„La răscruce de vânturi” pune accent pe dragostea neîmplinită dintre Heathcliff și Catherine Earnshaw.

Totul începe
odată cu sosirea domnului Lockwood (naratorul romanului), un cet ățean sosit din zgomotoasa Londr ă, ce dorea s ă se
izoleze de agitația orașului. Thrushcross Grange i se părea cel mai potrivit loc, dup ă cum și spune: „Desigur c ă n-a ș fi
putut alege, din toată Anglia, un loc mai la adăpost de orice fr ământare omeneasc ă”. Heathcliff, proprietarul casei, un
om dur, ce nu urmărea nicio regulă și îi displăcea compania oamenilor, a fost înc ă un imbold pentru domnul Lockwood
să locuiască o vreme aproape de orașul Gimmerton. Deoarece dorea să îl cunoasc ă în persoan ă pe acest domn
Heathcliff, acesta se duse mai întâi să îl viziteze la Wuthering Heights (prin traducere, „La r ăscruce de vânturi”), o
casă ce era încolțită de vânturile cu aer mereu tăios și rece. Cu toate acestea, arhitectul prev ăzuse casa pentru astfel
de furtuni, având ferestrele înguste, adânc tăiate în zid, cu col țurile ap ărate de pietre mari. Casa avea un aer grotesc,
datorită sculpturilor pe care timpul își pusese amprenta, „risipite cu prec ădere în fa țad ă și în jurul intr ării principale,
printre nenumărați grifoni care începuseră să se fărâmițeze și amorași lipsiți de pudoare”. Interiorul era tot la fel de
predispus la mizerie și paragină ; de altfel, singurii servitori prezen ți la Wuthering Heights erau Joseph, un b ătrân
morocănos și Zillah, o servitoare corpolentă, care nu își făcu apari ția decât dup ă ce domnul Lockwood fu atacat de
câinii lui Heathcliff revoltați. În cele din urmă, gazda își face din nou apari ția și st ă de vorb ă cu naratorul, care se
calmează spre final și promite că va sosi și a doua zi la Wuthering Heights.
În ziua următoare, vremea se înăspri și, deși domnul Lockwood ar fi trebuit s ă fi r ămas la Thrushcross Grange, acesta
se îndreptă, așa cum îi promisese gazdei, către Wuthering Heights. Din p ăcate, Heathcliff era plecat când acesta
ajunsese acolo și fiind lăsat afară de către morocănosul Joseph, trebui să-și găseasc ă ajutor într-un tân ăr murdar și
cu maniere grosolane, care îl conduse printr-o spălătorie și o magazie de c ărbuni, pân ă în salon. Acolo se afla
„cucoana”, o femeie, care deși avea o privire acră și plină de dispre ț, i se puteau contura câteva tr ăs ături de o rar ă
frumusețe. Până să-și dea seama de greșeala imens ă pe care o f ăcea spunându-i „doamna Heathcliff”, sosi și acesta,
împreună cu tânărul murdar și cu manierele grosolane și se puseră la mas ă. Cu toate acestea, afl ă în cele din urm ă c ă
pe femeie o chema Catherine Linton, iar pe tânăr Hareton Earnshaw. Era clar c ă domnul Lockwood era curios din cale-
afară despre trecutul acestei familii ciudate, dar nu mai puse nicio întrebare. Cum vremea nu se îmbun ăt ățise deloc de
la plecare, ba chiar se făcuse mai aspră, Lockwood se hotărî să rămână până peste noapte la Wuthering Heights.
Înainte de a adormi, citi scrijelit pe tăbliile patului „Catherine Linton” sau „Catherine Earnshaw” și, din când în când,
„Catherine Heathcliff”. Lângă pat găsi o carte care avea toate spațiile libere m ăzg ălite, un fel de minijurnal. Naratorul
citi doar o parte din el, în care Catherine, împreună cu Heathcliff, era bătută și ținută la punct de c ătre Hindley, fratele
ei proaspăt căsătorit, și de către Joseph. Toate aceste întâmplări îi dădură coșmaruri lui Lockwood, în care Catherine
se ținea de fereastră și încerca să ajungă în camera ce fusese odinioară a ei. Trezindu-se din acel vis nea șteptat,
musafirul se hotărî să plece imediat, dorind să aibă, bineîn țeles, și o gazd ă care s ă îl conduc ă prin z ăpad ă. Heathcliff
avu un moment de slăbiciune când auzi de visul său, îns ă, în cele din urm ă refuz ă, a șa c ă acesta trebui s ă r ăzbat ă
prin nămeții de afară, ajungând cu greu și cu o răceală gravă la Thrushcross Grange.
