Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 11-12
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 11-12
Sa Illi Ie reamintim:
-1-
LECTIA 11. - PARTEA INTAI
-2-
Sa folosim cuvintele noi in propoZI}ii. itin pc pozitiiJe eu voae tare, fiind alenti la traducerea
in limba ramana:
un cafe. cafea.
Souvent, lies enfimts J1'aiment > ( Adeseori copiilor nu
pas lie lait. Ie I place Japtele.
Mon fils aime Ie S\lcre. Fiului meu ii place
zuMml.
Pierre adme Ie pain et Ie > [pi R iJU R I I ~ E to Petre adora painea ~i
beurre. hO:I{] untul.
C'est Ie paulet et la salade >[ E If . nlatl Acesta estc puiul ~i salata
verte. Rj verde.
Aime-t-il la viande au > em til lu v,- t.I oj I Ii place carnea la masa de
dejeuner? prfmz?
Oui, mais it aime Ie fromage > L i mT' ~I em 10 Du. dar ii place ~i
aussi. I II ca~cavalul.
11 ne veut pas aller au cinema sans amis. EI nu vrea s1\ mearga la cinema tara
pricteni.
S~ re~inem:
-3-
SA invatAm acurn un verb nou, care va llirgi posibilitAti1e de foJosire ale substa.nlivclor prezen-
tate la inceputul lectiei. Este vorba de un verb neregulat:
lata cateva exemple de folosire ale acestui verb in propozi~i, la mai mulle persoane. Cititi
unnaloarele propozitii cu voce lare ~j traducerea in limba romana:
Au d6jeuner Marc pr.en.d de > In tlEj n' muRk rr-:- ) .- La micul-dejun Marc bea
I'eau. loJ apa.
Marie n'aime pas Ie lair, eUe > rrn Mali i nll Ii place luplcle,
12W1d du cafe sans lait. ea bea cafeaua iliril lapre.
Avant Ie dessert les FranlYais > [.1 I db:R IE l"i - {naiole de desert,
prennent du fromage. r n dE tR "] francezii maoancii
branzeturi.
Au diner, Marc prend d.~ >- r din. In Il La cina 1arc bea apa.
Leall. III
Fonnele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indica 0 canlilate nedetenninata din ceva
de + Ie cafe := du cafe
de + la viande := de la viande
de + I'eau = de l'eau
.- 4-
In propozitiile in care aceste subl;tal:uj've apar 'in semnificatia lor generaHi, vom utiliza un
® apres I{ J dupa
in contmuare, oompletati frazele de mai jos cu un cuvan~ san 0 expresie convenabila. Folositi
filtrul ro~u.
Acasa avem trei mese pe zi: rnicul dejun, Nous avons trois repas it la maison: > I
pranzul ~i rina. It 1~L1 l'r, I . I un r t I Hl,
Baietelul aceSla mananca paine cu unt ~i - Ce petit gar~on prend > J pain avec
d111cear.a. >Ju beurre et >J i! confiture.
Bei vin inainte de masa? - Est-ce que tu prends >Ju Yin >, Jilt
Ie dejeuner?
Voi mancaJi intotdeauna branzli dupa - Prenez-vous toujours > fromage
masa de pranz? >, [1r . Ie dejeuner?
Astazi seara mananc pui cu salata. - Ce soir je prends > JI poulet avec
>J aJade.
Paul mananca paine fu1i unto - Paul prend du pain>. beurre,
El bea cafea cu zahlir? Prend-il du cafe avec Ju sucre?
Nu, tarn zahar. Non, > n sucre.
jn continuare, sa rnai invatam doua verbe noi pe care Ie vom folosi imprcuna cu vocabularul
manger a manca
~j
-5-
Verbul "manger este un verb regulat. Er se conjuga ca ~i cefelalte verbe ell tcnninatia in ,,-er".
V~ prezentam mai jos conjugarea sa. FiJi atenti 1a persoana Intai plural, unde pentru p3stran~a
pronunriei corecte a radacinei verbului, s-a introdus, un "e" in scriere ("g" inaintea lui, e se
pronunFi ,j"; in mod contrar "g" inaintea lui 0 se va pronunta "g").
Verbul neregulat "boire" estc putin mai gn~u de re~jnut. Cit1tlcu atentieconjugarea sa
urmarind pronunlia prezentata:
Dimineata beau cafea fliril lapte. Au petit dejeuner je > du cafe sans
lait.
Noi mandim intotdeauna la restaurant. Naus > taujours au reastauranl.
