proiectul

“CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC SI RACORDARE LA SISTEMUL

ENERGETIC”

comuna Sanandrei, judetul Timis

Nr. CF 402706, 402711, 402708, 402707
Nr. Cad. A695/4/4, A695/4/5, A695/4/6, A695/4/7

Elaborator : Meilescu Cornel

Dr Tr Severin

Beneficiar: SC ESSE INVEST SRL

 CUPRINS
Introducere 4
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării 7
1.Denumirea proiectului 7
2.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 14
3.Modificările fizice ce decurg din proiect 18
4.Resursele naturale necesare implementării proiectului: preluare de apă, resurse 18
regenerabile, resurse neregenerabile, etc
5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de 19
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
6.Emisii şi deşeuri generate de plan în apă, aer, pe suprafaţa unde sunt 19
depozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora
7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului: 21
categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi ocupate
temporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice, ampriza
drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)
8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea, 22
reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace de construcţie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare
poate afecta integritatea ariei naturale de intere comunitar
9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării planului şi eşalonarea perioadei de 22
implementare a proiectului
10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 23
11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 23
12.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact 23
cumulativ cu planuri care sunt în procedură de evaluare şi care poate afecta aria
naturală de interes comunitar
13.Alte informaţii solicitate de către Autoritatea Competentă pentru Protecţia 25
Mediului
II. Informaţii privind ariile natural protejate de interes comunitar afectate de 25
implementarea proiectului
2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar, suprafaţa, 25
tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului
2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau 35
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
planului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes 39
comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora
cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 40
2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile 40

2
 şi/sau habitatele de interes comunitar afectate.
2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea 42
ariei naturale protejate de interes comunitar
2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes 42
comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de 43
interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se
pot produce în viitor
2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de 44
interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a
ariei naturale protejate de interes comunitar
2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar 44
III. Identificarea şi evaluarea impactului 45
3.1.Tipurile de poluare care pot fi generate de proiect 45
3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze 48
negativ aria protejată
3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate 51
3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria 51
naturală protejată de interes comunitar
3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului 52
3.6.Monitorizarea impactului de mediu 55
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 63
Curriculum Vitae Europass 65

3
Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențial

al construirii unui parc fotovoltaic in Situl Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277,
pe raza comunei Sanandrei, județul Timis, de către SC Esse Invest SRL.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM 19/2010 și a

ghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire la evaluarea
adecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

· Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentru
aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru
proiecte publice și private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont de următoarele documente dezvoltate
în conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

· Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

· Manualul EIA;
· Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura
de evaluare a impactului asupra mediului;
· Ghid metodologic privind evaluarea adecvată
(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precum și de:

· Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the

Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG
Environment, 2002;
· Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000,
European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE “Ape”,

79/409 ‘’Pasari’’, 92/43 ‘’Habitate’’ (din perspective propunerii includerii zonei în rețeaua
națională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost
conceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopul conformării cu
reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor

4
efectelor determinate răspunde și unor principia ce stau la baza legislației de protecție a
mediului:

· inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;
· evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea
tehnologiei optime;
· necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a
deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negative ce ar

putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura
2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conduce
la pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativă a elementelor de
floră, faună sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-
ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate de

acesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cu
accent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehnice prin care se
oferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulate
ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulând
ipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a
nivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de pe
amplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducerea

consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 ce
transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409
“Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele
faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului
ecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilor

responsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor
mai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negative
associate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către SC Esse Invest SRL a
actului de reglementare conform emis de către APM Timis pentru realizarea planului.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al comunei Sanandrei, jud Timis, planul
urmând a se realiza în Situl Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științifică

exaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a atributelor legate
de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediului

5
ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de
obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și
indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care
nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii
naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ
aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asiste procesul

decisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea
proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de floră, faună)
ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact semnificativ trebuie

determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes
comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect semnificativ
pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă același
efect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare
este un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare ale
ariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile planului sau
proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului
sau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, dar
și din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

6
 I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.Denumirea proiectului:
“CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC SI RACORDARE LA SISTEMUL
ENERGETIC”
comuna Sanandrei, judetul Timis
Nr. CF 402706, 402711, 402708, 402707
Nr. Cad. A695/4/4, A695/4/5, A695/4/6, A695/4/7

1.1.Titularul proiectului:
SC ESSE Invest SRL
1.2.Date de identificare ale titularului de proiect:
CUI: 18011371
Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J35/3152/2005
Sediu social: Str. Alexandru Macedonski nr.13 ap. 2, Cam. 2,Timisoara, jud.Timis
Tel. 0723/855.373
Administrator: Alfredo Natali Minoja

1.3.Descrierea proiectului
Prezentul plan propune si realizarea unui parc fotovoltaic de o capacitate de 2,2
MWp, in intravilanul localitatii Sanandrei, jud. Timis, fiind amplasat pe suprafata sitului
Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277.
Parcul fotovoltaic, este format din mai multe panouri fotovoltaice, montate pe
profile fixate prin batere( cate 14 pe fiecare baterie), impartite in baterii de panouri
asezate pe randuri, corelat cu tensiunea de intrare in invertoare.
Aceasta tehnologie de montare a profilelor metalice pentru panourile fotovoltaice face
ca in interiorul parcului fotovoltaic sa nu existe nici o fundatie din beton, iar terenul va fi
utilizat ca si pasune privata pentru animale sau pentru cosit.
S-au avut in vedere panouri fotovoltaice performante cu putere mare pe unitatea de
suprafata si eficienta foarte buna in ce priveste transformarea energiei radiatiei solare in
energie electrica.
Grupurile de panouri se vor lega la cutii de conexiuni, care ulterior grupat vor fi
racordate la intrarea invertoarelor, pentru realizarea conversiei parametrilor energiei
electrice, din curent continuu in curent alternativ. Conexiunea pana la invertor se va
face prin cabluri de energie electrica pozate pe suportii metalici, sau pozate in pamant.
Amplasarea panourilor este orientata inspre sud, la un unghi de inclinare de 35 de
grade.

7
Panourile fotovoltaice sunt grupate astfel incat sa asigure putere de intrare a modulelor
de invertoare. Bateriile de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate
metalice, montate ingropat in pamant prin batere, la 1 m fata de cota finita a terenului
sistematizat. Intre sirurile de panouri fotovoltaice regimul terenului va ramane
neschimbat, respectiv pasune.

Date tehnice:
Campul colector solar va fi alcatuit din 8960 panouri fotovoltaice (PV) de tip cristalin
avand o suprafata activa totala de 14.695 mp.

Structura de rezistenta
Inainte ca lucrarile de implantare a parilor sa inceapa se vor realiza lucrari de curtare si
amenajare a terenului prin inlaturarea arbustilor si a vegetatiei, cat si a tuturor
obstacolelor care ar putea indisponibiliza suprafata de teren alocata.
Pentru fiecare structura de sustinere va fi necesara baterea unui numar minim de pari
din OlZn la o adancime de 1 m in sol.Pilonii folositi sunt din profile C de otel zincat.
Lucrarile corespund normelor europene NEN 6743.Structura de rezistenta va fi
proiectata de firme specializate si vor respecta toate normele tehnice in vigoare.

Structura de sustinere
Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice este prefabricata, sistem fix, astfel incat
unghiul de inclinare al panoului sa fie de 35°.Structura metalica este modulara realizata
din otel zincat Z800. Profilele folosite sunt de tip S250 si corespund normelor
NEN10147, având o rezistenta ridicata la factorii externi de coroziune. Structura
metalica va fi montata pe pilonii realizati tot din otel zincat Z800.Constructia metalica va
fi prevazuta cu sistem antifurt pentru a preveni furtul panourilor fotovoltaice.
Sistemul este conceput pentru a evita distrugerea panourilor fotovoltaice datorita
fenomenului de dilatare.Structura de sustinere a panourilor fotovoltaice va fi realizata de
firme specializate si va respecta toate normele tehnice in vigoare.

Panouri fotovoltaice
Panourile fotovoltaice propuse au o putere electrica instalata de 250Wp/panou.
Capacitatea energetic nominala totala instalata a parcului fotovoltaic este de 2,2 MWp.
Panourile fotovoltaice propuse sunt de tip cristalin, montate in combinatie cu invertoare
tip centralizat avand caracteristicile tehnice dupa cum urmeaza:

Centrala electrica - PARC FOTOVOLTAIC

Punctul de racordare la retea-conform studiu de solutie
Tensiunea nominala la punctul de racordare -conform studiu de solutie
Putere nominala instalata parc fotovoltaic-2,2 MWp
Putere conditii operationale- 2,24 MWp

Modul solar - tip cristalin

Putere maxima nominala PV (panou fotovoltaic) 250 Wp
Tensiune nominala MPP panou, Vmp 29,9V
Curent nominal MPP panou, Imp 8,36A

8
Curent sc maxim Iscmax panou 8,81A
Tensiunea de mers in gol Voc panou 37,3V
Eficienta modul 15,4%
Dimensiuni modul Lxlxh 1640x990x40mm
Factor de putere nominal (cos fn) 1
Numar total PV (panouri fotovoltaice) 8960 buc
Suprafata totala activa PV 14.695 mp
Productie anuala de energie electrica 2.700.000,0 kWh

Array box EXTERIOARE

Nr. Array box 40
Tensiune maxima cc 1000 V
Curent maxim cc 160 A
Numar canale masurare 8
Curent maxim string pe canal masurare 12 A
Grad de protectie IP 64
Dimensiuni 400 / 230 / 600 mm
Plaja temperaturi operare -20 °C ... +60 °C
Servicii interne
P instalata servicii interne 15 kW
Tensiune alimentare 230/400V8
Numarul total de panouri fotovoltaice este de 8960 bucati (cu dimensiuni de
1640x992x40mm) care vor fi legate in serie cate 32 de panouri si in paralel 280 de
stringuri.
Distanta dintre 2 siruri succesive de structuri este de 4.10 m, ceea ce asigura o
iluminare totala timp de minim 3 ore in data de 21 decembrie (cea mai defavorabila zi a
anului).Distanta de 4.10 m intre structuri a rezultat in urma calculului de simulare a
umbririi si a cerintei proiectantului general de a pastra panourile neumbrite in data de 21
decembrie timp de 3 ore.
Retea de cabluri pentru conectarea panourilor la invertoare:
Panourile fotovoltaice vor fi conectate in serii (stringuri), fiecare panou avand prevazut
un sistem de cuplare a cablurilor patentat. Cablurile electrice de legatura intre panouri
vor avea sectiunea de 4mm², iar cablurile de legatura cu cutiile de distributie, respectiv
cu invertorul vor avea sectiunile corespunzatoare valorii intensitatii curentului care le va
strabate (6-240mm²). Toate traseele de cabluri se vor realiza prin pozarea aparenta a
cablurilor electrice pe structura de sustinere si ingropat in pamant, in tuburi de protectie.
Panourile fotovoltaice vor fi grupate in serii având o putere de 8 kWp si sunt prevazute
cu cutii de conexiuni electrice speciale prin care se poate asigura legatura, protectia cat
si deconectarea si reconectarea seriilor de panouri cu invertorul.
Cutie de distributie si protectie pe partea de curent continuu (array box):
Tabloul electric de protectie pe partea de curent continuu, treapta 1, este compus din
conectori de intrare pentru fiecare serie de panouri, sigurante fuzibile de curent continuu
2P, 12A, 1000 Vcc pe intrari si separator c.c. 160A, 4P, 1000 Vcc pe iesire, pentru a
proteja aceasta sectiune de circuit. De asemenea tabloul este dotat cu un descarcator
de supratensiuni atmosferice categorie IEC/EN/VDE, clasa II/Tip 2/C, 12,5kA min

9
(8/20), 1000 V DC. Tabloul electric de protectie pe partea de curent continuu va fi
montat intr-un dulap metalic cu protectie IP64, de exterior
Conversia curent continuu / curent alternativ:
Pentru conversia curentului continuu obtinut de panourile fotovoltaice, in curent
alternativ, se vor folosi doua unitati integrate de conversie, protectie si ridicare a
tensiuni pana la tensiunea necesara a se injecta in retea produse de FIMER, si anume
"Megastation 1250 kWp" Aceste unitati vin gata configurate si inglobate in structura
metalica, si asigura toate functiile de conversie si protectie necesare intr-un sistem de
genul acesta.
Principalele caracteristici ale "Megastation 1250 kWp" sunt:
Max allowed PV power (kWp) 1250 kWp
PV power range (KW) 1000 - 1250 kW
MPPT voltage range (VDC) 430 - 820 V
Maximum input current (ADC) 2625 A
Number of independent MPPT input 3
Maximum MPPT input current (ADC) 1050 A
Number max of PV strings per MPPT 5
PV INVERTER
Model R5000TL
Pasii de montare a suportilor respectiv a panourilor pe suporti, sunt urmatorii :

Montare piloni de sustinere Montare rame pe piloni

Fixare sine de sprijin pentru panouri Fixare panou fotovoltaic pe sinele de sustinere

10
Echipamentele de conectare si masurare:
Echipamentele de conectare si masurare sunt acele elemente componente ale
sistemului prin care se asigura conectarea automata, respectiv deconectarea automata
a transformatorului de la reteaua de distributie. De asemenea este asigurata protectia
electrica atat a retelei electrice de distributie cat si a transformatorului fata de
supratensiunile care pot apare in sistem si sau retea, fata de curentii de scurtcircuit, etc.
Este obligatoriu a se monta in sistemul fotovoltaic si a echipamentelor de masurare a
energiei electrica produsa de sistemul de panouri fotovoltaice si care este transferata in
sistemul de distributie al energiei electrice existent (20kV). Echipamentele de conectare
si masurare sunt formate din:
- celula de transformator de medie tensiune (20kV) modulara cu izolatie in SF6,
echipata cu separator de sarcina si intrerupator si cupla de legare la pamant (CLP);
protectiile vor fi cele cerute de catre furnizor;
- celula de masura de medie tensiune (20kV) modulara;
- contor de energie electrica la tensiunea de 20kV;
- celula de linie de medie tensiune (20kV) modulara cu izolatie in SF6, echipata cu
separator de sarcina motorizat si CLP;
- priza de pamant exterioara cu rezistenta de valoare ≤ 4Ω, prin utilizarea electrozilor
din teava de OLZn 2 ½” si uniti intre ei prin platbanda de OLZn 40x4mm. Priza de
pamant exterioara se va conecta prin intermediul unor piese de separatie la priza de
pamant a postului prevazuta de catre producator.
Varianta finala va fi stabilita de catre societatea de furnizare energie electrica prin
studiul de solutie realizat si se va realiza intr-un proiect ulterior de catre o firma
autorizata. Toate echipamentele de mai sus, mai putin priza de pamant exterioara, sunt
incluse in Megastation 1250kWp.

Iluminat general
Instalatia de iluminat perimetrala va fi alcatuita din stalpi de iluminat din teava zincata
(h=6m) echipat cu corp electric de iluminat cu lampi ceramic metal halide CDM-T, IP65,
140W, cu panouri fotovoltaice, autonomie 12h, inclusiv acumulatorii si aparatura de
control, montat pe stalp si cutie de conexiuni montata la baza stalpului. Stalpii de
iluminat vor fi legati suplimentar la priza de pamant generala prin platbanda OL Zn
40x4mm, montata ingropat in sapatura, cota montaj -(0.5-0.8)m fata de cota terenului
sistematizat.

