urcare la Cabana Turistică şi întoarcere la Poiana Neamţului
 părăsirea cabanei pe acelaşi traseu şi în aceleaşi condiţii, ziua următoare
II. Elevii clasei sunt solicitaţi să elaboreze o listă cu echipamentul, materialele, alimentele şi
medicamentele necesare în excursie. Se stabilesc, prin negociere frontală, următoarele condiţii:
 un bagaj cât mai uşor pentru fiecare elev, ceea ce înseamnă o selecţie riguroasă
 nu trebuie să lipsească nimic din ceea ce ne-ar putea periclita sănătatea sau siguranţa fizică.
III. Elaborarea soluţiei:
Se alcătuiesc grupe de 5 sau 6 elevi, în funcţie de numărul elevilor din clasă.
Fiecare grupă completează rubricile următorului tabel:

Echipament Materiale necesare Alimente Medicamente

Profesorul diriginte centralizează, într-un tabel identic, toate propunerile elevilor.


Regulă: Nici o grupă nu comentează propunerile allei grupe.
După completarea listei de propuneri, grupele sunt invitate să analizeze rezultatul şi să negocieze ceea
ce nu consideră necesitate pentru această excursie.
Fiecare grupă argumentează motivele pentru care propune renunţarea la un articol.

Reuşita activităţii este dată de:


 utilitatea a ceea ce elevii au selectat pentru lista finală, evaluată prin satisfacerea necesităţilor
grupului: siguranţa pe perioada excursiei şi menţinerea stării de sănătate
 atitudinea fiecărui elev în timpul negocierii: pasivitate/implicare, toleranţă/intoleranţă

29
17. A vem o problemă!?

Obiectivul activităţii: Învăţarea şi exersarea unor modele generale de rezolvare de probleme, prin:
 dezvoltarea unei orientări pozitive faţă de o problemă
 exersarea etapelor de rezolvare a unei probleme
 analiza soluţiilor identificate/oferite pentru rezolvarea unei probleme

Timp de lucru: 50+30 minute

Metode:
brainstorming-ul, expunerea, lucrul în echipă, exerciţiul, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. Se elaborează, timp de 5 minute, o listă de posibile probleme ce pot interveni în clasă:
 Despărţirea de prieten/prietenă
 corigenţă la matematică
 furt din vestiare
 conflict cu unul dîntre profesori
 pierderea campionatului de fotbal
 creşterea numărului de absenţe la nivelul clasei etc.

Profesorul diriginte afişează, pe o foaie de flipchart, etapele rezolvării de probleme:


 recunoaşterea problemei: identificarea factorilor care indică existenţa problemei selectate
 definirea problemei
 generarea unor soluţii alternative: trecerea în revistă a tuturor soluţiilor, fără a face o analiză
 luarea deciziei: selectarea soluţiei optime
 punerea în aplicare a soluţiei exprimată în termeni comportamentali: imaginarea modalităţilor
de intervenţie, respectiv de aplicare a soluţiei selectate
 evaluarea consecinţelor aplicării soluţiei, exprimate în termeni de aşteptări
Elevii selectează din lista 3-4 probleme, pe care apoi le vor rezolva; gruparea elevilor se face în funcţie
de preferinţe (colegi şi probleme comune).
Fiecare echipă descrie, pe o foaie de flipchart, modul de rezolvare a problemei selectate, folosind
modelul oferit de profesor la începutul orei.
Se afişează şi se prezintă rezolvarea, la începutul orei următoare, pe o foaie de flipchart; colegii au
permisiunea să intervină, propunând soluţii alternative.

Evaluarea activităţii va viza:


 atitudinea pozitivă faţă de o problemă
 calitatea soluţiilor identificate pentru rezolvare şi a analizelor realizate de elevi

30
II. Autocunoaşterea

Obiective de referinţă

 Formarea atitudinii responsabile şi stimularea initiativei personale a elevilor prin:


 Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere
 Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de alţii
 Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
 Dezvoltarea nevoii de succes, a motivaţiei de învăţare continuă, a toleranţei la frustrare

31
1. Ce fac cu valorile mele?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei personale a elevilor,


prin:
 identificarea locului fiecărei valori într-un sistem de trei valori primite
 atribuirea responsabilă de consecinţe, pentru fiecare valoare primită

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
jocul didactic, exerciţiul de opţiune, dezbaterea colectivă

Desfăşurarea activităţii:
1. Elevii primesc o listă de valori: afecţiune, echilibru, asumare de riscuri, succes, bani, competiţie,
conflict, echipă, colegi, creativitate, cultură generală, şcoală, libertate, ordine, pace, prietenie, răbdare,
respect pentru sine, respect pentru alţii, sănătate, note, profesori, o disciplină şcolară, un sport, reguli,
medicamente, ţigări.
Il. Din lista anterioară, profesorul selectează câte trei valori pentru fiecare elev (valorile se pot repeta),
valori care sunt înmânate fiecărui participant la exerciţiu. Elevii îşi notează câte o valoare pe un bileţel.
Pe o coală de flipchart profesorul desenează trei dreptunghiuri reprezentând cuvintele "rucsac",
"maşina de spălat", "coş de gunoi", având următoarele semnificaţii:
 RUCSAC: depozit personal, locul unde îmi păstrez valorile şi de unde le iau când am nevoie de
ele.
 MAŞINĂ DE SPĂLAT: object cu ajutorul căruia "curăţ" valorile pentru a le folosi şi altă dată.
 COŞ DE GUNOI: recipient unde arunc valorile de care nu mai am nevoie.
III. Sarcina elevilor este de a plasa fiecare bileţel-valoare într-un dreptunghi. Elevii lipesc pe rând,
valorile, motivând alegerea făcută. Frontal, profesorul supune atenţiei valorile aruncate la "coşul de
gunoi". Se va insista asupra consecinţelor pozitive ale unei asemenea atitudini.
Exemplu:
RUCSAC MAŞINĂ DE SPĂLAT COŞ DE GUNOI
succes note ţigări

Poziţionez succesul în "rucsac" pentru că ...


Poziţionez notele în "maşina de spalat" pentru că ...
Poziţionez ţigările în "coşul de gunoi" pentru că …

Evaluarea activităţii vizează:


 repartizarea fiecărei valori în unul dintre compartimentele: rucsac, maşină de spălat, coş de
gunoi
 motivaţia adusă la plasarea fiecărei valori
 relevanţa argumentelor/consecinţelor pozitive prezentate odată cu plasarea valorilor în coşul de
gunoi

32
2. Care sunt aptitudinile mele?

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin:


 identificarea propriilor aptitudini şi asocierea acestora cu viitoarea profesie
 asocierea de comportamente pentru propriile aptitudini
 conştientizarea importanţei aptitudinilor pentru viitoarea profesie
Timp de lucru: 2 ore
Metode:
expunerea, exerciţiul de opţiune, exerciţiul de asociere, ciorchinele, munca pe grupe
Desfăşurarea activităţii:
Prima oră:
I. Frontal, la începutul orei, profesorul anunţă tema lecţiei şi prezintă definiţia aptitudinii şi a
talentului:
În psihologie, aptitudinea este definită ca însuşire psihică şi fizică relativ stabilă, care-i permite omului
să efectueze cu succes anumite activitati. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române,
aptitudinea este însuşire psihică individuală, care condiţionează îndeplinirea în bune condiţii a unei
munci sau a unei acţiuni; aplicaţie, înclinaţie, dar.
Observaţii:
Orice calitate a unor procese psihice peste medie (senzaţie, percepţie, reprezentare, gândire, memorie,
inteligenţă, atenţie) devine aptitudine. Aptitudinile pot fi:
generale
Aptitudini
speciale

senzoriale

Aptitudini psiho-locomotorii

intelectuale

Talentul este o combinare specifică a aptitudinii care asigură posibilitatea realizării creatoare şi
originale a unei activitati.
II. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă ce cuprinde 35 de itemi (fişa nr.1). Aceştia conţin aserţiuni
ce explicitează aptitudini din diverse domenii. Din lista prezentată, elevii aleg 6 propoziţii care li se
potrivesc.
Timp de lucru: 15 minute.
III. În următoarea etapă, elevii aleg din lista prezentată 6 propoziţii care nu li se potrivesc deloc.
Timp de lucru: 5 minute.
IV. În grupuri de câte doi elevi se prezintă cele 12 aserţiuni alese, se discută şi se explică tipurile de
activitati/situaţii în care sunt exercitate aptitudinile. În această etapă este important să se obţină de la
partenerul de discuţie feedback-ul despre alegerile făcute.
Timp de lucru: 15 minute.
Ora a doua:
I. Elevii primesc un tabel (fişa nr.2) pe care-l completează timp de 15 minute. În prima coloană a
tabelului sunt enumerate cele 6 aptitudini găsite. În prima oră, urmând ca în a doua coloană să se
asocieze comportamente pentru fiecare aptitudine. Următoarele două coloane vizează evidenţierea
importanţei pe care o au aptitudinile pentru exercitarea actualei "meserii" de elev şi pentru o viitoare
meserie.
II. Împărţiti pe grupe de câte 4-6, elevii compară răspunsurile din fişa nr. 2. Fiecare grupă
identifică aptitudinile comune, care var fi adaptate particularităţilor de vârstă. Pornind de la aceste

33
aptitudini, elevii vor avea ca temă realizarea unui proiect de grup cu titlul "Activitati preferate",
proiectul urmând a fi prezentat într-o oră ulterioară.
III. Activitatea se încheie frontal, profesorul împreună cu elevii realizând
un "ciorchine" cu titlul "Noi şi aptitudinile noastre".
Apreciem
Exemplu: frumosul
Ştim
Avem
să …
iniţiative

APTITUDINI Avem
Discutăm cu
abilităţi
însufleţire

Evaluarea activităţii se realizează pornind de la:


 corelarea aptitudine- comportamente asociate,
atât pentru valorile selectate, Luăm cât şi pentru cele respinse
Compunem
 proiectul realizat, notiţe analizat prin motivarea
activitatilor preferate şi asocierea acestora cu aptitudinile
selectate
 evaluarea, de către elevi, a "ciorchinelui" realizat la sfârşitul orei

34
Aptitudini - fişa nr. 1 –

1. Iau adesea cuvântul la lecţie.


2. Îmi fac cu regularitate temele.
3. Iau note bune la matematică.
4. Am aptitudini de lider.
5. Ştiu să fac lucruri originale.
6. Ştiu să-i conduc pe ceilalţi
7. Într-o clasă divizată, încerc să-mi împac colegii.
8. Am o memorie bună.
9. Am iniţiative.
10. Am preocupări artistice.
11. Accept sfaturi cu uşurinţă.
12. Ştiu să repar o maşină, un aparat.
13. Ştiu să folosesc informaţia.
14. Ştiu să fac sport.
15. Sunt un bun coleg.
16. Compun cu uşurinţă texte literare.
17. Sunt capabil să analizez o problemă.
18. Pot să-mi conving colegii.
19. Îmi iau notiţe zilnic.
20. Intru uşor în discuţii cu noi colegi.
21. Se apelează adesea la mine când trebuie organizată o activitate.
22. Îmi dau seama imediat dacă lipseşte ceva dintr-un decor pentru a fi frumos.
23. Ştiu să cânt la un instrument muzical.
24. Îi înţeleg bine pe ceilalţi.
25. Înteleg repede structura unui text.
26. Adesea însufleţesc discuţia.
27. Îmi duc munca până la capat.
28. Caut explicaţie la ceea ce nu înţeleg.
29. Ştiu să conduc o activitate în echipă.
30. Apreciez frumosul.
31. Sunt metodic.
32. Ştiu să fiu riguros şi obiectiv.
33. Am abilităţi practice.
34. Într-un grup, simt imediat tensiunea.
35. Mă ofer voluntar pentru a face servicii.

35
Aptitudini - fişa nr. 2 –

Completaţi tabelul de mai jos:

Cum mă ajută aceste aptitudini


Aptitudini care îmi
În ce situaţii le exercit … în meseria de elev … în viitoarea mea
corespund
meserie

36
3. Cine sunt eu?

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere, prin:


 conştientizarea realizărilor personale, aptitudinilor şi deprinderilor proprii
 definirea propriei persoane pornind de la itemi daţi
 realizarea portretului unui coleg

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 exerciţiul
 munca în diadă
 dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
I. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă spre completare, având timp de lucru 15 minute.
II. Împreună cu colegul de bancă, în diadă, discută toţi itemii completaţi, colegul având sarcina de
a realiza "portretul celuilalt", pornind de la informaţiile obţinute prin completarea fişei. Elevii au
libertatea de a folosi cuvinte-cheie şi desene pentru a-şi reprezenta colegul.
III. Profesorul reuneşte câte două diade, formându-se astfel grupe de câte 4 elevi. La nivelul
grupelor elevii vor prezenta fiecare "portretul celuilalt".
IV. Frontal, profesorul notează lucrurile pe care elevii le-au învăţat uşor şi repede. Acestea pot fi
asociate cu paşii parcurşi în formarea unor deprinderi exersate la diferite discipline şcolare.

Evaluarea activităţii ţine cont de:


 concordanţa portretului cu informaţiile obţinute din itemii completaţi
 forma de prezentare a portretului: convingator/ezitant, binevoitor/arogant/ironic
 asocierea succesului unei activitati/succesul la o disciplină şcolară cu deprinderile exersate

37
Cine sunt eu? - fişa elevului –

Gândiţi-vă la unele dintre lucruri pe care le-aţi învăţat uşor şi repede


1. Enumeră 3 lucruri pe care le-ai învăţat uşor şi repede.
a. ______________________________________________________________________
b. ______________________________________________________________________
c. ______________________________________________________________________
2. Ce ai învăţat perseverând, oricât de greu ţi-a fost?
______________________________________________________________________
3. Ce anume ai arătat altora sa facă?
______________________________________________________________________
4. Notează câteva dintre realizările tale cu care te mândreşti?
______________________________________________________________________
5. La ce disciplină de învăţământ ai avut cele mai bune rezultate?
______________________________________________________________________
6. Completează următoarele propoziţii:
Sunt un elev care ________________________________________________________________
Aş vrea ca ceilalţi să ştie despre mine că ______________________________________________
Ma mândresc cu _________________________________________________________________
Îmi este greu sa recunosc că ________________________________________________________
Unul dintre cele mai drăguţe lucruri care se aş putea să le spun despre mine e că _______________
________________________________________________________________________________
Mă enervează ____________________________________________________________________
Mă simt foarte bine când ___________________________________________________________
Mă întristează ____________________________________________________________________
Mă tem de ______________________________________________________________________
Mă simt singur(ă) _________________________________________________________________
Urăsc ___________________________________________________________________________
Mă emoţionează ___________________________________________________________________

38
4. Eu în "oglindă"

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de alţii, prin:
 completarea responsabilă a unei analize SWOT, cu referire la propria persoană
 respectarea opiniilor/preferinţelor altor persoane
 acceptarea ideii de schimbare/depăşire a propriilor probleme
Timp de lucru : 2 ore
Metode:
testul de autocunoaştere, lucrul în echipă, exerciţii de comparaţie
Desfăşurarea activităţii
Activitatea este structurată în două părţi:
I. În prima parte a activităţii, se cere fiecarui elev sa nominalizeze, pe o foaie de hârtie, care
ajunge la profesorul diriginte, 2-3 prieteni/prietene/colegi cu care are cele mai apropiate relaţii şi 2-3
colegi/colege cu care are cele mai "proaste relaţii" (lipsă de comunicare, conflicte etc.). Aceste
declaraţii sunt necesare pentru alcătuirea grupelor.
Aceasta etapă se desfăşoară în prima oră pentru ca profesorul diriginte să aibă suficient timp pentru
constituirea grupelor, după analiza răspunsurilor primite.
II. Partea a doua a activităţii începe cu formarea grupelor.
Se împarte clasa în grupe de trei elevi: fiecare elev va fi în grupă cu un coleg/o colegă din prima
categorie şi unul/una din cea de-a doua.
Fiecare elev completează tabelul de mai jas, cu referire la propria persoană:
Puncte tari Puncte slabe
sau calităţi care te recomandă, atuuri sau aspecte care te dezavantajează

Oportunităţi Ameninţări
sau ceea ce te ajută, ce te susţine sau ceea ce te-ar împiedica

 Regulă: nu se folosesc termeni generali: sunt generos, nu sunt bun de nimic etc.
Exemple:
 puncte tari: nu fumez, sunt vesel, ştiu să-mi fac prieteni, mă acomodez repede la situaţii noi
 puncte slabe: sunt timid, sunt dezordonat, nu ştiu să-mi organizez timpul
 oportunităţi: am camera mea, părinţii mă ajută, am o familie care mă iubeşte
 ameninţări: renunţ uşor, sunt foarte bolnav, am frecvente conflicte cu colegii
După terminarea analizei, aceasta trece pe la fiecare coleg din grupă, care are dreptul să intervină prin
adăugare sau eliminare.
Foaia se întoarce la elevul la care se face referire, care o va analiza; el are dreptul de a solicita
motivaţii şi de a nu fie de acord, argumentând punctul său de vedere. Fiecare elev al clasei a jucat rolul
de "oglindă" pentru alţi doi colegi; rămâne la latitudinea fiecăruia să evalueze "oglinda" ca fiind fidelă
sau nu.
Profesorul diriginte are sarcina de a induce ideea că punctele slabe ca şi ameninţările pot fi depăşite;
importantă este cunoaşterea acestora pentru a interveni eficient.
Evaluarea va ţine seama de:
 pertinenţa propriei analize dar şi de modificările colegilor
 reacţia fiecărui elev la modificările colegilor
39
5. Mai bine calităti decât defecte

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu prin:


 identificarea propriilor defecte
 asocierea defectelor identificate cu formele de manifestare, exprimate în termeni
comportamentali
 identificarea de modalităţi de diminuare şi înlăturare a comportamentelor negative

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
dezbaterea colectivă, exerciţiul de opţiune, munca pe echipe

Desfăşurarea activităţii:
I. La începutul activităţii, profesorul împarte clasa în grupe eterogene, de 4-6 elevi. Criteriile după
care var fi împărţiţi elevii sunt: dezordonat, timid, scandalagiu, egoist, indiferent. Sarcina lor este de a
analiza noţiunea de "defect" şi trăsatura de personalitate ce particularizează grupa, într-un timp de 10
minute. Rezultatele obţinute sunt prezentate întregului grup.
Definitie: defect este considerat o lipsă, scădere, imperfecţiune fizică sau morală; dezavantaj,
inconvenient.
II. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă ce conţine 20 de trăsaturi de personalitate negative şi o
scală de apreciere a nivelului atins: niciodată, uneori, frecvent. Sarcina elevului este de a atribui
fiecărui defect unul dintre nivelele scalei. Apoi, pentru fiecare defect în dreptul căruia s-a ales nivelul
frecvent, elevii var identifica şi un comportament vizând situaţii şcolare. În această etapă elevii vor
lucra individual, timp de 15 minute.
III. Elevii prezintă în cadrul grupului mic defectele identificate şi situaţiile în care se exercită
trăsatura prezentată drept defect.
Exemple:
 Sunt indiferent atunci când ___________________________________________________
 Sunt dezordonat atunci când __________________________________________________
 Vreau să am mereu dreptate atunci când _________________________________________
Apoi sunt alese 3 defecte comune ale grupului şi se identifică comportamente adoptate pentru a
diminua, a îndrepta, a elimina aspectele negative.
Exemple:
 Dezordonat – Ordonat
 Indiferent – Activ
 Lipsit de idei - Original
Evaluarea activităţii vizează:
 calitatea asocierilor defect - comportament corespunzător
 manifestarea dorinţei de diminuare/eliminare a defectelor prin identificarea şi manifestarea
interesului pentru comportamente pozitive

40
Mai bine calităţi decât defecte - fişa elevului -

Defectul Niciodată Uneori Frecvent


Flegmatic
Revendicativ
Egoist
Atotştiutor
Trist
Exploziv
Indiferent
Dezordonat
Posomorât
Lent
Repezit
Lipsit de initiativă
Lipsit de fantezie
Scandalagiu
Revoltat
Timid
Capricios
Autoritar
Lipsit de idei
Rigid

41
6. Imaginea de sine

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere, prin:


 interpretarea, din perspectiva autocunoaşterii, a maximei lui Socrate: "Cunoaşte-te pe tine
însuţi!"
 conştientizarea diferenţei între felul "cum sunt" şi felul "cum aş dori sa fiu"
 operarea cu conceptele: "trăsaturi de personalitate", "autocunoaştere", "imagine de sine"

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
dezbaterea frontală, munca în diadt, exerciţiul de comparatie

Desfăşurarea activităţii:
I. Se anunţă tema lecţei. Într-o primă etapă a lecţei, se porneşte de la o discuţie frontală având ca
temă discrepanţa existentă între felul cum ne vedem, percepţia personală şi ceea ce am dori să fim.
Noi, oamenii, suntem în situaţia unică de a ne putea privi din exterior şi de a ne descrie, aprecia şi
judeca. Ceea ce facem, ce şi cum simţim şi ceea ce credem că suntem, toate acestea se organizează în
jurul a ceea ce considerăm a fi "eul" nostru.
II. Apoi se lucrează în diadă. Li se cere elevilor sa interpreteze îndemnul lui Socrate: "Cunoaşte-te
pe tine însuţi!". Această cunoaştere presupune conştientizarea existentei unor trăsaturi de personalitate,
aptitudini, interese, conduite, comportamente personale.
III. Elevii completează individual fişa de lucru. Se citeşte lista de adjective notate (sunt atât
caracteristici pozitive, cât şi negative). Sarcina elevilor este de a nota cu un "X" în coloana intitulată
"Cum sunt în prezent", în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea lor, exprimă o trăsătură ce-i
caracterizează. Apoi elevii recitesc lista de adjective şi noteaza cu ,,0" în coloana intitulată "Cum aş
dori să fiu" fiecare cuvânt care exprimă însuşirea pe care ar dori să o aibă în viitor. Lista conţine 32 de
adjective, dintre care 10 sunt defecte: invidios, cinic, impulsiv, apatic, obraznic, dezordonat, orgolios,
indisciplinat, necomunicativ, nervos. Se însumează totalul lui "X" şi totalul lui "0", obţinânduse două
scoruri (al căror total nu trebuie să fie egal cu 32).
IV. Elevii lucrează din nou în diadă. Fiecare elev prezintă colegului din lista de adjective "Cum aş
dori să fiu" doar pe cele notate cu "0".
V. Se reia discuţia frontală la nivelul clasei, profesorul precizând faptul că nu exista scoruri limite
sau maxime pe care elevii le-ar obţine. Un scor mare obţinut la "Cum sunt în prezent" conduce la o
supraapreciere a imaginii de sine. Existenţa a cel puţin 10 trăsaturi bifate pentru "Cum aş dori să fiu"
asigură un echilibru psihic; ceea ce înseamnă că elevii au învăţat să se accepte aşa cum sunt, au o
imagine de sine pozitivă, pot ajunge la o profundă autocunoaştere.

