CICLURI TERMODINAMICE

Problema 1. O maşină termică funcţionează după ciclul Carnot direct. Temperatura

sursei reci este TSR = 300 K, iar temperatura sursei calde TSC = 900 K. Presiunea minimă din
ciclu este p1 = 1 bar, presiunea maximă este p3 = 90 bar. În ciclu evoluează o masă
m = 3,5 ⋅ 10 −3 kg dintr-un agent care are proprietăţile aerului : k = 1,4 şi R = 287 J/kgK.
Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul în diagramele P-V şi T-S
b) Să se calculeze mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice ciclului
c) Să se calculeze randamentul termic al ciclului.

Rezolvare
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:

b) Parametrii de stare în punctele caracteristice ale ciclului sunt:

p T
3 3 4
○ TSC ○ ○
TSC
4
○

2 TSR ○ ○
○ TSR 2 1
1
○
V S

- starea 1:
p1 = p min = 1 bar
T1 = TSR = 300 K
m ⋅ R ⋅ T1 3,5 ⋅ 10 −3 ⋅ 287 ⋅ 300
V1 = = 5
= 3,013 ⋅ 10 −3 m3
p1 10

- starea 2:
k k 1, 4
⎛ T ⎞ k −1 ⎛T ⎞ k −1 ⎛ ⎞ 1, 4−1
p 2 = p3 ⋅ ⎜⎜ 2 ⎟⎟ = p max ⋅ ⎜⎜ SR ⎟ = 90 ⋅ ⎜⎜ 300 ⎟⎟ = 1,925 bar
⎟
⎝ T3 ⎠ ⎝ TSC ⎠ ⎝ 900 ⎠
T2 = T1 = TSR = 300 K
p1 1
V2 = V1 ⋅ = 3,013 ⋅ 10 −3 ⋅ = 1,565 ⋅ 10 −3 m3
p2 1,925

- starea 3:
p3 = p max = 90 bar
T3 = TSC = 900 K
 m ⋅ R ⋅ T3 3,5 ⋅ 10 −3 ⋅ 287 ⋅ 900
V3 = = = 0,100 ⋅ 10 −3 m3
p3 90 ⋅ 10 5
- starea 4:
k k 1, 4
⎛ T ⎞ k −1 ⎛T ⎞ k −1
⎟ = 1 ⋅ ⎛⎜⎜ 900 ⎞⎟⎟
1, 4 −1
p 4 = p1 ⋅ ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = p min ⋅ ⎜⎜ Sc ⎟ = 46,76 bar
⎝ T1 ⎠ ⎝ TSR ⎠ ⎝ 300 ⎠
T4 = T3 = TSC = 900 K

p3 90
V4 = V3 ⋅ = 0,100 ⋅ 10 −3 ⋅ = 0,192 ⋅ 10 −3
p4 46,76 pct p[bar] V[dm3] T[K]
m3 1 1 3,013 300
Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor: 2 1,925 1,565 300
3 90 0,100 900
4 46,76 0,192 900

d) Randamentul termic are mărimea:

T 300
η t = 1 − SR = 1 − = 0,667
TSC 900

Problema 2. O maşină termică foloseşte ca agent de lucru un gaz având căldura

specifică molară C MP = 29 kJ/kmol·K. Agentul se găseşte iniţial la presiunea p1 = 1 bar ,
temperatura t1 = 20 oC ocupând volumul V1 = 5 litri . Din această stare agentul evoluează într-
un ciclu format din următoarele transformări :
1-2 – comprimare adiabatică până la presiunea p 2 = 15 bar ;
2-3 – încălzire la volum constant până la temperatura t 3 = 1500 oC ;
3-4 – destindere politropică până la volumul iniţial (V4=V1) si presiunea p 4 = 4 bar ;
4-1 – revenire la starea iniţială printr-o răcire izocoră ;
Se cer :
a) - Să se reprezinte ciclul în diagramele p-V si T-S .
b) - Să se calculeze parametrii de stare în punctele caracteristice ale ciclului .
c) - Să se calculeze randamentul termic al ciclului .