Instalatii de protectie

Instalatia de protectie impotriva trasnetului

Sistemul de protectie impotriva descarcarilor electrice este compus din stalpi metalici
autoportanti (h=8,5m) echipati cu dispozitive de amorsare cu avans de 60 microsec.,
fiind racordati la priza de pamant prin intermediul pieselor de separatie.
Conform breviarului de calcul, nivelul de protectie impotriva paratrasnetului este normal
I dispozitivul de captare avand o raza de protectie la nivelul solului de 80m. Priza de
pământ este de tip laba de gasca si este executata din platbanda de OL Zn 40x4mm,
montata ingropat in sapatura, cota montaj -(0.5-0.8)m fata de cota terenului sistematizat
si electrozi verticali din teava de OL Zn, 2 1/2", lungime 2m.

11
Instalatia de priza de pamant
Priza de pământ este artificiala si este executata din platbanda de OL Zn 40x4mm,
montata ingropat in sapatura, cota montaj -(0.5-0.8)m fata de cota terenului
sistematizat.
Se vor executa masuratori ale rezistentei de dispersie a prizei de pamant de catre firme
autorizate si in cazul in care valoarea masurata nu corespunde normelor actuale (I7-
2011) atunci priza de pamant se va completa cu electrozi verticali din teava de OL Zn, 2
1/2", lungime 2m. Au fost prevazute piese de separatie pentru conectarea cu instalatia
de paratrasnet si pentru legarea la priza de pamant a tablourilor electrice.
La priza de pamant generala (Rd<1ohm) se vor racorda toate constructiile metalice
aflate in perimetrul obiectivului si se va asigura continuitatea electrica a partilor metalice
ale structurilor de sustinere a panourilor fotovoltaice prin conductor rotund OLZn
Φ10mm si respectiv a panourilor fotovoltaice prin conductor de cupru 1x6mmp culoare
galben/verde si a cutiilor de insumare (array box) prin conductor de cupru de culoare
galben/verde. Conductorul rotund OLZn Φ10mm se va monta pe structura metalica de
sustinere, in partea din spate si se va conecta cu platbanda de OL Zn 40x4mm a prizei
de pamant prin intermediul clemelor de conexiune.

BILANT TERITORIAL
Tema de proiectare: realizarea unui parc pentru productia de energie fotovoltaica
(echiparea cu panouri cu celule fotovoltaice) pe o suprafata de teren de 4,00 ha, în
vederea descărcării în reţeau ENEL.
Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand în vedere urmatorii parametrii:
-zonificarea functionala a parcelelor avand ca scop cresterea eficientei economice, prin
folosirea intensiva a acestuia;
-asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei.

Bilanţul teritorial – suprafaţa totală, suprafaţa construită (clădiri, accese), suprafaţă

spaţii verzi, număr locuri de parcare
S teren=40000 mp
Sc, Sd existent=0
Sc propus=12503,15 mp
Sd propus=12503,15 mp
POT=31,26%
CUT=0,31
S sp. verde=20700,65 mp – 51,75%
S alei/terase=1126,34 mp – 2,82%
S alte categorii de drumuri =5669.86 mp - 14,17 %
Parcare – nu e cazul

P.O.T.max = 0.45% (conform Certificat de Urbanism nr. 125 din 11.06.2013 )

Suprafaţa de 4,00ha cuprinde spaţiul alocat: parcului fotovoltaic (a panourilor
fotovoltaice, a staţiilor de transformare a energiei necesare colectarii şi transmiterii
acesteia), platformele şi drumurile tehnologice şi spaţii verzi.

12
 SUPRAFEŢE mp. %
Total zonă studiată-inscris in C.F. 40 000 100,00
Total zonă studiată-măsurat în teren 40 000 100,00
12503,15 31.26
Suprafața destinată panourilor
- -
Circulații interioare
20700,65 51.75
Spaţii verzi
1126,34 2.82
Drumuri inclusiv trotuare şi spaţii verzi de aliniament
5669.86 14.17
Alte categorii de drumuri
P.O.T. Activități economice 31.26%

Platformele dintre panourile fotovoltaice raman inierbate cu compozitia floristica

naturala initiala.

Indici Urbanistici
Procentul de ocupare a terenului propus în zonă respectă anexa 2 din R.G.U.
Procentul de ocupare a terenului s-a calculat pentru zonă de activități economice.
POT maxim admis este de 45% pentru zona activități economice.
Suprafeţele destinate amplasării panourilor fotovoltaice vor fi zone verzi.
Panourile fotovoltaice vor fi amplasate pe structură portantă metalică care vor permite
cresterea vegetaţiei (iarbă). Vegetaţia de sub panourile fotovoltaice va fi cosita si oferita
ca hrana animalelor sau pasunata de oi.
Canalele de desecare nu sunt pe amplasament ci in vecinatatea
amplasamentului.Terenul este proprietate privată.

Perioada de realizare a lucrarilor va fi de 6 luni.

Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de
2,2 MWp, prin :
-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;
-amplasarea panourilor forvoltaice.

Imprejmuirea, cu o lungime de cca. 776 ml, va fi executată cu ajutorul unor

plasa de sârmă zincată cu protectie PVC. Panourile vor fi prinse mecanic de stâlpii de
ţeavă rotunda, care sunt incastrati in pamant la o adancime de 100 cm. Tot materialul
metalic folosit la construcţia gardului, cu excepţia barelor necesare armării elementelor
din beton, va fi din OlZn.
Intrarea în incinta parcului se va realiza printr-o poartă cu deschidere de 3m
pentru accesul auto si o portiţă cu deschidere de 0.9 m pentru accesul personalului
autorizat. Porţile vor fi blocate împotriva accesului persoanelor neautorizate. Inaltimea

13
gardului de împrejmuire şi a porţilor va fi de 2,3m şi se va realiza pe întreg perimetrul
incintei, pe o lungime de cca. 776 ml.
Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 25 ani.

1.4. Obiectivul planului

“CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC SI RACORDARE LA SISTEMUL
ENERGETIC”, comuna Sanandrei, judetul Timis pe o suprafata de 4,0 ha, avand o
capacitate de 2,2 MW. În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 125 din
11.06.2013

1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza

Terenul are o suprafaţă de 4,00 ha şi se află in intravilanul loc. Sanandrei, judetul
Timis.
Parcul energetic fotovoltaic va avea o capacitate de 2,2 MWp.

1.6.Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate
Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic constau in:
8960 panouri fotovoltaice (PV) de tip cristalin avand o suprafata activa totala de 14.695
mp, cabluri de diferite tensiuni, gard, structuri metalice pe care se vor monta panourile,
pietris necesar pentru a realiza patul pe care se vor amplasa Megastation 1250kWp (
acestea au incorporate cele doua invertoare , astfel ca nu mai este decopertarea de sol
si pentru invertoare), sol decopertat de la amplasarea Megastation 1250kWp. Balastul
si nisipul vor fi achizionate pe baza de contract de la unitati specializate autorizate.
Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează
la societăţi specializate autorizate.
În activitate nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

2.Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor

STEREO 70

Terenul se află din punct de vedere administrativ în intravilanul localităţii

Sanandrei, jud. Timiş, fiind proprietate privată.
Terenul are o suprafaţă de 4,00 ha şi se află in intravilanul loc. Sanandrei, judetul
Timis, Nr. CF 402706, 402711, 402708, 402707. Nr. Cad. A695/4/4, A695/4/5,
A695/4/6, A695/4/7.
Suprafata ocupata de parcul fotovoltaic in coordonate stereo70:

14
A
695/4/7
Nr. X Y
Pct. [m] [m]
1 488799067 202604365
2 488784404 202635242
9 488523153 202502292
10 488538650 202471839
A
695/4/6
Nr. X Y
Pct. [m] [m]
2 488784404 202635242
3 488769788 202666021
8 488507705 202532648
9 488523153 202502292

A
695/4/5

Nr. X Y
Pct. [m] [m]
3 488769788 202666021
4 488755217 202696702
7 488492307 202562908
8 488507705 202532648

A
695/4/4

Nr. X Y
Pct. [m] [m]
4 488755217 202696702
5 488740693 202727288
6 488476956 202593073
7 488492307 202562908

15
 Fig.Vecinatati amplasament

Fig. Drumuri acces

16
Fig. Vedere generala

17
Comuna Sanandrei se gaseste situata la 12 kilometri de reşedinţa judeţului Timiş, în
vecinatatea DN 69, care leaga Timişoara de Arad . Acces de pe DN 69, DJ 692.
Locatia planului se afla in intravilanul localitatii Sanandrei, in apropierea unei linii de
distributie a energiei electrice de inalta tensiune.
Accesul se va face pe DE 695/6 (4.0 m lăţime), drum propus prin PUG
Sanandrei .

3.Modificările fizice ce decurg din proiect

- edificarea unui parc fotovoltaic, pe o suprafata de 4,00 ha;
- echipare edilitara: evacuarea apei pluviale, energie electrica;
- trasarea si profilarea drumurilor tehnologice interioare in relatie cu drumul de acces si
cu celalalte drumuri din zonă;
- modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor specifice in
corelare cu cadrul natural existent.

Situaţia existentă :
Terenul face parte din intravilanul comunei Sanandrei. Terenul are destinaţie
curti/constructii conform extraselor CF si este inclus in "PUZ- Dezvoltare activitati
productie cu caracter nepoluant, depozitare, comert, prestari servicii", extravilan, jud
Timis, PUZ care a primit decizia ARPM Timisoara cu nr.2000/20.04.2010, si a fost
adoptat fara aviz de mediu.
Terenul luat în studiu este situat în sudul teritoriului administrativ al comunei Sanandrei,
fiind legat de restul localităţii prin DE 695/6 (4.0 m lăţime) si DE betonat .
Limitele terenului sunt:
la Sud Vest: DE 695/6 si HCN 303-8 ( 2m)
la Sud Est : teren agricol
la Nord Est: teren agricol
la Nord Vest :Drum propus prin PUG Sanandrei.
Terenul este limitrof unui canal de desecare.

Situaţia propusă :
Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de
2,2 MWp, prin :
-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;
-amplasarea panourilor forvoltaice.

4.Resursele naturale necesare implementării proiectului

Energia solara
Parcul fotovoltaic va fi format din 8960 panouri fotovoltaice cu doua statii
de transformare Megastation.

18
 5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

In vederea realizarii planului nu se vor exploata resurse naturale din aria de

interes comunitar.

6.Emisii şi deşeuri generate de proiect în apă, aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile şi modalitatea de eliminare a acestora

6.1.Protecţia apei
Pe amplasament nu exista niciun curs de apa.
In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa, deoarece
terenul este in extravilanul localitatii.
Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului
fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la
unitati specializate autorizate.
Pe amplasament se va instala toaleta ecologica.

6.2.Protecţia aerului
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi
dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de
azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili.
În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona
amplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea
acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

6.3.Protecţia solului si subsolului

Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;
-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.
Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:
-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati
specializate autorizate. Personalul va fi instruit pentru respectarea modalităţilor de
gestionare corespunzătoare a deşeurilor.
-folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri
accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor
lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a
organelor competente.
Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face
doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.
In urma amplasarii transformatoarelor si montarea cablului electric va rezulta un
volum de sol de aproximativ 5mc, care va fi depozitat si reutilizat la refacerea terenului.

19
 6.4.Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel
de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cu
un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonă
datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea
operaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in
limitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului
ecologic din zonă.
Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata
de perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea
unor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand
bineinteles prevederile legale in vigoare.

6.5.Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din
zonă.

6.6.Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Tipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.
Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor
respecta:
-conditiile impuse in avizele obtinute;
-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei
specii de flora si fauna;
-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea
necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc.

6.7.Peisajul
Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor
activităţi:
v Delimitarea si dotarea zonelor functionale.
v Montarea panourilor solare pe structuri metalice. Nu se va decoperta sol in
acest sens.

6.8.Protecţia aşezărilor umane

Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Sanandrei, jud. Timis. Locatia
este in afara zonelor locuite ( rezidentiale )

6.9.Deşeuri
Deşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:
-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;
-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul
activităţii de realizare a planului. Planul va fi realizat in 6 luni.

20
 Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a
planului.

Gestionarea deşeurilor
Nr. Deseuri Cod Gestionare UM Cantit
crt. deseu totala
conf. H.G.
nr.856/200
2
1 Deseuri 20 03 01 Europubele + preluat mc 2
menajere de societăţi
specializate autorizate
2 Deseuri din 20 01 38 Container+predati Buc. 1000
lemn pe care furnizorului sau
vin panourile preluate de societăţi
(Europaleti) specializate autorizate

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

6.10.Gospodărirea substanţelor chimice şi periculoase

În activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil
lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.
Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

7.Cerinţe legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia

proiectului : categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren ce vor fi
ocupate temporar/permanent de către plan (ex. drumuri de acces, tehnologice,
ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj, etc.)

Terenul face parte din intravilanul comunei Sanandrei. Terenul are destinaţie
curti/constructii conform extraselor CF si este inclus in "PUZ- Dezvoltare activitati
productie cu caracter nepoluant, depozitare, comert, prestari servicii", extravilan , jud
Timis, PUZ care a primit decizia ARPM Timisoara cu nr.2000/20.04.2010 , si a fost
adoptat fara aviz de mediu.
Terenul luat în studiu este situat în sudul teritoriului administrativ al comunei
Sanandrei, fiind legat de restul localităţii prin DE 695/6 (4.0 m lăţime) si DE betonat .
Limitele terenului sunt:
la Sud Vest: DE 695/6 si HCN 303-8 ( 2m)
la Sud Est : teren agricol
la Nord Est: teren agricol
la Nord Vest :Drum propus prin PUG Sanandrei - 4m latime.
Terenul este limitrof unui canal de desecare.

21
 Situaţia propusă :
Proiectul constă în realizarea unui parc energetic fotovoltaic cu o capacitate de
2,2 MWp, prin :
-asigurarea infrastructurii necesare parcului fotovoltaic;
-amplasarea panourilor forvoltaice.
8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului
(dezafectarea, reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune, etc., mijloace de
construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii
suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adus

la starea lui initiala de teren arabil (pasune) prin efectuarea urmatoarelor operatii:
-demontarea parcului fotovoltaic;
- transportul componentelor.
Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei
naturale protejate datorita faptului ca din punct de vedere al reglementarilor urbanistice
terenul este inclus in "PUZ- Dezvoltare activitati productie cu caracter nepoluant,
depozitare, comert, prestari servicii", extravilan , jud Timis, starea actuala a terenului
fiind teren arabil (pasune).

9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a proiectului etc.
Durata realizării planului va fi de 6 luni. Esalonarea perioadei de realizare a
planului se gaseste redata in tabelul de mai jos.
Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 25 de ani.
Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului
Nr. Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de
crt. realizare finanţare
1 Realizarea imprejmuirii Titularul 30 zile Surse proprii de
proiectului finanţare
2 Montarea structurilor Titularul 60 zile Surse proprii de
metalice proiectului finanţare
3 Montarea cablurilor Titularul 60 zile Surse proprii de
proiectului finanţare
4 Montarea panourilor Titularul 60 zile Surse proprii de
proiectului finanţare
5 Montarea MEGASTATION Titularul 45 zile Surse proprii de
1250 proiectului finanţare
6 Realizare drum acces Titularul 20 zile Surse proprii de
pietonal si auto proiectului finanţare
8 Montare sistem de Titularul 10 zile Surse proprii de
supraveghere proiectului finanţare
9 Realizare instalatie de Titularul 4 luni: 120 zile Surse proprii de
racordare proiectului finanţare
Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 6
luni

22
 Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 40 zile si va contine urmatoarele
etapele din tabelul de mai jos.