Evaluarea activitati urmăreşte:


 calitatea interpretării: referiri la necesitatea autocunoaşterii, modul de raportare la propria
persoană
 acceptarea/supraaprecierea imaginii de sine şi reacţia determinată
 corectitudinea utilizării conceptelor: trăsături de personalitate, autocunoaştere, imagine de sine

42
Imaginea de sine - fişa elevului -

Adjective Cum sunt în prezent (X) Cum aş dori să fiu (O)


Prietenos
Plin de umor
Conştiincios
Impresionabil
Relaxat
Politicos
Vesel
Comod
Inteligent
Demn de încredere
Modest
Invidios
Curajos
Emotiv
Ambitios
Interesat
Cinic
Impulsiv
Dezordonat
Energic
Obraznic
Interiorizat
Orgolios
Apatic
Liniştit
Indisciplinat
Ordonat
Sigur
Necomunicativ
Nervos
Puternic

43
7. Pot şi vreau

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea nevoii de succes, a motivaţiei de învăţare continuă, a toleranţei la


frustrare, prin:
 identificarea avantajelor învăţării continue
 elaborarea unui plan de dezvoltare personală
 conştientizarea importanţei stabilirii performanţelor şi a mijloacelor sale de obţinere, din
perspectiva succesului

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
descoperirea dirijată, dezbaterea, exerciţiul, lucrul în echipă

Desfăşurarea activităţii
I. Profesorul formează echipe de 4-5 elevi; fiecare echipă are sarcina de a identifica 5 motive
pentru învăţarea continuă, pe care le prezintă apoi clasei. Acestea sunt notate de profesor şi analizate
frontal.
Concluzii:
 învaţarea continuă asigură succesul, fiind condiţie pentru continuarea studiilor şi accesul la
cariera dorită
 succesul se dobândeşte graţie aptitudinilor şi muncii
II. Partea a doua a activităţii va consta în elaborarea unui plan de dezvoltare personală.
Profesorul diriginte prezintă conţinutul unui astfel de plan:
Performanţa vizată Comportamentele necesare Rezultate aşteptate
Termen lung
Termen mediu
Termen scurt

Frontal, se identifică:
 importanţa elaborării unui plan de dezvoltare personală care, afişat într-un loc vizibil, are
menirea de a menţine constantă motivaţia pentru învăţarea continuă şi de depăşire a obstacolelor şi
greutăţilor apărute pe parcurs
 necesitatea elaborării de planuri realiste, în concordanţă cu aptitudinile şi interesele personale

Un exemplu, foarte sumar, de plan de dezvoltare personală al unui elev de liceu este:

Performanţa vizată Comportamente necesare Rezultate aşteptate


Termen lung Facultatea de drept Opţiunea pentru un centru Examenul de bacalaureat
universitar şi o secţie Atenţie deosebită
Informare asupra secţiilor disciplinelor din care se
existente în diferite centre construiesc itemii
universitare probelor de admitere:
învăţare continuă,
meditaţii, olimpiade
şcolare
Termen mediu Bacalaureat Stabilirea unui program Reuşita la examenul de
echilibrat, defalcat pe zile şi ore: bacalaureat. Păstrarea
pregătire generală – pregătire sănătăţii fizice şi
44
pentru bacalaureat – odihnă – mentale. Creşterea
relaxare. încrederii în reuşita la
Meditaţii, consultaţii, învăţare examen. Creşterea
continuă. mediilor generale şi a
Timp suplimentar de studiu performanţelor olimpice
pentru aceste discipline. la disciplinele de
Stabilirea disciplinelor de bacalaureat.
bacalaureat.
Termen scurt Teza la metamatică Participarea activă la orele de Notă mai mare de 8,00
fixare-consolidare. Revizuirea
tuturor conţinuturilor ştiinţifice,
a temelor şi aplicaţiilor.
Elaborarea programului de
pregătire, pe zile şi ore.

Performanţa vizată pe termen scurt poate lipsi; în cazul păstrării, aceasta se schimbă sau actualizează
prin lipirea unei foi de hârtie.

Evaluarea activităţii se va realiza pornind de la:


 lista argumentelor pentru învăţarea continuă
 identificarea necesităţii de stabilire a priorităţilor, planificare şi învăţare continue, ca factori de
succes

45
8. Care îţi sunt interesele?

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin:


 conştientizarea propriei orientari spre o anumită categorie de interese
 identificarea propriilor interese
 asocierea intereselor, ca orientari valorice stabile, cu formarea personalităţii

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
chestionarul, munca în diadă, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. Se cere elevilor să completeze individual un chestionar din 30 de itemi, structuraţi pe 5 grupe.
Itemii ilustrează interesele aparţinătoare unor domenii diferite, fiind grupate în 6 direcţii:
A. interese orientale spre exterior D. interese orientale spre oameni
B. interese orientale spre detalii E. interese orientale spre arte
C. interese orientale spre propria persoană F. interese orientale spre cercetare

II. Elevii completează individual chestionarul şi acordă fiecărei afirmaţii un punctaj, de la 0 la 5.


Apoi elevii sunt organizaţi în diadă. Fiecare elev va prezenta partenerului de discuţie itemii încercuiţi
şi scorurile obţinute, maxim 5, minim 0, pentru fiecare grupare de interese în parte. Acesta poate
sugera modificarea punctajelor/scorurilor, argumentând prin experienţele comune, fără a putea impune
modificarea acestora.
III. Profesorul cere fiecărei diade să găsească câte 3 profesii diferite fiecărei categorii de interese:
Exemplu:
 Interese orientale spre exterior (A): arhitect, medic veterinar, fermier
 Interese orientale spre detalii (B): bibliotecar, tehnician dentar, programator
 Interese orientale spre propria persoană (C): agent de poliţie, ofiţer, proprietar de firmă
 Interese orientale spre oameni (D): doctor, profesor, psiholog
 Interese orientale spre arte (E): designer, fotograf, muzician
 Interese orientale spre cercetare (F): meteorolog, cercetator, psihiatru
Elevul are posibilitatea de a alege minim 0, maxim 6 itemi pentru fiecare grupă.
IV. Fiecare diadă prezintă în faţa clasei meseriile găsite pentru fiecare categorie în parte. Profesorul
precizează faptul că diversitatea valorilor şi a formelor de lucru determină aceeaşi diversitate de
interese. Cunoscând categoria de valori spre care se îndreaptă o persoană, se pot deduce interesele,
conduita personală în formarea personalitătii.

Evaluarea activităţii se bazează pe:


 calitatea asocierilor interes - conduită personală in formarea personalităţii
 gradul de implicare în rezolvarea sarcinilor

46
Care îţi sunt interesele? - fişa elevului -

Încercuiţi litera din dreptul afirmatiei care vă caracterizează cel mai bine:
A. Îmi place să practic jocuri de echipă.
B. Îmi place să descifrez cuvinte încrucişate.
C. Îmi place atunci când alţii îmi cer sfatul.
D. Îmi place să vorbesc la telefon.
E. Mâzgălesc în caietul meu de notiţe.
F. Sunt curios să aflu cât mai multe lucruri.

A. Îmi place să fac munci manuale: sa repar bicicleta, să lucrez în gradină.


B. Tot timpul scriu liste cu treburile pe care le fac.
C. Mi-ar placea să lucrez de unul singur, decât într-o mare campanie.
D. Mă simt bine când îi ajut pe alţii.
E. Îmi place să-mi folosesc imaginaţia şi să scriu poveşti.
F. Dintre materiile de şcoală, cel mai mult îmi plac ştiintele.

A. Îmi place să lucrez cu unelte.


B. Mă simt mai bine atunci când în camera mea este ordine.
C. Dacă pot să aleg, prefer să lucrez iÎntr-un grup decât singur.
D. Nu sunt timid atunci când trebuie să-mi spun părerea.
E. Mi-ar placea să-mi redecorez camera.
F. Cea mai interesantă lectură mi se par ziarele.

A. Îmi place mai mult afară decât in casă.


B. Matematica este obiectul meu preferat.
C. Pentru mine este important să hotărăsc singur cee a ce mă priveşte.
D. Îmi place să cer sfatul în rezolvarea unor probleme.
E. Prefer să fiu in miezul lucrurilor, decât în afara lor.
F. Îmi place să observ vremea, plantele şi animalele.

A. Prefer să merg cu bicicletă decât să mă uit la TV.


B. Scrisul meu de mână este ordonat şi citeţ.
C. Mi-ar placea să fiu primar.
D. Mi se pare uşor să întâlnesc oameni noi şi să-mi fac prieteni.
E. Prefer lucrul individual, lucrului colectiv.
F. Mă preocupă mediul înconjurator.

Notaţi de câte ori aţi încercuit fiecare literă:


A.
B.
C.
D.
E.
F.

47
9.lnterese

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin:


 conştientizarea existenţei unor interese comune cu cele ale grupului de apartenenţă
 identificarea de interese şi activităţ comune pentru întregul grup de elevi
 asocierea intereselor proprii, dar şi a celor comune grupului, cu meserii dorite/potrivite

Timp de lucru: 3 ore

Metode:
 munca pe grupe
 conversaţia
 exerciţul
 jocul didactic

Grupuri-ţintă:
clasele V-XII - Fişele nr. 1 şi 2
clasele I-IV - Fişa nr. 3

Desfăşurarea activităţii:
Prima oră:
I. Clasa este împarţită în grupe de câte 4 - 6 elevi, Aceştia primesc fişa nr. 1 din care aleg un
număr de 6 propoziţii care corespund intereselor lor. Fişa este completată individual de către fiecare
elev.
Timpul de lucru pentru această secvenţă este de 10 minute.
II. În cadrul grupelor formate la începutul orei, fiecare elev comunica interesele celorlalţi colegi şi
explică pentru fiecare interes personal tipurile de activitati pe care le practică. Sarcina grupei este să
identifice interesele comune şi tipurile de activitati care să reflecte interesele comune. Timp de lucru:
25 minute.
Nr.crt. Interese comune Activitati comune
1.
2.
….

III. Un reprezentant al fiecărei echipe prezinti concluziile grupului, insistându-se În prima fază pe
interesele comune şi pe activitatile propuse. Profesorul diriginte, pe o foaie de flipchart, sintetizează
interesele comune întregii clase de elevi şi activitatile care se pot desfăşura cu intregul colectiv. Sunt
reţnute de către diriginte propunerile elevilor, în vederea organizării ulterioare a unui plan de activitati
extraşcolare, validate de clasă.
Timp de lucru: 15 minute.

A doua oră:
I. Profesorul diriginte împarte clasa în mai multe grupe, urmând modelul primei ore. Dacă va
considera necesar, poate păstra grupele aşa cum au fost alcătuite în prima oră. Elevii primesc spre
completare fişa nr. 2. În prima coloană elevii completează interesele alese în prima oră de pe fişa
numărul 1. Timp de lucru: 15 minute.
II. În activitatea din cadrul grupelor, elevii îşi comunică informaţiile notate pe fişa primită şi
urmăresc să identifice meseriile găsite de fiecare coleg.
III. Frontal, profesorul va consemna toate meseriile găsite de elevi. Timp de lucru: 35 minute.
"Îmi place să..."
Pregatirea activităţii:
Fişa "Îmi place să..." este fotocopiată în mai multe exemplare. Fiecare fişă este completată de învăţător
cu o informaţie, după modelul propus mai jos:
48
Îmi place să...
a. citesc
b. fac sport
c. desesenez
d. merg pe munte
e. cânt
f. lucrul manual
g. învăt
h. mă joc pe calculator
i. am prieteni
j. fiu primul în clasă
Se obţin astfel mai multe fişe care ilustrează posibile interese ale elevilor.

Desfăşurarea activităţii:
Fişele completate astlel sunt înşirate pe o sfoară şi lipite pe unul din pereţii clasei. La începutul orei
fiecare elev primeşte mai multe cartonaşe colorate, pe care îşi notează numele şi lipeşte câte un
cartonaş pe fişele care reprezintă interesul său. În acest mod cadrul didactic şi colectivul clasei obţin o
imagine a intereselor elevilor şi, respectiv, a colegilor.
Activitatea poate fi valorificată prin identificarea activităţlor preferate de elevii clasei pentru
creionarea unui plan de activitati extraşcolare. Timp de lucru: 50 minute.

Evaluarea activităţii ţine cont de:


 calitatea şi diversitatea asocierilor interese - activitati comune grupului de elevi
 identificarea propriilor interese prin activitatea "Îmi place să..."
 asocierile făcute cu ocazia completării individuale a tabelului final

49
Interese - fişa nr.1-

1. Îmi place să am mulţi prieteni.


2. Mă interesează să lucrez în natură.
3. Mi-ar placea să lucrez într-un birou.
4. Îmi place să descopar noi metode de lucru.
5. Îmi place să am o meserie care să mă pună in contact cu multe persoane.
6. Îmi plac limbile străine.
7. Mă interesează munca de cercetare.
8. Îmi place să mă ocup de alţii şi să îi ajut.
9. Îmi place să îmi exercit talentele.
10. Îmi place să repar lucruri.
11. Îmi place să am responsabilităţi.
12. Îmi place să lucrez cu alţii.
13. Sunt interesat de domeniul socio-medical.
14. Sunt fascinat de diverse fenomene naturale şi sunt mereu tentat să le explic.
15. Apreciez obiectele de artă.
16. Mă interesez de tot ce priveşte domeniul comercial.
17. Îmi place să citesc, să studiez şi să rezolv probleme.
18. Îmi place să lucrez manual şi cu diverse aparate.
19. Îmi place să mă plimb prin natură.
20. Mi-ar placea să lucrez într-un laborator.
21. Îmi place să învăt.
22. Mi-ar placea să lucrez în afaceri.
23. Îmi place informatica.
24. Îmi place să compun.
25. Citesc des ziare.
26. Îmi place să conving oamenii cu care discut.
27. Îmi place să colecţionez timbre.
28. Îmi place să am notiţele la zi.
29. Îmi place să practic sportul.
30. Îmi place să organizez lucrurile.
31. Mă interesează publicitatea şi marketingul.
32. Sunt interesat(ă) de contabilitate.
33. Mă interesează lectura.
34. Îmi place să inventez sau să îmbunătăţesc aparatele.
35. Îmi place să mă ocup de activitati de animare şi de organizare a timpului liber.
50
Interese - fişa nr.2-

Completaţi individual tabelul de mai jas:

Un exemplu de La ce mă ajută aceste preocupări


activitate care
Interesele alese … în meseria mea de … în viitoarea mea
ilustrează interesul
elev ? meserie ?
ales
1.

2.

3.

4.

5.

6.

51
Interese - fişa nr.3 -

Îmi place să …

52
10. Trăsături de personalitate

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere, prin:


 identificarea propriilor trasături de personalitate
 identificarea propriilor puncte tari şi puncte slabe
 identificarea propriului tip de personalitate, după tipologia lui Holland

Timp de lucru: 2 ore

Metode:
 munca în diadă
 dezbaterea
 conversaţia euristică
 exerciţiul de opţiune

Desfăşurarea activităţii:
Prima oră:
La inceputul activităţii, fiecare elev îşi alege un coleg de clasă, pe care îl cunoaşte cel mai bine.
I. Elevii primesc o listă de adjective (fişa nr. 1), caracteristici ale tipurilor de personalitate propuse
de Holland. Din listă sunt alese individual 6 adjective ce reprezintă trăsăturile fiecaruia de
personalitate, apoi dă lista colegului ales la începutul activităţii. Acesta notează în aceeaşi listă 6
adjective, care consideră că se potrivesc colegului său. Pot fi aceleaşi adjective sau altele. Timp de
lucru: 20 minute.
În situaţia în care profesorul consideră că exista elevi care var fi influenţaţi de alegerea colegului-
pereche, realizată în prima fază, propun ca cele 6 adjective selectate pentru caracterizarea acestuia să
fie notate pe o foaie separată.
II. Perechile îşi confruntă listele de adjective şi îşi conştientizează trăsăturile de personalitate.
Fiecare elev din pereche îşi explică alegerea făcută pentru el şi pentru coleg. În cazul în care
adjectivele diferă, colegii trebuie să argumenteze alegerile făcute. Timp de lucru: 15 minute.
III. După discuţiilor avute cu colegul din diadă, fiecare èlev îşi revizuieşte lista şi alege din nou 6
adjective care consideră ca îl reprezintă. Ultima listă poate fi identică cu prima sau diferită de aceasta.
Timp de lucru: 5 minute.
IV. În ultima etapă, elevul asociază pentru fiecare adjectiv un comportament corespunzator sub
forma:
Sunt ……………………………pentru că …………………………..
Notează itemii pe o foaie de hârtie separată, aceasta urmând să fie afişată în clasă, pentru ca toţi colegii
să afle informaţii noi despre colegii lar. Timp de lucru: 10 minute.

A doua oră:
Profesorul prezintă elevilor tipurile de personalitate propuse de Holland (fişa nr. 2). Rezultatele
obţinute pot fi valorificate în cadrul componentei Alegerea carierei, unde elevii, pornind de la alegerile
făcule, identifică una sau mai multe meserii pe care ar dori să le practice. Este dificil de realizat o
corespondenţă directă între caracteristici de personalitate şi anumite ocupaţii, însă se poate stabili o
legatură între mediul în care lucrează o persoană şi tipul de sarcini pe care preferă să le facă 1. Astfel o
persoană de tip realist preferă domenii de activitate ce implică munca manuală; cea investigatoare
domenii ştiintifice şi tehnice; tipul artistic activitati din domeniul artei; socialul caută meserii prin care
să fie în contact cu oamenii; întreprinzătorul se remarcă în domeniul comerţului şi al afacerilor; iar
convenţionalul preferă munca de birou.

1
Adrian Băban (coord.), Consiliere educţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001, p. 217.
53
Pentru identificarea stilului fiecare elev numără câte adjective din cele 6 au acelaşi cod (A, I, In, C...
etc.). Printr-o activitate frontală, profesorul identifică elevii care au acelaşi tip de personalitate şi
meseriile alese de către elevi.

Evaluarea activităţii vizează:


 receptivitatea la opiniile/părerile colegilor
 asocierea trăsăturilor de personalitate cu propriile comportamente
 argumentarea viitoarei profesii, apelând la activitatile specifice, cu propriul tip de personalitate
 atitudinea faţă de sugestiile colegilor şi propriile descoperiri, ca rezultat al conştientizării
capacităţii de schimbare.

54
Trăsături de personalitate - fişa nr. 1 -

1. Materialist R 30. Energic În


2. Natural R 31. Comformist C
3. Consecvent R 32. Conservator C
4. Practic R 33. Inhibat C
5. Stabil R 34. Consecvent C
6. Econom R 35. Lipsit de imaginaţie C
7. Analitic I 36. Eficient C
8. Critic I
9. Curios I
10. Independent I
11. Cognitiv/raţional I
12. Introvertit I
13. Emoţional A
14. Expresiv A
15. Idealist A
16. Imaginativ A
17. Original A
18. Lipsit de abilităţi practice A
19. Convingător S
20. Cooperant S
21. Centrat pe probleme S
22. Prietenos, amabil S
23. Responsabil S
24. Social S
25. Curajos În
26. Ambiţios În
27. Dominant În
28. Energic În
29. Încrezător în sine În

55
Trăsături de personalitate - fişa nr. 2 -

Holland propune 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social, întreprinzător,


convenţional.2

Realist Investigativ Artistic


conformist analitic complicat
sincer precaut dezordonat
onest critic emoţional
supus curios expresiv
materialist independent idealist
natural cognitiv imaginativ
consecvent introvertit lipsit de abilităţi practice
practic metodic impulsiv
modest modest independent
timid precis intuitiv
stabil raţional nonconformist
econom rezervat original
Social Întreprinzător Conventional
convingător curajos conformist
cooperant ambiţios conştiincios
prietenos atrage atenţia atent
generos dominant conservator
săritor energic inhibat
idealist impulsiv supus
centrat pe probleme optimist ordonat
amabil caută plăcere consecvent
responsabil popular practic
sociabil încrezător în sine controlat
cu tact sociabil lipsit de imaginaţie
înţelegător vorbăreţ eficient

2
Ibidem, p.216
56
11. Valorile mele

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere, prin:


 identificarea propriilor valori
 asocierea comportamentelor cu situaţiile determinante

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
conversaţia, exerciţiul de alegere, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. O etapă anterioară orei propriu-zise.
Pentru buna desfăşurare a orei, profesorul solicită elevilor, cu o oră înainte, să caute în dicţionar sensul
cuvântului "valoare".
Însuşire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităţilor sociale şi idealurilor
generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen; importanţă,
însemnătate, preţ, merit.
II. În debutul orei, profesorul solicită elevilor să enunţe definiţia conceptului "valoare". Definiţiile
vor fi notate de profesor pe tablă pentru ca elevilor să le fie foarte clar acest concept. Se exemplifică cu
valori din viaţa de elev. Timp de lucru: 10 minute.
III. Fiecare elev primeşte fişa "Recunoaşte valorile" şi o completează individual. Timp de lucru: 10
minute.
IV. Se desfăşoară o activitate frontală prin care se confruntă rezultatele. Se discută de asemenea
care este atitudinea fiecărui elev în faţa unei excursii.
Observatii:
În cazul claselor de gimnaziu, pentru clarificarea conceptului, profesorul poate lucra chiar o oră.
Fixarea unor noţiuni este vitală în vederea desfăşurării unor ore de dirigenţie care se bazează pe
concepte. Profesorului îi revine sarcina de a explica faptul că valorile:
 se referă şi la obiecte, la modalităţi de a face ceva, la conduite
 sunt idei de viaţă sau de societate
 se concretizează în norme, reguli de viaţă sau comportamente
 sunt transmise prin educaţie şi mijlocite de mediul în care trăim
 anumite valori transmise de societate pot deveni valori personale

Evaluarea activităţii ţine cont de:


 transpunerea definiţiei conceptului de valoare cu exemplele de valori din domeniul vieţii şcolare
 puterea de a se transpune în rolul clientului (vezi fişa următoare)

57
Valorile mele - fişa elevului -

Sunteti angajatul unei agenţii de voiaj. Clienţii care vin să se intereseze de o excursie fac în
permanenţă anumite comentarii, care retlectă anumite atitudini şi valori, ce stau la baza deciziei de a
pleca într-o excursie.
După ce citeşti comentariile încearcă sa le asociezi cu una din valorile din lista de mai jos:
1. Afectiune 5. Cunoaştere 9. Frumusete
2. Economie 6. Placere 10. Realizare (atingerea scopului)
3. Eficacitate 7.Schimbare 11. Confort
4. Securitate 8. Libertate 12. Altruism

1. Îmi place să plec într-o excursie bine organizată, cu oameni de vârsta mea şi care să
locuiască dacă este posibil în zona mea. Nu vreau să mă neliniştesc şi nici să mă întreb unde
voi dormi, mânca şi care este programul.
2. Nu mă interesează o excursie în care să respect un program. Ceea ce vreau eu este să fac
doar ceea ce mă interesează, să mă opresc unde îmi doresc, sa mănânc când consider şi să fac
tot ce am eu chef.
3. Aveţi ceva la preţ redus? Sunt oferte diferenţiate de pret în funcţie de anotimp? Nu vreau
să plătesc în plus pentru nimic.
4. Nu mă interesează ofertele. Vreau să îmi oferiţi ceea ce aveţi mai bun. Prefer cele mai
bune hoteluri. Îmi place să călătoresc, dar vreau întotdeauna cele mai bune condiţii.
5. Mi-ar plăcea să călătoresc în Grecia sau Egipt, însoţit de un ghid. Vreau ca din această
călătorie să învăţ ceva, să fie instructivă.
6. Ceea ce contează pentru mine este sărbătoarea şi distracţia. Un carnaval, o plajă, soarele
şi activitati sportive care să îmi ocupe tot timpul.
7. Întotdeauna am considerat excursia o provocare şi o experienţă nouă. Aveţi vreo excursie
în Alaska, în Amazonia sau Nepal?
8. Vreau o excursie în afara marilor oraşe. Penlru mine şi prietena mea excursia trebuie să
fie o ocazie de a ne regăsi şi de a ne oferi unul altuia momente plăcute.
9. Mi-ar plăcea să călătoresc la Paris, Londra... Sunt oraşe atât de încântătoare. Parcuri,
monumente, muzee...
10. Ceea ce mă interesează este să cunosc oameni din ţară. Mi-aş dori să mă cazez într-o
pensiune şi să am ocazia să şi lucrez un timp la o familie. Acest lucru creează legături între
oameni şi după călătorie aş dori să-i invit la mine.
11. Călăloriile întreţin tinereţea. În cazul meu este adevărat. Îmi place să călătoresc singur
pentru a fi eu însumi, pentru a experimenta lucruri noi, pentru a-mi demonstra că sunt capabil
de a mă regăsi şi a căpăta mai multă încredere în mine.
Nu am încredere în această firmă de transport aeriană. Serviciul lasă de dorit. Sunt adesea
întârzieri. Prefer, cel mai adesea un zbor direct, fără întreruperi. Este cel mai bun mod de a
câştiga timp. În ceea ce priveşte hotelul, aşi vrea o confirmare a rezervării cât mai rapidă.