Bei vinul eu apA'> > j -tll du yin avec de l'eaUl?
Dimineata Petre mananel\ paine eu dulcealiL Le matin Perre > m llg du pain avec de
la confiture.
Sem-a voi 01.1 miincati nimic, dar beti prea Le soir vaus ne > mltn ~. rieo mais vous
mull. buvez trap.
E[e maruind\ prea put in [a pram. - £lIes> mCIfl 'm trop pell all dejeuner.
El nu bea deloe. n ne:> rlil pas du tout.
Ane} ji place sa mananee $i adesea mAnanca Anne aime > m' g:r et eile > n'iJ1[;;<:
prca. mull. trop souvenl.
Ele beaUi eafea tare (neagra) tara zah~r. E[ks > I lv~nt du cure fort, sans sucre,
La voi bern putin, vinu[ vostru nu este bun. Chez vaus nous:> U\ Ih peu, votre yin
11' est pas bon,
-6-
Citi~i eu voce tare urmatoarele zilii in care am folosit expresiile noi. Atentia la tradueerea
'ill <[imba romana:
Les enfant.., boivent :> [IEz-l~ bl'U bLlku ilz- Copiii beau mult. lor Ie
beau coup, iis ont toujours tUJu'R I 11 este tot timpul sete.
soif.
Je n'ai pas du tout faim. > i nE dlJ lu G - Nu-mi este foame deloe.
En ete il fait c'haud et nous > ri.In [ it f~ 1 I nu J. - Vara este eald !;Ii ne estc
aVOIlS soif. (1 /] sete.
Acestor fete nu Ie este niciodatA foame. - Ces fiUes >n"on J'm I f. JJT1 .
VerifIcati daca a.ti retinut bine noilecuvintele ~i structun grama,ticale! Traduceti unnatoarele
propozitii in limba romanl1. Folosiri filtrul ro~u:
-7-
Ces enfants ant tres soif, ils veulent de >
reau. p
Dans ce restaurant Ie paulet n'est pas bon. l:.l 11 I'HII LI IlU t, lin
lata ultimu1 exercj,~iy al primei p1\.t1i din lec~ia 11. Traduceli in limba franceZa unnAtoarele
propozi~ii. Folosi!i filtrul ro~u:
I
Inainte de desert noi maneam branzeturi >
ftalJtl1Ze~ti .
1
Bei yin? > I 'nd -iU du \10.
Ei eonsumli ceva?
EI nu bea nimic, nu Ii este sete.
Noi 1ulim mieul dejun la ora ~apte ~i
jumiHate..
Ea mananca, salata la priinz?
\
I Mesele tale sunt mai bune deeM la restaurant. >
.... ,.
~.
-8-
Doriti sa maneati eeva inainte e rfmz? > \l ul z· Ir 1:]
I
Ador sa manane in restaurant.
Noi miincam rareori aeasa.
11 I m.
Astazi yeti lua micul dejun in grMina. >
-9-
LECTIA 11. - PARTE A A nOVA
- 10-
Sa folosim cuvintelc in propozitii im na cu expresiile inlroduse in prima parte a acestei
leelii.
- Jl -
Sa invatfun acum cateva· adjective. Unele dintre ele au aparut deja in lectia anterioara in
@ expresii legate de vreIDe (timpul probabi\):
rai tres soif, je veux boire R imi cste foarte sck vreau
une boisson froide. sa beau 0 bauturii rece.
- 12
Vinul acesta e traU (nu c - Ce yin est> 111 \' 11 > I..
bun).
ea desen nOl1a ne plac > ;> I 'om nu:zElllO f[
fmctele. ai.mons > k· IlIl', . lr 'J
Cunoa~teti deja mai multe feluri de a pune lntrebari. in continuarea lectiei, va prezentam 0
nollA forma de propozilie interogativl1. Este cea mai simpla constructie de acest tip:
A{i remarcal. probabil. cii'forma frazei interogalive poale Ii idenlica cu forma frazei
ajirmative. Singura diferen(G dintre ele esle semnul de in/rebare ce impune 0 inlonalie
inteerogalivii caraCleristica. (interogalia marcala prin ton).
Exersati acesta tip de propozirie interogativa. 'nnari~i traducerea til limba romana.
Qu'est.ce qu'il visite a > ke" I vi/h paRi'l - Ce viziteaza ella Paris?
Paris?
cuvant ioterogativ pentIill mime de lucnui urmata de 0 propozi\ie ce are forma identica cu eea
afr.rmativa.