Rezolvare :
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:
 b) Căldura specifică molară la volum constant are mărimea : .
C Mv = C Mp − R M = 29 − 8,314 = 20,686 kJ/kmol·K
rezultând valoarea exponentului adiabatic:
C Mp 29
k= = = 1,402
C Mv 20,686
- starea 1:
Valorile parametrilor în această stare sunt precizaţi prin enunţul problemei:
p1 = 1 bar
T1 = 293 K
V1 = 5 ⋅ 10 −3 m3

- starea 2:
p 2 = 15 bar
1 1
⎛ p ⎞k ⎛ 1 ⎞ 1, 402
V2 = V1 ⋅ ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = 5 ⋅ 10 −3 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ = 0,725 ⋅ 10 −3 m3
⎝ p2 ⎠ 15
⎝ ⎠
k −1 1, 402 −1
⎛p ⎞ k
⎛ 15 ⎞ 1, 402
T2 = T1 ⎜⎜ 2 ⎟⎟ = 293⎜⎜ ⎟⎟ = 636,9 K
⎝ p1 ⎠ ⎝1⎠

- starea 3:
V3 = V 2 = 0,725 ⋅ 10 −3 m3
T3 = 1773 K
T 1773
p 3 = p 2 3 = 15 ⋅ = 41,76 bar
T2 636,9
Tabelul 1
Pct. p [bar] V[dm3] T[K]
1 1 5 293
- starea 4: 2 15 0,725 636.9
p 4 = 4 bar 3 41,76 0,725 1773
V4 = V1 = 5 ⋅ 10 −3 m3 4 4 5 1172
p 4
T4 = T1 4 = 293 = 1172 K
p1 1
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1

c) Cantitatea de agent de lucru care evoluează în ciclu este :

p ⋅V 10 5 ⋅ 5 ⋅ 10 −3
ν= 1 1 = = 2,052 ⋅ 10 − 4 kmoli
R M ⋅ T1 8314 ⋅ 293
Căldura primită în timpul încălziri izocore 2-3 este:
Q23 = ν ⋅ C Mv ⋅ (T3 − T2 ) = 2,052 ⋅ 10 −4 ⋅ 20,686 ⋅ (1773 − 636,9 ) = 4,822 kJ/ciclu
 Din ecuaţia transformării politropice 3-4 rezultă prin logaritmare mărimea
exponentului politropic :
⎛p ⎞ ⎛ ⎞
ln⎜⎜ 3 ⎟⎟ ln⎜⎜ 41.76 ⎟⎟
p 4 ⎠
n= ⎝ ⎠ = ⎝
4
= 1.215
⎛ V4 ⎞ ⎛ 5 ⎞
ln⎜⎜ ⎟⎟ ln⎜⎜ ⎟⎟
⎝ V3 ⎠ ⎝ 0.725 ⎠
Căldura specifica politropică are mărimea :
n−k 1,215 − 1,402
C Mn = ⋅ C Mv = ⋅ 20,686 = −17,992 kJ/kmol·K
n −1 0,215
şi ca urmare, schimbul de căldură pe transformarea 3-4 va fi :
Q34 = ν ⋅ C Mn (T4 − T3 ) = 2.052 ⋅ 10 −4 ⋅ (− 17.992) ⋅ (1172 − 1773) = 2,219 kJ/ciclu
Căldura cedată prin răcirea izocoră 4-1 are mărimea:
Q41 = ν ⋅ C Mv ⋅ (T1 − T4 ) = 2,052 ⋅ 10 −4 ⋅ 20,686 ⋅ (293 − 1172) = −3,731 kJ/ciclu

Schimburile de căldură sunt centralizate în tabelul 2

Tabelul 2 :
Căldura primită în ciclu (de la sursa caldă) este : Transformarea Q [kJ/ciclu]
QSC = Q23 + Q34 = 4,822 + 2,219 = 7,041 kJ/ciclu 1-2 0
Căldura cedata catre sursa rece este : 2-3 4,822
QSR = Q41 = −3,731 kJ/ciclu 3-4 2,219
Rezultă mărimea randamentului : 4-1 -3,731
Q SR 3,731
ηt = 1 − =1− = 0,47
Q SC 7,041

Problema 3. Un motor cu aprindere prin comprimare în 4 timpi, funcţionează după

ciclul teoretic cu ardere mixtă şi are următorii parametri: cilindreea V s = 2 litri, raportul de
compresie ε = 18 , raportul de creştere al presiunii la volum constant λ = 2 , factorul de
injecţie ρ = 1,5 , turaţia de funcţionare n r = 4000 rot/min. Motorul aspiră la temperatura
T1 = 300 K si presiunea p1 = 1 bar. Agentul de lucru are proprietăţile aerului: k = 1,4 şi
R = 287 J/kg·K.
Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul in diagrama P-V
b) Să se calculeze mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice
c) Să se calculeze schimbul de căldură cu sursa caldă, respectiv sursa rece şi lucrul
mecanic al ciclului.
d) Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului
e) Să se calculeze puterea teoretică produsă.