58
12. Calităţi şi defecte

Obiectivul activităţii: Identificarea unor trăsături de personalitate pozitive şi/sau negative, prin
asocierea lor cu un proverb dat.

Timp: 50 minute

Metode:
 Conversaţia
 dezbatere frontală
 metoda caruselului

Desfăşurarea activităţii:
Clasa se împarte, încă de la începutul activităţii, în grupe eterogene de 4-6 elevi. Fiecare echipă
primeşte o tablă de joc, un zar şi pioni pentru toţi membrii grupului. Un elev din fiecare grupă este
desemnat de profesor pentru rolul de arbitru. Acesta primeşte o grilă de control pe care sunt trecute, în
ordinea numerelor corespunzătoare fiecărei imagini, enunţurile proverbelor şi răspunsurile corecte.
Cele 36 de proverbe se referă la trăsături de personalitate, pozitive şi negative.
1. Ce este mult nu este sănătos. (lăcomie)
2. Fuga-i ruşinoasă dar este sănătoasa. (frica)
3. Ruşinosul se scoală flămând de la masa. (timiditate)
4. Bine faci bine primeşti. (bunătate)
5. Pentru o faptă bună nu aştepta răsplată. (altruism)
6. Cine se laudă cu faptele lui rele este de două ori vinovat. (răutate)
7. Pentru un bun prieten sari şi în foc. (devotament)
8. Prima afecţiune începe cu mine însumi. (egoism)
9. După mine potopul. (indiferenţă)
10. Mâna care dă culege. (dărnicie)
11. Îţi dă o măslină şi îţi cere un butoi de untdelemn. (zgârcenie)
12. Salută copacul care te adaposteşte, o merită. (recunoştinţă)
13. Un tată hrăneşte 10 fii, iar 10 fii nu pot hrăni un singur tata. (nerecunoştinţă)
14. Mai bine un ban pe drept decât o mie pe nedrept. (cinste)
15. Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâine herghelia toată. (hoţie)
16. Ce-i în guşă şi-n capuşă. (francheţe)
17. Ce-ţi spune oglinda nu-ţi spune un întreg consiliu. (sinceritate)
18. În faţă prieten, în spate duşman. (făţărnicie)
19. Mâţa blândă zgârie rău. (viclenie)
20. Nu-ţi baga nasul unde nu-ţi fierbe oala. (discreţie)
21. Să dai fiecăruia ce i se cuvine. (dreptate)
22. Dacă-i goneşti pe uşă, intră pe fereastra. (obraznicie)
23. Un loc pentru fiecare lucru şi fiecare lucru la locul sau (ordine)
24. Mai bine aşteaptă tu decât să te aştepte celalalt (punctualitate)
25. Înghite doar cât poţi mesteca. (cumpătare)
26. Calea de mijloc este cea mai bună (echilibru)
27. Arcul care se întinde prea mult se rupe (exces)
28. Face din ţânţar armasar (exagerare)
29. Cine are urechi de auzit, să audă (receptivitate)
30. Picatura mică găureşte piatra tare (perseverenţă)
31. Rugina mănânca fierul (inactivitate)
32. Cursa se câştigă alergând (hărnicie)
33. Nici în car, nici în căruţă, nici în teleguţă (nehotărâre)
34. Paza bună trece primejdia rea (prudenţă)
35. Cine se stăpâneşte bine îi stăpâneşte pe ceilalţi (autocontrol)
59
36. Cuvânt cu cuvânt se întocmesc marile cărţi (răbdare)
II. Profesorul prezintă regulile jocului:
 jucătorii îşi aliniază pionii la start şi dau pe rând cu zarul
 succesiv fiecare elev dă cu zarul şi parcurge un număr de căsute egal cu cifra indicată de zar
 citeşte proverbul din căsuţă şi identifică trăsătura de personalitate corespunzătoare enunţului
citit
 dacă răspunsul dat este corect, elevul rămâne pe poziţia câştigată, iar dacă răspunsul este
incorect se întoarce cu 2 căsuţe înapoi
 jocul este câştigat de cel ce ajunge primul la sfârşit şi se încheie după ce ultimul elev a parcurs
întreg traseul
III. La finalul jocului, elevii însumează trăsăturile de personalitate identificate şi le scriu într-un
tabel după modelul următor:
Nr.crt. Trăsături pozitive Trăsături negative

IV. Frontal, profesorul centralizează trăsăturile găsite de elevii clasei.

Evaluarea activităţii se realizează prin:


 identificarea cantitativă a trăsături de personalitate pozitive, şi negative

60
Caruselul ideilor şi defectelor

61
III. Comunicarea

Obiective de referinţă

 Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile


 Practicarea unui stil personal adecvat de exprimare
 Dezvoltarea capacităţii de valorizare a potenţialului propiu

62
1. Bariere în comunicare

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile


prin:
 definirea/utilizarea conceptelor implicate în comunicare: emiţător, receptor, canal de
transmitere, mesaj, cod
 identificarea barierelor în comunicare

Timp de lucru: 40 minute

Metode
 expunerea
 jocul didactic
 munca pe grupe
 dezbaterea frontală
Desfăşurarea activităţii:
II. Frontal, profesorul explică elevilor câteva noţiuni fundamentale legate de comunicare.
Definiţie: Comunicarea reprezintă un proces de transmitere de informaţii (informatia fiind privită ca
un termen general referindu-se atât la concepte, cât şi la semne, simboluri etc.) Comunicarea necesită
cel puţin doi poli (individ-individ, individ-grup). Dicţionarul de sociologie defineşte comunicarea ca un
proces de emitere a unui mesaj şi de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu ajutorul unui
canal către un destinatar în vederea receptării (Maria Voinea).
Dictionarul de psihologie defineşte comunicarea ca relaţie între indivizi ce implică transmitere
intenţionată sau nu, cu influenţe asupra receptorului şi cu efect retroactiv. Elementele procesului de
comunicare sunt:
Emiţătorul & Receptorul în relaţie. La individul uman, comunicarea depinde de capacitatea de
relationare cu celalalt, de disponibilitatea de combinare a codului folosit, de disponibilitatea de
receptie şi prelucrare, de complexitatea şi varietatea conţinuturilor, precum şi de posibilitatea
emiţătorului şi receptorului de a-şi schimba reciproc rolurile.
Canalul de comunicare - "drumul", "calea" pe care se transmite mesajul. Acestea pot fi canale vizuale,
auditive, tactile, kinestezice etc. Canalele au suport natural sau tehnic (telefon, fax, mijloace audio-
video etc.)
Mesajul este o componentă complexă a comunicării care implică fenomene de codare, recodare,
decodare. La om, funcţia semiotică înalt dezvoltată permite codarea stimulilor actuali, trecuţi, viitori şi
utilizarea lor nu doar de către cel care codifică, ci şi de cei care primesc mesajul.
Codul - trebuie ales şi cunoscut de partenerii în relaţie.
Feed-back-ul - mesajul de răspuns pe care receptorul le dă după receptarea mesajului initial.
Mediul, contextul comunicării, se referă la situaţia particularizată în care are loc comunicarea.
Comunicarea se desfăşoară într-un context cu care se întrepătrunde. Este important faptul ca procesul
comunicării poate fi perturbat prin apariţia unor factori (bariere în comunicare) care diminuează,
amplifică, împiedică sau deformează mesajele. Acestora li se adaugă alte bariere identificate în cursul
activităţilor din clasa şi nu numai.
Timp de lucru: 15 minute.
II. Profesorul explică regulile jocului "Ascultăm şi desenăm", care sunt scrise dinainte pe o foaie
de flipchart şi sunt afişate la momentul potrivit.
 Elevii lucrează în perechi, poziţionându-se spate iÎn spate
 În diadă, unul dintre elevi este receptor, jar celalalt emiţător
 Emiţătorul primeşte din partea profesorului un desen. Sarcina sa este de a descrie colegului
desenul primit.
 Receptorul desenează folosind informaţiile primite de la partener. Acesta nu are dreptul să
adreseze nici o întrebare şi nici să privească desenul pentru a verifica informaţiile primite.
Desenele împărţite vor fi diferite de la o diadă la alta. Timpul de desfaşurare al exercitiului este de 5
minute. Este recomandat ca profesorul, în acest caz, să fie riguros în măsurarea timpului.

63
După parcurgerea celor 5 minute, profesorul întrerupe jocul şi le cere elevilor să confrunte desenele
obţinute cu originalele şi să identifice barierele intervenite în transmiterea mesajului de la emiţător la
receptor tn timpul exercitiului. Timp de lucru: 20 minute.
III. Profesorul reuneşte câte două diade, formându-se grupe de câte patru elevi. Sarcina elevilor este
de a depista barierele aflate în calea comunicării:
 tonul vocii
 tipul limbajului folosit
 fragmentarea cuvintelor
 zgomotul din fundal
 nivelul de înţelegere
 tendinţa de a judeca
 oferirea de soluţii
 reacţiile pasive şi agresive
 moralizarea excesivă
 evitarea subiectului
 impunerea unor argumente
 timpul scurt de lucru
 inexistenţa feedback-ului
Acestea sunt sintetizate pe o foaie de flipchart.

Evaluarea activităţii vizează:


 respectarea regulilor jocului
 lista de bariere care au influenţat actul de comunicare în timpul jocului
 capacitatea de a identifica şi alte bariere ale actului de comunicare.

64
2. Ce fac când?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile,


prin:
 identificarea de soluţii în diminuarea/eliminarea barierelor în comunicare
 descrierea propriului comportament într-o situaţie de comunicare dată
 descoperirea importanţei unei ascultări active în procesul de comunicare

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 munca pe echipe
 dezbaterea frontală
 exerciţiul

Desfaşurarea activităţii:
I. La începutul activităţii, profesorul afişează foaia cu barierele de comunicare identificate de
clasă, ora anterioară, în activitatea Bariere în comunicare.
II. În grupe de 4-6 elevi, se cere enumerarea unor soluţii în diminuarea / eliminarea barierelor. Un
reprezentant din fiecare grupă va prezenta soluţiile identificate de grupa sa.
Exemplu:

Bariera Solutţi
Moralizare excesivă Renunţare la formule de genul: "ar trebui să...", "ar fi cea mai mare greşeală
din partea ta sa..." etc.

Profesorul împarte grupelor de elevi următoarele situaţii de comunicare:


 Ce fac când profesorul ridică tonul la mine?
 Ce fac când vreau să mă anunţ la răspuns, dar în clasă este mult zgomot?
 Ce fac când protesorul foloseşte frecvent termeni de specialitate pe care nu-i înţeleg?
 Ce fac când un coleg încearcă să-şi impună punctul de vedere?
Sarcina elevilor este să completeze următorul tabel, după exemplul de mai jos:
Situaţia Ce fac ? Comportamentul care înlesneşte
comunicarea
Completez rebus Încerc să fiu atent
Când nu mă interesează Vorbesc cu colegul Îmi notez doar ideile principale.
subiectul lecţiei Sabotez lecţia Caut utilitatea informaţiilor
Plec de la oră Mă implic în discuţii.

Câte un reprezentant al fiecărei grupe prezintă: situaţia / ce tac eu? / comportamentul ce înlesneşte
comunicarea.
În finalul activităţii, profesorul prezintă elevilor etapele unei ascultări active şi eficiente:
 lasă partenerul să vorbească (nu întrerupe, nu oferi sugestii)
 prinde ideea principală şi pune-te în situaţia celuilalt
 pune întrebări pentru a înţelege mai bine
 verifică dacă ai înţeles
 provoacă pe celalalt să facă completari
 adapteaza-ţi comportamentul la situaţia existentă
 determină-i să-şi exprime aşteptările, dorinţele
 foloseşte întrebări cu final deschis (evită întrebarea "De ce?")
Prin brainstorming se identifică regulile care se cer respectate în comunicarea eficientă.
Reguli:
 Când ai de ascultat pe cineva, încetează să vorbeşti !

65
 Dacă ai fast întrerupt, ascultă răbdator şi apoi reia-ţi ideea !
 Arată că poţi fi răbdător în discuţie ! ,
 Focalizează-te pe vorbitor, menţine contactul vizual !
 Înclină din cap ca să arăţi că asculţi. Foloseşte expresii ca : "Da", "De acord" etc.
 Adoptă o poziţie deschisă, relaxată. Nu-ţi încrucişa mâinile sau picioarele. Aceasta este o poziţie
închisă !
 Acordă atenţie sentimentelor vorbitorului !
 Nu "eticheta" vorbitorul !
 Cere explicaţii dacă nu înţelegi ! t

Evaluarea activităţii vizează:


 reuşita etapei de descoperire a comportamente ce favorizează ascultarea eficientă
 lista de reguli ce caracterizează ascultarea eficientă, identificate de elevi

66
3. Cum comunic?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile,


prin:
 descoperirea de răspunsuri adecvate unor situaţii din universul şcolii
 interpretarea unei situatii date
 diferenţierea şi exersarea celor trei tipuri de transmitere a unui mesaj
Timp de lucru: 50 minute
Metode:
 jocul de rol
 expunerea
 munca pe grupe
Desfaşurarea activităţii:
I. Profesorul prezintă elevilor cele trei tipuri de transmitere a unui mesaj:
ASERTIV

Problema este discutată


Drepturile tale sunt
susţinute
Îţi alegi singur activitatea
Ai încredere în tine.
Recunoşti şi drepturile tale
şi ale celorlalţi

Problema este atacată


Drepturile tale sunt susţinute
Problema este evitată
fără a se ţine cont de
Drepturile tale sunt ignorate
drepturile celorlalţi
Ii lasi pe ceilalţi să aleagă
Alegi activitatea ta, indiferent
în locul tău
de opţiunile celorlalţi
Neâncredere
Ostilii acuză, blamează
Vezi drepturile celorlalţi ca
Drepturile tale sunt mai
fiind mai importante
importante decât ale
calorlalţi

PASIV AGRESIV
II. Elevii sunt împarţiti în grupe de 4-6; fiecare grupă primeşte spre analiză şi rezolvare una din
situaţiile de mai jos:
 Un coleg face glume pe seama modului în care te îmbraci.
 Un coleg îţi cere caietul de terne şi nu ţi-1 aduce la timp, iar profesorul te sancţionează crezând
că nu ţi-ai făcut tema.
 Te plimbi pe holul şcolii. Dintr-un grup de elevi, unul îşi bate joc de tine.
 Prezinţi lecţia în faţa clasei. Unii colegi râd de greşelile pe care le faci.
 Profesorul anunţă şedinţa cu părinţii, iar tu eşti în situaţie de corigenţă / repetenţie.
Profesorul solicită, fiecărei grupe, punerea în scenă a situaţiei primite, folosind cele trei tipuri de
transmitere a informaţiei.
Evaluarea activităţii se face în concordanţă cu:
 calitatea interpretării ţinând cont de respectarea caracteristicilor celor trei tipuri de transmitere a
unui mesaj
67
4. Comunicare asertivă

Obiectivul activităţii: Practicarea unui stil personal adecvat de exprimare (în limbaj şi vestimentaţie),
prin:
 adoptarea unui stil de comunicare asertiv
 identificarea avantajelor stilului asertiv de comunicare
 exersarea stilului asertiv de comunicare

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 descoperirea dirijată
 munca individuală şi pe grupe
 exercitiul
 convesaţia
 observaţia

Desfăşurarea activităţii:
I. Se formează grupe de câte 4 elevi; fiecare grupă trebuie să pregateasca trei răspunsuri diferite la
aceeaşi situatie-problemă.
 Exemplu de situaţie-problemă: un coleg ţi-a înapoiat caietul de notiţe şifonat şi cu copertele
rupte.
Profesorul diriginte reaminteşte clasei cele 3 stiluri de comunicare (pasiv, agresiv şi asertiv) şi le
descrie folosind două-trei atribute-cheie.
II. Fiecare grupă îşi lipeşte răspunsul la tipul care se încadrează cel mai bine. Se analizează, în mod
deosebit, avantajele stilului asertiv de comunicare. Se prezintă două forme de comunicare, referitoare
la aceeaşi situaţie:
 Un coleg face referiri frecvente la rezultatele tale şcolare: "Dacă ai note mai mari, nu înseamnă
că eşti mai deştept, ci doar tocilar, aşa că lasă-mă-n pace şi nu te mai da grozav ! "
 "Mă deranjează comparaţia frecventă a notelor noastre, Îmi dă impresia că vrei să dovedeşti că-
mi eşti superior. "
Compararea celor două răspunsuri indică diferenţe majore: cel de-al doilea răspuns se referă la
comportament şi nu la persoană, este formulat într-o manieră care exprimă nemulţumirea, fără a jigni
colegul. Profesorul diriginte denumeşte limbajul folosit în cel de-al doilea caz, limbajul
responsabilităţii.
Prin analiză, se identifică componenţa frazelor caracteristice limbajului responsabilităţii şi maniera de
construire a unui limbaj asertiv. Fiecare grupă elaborează unul sau mai multe răspunsuri asertive,
pornind de la o situaţie dată, alta decât cea anterioară.
Elevii primesc următoarea sarcină:
 Utilizaţi, pentru o perioadă de trei zile, exclusiv limbajul responsabilităţii.
 Notaţi observaţiile referitoare la reacţiile colegilor.
Analiza răspunsurilor indică avantajele comunicării asertive, exprimate în termeni de evitarea
conflictelor, prevenirea reacţiilor defensive, evaluarea comportamentului etc.

Evaluarea activităţii va urmări:


 diferenţierea celor 3 stiluri de comunicare, dovedită prin construirea răspunsurilor
 identificarea avantajelor comunicarii asertive, a limbajului responsabilităţii

68
5. Expresivitatea în comunicare

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin:


 utilizarea corectă a celor 4 semne specifice metodei SINELG
 conştientizarea rolului expresivităţii în comunicare ,

Timp de lucru: 20 minute

Metode:
 metoda SINELG
 munca în diadă
 conversaţia euristică

Desfăşurarea activităţii:
I. Profesorul distribuie tuturor elevilor un text intitulat Expresivitate în comunicare. Sarcina
elevilor este de a parcurge individual textul şi de a nota pe margine, folosind următoarele simboluri:
 Dacă ceva din ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau
+ Dacă o informaţie este nouă pentru ei
- Dacă o anumită informaţie pe care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştiau
? Dacă doresc să cunoască mai multe despre un anumit lucru sau dacă li se pare o informaţie
confuză
Semnele care apar pe marginea textului relevă o anumită relaţie a elevului cu textul parcurs, cu
conţinutul sau de idei. Timp de lucru: 20 de minute.
II. În diadă, elevii vor discuta cele 4 tipuri de informaţii obţinute în urma adnotarii:
informaţii confirmate, informaţii noi, informaţii diferite, informaţii confuze. Timp de lucru: 10 minute.
III. Frontal, profesorul dirijează discuţia pornind de la informaţiile noi (+), evidenţiind câştigul de
informaţii, dar şi eventualele nelămuriri şi informaţii confuze pentru elevi.

Evaluarea activităţii vizează:


 calitatea relaţionării elevilor cu textul parcurs

69
Expresivitatea în comunicare - fişa elevului -

“Comunicarea este un proces de transmitere a unor informaţii.


Tema de comunicare între două persoane cuprinde următoarele componete: emiţătorul, codul, canalul
de comunicare, mesajul, receptorul sau destinatarul, conexiunea inversă de la destinatar la emiţător.
Într-un dialog, rolurile de emiţător şi de destinatar-receptor se schimbă alternativ.
În comunicare, intonaţia face ca fraza să fie corectă, adaptată situaţiei şi au poate devia sensul
comunicării. Bernard Shaw spunea că există 100 de feluri de a spune NU şi 1000 de a spune DA. Ştim
foarte bine că după intonaţie, un DA însemnă NU şi uneori un NU se apropie de DA. Prin diverse
curbe ale intonaţiei se realizeaza mirarea, interjecţia, constatarea, explicarea, încântarea,
încurajarea, îngrijorarea, siguranţa de sine, dispoziţia, ordinul etc.
Epresivitatea verbală mai este dependentă de alegerea cuvintelor şi de modul de frazare. Să luăm
verbul a spune. Există o sumedenie de alte verbe cu înţeles apropiat: a comunica, a dispune, a aduce
la cunoştinţă, a raporta, a ordona, a sta de vorbă, a povesti, a lămuri, a convinge, a conserva, a
explica, a aminti etc. Comunicarea devine concretă tocmai prin folosirea cuvântului adecvat relaţiilor,
situaţiilor, acţiunii intenţionate.
În limba română nu există reguli severe de topică şi tocmai aceasta face ca ordinea în care sunt
dispuse cuvintele în frază să contribuie la expresivitate. Astfel, dacă se începe cu predicatul se scoate
în evidenţă acţiunea; dacă adjectivul se pune înaintea substantivului, conţinutul primului este
exprimat cu proeminenţă (harnicul om).
Alte mijloace de expresivitate sunt: mimica, gestica, postura. Prin mimică şi gestică se pot sublinia
anumite sensuri şi atitudini, mai bine decât rostind cuvintele. "

(P. Popescu-Neveanu, Psihologia generală,


Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1990, pp. 64-71)

70
IV. Managementul învăţării

Obiective de referinţă
 Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
 Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile

71
1. Stilul de învăţare

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maxima a potenţialului propriu, prin:


 identificarea propriului stil de învăţare
 compararea celor trei stiluri de învăţare: vizual, auditiv, kinestezic
 asocierea de comportamente la fiecare stil de învăţare

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 exercitiul de asociere, dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
I. Elevii completează individual o fişă (nr. 1) care cuprinde 24 de itemi; câte 8 itemi caracteristici
unui stil de învăţare. Pentru fiecare item, elevul alege o singură variantă de răspuns - întotdeauna, de
obicei, câteodată, rar, niciodată -, căruia i se acordă un număr de puncte, în modul următor:
 Întotdeauna - 4 puncte,
 De obicei - 3 puncte,
 Câteodata - 2 puncte
 Rar - 1 punct,
 Niciodata - 0 puncte
Apoi se completează următorul tabel:
VIZUAL AUDITIV KINESTEZIC
Nr. enunţ Punctaj Nr. enunţ Punctaj Nr. enunţ Punctaj
2 1 4
3 5 6
7 8 9
10 11 12
14 13 15
16 18 17
20 21 19
22 24 23

Scorul preferinţei vizuale:…………………………………….


Scorul preferinţei auditive:……………………………………
Scorul preferinţei kinestezice:…………………………………
Prin totalizarea punctajelor pe o coloană rezultă 3 scoruri: scorul preferinţei vizuale, scorul preferinţei
auditive şi cel al preferinţei kinestezice.
II. Profesorul centralizează rezultatele şi identifică numărul de elevi obţinuţi pentru fiecare stil de
învăţare în parte. După care, în finalul orei, prezintă caracteristicile comportamentale ale stilurilor de
învăţare.

