Televizorul 

(sau simplu TV) este un dispozitiv electronic folosit pentru a recepționa și reda emisiuni
de radiodifuziune vizuală (televiziune radiodifuzată), care difuzează programe de televiziune, fiind
folosit astăzi pentru divertisment, pentru educare și pentru informare. Progresul tehnologic a
transformat televizorul într-un dispozitiv complex, care poate accesa internetul și poate reda imagini
tridimensionale. Primul televizor color a fost produs de compania Toshiba în 1959, iar din 1960 era
disponibil pentru cumpărare.

Cuprins

 1Istorie
 2Tipuri
 3Principalii producători
o 3.1Europa
o 3.2S.U.A.
o 3.3Asia
 3.3.1Coreea de Sud
 3.3.2Japonia
 3.3.3Taiwan
 4Note
 5Vezi și
 6Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria televiziunii.
Începuturile televiziunii datează din 1923, când Farnsworth inventează iconograful un dispozitiv
pentru captarea imaginii și conversia acesteia în semnal electric. În septembrie 1927 este realizată
prima demonstrație a unei transmisii de televiziune. În anul 1930 BBC începe difuzarea unui
program de televiziune în mod regulat. În anul 1936 existau aproximativ 200 de televizoare în
întreaga lume. În 1940 este realizat un sistem de televiziune color care putea reproduce până la 343
de linii. În anul 1956 se introduce un sistem bazat pe bandă magnetică pentru a putea difuza
emisiuni înregistrate. În același an se realizează și prima telecomandă pentru televizor. În Statele
Unite, în anul 1967, majoritatea transmisiilor de televiziune erau color. Televizorul folosește fie un
ecran cu tub catodic (în acest caz, se utilizează un tun de electroni), fie un ecran LCD sau
cu plasmă, în acest caz costurile fiind ridicate.
Pe data de 25 martie 1954, Radio Corporation of America deschidea prima linie de asamblare a
televizoarelor color la fabrica sa din Bloomington, Indiana[1]. Compania a fabricat 5.000 de
televizoare cu diagonală de 30 de centimetri (modelul-receptor color CT-100), pe care le-a vândut la
1.000 de dolari bucata, sumă astronomică la vremea respectivă[1].

Tipuri[modificare | modificare sursă]
În prezent se pot distinge 5 tipuri de televizoare:
Un tub cinescop TV

 CRT (Cathode Ray Tube) - sunt televizoarele cu tub cinescop. Sunt alcătuite dintr-un tub
cinescop care are la capăt un tun de electroni. La celălalt capăt are un ecran cu un
înveliș de fosfor. El funcționează pe baza bombardării ecranului cu electroni astfel
afișându-se punctele de diferite culori (pixeli). Acestea reprezintă o tehnologie mai veche
la care în prezent se renunță
Articol principal: Tub catodic.

Televizor cu ecran LCD

 LCD (Liquid Crystal Display) - televizoarele la care ecranul este alcătuit dintr-un număr
de pixeli monocromi așezați în fața unei surse de lumină (lămpi ccfl) sau a unei oglinzi
reflectoare de lumină. Fiecare pixel al unui ecran LCD este alcătuit dintr-un strat de
molecule de cristal lichid aliniate între doi electrozi transparenți și două filtre folosite
pentru polarizare ale căror axe sunt de obicei, perpendiculare una pe cealaltă și care
conțin compuși ionici.
Articol principal: Afișaj cu cristale lichide.

 LED- ecranul este alcătuit ca și la LCD dintr-un număr de pixeli monocromi așezați în
fața unei surse de lumină alcătuită din leduri. [2]
Articol principal: LED.

 Plasmă- sunt televizoarele la care ecranul este alcătuit din celule diferite pentru fiecare
pixel a ecranului; acestea conțin un amestec special de gaze (xenon, argon și neon),
care sub influența curentului electric produce lumină. Fiecare celulă este alimentată
separat și este formată din 3 secțiuni separate, acoperite de un strat de fosfor special
colorat, pentru a putea reda culorile roșu, verde și albastru. Redarea culorii fiecărui pixel
se face prin combinarea celor 3 elemente, și prin varierea intensității curentului. [3]
Articol principal: Plasmă.
Televizor cu tehnologie OLED

 Leduri organice- denumite și OLED, sunt televizoarele cu cea mai nouă tehnologie cu
ecrane de tip LCD dar care nu necesită sursă de lumină întrucât componentele organice
ale display-ului emit lumină la contactul cu un curent electric. Aceste tipuri de ecrane
consumă cu 40% mai puțin, ceea ce le face ideale pentru utilizare ca dispozitive mobile,
ca smartphone-uri.
Articol principal: OLED.

Principalii producători[modificare | modificare sursă]

Europa[modificare | modificare sursă]
 Blaupunkt
 Grundig
 Mivar
 Orion
 Philips
 Thomson
S.U.A.[modificare | modificare sursă]
 Emerson
 Horizon
 RCA
Asia[modificare | modificare sursă]
Coreea de Sud[modificare | modificare sursă]

 Daewoo
 Hyundai
 LG
 Samsung
Japonia[modificare | modificare sursă]

 Aiwa
 Akai
 Funai
 Hitachi
 JVC
 Mitsubishi
 NEC
 Panasonic
 Pioneer
 Sansui
 Sanyo
 Sharp
 Sony
 TCL