Rezolvare :
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:
 4

5
5

Parametrii care definesc ciclul teoretic sunt:

V
- raportul de comprimare ε = 1 = 18
V2
p 3 T3
- raportul de creştere al presiunii la volum constant: λ = = =2
p 2 T2
V 4 T4
- factorul de injecţie: ρ = = = 1,5
V3 T3

b) - starea 1:
Valorile parametrilor în această stare sunt precizaţi prin enunţul problemei:
p1 = 1 bar
T1 = 293 K
ε 18
V1 = ⋅ Vs = ⋅ 2 ⋅ 10 −3 = 2,118 ⋅ 10 −3 m3
ε −1 18 − 1

- starea 2:
k
⎛V ⎞
p 2 = p1 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = p1 ⋅ ε k = 1 ⋅181, 4 = 57,2 bar
⎝ V2 ⎠
1 2,118 ⋅ 10 −3
V2 = V1 ⋅ = = 0,118 ⋅ 10 −3 m3
ε 18
k −1
⎛V ⎞
T2 = T1 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ = T1 ⋅ ε k −1 = 300 ⋅ 18 0, 4 = 953,3 K
⎝ V2 ⎠
- starea 3:
V3 = V2 = 0,118 ⋅ 10 −3 m3
T3 = T2 ⋅ λ = T ⋅ λ ⋅ ε k −1 = 953,3 ⋅ 2 = 1906,6 K
p 3 = p 2 ⋅ λ = p1 ⋅ λ ⋅ ε k = 57,2 ⋅ 2 = 114,4 bar
 - starea 4:
p 4 = p 3 = 114,4 bar
ρ
V 4 = V3 ⋅ ρ = V3 ⋅ = 0,118 ⋅10 −3 ⋅1,5 = 0,177 ⋅10 −3 m3
ε
T4 = T3 ⋅ ρ = T1 ⋅ λ ⋅ ρ ⋅ ε k −1 = 1906,6 ⋅ 1,5 = 2859,9 K
- starea 2:
k
⎛V ⎞
p 5 = p 4 ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = p1 ⋅ λ ⋅ ρ k = 1 ⋅ 2 ⋅ 1,51, 4 = 3,5 bar
⎝ V5 ⎠
V5 = V1 = 2,118 ⋅ 10 −3 m3
k −1
⎛V ⎞
T5 = T4 ⎜⎜ 4 ⎟⎟ = T1 ⋅ λ ⋅ ρ k = 300 ⋅ 2 ⋅ 1,51, 4 = 1058,5 K
⎝ V5 ⎠
Tabelul 1

Pct. p [bar] V[dm3] T[K]

1 1 2,118 300
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1 2 57,2 0,118 953,3
3 114,4 0,118 1906,6
4 114,4 0,177 2859,9
5 3,5 2,118 1058,5

c) Cantitatea de agent de lucru care evoluează în ciclu este :

p ⋅ V 10 5 ⋅ 2,118 ⋅ 10 −3
m= 1 1 = = 2,46 ⋅ 10 −3 kg
R ⋅ T1 287 ⋅ 300
Căldura specifică la volum constant are mărimea:
1 1
cv = R= ⋅ 287 = 717,5 J/kg·K
k −1 1,4 − 1
iar cea la presiune consatntă:
k 1,4
cv = R= ⋅ 287 = 1004,5 J/kg·K
k −1 1,4 − 1
Căldura primită în timpul încălziri izocore 2-3 este:
Q23 = m ⋅ c v ⋅ (T3 − T2 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 717,5 ⋅ (1906,6 − 953,3) = 1682,6 J/ciclu
Căldura primită în timpul încălziri izobare 3-4 este:
Q34 = m ⋅ c p ⋅ (T4 − T3 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 1004,5 ⋅ (2859,9 − 1906,6 ) = 2355,7 J/ciclu

Căldura cedată prin răcirea izocoră 4-1 are mărimea:

Q51 = m ⋅ c v ⋅ (T1 − T54 ) = 2,46 ⋅ 10 −3 ⋅ 717,5 ⋅ (300 − 1058,5) = −1338,8 J/ciclu
 Tabelul 2
Schimburile de căldură sunt centralizate în tabelul 2 Transformarea Q [J/ciclu]
1-2 0
Căldura primită în ciclu (de la sursa caldă) este :
2-3 1682,6
Q SC = Q23 + Q34 = 1682,6 + 2355,7 = 4038,3 J/ciclu 3-4 2355,7
Căldura cedata către sursa rece este : 4-5 0
Q SR = Q 41 = −1338,8 J/ciclu 5-1 -1338,8
Lucrul mecanic al ciclului este:
L = Q SC − Q SR = 4038,3 − 1338,8 = 2699,5 J/ciclu

d) Mărimea randamentului termic teoretic este:

Q SR 1338,8
ηt = 1 − =1− = 0,668
Q SC 4038,3
e) Puterea teoretică se exprimă:
L ⋅ nr 2699,5 ⋅ 4000
P= ⋅ 10 −3 = ⋅ 10 −3 = 89,98 kW
τ 4
⋅ 60 ⋅ 60
2 2