Eşalonarea perioadei de dezafectare a proiectului

Nr. Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de
crt. dezafectare finanţare
1 Demontarea parcului Titularul 30 zile Surse proprii de
fotovoltaic proiectului finanţare
2 Incarcarea si transportul Titularul 10 zi Surse proprii de
componentelor proiectului finanţare
Total 40 zile -

10.Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Activităţile generate ca rezultat al implementării planului constau în:

v activităţi de organizare de şantier;
v realizarea infrastructurii rutiere
v delimitarea si dotarea zonelor functionale.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Procesul de realizare al parcului fotovoltaic va consta în efectuarea următoarelor
lucrări:
-realizarea imprejmuirii;
-montarea structurilor metalice;
-montarea cablurilor;
-montarea panourilor;
-montarea statiilor de transformare cu invertoare Megastation
1250kWp;
-realizarea drum acces pietonal si auto;
-montarea sistemului de supraveghere;
-realizare instalatie de racordare.

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu planul care este în procedură de evaluare şi care
poate afecta aria naturală de interes comunitar

Proiecte aflate in procedura la Agentia pentru Protectia Mediului Timis care se

regasesc in cadrul Sitului Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277
TIGANASU VIOREL „Construire locuinta familiala parter si mansarda. Scoatere
teren din circuitul agricol”amplasat in intravilan ,localitatea Dudestii Noi, (CF 401370),jud.
Timis

23
 SOFRONIA CIPRIAN ANDREI „Construire locuinţă parter şi mansardă şi
împrejmuire proprietate” propus a fi amplasat în comuna/localitatea Dudestii Noi, str.
Remus, nr. 30, nr. CF 401407 Dudeştii Noi, nr. cad. 401407,jud. Timis
GALAN VALERICA si GALAN MARIAN "Construire locuinta demisol,parter si
mansarda” propus a fi amplasat încomunaDudestii Noi, str.Romană, nr. 17, nr. CF
402210 Dudeştii Noi, nr. cad. 404; 405/1; 406; 407/1/74, jud. Timiş
DUMA GABRIEL„Construire locuinta familiala parter si mansarda” propus a fi
amplasat încomunaDudestii Noi, str. Romulus, nr. 31, nr. CF 401400 Dudeştii Noi, nr.
cad. 401400, jud. Timiş
FLOREA LIDIA şi FLOREA CRISTIAN SORIN „Construire locuinţă familială
parter şi mansardă şi împrejmuire proprietate”propus a fi amplasat încomunaDudestii
Noi, str. Bega, nr. 15, nr. CF 401429 Dudeştii Noi, nr. cad. 401429,jud. Timiş
DORGO IOSIF Construire locuinta parter si mansarda” propus a fi amplasat
încomunaDudestii Noi, str.Romulus, nr. 20, nr. CF 401389 Dudestii Noi, nr. top. 401389,
jud. Timiş,
GRUMEZEA CIPRIAN „ Construire casa parter ” propus a fi amplasat în
comuna/localitatea Dudestii Noi, str.Traian, nr.10, nr. CF 401368 Dudestii Noi,
nr.cad.401368 jud. Timis
TIGANASU MADALINA ALEXANDRA Construire locuinta parter si mansarda,
gard si imprejmuire” propus a fi amplasat în comuna/localitatea Dudestii Noi, str.Dacia,
nr.9, nr. CF 401442 Dudestii Noi, nr.top. 401442, jud. Timis
KOSZTA DANIELA Construire locuinta in regim P+M ” propus a fi amplasat
încomuna/localitateaDudestii Noi, str.Bega, nr.29, nr. CF 401404 Dudestii Noi, nr. cad
401404, jud. Timiş
NITA JENICA Construire locuinta in regim de P ” propus a fi amplasat
încomunaDudestii Noi, str.Remus, nr. 18, nr. CF 401413 Dudestii Noi, nr. cad 401413,
jud. Timiş,

Planuri in procedura
- PRIMARIA BECICHERECU MIC- PUG

Asa cum se poate constata din inventarul planurilor si proiectelor aflate in

procedura la APM Timis ,proiectul nu se poate include la impact cumulativ cu planurile
si proiectele inventariate fiind total deosebite ca si caracteristici . S-ar putea face
consideratii asupra impactului cumulativ ce poate rezulta in urma ocuparii terenurilor si
restrangerii intr-un procent foarte mic al habitatelor prezente. Cu toate acestea proiectul
supus analizei nu schimba compozitia floristica a suprafetei ocupate , amplasarea
bateriilor de panouri fotovoltaice ocupand o suprafata foarte redusa de teren ( doar
diametrele cumulate ale pilonilor ce se vor monta prin batere precum si amplasarea
Megastation , a cabinei administrative si a toaletei ecologice).
Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul
indus de fragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin
activităţile desfăşurate în sit, este nesemnificativ.

24
 13.Alte informaţii solicitate de către ACPM

Nu e cazul.

II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate

de implementarea proiectului

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar, suprafaţa,

tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului

2.1.1. Suprafaţă
Suprafaţa sitului: 2 067 ha
Coordonatele sitului: N 45° 50' 2", E 21° 08' 33"
Localizare: Judeţul Timiş: Becicherecu Mic (<1%), Dudeştii Noi (13%), Sânandrei
(12%), Timişoara (3%)
Legături cu alte situri Natura 2000:-
Descrierea sitului:
Caracteristici generale ale sitului:
211-213 Culturi (teren arabil) 8%
231 Păşuni 92%

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este situat în Câmpia joasă a Banatului. Vegetaţia este caracteristică solurilor
sărăturate din partea de sud-vest a României şi are un pronunţat caracter mozaicat,
reflectând existenţa unpor microbiotopuri condiţionate edafic. Asociaţiile vegetale
caracteristice solurilor sărăturate, Camphorosmaetum annuae, Artemisio-Fastucetum
pseudovinae, Puccinellietum limosae, Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae, sunt
prezentate sub formă de enclave cu suprafaţa variabilă, la marginea culturilor agricole şi
a canalelor de desecare în localităţile cu terenuri sărăturate. Acestea sunt prezentate pe
soloneţuri şi lăcovişti sărăturate în microstaţiuni uşor depresionare în care apa bălteşte
în perioada ploioasă; în perioada secetoasă, de vară, se înregistrează un pronunţat
deficit de umiditate. Solul are reacţie puternic bazică (pH 8,75-11,25) şi un conţinut de
săruri care depăşeşte valorile determinate la asociaţia precedentă (3,28-3,4%). Uneori,
asociaţiile vegetale se dezvoltă pe soloneţuri de acumulări excesive de săruri ce apar şi
la suprafaţă sub forma unor pete de culoare albă. Solul este slab structurat, cu aspect
prăfos în orizontul superior şi compact în orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternică
(pH 9,0-10,55) şi concentraţii ridicate de cationi şi anioni. Conţinutul de substanţă
organică şi activitatea biologică sunt reduse. - conform fişei sitului din Ordinul nr.
2387/2011.

Calitate şi importanţă:

25
Tipuri de vegetaţie de sărături reprezentative pentru pajişti şi mlaştini halofile panonice,
care se dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parţial îmbunătăţit pentru agricultură.
În prezent, pe suprafeţe importante s-a reintzalat vegetaţia potenţială .- conform fişei
sitului din Ordinul nr. 2387/2011.

Vulnerabilitate:
Începând cu anul 1960 s-au executat lucrări intense de îmbunătăţiri funciare, care au
dus la transformări profunde în ceea ce priveşte solul, flora şi vegetaţia. În ultimii ani,
prin abandonarea acestor lucrări, pe anumite suprafeţe s-a revenit la vegetaţia
potenţială.- conform fişei sitului din Ordinul nr. 2387/2011.

Măsuri minime de conservare pentru speciile pentru care a fost desemnat situl
Natura 2000:

Caracterizarea sitului Măsuri de conservare

ROSCI0277 Becicherecu
Mic
Tipuri de habitate prezente în sit
1530 * Pajişti şi mlaştini • menţinerea ecosistemelor ierboase prin păşunat şi cosit
sărăturate panonice şi ponto- (prevenirea instalării arborilor şi arbuştilor);
sarmatice (45 %) • efectuarea de păşunat şi cosit alternativ;
• evitarea supraîncărcării păşunii cu animale şi a păşunatului pe
timp umed;
• respectarea timpului de păşunat şi a repausului necesar refacerii
covorului ierbos;
• amplasarea corectă a locurilor de odihnă pentru animale;
• limitarea/interzicerea conversiei pajiştilor (păşuni sau fânețe)
incluse în aceste tipuri de habitate în terenuri arabile;
•evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul;
• interzicerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi utilizarea
controlată a îngrăşămintelor organice;
• evitarea târlirii, care determină înlocuirea comunităţilor de pajişti
cu alte tipuri de comunităţi vegetale;
• menţinerea sau creşterea bogăţiei de specii edificatoare pentru
aceste tipuri de habitate prin evitarea
cosirii mai devreme de sfârşitul lunii iulie.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus • păstrarea/conservarea islazurilor cu populaţii de popândăi;
• interzicerea desţelenirii şi cultivării islazurilor;
• interzicerea suprapăşunatului şi menţinerea unui păşunat
tradiţional în ecosistemele caracterisitice acestei specii;
• evitarea/limitarea fragmentării habitatelor prin construcţia de
drumuri sau alte bariere;
• interzicera poluării cu reziduuri, gunoaie etc;

26

Specii de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1188 Bombina bombina
Alte specii importante de floră şi faună
Achillea setacea
Aster tripolium
Chamomilla recutita
Hordeum hystrix
Limonium gmelinii
Medicago minima
Poa bulbosa
Puccinellia distans
Artemisia santonicum
Camphorosma annua
Festuca pseudovina
Lepidium ruderale
Lotus tenuis
Plantago tenuiflora
Polygonum aviculare
Scorzonera cana
• interzicerea arderii vegetaţiei.
• evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul speciei;
• reducerea impactului antropic în proximitatea bălţiilor, canalelor;
• evitarea drenării bălţilor şi lacurilor unde se reproduce specia;
• interzicera poluării bălţilor cu reziduuri, gunoaie etc.;
• menţinerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor
prin canale de desecare şi limitarea
îndiguirilor care pot duce la creşterea nivelului apei, mai ales în
perioada de reproducere, din lunile martie-aprilie până în luna
august;
• interzicerea distrugerii, arderii şi tăierii vegetaţiei ierboase şi
lemnoase precum şi interzicerea folosirii tratamentelor chimice în
interiorul şi în vecinătatea habitatelor frecventate de această
specie.
• interzicerea suprapăşunatului şi menţinerea unui păşunat
tradiţional în ecosistemele caracteristice acestor specii şi în
vecinătatea acestora;
• utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice ;
•recoltarea controlată a florilor sau fructelor acestor plante;
• interzicerea dezrădăcinării sau distrugerii cu intenţie a acestor
plante;
• interzicerea arderii vegetaţiei;
• controlul activităţilor turistice;
• controlul factorilor perturbatori reprezentaţi de poluarea chimică,
menajeră etc.
27
Fig. Încadrarea în zona a sitului

28
Fig . Amplasare proiect in sit

2.1.2. Tipuri de ecosisteme

Situl este situat în Câmpia joasă a Banatului. Vegetaţia este caracteristică

solurilor sărăturate din partea de SV a României şi are un pronunţat caracter mozaicat,
reflectând existenţa unor microbiotopuri condiţionate edafic. Asociaţiile vegetale
caracteristice solurilor sărăturate (Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,
Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-
Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943) sunt prezente sub formă de
enclave cu suprafaţă variabilă, la marginea culturilor agricole şi a canalelor de desecare
în localităţile cu terenuri sărăturate. Acestea sunt prezente pe soloneţuri şi lăcovişti
sărăturate în microstaţiuni uşor depresionare în care apa bălteşte în perioada ploioasă;
în perioada secetoasă, de vară, se înregistrează un pronunţat deficit de umiditate. Solul
are reacţie puternic bazică (pH 8,75 – 11,25) şi un conţinut de săruri care depăşeşte
valorile determinate la asociaţia precedentă (3,28 – 3,40 %).
Diversitatea mare a solurilor sărăturate, la care se adaugă o accentuată neuniformitate
a microreliefului, marcată şi de prezenţa fenomenelor de eroziune, au determinat o
mare variaţie a covorului vegetal, care se prezintă ca un mozaic viu, expresie a florei şi
faunei variate şi bogate.
Tipuri de vegetaţie de sărături reprezentative pentru pajisti şi mlaştini halofile panonice,
care se dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parţial îmbunătăţit pentru agricultură.
În prezent, pe suprafeţe importante s-a reinstalat vegetaţia potenţială.
Ecosisteme de stepă. Conform clasificării Corine din formularul standard al sitului
rezultă ca acestea au o pondere de 92 %, fiind reprezentate de păşuni.

29
 Ecosisteme agricole = agroecosisteme. Conform clasificării Corine din formularul
standard al sitului rezultă ca aceste au o pondere de 8% - fiind reprezentate de culturi
(teren arabil).
Clase de habitate
Clase de habitate pondere in %
N12 - Culturi (teren arabil) 8
N14 - Păşuni 92

2.1.3. Tipuri de habitate şi specii

Tipuri de habitate
1530 * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1188 Bombina bombina
Alte specii importante de floră
Achillea setacea
Artemisia santonicum
Aster tripolium
Camphorosma annua
Chamomilla recutita
Festuca pseudovina
Hordeum hystrix
Lepidium ruderale
Limonium gmelinii
Lotus tenuis
Medicago minima
Plantago tenuiflora
Poa bulbosa
Polygonum aviculare
Puccinellia distans
Scorzonera cana

2.1.4. Descrierea biotopului

Relieful. Relieful Banatului se caracterizează printr-o mare complexitate a
formelor morfologice, cu structuri geologice specifice, legate de geneza în timp şi spaţiu
a părţii de vest a ţării. Aspectul general este de amfiteatru cu o câmpie larg deschisă
spre vest, flancată de dealuri şi munţi în est. Lunca Timişului este situată în Câmpia
Timişului, câmpie joasă, situată pe cursurile inferioare ale principalelor râuri bănăţene,
de la Bega Veche în nord, şi Moraviţa în sud, incluzându-le pe acestea. Crovurile sunt
mai puţin întâlnite, întâlnindu-se numai pe interfluviul Bega – Timiş şi în stânga
Timişului, la Jebel. Panta foarte mică favorizează inundarea şi menţinerea apelor care
persistă perioade îndelungate, fenomen înlesnit şi de nivelul ridicat al apelor freatice.
Toate caracteristicile hidrogeochimice ale Câmpiei Timişului au determinat efectuarea
unor lucrări de canalizări, desecări şi îndiguiri încă din secolul XVIII, care se continuă şi