Deoarece știa că, acum cu această răceală, domnul Lockwood nu o să mai poat ă pleca din pat, î și dori ceva care s ă îl
scoată din plictiseală și, pentru că încă dorea să afle mai multe despre tân ăra domni șoar ă Catherine, o întreb ă pe
servitoarea care îl îngrijea dacă nu ar putea să afle mai multe de la ea. Ellen Dean, o servitoare devotat ă și, în acela și
timp, o bună povestitoare, acceptă și începu să povestească odată cu plecarea domnului Earnshaw, tat ăl lui Hindley
și bunicul lui Hareton, la Liverpool. Cei doi copii, Hindley și Catherine, î și dorir ă fiecare ca tat ăl lor s ă le aduc ă o vioar ă
și, respectiv, un bici. Când tatăl lor se întoarse în cele din urmă, istovit, după o lung ă perioad ă de timp, cei doi copii
constatară dezamăgiți că niciunul din cadourile promise nu le fusese adus ; un copil negru și murdar în schimb ie și la
iveală. Numele acestuia urma să fie Heathcliff. La început, niciunul dintre copii nu îl putea suporta, pân ă și servitoarei,
Nelly, îi plăcea să râdă de băiat. Domnul Earnshaw, cu toate acestea, îl avea ca favorit chiar pe tân ărul b ăiat. Orice
spunea el era adevărat și îl apăra când vedea că unul din copii se poart ă urât cu el. De aceea lui îi pl ăcea uneori s ă
mintă și să capete avantaj în fața lui Hindley, în special și tot a șa i se form ă și caracterul aspru. Catherine începu cu
timpul să țină la Heathcliff, iar cei doi obișnuiau adeseori să se joace împreun ă. Hindley ,cu toate acestea, îl ura din ce
în ce mai tare și nu a fost niciodată de acord cu el în familie.
Dar timpul trecea, și domnul Earnshaw s-a îmbolnăvit și în cele din urm ă a murit.Dup ă moartea parintiilor , Hindley ,
care fusese trimis la studii , se întoarce la Wuthering Heights casatorit , in postura unui stăpân tiranic . Primele masuri
le ia împotriva lui Heathcliff , pe care îl alunga printre servitorii de la buc ăt ărie , punându-l la o munca de randas .
Proportional cu tiranitatea lui Hindley cresc iubirea si solidaritatea dintre Catherine si Heathcliff . Când scap ă de sub
supraveghere , ei rătăcesc fericiţi pe plaiuri , ca doi rebeli revolta ţi împotriva unei restric ţii fara sens . In pelegrinarile
lor , copiii ajung la resedinta familiei Linton . Confortul , civiliza ţia si bunele maniere exercita un adev ărat miraj asupra
lui Catherine , care se întoarce la Wuthering Heights complet transformata . Ea tr ăie ște pe dou ă planuri : planul
identității spirituale cu Heathcliff , de care o leagă trecutul și firea patima șă și planul vanit ății feminine și al
perspectivelor de avere și de situaţie , reprezentate de Edgar Linton . Esen ţa dilemei i-o impartaseste intr-o seara lui
Nelly Dean, însă in mărturisirea iubirii ei pentru Heathcliff isi face loc u şor sentimentul de degradare . Auzind doar
ultimele cuvinte care înseamnă pentru el sfarsitul lumii , Heathcliff fuge de la Wuthering Heights. Catherine îl cauta in
zadar pretutindeni si , ajunsa la paroxismul disperării , e doborâta de febra.
Ieşind din boala trupului si a mintii , Catherine apare apatica si indiferent ă . Se c ăs ătore ște cu Edgar Linton ,
trădându-și propria fire si idealurile . Vreme de jumătate de an ea duce o existen ță pasiv ă și pare chiar mul ţumit ă .
Insa intr-o seara Heathcliff se întoarce , radical schimbat : frumos , impun ător , bogat – în aparen ță calm , în realitate ,
hotărât să se răfuiască cu lumea . Lucid și flexibil , el s-a întors pentru r ăzbunare și distrugere . Cu r ăbdare diabolica
și cu bucurie , el urmărește și aduce la îndeplinire un plan prestabilit , devenind stăpânul averilor Earnshaw și Linton.
Cathy , fiica lui Catherine , și Hareton , fiul lui Hindley , se iubesc și se inteleg , unindu-se împotriva lui Heathcliff .
Iubirea lor îi aminteşte acestuia de propria lui dragoste și de propria lui lupta . Triumful lui monstruos îi pare acum van
și fără sens , dându-și seama că a căzut pradă propriului s ău joc . R ăzbunarea nu-l mai intereseaz ă . El moare cu
nervii zdruncinaţi . Cuplul Cathy – Hareton , eliberat prin moartea lui Heathcliff , î și va f ăuri un c ămin fericit , romanul
încheindu-se cu o notă de speranţă .