Evaluarea activităţii se face:


 comparând lista de comportamente asociate fiecărui stil de învăţare, rezultată prin descoperire
dirijată, cu cea elaborată de profesori
 apreciind nivelul de implicare în rezolvarea sarcinilor

72
Stilul de învăţare - fişa nr. 1 -

De obicei

Câte-odată

Rar
Întotdeauna

Niciodată
Enunţuri

1. Imi amintesc lecţia mai bine dacă ascult decât dacă o citesc.
2. Folosesc mai bine notiţele scrise în clasă, decât explicaţiile orale.
3. Îmi place să iau notiţe ca să le pot folosi ulterior.
4. Mi-e cam greu să folosesc foarfeca atunci când tai un carton.
5. Prefer ca schemele şi desenele să îmi fie explicate de profesor.
6. Îmi place să lucrez cu unelte.
7. Prefer schemele, tabelele şi diagramele.
8. La ora de muzică diferenţez uşor sunetele muzicale.
9. Îmi amintesc cel mai bine dacă scriu de câteva ori ceea ce citesc.
10. Mă descurc bine cu hărţile şi pot folosi indicaţile acestora.
11. Mă descurc mai bine la materiile teoretice ascultând expuneri sau
înregistrări pe casete.
12. Îmi place să mă joc cu monedele şi cheile din buzunar.
13. Învăţ mai bine ortografia unui cuvânt repetând literele acestuia cu voce
tare decât scriindu-1.
14. Înţeleg mai bine ştirile pe care le citesc în ziar decât dacă le aud la
radio.
15. Îmi place sa mestec gumă sau să mănânc ceva timp ce studiez.
16. Încerc să ţin minte ceva fixând imaginea rpectivă în minte ca pe o
fotografie.
17. Învăţ uşor enunţurile urmărindu-le cu degetul în timp ce citesc.
18. Prefer să ascult o emisiune radio decât să citesc.
19. Sunt priceput la dezlegarea jocurilor de cuvinte.
20. Prefer să citesc despre o anumită tema decât discut despre ea.
21. Prefer să ascult ştirile la radio decât sa le citesc în ziar.
22. Îmi place să obţn informaţi despre subiectele interesante citind
materiale diverse despre acestea.
23. Mă simt bine dacă-i ating pe alţi (când dau mâna sau îi bat pe umăr).
24. Prefer indicaţiile orale date de profesor decât cele găsite în manual.

73
Stilul de învăţare - fişa nr. 2-

Definiţie:
Stilul de învaţare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare a
informaţiei. Acesta are atât componente determinate genetic, cât şi componente care se dezvoltă ca
urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumită categorie de stimuli.

Stilul de învăţare Caracteristici ale comportamentului de învăţare


 Învaţă vorbind şi ascultând
 Este eficient în discuţiile de grup
 Învaţă din explicaţiile profesorului (celui care prezintă materialul)
 Verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depaşi dificultăţile de învăţare
Auditiv
 Îşi manifestă verbal entuziasmul
 Zgomotul este perturbator, dar în acelaşi timp reprezintă şi mediul în care se
simte bine
 Suporta greu liniştea învăţarii
 Preferă să vadă lucrurile sau desfăşurarea proceselor pe care le învaţă
 Învaţă pe baza de ilustraţii, hărţi, imagini, diagrame
 Este important să vadă textul scris
Vizual  Are nevoie de control asupra ambianţei în care învaţă
 Îşi decorează singur mediul
 Recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent
utilizate pentru fixare
 Are nevoie să atingă şi să se implice fizic în activitatea de învăţare
 Învaţă din situaţiile în care poate să experimenteze
 A lua notite înseamnă mai mult un act fizic şi nu un suport vizual pentru
Kinestezic învăţare; de multe ori nu revizuiesc notiţele
 Îşi manifestă entuziasmul sărind
 Lipsa de activitate determină manifestari kinestezice, de multe ori fiind
confundat cu copiii cu tulburări de comportament

74
2. Avem cu totii aceeaşi motivatie?

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare a potenţialului propriu, prin:


 descoperirea importanţei motivaţiei în activitatea de învăţare
 identificarea de surse de motivaţie
 clasificarea surselor de motivaţie în surse externe şi surse interne
 identificarea principalelor surse ale motivaţiei pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de
activitatea de învăţare

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 metoda chestionarului
 dezbaterea frontală
 metoda ciorchinelui
 munca pe grupe

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii completează o fişă ce conţine 16 afirmaţii. Acestea vizează identificarea
surselor motivaţionale. Sarcina elevilor este de a alege pentru fiecare item unul dintre răspunsurile:
DA, NU, ? (semnul întrebării reflectă o situaţie mediană)
II. Elevii, împărţiţi în grupe de câte 4-6, prezintă răspunsurile bifate pentru fiecare item în parte şi
îi identifică pe cei care sunt comuni întregii grupe. Itemii cu răspunsuri diferite se argumentează de
către fiecare elev, în interiorul grupei de lucru. La finalul activităţii pe grupe, elevii trebuie să
negocieze cel puţin 3 itemi cu răspunsuri comune. Aceştia urmează să fie prezentaţi clasei.
III. Frontal, profesorul dezbate şi dirijează discuţia spre următoarele idei:
 sursele motivaţionale sunt diferite
 motivaţia umană se caracterizează prin varietate şi ierarhie
 există motivaţii primare şi secundare
 motivaţia intrinsecă şi motivaţia extrinsecă
Motivaţia intrinsecă - Îşi are sursa în activitatea desfaşurată şi se satisface prin îndeplinirea acelei
activităţi.
Motivaţia extrinsecă - Îşi are sursa în afara activităţii desfăşurate.
IV. Se revine la activitatea pe grupe, în cadrul căreia elevii reiau citirea itemilor de pe fişă şi îi
identifică pe cei care corespund unei motivaţii intrinseci, respectiv extrinseci.
V. La finalul activităţii se realizează un ciorchine cu tema "Motivaţia şi sursele ei".

Evaluarea activităţii vizează:


 lista ce cuprinde sursele de motivaţie şi corelarea acestora cu activitatea de învăţare
 diferenţierea motivaţiei intrinseci de cea extrinsecă şi a formei în care acestea susţin activitatea
de învăţare
 diversitatea şi corectitudinea surselor reprezentate în ciorchinele "Motivaţia şi sursele ei", ca
rezultat al activităţii frontale:

75
Dorinţă de
cunoaştere Şcoală

Note mari
Interese MOTIVAŢIA

Nivel de
Dezvoltar aspiraţie
ea
personală
Colegii

76
Avem cu toţii aceeaşi motivaţie? - fişa elevului –

Nr.crt. Itemi Da Nu ?
1. Sunt foarte motivat de un subiect care mă interesează, oricare ar fi
profesorul, metoda sau activităţile propuse.
2. Nu sunt niciodată pasiv, chiar dacă nu mă interesează.
3. Sunt motivat pentru că ştiu foarte bine de ce vin la şcoală şi de ce muncesc.
4. Sunt interesat când şcoala îmi oferă răspunsuri la întrebările mele.
5. Când sunt motivat găsesc întotdeauna răspunsuri la întrebările mele.
6. Sunt de cele mai multe ori motivat când sunt implicat în mod direct în
organizarea propiei mele munci.
7. Învăţ pentru a face plăcere unui profesor pe care îl apreciez.
8. Sunt foarte sensibil la aprecierile unui profesor.
9. Am nevoie de încurajare entru a reuşi.
10. Sunt sensibil la ceea ce gândesc părinţii mei când îmi văd carnetul de note.
11. Eşecurile repetate mă demoralizează.
12. Greşelile sunt ocazii de progres şi ele îmi dau ocazia de a mă corecta.
13. Anunţarea şi aproprierea unei lucrări mă motivează.
14. Teama de lucrări surpriză mă determină să învăt.
15. Mă simt motivat de fiecare dată când activitatea se desfăşoară sub forma
unui joc.
16. Mă motivează munca cu anumiţi colegi.

77
3. Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru anumite discipline?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile


prin:
 descoperirea dependenţei motivaţiei de disciplinele şcolare
 identificarea corelaţiei dintre motivaţie, trăsături de personalitate şi interese
 raportarea gradului personal de motivare la cel manifestat la nivelul clasei

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 chestionarul
 problematizarea
 exerciţiul de comparaţie
 dezbaterea colectivă

Desfaşurarea activităţii:
I. Individual, fiecare elev acordă câte o notă de la 0 la 3, în funcţie de interesul manifestat pentru
fiecare disciplină sau activitate în parte. Cifra 3 reprezintă motivaţia maximă pentru o anumită
activitate, iar 0 motivaţia cea mai mică. Apoi, elevii vor totaliza numărul de răspunsuri cărora li s-au
acordat notele, în modul următor: 0 ………….. , 1 …………. , 2 ………….. , 3 ………….. . În cazul
fiecărei afirmaţii notate cu 3, elevii vor căuta argumente potrivite şi îşi vor explica alegerile făcute.
Exemplu:
 Prefer o partidă de volei la sală pentru că ………………………………………………….
 Prefer un curs de informatică pentru că ……………………...…………………………….
II. În această etapă, elevii completează urmqtorul tabel:
Motivaţia Trăsături de personalitate Interese

Trăsăturile de personalitate şi interesele ce vor fi trecute în tabel sunt cele identificate în cadrul
exerci1iilor de autocunoaştere, parcurse anterior acestei activităţi. Important este ca elevii să
conştientizeze că există o legatură între propriile trăsături de personalitate, interese şi motivaţiile notate
maxim, cu 3.
Clasa împreună cu profesorul diriginte compară rezultatele pentru a identifica gradul de motivare personală în raport cu
ceilalţi. Pe o foaie de flipchart sau pe tabla se completează următorul tabel:
Itemi
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
Elevi
E 1
E 2
E 3
.
.
.
.
E 25

Evaluarea activităţii urmăreşte:


 calitatea argumentelor aduse pentru susţnerea propriilor motivaţii
 interpretarea tabelului care sintetizează corelaţia dintre motivaţie, trăsături de personalitate şi
interese
 atitudinea faţă de rezultatul comparării propriei motivaţii pentru învăţarea şcolară cu cea
manifestată de colegi.
78
Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru anumite discipline? - fişa elevului -

1. Acordaţi note de la 0 la 3, în funcţie de interes (3 reprezintă motivaţia cea mai mare). Pentru
început apreciaţi doar activitatea şi nu modul în care ea ar putea fi prezentată.
2. lectie despre avantajele şi dezavantajele utilizării energiei atomice.
3. Studiul unei piese de teatru.
4. Discutarea în grup despre o emisiune radio destinată tinerilor.
5. Lecţia de fizică.
6. Elaborare de scrisori în limbi străine.
7. partida de volei la sală.
8. Studiul unui eveniment istoric.
9. Proba de rezistenţă la educaţie fizică.
10. Studierea cuvintelor unui cântec la modă.
11. Traducerea unui text dintr-o limbă străină.
12. Analiza unui film de succes.
13. Studierea diferitelor forme de sclavaj de-a lungul timpului.
14. Test la limba româna cu itemi cu răspunsuri multiple.
15. Participarea pe bază de voluntariat la un cerc de muzică, pictură, foto, calculatoare, propus de
şcoalâ.
16. expunere la istorie care îmi permite să înţeleg problemele internaţionale actuale.
17. lecţie despre banjo.
18. lecţie de biologie despre SIDA.
19. Un curs de informatică.
20. Prezentarea unei ţări în care ţi-ar plăcea sa trăieşti.

79
4. Cum memoram?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea comportamentelor responsabile,


prin:
 descoperirea importanţei memoriei pentru activitatea de învătare şî pentru reuşita altor activităţi
 identificarea de forme de organizarea/structurare a activităţii de memorare
 realizarea unui cvintet cu tema "Memorarea"

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 brainstorming-ul
 conversaţia euristică
 explicaţia
 metoda cvintetului
 munca în diadă

Desfăşurarea activităţii:
I. Activitatea debutează frontal, printr-un exerciţiu de creativitate de tip brainstorming, în care
elevii sunt solicitaţi să-şi imagineze cum ar arata viaţa omului fără memorie. Este important să se
respecte principiile brainstorming-ului, şi anume:
 Nu criticaţi ideile altora!
 Daţi frâu liber imaginaţiei!
 Produceţi o cantitate cât mai mare de idei!
 Preluaţi ideile celorlalţi şi amplificaţi-le!
II. A doua etapă se desfăşoară tot frontal şi are menirea de a demonstra caracterul inteligibil, logic
al memorării, rolul pe care îl are semnificaţia în memorarea unui material. Profesorul citeşte elevilor o
listă de 12 cuvinte: elefanţi, speriaţi, flacari, iepuraşi, cenuşii, violente, călcau, mici, apărare, picioare,
lipsiţi, mari. După ce parcurge lista, profesorul cere elevilor sa noteze pe caiet cuvintele pe care le-au
reţinut. Apoi verifică numărul cuvintelor corect reţinute.
Profesorul citeşte o propoziţie alcătuită cu ajutorul cuvintelor din lista anterioară. Cere elevilor să o
reproducă şi să o noteze pe caiete:
Elefantii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în picioare iepuraşii mici, lipsiti de
apărare.
Frontal, profesorul verifică propoziţiile notate de elevi.
III. Lucrând în diadă, elevii compară rezultatele: numărul de cuvinte notale după prima lecturare,
precum şi numărul de cuvinte din propoziţia notată.
IV. Profesorul dirijează discuţia spre capacitatea, activitatea de memorare a elevilor. Prima listă
citită este lipsită de sens, deşi fiecare cuvânt în parte are un sens foarte clar. Cea de a doua situatie a
uşurat foarte mult actul memorării, alcătuirea unei propoziţii stabilind relaţii strânse între cuvinte.
Profesorul prezintă:
Memorarea mecanică
 se bazează pe succesiunea elementelor din fluxul informaţional
 duce la o învăţare formală
 efectele ei sunt de suprafaţă
 este fără durabilitate în timp
Memorarea logică
 presupune înţelegerea sensului celor memorate
 se bazează pe asociaţii de tip cauzal, logic, raţional
 asigură o învăţare eficientă
 are un randament crescut
80
V. În diadă, elevii alcătuiesc un cvintet cu tema "Memorarea". Cvintetul este un instrument rapid şi
eficient de sinteză şi rezumare a informaţiilor. Este o poezie de 5 versuri, ce respectă următoarele
cerinţe:
 primul vers constă într-un singur cuvânt, care precizează subiectul poeziei
 al doilea vers este format din 2 cuvinte, care descriu subiectul (2 adjective)
 al treilea vers este format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (3 verbe)
 al patrulea vers este format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiect
 ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului
Se citesc cvintele elaborate de elevi.
 Exemple:
1. Memorarea
Activă, logică,
Întipăreşte, păstrează, reţine
Numai esenţialul din lectie
Învăţând.
2. Memorarea
Mecanică, ilogică
Nu înţelege, nu explică, nu corelează
Atunci trebuie des descurajată
Tocirea.

Evaluarea activităţii vizează:


 argumentele aduse în favoarea importanţei/utilităţii memoriei în orice formă de activitate umană
 discriminarea între memoria logică şi memoria mecanică
 atitudinea elevilor (acord/dezacord, acceptare/neacceptare) faţă de cvintetul fiecărei diade

81
V. Lumea profesiilor

 Obiective de referinţă
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale
 Dezvoltarea abilităţilor de informare privind cariera
 Formarea atitudinii de respect şi dezvoltare a comportamentelor responsabile
 Formarea capacităţii de susţinere adecvată a drepturilor proprii
 Stimularea motivaţiei în învăţarea continuă în scopul dezvoltării propriei cariere
 Structurarea unui stil de muncă ordonat, eficient, civilizat
 Adoptarea de decizii motivate în orientarea şcolară şi profesională
 Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de activitate
 Cunoaşterea modalităţilor de iniţiere a unei afaceri

82
Lumea profesiilor – câteva considerţii

Chestionarele pot ajuta elevii între 13 şi 17 ani în a reflecta asupra etapelor vieţii lor. Elaborarea
planului personal al elevului nu poate fi disociat de dezvoltarea tânărului şi de evoluţia lui individuală.
Astfel, pertinenţa şi eficacitatea acestor activităţi depind de legăturile care se stabilesc între acestea şi
diversele stadii de dezvoltare în care se afla tânărul.
Planul de viaţă nu trebuie văzut ca un element caracteristic unei anumite perioade în evoluţia unei
persoane ci este o etapă. Nu trebuie crezut că la sfârşitul unui ciclu de şcoală se obţine ceva definitiv.
Proiectul apare ca unul dintre elementele mobilizatoare în comportament, motivând elevul în propria
sa devenire. Ca tot ce ţine de un individ, proiectul face apel la cei trei factori determinanţi, cel raţional,
afectiv şi cel social. A ignora un factor înseamnă a ignora o parte din persoană. Astfel, toată pedagogia
unui proiect ţine cont de cei trei poli.

Exemple:
A. Alcatuiţi dosarul unei meserii, pentru a informa clasa sau a îmbogăţ fondul documentar al CDI,
integrând toate cele trei dimensiuni.
B. Dezvoltarea unui individ este marcată de o alternanţă:
- de perioade centripete, cu dominanţă afectivă, perioade în care individul este centrat asupra lui însuşi
- perioade centrifuge, cu dominantă cognitivă, perioade în care acesta este centrat spre exterior
Activitătile propuse în clasă pot fi adaptate acestei evoluţii prin care trece tânarul.
Etapele de dezvoltare a unei persoane
 Sincretismul dorinţelor (de la 7 la 10 ani)
Perioada centripet în care individul are greutăti în a se diferenţîa de mediu. Este momentul în care se
construiesc reprezentările stereotipe.
 Investigarea difuză a mediului (10-12 ani)
Perioada centrifugă marcată prin dorinţa de socializare, de care vom profita pentru a da tânărului
informaţii despre lumea exterioară. Este ocazia de a exersa descoperirea mediului.
Exemple: - descoperirea şi descrierea unei meserii,
- plecând de la o meserie, să căutam altele care îi seamană.
 Investigarea propriei persoane (12-14 ani)
Perioada cea mai centripetă dintre toate stadiile de dezvoltare, caracterizată prin:
- centrare asupra propriei persoane,
- construirea imaginii de sine, asupra căreia nu va mai reveni,
- opoziţia faţă de adult.
Este vârsta apariţiei gândirii abstracte, simbolice, condiţie necesară construirii unui proiect. Este
perioada unde rolul grupului-pereche este primordială, unde este mai importantă munca cu grupul
decât cu indivizi izolaţi. Astfel, vorbind despre orientare profesională, trebuie să ţinem cont de faptul
că explicaţia raţională valorează mai puţin decât punctul de vedere al camaradului.
 Direcţionarea spre proiecte (dupa 14 ani)
Este momentul când se construieşte identitatea socială şi tânărul devine conştient de interacţiunea care
există între el şi mediu. Ceea ce face el depinde şi modifică în acelaşi timp mediul.
 Autonomia, comportamentul şi strategia pentru proiecte
Proiectul este formulat, apărat, justificat din ce în ce mai solid, tânărul fiind capabil să facă cee a ce
trebuie pentru a-l realiza şi pentru a reuşi. Rămâne doar o condiţie: a avea un proiect de schimb în
cazul în care primul eşuează.

83
1. Studiile tale

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:


 opţiunea pentru propriul traseu educaţional
 identificarea persoanelor care îl pot consilia în selectarea traseului educaţional
 autoevaluarea situaţiei şcolare

Timp de lucru: 40 minute

Metode:
 chestionarul
 dezbaterea colectivă
 exerciţiul de comparaţie

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii completează chestionarul "Studiile tale", într-un timp de 15 minute.
II. Frontal, profesorul centralizează informaţiile notate de elevi pentru itemii:
 Ce şcoală ai vrea să urmezi?
 Factorii decizionali
 Definiţiile: liceu teoretic, şcoală de arte şi meserii

Observaţii:
Plecând de la fişa de autoevaluare a situaţiei şcolare profesorul adresează următoarele întrebări:
 Care sunt disciplinele la care ai obţinut rezultate maxime?
 Care sunt disciplinele la care ai obţinut cele mai slabe rezultate?
 Crezi că rezultatele tale îţi oferă posibilitatea de a urma liceul pe care ţi-1 doreşti ? Motivează
răspunsul!

Evaluarea activităţii vizează:


 informaţiile elevilor referitoare la ofertele educaţionale ale tipurilor de licee şi şcoli de artă şi
meserii
 identificarea rolului şi limitelor consilierilor în decizia privind traseul educaţional : părinţi,
diriginte etc.
 autoevaluarea situaţiei şcolare: performanţe, abilităţi, dificultăţi ş.a.m.d.

84
Studiile tale - fişa elevului -

1. Te-ai gândit, în ultimul timp, ce şcoală vei urma anul viitor?


 Tot timpul
 Mult
 Uneori
 Un pic
 Deloc
2. Ce şcoală ai vrea să urmezi? (Dacă nu ştii exact încă, indică tot ceea ce te interesează.)



3. Eşti acum în ultimul an. Cine a decis sau va decide ce şcoală vei urma?
 Părinţii tăi
 Dirigintele
 Tu
 Profesorii tăi
 Directorul şcolii
 Alţii (detaliază)
4. Cunoşti traseul educaţional pe care ai putea să-l urmezi?



5. Ce este un liceu teoretic?

6. Ce este şcoala de arte şi meserii?

7. Doreşti să te înscrii într-o altă şcoală anul viitor?

85
Cum apreciezi situaţia ta şcolară în acest moment? - fişa elevului –

ROMÂNĂ MATEMATICĂ
Foarte mulţumitor Foarte mulţumitor
Satisfacător Satisfacător
Mediu Mediu
Insuficient Insuficient

ISTORIE GEOGRAFIE
Foarte mulţumitor Foarte mulţumitor
Satisfacător Satisfacător
Mediu Mediu
Insuficient Insuficient

FIZICĂ CHIMIE
Foarte mulţumitor Foarte mulţumitor
Satisfacător Satisfacător
Mediu Mediu
Insuficient Insuficient

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ DESEN


Foarte mulţumitor Foarte mulţumitor
Satisfacător Satisfacător
Mediu Mediu
Insuficient Insuficient

SPORT LIMBI STRĂINE


Foarte mulţumitor Foarte mulţumitor
Satisfacător Satisfacător
Mediu Mediu
Insuficient Insuficient

86
2. Proiectele tale

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea abilităţilor de informare asupra traseului privind cariera, prin:
 obţinerea de informaţii despre meseriile/profesiile vizate
 informarea traseului educaţional care-i permite practicarea meseriei sau a profesiei vizate

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 exerciţiul de comparaţie
 munca pe grupe
 dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii completează chestionarul "Proiectele tale", într-un timp de 15 minute.
II. Împarţiţi în grupe de câte 4-6, elevii îşi prezintă meseriile alese. Fiecare grupă alege o singură
meserie din cele prezentate în cadrul grupului. Sarcina elevilor este de a completa profilul meseriei
negociate, după criteriile date mai jas:
 sarcini de lucru
 condiţii de muncă
 calităţi necesare
 avantaje
 dezavantaje
şi să alcătuiască un poster cu meseria respectivă.
Un reprezentant din fiecare grupă prezintă în faţa clasei posterul şi profilul meseriei. Timpul de lucru
acordat grupelor este de 35 de minute.

Observaţii:
În vederea clarificării profilului unei meserii alese, fiecare elev primeşte un chestionar care cuprinde
24 întrebări. În prima fază elevii identifică o persoană ce practică meseria respectivă. În urma unei
discuţii, care are la bază chestionarul, elevul notează răspunsurile obţinute. În următoarele ore de
dirigenţie, dedicate orientării profesionale, fiecare elev îşi prezintă răspunsurile completate în
chestionar.