30
în prezent. Cu toate acestea sunt încă prezente urmele vechilor râuri cu meandre, braţe
şi cursuri părăsite, cu bălţi şi lacuri, cele mai multe permanente, dovezi ale fenomenelor
de divagare a principalelor cursuri de apă Timiş şi Bega. Altitudinea scade de la nord-
est spre sud-vest de la 90-95 m la 80 m şi chiar sub această valoare, altitudinea medie
a ariei naturale protejate fiind de 94 m.
Clima. Poziţia geografică a Banatului la interferenţa maselor de aer cu caracter
maritim din vest cu cele cu caracter continental din est şi nord – est, la care se adaugă
şi influenţa unor mase de aer cald din Bazinul Mediteranean, determină existenţa în
această regiune a unui climat temperat cu grad de continentalism moderat şi cu
influenţe submediteraneene variate ca intensitate de la o zonă la alta. Clima regiunii,
caracterizată de datele Staţiei Meteorologice Timişoara înregistrează temperaturi medii
multianuale de 10,60 C în perioada 1872 – 1999, înregistrându-se maxima de 410C în
data de 16.08.1952 şi minima de -35,30C în 29.01.1963. Numărul mediu al zilelor cu
îngheţ este de ca. 42 – 44, iar numărul zilelor tropicale (t. max. ≥300C) oscilează în
medie între 26 şi 40. Umiditatea atmosferică înregistrează o medie anuală de 72%, cu
valori mai ridicate în luna ianuarie şi mai scăzute în luna iulie. Precipitaţiile atmosferice
anuale medii sunt cuprinse între 625 – 631 mm, iar numărul mediu anual de zile cu
precipitaţii este cuprins între 128 – 141. Nebulozitatea este în general scăzută, în lunile
de vară şi ceva mai ridicată toamna şi iarna. Media plurianuală a nebulozităţii locale
este 5,2. Numărul mediu anual al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Viteza
medie a vântului este de 2 – 4m/s, iar frecvenţa medie este de 10%. Austrul suflă tot
timpul anului cu preponderenţă vara, dinspre S – V şi V, aduce uscăciune şi datorită
vitezei sporite (de peste 100 km/h) uneori determină prelungirea sezoanelor secetoase
(vara) sau a celor geroase (iarna).
Hidrogeologia/Geologia. Câmpia de Vest are o constituţie petrografică simplă.
Peste blocurile cristaline din fundament s-au aşternut formaţiuni sedimentare aparţinând
tortonianului (nisipuri, argile, calcare, gresii), sarmaţianului (marne, nisipuri, marne
nisipoase), panonianului (marne, argile, nisipuri, pietrişuri), iar depozitele de vârstă
cuaternară (pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri) acoperă întreaga câmpie.
Statia hidrogeologica experimentala Dinias este amplasata pe interfluviul
Bega-Timis, care face parte din Campia joasa a Timisului, la randul sau integrata
in marea unitate a Campiei de Vest, delimitata la nord de canalul Bega intre
localitatile Sanmihaiu Roman si Uivar, la sud de raul Timis intre localitatile Peciu Nou si
Giulvaz, la est de aliniamentul localitatilor Sanmihaiu Roman si Peciu Nou, iar la vest de
aliniamentul localitatilor Uivar, Sanmartinul Sarbesc si Giulvaz. Localitatea Dinias se
gaseste aproximativ in centrul perimetrului statiei experimentale.
Dupa tipul genetic, este o campie aluviala de subsidenta recenta, cu vai
putin adanci, cu meandre si albii parasite, care acumuleaza surplusul de
umiditate, terase ingropate, acoperite partial de depozite proluvio-deluviale. S-a
format prin colmatarea treptata a lacului plioceno-cuaternar si s-a transformat in
uscat, care a fost apoi modelat de agentii exogeni. Natura predominant fluviatila a
depunerilor este atestata si de neuniformitatea litologica specifica intalnita.
Existenta unei vaste arii cu exces de umiditate a determinat executarea unor
lucrari hidroameliorative de amploare, care s-au integrat in microrelieful regiunii.
Aceasta trasatura caracteristica Banatului se datoreaza fenomenului de subsidenta

31
din partea de sud-vest a campiei Timisului, activ din cuaternar si pana in
prezent.
Suprafata morfologica este plana cu o usoara inclinare ENE-VSV, care a
determinat orientarea generala a cursurilor raurilor, dintre care Timisul si Bega
sunt cele principale. Altitudinea are aceeasi variatie , fiind de 87-95 m.
Din punct de vedere geologic, arealul studiat face parte din marea unitate
structurala a depresiunii Panonice, formata la sfarsitul cretacicului pe un
fundament cristalin epi-mezozonal, intens fracturat de o retea de falii pe care s-au
ridicat spre suprafata morfologica intruziuni magmatice.
Cretacicul superior, depus discordant peste fundament, este constituit din
marne cu intercalatii de gresii calcaroase, calcare si gresii argiloase. Mai dezvoltate
sunt depozitele neozoice apartinand eocenului reprezentate de brecii calcaroase si
gresii conglomeratice, precum si cele de varsta miocena constituite din marne si
gresii calcaroase. Partea superioara a miocenului se constituie in formatiuni
panoniene cu grosimi variabile intre 1000-2000 m, alcatuite dintr-o succesiune de
argile, marne, nisipuri, pietrisuri si gresii.
Geologia de suprafata este reprezentata de pietrisuri, nisipuri, argile si argile
nisipoase de varsta cuaternara, cu grosimi de 60-80 m.
Cele mai recente aluviuni sunt atribuite holocenului si ocupa luncile si
albiile raurilor pe grosimi reduse, 10-20 m, fiind alcatuite din pietrisuri, nisipuri si
argile uneori nisipoase.
Comparand rezultatele analizelor fizico-chimice ale apelor subterane din forajele
din zona Dinias-Uivar a rezultat acestea au un caracter slab alcalin cu mineralizatia
totala sub 1g/l fiind carbosodice si hidrocarbonatate. Apele freatice avand nivelul ridicat,
frecvent intre 0-2 m, pot avea influenta asupra solurilor.
Complexul acvifer freatic care face obiectul acestui studiu, apartine depozitelor
cuaternare alimentat din rauri si precipitatii. Terenul este stabil din punct de vedere
geotehnic si este situat intr-o zona cu o clima temperata.
Apa subterană a fost interceptată la adancimea de 1,5-3,0m. Sunt posibile
acumulări de apă meteorică în zona superioară a terenului de fundare în perioadele cu
ploi abundente sau de topire a zăpezilor.

Lucrările proiectate se consideră că nu vor influenţa regimul apelor de suprafaţă

sau subterane, având în vedere că proiectul nu utilizeaza apa si nu evacueaza ape
uzate menajere pe perioada de functionare. Pentru perioada de executie si functionare
se va monta o toaleta ecologica care va fi vidanjata ori de cate ori este necesar de catre
firme abilitate in acest sens.

Pedologia. În această zonă, datorită substratelor litologice, vegetaţiei, condiţiilor

climatice şi hidrologice, pot fi identificate numeroase tipuri genetice de sol, în diverse
stadii evolutive şi cu o amplă variabilitate trofică. Tipurile şi subtipurile de sol întâlnite
aici sunt:
· cernoziom tipic, format în câmpie pe luturi mărnoase; acid până la moderat
acid, foarte humifer, cu troficitate ridicată (conţinut mare în humus, baze şi
azot total), cu un regim de umiditate normal şi cu o capacitate mare de
aprovizionare cu apă cedabilă;

32
 · sol aluvial tipic, format în luncă pe aluviuni heterogene din punct de vedere
granulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditate
normal şi capacitate mare de reţinere a apei;
· sol aluvial molic-vertic, format în luncă pe aluviuni fine; acid până la slab acid
moderat humifer, troficitate foarte ridicată şi volum edafic mijlociu;
· sol aluvial gleizat, format în luncă cu nivelul apei freatice la adâncimea de
100-125 m; acid până la neutru, slab până la foarte humifer, luto-nisipos până
la argilos;
· sol aluvial molic gleizat, format în luncă pe aluviuni mai fine; acid până la
neutru, moderat până la foarte humifer, luto-prăfos până la luto-argilos sau
chiar argilos.

2.1.5. Alte date privind aria naturală protejată de interes comunitar

Aria naturală protejată Situl Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277 a fost
desemnata conform Ord.MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. MMDD
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importană
comunitară, ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în
România, anexa 1.
Scopul principal al instituirii sitului „Becicherecu Mic” ROSCI0277 este de
conservare a habitatului Natura 2000 inclus la 1530 Pajisti şi mlaştini sărăturate
panonice şi ponto-sarmatice.
Amplasamentul destinat obiectivului se suprapune peste situl de importanţă
comunitara ROSCI0277 Becicherecu Mic ocupand o suprafata de 0.19%.
Conform formularului standard Natura 2000, în fişa sitului „Becicherecu Mic”
ROSCI0277, sunt cuprinse următoarele:
Habitate:
Pajisti si mlastini saraturate panonice – 1530.
Descriere habitat Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (Cod Natura
2000: 1530) – tip de habitat prioritar;

- habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umede
sau înmlăş tinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de specii
halofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destul
de redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritime
din Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristice
sunt: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum,Artemisia pontica, Lepidium crassifolium,
Salicornia europaea, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra, Halocnemum
strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, Limonium
gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera,
Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Leuzea altaica,
Festuca arundinacea ssp.orientalis, Pholiurus pannonicus, Plantago coronopus,
Camphorosma annua,Acorellus pannonicus, etc

- asociaţii vegetale caracteristice:Halocnemetum strobilacei(Keller 1925)Ţopa

1939;Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;Limonio-Aeluropetum
littoralis Sanda et Popescu 1992;Caricetum divisae Slavnič1948;Carici distantis-

33
Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999;Taraxaco bessarabici-Caricetum
distantis Sanda et Popescu 1978;Caricetum distantis Rapaics 1927;Limonio gmelini-
Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae
(santonicum)Ţopa 1939,Agropyretum elongati Şerbănescu (1959)1965; Halimionetum
(Obionetum) verruciferae(Keller 1923) Ţopa 1939,Puccinellietum limosae Rapaics ex
Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927,Scorzonero parviflorae-Juncetum
gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum annonici
(Soó 1927) Ţopa 1939,Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

- specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorpha

quadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi,
Spermophilus citellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva,
Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea,
Panurus biarmicus (Gafta, Mountford et al., 2008).

Mlaştinile şi stepele sărăturate panonice sunt incluse la tipul de habitat prioritar Natura
2000, intitulat: *1530 Pannonian salt steppes and salt marshes. Acest habitat este
răspândit la nivelul Uniunii Europene preponderent în bioregiunea Panonică şi, mai
puţin, în bioregiunea Continentală, într-un număr redus de state membre, respectiv:
Ungaria, Austria, Slovacia, România şi Bulgaria. În România prezenţa habitatului a fost
menţionată şi în bioregiunea Stepică. Cea mai mare suprafaţă ocupatăde acest habitat
este concentrată în Ungaria, pentru celelalte ţări, habitatul prezintă o distribuţie
procentuală redusă pentru bioregiunile menţionate.
Pentru reţeaua europeană Natura 2000 au fost desemnate, în toate cele 5 state, un
număr de situri de importanţă comunitară(SCIs): Ungaria - 94, Austria – 4, Slovacia – 3
(conform cu: European Commission, Tehnical Report 2008 03/24). Până la seminariile
biogeografice din 2008, pentru România au fost propuse 21 situri, iar pentru Bulgaria –
9. Pentru prezenta analiză comparativă, se fac referiri doar la România şi Ungaria. În
Buletinul de Informaţii al Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic de la Universitatea din
Cluj (vol. II, nr. 1-4), în 1922, Iuliu Prodan publica prima lucrare cu privire la ecologia
plantelor halofile din România, comparate cu cele din Ungaria. În România, habitatul
este prezent în mod special în Câmpia de Vest (bioregiunea Panonică), dar prin
asimilarea unor tipuri de vegetaţie, caracteristice ţării noastre, prezente în zona de
infuenţă ponto-sarmatică , habitatul a fost echivalat cu un număr de 26 tipuri de habitate
(DoniţăN. & al., 2005, 2006; Gafta D. & Mountfort O., 2008). Ca rezultat al cercetărilor
în teren, între 2008-2010, pentru România se mai propun 12 situri noi Natura 2000 în
bioregiunea anonică şi 3 în bioregiunea Stepică. În Ungaria, suprafaţa ocupată de
habitatul *1530 este de 208770 ha in cele 94 situri Natura 2000 desemnate pentru acest
tip de habitat. Habitatului i-au fost asimilate un număr de 50 asociaţii de plante (conform
clasificării Molnár & Borhidi 2003).

Alte specii importante de floră şi faună:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE

34
 1188 Bombina bombina
Alte specii importante de floră
Achillea setacea
Artemisia santonicum
Aster tripolium
Camphorosma annua
Chamomilla recutita
Festuca pseudovina
Hordeum hystrix
Lepidium ruderale
Limonium gmelinii
Lotus tenuis
Medicago minima
Plantago tenuiflora
Poa bulbosa
Polygonum aviculare
Puccinellia distans
Scorzonera cana

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
planului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar

Specii şi habitate prezentate în formularul standard Natura 2000 sitului

„Becicherecu Mic” ROSCI0277
Suprafaţa analizată face parte din situl „Becicherecu Mic” ROSCI0277.

Metode de evaluare:
- opinia expertului,
- observaţiile in teren,
- fotografiile,
- inventarieri naţionale,
- colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie şi/sau
Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ,
- pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat prezenţa/absenţa
habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-a
folosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretare
a habitatelor (2008)

Studiile efectuate asupra florei s-au centrat pe stabilirea posibilului impact

generat de amplasarea exploatării în zona studiată, cu accent asupra siturilor Natura
2000 şi pe identificarea de măsuri care să asigure menţinerea stării favorabile de
conservare a eventualelor habitate şi specii de plante.
Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta &
John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop:

35
 1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care îndeplinesc criteriile
pentru reţeaua Natura 2000.
2. Inventarierea tipurilor de habitate la nivel teritorial, conform obiectivelor
programului Natura 2000: suprafaţa a fost inventariată din punctul de vedere botanic
(prin recunoaşterea fitocenozelor care o caracterizează - prin luarea în considerare a
speciilor edificatoare şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin
recunoaşterea caracteristicilor staţiunii - localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi
sol).
3. Inventarierea speciilor de floră a căror conservare necesită desemnarea ariilor
speciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperire
cu vegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare a
impactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,
pentru a stabili dacă în teritoriul cercetat există sau nu plante şi/sau habitate ocrotite.
Nomenclatura plantelor după Ciocârlan (2009).
REZULTATE

Terenul este ocupat de pajiştile mezohigrofile şi higrofile degradate, păşunate.

Pe terenuri plane, reavene-umede s-au instalat fitocenozele asociaţiei Agrostideto-
Festucetum pratensis Soó 1949. Structura şi compoziţia covorului vegetal este puternic
afectată de păşunat.
Pe marginea canalelor de desecare şi acolo unde există exces de umiditate se
întâlnesc fitocenoze ale asociţiei Eleocharietum palustris Schennikov 1919, unde sunt
prezente speciile Eleocharis palustris, Agrostis stolonifera, Potentilla reptans. De
asemenea, a fost identificată specia Ranunculus aquatilis L.

Asociaţiile vegetale caracteristice solurilor sărăturate, şi anume:

- Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,
- Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933,
- Artemisio-Festucetum pseudovinae (Magyar 1928) Soo,
- Puccinellietum limosae Rapaics 1927,
- Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
nu sunt prezente pe suprafaţa analizată.

In perimetrul luat în studiu sau în imediata vecinătate nu a fost identificat niciun

habitat de interes conservativ.

A fost identificate în perimetrul propus spre exploatare şi în imediata lui vecinătate, şi pe

drumurile de acces, doar specii comune, fără interes conservativ, prezentate în următorul tabel:

U T R Bioforma Geoelementul Specia Apartenenta cenotica

3 0 0 H Eua Achillea millefolium Molinio-Arrhenatherethea
4 0 0 H Circ Agrostis stolonifera Agropyro-Rumicion
3 3 0 Th Adv Amaranthus retroflexus Chenopodietea

36
 4 6 7 H Eua(Cont) Artemisia santonicum Festucion pseudovinae
6 x 7 T Eua Chamomilla recutita Puccinelio-Salicornietea
1,5 3,5 4 H Eua Chondrilla juncea Chenopodietea
2.5 3.5 4.5 H-TH Eua Cichorium intybus Car. Polygonion
avicularis
2,5 3 0 G Eua(Med) Cirsium arvense Artemisietea
2 3,5 3 Th Eua Crepis foetida foetida Festuco-Brometea
2 3,5 0 G-H Cosm Cynodon dactylon Polygonion avicularis
3 4 0 Th Euc(Med) Eragrostis minor Poligonion avicularis
2.5 0 0 Th-H Adv Erigeron canadensis Chenopodietea
3 6 7 H Eua(Cont) Festuca pseudovina Festucion pseudovinae

1,5 3,5 0 Th-TH Eua(Med) Lactuca serriola Chenopodietea,

Artemisietea
4 6 7 H Eua(Cont) Limonium gmelinii Puccinelio-Salicornietea
4 2,5 0 H-HH Cosm Lythrum salicaria Phragmitetea
4,5 3 4 H-G Eua(Med) Mentha longifolia Chenopodietea
6 0 4 HH Cosm Phragmites australis Car. Phragmition
3 0 0 H Eua Plantago lanceolata Festoca-Brometea
2,5 0 3 Th Cosm Polygonum aviculare Car. Polygonio-avicularis
4 0 3 Th Cosm Polygonum Polygono-Chenopodion
lapathifolium
2 3,5 0 Th Eua Setaria viridis Car. Polygono-
Chenopodietalia
6 3,5 0 G-HH Cosm Typha latifolia Car. Phragmition
2,5 3 0 H Cosm Verbena officinalis Chenopodietea-
Plantaginetea
Bioformele: MM- megafanerofit; M- microfanerofit; N- nanofanerofit; Ch- chamefit; H- hemicriptofit; G-
geofit; Th- terofit annual; TH- terofit bienal; HH- helohidatofit.
Elementele fitogeografice: Circ- circumpolar; Bor- boreal; Eua- eurasiatic; Eur- European; Euc- European
central; Atl- atlantic; Cont- continental; Med- mediteranean; Pan- panonic; Pont- pontic; Balc- balcanic;
Dac- Balc- daco- balcanic; Cauc- caucazian; Anat- anatolic; Cosm- cosmopolit; Adv- adventiv
Indicii de umiditate (R)
1-xerofit; 2 xeromezofit; 3- mezofit; 4- mezohidrofit; 5- hidrofit; 6- ultrahidrofit; 0- amfitolerant
Indicii de temperatură (T)
1- hechistoterme; 2- microterme; 3- mezoterme; 4- moderat termofile; 5- termofile; 0- amfitolerante
Indicii de reacţie a solului (R)
1- foarte acidofile; 2- acidofile; 3- acido-neutrofile; 4- slab acido-neutrofile; 5- neotro-bazifile; 0-
amfitolerante

In perimetrul propus exploatării nu s-au identificat nicio specie de mamifere

enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE si prezentate în tabelul următor:

Cod Nume Populație Prezenţa în perimetrul

Residentă Migratoare propus
Reproducere Iernat Pasaj
1335 Spermophilus citellus P - - - Nu este prezent

37
 Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare
(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B -
populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire
extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Nu s-a identificat nicio specie de amfibieni sau reptile enumerate in anexa II

la Directiva Consiliului 92/43/CEE şi prezentate în tabelul următor:
Cod Nume Populație Prezenţa în
Residentă Migratoare perimetrul propus
Reproducere Iernat Pasaj
1188 Bombina bombina P - - - Nu este prezent
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare
(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B -
populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire
extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Concluzii

Nu s-au identificat specii sau habitate de interes comunitar, nici specii de pe

listele roşii naţionale.

Analiza speciilor şi habitatelor în zona implementării planului

Flora si habitate
Nu s-au identificat specii sau habitate de interes comunitar, nici specii de pe
listele roşii naţionale.
Tipuri de habitate

Prezenţă amplasament/vecinătate
Nr. Cod
Denumire ştiinţifică % din % din Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi plan
crt. Habitat
Identificare suprafaţa populaţia
sitului sitului

Pajisti si mlastini
saraturate Planul NU are impact asupra habitatului
1 1530 panonice (Anexa A 0 0
Absent în zona de implementare a planului
2 din OUG
57/2007)

38
 2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora
cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Plante
Festuca pseudovina – specie perenă, de 20-35 cm, înflorește între lunile mai-iulie, frecventă în
zona stepică, în pajiști mai mult sau mai puțin sărăturate. Este specie xeromezofila.
Plantago tenuiflora – specie anuală, 5-15 cm, sporadică în zona stepică, întâlnită în pajiști umede
și salinizate, specie mezohalofilă.
Artemisia santonicum - specie care preferă zonele sărăturoase, caracterizează un habitat
comunitar deose bit de important pentru vegetația din România
Cynodon dactylon - specie perenă, 10-30 cm, înflorește în iunie-august, foarte frecventă în zona
stepică, pajiști, locuri ruderalizate și cultivate, pe soluri cu textură ușoară, unoeri slab sărăturate.
Specie xeromezofilă.
Phragmites australis –.âspecie perenă, 1-4 m, iulie-noiembrie, frecventă în zonele de stepă, în
mlaștini, ape stagnante puțin adânci, malul apelor, culture pe cernoziomuri freatic-umede.
Typha angustifolia – specie perenă, 1-2,5 m, înflorește în iulie-august, frecventă în zona stepică,
pe ape stagnante sau lin curgătoare, bălți, stufărișuri.

Descriere habitat, Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (Cod

Natura 2000: 1530) – tip de habitat prioritar;

- habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umede
sau înmlăş tinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de specii
halofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destul
de redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritime
din Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristice
sunt: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum,Artemisia pontica, Lepidium
crassifolium,Salicornia europaea, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra,
Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri,
Limonium gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyron elongatum, Halimione
verrucifera, Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Leuzea
altaica, Festuca arundinacea ssp.orientalis, Pholiurus pannonicus,Plantago
coronopus,Camphorosma annua,Acorellus pannonicus,etc

- asociaţii vegetale caracteristice:Halocnemetum strobilacei(Keller 1925)Ţopa

1939;Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;Limonio-Aeluropetum
littoralis Sanda et Popescu 1992;Caricetum divisae Slavnič1948;Carici distantis-
Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999;Taraxaco bessarabici-Caricetum
distantis Sanda et Popescu 1978;Caricetum distantis Rapaics 1927;Limonio gmelini-
Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae
(santonicum)Ţopa 1939,Agropyretum elongati Şerbănescu (1959)1965; Halimionetum
(Obionetum) verruciferae(Keller 1923) Ţopa 1939,Puccinellietum limosae Rapaics ex
Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927,Scorzonero parviflorae-Juncetum
gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum annonici
(Soó 1927) Ţopa 1939,Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

39
- specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorpha
quadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi,
Spermophilus citellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva,
Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea,
Panurus biarmicus (Gafta, Mountford et al., 2008).

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Starea de conservare a habitatelor:

Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto sarmatice (1530) – În formularul standard
Natura 2000 a sitului „Becicherecu Mic” ROSCI0277, habitatul este inclus în categoria
de conservare C ceea ce indica o stare de conservare satisfacatoare .

Starea de conservare a speciilor:

Speciile de batracieni(Bombina bombina ) si mamifere (Spermophillus citellus )din
formularul standard Natura 2000 au o stare de conservare buna - categoria B avand o
prezenta non izolata in cadrul sitului.

2.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Având în vedere datele prezentate mai sus (faptul că în ROSCI0277 Becicheru Mic
nu au fost identificate specii enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE),
cât şi natura proiectului luat în discuţie, se estimează că prin aplicarea măsurilor de
diminuare a impactului şi monitorizării nu vor avea loc schimbări ale stării de conservare
a ariei naturale protejate.
Conform datelor furnizate de formularul Standard al sitului populaţiile speciilor de
faună identificate sunt ne-izolate şi cu o arie de răspândire extinsă în situl ROSCI0277
Becicheru Mic, astfel că se poate concluziona că pe perioada execuţiei lucrărilor de
amplasare şi pe perioada de functionare a parcului fotovoltaic vor evita zona şi se vor
acomoda la acelaşi tip de habitat din zone învecinate până în momentul refacerii
habitatului şi vegetaţiei pe sectorul afectat.
Nu există la acest moment planuri/proiecte care să poată afecta semnificativ
suprafaţa sitului şi, implicit, starea de conservare.

2.4.1.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate
Metodologia de evaluare a urmat două direcţii:
§ investigarea speciilor vegetale şi animale şi a habitatelor de interes comunitar
Metodologia de investigare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar a
respectat Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar (OM nr.
19/2010) şi a presupus colectarea, verificarea şi analiza datelor privind arealul,
suprafaţa, populaţia, distribuţia, evoluţia, habitatul speciei, starea de conservare,

40
perspectivele viitoare, pentru siturile Natura 2000 intersectate de plan, menţionate
anterior.
I Metode de cercetare a florei şi vegetaţiei
Studiile efectuate asupra florei s-au centrat pe stabilirea posibilului impact
generat de amplasarea exploatării în zona studiată, cu accent asupra siturilor Natura
2000 şi pe identificarea de măsuri care să asigure menţinerea starii favorabile de
conservare a eventualelor habitate si specii de plante.
Studiul de teren corelat cu literatură de specialitate (Doniţă et al. 2005; Gafta &
John Owen Mountford, 2008) a avut ca scop:
1. Identificarea ariilor protejate existente şi a altor zone care indeplinesc criteriile
pentru reţeaua Natura 2000.
2. Inventarierea speciilor de flora a căror conservare necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare conform cu Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
S-au făcut liste de specii. S-a analizat componenţa floristică, gradul de acoperire
cu vegetaţie a zonei şi gradul de perturbate a comunităţilor vegetale ca urmare a
impactului antropic. Listele realizate au fost analizate din punctul de vedere sozologic,
pentru a stabili daca in teritoriul cercetat există sau nu plante si/sau habitate ocrotite.
Tabelul sintetic reprezintă prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a
datelor obţinute din cercetările efectuate pe teren in perioada martie -august 2013.
Pentru fiecare specie s-au prezentat indicii autecologici, bioforma, geoelementul şi
apartenenţa fitocenologică.
Pentru indicii autoecologici s-a utilizat scara lui H. Elleberg (1974) pentru flora din
Europa Centrală, adaptată pentru condiţiile ţării noastre de I. Pop et all., 1978; Att.
Kovacs, 1979 (Popescu & Sanda 1998)

II Metode de cercetare a speciilor de mamifere, amfibieni şi peşti

În ultimii ani, pentru studiul ecologic al mamiferelor din habitatele naturale, şi mai
cu seamă din arii protejate, se utilizează metode de cercetare care să minimalizeze
stresul asupra animalelor şi, mai ales, să nu pună în pericol viaţa acestora – metode
neinvazive.

A. Metodele de inventariere şi monitorizare a populatiilor mamiferelor sălbatice

sunt în general similare, cu unele particularităţi funcţie de etologia fiecărei specii.
Estimarea şi monitorizarea populaţiilor mamiferelor sălbatice se face prin:
-observaţii directe, când se înregistrează informaţii amănunţite asupra structurii
populaţiilor;
-observaţii indirecte care se bazează pe citirea urmelor pe zăpada, în solul
umed, prezenţa excrementelor, existenţa cadavrelor în habitatul speciei monitorizate
sau a altor semne caracteristice.
Stabilirea prezentei sau absentei indivizilor dintr-o specie şi realizarea unor
estimări calitative sau cantitative asupra populaţiilor se realizează de obicei prin
următoarele metode:
1. parcurgerea întregii suprafeţe destinate monitorizării şi citirea urmelor pe
zăpada;
2. realizarea de sondaje de probă;

41
 3. realizarea de observaţii vizuale asupra indivizilor prin metode combinate de
dibuit şi pandă (observatii la punct fix sau metoda transectelor);
4. observaţii vizuale asupra indivizilor în perioada de imperechere sau la hrănitori
(daca se administrează hrană);
5. observaţii la vizuini şi bârloage.

B. Metodele de inventariere şi monitorizare a populaţiilor de amfibieni.

Transectele vizuale (primăvara şi toamna)
Transectele vizuale sunt metode standard folosite pentru inventarierile
herpetofaunistice. Există mai multe tehnici de inventariere şi monitorizare a speciilor de
amfibieni şi reptile (ex.: diferite tipuri de capcane, observaţii din puncte fixe, etc.) fiecare
având avantaje şi dezavantaje legate de speciile detectate, aplicabilitatea pentru diferite
tipuri de habitate şi ipotezele de la care se porneşte. Folosirea mai multor metode de
observaţie va duce la o caracterizare mai bună a comunităţilor de herpetofaună. Totuşi,
transectele vizuale au cea mai largă utilizare peste o gamă largă de habitate şi uşurinţă
mare de implementare. Alte beneficii includ: (1) au un impact scăzut comparativ cu
metodele standard care necesită săpat sau curăţarea resturilor; (2) nu reprezintă nici un
pericol pentru animalele studiate; şi (3) funcţionează într-o varietate de habitate, atât
ecosisteme terestre, cât şi acvatice.

2.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor natural

sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici
(factorii geologici (solul), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori
mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici (temperatura, lumina, apa, aer) şi
factori chimici (compoziţia aerului, a apei, a solului) şi biocenoza (ce reprezinta întreaga
diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relaţiile acestora intra şi
interspecifice).
Până în prezent la nivelul sitului nu a fost descris setul de relaţii structurale şi
funcţionale care participă la menţinerea integrităţii sitului.
Structura sitului este afectat de activităţile antropice, aşa cum apar descrise în
Formularul standard Natura 2000: Incepind cu anul 1960, s-au executat lucrari intense
de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul,
flora si vegetatia. In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete,
s-a revenit la vegetatia potentiala.

2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Cunoştiinţele privind starea de conservare a speciilor pentru care a fost

desemnat situl Natura 2000 nu trebuie să se bazeze pe date istorice, generale şi,
adeseori, perimate, ci trebuie dobândite în urma unor evaluări de actualitate, în baza
unor metodologii specifice, eficiente şi unitare la nivel national.

42
 Pâna în prezent nu există plan de management pentru sit. Asigurarea stării de
conservare favorabile a siturilor Natura 2000 se va face prin respectarea condiţiilor
impuse de custode, precum şi a tuturor condiţiilor impuse prin actele de reglementare
emise de autorităţile competente potrivit legii.
Obiectivele generale de conservare pentru speciile aparţinând arealelor Natura
2000 fac referire la:
- menţinerea speciilor şi habitatelor din directivele UE, şi dacă este cazul
refacerea statutului favorabil de conservare;
- adaptarea activităţilor la nevoile de conservare ale speciilor;
- reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate;
- asigurarea teritoriilor naturale de hrănire reproducere şi cuibărit/hibernare,
- reducerea surselor de poluare a apei, aerului, solului şi poluare fonică.
Aceste obiective generale, conduc la refacerea şi menţinerea în stare favorabilă a
ecosistemelor şi legăturilor funcţionale.
Custode al sitului - Nu există custode , custodia temporara fiind exercitata prin
intermediul APM Timis, care a inaintat formularul ce cuprinde masurile minime de
conservare pentru situl in discutie.