Evaluarea activităţii urmăreşte:


 conţinutul şi originalitatea posterului rezultat din activitatea pe grupe
 calitatea susţinerii meseriei/profesiei selectate: nivelul informaţilor şi corectitudinea acestora,
implicarea afectivă etc.

87
Proiectele tale – fişa elevului -

1. Te-ai gândit la una sau mai multe profesii pe care le-ai putea practică?
 Da
 Nu
Dacă răspunsul este "Da", precizează care sunt acelea!

2. Care sunt întrebările pe care le-ai adresa unui specialist în legatura cu meseria sau meseriile
respective? Scrie cât mai multe posibile!

3. Alege o meserie care îţi place sau pe care o cunoşti bine.

 Descrie ce trebuie să facă o persoană care practică această meserie.

 Descrie condiţiile de muncă !

 Care sunt calităţile necesare pentru practicarea acestei meserii?

 Imaginează-ţi că practici această meserie! Care sunt avantajele pe care ţi le dă?

 Care sunt dezavantajele?

4. Ce crezi că te va ajuta în practicarea acestei meserii?

5. Te imaginezi practicând o meserie când eşti foarte tânar?


 Da
 Nu
 Dacă "Da", care este aceasta?

 Ţi-ai schimba apoi meseria? Argumentează răspunsul.

88
Chestionar referitor la meserii - fişa elevului -

Descrierea sarcinilor de serviciu


1. Cum se desfăşoară o zi de munca?
2. Toate zilele se desfăşoăra în acelaăi mod?

Condiţii de muncă:
1. Sunteţi salariat?
2. Sunteţi propriul patron sau sunteţi angajat la o firma?
3. Câte ore munciti pe saptamână?
4. Sunteti plătit pentru orele suplimentare?
5. Aveţi un orar fix sau unul flexibil?
6. Munciţi în week-end sau noaptea?
7. Aveţi zile de recuperare a orelor pe care le lucraţi în plus?
8. Munciţi singur sau în echipă?
9. Aveţi contact cu publicul?
10. Lucraţi în afară sau în interior?
11. Sunteţi obligat să vă deplasaţi?
12. Puteţi servi masa la locul de muncă?

Studii:
1. De ce aţi ales aceasta meserie?
2. Ce şcoli aţi frecventat?
3. Care sunt diplomele pe care le-aţi obţinut?
4. Ati întrerupt studiile?
5. De ce?
6. V-aţi schimbat meseria?
7. În acest moment practicaţi meseria pentru care v-aţi pregătit?
8. Aţi beneficiat de formare / de ajutor în meseria pe care o practicaţi (adaptare, reciclare, promovare)
9. Care dintre disciplinele şcolare vă ajută în practicarea meseriei?

Propria parere:
1. Ce vă place la această meserie?
2. Ce vă displace?
3. Dacă aş fi copilul dvs., m-aţi sfătui să îmi aleg această meserie?

89
3. Viaţa şi preocupările tale

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltare a comportamentelor responsabile,


prin:
 conştientizarea necesitâţii de a participa la activităţi extraşcolare şi a petrece timpul liber în mod
agreabil
 identificarea propriilor puncte tari şi puncte slabe
 evaluarea şanselor de practicare a meseriei/profesiei dorite

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 chestionarul
 munca în diadă
 dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii completează chestionarul "Viaţa şi preocuparile tale", timp de 15 minute.
II. În diadă, fiecare elev îşi prezintă propriul chestionar completat, timp de 15 minute.
III. Profesorul centralizează pe tablă activităţile şcolare, activităţile extraşcolare şi hobby-urile
elevilor.

Evaluarea activităţii urmăreşte:


 gradul de implicare în completarea chestionarului şi maniera de prezentare a acestuia
 pertinenţa identificării şi atitudinea faţă de propriile puncte tari şi slabe
 corelarea informaţiilor rezultate prin completarea chestionarului cu evaluarea şanselor de
practicare a meseriei/profesiei

90
Viata şi preocuparile tale - fişa elevului -

1. Dacă ar trebui să te descrii unei persoane pentru a te cunoaşte mai bine şi a te ajuta să te orientezi
profesional, ce i-ai spune despre tine?

2. La ce tip de activităţ ai participat la şcoală sau în afara ei (sport, muzică, teatru etc.) ?

3. Te-ai gândit să te implici în alte activităţi decât cele de la şcoală?


 Da
 Nu
 Dacă "Da" care ar fi acestea? "

4. Ai vreun hobby sau vreo preocupare permanentă?


 Dacă "Da", care este sau sunt acestea?

 Dacă "Nu", te-ai gândit să ai vreunul? Care?

5. Identifică punctele tari ale propriei tale persoane care te-ar putea ajuta în realizarea planurilor.
Identifică apoi punctele tale slabe care te-ar putea împiedica în realizarea planurilor.
 Indică aici tot ce te-ar ajuta sau ţi-ar da mai multe şanse să reuşeşti în realizarea proiectelor tale.

 Indică aici toate obstacolele şi dificultăţile pe care le întâmpini în realizarea proiectelor tale.

6. Crezi că şansele tale de a deveni repede independent depind de tine sau de factori externi?
(încercuieşte răspunsul convenabil)
 Depind numai de mine
 Depind câteodată de mine
 Depind câteodată de factorii externi
 Depind numai de factorii externi
Explică alegerea facută!

7. Crezi ca şansele de a avea profesia pe care ţi-o doreşti depind de tine sau de factorii externi?
(încercuieşte răspunsul convenabil)
 Depind numai de mine
 Depind câteodată de mine
 Depind câteodată de factorii externi
 Depind numai de factorii externi
Explică alegereă facută!

91
4. Valori personale

Obiectivul activităţii: Formarea capacităţii de susţinere adecvată a drepturilor proprii, prin:


 selectarea, dintr-o listă de valori, de 5 valori considerate valori personale
 argumentarea, la nivelul grupului, a importanţei personale a fiecarei valori
 negocierea pentru valorile grupului

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 linia valorilor
 munca pe grupe
 exerciţiul de opţiune

Desfăşurarea activităţii:
I. Elevii primesc o fişă ce conţine 19 valori personale. Din listă, aceştia aleg valori care le
corespund (maxim 5), le elimină pe cele care sunt respinse şi le notează cu pe cele considerate neutre.
Timp de lucru: 10 minute.
II. Se împarte clasa în grupe de 4-6 efevi. Fiecare elev prezintă colegilor de grup propriile alegeri.
La nivelul fiecărei grupe se negociază 5 valori comune care sunt apoi ierarhizate într-o ordine rezultată
prin negociere. Pe o linie a valorilor, grupa ordonează cele 5 valori negociate anterior, dupa modelul
următor:

Grupa 1
minim maxim

Grupa 2
minim maxim

III. Profesorul desenează pe tablă axele prezentate, cerând elevilor să le compare.

Evaluarea activităţii vizează:


 maniera de motivare a valorilor personale
 comportamentul în activitatea de negociere a valorilor grupului

92
Valori personale - fişa elevului -

Pentru mine contează:


 Reuşita profesională
 Relatiiţe cu ceilalţi
 Respectul pentru mine şi ceilalţi
 Respectul faţă de norme şi legi
 Reuşita în viaţa familială
 Echilibrul între munca şi hobby
 Creativtatea
 Să fiu recunoscut de ceilalţi
 Libertatea şi autonomia în muncă
 Ajutorul pe care îl dau celorlalţi
 Spiritul de aventură
 Viaţa echilibrată
 Buna situaţie financiară
 Toleranţa şi întelegerea celorlalţi
 Modul cum mă îmbrac
 Părerea părinţilor
 Să am mulţi prieteni
 Respectul pentru ceilalţi
 Deschiderea minţii şi a spiritului

93
5. Valorile profesiei tale

Obiectivul activităţii: Stimularea motivaţiei pentru învăţarea continuă în scopul dezvoltării propriei
cariere, prin:
 ierarhizarea valorilor specifice unei profesii
 stabilirea de legături între valorile acceptate, "meseria de elev" şi viitoarea meserie
 conştientizarea necesităţii învăţării continue pentru dezvoltarea propriei cariere

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
chestionarul, munca pe grupe, exerciţiul de comparaţie, exerciţiul de asociere

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii studiază lista celor 12 valori specifice oricărei profesii şi atribuie fiecărei
valori un scor (între 1 - deloc şi 6 - foarte mult).
II. În cadrul grupelor mici, 4-6 elevi, se prezintă scorurile atribuite fiecărei valori. Pentru
completarea tabelului se iau în considerare doar valorile notate cu scoruri superioare, 5-6 (mult - foarte
mult). În cazul în care nu există valori notate cu 5-6 iau în considerare cele notate cu 4 (suficient).
Valorile acceptate se notează în prima coloană a tabelului; în coloana a doua şi a treia, elevii identifică
legături cu actuala meserie de elev şi legături cu o viitoare meserie (aleasă într-o activitate anterioară)
III.
Valori acceptate Legături cu meseria mea de elev Legături cu viitoarea mea
meserie

La nivelul grupului mic, elevii discută cele trei coloane ale tabelului. Apoi se negociază trei valori
acceptate ce au legatura cu mediul şcolar. Un reprezentant din fiecare grupă prezintă valorile
negociate, iar profesorul le inventariază pe tablă.
IV. La finalul orei, elevii completează următoarele propoziţii lacunare:

1. Valorile pe care le apreciez sunt ……………………………………………………..……………


2. Acestea îmi permit să ………………………………………………………………………..…….
3. 2, 3 valori care se potrivesc cu meseria mea de elev ………………………………………………
4. Pentru mine o meserie bună este ………………………………………………………………...…

Completând itemii lacunari, elevii autoevaluează valorile asociate profesiei vizate.

Evaluarea activităţii se face pornind de la:


 tabelul completat la nivelul grupului: corectitudinea şi diversitatea legăturilor stabilite
 afirmaţiile din itemii lacunari completati individual, consideraţi sinteză a activităţii elevilor

94
Valorile profesiei tale - fişa elevului –

Valori 1. 2. 3. 4. 5. 6.
1. Ordine şi autoritate
Meseria pe care mi-o doresc trebuie să îmi ofere ocazia de a-i
conduce pe alţii şi de a supraveghea ca lucrurile să fie bine
planificate şi executate.
2. Esteticul
Meseria mea este o ocazie de a crea lucruri frumoase şi de a
amenaja spaţiul într-un mod plăcut.
3. Diversitate
Meseria mea trebuie să îmi ofere în permanenţă lucruri noi şi
variate. Este o ocazie de a face lucruri diverse.
4. Avantaje materiale
Meseria pe care mi-o doresc este aceea care îmi permite sa câştig
mulţi bani şi să pot să-mi satisfac exigenţele materiale.
5. Siguranţa postului
Ceea ce contează la un post este siguranţa acestuia chiar dacă
câştig mai puţin. Prefer să evit şomajul.
6. Provocare intelectuală
Meseria trebuie să fie o ocazie de a rezolva problemele, de a învăţa
să fii tu însuti.
7. Prestigiu, recunoaştere
Meseria mea este ocazia de a fi admirat de alţii şi de a-i
impresiona.
8. Altruismul
Munca este adesea ocazia de a fi în serviciul celorlalţi, de a fi util
în mediul tău social.
9. Mediul de muncă agreabil
O meserie pentru a fi mulţumitoare trebuie să asigure condiţii
fizice acceptabile şi să nu constituie un pericol pentru sănătate.
10. Colaborare
Meseria este o ocazie de a întâlni oameni diverşi care învaţă să se
cunoască şi să se aprecieze.
11. Independenţa
Munca trebuie să-mi permită un anumit grad de libertate şi
autonomie în a rezolva lucrurile într-o manieră personală şi să-mi
ofere ocazia de a fi eu însumi.
12. Realizare de sine
Munca trebuie să fie ocazia de a-mi dezvolta aptitudinile, de a-mi
utiliza talentele şi de a mă autodepăşi.

Legendă: 1. Deloc; 2. Puţin; 3. Mediu; 4. Suficient; 5. Mult; 6. Foarte mult

95
6. Argumente pentru calitate

Obiectivul activităţii: Structurarea unui stil de muncă ordonat, eficient, civilizat, prin:
 identificarea atributelor unei munci de calitate
 enumerarea beneficiilor obţinute prin prestarea unei activităţi de calitate
 conştientizarea necesităţii de a accepta un stil de muncă care să favorizeze munca de calitate

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 dezbaterea frontală
 descoperire dirijată
 brainstorming-ul

Desfăşurarea activităţii:
I. În prima parte a activitătii se urmareşte identificarea atributelor "muncii de calitate”; rezolvarea
tuturor componentelor unei teme/sarcini etc., atingerea criteriilor care definesc calitatea unui produs,
prestarea de servicii, în concordanţă cu aşteptarea clientului, respectarea timpului de execuţie, grija
pentru aspectul estetic ş.a.m.d. Forma de organizare: dezbatere.
II. Partea a doua este destinată identificării atributelor învăţarii de calitate şi de motive pentru
realizarea acesteia, aranjate sub forme de ciorchine, în termeni de satisfacţie personală, garanţie a
posibilităţilor de a continua studiile, încredere pentru a continua câştigarea încrederii
profesorilor/parinţilor, respectul colectivităţii etc.
Observaţie: se lucrează cu două coli de flipchart.
Concluzia aşteptată şi obţinută prin descoperire dirijată:
Necesarul de timp şi energie pentru prestarea unei activităţi de calitate este compensat de beneficiile
personale şi sociale ale muncii de calitate.

Evaluarea activităţii va ţine cont de:


 calitatea intervenţiilor la dezbatere
 pertinenţa şi diversitatea argumentelor pentru calitate
 disponibilitatea de acceptare a calităţii, ca o condiţie de reuşită

96
7. Autoportretul

Obiectivul activitătii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:


 descrierea propriei persoane pornind de la o fişă de lucru
 identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale şcolii

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 chestionarul
 colajul
 munca pe grupe

Desfăşurarea activitătii:
I. Individual, elevii completează o fişă cu titlul "Autoportretul", timp de 20 de minute.
II. La nivelul grupului mic, fiecare elev prezintă fişa completată. Apoi se realizează un poster cu
titlul "Şcoala mea - puncte tari şi puncte slabe". Elevii au libertatea de a alcătui posterul fie folosind
numai cuvinte-cheie, fie numai imagini sau desene, sau cele două variante combinate.
III. Activitatea se încheie cu prezentarea posterului realizat de fiecare grupă în faţa clasei şi afişarea
lor.
Observaţii:
Materialele necesare pentru realizarea posterului sunt împărţite la începutul orei: foi A3, carioca sau
markere, reviste, lipici, scotch, foarfeci.

Evaluarea activităţii vizează:


 informaţiile referitoare la propria persoană, înregistrate în fişa de lucru "Autoportretul"
 posterele realizate la nivelul grupelor: pertinenţa observaţiilor descrise şi originalitatea în
elaborare şi prezentare

97
Autoportretul - fişa elevului –

Familia, meseriile
Nume:
Mama: Tata:
Fraţi:
Vârsta: Surorile:
Bunicii:

Şcoala: Ce cred eu despre


Puncte tari: mine…

Puncte slabe:

Corpul meu:
Trăsături de
Puncte tari:
personalitate:

Puncte slabe:

Visele mele:
Hobby-uri:

Ce ştiu să fac:
Proiecte:

98
8. Trăsături de personalitate şi interese

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:


 descoperirea propriilor trăsături de personalitate şi interese
 conştientizarea necesităţii importanţei propriilor trăsături de personalitate şi interese în
practicarea meseriei
\Timp de lucru: 50 minute

Metode:
exercitiul de asociere, conversaţia, dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, elevii parcurg lista cu trăsături de personalitate şi aleg 6 trăsături ce îi caracterizează.
II. Individual, elevii parcurg lista cu interese şi aleg 6 dintre ele.
III. Elevii completează primele 2 coloane ale tabelului, introducând 6 trăsături şi 6 interese, alese
anterior. Apoi, asociază o meserie potrivită trăsăturilor şi intereselor găsite.
Nr.crt. Trăsături de presonalitate Interese Meseria potrivită
1.
2.
…..
IV. Frontal, fiecare elev prezintă meseria sau meseriile potrivite, iar profesorul realizează pe tablă o
floare a meseriilor clasei.

Evaluarea activităţii vizează:


 utilizarea descoperirilor referitoare la propria persoană (trăsături de personalitate şi interese) în
aprecierea compatibilităţii cu meseria/profesia proprie
99
 evaluarea propriei opţiuni privind cariera cu ale colegilor (prin intermediul reprezentării grafice
de la finalul activităţii): comparaţie, meditaţie, decizie etc.

Trăsături de personalitate - fişa elevului -

Subliniază ceea ce te caracterizează:

 Îndemânatic  Activ, dinamic


 Idealist  Rezistent la oboseală
 Autoritar, caruia îi place să comande  Prietenos
 Muncitor  Inimos, atent cu ceilalţi
 Politicos  Rapid, energic
 Organizat, metodic, logic  Asumare de responsabilităţi
 Individualist, independent, solitar  Ingenios, inventiv, creativ
 Dezordonat, zgomotos  Reflexiv
 Conştiincios, serios  Retras, foarte timid
 Cooperant  Artist
 Sincer  Calm
 Visător, gânditor  Se exprimă uşor
 Curios  Persuasiv, convingător
 Spirit critic  Nerăbdător, impulsiv
 Spirit practic  Neliniştit, nesigur pe el
 Observator  Înţelegător, tolerant
 Curajos  Precis, minuţios, riguros
 Entuziast  Sociabil
 Imaginativ, creativ  Ambiţios
 Spontan, natural  Organizator
 Energic, voluntar, cu iniţiativă

Alege şase dintre selecţile pe care le consideri cele mai reprezentative, pentru a completa tabelul.

100
Interese - fişa elevului –

Alege şase lucruri care te interesează din lista de mai jos:

 Să visez  Să am grijă de persoane bolnave


 Să ajut, să sfătuiesc  Să învăţ, să educ
 Să-i informez pe alţii  Să călătoresc
 Să supraveghez, să apăr  Să am activităţi fizice, sportive
 Să mă deplasez adesea  Să fiu în contact cu publicul
 Să vorbesc limbi străine  Să fac comerţ
 Să lucrez într-un mediu deschis  Să muncesc într-un birou
 Să lucrez cu cifre  Să muncesc într-un laborator
 Să fac o muncă de precizie  Să cercetez
 Să fiu tehnician în industrie  Să lucrez în echipă
 Să am o meserie în domeniul artistic  Să lucrez cu ceilalţi
 Să lucrez pentru mine  Să devin funcţionar
 Să lucrez în natură, cu animale

101
9. Alegerea meseriei

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:


 clasificarea meseriilor/profesiilor după diferite criterii
 identificarea de relaţii (asemănari/deosebiri) între meseriile din aceeaşi grupa
 opţiunea pentru o grupă de meserii/profesii şi apoi a unei singuri meserii/profesii

Timp de lucru:
Activitatea se poate desfăşura pe parcursul a 2 sau 3 ore de dirigenţie, pentru lămurirea tuturor
criteriilor găsite de către clasă sau propuse de cadrul didactic.

Metode:
 munca pe grupe
 dezbaterea frontală
 exerciţiul de opţiune

Desfăşurarea activităţii:
I. Clasa se împarte în grupe de câte 6 elevi. Este preferabil ca grupele să conţină un numar mai
mare de elevi. Sarcina lor este de a grupa meseriile de pe fişa primită, pe baza unor criterii comune,
discutate şi negociate în cadrul grupelor.
Exemple de criterii pentru gruparea meseriilor:
 activităţi în aer liber
 activităţi în birou
 activităţi manuale
 activităţi tehnice
 activităţi şiinţifice
 activităţi sociale
Un reprezentant din fiecare grupă prezintă clasei criteriile găsite şi pentru fiecare grupa de meserii
câteva exemple.
II. Individual, elevii aleg apoi o grupă de meserii preferate şi explică colegilor alegerea făcută.

Evaluarea activităţii porneşte de la:


 identificarea de criterii şi clasificarea meseriilor/profesorilor
 calitatea argumentelor pentru propria opţiune profesională

102
Alegerea meseriei - fişa elevului –

 Administrator hotel  Designer de interior  Optometrician


 Administrator spital  Designer industrial  Ospătar
 Agent de voiaj  Dietetician  Pădurar
 Agent de aigurări  Director de hotel  Patiser
 Agent comercial  Dogar manual  Parchetar
 Agent investiţii  Dulgher  Pescar
 Agent de orientare profesională  Economist  Petroliat
 Agent proprietăţi imobiliare  Editor  Pictor
 Analist  Educator  Pictor decorator
 Apicultor  Electrician  Pilot
 Arboricultor  Farmacist  Piscicultor
 Arhitect  Fermier  Pompier
 Asistent dentar  Fierar  Prelucrător pe maşini-unelte
 Asistent medical de laborator  Fizician  Profesor
 Asistent medical pe salvare  Fizioterapeut  Programator
 Asistent social  Fotograf  Psiholog
 Asistentă medicală  Frizer, coafor  Radioterapist
 Avocat  Gardian de penitenciar  Recepţioner
 Barman  Gardian public  Reporter
 Bibliotecar  Geamgiu  Restaurator
 Bijutier  Geolog  Secretar
 Biolog  Grafician  Sobar
 Brutar  Inginer constructor  Sociolog
 Broker valori  Inginer de computere  Şofer
 Bucătar  Inginer electrician  Stomatolog
 Cabanier  Inginer mecanic  Sudor
 Casier  Instalator  Tapiţer
 Ceasornicar  Jurist consult  Tâmplar
 Cizmar  Lucrător pe linii şi cabluri electrice  Telefonist
 Chimist  Macaragiu  Tehnician dentar
 Chirurg  Măcelar  Tinichigiu
 Cofetar  Manager de resurse umane  Terapeut de recuperare
 Comisar gardă financiară  Marochiner  Tractorist
 Confecţioner piele  Mecanic auto  Translator
 Consilier de orientarea carierei  Mecanic avioane  Viticultor
 Contabil  Medic medicina muncii  Vânzător
 Controlor de produse  Medic veterinar  Zidar
confecţionate din stofă  Merceolog  Zugrav
 Controlor de trafic aerian  Miner
 Controlor vamal  Mozaicar-faianţar
 Cosmetician  Morar
 Crainic radio-tv  Muncitor în construcţii
 Croitor  Notar 1. Grupaţi meseriile propuse pe
 Ofiţer de poliţie baza unor criterii şi explicaţi
 Oftalmolog legăturile dintre ele.
 Operator de computere
 Operator de film 2. Selectează grupa preferată şi
argumentează alegerea făcută.

103
10. Ştiu să fac...

Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:


 asocierea activităţilor pe care le poate realiza/practica cu preferinţă pentru realizarea lor
 descoperirea importanţei unor activităţi pentru propria dezvoltare personală

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 exerciţiul de opţiune
 conversaţia
 munca în diadă

Desfăşurarea activităţii:
I. Individual, fiecare elev notează pe o foaie toate activităţile sau lucrurile pe care să le facă. Elevii
trebuie să le identifice în cât mai multe domenii, nu neapărat în cele în care au obţinut performanţe
recunoscute. În aceasta fază contează cantitatea elementelor enumerate. Timpul de lucru este de 10
minute.
II. După scurgerea timpului, elevii aleg 3 activităţi pe care le ştiu face cel mai bine şi le notează după modelul
următor:
Activităţi Ştiu să fac …
Sportive Să merg pe bicicletă
Să joc volei
Să înot

III. În diada, elevii îşi prezintă fişa completată, explicând activităţile enumerate şi lucrurile pe care
ştiu să le facă el mai bine.
IV. În ultima parte a lecţiei, elevii realizează individual un poster cu titlul ,,Ştiu fac...". Toate
posterele sunt afişate în faţa clasei, dând astfel posibilitatea intercunoaşteri reale.