2.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Situatia tipurilor de habitate prezente în sit şi evaluarea stării de conservare a

acestora şi a speciilor prezente în sit este prezentată în tabelele următor:

Cod Nume Evaluarea sitului

% Reprez. Supr. Conservare Evaluare
rel. globală
1530 Pajiști și mlaștini sărăturate 45 B C C B
* panonice și ponto-sarmatice

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Co Nume Populație Evaluarea sitului
d Reside Migratoare Popula Conserv Izola Evalu
ntă Reproduc Iern Pas ție are re are
ere at aj global
ă
133 Spermoph P C B B B
5 ilus
citellus
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -
nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de
distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A
- excelentă, B - bună, C – considerabilă

43
 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II la Directiva Consiliului
92/43/CEE
Co Nume Populație Evaluarea sitului
d Residen Migratoare Populaț Conserv Izolar Evalua
tă Reproduc Iern Pas ie are e re
ere at aj globală
118 Bombi P C B C B
8 na
bombi
na
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -
nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de
distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A
- excelentă, B - bună, C - considerabilă
Implementarea planului nu determină excluderea terenului din circuitul natural.
În zona de implementare a planului nu sunt şi nu au fost identificate specii
care să fie dependente de suprafaţa propusă pentru implementarea planului.
În zona de implementare a planului nu sunt şi nu au fost identificate habitate
de interes comunitar.
Având in vedere datele prezentate mai sus cât şi natura proiectului luat în discuţie,
posibilele evoluţii ale stării de conservare a ariei naturale protejate sunt cele de
menţinere a stării favorabile de conservare. Nu există la acest moment planuri/proiecte
care să poată afecta semnificativ suprafaţa sitului şi, implicit, starea de conservare .

2.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale
protejate de interes comunitar

După cum s-a arătat la secţiunea 2.4. – Date privind structura şi dinamica
populaţiilor de specii afectate, estimam că nivelul populational al speciilor din sit nu
va fi afectat de proiectul în discutie.

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Nu este cazul.

44
 III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de plan

3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu

a. Protecţia calităţii apelor:

In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa. Pentru
implementarea planului nu e nevoie de apa.
Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului
fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la
unitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica care
va fi vidanjata periodic.
b. Protecţia aerului:
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi
dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de
azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili.
În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona
amplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea
acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.
c. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:
Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel
de zgomot in prevederile legale si anume STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cu
un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Zgomotul se va intensifica în zonă
datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea
operaţiilor realizate. În acest sens, desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in
limitele parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului
ecologic din zonă.
Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata
de perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea
unor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand
bineinteles prevederile legale in vigoare.
d. Protecţia împotriva radiaţiilor:
Nu e cazul. Activitatea nu va avea niciun impact asupra nivelului de radiaţii din
zonă.
e. Protecţia solului şi a subsolului:
Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;
-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.
Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:

45
 -încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati
specializate autorizate. Personalul va fi instruit pentru respectarea modalităţilor de
gestionare corespunzătoare a deşeurilor.
-folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri
accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor
lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a
organelor competente.
Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face
doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.
Solul va fi decopertat doar in vederea instalarii Megastation 1250 , volumul de sol
rezultat din aceasta operatiune fiind de aproximativ 12 mc. Acesta va fi transportat si
folosit la alte lucrari edilitare in comuna Sanandrei , dupa consultarea autoritatilor locale.
f. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:
Tipul de habitat din zonă este reprezentat de teren arabil.
Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor
respecta:
-conditiile impuse in avizele obtinute;
-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei
specii de flora si fauna;
-se va inlatura orice impact negativ semnificativ asupra solului, apei, aerului prin
depunerea necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei,
etc.

g.Peisajul
Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor
activităţi:
v Delimitarea si dotarea zonelor functionale.
v Montarea panourilor solare pe structuri metalice.

h. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Sanadrei, jud. Timis, in afara
zonelor rezidentiale . Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor
umane.
i. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:
Deşeurile rezultate din activitate se împart în trei categorii:
-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;
-deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti);
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate pe parcursul
activităţii de realizare a planului.
Cantitatile de deseuri prezentate vor fi totale pe toata durata de realizare a
planului.
Gestionarea deşeurilor
Nr. Deseuri Cod deseu Gestionare UM Cantit
crt. conf. H.G. totala
nr.856/2002
1 Deseuri 20 03 01 Europubele + preluat mc 2

46
 menajere de societăţi
specializate
autorizate
2 Deseuri din 20 01 38 Container+predati Buc. 1000
lemn pe care furnizorului sau
vin panourile preluate de societăţi
(Europaleti) specializate
autorizate

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

j. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
În activitate se utilizează doar combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil
lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate.
Nu vor fi utilizate alte substanţe sau preparate chimice periculoase.

3.1.2.Analiza gradului de poluare asupra componentelor de mediu apă, aer,

sol.
a.Poluarea apei:
In momentul de fata in zona nu exista retea de alimentare cu apa. Pentru
implementarea planului nu e nevoie de apa.
Asigurarea apei potabile pentru angajatii care se ocupa de realizarea parcului
fotovoltaic, se va face prin grija beneficiarului si va consta in apa imbuteliata, de la
unitati specializate autorizate. Pe amplasament se va amplasa o toaleta ecologica care
va fi vidanjata periodic.
b.Poluarea aerului:
Surse de impurificare a aerului:
-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.
Emisii de poluanţi:
-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi
dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de
azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili.
În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona
amplasamentului. Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea
acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

c.Poluarea solului:
Sursele de impurificare ale solului pot fi:
-depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere si metalice;
-posibile poluării accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele din dotare.
Petru evitarea poluării solului se vor lua următoarele măsuri:
-încheierea unui contract de preluare a deşeurilor menajere si metalice cu unitati
specializate autorizate. Personalul va fi instruit pentru respectarea modalităţilor de
gestionare corespunzătoare a deşeurilor.

47
 -folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri
accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor
lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a
organelor competente.
Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face
doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.
Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apă şi
sol activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativă de
poluare dacă se respectă condiţiile menţionate anterior.
Solul va fi decopertat doar in vederea instalarii Megastation 1250 , volumul de sol
rezultat din aceasta operatiune fiind de aproximativ 12 mc. Acesta va fi transportat si
folosit la alte lucrari edilitare in comuna Sanandrei , dupa consultarea autoritatilor locale.

3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ

aria protejată
3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediului
In faza de realizare a proiectului, impactul direct si indirect asupra solului,
aerului poate exista doar in cazul in care:
-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;
-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;
-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.
Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri
de apa. Canalele de desecare se gasesc in vecinatatea amplasamentului (conform
capitolului Vecinatati).
Impactul direct si indirect asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar nu a
fost identificat in zona planului propus.
Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact
direct, prin amplasarea panourilor.
Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national si
comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.
Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.
Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes
comunitar.
Pe perioada functionarii proiectului, impactul direct si indirect asupra speciilor
si habitatelor de interes comunitar nu este identificat.
Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe
perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.
Pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar.

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului : nu exista impact pe termen

lung la nicio specie si habitat de interes comunitar.

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului

Perioada de construire:
-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului
fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform

48
STAS10009/1998 „Acustica in constructii. Acustica urbana”-Limitele admisibile ale
nivelului de zgomot; desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele
parametrilor normali de lucru, asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic din
zonă.
Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata
de perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea
unor echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand
bineinteles prevederile legale in vigoare.
Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.

3.2.4.Impact rezidual. Datorita lucrarilor de desecare, pasunatului intensiv in

zona de implementare a planului, a indus lipsa de habitate si specii de interes comunitar
si prin urmare induce un impact rezidual redus.

3.2.5.Impactul cumulativ

Proiecte aflate in procedura la Agentia pentru Protectia Mediului Timis care se

regasesc in cadrul Sitului Natura 2000 „Becicherecu Mic” ROSCI0277
TIGANASU VIOREL „Construire locuinta familiala parter si mansarda. Scoatere
teren din circuitul agricol”amplasat in intravilan ,localitatea Dudestii Noi, (CF 401370),jud.
Timis
SOFRONIA CIPRIAN ANDREI „Construire locuinţă parter şi mansardă şi
împrejmuire proprietate” propus a fi amplasat în comuna/localitatea Dudestii Noi, str.
Remus, nr. 30, nr. CF 401407 Dudeştii Noi, nr. cad. 401407,jud. Timis
GALAN VALERICA si GALAN MARIAN "Construire locuinta demisol,parter si
mansarda” propus a fi amplasat încomunaDudestii Noi, str.Romană, nr. 17, nr. CF
402210 Dudeştii Noi, nr. cad. 404; 405/1; 406; 407/1/74, jud. Timiş
DUMA GABRIEL„Construire locuinta familiala parter si mansarda” propus a fi
amplasat încomunaDudestii Noi, str. Romulus, nr. 31, nr. CF 401400 Dudeştii Noi, nr.
cad. 401400, jud. Timiş
FLOREA LIDIA şi FLOREA CRISTIAN SORIN „Construire locuinţă familială
parter şi mansardă şi împrejmuire proprietate”propus a fi amplasat încomunaDudestii
Noi, str. Bega, nr. 15, nr. CF 401429 Dudeştii Noi, nr. cad. 401429,jud. Timiş
DORGO IOSIF Construire locuinta parter si mansarda” propus a fi amplasat
încomunaDudestii Noi, str.Romulus, nr. 20, nr. CF 401389 Dudestii Noi, nr. top. 401389,
jud. Timiş,
GRUMEZEA CIPRIAN „ Construire casa parter ” propus a fi amplasat în
comuna/localitatea Dudestii Noi, str.Traian, nr.10, nr. CF 401368 Dudestii Noi,
nr.cad.401368 jud. Timis
TIGANASU MADALINA ALEXANDRA Construire locuinta parter si mansarda,
gard si imprejmuire” propus a fi amplasat în comuna/localitatea Dudestii Noi, str.Dacia,
nr.9, nr. CF 401442 Dudestii Noi, nr.top. 401442, jud. Timis
KOSZTA DANIELA Construire locuinta in regim P+M ” propus a fi amplasat
încomuna/localitateaDudestii Noi, str.Bega, nr.29, nr. CF 401404 Dudestii Noi, nr. cad
401404, jud. Timiş

49
 NITA JENICA Construire locuinta in regim de P ” propus a fi amplasat
încomunaDudestii Noi, str.Remus, nr. 18, nr. CF 401413 Dudestii Noi, nr. cad 401413,
jud. Timiş,

Planuri in procedura
- PRIMARIA BECICHERECU MIC- PUG

Asa cum se poate constata din inventarul planurilor si proiectelor aflate in

procedura la APM Timis ,proiectul nu se poate include la impact cumulativ cu planurile
si proiectele inventariate fiind total deosebite ca si caracteristici . S-ar putea face
consideratii asupra impactului cumulativ ce poate rezulta in urma ocuparii terenurilor si
restrangerii intr-un procent foarte mic al habitatelor prezente. Cu toate acestea proiectul
supus analizei nu schimba compozitia floristica a suprafetei ocupate , amplasarea
bateriilor de panouri fotovoltaice ocupand o suprafata foarte redusa de teren ( doar
diametrele cumulate ale pilonilor ce se vor monta prin batere precum si amplasarea
Megastation , a cabinei administrative si a toaletei ecologice).
Din punct de vedere al impactului cumulativ se poate concluziona că impactul
indus de fragmentarea temporară a habitatelor şi posibila perturbare a faunei prin
activităţile desfăşurate în sit, este nesemnificativ.

Descrierea rezumativă a impactului:

- impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este in
afara zonelor rezidentiale;
- impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane;
- impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului
deoarece nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic;
pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar;
- impactul asupra faunei: este nesemnificativ;
- impactul asupra solului – nesemnificativ, nu existã şi nu au fost identificate
surse de poluanţi pentru sol şi subsol;impact in faza de constructie prin
decopertarea unei cantitati de 12mc de sol,ce va fi relocata ,la propunerea
autoritatilor locale , la alte lucrari edilitare pe raza comunei.
- impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu
există surse de poluare a apelor;
- impactul asupra calităţii aerului, climei – nesemnificativ, doar in perioada de
executie a planului;
- impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de
implementare a planului;
- impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;
- impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre
aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost
identificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;
-extinderea impactului (zona geografică, numărul
populaţiei/habitatelor/speciilor afectate) – nu se preconizează o extindere a
impactului asupra zonei geografice, populaţiei din zonă şi din localităţile
învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unul

50
 nesemnificativ.
- magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ;
- probabilitatea impactului –redusă;
- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în
perioada de constructie;
- natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona

amplasamentului prin pasunat intensiv, terenul fiind pasune.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de

functionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes
comunitar pentru care a fost desemnata aria naturala protejata sit Natura 2000
„Becicherecu Mic” ROSCI0277.

Impactul în faza de construcţie:

-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului
fotovoltaic. Desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor
normali de lucru, conform normelor legale in vigoare, asigurându-se astfel păstrarea
echilibrului ecologic din zonă.
Impactul în faza de functionare:
Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe
perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.
Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.

3.4.Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar

3.4.1.Impactul asupra vegetaţiei şi faunei

Impactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu
exista specii si habitate de interes comunitar. Nu exista impact deoarece terenul
destinat planului nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic.

3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate datorită

schimbarii destinaţiei terenului
Acest tip de impact se datorează:
-pierderii habitatului – în zona de implementare a planului nu există habitate de
interes comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar;
- fragmentării habitatului – deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare,
nu se pune problema fragmentarii;
- modificării habitatului - deoarece in zona planului nu sunt habitate prioritare, nu
se pune problema fragmentarii;
- perturbării speciilor – planul actual nu contribuie la perturbarea speciilor din
zona şi nu influenţeză statutul de conservare al speciilor din sit.
- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o dislocare a
speciilor de interes comunitar.

51
 3.4.3.Gradul de afectare a integrităţii ariei naturale protejate de interes
comunitar
a. reducerea habitatelor si a speciilor de interes comunitar - nu este cazul
deoarece nu au fost identificate în zona de implementare a planului habitate si specii de
interes comunitar;
b. nu este cazul fragmentării habitatelor, speciile de batracieni si mamifere
mentionate in Fisa Sitului nefiind afectate de imprejmuirea parcului fotovoltaic.
c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile - nu este
cazul;
d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de
interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus este
format doar din terenuri arabile (pasune), acestea fiind ecosisteme a căror relaţii
structurale şi funcţionale sunt minimalizate prin pasunat. Prin realizarea planului nu se
schimba vegetatia existenta.

3.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului se regaseste in tabelul

de mai jos, pe ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.

Nr. Masuri de reducere a impactului Masuri de reducere a impactului

Crt. asupra mediului asupra mediului
Etapa de realizare a planului Etapa de funcţionare a planului
1 Gardul ce va delimita suprafata Monitorizarea batracienilor
parcului fotovoltaic va fi inaltat cu februarie-aprilie
circa 30 cm fata de teren pentru a
permite tranzitarea perimetrului
parcului de catre fauna terestra,
pentru a evita fragmentarea
habitatelor specifice faunei
terestre.
Nu se vor utiliza substante Nu se vor utiliza substante
chimice, capcane respectiv chimice, capcane respectiv
dispozitive sonore pentru a dispozitive sonore pentru a
combate fauna terestra si temporar combate fauna terestra si
nectonica din perimetrul studiat temporar nectonica din perimetrul
studiat
2 Imprejmuirea sa nu fie conectata la Identificarea, respectiv remedierea
o sursa de curent electric efectelor care induc reducerea
deoarece pot exista mortalitati in efectivelor de fauna terestra in
randul faunei terestre cazul in care panourile fotovoltaice
induc/cauzeaza mortalitati in
randul populatiilor din zona de
implementare a planului
3 Cablurile care vor realiza Mentinerea spatiilor verzi de pe
conexiunea intre panouri si arealul planului intr-o stare
centrala fotovoltaica nu vor fi favorabila pentru a spori

52
 amplasate in aer ele urmand a fi
ingropate, evitandu-se astfel
electrocutarea accidentala a
pasarilor respectiv a faunei
terestre.
4 Respectarea intervalelor de odihna
(sezon cald aprilie-septembrie,
interval orar 20-08, sezon rece
octombrie-martie, interval orar 17-
09 ) in vederea evitarii mortalitatii
speciilor de vertebrate de talie
mica
5 Respectarea perioadelor de
reproducere specifice vertebratelor
de talie mica in vederea evitarii
mortalitatii speciilor de vertebrate
de talie mica (martie-iunie)
6 Respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare, sau a altor
avize/acorduri obţinute, precum şi
a legislaţiei în vigoare
7 Respectarea normelor/programului
de lucru
8 Înlăturarea oricărui impact negativ
asupra solului, apei, aerului (ex.
scurgeri de combustibil, ulei,
depunerea necontrolată a si oualor, capturarea sau
deşeurilor de orice fel, etc)
9 Interzicerea oricărei forme de
recoltare, capturare, ucidere a
vreunei specii de floră sau faună
din zonă
10 Organizarea corespunzătoare şi
cronologică a activităţilor de
şantier:
-realizarea imprejmuirii;
-montarea structurilor metalice;
-montarea cablurilor;
productivitatea naturala (baza
piramidei trofice) situatie care va
favoriza aparitia unor lanturi trofice
bine consolidate. Vegetatie va fi
cosita sau pasunata.
Interzicerea amplasarii pe raza
planului a unor dispozitive care
prin sunetul lor sa perturbe
bioritmul faunei terestre
Respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare, sau a
altor avize/acorduri obţinute,
precum şi a legislaţiei în vigoare
Interzicerea oricărei forme de
recoltare, capturare, ucidere a
vreunei specii de floră sau faună
din zonă
Informarea institutiilor de mediu
(Agentia de Protectie a Mediului,
Garda Nationala de Mediu) cu
privire la orice incident cu impact
negativ asupra ariei naturale
protejate
Intezicerea pe toata durata de
desfasurare a activitatii a
distrugerii sau colectarii cuiburilor
omorarea puilor si pasarilor adulte,
perturbarea pasarilor din arealul
perimetrului
Utilizarea doar a drumurilor de
acces desemnate pentru circulatia
autovehiculelor pe perimetrul ariei
naturale protejate
-
53
 -montarea panourilor;
-montarea Megastation 1250;
-realizarea drum acces pietonal si
auto;
-montarea sistemului de
supraveghere;
-realizare instalatie de racordare;
11 Monitorizarea stării tehnice a -
utilajelor şi maşinilor utilizate
12 Instruirea personalului care -
executa lucrarile prevazute in
proiect, referitoare la importanta
amplasamentul desemnat ca sit
Natura 2000, asigurandu-se
obiectivele de conservare al sitului
13 Informarea institutiilor de mediu -
(Agentia de Protectie a Mediului,
Garda Nationala de Mediu) cu
privire la orice incident cu impact
negativ asupra ariei naturale
protejate
14 Intezicerea pe toata durata de -
realizare a proiectului a distrugerii
sau colectarii cuiburilor si oualor,
capturarea sau omorarea puilor si
pasarilor adulte, perturbarea
pasarilor din arealul planului
15 Utilizarea doar a drumurilor de -
acces desemnate pentru circulatia
autovehiculelor pe perimetrul ariei
naturale protejate

54
 3.6.Monitorizarea impactului

Monitorizarea impactului în perioada de realizare a proiectului: se regăseşte în

tabelul de mai jos.
Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,
în perioada de realizare a proiectului

Nr. Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa de

crt. finanţare
1 Gardul ce va delimita Titularul planului si Pe perioada de Surse proprii
suprafata parcului dirigintele de realizare a de finanţare
fotovoltaic va fi santier proiectului,
inaltat cu circa 30 cm 6 luni
fata de teren pentru
a permite tranzitarea
perimetrului parcului
de catre fauna
terestra, pentru a
evita fragmentarea
habitatelor specifice
faunei terestre.

2 Nu se vor utiliza Titularul planului si Pe perioada de Surse proprii

substante chimice, dirigintele de realizare a de finanţare
capcane respectiv santier proiectului,
dispozitive sonore 6 luni
pentru a combate
fauna terestra si
temporar nectonica
din perimetrul studiat
3 Imprejmuirea sa nu Titularul planului si Pe perioada de Surse proprii
fie conectat la o dirigintele de realizare a de finanţare
sursa de santier proiectului,
curent electric 6 luni
deoarece pot exista
mortalitati in randul
faunei terestre
respectiv faunei
temporar nectonice
(in perioada de
migratie)
4 Cablurile care vor Titularul planului si Pe perioada de Surse proprii
realiza conexiunea dirigintele de realizare a de finanţare
intre panouri si santier proiectului,
centrala fotovoltaica 6 luni

55
 nu vor fi amplasate Aprilie-septembrie
in aer ele urmand a fi interval orar 20-08
ingropate, evitandu- Octombrie-martie
se astfel interval orar 17-09
electrocutarea
accidentala a
pasarilor respectiv a
faunei terestre.
5 Respectarea Titularul proiectului, Aprilie-iunie Surse proprii
intervalelor de si dirigintele de de finanţare
odihna (sezon cald santier
aprilie-septembrie,
interval orar 20-08,
sezon rece
octombrie-martie,
interval orar 17-09 )
in vederea evitarii
mortalitatii speciilor
de vertebrate de talie
mica
6 Respectarea Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
perioadelor de si dirigintele de realizare a de finanţare
reproducere santier proiectului,
specifice 6 luni
vertebratelor de talie
mica in vederea
evitarii mortalitatii
speciilor de
vertebrate de talie
mica (martie-iunie)

7 Respectarea Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii

condiţiilor impuse în si dirigintele de realizare a de finanţare
actele de santier proiectului,
reglementare, sau a 6 luni
altor avize/acorduri
obţinute, precum şi a
legislaţiei în vigoare
8 Respectarea Titularul Pe perioada de Surse proprii
normelor/programului proiectului,si realizare a de finanţare
de lucru dirigintele de proiectului,
santier 6 luni
9 Înlăturarea oricărui Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
impact negativ si dirigintele de realizare a de finanţare
asupra solului, apei, santier proiectului,
aerului (ex. scurgeri 6 luni

56
 de combustibil, ulei,
depunerea
necontrolată a
deşeurilor de orice
fel, etc)
10 Interzicerea oricărei Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
forme de recoltare, si dirigintele de realizare a de finanţare
capturare, ucidere a santier proiectului,6 luni
vreunei specii de
floră sau faună din
zonă
11 Organizarea Titularul proiectului, Conform Surse proprii
corespunzătoare şi verificărilor tehnice de finanţare
cronologică a specifice utilajelor
activităţilor de şi maşinilor
şantier: utilizate
-realizarea
imprejmuirii;
-montarea structurilor
metalice;
-montarea cablurilor;
-montarea
panourilor;
-montarea
Megastation 1250;
-realizarea drum
acces pietonal si
auto;
-montarea sistemului
de supraveghere;
-realizare instalatie
de racordare;
12 Monitorizarea stării Titularul planului si Pe perioada de Surse proprii
tehnice a utilajelor şi dirigintele de realizare a de finanţare
maşinilor utilizate santier planului,
6 luni
13 Instruirea Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
personalului care si dirigintele de realizare a de finanţare
executa lucrarile santier proiectului,
prevazute in proiect, 6 luni
referitoare la
importanta
amplasamentul
desemnat ca sit
Natura 2000,
asigurandu-se

57
 obiectivele de
conservare al sitului
14 Informarea Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
institutiilor de mediu si dirigintele de realizare a de finanţare
(Agentia de Protectie santier proiectului,
a Mediului, Garda 6 luni
Nationala de Mediu)
cu privire la orice
incident cu impact
negativ asupra ariei
naturale protejate
15 Intezicerea pe toata Titularul proiectului, Pe perioada de Surse proprii
durata de realizare a si dirigintele de realizare a de finanţare
proiectului a santier proiectului,
distrugerii sau 6 luni
colectarii cuiburilor si
oualor, capturarea
sau omorarea puilor
si pasarilor adulte,
perturbarea pasarilor
din arealul planului

Monitorizarea impactului în perioada de functionare a proiectului: se

regăseşte în tabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de functionare a proiectului
Nr. Denumire Responsabil Perioada Sursa de
crt. măsură finanţare
1 Monitorizarea Titularul februarie-aprilie, Surse proprii
speciilor de proiectului şi In primii 2 ani de finantare
batracieni personalul de
descrise in specialitate
formularul contractat în
standard, acest sens
februarie-aprilie
2 Nu se vor utiliza Titularul Pe perioada de Surse proprii
substante proiectului functionare a de finantare
chimice, capcane proiectului
respectiv (25 ani)
dispozitive
sonore pentru a
combate fauna
terestra si
temporar

58
 nectonica din
perimetrul studiat
3 Identificarea Titularul Pe perioada de Surse proprii
respectiv proiectului functionare a de finantare
remedierea proiectului
efectelor care (25 ani)
induc reducerea
efectivelor de
fauna terestra si
temporar
nectonica in
cazul in care
panourile
fotovoltaice
induc/cauzeaza
mortalitati in
randul
populatiilor din
zona de
implementare a
planului
4 Mentinerea Titularul Pe perioada de Surse proprii
vegetatiei de pe proiectului functionare a de finantare
arealul planului proiectului
intr-o stare (25 ani)
favorabila pentru
a spori
productivitatea
naturala (baza
piramidei trofice)
situatie care va
favoriza aparitia
unor lanturi
trofice bine
consolidate
5 Interzicerea Titularul Pe perioada de Surse proprii
amplasarii pe proiectului functionare a de finantare
raza planului a proiectului
unor dispozitive (25 ani)
care prin sunetul
lor sa perturbe
bioritmul faunei
terestre
6 Respectarea Titularul Pe perioada de Surse proprii
condiţiilor impuse proiectului functionare a de finantare
în actele de proiectului

59
 reglementare, (25 ani)
sau a altor
avize/acorduri
obţinute, precum
şi a legislaţiei în
vigoare
7 Interzicerea Titularul Pe perioada de Surse proprii
oricărei forme de proiectului functionare a de finantare
recoltare, proiectului
capturare, (25 ani)
ucidere a vreunei
specii de floră
sau faună din
zonă
8 Informarea Titularul Pe perioada de Surse proprii
institutiilor de proiectului functionare a de finantare
mediu (Agentia proiectului
de Protectie a (25 ani)
Mediului, Garda
Nationala de
Mediu) cu privire
la orice incident
cu impact negativ
asupra ariei
naturale protejate
9 Intezicerea pe Titularul Pe perioada de Surse proprii
toata durata de proiectului functionare a de finantare
desfasurare a proiectului
activitatii a (25 ani)
distrugerii sau
colectarii
cuiburilor si
oualor,
capturarea sau
omorarea puilor
si pasarilor
adulte,
perturbarea
pasarilor din
arealul
perimetrului

60
 CONCLUZII

In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aerului

poate exista doar in cazul in care:
-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;
-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;
-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.
Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri
de apa.
Speciile si habiatatele de interes comunitar nu sunt afectate de realizarea
planului, deoarece nu exista pe amplasament.
Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact
direct, prin amplasarea panourilor. Mentionam ca dupa dezafectarea planului acest
cadru natural va reveni la starea initiala de teren arabil (pasune).
Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national si
comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.
Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.
Pe amplasament nu au fost identificate specii de flora si fauna de interes
comunitar.
Pe perioada functionarii planului,
Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe
perioada de functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.
Pe amplasament nu au fost identificate specii de interes comunitar.
Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului
prin pasunatul intensiv.
Prin implementarea planului, nu se distrug specii si habitate de interes national si
comunitar, nu au loc exploatari de resurse naturale.
Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.
Impactul asupra populaţiei – nu exista impact, zona amplasamentului este in
extravilan.
Impactul asupra sănătăţii umane - fără impact asupra sănătăţii umane.
Impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului nu
prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic. In zona de studiu nu
au fost identificate specii de flora de interes comunitar, fiind prezente doar specii fara
valoare ecologica.
Impactul asupra faunei: este nesemnificativ .
Impactul asupra solului - nu existã şi nu au fost identificate surse de poluanţi
pentru sol şi subsol.
Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu există
surse de poluare a apelor.
Impactul asupra calităţii aerului, climei – afectat nesemnificativ doar in perioada
de executie a planului.
Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de implementare
a planului, absent in faza de functionare a planului.
Impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va reveni la
cadrul natural anterior dupa implementarea planului (25 ani).

61
 Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre
aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost identificate
obiective ale patrimoniului istoric şi cultural.
Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor
afectate) – nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice,
populaţiei din zonă şi din localităţile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii,
impactul general fiind unul nesemnificativ.
Magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ.
Probabilitatea impactului –redusă.
Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în perioada
de constructie.
Natura transfrontieră a impactului – nu este cazul.
Modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de
interes comunitar - nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus este
format doar din terenuri arabile acestea fiind agroecosisteme a căror relaţii structurale şi
funcţionale sunt minimalizate şi controlate de om.
Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de
functionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor si habitatelor de
interes comunitar pentru care a fost desemnata aria protejata situl Natura 2000
„Becicherecu Mic” ROSCI0277.

Intocmit,
Meilescu Cornel

62
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. CIOCÂRLAN V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta.

/Ediţia a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.
2. DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România.
Edit. Academiei Române, Bucureşti. 630 pp.
3. DONIŢĂ N,. POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A. 2005.
Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti
4. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-CONSTANTINESCU MIHAELA, MIHĂILESCU SIMONA &
BIRIŞ I.A. (2006). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pp.
5. GAFTA D. & MOUNTFORD J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a habitatelor
Natura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.
6. SANDA V., ŐLLERER K. & BURESCU P. 2008. Fitocenozele din România.
Sintaxonomie, structură dinamică şi evoluţii. Bucureşti: Ars. Docedi: 517 pp.
7. SĂVULESCU Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti:
Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.
8. ***Sustainable Development: From Brundtland to Rio 2012 Background Paper
[Prepared by John Drexhage and Deborah Murphy, International Institute for
Sustainable Development (IISD)] prepared for consideration by the High Level
Panel on Global Sustainability) at its first meeting, 19 September 2010
9. ***Legea nr. 13 din 11 martie 1993, pentru aderarea României la Convenţia
privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată
la Berna la 19 septembrie 1979. M. Of. nr. 62/1993.
10. ***Legea nr. 58 din 2 august 1994, pentru ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. M. Of. nr.
199/1994.
11. ***Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-
2020-2030. Bucureşti 2008. 151 pp.
12. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului de
conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România.
13. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificată şi completată) privind conservarea
speciilor de păsări sălbatice.
14. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificată şi completată) privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.
15. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007)
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
16. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1581/08.12.2005 (M.Of. nr. 24/11.01.2006)
Hotărârea de Guvern nr. 1143/18.09.2007 (M.Of. nr. 691/11.10.2007) Hotărârea
de Guvern nr. 2151/30.11.2004 (M.Of. nr. 38/12.01.2005) privind instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
17. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006)
privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de
importanţă internaţională.