Evaluarea activităţii se face pornind de la:


 lista individuală de activităţi care pot fi practicate, ca rezultat al autoimplicării şi gradului de
autocunoaştere
 calitatea posterelor realizate independent: originalitatea şi pertinenţa afirmaţiilor

104
11. Factori de succes în carieră

Obiectivul activităţii: Adoptarea de decizii motivate în orientarea şcolară şi profesională, prin:


 conştientizarea ideii că alegerea unei profesii este un act de răspundere, bazat pe cunoaştere şi
autocunoaştere
 sensibilizarea faţă de factori care pot influenţa succesul/insuccesul în carieră

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
munca pe grupe, interviul, conversaţia

Desfăşurarea activităţii:
Intrebarea la care se doreşte răspuns: "De ce unii oameni au succes în cariera?" Activitatea este
structurată pe două secvente:
I. Prima secvenţă are ca obiectiv obţinerea de informaţii. Pentru aceasta, grupe de 3 elevi iau
interviuri unui reprezentant politic local, manager de societate comercială, avocat, reprezentant al
poliţiei/jandarmeriei, agent de asigurări, sportiv, frizer, reporter local, mecanic-auto, medic şi profesor.
Întrebarile adresate fiecărei persoane sunt:
- Care au fast principalele motive pentru care aţi ales aceasta profesie?
- Ce interese v-aţi atins prin practicarea profesiei?
- Ce aptitudini sunt necesare în practicarea cu succes a meseriei/profesiei dvs. ?
- Există o concordanţă între aptitudinile dumneavoastră şi cele enumerate?
Exemplificaţi.
- Care este consecinţa?
- Acum, cu experienţa pe care o aveţi, aţi alege aceeaşi profesie? Va rugăm sa argumentaţi.
Fiecare echipă va prelucra informaţiile obţinute, subliniind: a) valori legate de profesie; b) importanţa
intereselor în alegerea profesiei: interese iniţiale - interese satisfăcute, rolul aptitudinilor în practicarea
unei profesii; c) corelaţia, acolo unde există, dintre interese satisfăcute şi satisfacţia profesională.
II. Ce-a de-a doua secvenţă este dedicată prezentării fiecărui interviu şi a concluziilor rezultate prin
prelucrarea acestora.
Concluzia necesara: alegerea profesiei care ne satisface interesele, în concordanţă cu aptitudinile
personale şi sistemul propriu de valori, reprezintă unul dintre factorii de succes în cariera.

Evaluarea activităţii se va face în concordanţă cu:


 abilitatea de a conduce interviul
 calitatea concluziilor obţinute prin prelucrarea răspunsurilor primite
 capacitatea de a se raporta la propria persoană

105
12. Scrisoarea de prezentare

Obiectivul activităţii: Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de activitate prin:


 identificarea de locuri de muncă disponibile
 elaborarea scrisori de prezentare

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
conversaţia, observaţia, dialogul

Desfăşurarea activităţii:
I. La retroproiector sau pe o foaie de flipchart este prezentat un model de scrisoare de prezentare,
care este analizată împreună cu elevii clasei.
Prin descoperire dirijată, se identifică regulile care trebuie respectate la redactarea unei astfel de
scrisori. Acestea sunt afişate pe o foaie de flipchart:
 când şi cui adresăm o scrisoare de prezentare
 cum aflam informaţii despre persoana/serviciul căreia îi este adresată scrisoarea
 cum redactăm o scrisoare de prezentare: încadrare în pagină, aliniere, corpuri de literă etc.
 ce informaţii trebuie să conţină
II. Fiecare elev va redacta o scrisoare de prezentare adresată unei societăţi cornerciale din judeţ, în
scopul obţinerii unui loc de muncă în concordanţă cu profesiunea dorită.
Profesorul-diriginte verifică fiecare scrisoare, făcând observaţii, acolo unde este necesar.

Evaluarea activităţii se face prin:


 aprecierea critică a scrisorii de prezentare

106
Model de scrisoare de prezentare

Valentina Stan
Strada Revoluţiei, nr. 12 Alba-Iulia, România
Telefon (0265) 462589

20 ianuarie 2005

Alfa Computers
B-dul Unirii
Alba-Iulia, nr. 1-3
Alba-Iulia, România
Telefon (0265) 462589

În atenţia domnu lui Vasile Bradu,


manager Resurse Umane

Ca urmare a anunţului dumneavoastră din ziarul "Evenimente locale", din 15.01.2005, pentru
un post de secretară, anexez un Curriculum Vitae, care reflectă doi ani de experienţă pe un post similar
la o societate de asigurări civile şi auto.
Datorită disponibilizărilor pe care societatea le-a operat, mă aflu în situaţia de a căuta un alt loc
de muncă. Menţionez că sunt pregatită să lucrez pe post de secretară executivă, având 6 luni de
experienţă pe acest post.
În speranţa că voi fi contactată pentru a stabili un interviu, vă mulţumesc anticipat.

Cu sinceritate,
Valentina Stan

107
13. Curriculum vitae
Obiectivul activităţii: Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de activitate prin:
 exercitarea opţiunii pentru un loc de muncă
 elaborarea unui curriculum vitae
Timp de lucru: 50 minute
Metode:
conversaţia, observaţia, dialogul
Desfăşurarea activităţii:
La retroproiector sau pe o foaie de flipchart este prezentat un model de curricullum vitae:
Valentina Stan
Informaţii referitoare la persoană
Strada Revoluţiei, nr. 12
Alba-Iulia, România
Telefon (0265) 462589
Data naşterii: 14.1 0.1982
Stare civilă: casatorită
Pregătire profesională
 Curs postliceal de secretariat, Liceul Decebal, Alba-Iulia, 2003
 Curs de operare calculator (200 ore), Universitatea Populară, Alba-Iulia, 2001
 Liceul teoretic Decebal, secţia filologie, Alba-Iulia, 2000
Activitate profesională
 Secretară la S.C. Omniasig S.R.L., Alba-Iulia, ianuarie 2001 - decembrie 2003
 Secretară la asociaţia umanitară "Avram lancu", Teiuş, martie – octombrie 2001
Aptitudini personale
Operare calculator, utilizând programele Excel, Power Point şi Windows
Aptitudine de adaptare şi concentrare în condiţii de stres
Aptitudini de comunicare şi lucru în echipă
Simţ artistic deosebit
Limbi străine cunoscute
Engleză
Italiană
Portugheză - nivel de începător
Hobby-uri
Pictură
Literatură S. F.
Referinţe se pot obţine de la:
 Domnul Salomon Vasile, manager la societatea S.A. Omniasig S.R.L., telefon 0724663XXX
 Doamna Steluţa Petre, administrator la asociaţia umanitar "Avram lancu", Teiuş, telefon
0745958XXX
 Domnul Parpală Gheorghe, profesor la liceul Decebal, telefon 0265853XXX
Curriculum vitae este analizat, după cum urmează:
 conţinut;
 mod de redactare şi aranjare în pagină
 succesiunea secvenţelor componente.
Fiecare elev va redacta un Curriculum Vitae, pornind de la modelul prezentat. Profesorul diriginte
verifică fiecare curriculum vitae, făcând observaţii, acolo unde este necesar.
Evaluarea activităţii se face prin:
 evaluarea fiecărui curriculum vitae redactat de elevi

108
Modelul european de Curriculum Vitae

Valentina Stan
Informaţii referitoare la persoană:
12, Strada Revoluţiei, 551200
telefon +40265462589
e-mail: valistan@XXXX.com
naţionalitate: română
data naşterii: 25. 09.1982
Experienţă profesională:
 Ianuarie 2001 - decembrie 2003, S.C. Omniasig S.A., Alba-Iulia, secretară Activităţi şi
responsabilităţi: repartizarea corespondenţei pe compartimente, înregistrat procese-verbale în registru
aferent, evidenţa programului de audienţe etc.
 Martie - octombrie 2000, Asociaţia umanitară "Avram lancu", Teiuş, secretară Activităţi şi
responsabilităţi: evidenţa ajutoarelor materiale primite de asociaţie, evidenţa distribuirii acestora în
teritoriu, corespondenţa cu donatorii/sponsorii asociaţiei corespondenţa cu beneficiarii, înregistrarea
cererilor de necesitate şi ordonarea acest dupa priorităţi.
Educatie şi formare:
 Curs postliceal de secretariat, Liceul Decebal, Alba-lulia, 2003
Abilităţi de comunicare, de completare şi evidenţă a documentelor de secretariat perfecţionarea limbii
engleze etc.
 Curs de operare calculator (200 ore), Universitatea Populară, Alba-Iulia, 2001
Abilităţi de utilizare a sistemului de operare Windows şi a aplicaţiilor Office (Word, Excel şi Power
Point)
 Liceul teoretic Decebal, secţia fjlologie, Alba-Iulia, 2000
Asimilarea de cunoştinţe de cultură generală, abilitatea de a comunica în limbile engleză şi italiană

Aptitudini şi competenţe personale:


 Operare calculator: Windows, Word, Excel şi Power Point
 Adaptare şi concentrare în condiţii de stres;
 Aptitudini de comunicare şi lucru în echipă;
Limba maternă: Limba română
Alte limbi cunoscute:
Engleză:
scris: nivel bun; citit: nivel bun; comunicare orală: nivel foarte bun
Italiană:
scris: nivel bun, citit: nivel bun; comunicare orală: nivel foarte bun
Portugheză:
scris, citit, comunicare orală: nivel elementar
Aptitudini şi competente sociale:
 Disponibilitate de lucru cu persoane cu nevoi speciale
 Capacitate de relaţionare cu persoane de alte etnii
 Optimism şi încredere în propria persoană
 Atitudine pozitivă faţă de sarcini
Aptitudini şi competenţe organizationale:
 Organizarea armonioasă şi ordonarea locului de munca şi a documentelor specifice
 Un bun management al timpului de lucru şi al celui liber

109
Aptitudini şi competenţe tehnice:
 Utilizarea, în condiţii de siguranţă, a aparaturii electrocasnice de la domiciliu şi birou
Aptitudini şi competenţe artistice:
Elemente de design interior
Colecţionar de înregistrări folclorice vechi
Alte aptitudini şi competenţe:
 Rezistenţă la program de lucru prelungit
Permis de conducere:
Permis seria AB, nr.6702, categoria B, eliberat de Poliţia Municipiului Alba-Iulia, la 25.03.2002
Anexe:
 Copie după diploma de bacalaureat
 Copie după adeverinţa de absolvire a cursului de operare calculator
 Copie după certificatul de absolvire a cursului postliceal
 Referinţe (3).

110
17. Interviul

Obiectivul activităţii: Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de activitate prin:


 evaluarea de comportamente identificate pe perioada interviului
 interesul pentru regulile şi procedurile necesare unui interviu "reuşit"
 interesul pentru însuşirea unui comportament favorabil obţinerii unui loc de muncă

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
 observaţia
 brainstorming-ul
 simularea-

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea începe cu vizionarea filmului a cărei temă este interviul în scopul angajări. Profesorul poate
puncta momentele de maxim interes pentru elevi.
Se analizează filmul, punctându-se comportamentele neadecvate şi impactul acestora asupra
persoanelor aflate în sală.
Opţional, filmul poate fi revăzut.
Se stabileşte o listă de reguli şi proceduri de pregătire a unui interviu:
 stabilirea exactă a limitelor convenabile: sarcini de serviciu, program de lucru
 imaginarea de întrebări şi pregătirea de răspunsuri
 punctualitatea: necesitatea de a ajunge un 10-15 minute mai devreme de ora fixată
 alegerea vestimentaţiei
 comportamente în timpul interviului: atitudine, mesaje non-verbale
Activitatea se termină prin simularea unui interviu şi evaluarea acestuia.

Evaluarea activităţii va ţine cont de:


 calitatea observaţiilor referitoare la comportamentele filmate
 gradul de implicare în activitatea de identificare şi argumentare de reguli şi proceduri
 comportamentul elevului în timpul simulării probei de interviu

111
18. De la idee la afacere

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea modalităţilor de iniţiere a unei afaceri, prin:


 corelarea profilului de activitate al firmei cu interesele şi aptitudinile întreprinzătorului
 conştientizarea necesităţii elaborării unui demers complex de analiză a factorilor de succes şi de
risc, constrângeri legale şi oportunităţi
 identificarea necesităţii de a consulta instituţii/organizaţii abilitate pentru obţinerea de informaţii şi
documentaţie corectă

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
exercitiul, munca pe grupe, turul galeriei, conversaţia

Desfăşurarea activităţii:
Toţi elevii clasei au hotarât ca la terminarea liceului/facultăţii să se asocieze pentru a înfiinţa propriile
firme/societăţi comerciale. Asocierea se face pe bază de interese comune, stiluri de muncă, aptitudini,
preferinţe pentru un anumit gen de activităţi. Fiecare grupa va completa rubricile din chestionarul
inclus în fişa elevului.
După completare, fiecare chestionar este afişat/lipit pentru a putea fi analizat de toti colegii.
Scopul exercitiului a fost de a evidenţia:
 complexitatea şi responsabilitatea demersurilor anticipative activităţi de a înfiinţa o firmă/societate
comercială prin: analiza sumară a factorilor de succes (răspunsurile la întrebarile 1, 2, 3, 6) şi de risc
(răspunsurile la întrebarile 8, 12), implicarea financiară (răspunsurile la întrebarile 4, 12), respectarea
reglementărilor legale referitoare la protecţia mediului (răspunsul la întrebarea 3), politica de
marketing (răspunsurile la întrebarile 1, 2, 5, 7, 8, 9, 10)
 necesitatea de a apela la centrele de consultanţă specializate, aflate în fiecare oraş

Evaluarea activităţii va urmări:


 corelarea răspuns-motivare
 capacitatea de a recunoaşte limitele şi nevoia de a apela 1a specialişti
 disponibilitatea pentru evaluarea sugestiilor colegilor/profesorului)

112
12 Întrebări pentru creatorul unei firme - fişa elevului -

Nr. Motivarea Persoana sau


Întrebare Răspuns
crt. răspunsului instituţia de sptijin
1. Cine sunt utilizatorii produselor/serviciile
noastre?
2. Cine este clientul pentru produsele/serviciile
noastre?
3. Gare este amplasamentul adecvat pentru
afacerea noastră?
4. Ce preţ este dispusă să plătească piaţa?
5. Cum ajung produsele/serviciile noastre la
clienţi/beneficiari?
6. Care sunt perspectivele pieţei , pe termen scurt
şi lung?
7. Cum putem să extindem gama de
produse/servicii?
8. Cine sunt concurenţii noştri şi care sunt
punctele lor tari şi slabe?
9. De ce un client va cumpăra un produs/serviciiu
de la noi?
10. Care este conceptul de marketing prin care va fi
condusă firma?
11. Care este necesarul nostru de capital?
12. Care este forma juridică cea mai potrivită
pentru firma noastră?

113
VI. Educaţia pentru o societate democratică

Objective de referinţă
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale
 Adoptarea unui comportament de eliminare a discriminărilor politice, sociale, economice,
religioase, rasiale
 Exprimarea, prin comportament, a spiritul patriotic şi a mândriei identităţii nationale
 Acţionarea pentru eliminarea discriminărilor politice, sociale, economice, religioase, rasiale
 Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informale şi non-formale

114
1. Suntem egali, deşi suntem diferiţi

Obiectivul activităţii: Adoptarea unui comportament de eliminare a discriminărilor politice, sociale,


economice, religioase, rasiale, prin:
 stabilirea semnificaţiei conceptelor de egali şi diferiţi, la nivelul speciei umane
 identificarea de elemente de asemănare şi de diferentţere a indivizilor umani
 inducerea ideilor de şanse egale, tratament nediferenţiat în tata legii

Timp de lucru: 50+50 minute

Metode:
exemplificare, brainstorming-ul, munca pe grupe, conversaţia

Desfăşurarea activităţi:
Forma de organizare a activităţii: masa rotundă.
Invitaţi: un jurist/avocat/student la facultatea de drept, reprezentanţi ai presei locale, un reprezentant al
agenţiei locale de ocupare a forţei de muncă, consilierul educativ al şcolii.
Dupt prezentarea participantilor, activitatea debutează cu stabilirea semnificaţiei conceptelor specifice
temei: egali şi diferiţi, la nivelul speciei umane.
Pentru susţinerea ideii se aduc în discuţie elemente din biografiile lui Beethoven şi Wagner, Luchian şi
Grigorescu sau altii.
Ideea cu care se încheie discuţia este una pozitivă: fiecare persoana are calităţile ei. Apartenenţa la un
grup (persoane cu nevoi speciale, altă etnie decât cea majoritară etc.) nu trebuie sa constituie piedică în
faţa propriei realizări şi nici motiv pentru tratament discriminatoriu.
Şi totuşi ...
Se aduc în discuţie dificultăţile copiilor cu nevoi speciale (handicap fizic, deficienţă mentală) la
integrarea în viaţa socială. Se identifică cauze, forme de intervenţie a statului dar şi a opiniei publice.
Se face o comparaţie cu reglementări din legislaţia comunităţii europene şi modul de aplicare.
O altă formă de manifestare a comportamentului discriminatoriu este cel care vizează angajarea
cetăţenilor de etnie rromă: angajatorii au, în cea mai mare parte a cazurilor, reţineri la încadrarea în
muncă a unui cetăţean apartinând acestei etnii. Se identifică cauze: posibile experienţe anterioare, lipsa
de toleranţă, lipsa de educaţie etc.
Ultimul aspect analizat este cel juridic: modalităţi în care sunt tratate persoanele diferitelor subgrupuri
de către jandarmi, poliţişti, procurori, avocati şi alte categorii profesionale. Se recomandă a se face, ca
şi în celelalte cazuri, trimiteri la legislaţia europeană.
Activitatea se finalizează cu elaborarea de felicitări/ilustrate a căror menire este de a transpune într-o
formă grafică, sintetică, mesajul "Suntem egali deşi suntem diferiţi !". Acestea se vor distribui
agenţilor comerciali, reprezentanţilor de instituţii, tuturor celor interesaţi.

Evaluarea activităţii va urmări:


 pertinenţa cazurilor aduse în discuţie
 argumentele/contraargumentele elevilor
 originalitatea felicitărilor/ilustratelor

115
2. Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ?

Obiectivul activităţi: Exprimarea, prin comportament, a spiritul patriotic şi a mândriei identităţii


naţionale, prin:
 identificarea de elemente de patriotism
 atribuirea sentimentului de patriotism, necondiţionat de ramânerea sau părăsirea ţării de origine

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
munca pe grupe, exercitiul moral, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
Se lucrează în grupe de 4 elevi, fiecare grupă având aceeaşi sarcină:
Bifează unul dintre cele trei răspunsuri ! Alegerea trebuie să corespundă atitudinii sau
comportamentului tău "potenţial".
Se totalizează numărul de răspunsuri pozitive de la afirmaţiile 3, 7, 11, 12, 13, 15, 18 şi 20, apoi cele
de la afirmaţiile cu numerele de ordine: 1, 4, 5, 8, 10, 12, 16 şi 19.
Fiecare grup va alcătui un "portret moral" folosind exclusiv gruparea de afirmaţii la care a obţinut cel
mai mare punctaj, aranjate în ordinea importanţei atribuite.
Întrebarea retorică cu care se finalizează activitatea: "Credeti că personajul vostru ar fi avut alt
comportament dacă ar fi rămas în ţara de origine?".
Concluzii necesare:
 patriotismul este un produs al educaţiei
 patriotismul unei persoane nu este condiţionat de ţara în care trăieşte

Evaluarea activităţii va face referire la:


 identificarea de elemente care structurează un comportament patriotic
 atributele "portretelor morale" rezultate
 gradul de implicare a elevilor în scopul obţinerii de concluzii

116
Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ? - fişa elevului -

Nr. Nu
O presoană care emigrează Da Nu
crt. ştiu
1. Dovedeşte lipsă de respect faţă de compatrioţi
2. Doreşte o creştere a nivelului de trai
3. Va căuta reprezentanţi ai comunităţii de aceeaşi naţionalitate din
oraş, pentru a se integra
4. Se ruşinează de fiecare dată când cineva vorbeşte de ţara de
origine
5. Critică tot ceea ce are legătură cu ţara de origine
6. Este o persoană foarte curajoasă
7. Sfătuieşte noii concetăţeni să călătorească sau să facă afaceri în
ţara de origine
8. Este un trădator de ţară
9. Îşi exercită un drept: acela de a trăi unde vrea
10. Interzice copiilor să folosească limba ţărli de origine, chiar şi
acasă
11. Visează să se întoarcă/investească în ţara de origine
12. Sfătuieşte noii concetăţeni să nu călătorească sau să facă afaceri
în ţara de origine
13. Organizează acţiuni de propagare a valorilor ţării de origine
14. Va adopta o atitudine de apărare faţă de critici nejustificate la
adresa ţării de origine
15. Dovedeşte lipsă de afecţiune faţă de părinţi, rude, prieteni
16. Va încerca să se reîntoarcă în ţara de origine cât de des poate
17. Se simte obligat să refuze orice contact cu compatrioţii din ţara
de origine
18. Doreşte să se realizeze în plan profesional
19. Se simte obligat moral să povestească copiilor despre valorile
culturale ale ţării de origine
20. Se simte obligat moral de a refuza orice contact cu ţara de origine
21. Va povesti noilor conaţionali despre tradiţiile şi cultura ţării de
origine

117
3. Ce înseamnă să fii tolerant?

Obiectivul activităţii: Acţionarea pentru eliminarea discriminărilor politice, sociale, economice,


religioase, rasiale prin:
 elaborarea unei liste de comportamente tolerante/intolerante
 identificarea de beneficii personale şi sociale ale unui comportament tolerant
 elaborarea unui articol pentru revista şcolii/ziar local

Timp lucru: 50+50 minute

Metode:
 brainstorming-ul
 munca pe grupe
 conversaţia

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea este structurată pe două secvenţe:
I. Prima este dedicată elaborării unei liste de comportamente tolerabile / intolerabile, folosind o
foaie de flipchart, după modelul de mai jos:
A fi tolerant înseamnă... A fi intolerant înseamnă să...
- să accepţi că prietenul/prietena ta arealt sistem - refuzi sa te întâlneşti cu un astfel de
de valori prieten/prietenă
- să accepţi explicaţiile cuiva care te-a jignit - închizi telefonul unei persoane care nu a venit
foarte tare la întâlnire

Ea se finalizează cu trecerea în revistă a comportamentelor tolerante afişate pentru a stabili semantica


cuvântului "tolerant" şi a identifica avantajele unui comportament tolerant: evitarea conflictelor, relaţii
interumane durabile, atitudine pozitivă faţă de colegi/prieteni, păstrarea propriei sănătăţi etc.
II. Cea de-a doua secvenţă a activităţii se desfăşoară sub forma de lucrul pe echipe şi are ca
finalitate scrierea unui articol pentru revista şcolii/un ziar local. Acesta se doreşte a fi o pledoarie
pentru un comportament tolerant.