63
 18. LEGEA nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial,
ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002.
19. LEGEA nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţii
sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr.
62/25.03.1993.
20. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.
21. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologie ecologică; Ed Eurobit, Timişoara.
22. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elemente de ecologie factorială; Ed.
Mirton, Timişoara.
23. MARUŞCA T., 2006, Îndrumar metodologic de gospodărire ecologică a pajiştilor
în ariile protejate, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti
24. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE nr.
1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
25. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 195/22.12.2005 privind
protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr.
88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr.
586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of.
nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr.
808/03.12.2008).
26. ORDIN nr. 19/2010 ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea
Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.
27. ORDONANŢA DE URGENŢĂ, nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
28. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007)
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) si Legea 49/2011.

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII

STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA
1."Memoriu rezistenta" Lacatus Mihai Studio P.F.A.
2. "Proiect instalatii electrice" Ionut Ardelean Intreprindere Individuala
3. Certificatul de Urbanism

64
 Curriculum vitae

Informaţii personale
Nume / Prenume IOANA CIORTAN

Adresa str. Gheorghe Ţiţeica, nr. 5, Craiova, jud. Dolj, România

Telefon Fix.: (+ 40) 0251413820 Mobil: (+ 40) 0722375805

E-mail ciortanioana@yahoo.com
Nationalitate română
Data naşterii 26 septembrie 1968
Sex feminin
Locul de muncă vizat / Biolog
Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada 1. activitate desfăşurată în sectorul sanitar:
- 28 august 1987 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa. Carnet de muncă
seria Bh. Nr.0055624
- 1987 – 1988 - activitate desfăşurată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova,
Secţia Obstetrică- Ginecologie în vederea promovării examenului de
specializare
- 1988 – 1989 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa

- 1989 - mai 2001 încadrată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Funcţia sau postul ocupat 1. Asistentă medicală obstetrică-ginecologie

Numele şi adresa 1.
angajatorului - Spitalul Comunal Pleniţa
- Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Tipul activităţii sau sectorul - asistenţă medicală în sistemul sanitar

de activitate

65
 Perioada 2. activitate desfăşurată la Grădina Botanică a Univ. din Craiova
- X. 2001 - 1. XII. 2002 - Referent (M) III - şef sector Sistematica Plantelor
- 1. XII. 2002 - 1. X. 2006 - Referent (S) II - şef sector Sistematica Plantelor
- 1. X. 2006 până în prezent Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Funcţia sau postul ocupat 2. Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Numele şi adresa 2. Universitate din Craiova, str. A. I. Cuza, nr.13, Craiova, Romania, Cod
angajatorului
Postal: 200585
- Grădina Botanică „ Al. Buia” a Universităţii din Craiova

Tipul activităţii sau sectorul Învăţământ-Cercetare

de activitate
Grădina Botanică „Alexandru Buia”, str. Constantin Lecca, nr. 32, Craiova,
Cod Poştal: 200217

66
Principalele activităţi şi 2. - coordonarea activităţii din sectorul Sistematica Plantelor al Grădinii
responsabilităţi
Botanice „Al. Buia”:
-identificarea, determinarea şi întocmirea fişelor pentru fiecare taxon
din sector;
- îmbogăţirea colecţiilor de plante existente prin:
o comenzi de seminţe prin intermediul cataloagelor de
seminţe oferite de alte instituţii similare din ţară şi
străinătate;
o obţinerea de plante din seminţe colectate din flora spontană
(uneori şi flora cultivată);
o introducerea în sector a numeroase specii de plante din
flora spontană;
o înmulţirea plantelor existente în sector ca şi a altor plante
din sectoarele Grădinii;
- colectarea şi determinarea seminţelor oferite la schimb cu alte
instituţii similare;
- cercetări privind înmulţirea plantelor;
- urmărirea ontogeniei plantelor obţinute şi întocmirea de fişe de
observaţie pentru fiecare specie.
- 2001 - 2008 responsabil cu întreţinerea HERBARULUI Grădinii Botanice; în
acest sens am contribuit la menţinerea şi îmbogăţirea herbarului, asociate cu
studii taxonomice.
- asigurarea protecţiei şi conservării active a diversităţii vegetale, prin
îmbinarea activităţilor de conservare in situ cu cele ex situ) (deplasări în
teren, în diverse zone ale Olteniei, în vederea identificării speciilor aflate în
diverse stadii de periclitare şi conservarea lor ex situ, ca şi colectarea de
seminţe).
- promovarea educaţiei pentru mediu (educaţie ecologică pentru adulţi şi
copii).
- consultanţă în domeniul terapiei vegetale.
- participarea la elaborarea INDEX SEMINUM Universitatis Craiovensis
Hortus Botanicus ,,Alexandru Buia” Craiova nr. 44-53 (2002-2011)
- documentarea permanentă asupra domeniului de activitate (întocmirea de
referate, fişe, tehnoredactarea cărţii „Introducere în botanica filogenetică” –
Popescu, 2009)

Educaţie şi formare

67
 Perioada 1.
- 1983-1987 – elevă - Liceul Sanitar Craiova - Diploma de bacalaureat, profil
SANITAR,
sesiunea iunie 1987, Seria E, Nr. 195789-nr. 455/03 iulie 1987
- 1987 - 1988 - studii pentru obţinerea Certificatului de calificare în meseria
soră medicală,
profil obstetrică-ginecologie. Certificat Seria E, Nr. 129544-nr. 783/03.VI.
1987,
Proces verbal nr. 13.962/02. IX. 1988
- 1992 - studii pentru obţinerea titlului de asistent medical. Diploma nr.
439/21. VI. 1994
- 1993 - Atelier curs - Planificare familială. Certificat Seria A, Nr. 7454/08. X.
1993
- 1998 - obţinerea Autorizaţiei de liberă practică, nr. 1139/30. VI. 1998

Perioada 2.
- 1998 - 2002 - studentă
- 2002 - 2003 - studii aprofundate în domeniul Bazele biologice ale protecţiei
plantelor

Calificarea / diploma obţinută 2. Biolog - Diploma de Licenţă Seria U, Nr. 0038146 - nr. 2021/4. IX. 2003.

Discipline principale studiate botanică, micologie, fitocenologie, anatomie, genetică

/ competenţe profesionale
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de - Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Secţia Biologie -
învăţământ / furnizorului de Ştiinte Agricole
formare
Perioada - 1. XI. 2003 – XI. 2010, doctorand în domeniul BIOLOGIE. Titlul tezei:
DIVERSITATEA TAXONOMICĂ,
CENOLOGICĂ ŞI ECOLOGICĂ A
MACROMICETELOR DIN MUNŢII
CĂPĂŢÂNII

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie – Diploma Seria H, Nr. 0003249 - nr. 449/11. VII. 2011

Discipline principale studiate micologie

/ competenţe profesionale
dobândite

68
 Numele şi tipul instituţiei de - Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie
învăţământ / furnizorului de
formare
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba maternă română
Limbi străine engleza, franceza
Înţelegere Vorbire
Ascultare Citire Participare la
conversaţie

Competenţe şi abilităţi - spirit de echipă manifestat cu ocazia desfăşurării diverselor activităţi

sociale
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
Competenţe şi aptitudini
tehnice
Competenţe şi cunoştinţe de
utilizare a calculatorului
Alte competenţe şi aptitudini
specifice locului de muncă:
- educaţie ecologică pentru adulţi şi copii;
- consultanţă în domeniul terapiei vegetale;
- furnizarea de date de specialitate şi de referinţă publicului larg;
- furnizarea de material vegetal pentru: simpozioane, întruniri, etc.;
- implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă colectivul
din care fac parte
- colaborare cu cadre didactice ale Catedrei de Botanică la
elaborarea de materiale ştiinţifice de specialitate
- participarea ca membru la trei contracte de cercetare (v.
CONTRACTE).
- -specializarea pe încă un grup de organisme - fungi – care au un
rol determinat în biologia şi ecologia plantelor
- coordonarea activităţii muncitorilor din sector. Din anul 2009 instruirea unui
tehnician care mi-a fost repartizat la sector.
- definirea responsabilităţilor şi obligaţiunilor pe care le are fiecare angajat al
sectorului unei grădini botanice privind conservarea şi menegementul
resurselor vegetale.
- înfiinţarea unei biblioteci personale prin achiziţionare (cumpărare) de cărţi,
enciclopedii, reviste, broşuri etc.
- technoredactare computerizată
- utilizarea echipamentelor specifice de teren, laborator (GPS, reportofon,
camere foto, microscop fotonic, lupă etc.)
stăpânire a programelor de PC din pachetul Microsoft Office (Word,
ArcView GIS 3.1, Power Point, Excel etc.) şi a programelor de prelucrare
grafică

Permis de conducere Categoria B, nr. D00130453J

69
 Anexe
Participarea ca membru la următoarele contracte de cercetare:
1. Contract de cercetare 16C/10.04.2006 „Cercetări privind plantele
decorative cu talie redusă, sortiment, elemente de tehnologie de cultură
şi identificarea de specii noi în flora spontană”. Tema 1, Cod CNCSIS
175. Director proiect - Anton Doina; 17 membri: Conf. dr. Gavrilescu
Elena, Lect. dr. Nicu Carmen, Lect. dr. Costache Iulian, Lect. dr. Costea
Dorin, Lect. dr. Mărăcineanu Cristian, Asist drd. Răduţoiu Daniel, Asist drd.
Manda Manuela, Ing. Stoedin Livia, Ing. Cruceru Sonia, Ing. Osiceanu Silvia,
Ing. Magdalina Mihaela, Biolog Boruz Violeta, Biolog Ciortan Ioana,
Masteranzi: Gava Ionela, Cheie Mirela, Anuţa Simion Carmen, Stud. Milici
Radu. Durata 3 ani. 2006-2009.
2. "Studiul complex al florei antropofile din oraşele: Craiova, Băileşti,
Calafat, Tg. Cărbunesti, Tg. Jiu”- GRANTURI CONTRACTATE CU
C.N.C.S.I.S. – M.E.C. Nr. 23C, Tip A, Tema 33, COD. CNCSIS 7. Autorii:
Director – Prof. G. Popescu; Membrii: Lect. Iulian Costache; Asist. drd.
Daniel Răduţoiu; Asist. drd. George Cătălin Simeanu; Ing. Ion Stan; Biolog
Ioana Ciortan & Tehn. Dragoş Dumitriu. Anii de executie: 2000 – 2003.
3. Cod Proiect: 3240; Nr. Contract : 32150. Titlu proiectului: ,,Evaluarea
efectelor poluarii si a schimbarilor climatice asupra biodiversitatii si
starii socio - economice a populatiei in bazinul mijlociu al Jiului”.
Acronimul proiectului: POLMEDJIU; Arie tematica: 3 - Mediu
Directorul de proiect: prof. dr. Corneanu Gabriel
4. Proiect : „Managementul durabil al sitului Natura 2000 Igniş”

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt conforme cu realitatea.

Data: Semnătura,
8 martie 2013 Ioana
CIORTAN

70
 CURRICULUM VITAE

1. Nume: MEILESCU

2. Prenume: CORNEL

3. Data de nastere: 22.07.1963

4. Nationalitatea: ROMANA

5. Stare civila: casatorit

6. Nivelul Educational:

Institutia
Diploma obtinuta si nivelul de scolarizare:
(de la Data – la Data)
Universitatea „Babes- Licenţă - Inginer Geolog
Bolyai” – Facultatea de
Biologie, Geologie,
Geografie
(1982-1987)
Universitatea Tehnică Post-universitar – Diploma Eco-Management – Managementul
Cluj – Universitatea Administrativ al Mediului
Minnesota
(2000-2001)
Japan International Post-universitar – Diploma Administraţie de Mediu
Cooperation Agency
Sapporo
(2000)
Ministerul Muncii, Certificat de absolvire – Manager de proiect
Familiei şi Egalităţii de
şanse
Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului
(2010)

7. Limbi straine: se indica nivelul de competenta pe scara de la 1 la 5 (1 - excelent; 5 - incepator)

Limba Citit Vorbit Scris

Engleza 3 3 3
Franceza 3 2 2

8. Membrii ai unor corpuri profesionale: 2011 – Registrul Naţional al elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului

9. Alte aptitudini: (de ex. P.C., etc.): Utilizare programe Word, Excel, Power Point; permis auto cat.
B

10. Pozitia profesionala in acest moment: Manager

71
11. Vechimea in cadrul operatorului economic: 1 an si 2 luni

12. Experienta profesionala

De la Data
Operatorul
– pana la Locatia Pozitia Descrierea
economic
Data
Drobeta SC
2011- Studii de mediu si
Turnu Aquaseverin Manager
prezent gospodarirea apelor
Severin SRL
Coordonarea activitatii de
protectie si conservare a
Geoparcului Platoul Mehedinti
Inspector
Drobeta Consiliul Manager UIP – Managementul
contractual /
2008-2011 Turnu Judeţean integrat al deseurilor in judetul
Manager
Severin Mehedinţi Mehedinţi, proiect de asistenta
UIP
tehnica promovat de Ministerul
Mediului si Padurilor in
parteneriat cu CJMh

Coordonarea activitatilor privind

Manager
JV Teleorman executia si calitatea executiei
Alexandria, calitate/
2007-2008 Ecosoil- lucrarilor in cadrul proiectului
Romania Reprezentant
Geiger
adjunct Managementul integrat al
deseurilor in judetul Teleorman
Drobeta Consiliul Coordonarea activitatii de
Coordonator
2006-2007 Turnu Judeţean protectie si conservare a
Geoparc
Severin Mehedinţi Geoparcului Platoul Mehedinţi

Coordonarea activitatilor privind

Responsabil
Drobeta STRABAG calitatea executiei lucrarilor in
asigurarea
2003-2006 Turnu ROMANIA cadrul proiectului Reabilitarea
calităţii / şef
Severin SRL Drumului National DN 6, Distanta
laborator
= 34 km
Coordonarea Conventiilor
Ministerul Internationale: Ramsar si Carpati,
Agriculturii, Responsabil pentru realizarea
2003 Bucuresti Pădurilor şi Consilier Coridorului Verde al Dunarii
Protecţiei Inferioare
Mediului Organizarea retelei de arii
protejate in Romania
Membru al echipei de coordonare
Mivan Kier a proiectului Alimentarea cu apa
2001-2003 Bucureşti Consilier
Romania SRL in mediul rural, judetele
Mehedinti, Dolj, Valcea

72
 Agenţia Coordonarea activitatilor de
Drobeta pentru protectie a mediului in judetul
1998-2001 Turnu Protecţia Director Mehedinti.
Severin Mediului Promovarea sistemului privind
Mehedinti calitatea mediului in judetul
Mehedinti
Drobeta Scoala nr 6 si
1996-1997 Turnu liceul Profesor Activitate didactica – materia
Severin “Decebal” Geografie
West
Bostan Cercetari in domeniul avioanelor
1996 Chester , PA Inginer
Research Inc. Micro UAV
USA
Drobeta Muzeul Coordonator
1990-1995 Turnu Regiunii secţia Ştiinţele Studii de geologie
Severin Portile de Fier Naturii
Intreprinderea
Husnicioara, Coordonarea activitatilor
1987-1990 Miniera Inginer geolog
jud Mehedinti geologice- miniere
Mehedinţi
Declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor referitoare la falsul în declaraţii din Codul
penal, ca datele inscrise in prezentul CV sunt corecte şi corespund realităţii

73