Evaluarea activităţii vizează:


- diversitatea listei de comportamente tolerante
- nivelul la care s-a realizat discriminarea tolerant/intolerant
- pertinenţa avantajelor atribuite comportamentelor tolerante
- gradul de implicare în sarcină

118
4. Limitele toleranţei

Obiectivul activităţii: Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informale şi nonformale, prin:


 identificarea de persoane şi situaţii comportamentale care determină stări de nemulţumire
 gruparea acestora după criterii cunoscute: grup de persoane şi cauze
 interpretarea primară a rezultatelor

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
chestionarul, exercitiul, conversaţia

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea începe prin completarea unui chestionar, care reflectă următoarea situaţie:
În tabelul de mai jos sunt prezentate situaţii care pot să-ţi producă sau nu o stare de nemulţumire
(într-o măsură mai mare sau mai mică). Analizează fiecare afirmaţie şi selectează un singur răspuns.
 Sarcini:
 Numără răspunsurile la care ai raspuns cu "DA" şi "da"
 Grupează aceste răspunsuri în funcţie de persoanele care le-au determinat: membrii familiei,
prietenii, profesorii, alţii
 Grupează aceleaşi răspunsuri după cauzele care le-au determinat
 Numără răspunsurile la care ai răspuns cu "NU" şi "nu"
 Aplică acestor răspunsuri operaţiile efectuate pentru cele la care ai răspuns cu "DA".
 Numără cele mai mule răspunsuri.

Interpretarea rezultatelor:
 Dacă cele mai multe răspunsuri s-au încadrat în rubricile "nu" sau "NU", dovedeşti ca eşti o
persoană tolerantă.
 Prezenţa majorităţii răspunsurilor în rubricile "da" sau "DA" este determinată de gradul tău redus
de toleranţă, poate chiar intoleranţa ta.
 Gruparea cauzelor arată nivelul tău de toleranţă dar şi de intoleranţă faţă de grupuri şi
comportamente.

Evaluarea activităţii va viza:


 nivelul de implicare în rezolvarea tuturor sarcinilor de lucru
 atitudinea faţă de rezultatele chestionarului

119
Limitele toleranţei - fişa elevului -

Nr.
Te simţi nemulţumit ... Da da ? nu Nu
crt.
1. Când eşti acuzat fără să ţi se dea dreptul la replică
2. Deoarece trebuie să speli singur vasele rămase, după fiecare
masă
3. Când trebuie să-ţi ajuti fratele mai mic să-şi facă temele
4. Când sora ta mai mică/mai mare îţi poartă blugii, fărq să-ţi ceară
permisiunea
5. Deoarece trebuie să participi la o petrecere, deşi ştii că te vei
plictisi
6. Când eşti invitat în ultimul moment la o petrecere cu colegii
7. Deoarece nu ai fast invitat la aniversarea unei zile de naştere
8. Deoarece, după părăsirea unui grup, cineva şopteşte ceva şi
ceilalti râd
9. Când membrii grupului vorbesc o limbă străină pe care nu o
înţelegi
10. Deoarece nu poţi merge la o petrecere pentru că trebuie să
supraveghezi fratele mai mic
11. Deoarece numărul de ore necesare pregătirii temetor este prea
mare
12. Deoarece profesorii nu-ţi recunosc meritele şi aptitudinile
13. Deoarece nu poţi să-ţi cumperi o pereche de pantofi la modă
14. Deoarece părinţii îţi cer să munceşti mai mult
15. Când părinţii iau decizii care te privesc, fără sa te consulte

120
VII. Educaţia pentru valori

Obiective de referinţă

 Identificarea formelor de manifestare a catastrofelor naturale şi provocate şi consecinte ale


acestora
 Înţelegerea influenţei şi a rolului publicităţii asupra deciziilor cumpărătorului
 Cunoaştere în scopul beneficierii de drepturile prevăzute de legislaţia privind protecţia
consumatorului, de oficiul pentru protecţia consumatorului
 Aplicarea criteriilor, metodelor şi tehnicilor de planificarea a bugetului
 Întelegerea relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre calitatea mediului şi calitatea
vieţii
 Aplicarea principiilor drepturilor omului în acţiunile de protecţie a mediului
 Respectarea regulilor de circulaţie
 Formarea deprinderilor de a manifesta responsabilitate în problemele legate de viata sexuală
 Evaluarea critică a efectelor consumului de droguri (alcool, tutun, stupefiante, medicamente)
 Acţionarea în sensul prevenirii dependenţei de droguri (alcool, tutun, stupefiante)
 Dovedirea prin comportament că apreciază sănătatea personală şi a celorlalţi ca pe o valoare
esenţială
 Acceptarea necesităţii de planificare familială
 Apelarea la sprijinul instituţiilor şi misiunilor umanitare de protecţie civilă în caz de nevoie
 Evaluarea obiectivă a situaţiilor de încălcare a drepturilor omului sau copilului

121
1. Forţa omului, forţa naturii

Obiectivul activităţii: Identificarea formelor de manifestare a catastrofelor naturale şi provocate şi


consecinţe ale acestora, prin:
 identificarea formelor de manifestare a cutremurelor, inundaţiilor, exploziilor atomice,
avalanşelor şi a altor cataclisme
 analiza dezastrelor pe care acestea le produc asupra vieţii omului şi asupra mediului
 recunoaşterea limitelor de intervenţie a omului

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
studiul de caz, descoperirea dirijată, turul galeriei

Pregătirea activităţii:
Cu 2 săptămâni înainte de desfăşurarea activităţii, profesorul împarte clasa în 4-5 grupe de elevi.
Fiecare grupa va cauta fotografii/texte care puna în evidenţă dezastre produse de catastrofe naturale
şi/sau provocate de om: cutremurul din 04.03.1977, inundaţia din iunie 1974, epidemii de gripă, holeră
sau ciumă, bomba atomică de la Hiroşima şi altele.

Desfăşurarea activităţii :
I. Fiecare grupă este invitată să-şi prezinte materialul pregătit; timp de prezentare 5-6 minute.
Prezentările sunt finalizate cu formularea unei fraze, ca un motto sau un slogan, care să descrie cel mai
bine mesajul transmis de materialul prezentat. Acestea sunt notate pe tablă de către profesor.
II. În partea a doua a activităţii profesorul valorifică propoziţiile selectate, identificând pentru
fiecare cauze, consecinţe şi posibilităţi de evitare.
III. Prin descoperire dirijată, se deduc următoarele concluzii. Forţa omului consta în:
 capacitatea de a împiedica/elimina/controla o parte dintre catastrofele naturale
 capacitatea de a anticipa rezultate ale acţiunilor umane, evitând crearea condiţiilor pentru
producerea sau repetarea unor catastrofe
 capacitatea de a interveni, reducând efectele catastrofelor naturale şi a celor determinate de
acţiuni ale speciei umane.

Evaluarea activităţii se face prin:


 diversitatea surselor de documentare folosite de elevi pentru realizarea expoziţiei
 "puterea" propoziţiei-cheie utilizate pentru descrierea consecinţelor
 identificarea formelor de protecţie a mediului

122
2. Ce ştiţi despre ...?

Obiectivul activităţii: Înţelegerea influenţei şi a rolului publicităţii asupra deciziilor cumpărătorului,


prin:
 utilizarea unui chestionar de sondaj de opinie
 conştientizarea puterii de manipulare a unei reclame
 adoptarea unei atitudini prudente faţă de o reclamă

Timp de lucru: 30+50+30 minute

Metode:
sondajul de opinie, munca pe grupe, descoperirea dirijată

Desfăşurarea activităţii :
Anterior desfăşurării activităţii propriu-zise, profesorul lansează elevilor 2 situatii-problemă:
 Un cumpărător poate fi manipulat prin publicitate?
 Cumpăr un produs careia i se face o reclama agresivă?
I. Se formează echipe de 2-3 elevi, care se vor deplasa în faţa magazinelor alimentare şi
nealimentare, parcuri, pieţe etc., în scopul realizării sondajului de opinie.
Regula impusă fiecărei grupe:
 Nu se face publicitate negativă sau pozitivă nici unui produs sau serviciu existent pe piaţă.
Sunt elaborate două chestionare:
1. ,,O firmă străină intenţionează să afle părerea dumneavoastră despre un produs pe ţare
intentionează sa-l lanseze în oraşul nostru. În acest scop, vă rugăm să alegeţi unul dintre răspunsurile
de mai jos, pentru următoarele întrebari:
În ce măsură vă interesează să achiziţionaţi un recipient, relativ scump, care poate schimbă
compoziţia apei, prin îmbogăţirea conţinutului în oxigen, element care întârzie fenomenul de
îmbătrânire? Vă asigurăm că utilizarea acestui recipient, în alte ţări, de cel puţin 20 ani, a determinat
creşterea speranţei de viaţă cu până la 10 ani. "
Depinde de
Doresc Sunt foarte
Nu sunt preţul şi Argumentaţi,
mai mult interesat/intreresată Nu ştiu
interesat/interesată condiţiile de vă rugăm!
informaţii de chiziţie
vânzare

2. "Cercetătorii au descoperit, după numeroşi ani de studii, că proteinele din albuşul de ou, prin fierbere sau prăjire, îşi
schimbă structura, devenind toxice pentru organism, devenind posibile cauze ale îmbolnăvirii de cancer. Pentru a elimina
acest pericol, s-a perfectat o metodă de laborator care permite extragerea albuşului din oul nefiert şi creşterea conţinutului
în calciu. Ouăte astfel obţinute, denumite ouă alternative, sunt vândute la preţul de 5 ori mai mare decât al celor clasice.
Care dintre afirmaţiile de mai jos coincide cu viitoarea dumneavoastră decizie?"
Voi
Voi renunţa să
Nu cred în Voi consuma acelaşi consuma
Trebuie să mă mai cumpăr Argumentaţi,
afirmaţiile număr de ouă, dar cele mai
mai gândesc ouă de orice vă rugăm!
sondajului numai alternative ieftine
fel
ouă

Se stabilesc grupurile ţintă: vârsta, sex, aspect exterior etc.


Elevii înregistrează răspunsurile şi mulţumesc pentru participare.
Opţional, se pot cere informaţii referitoare la vârsta şi ultima şcoală absolvită; sunt interzise
informaţiile referitoare la nume şi adresă.
123
III. Activitatea se finalizează prin analiza modului în care persoanele solicitate să răspundă au fost
impresionate de:
 prezentarea ofertei: abordarea, stilul de comunicare, oferirea de informaţi; suplimentare
 conţinutul reclamei
 argumentele aduse în favoarea acceptării sau respingerii ofertei
Frontal, se elaborează un tabel cu factori care au determinat acceptarea şi factori care au determinat
respingerea.

Concluzie necesară: Pentru a evita manipularea în alegerea unui produs, se impune analiza
conţinutului unei reclame, nu forma de prezentare a acesteia.

Evaluarea activităţii vizează:


 modul de abordare şi chestionare a persoanelor selectate
 modul de analiză a răspunsurilor primite
 calitatea concluziilor desprinse

124
3. Drepturile consumatorului

Obiectivul activităţii: Cunoaştere în scopul beneficierii de drepturile prevăzute de legislaţia privind


protecţia consumatorului, de oficiul pentru protecţia consumatorului, prin:
 informarea asupra drepturilor specifice situaţiei de consumator
 informarea asupra organelor locale şi judeţene abilitate să sancţioneze cazurile de nerespectare a
acestora
 informarea asupra formelor şi posibilităţilor de reclamare: telefon, scrisoare contactare directa şi
alte mijloace

Timp de lucru: 50+50 minute

Metode:
munca în diadă, conversaţia, expunerea, studiul de caz

Desfăşurarea activităţii
Activitatea se desfăşoară pe parcursul a două ore.
În prima oră elevii sunt solicitaţi să identifice, în grupe de câte doi, comportamente pentru situaţiile
cuprinse în fişa elevului, cu acelaşi nume.
Se înregistrează toate răspunsurile elevilor pe o foaie de flipchart, care se păstrează pentru ora
următoare.
În ora următoare, specialistul invitat, în persoana unui inspector de la Oficiul pentru Protecţia
Consumatorului (OPC), va analiza şi interpreta comportamentele indicate de elevi prin: corectare,
adăugare sau acceptare.
După terminarea analizei, el va răspunde la întrebările elevilor şi dirigintelui şi va enumera alte
comportamente sancţionabile, modul de identificare a acestora.
În final, el va informa elevii asupra metodelor de reclamare a nerespectării drepturilor consumatorului.

Evaluarea activităţilor va viza:


 natura răspunsurilor elevilor: predominant de acceptare sau dorinţa de a acţiona
 pertinenţa întrebărilor adresate invitatului orei
 manifestarea/nemanifestarea interesului pentru implicarea în activităţi de sesizare a încălcării
drepturilor consumatorului

125
Drepturile consumatorului - fişa elevului -

Ce faci dacă ... ? Răspuns asertiv Răspuns agresiv


Nu primeşti toată suma cuvenită ca rest ?
Taximetristul îţi cere să plateşti cursa fără să-ţi permită
să vezi aparatul de contorizare ?
Funcţionara de la RomXXX îţi răspunde nepoliticos?
Eşti servit cu un pachet de biscuiţi cu termenul de
valabilitate gratuit?
Vânzătoarea te obligă să cumperi o bucata de salam,
cântarită pentru tine, chiar dacă nu îţi place
mirosul/culoarea?
La farmacie, primeşti în loc de rest o tabletă de
paracetamol?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o conservă de peşte,
care nu are etichetă?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o pungă de ceai, care
nu este sigilată?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o pungă de faină, în
care ai gasit un fir de păr lung şi blond?
Vânzatoarea insistă să cumperi pâinea pe care ţi-o
oferă, deşi tu refuzi, motivând că înaintea ta cel puţin
trei persoane au atins-o?
Vânzatoarea refuză sa-ţi schimbe tricoul pe care l-ai ai
probat înainte de achitare, deşi îi arăţi că are un defect?
Ti se impune să plăteşti o pereche de blugi pe care i-ai
probat, pe motiv ca tu ai stricat fermoarul?
Vânzatoarea refuză sa-ţi dea, pentru probă, o pereche
de pantofi, pe motiv că nu eşti suficient de curat?
Funcţionara de la Agenţia de voiaj te jigneşte, când
insişti să te ajute să gaseşti alte posibilităţi de a ajunge
într-o localitate dată?
Şoferul autobuzului refuză să-ţi elibereze biletul, deşi
tu ai plătit suma cuvenită şi insişti să primeşti acest
bilet?

126
4. Bugetul familiei

Obiectivul activităţii: Aplicarea criteriilor, metodelor şi tehnicilor de planificarea a bugetului, prin:


 întocmirea unei liste de cheltuieli lunare
 compararea necesarului financiar cu venitul net
 stabilirea de priorităţi şi acceptarea renunţărilor

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
descoperirea dirijată, metoda proiectului, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea începe prin completarea acasă, împreună cu unul dintre părinţi, a unei liste de cheltuieli,
repartizate pe articole.
Cheltuieli medii efectuate de o familie cu trei sau patru membri (parinţi şi unul/doi copii) în luna care a
trecut, după cum urmează:
Nr.crt. Capitolul Suma necesară
1. Cheltuieli de întreţinere: gaz, lumină, canal, apa, telefoane, abonament TV
etc.
2. Cheltuieli alocate alimentaţiei ("coşului zilnic").
3. Cheltuieli profesionale (exercitarea profesiei şi dezvoltare profesională):
carţi de specialitate, rechizite pentru copii şi părinţi, meditaţiile, hârtie de
scris, consumabile pentru calculator etc.
4. Cheltuieli necesare pentru curăţenia casei şi igiena personală: săpun, pasta
de dinţi, detergent pentru haine şi vase etc.
5. Cheltuieli alocate bunăstarii spirituale: ziare, reviste, cărţi, flori, vizite la
muzee, prieteni.
6. Cheltuieli neprevăzute: zile de naştere ale membrilor familiei, prietenilor,
alte ocazii festive etc.
7. Cheltuieli alocate micilor deplasări în week-end, suma alocată petrecerii
concediului etc.
8. Total

În timpul orei, se compară sumele alocate fiecărui capital, notându-se pe tablă cele mai mari şi cele
mici sume, pentru fiecare capital.
Analiza va conduce la următoarele concluzii:
 necesarul de cheltuieli este condiţionat de anotimp: cheltuielile de întreţinere, preţul fructelor şi
legumelor sunt maxime în perioada de iarnă, majoritatea vacanţelor sunt vara etc.
 necesităţile unei familii, cu acelaşi numar de membri, sunt diferite: cheltuielile diferă pe
capitole, în funcţie de profesie, standarde de viaţă şi de priorităţi
 nu întotdeauna venitul net al unei familii poate satisface toate necesităţle/aşteptările membrilor,
de aceea trebuie acceptată ideea de renunţare
 renunţările temporare pot fi acceptate prin motivare, fără pierderea speranţei satisfacerii
ulterioare a acestora
 echilibrul şi cumpătarea, reducerea risipei pot fi soluţii pentru satisfacerea unor necesităţi
Analiza se termină printr-o întrebare de genul: "Învăţăm să renunţăm pentru toata viaţa, ne adaptam
cheltuielile la veniturile existente sau căutam surse suplimentare de venit?"

Evaluarea activităţii se va realiza în funcţie de:


 veridicitatea raportului de cheltuieli: completarea corectă, ţinând cont de toate cheltuielile
implicate

127
 identificarea de soluţii pentru reducerea cheltuielilor

5. SOS - natura !

Obiectivul activităţii: Înţelegerea relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre calitatea


mediului şi calitatea vieţii, prin:
 identificarea consecinţelor, uneori dezastruoase, ale intervenţiei omului asupra naturii
 stabilirea de relaţii între calitatea mediului şi calitatea vieţii
 acceptarea unei atitudini responsabile faţă de protejarea mediului

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
problematizarea, exerciţiul, munca pe grupe, brainstorming-ul

Desfăşurarea activităţii:
Tema proiectului este anunţată cu cel puţin o săptămâna înainte. Pentru rezolvarea sarcinii se formează
echipe de elevi, asigurând astfel cât mai multe soluţii.
"Suntem în secolul XXII. Ca urmare a unei politici de industrializare excesivă, s-au produs la nivelul
mediului, comparativ cu anul 2000 următoarele modificări:
 nivelul mărilor şi oceanelor a scăzut la jumatate
 suprafaţa acoperită de pădure s-a redus cu 1/3
 temperatura maximă a crescut cu 15°C şi cea minimă a scăzut cu 10°C, comparativ cu cel
înregistrate la nivelul anilor 2000
 ploile sunt tot mai rare, de obicei în lunile aprilie-iunie
Cercetătorii susţin că lipsa unor măsuri ferme, periclitează viaţa prin apariţia unor viruşi sau microbi
cu tulpină modificată, prin creşterea numărului de persoane afectate de boli vasculare şi respiratorii.
Savanţii lumii s-au adunat pentru a identifica căile de salvare a planetei, la acest congres participi şi
tu, trebuind să răspunzi la întrebarile:
- Cum propui analizarea situaţiei existente?
- Ce măsuri de intervenţie vei propune ?"
Participanţii la congres, elevii clasei, vor porni de la cauzele determinante (exprimate în termeni de
consum exagerat de freon, poluarea cu dioxid de carbon, utilizarea centralelor nucleare), vor identifica
soluţii de remediere (utilizarea hidrogenului drept combustibil, provocarea de ploi artificiale,
împăduriri masive etc.), aşteptări la soluţiile propuse şi termene estimate pentru ameliorarea situaţiei
existente.
Fiecare echipă îşi afişează produsul; elevii din celelalte echipe vor citi materialul expus şi vor cere
explicaţii de la autori. La sfârşitul orei, planşele vor fi plasate, pentru 0 săptămâna, la avizierul şcolii,
pentru a fi accesibile tuturor elevilor şcolii.

Evaluarea activităţii va lua în considerare:


 interesul elevilor pentru identificarea cauzelor şi soluţiilor
 complexitatea şi originalitatea materialului produs
 interesul pentru creaţiile colegilor

128
6. Combaterea poluării mediului ambiant

Obiectivul activităţii: Aplicarea principiilor drepturilor omului în acţiunile de protecţie a mediului,


prin:
 identificarea formelor de poluare
 identificarea consecinţelor poluării mediului asupra calitaţii vieţii
 stabilirea strategiilor de acţiune împotriva poluării

Timp de lucru: 50 minute

Metode :
studiul de caz, descoperirea dirijată, expoziţia

Desfăşurarea activităţii:
Tema proiectului este anunţatq cu cel puţin o săptămâna înainte; se formeaza echipe de 3-4 elevi,
pentru a se asigura cât mai multe intervenţii.
Sarcinile fiecărei echipe sunt:
 identificarea de forme de poluare locală
 identificarea drepturilor/prevederilor legale încălcate datorită poluării mediului
 identificarea de forme de intervenţie a cetăţeanului pentru stoparea poluării locale
Fiecare echipă va realiza o planşă care va contine: un desen/o fotografie care să demonstreze poluarea
mediului, va prezenta în două-trei propoziţii consecinţele pe termen scurt/lung şi dreptul
cetăţenesc/reglementarea legală care a fost încalcat(ă).
Fecare planşă este analizată în clasă după criterii de relevanţă a fenomenului analizat şi corectitudine a
asocierii; sunt permise, de asemenea, sugestii de natură grafica.
După intervenţia asupra planşelor, acestea sunt predate unei asociaţii, organizaţii sau instituţii care au
ca domeniu de activitate protecţia mediului, pentru a fi expuse sau vor constitui subiectul unei
dezbateri organizate cu ocazia zilei mediului.
Acolo unde există disponibilitate, se poate utiliza computerul pentru redactarea produselor.
Multiplicarea acestora permite distribuirea către principalii agenţi poluanţi locali, însoţite de mesaje de
atenţionare asupra consecinţelor asupra mediului, dar şi de informarea reprezentanţilor abilitaţi să ia
măsuri.

Evaluarea activităţii se va realiza după urmqtoarele criterii:


 identificarea de surse reale de poluare locală
 calitatea produsului: modul de redactare/prezentare, structurare
 receptivitatea şi implicarea în procesul de mediatizare

129
7. Se respectă regulile de circulaţie?

Obiectivul activităţii: Respectarea regulilor de circulaţie, prin:


 cunoaşterea acestora
 conştientizarea consecinţelor nerespectării lor

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
observaţia, studiul de caz, munca în echipă

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea se desfăşoară în două etape:
I. Prima etapă, cea de observare, se realizează în stradă: elevii, împărţiţi în echipe de 3-4, se
plasează la trecerile de pietoni cele mai aglomerate, la orele considerate de vârf (ieşirea elevilor de la
şcoală, a angajaţilor de la societăţile comerciale). Ei vor nota sau vor fotografia situaţiile de
nerespectare a regulilor de circulaţie de către pietoni, biciclişti, conducători auto. Timp de observare:
15-20 minute.
Fotografiile obţinute se developează şi/sau însemnările se selectează. Fiecare grupă va prezenta o
singură situaţie, alta decât a celorlalte grupe. Situaţia selectată se prelucrează prin precizarea locului,
datei şi orei şi descrierea situaţiei de nerespectare, notându-se cine este autorul, ce regulă a fost
încalcată.

Observaţie: În situaţia în care două sau mai multe grupe identifică incidente identice, se va prezenta
un singur material, rezultat prin prelucrare comună.
II. Cea de-a doua etapă presupune ca fiecare grupă să afişeze materialul rezultat. Procedând astfel,
se creează posibilitatea ca fiecare elev să parcurgă toate situaţiile expuse, să mediteze asupra lor şi să
se evalueze opiniile colegilor din celelalte grupe. Ultima etapă este dedicată dezbaterilor pe marginea
situaţiilor prezentate de fiecare grupă: analiza situaţiilor prezentate, acord/dezacord asupra încălcării
regulilor de circulaţie, încadrarea atribuită de grupă (vinovat/nevinovat) etc. Fiecare grupă îşi prezintă
produsul în 4-5 minute; fiecare prezentare este urmată de intervenţia colegilor.

Evaluarea activităţii se realizeaza prin:


 calitatea materialului afişat şi cea a prezentării
 pertinenţa intervenţiilor

130
8. Cunoşti legislaţia rutieră ?

Obiectivele activităţii: Respectarea regulilor de circulaţie, prin:


 cunoaşterea acestora
 conştientizarea consecinţelor nerespectării lor

Timp de lucru: 50 minute

Metode: chestionarul, observaţia, munca în echipă

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea este structurată pe două etape.
I. Prima etapă, presupune împărţirea sarcinilor şi munca individuală:
 se aleg, prin tragere la sorţi sau voluntariat, o echipa de patru elevi care urmează să pregătească
întrebările concursului. Acestea vor viza reguli de circulaţie în calitate de pietoni, biciclişti şi
conducători auto (la clasele mari de liceu) şi vor fi prezentate sub formă de întrebări scrise de
completare de spaţii goale, evaluare prin adevarat sau fals, modificare de test cu referire la legislaţia
rutieră sau de recunoaştere a semnificaţiei diferitelor semne de circulaţie, prezentate pe planşe,
retroproiector etc.
 restul elevilor, împărţiţi în grupe de 5-6 se vor pregăti, prin studierea legislaţiei, să participare la
concurs
Timp pentru pregătirea activităţii: 4 saptamâni.
A doua etapă constă în desfăşurarea concursului:
 colegii care au pregătit concursul vor constitui juriul de examinare şi validare a rezultatelor
obţinute
 restul colegilor formează grupele stabilite anterior, pentru a răspunde la întrebări; fiecare grupă
răspunde la toate întrebările, fără drept de revenire, pe două foi de concurs. La sfârşitul concursului,
după elaborarea răspunsurilor, nu mai mult de 20, o foaie este predată juriului şi cealaltă se păstrează
de către fiecare grupă.
Este important ca elevii să nu primească dreptul de a interveni asupra răspunsurilor date. Argumentarea
acestei decizii: greşelile săvârşite în stradă nu pot fi reprarate, având uneori consecinţe catastrofale.
a) Preşedintele juriului citeşte răspunsurile corecte. Membrii juriului confruntă răspunsurile unei grupe
cu cel corect; aceeaşi activitate se desfăşoară la nivelul fiecarei grupe.
b) La terminarea confruntării, pot aparea contestaţii referitoare la evaluarea unui răspuns; acestea se
rezolvă imediat.
c) Se anunţă câştigqtorii concursului. Premiul se acordă în prima după-amiază de vineri; cei 5-6 elevi
care au făcut parte din echipa câştigătoare vor primi din partea clasei şi a dirigintelui, câte o pizza.

Evaluarea activităţii vizează:


 numărul de răspunsuri corecte înregistrate în timpul concursului
 domeniu unde s-au înregistrat cele mai multe greşeli

131
9. SOS: bolile cu transmitere sexuală

Obiectivul activităţii: Formarea deprinderilor de a manifesta responsabilitate în problemele legate de


viaţa sexuală, prin:
 cunoaşterea principalelor forme de îmbolnăvire pe cale sexuală
 identificarea formelor de prevenţie
 conştientizarea necesităţii protejarii în timpul practicii sexuale

Timp de lucru: 50+50 minute

Metode:
chestionarul, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii :,
Activitatea se desfăşoară în doua etape:
I. În prima etapă:
 elevii sunt rugaţi să enumere boli care se transmit pe cale sexuală şi forme de manifestare
cunoscute
 dirigintele notează răspunsurile pe care le consideră corecte şi relevante
 se ajunge la următoarea concluzie: ca cea mai nefastă boală transmisă pe cale sexuală este SIDA
 elevii evaluează, cu adevarat sau fals, afirmaţiile, cu privire la SIDA, cuprinse în fişa de mai jos
II. Partea a doua se desfăşoară in prezenţa unui medic care a primit anterior răspunsurile elevilor.
El va începe prin a enumera răspunsurile false şi a explica motivele pentru care acestea sunt false, apoi
va răspunde la întrebările elevilor, legate de forme de îmbolnăviri prin transmitere sexuală, insistând
asupra necesităţii de a începe tratamentul la primele semne de manifestare a bolii.

Evaluarea activităţii va fi făcută tinându-se cont de:


 interesul pentru temă, manifestat prin numărul de răspunsuri corecte, dar şi de întrebări legate de
cauze ale iÎmbolnăvirii şi forme de manifestare
 preocuparea, la sfârşitul activităţii, pentru propria sănătate, evidentiată prin informarea asupra
posibilităţilor/şanselor de prevenţie şi vindecare

132
sos: bolile cu transmitere sexuală - fişa elevului -

1. Este periculos să îmbrăţişezi o persoană care are SIDA.


2. SIDA se transmite prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.
3. Virusul HIV se poate lua de la toaletă.
4. Eşti în siguranţă când stai într-o cameră cu o persoană infectată cu virusul HIV.
5. Numai homosexualii şi prostituatele trebuie să se protejeze de virusul HIV.
6. Poţi contacta virusul H IV după un singur contact sexual cu persoana infectată.
7. SIDA este provocată de un virus.
8. Un rezultat HIV pozitiv înseamnă că persoana are SIDA.
9. SIDA atacq celulele roşii.
10. Utilizarea prezervativului este una dintre cele mai eficiente metode de protecţie faţă de infestarea
cu virusul HIV.
11. SIDA se transmite de la mamă la făt.
12. Persoanele dependente de droguri care folosesc seringi nesterile pentru a-şi injecta drogul au un
risc crescut de infectare cu virusul HIV.

133
10. Droguri - NU !

Obiectivul activităţii: Evaluarea critică a efectelor consumului de droguri (alcool, tutun, stupefiante,
medicamente), prin:
 enumerarea de consecinţe ale acestora asupra organismului uman
 definirea noţiunilor de drog şi dependenţă
 acceptarea ideii de respingere a consumului acestora

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
studiul de caz, exerciţiul, conversaţia

Identificarea situaţiei-problemă
Profesorul începe activitatea prin prezentarea dovezilor de deces a cel putin două persoane tinere sau
de vârsta medie: cancer pulmonar, boli vasculare, coma alcoolică.
Se evaluează vârsta persoanelor decedate, pentru a se ajunge la concluzia ca au existat factori care au
grăbit decesul.
Introducerea noţiunii de "factori de risc" şi enumerarea acestora: alcool, droguri, nicotină, unele
medicamente (tranchilizante, somnifere etc.).

Identificarea soluţei Se alcătuiesc 4 grupe de elevi care primesc sarcini de lucru diferite; fiecare grupă
redactează materialul rezultat pe foi de flipchart, pe care urmează să le prezinte în faţa colegilor.
Prima grupă are sarcina de elaborare a unei liste cu efecte ale consumului de factori de risc; ei vor
enumera ca efecte cresterea pulsului şi a tensiunii arteriale, infarct miocardic, cancer (al plămânilor,
buzelor, pancreasului etc.), boli pulmonare, probleme în timpul sarcinii, malformaţii ale noilor născuţi.
Elaborarea unei liste de comportamente induse de consumul de alcool şi de droguri, este sarcina grupei
a doua; aceasta va conţine: accidente de maşini, violenţă şi delicvenţă, comportamente sexuale de risc,
suicidul, costuri emoţionale (probleme cu profesorii şi părinţii, prietenii, scăderea încrederii în propria
persoană şi altele).
Grupa a treia are misiunea să alcătuiască o listă de "motive/argumente" pentru consumul de alcool,
droguri, medicamente şi pentru fumat; se aşteaptă ca răspunsuri posibile: semne de maturitate/curaj,
surplus de curaj, voioşie, disperarea, nevoia de a uita problemele personale, dorinţa de a pedepsi
familia, dependenţă de aceste substanţe.
Ultima grupă va elabora o listă de "contraargumente" ale factorilor de risc: miros urât, respingere din
partea colegilor, îmbolnăviri mai mult sau mai puţin grave, scăderea performanţelor şcolare etc.
Fiecare grupă va prezenta şi argumenta produsul activităţii; explicaţiile, completările şi
contraargumentele sunt permise la sfârşitul fiecărei prezentări.
Materialul este sintetizat şi prelucrat într-un articol pentru revista şcolii/presa localq; foile de flipchart
sunt afişate la avizierul şcolii.
Concluzie dezirabilă: Necesitatea eliminării factorilor de risc din viaţa noastră.

Evaluarea activităţii se face prin:


 complexitatea/calitatea listelor produse de fiecare grupă
 calitatea argumentelor aduse pe parcursul întregii activităţi
 reacţiile emoţionale faţă de factorii de risc

134
11. Dependenţa de droguri

Obiectivul activităţii: Acţionarea în sensul prevenirii dependenţei de droguri (alcool, tutun, şi


stupefiante, medicamente), prin :
 enumerarea consecinţelor acestora asupra organismului uman
 iniţierea unei campanii de propagandă antidrog

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
brainstorming-ul, munca pe grupe, conversaţia

Desfăşurarea activităţii
Activitatea se desfăşoară în două etape: În prima etapă se identifică cât mai multe consecinţe ale
factorilor de risc; a doua etapă are ca obiectiv sensibilizarea colegilor mai mici asupra celor
identificate anterior.

Identificarea consecinţelor:
 Fiecare elev are sarcina de a identifica trei argumente împotriva consumului de alcool, tutun,
droguri, exprimate în termeni de consecinţe.
 Se formează echipe de 5-6 elevi, având în componenţă: elevi care au identificat consecinte ale
fumatului, elevi care au identificat consecinţe ale consumului de droguri şi dintre cei care vor pleda
împotriva consumului de alcool.
 Fiecare echipă îşi structurează concluziile, pe un factor de risc: tutun, alcool, droguri.
 Lista finală rezultă prin însumarea tuturor consecinţelor identificate la nivelul grupelor.

Prevenirea/stoparea consecintelor:
 Foaia de flipchart va fi afişată în clasă
 Transcrisă în format A4 şi însoţită de o grafică adecvatq ea va fi distribuită elevilor de clasa a
VIII- a, dintr-o şcoală generală din oraş sau zonă
 Prezentarea în şcoli se va face fie sub forma unei prelegeri scurte urmată de exemplificări, fie va
constitui preludiul unui concurs de desene pe aceasta temă
 Premiul, oferit de colegii mai mari, va consta în mingi de fotbal şi baschet, ca îndemn la o viaţă
activă.

Evaluarea activităţii va lua în considerare:


 complexitatea şi corectitudinea listelor produse de fiecare grupă
 forma de organizare a actului de prezentare a produselor în faţa colegilor mai mici
 maniera de transmitere a mesajului, în timpul campaniei antidrog

135
12. Stresul şi sănătatea

Obiectivul activităţii: Dovedirea prin comportament că apreciază sănătatea personală şi a celorlalţi ca


pe o valoare esenţială, prin:
 identificarea de cauze ale stresului
 identificarea de forme de prevenire şi combatere a stresului
 conştientizarea necesităţii, pentru ei, colegi, prieteni şi familie, evitării factorilor de stres

Timp de lucru: 50 minute ,

Metode:
brainstorming-ul, analiza de produs, conversaţia

Desfăşurarea activităţii:
Se pregatesc 3 coli de flipchart pe care se scrie: "Ce îmi provoacă stresul ?" (I), "Cum mă manifest în
condiţii de stres ?" (II), Ce măsuri iau pentru a depaşi situaţia?" (III). Fiecare elev notează cel puţin o
idee pe fiecare coală. Se grupează:
 sursele de stres, după domeniile: şcoală familie, prietenii, situaţia financiară precară, boală,
propria persoană etc.
 reacţiile la stres, în: fiziologice, cognitive, emoţionale şi comportamentale
 măsurile de combatere (managementul stresului), pe următoarele componente: dezvoltarea unui
stil de viaţă sănătos, dezvoltarea stimei de sine, stabilirea şi menţinerea unui suport social adecvat
Activitatea se finalizează cu analiza listelor rezultate prin grupare care au menirea sa atenţioneze
asupra:
 diversităţii factorilor de stres
 multitudinii consecinţelor privite la nivel personal dar şi asupra colectivului de apartenenţă
 necesităţii unei atitudini pozitive: Starea de stres poate fi prevenită, controlată şi depaşită.

Evaluarea activităţii va urmari:


 importanţa factorilor, formelor de manifestare şi combatere a stresului identificate de elevi
 corectitudinea grupării şi argumentării componentelor analizate
 participarea activă prin emiterea de idei şi generarea de concluzii

136
13. Noţiuni de planificare familiară

Obiectivul activităţii: Acceptarea necesităţii de planificare familiară, prin:


- cunoaşterea consecinţelor lipsei acesteia
- sensibilizarea respectului faţă de drepturile fiecărui membru al familiei
- enumerarea de avantaje aduse de planificarea familiară raţională şi conştientă

Timpde lucru: 50 minute

Metode:
chestionarul, exerciţiul moral, dezbaterea frontalq

Desfăşurarea activităţii:
Elevii sunt invitaţi să selecteze individual, din fişa de mai jos, câte un răspuns pentru fiecare afirmaţie.
După terminarea activităţii, vor alcătui scurte eseuri cu răspunsurile selectate.
(Subiectul unui posibil eseu: Intenţionez să mă căsătoresc cu o fată specială, să am doi copii, după ce
voi cumpăra o casă şi o maşină; pentru a evita să am mai mulţi copii o voi obliga să facă câte
avorturi este necesar.)
Fiecare elev îşi analizează eseul rezultat pentru a identifica:
- concordanţa conţinutului cu convingerile sale
- implicaţiile deciziilor sale asupra sa şi a celorlalţi membri ai propriei familii: risc de pierdere
a sănătăţi, abandon, lipsă de afecţiune
Se scriu pe tablă cuvintele-cheie: abandon, centru de plasament, incapacitate de iubire, avort, mijloace
anticoncepţionaie şi în final, cu caractere diferite, "DREPTURILE COPILULUI?"
Concluzia evidentă: planificarea famifială este o necesitate.

Evaluarea activităţii se va face în funcţie de:


- atitudinea faţă de eseul rezultat: pertinent critică sau acceptare necondiţionată
- argumentele aduse în favoarea planificării familiare

137
Noţiuni de planificare familială - fişa cadrului didactic –

Intenţionez să Voi întânli o Voi avea o situaţie Voi întânli o/un


Voi avea un statut
mâ câsătoresc fată/băiat materială fată/băiat care mă
social acceptabil
când: special(ă) acceptabilă poate întreţine
Îmi doresc să: Nu am copii Am un copil Am doi copii Am mulţi copii
Voi fi sigur de După ce voi
O să am suficienţi
Îmi doresc copii: trăinicia familiei cumpăra o casă şi Oricând
bani pentru ei
mele o maşină
Dacă un copil se Voi opta pentru
Voi accepta Îl voi da spre Nu cred că-l voi
anunţă pe întreruperea
situaţia adopţie iubi vreodată
nepregătite: sarcinii
Nu mă căsătoresc Voi folosi Voiface/impune
Pentru a evita Voi refuza să fac
până la momentul mijloace căte avorturi este
această situaţie: esx cu partenerul
cănd vreau copii anticoncepţionale necesar

138
14. Cum procedam în cazul unui eveniment devastator/catastrofal?

Obiectivul activităţii: Apelarea la sprijinul instituţiilor şi misiunilor umanitare de protecţie civilă în


caz de nevoie, prin:
 cunoaşterea celor mai apropiate instituţii/misiunilor abilitate pentru intervenţii
 cunoaşterea modalităţilor de contactare, în caz necesitate
 identificarea limitelor de intervenţie ale persoanelor/grupurilor neautorizate

Timp de lucru: 50 minute

Metode:
studiul de caz, dezbaterea frontală

Desfăşurarea activităţii:
Elevii pregătesc un set de întrebări pe care le formulează după cum urmează:
 care sunt elementele/fenomenele care necesită intervenţia civilă?
 care sunt primele semne ale declanşării unui eveniment devastator/catastrofă?
 care sunt intervenţiile permise unei persoane neautorizate sau unui grup de cetăţeni?
Răspunsurile specialistului sunt însoţite de exemplificări din experienţa proprie sau din cazurile
rezolvate de instituţia pe care o reprezintă, analizate după criteriile: cauze declanşatoare, consecinţe,
formele de intervenţie aplicate şi sprijinul obţinut din partea cetăţenilor.
Specialistul este invitat să prezinte elevilor materialul suport: secvenţe de film, casete video sau altele,
pentru a fi dezbatute în clasă.

Evluarea activităţii va viza:


 atitudinea elevilor în faţa situaţiilor prezentate de specialist
 pertinenţa intrebărilor adresate de elevi
 pertinenţa concluziilor şi a generalizarilor

139
15. Lege şi fărădelege
Obiectivul activităţii: Evaluarea obiectivă a situaţiilor de încălcare a drepturilor omului sau copilului,
prin:
 analizarea unui comportament prin prisma respectării drepturilor omului/copilului
 conştientizarea consecinţelor legale ale unui comportament care atinge drepturile unei persoane
(adult, copil)
 recunoaşterea necesităţii de a apela la organe abilitate pentru obţinere de reparaţii morale sau
materiale

Timp de lucru: 15+50 minute

Metode:
studiul de caz, metoda dilemei, jocul de rol, simularea, dezbaterea

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea se desfăşoară în două etape: în prima etapă se stabileşte tematica procesului şi se distribuie
rolurile; cea de-a doua etapă este dedicată proceselor şi analizei.

Definirea tematicii:
"Un grup de trei tineri au pătruns, prin efracţie în apartamentul cetateanului X, de unde au furat
bijuterii în valoare de 10 milioane lei şi suma de 5 milioane lei. Când au vrut să părăsească
apartamentul, au fast surprinşi de proprietar. Acesta a prins unul dintre hoţi; acum acesta este
internat la spitalul municipal, la secţia de terapie intensivă, datorită loviturilor primite."

Derularea proceselor:
Colectivul clasei a decis alcătuirea unui complet de judecată care sa analizeze: comportamentul
părţilor, gravitatea faptelor şi măsurile care se impun. Se decide introducerea pe rol a două procese:
1. procesul celor trei tineri care au furat din apartament,
2. procesul păgubitului, referitor la comportamentul său faţă de tânar.
Ambele procese vor beneficia de acelaşi juriu, deoarece între ele este o legătura cauzală.
Completul de judecat este alcătuit din:
 un juriu de 5 membri (dintre care un preşedinte), propuşi de elevi
 2 avocaţi ai apărarii, pentru fiecare cauză
 2 avocaţi ai acuzării, pentru fiecare cauză
 restul de elevi având rol de juraţi
Rolurile se obţin prin tragere la sorţi.
Procesul este deschis de preşedintele completului care anunţă motivele pentru care s-a constituit acesta
şi scopul întrunirii: judecarea comportamentelor celor trei tineri şi a proprietarului apartamentului.
Se începe cu judecarea comportamentului de pătrundere prin efracţie şi furt din apartament, deoarece
acesta a fost cauza celui de-al doilea comportament aflat pe rol.
Fiecare tânar va pleda timp de 1-2 minute ca vinovat sau nevinovat, argumentând încadrarea.
Se dă cuvântul avocaţilor apărarii care aduc la cunoştinţă cauzele comportamentului antisocial,
exprimate in termeni de lipsa banilor, lipsa discernamântului datorită vârstei, influenţa mass-media şi a
prietenilor, necunoaşterea legislaţiei etc.
După fiecare argument, avocaţii acuzării încearcă să le demonteze şi aduc argumente justificative
pentru pedepsirea celor trei vinovaţi: dreptul la proprietate, respectul pentru proprietatea privată,
dreptul la intimitate (daca proprietarii erau acasă), integritatea fizică şi altele.
Preşedintele juriului anunţă verdictul: vinovaţi sau nevinovaţi, urmând ca pedeapsa să fie stabilit de
juraţî.
Cei trei tineri sunt întrebaţi dacă regretă/nu regretă fapte le săvârşite şi dacă vor mai repeta/nu vor
repeta comportamentul.
Cel de-al doilea proces va respecta acelaşi tipic.

140
Scopul îl constituie: identîficarea corectitudinii comportamentului pagubaşului: "Avea şi dreptul legal
să pedepsească hoţii sau trebuia să apeleze la organele abilitate?" şi “Încadrarea sa ca
vinovat/nevinovat de a fi încălcat codul juridic?"

Observaţie: deciziile juriului şi ale juraţilor se vor limita la încadrarea juridică (vinovat/nevinovat) şi
enunţarea drepturilor şi a prevederilor legale care au fost încălcate.
Profesorul diriginte are drept de intervenţie pentru a corecta posibilele erori.
Preşedintele juriului face o sinteză a concluziilor stabilite şi declară şedinţa închisă.

Evaluarea se realizează prin:


 corectitudinea încadrărilor şi capacitatea de a surprinde aspecte
 corectitudinea corelaţiilor comportamentul meu - drepturi cetăţeneşti
 calitatea motivaţiei ca argument pentru acceptarea/respingerea de circumstante şi sancţiuni

141
Bibliografie selectivă

***, Programa Şcolară pentru clasa a IX-a. Ciclul inferior al liceului. Consiliere şi Orientare,
Bucureşti, 2004
***, Pas cu pas către cariera ta. Ghid de consiliere şi orientare, Centrul OCUP pentru Informare,
Orientare şi Formare Profesională Bucureşti, 2004
***, Travailler autrement au Lycée. Le lycéen acteur de ses projets et de ses apprentissages, CRDP
Montpellier, 1998 .
Baban, A., Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
Bârzea, C., Arta şi Ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
Birch, A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnicq, Bucureşti, 1999
Bogorin, V., Tudose, R., Jocul de-a viaţa. Exercitii pentru orele de dirigenţie, Editura EIKON, Cluj-
Napoca, 2004
Bontaş, I., Pedagogie, Editura ALL Educaţional, Bucureşti, 1994
Bontilă, G., Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de Documentare şi Publicaţii al Ministerului Muncii,
1981 .
Bordallo, I., Campse, A., Ginestet, J.-P., Construire son projet personnel, CRDP Toulouse, MAFPEN
Toulouse, 1992
Cosmovici, A., Psihologie generală, Polirom, laşi, 1996
Cosmovici, A, lacob., L., Psihologie şcolară, Polirom, laşi, 1999
Creţu, C., Curriculum diferentiat şi personalizat, Polirom, laşi, 1998
Eadem, Psihopedagogia succesului, Polirom, laşi, 1997
Creţu, D., Dezvoltarea motivaţiei învăţării, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003
lonescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
Jigau. M. (coord.), Stanescu, M.L., Botnariuc, P., Chiru, M., Ghinea, D., Consiliere şi orientare. Ghid,
Institutul de Stiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2000
Jigău, M., Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001
Miclea, M., Psihologie cognitivă. Metode teoretico-experimentale, Polirom, laşi, 1999 1
Miclea, M., Lemeni, G., Aplicatiile ştiinţelor cognitive în educaţie. (1) Inteligenta şi modificabilitatea
ei. Cognitie. Creier. Comportament, III, 1-2, 1999
Monteil, J.M., Educatie şi formare, Polirom, laşi, 1997 1
Muro, J., Kottman, T., Guidance and Counseling in the Elementary and Middle Schools, 1 Dubuque,
lA: Brown&Benchmark, 1995
Pânişoară, I.O., "Metode de interacţiune educaţională", Polirom, laşi, 2003
Plosca, M., Mois, A., Consiliere privind cariera, Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Stoica-Constantin, A., Conflictul interpersonal, Polirom, laşi, 2004
Stroe, M., Empatie şi personalitate, Editura Athos, Bucureşti, 1997
Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor - Ciclurile vietii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997
Tomşa, Gh., Consilierea şi orientarea şcolară, Casa de editură şi presă Viaţa Românească, Bucureşti,
1999
Târcovnicu, V., Învăţămât frontal, învăţământ individual, învăţământ pe grupe, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
Zlate, M., Eul şi personalitatea, Editura TREI, laşi, 1999 "

142