Fom1a\i acwn intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind conslmcfia "Que'est-ce que",
Nu uitali sa Ie cititi corett,. fiecare In parte:
lIs prennent de I'a glace - Qu'est-ce qu'ils prennent > [k kil rf~ n dE R
cemme dessert. comme dessert?
- 13 -
C' est une soupe. Qu'est-ce que c'est? l e kU
Nalls ecoulons un bel opera. Qu"est-ce que nous > lk .' n I lli: litO]
"" ecoutons?
UrmAtorul exerciliu coo~Ui in traducerea propozitiior din limba franceza In limba romana.
Folosili mtml ro!;jU:
Ie prUere Ie riz: aux pommes de terre. :> lllli moll I11UIt 11 lJ,
Le dimancbe notre mere achete des gateaux. > DUI i 1 ':.I. TI!W[I[l III Imp r
[ll jltu .
In continuare, iala un exercitiu care cuptinde toate infonnaliile ~i Intreg voca1)ularul leetei 1.
Daca rezolv3ti acest exerciti'iJ corecl, puteti fi sigur ca ati invlltal bine matl rialul cuprins in
leqie. Traduceti unn~toarele fraze In limba france" ':
Marna noastra face In:i mcsc acasa. ;;. m'l tim ~r Ii rep m I )
t:l1l111tllrl;;
- 14-
EI bea cafea tare, tara zahk :> II b I I d
Ce vrei ca bautura? >
Aces! yin este mai bun.
Prefer apa. > J~ rr li.
Ce rnancati la pnlJ1z?
Dupa cina bern yin. >
imi plac legumele. >
Lui Ii este intotdeauna foame. > 1:.Itlll.
15 -
11. RECAPITULARE
11.1. Substantivul precedat de prepozitia "sans", se folose~te adesea rara art,icoil.
De exemplu:
Ie bois Ie cafe sans sucre. - Eu beau cafeaua tara zahar.
11.2. Spunem:
au petit ctejeuner la micul dejun
au dejeuner - 1a pranz
au diner la dna
COlJIDle dessert ca desert
cOllune boisson .~
ca bautura
avoir faim a-il fi [name
11.3. Verbul ,.manger" (a manca), este un verb regula!. u toate acestea, trebuie sa
relinem fonna particulara a persoanei intai plural, unde ad1iug~ un "e" inaintea
tenninatiei:
nous mangeons noi manciim
111.4. Verbele "boire" (a bea) ~i "prendre" (a lua, a manca, a bea) sunt veTbe neregulate.
je prends je bois eu beau, eu iau
(beau, mananc)
tu prends tu bois tu bei, tu iei
(bei, ml'lnanci)
il prend it boit d bea, el ia (bea,
manancli)
cUe prend elle boit ea bea, ea ia
(bea, maminca)
nous prenons nous buvons noi bem, noi luam
(bern, manciim)
vous prencz vous buvez voi beli, \loi !uali
(beli, manc 3 li)
ils prennent ils boivent ei beau, ei iau (beau.
manandi)
eUes pennent elles boivent ele beau, ele iau (beau,
mfuHinca)
1l.S. In limba franceza exista a~a -numitul articol partitiv. EI indica 0 cantitate
nedeterminatl'l din ceva ~i se folose~te inaintea substantivelor care denumesc lucruri
ce nu se pot numara. Articolul partitiv apare frecvent dupa verbele "manger",
"boire", "prendre" $i are in!e1esul de "putin", "cateva", ,,0 parte", •.ceva" ni~te.
Je mange de la viande. - Mananc came.
II boit du yin. - EI bea vin.
Nous prenons des fruits. - Noi mancam fructe.
- 16 -
11.6. in limba francezA, este deosebit de frecventa interogalia rnarcata prin ton. Putcm
forma 0 intrebare aplicand intonatia interogativa frazei afmnative.
Tu prends de la glace? - Maminci inghe~atlP
- 17-
11. TEMA PENTRU ACASA
A. Tradllce~ 'in limba romana:
2. Ei ce fae disearii?
- 1'8 -
" A
LECTIA ]2. - PARTEA INTAI
- 19-
Sa exersam acum noile cuvinte in propozitii. Urmariti cu atentie traducerealor III Ii mba
romana:
latA acum. urmlHoarele propozitii. Cititi-le ell voce tare acordand 0 atentie deosebiHi
cuvintelor subliniate $i truducerii lor in limba romanli:
Mon pere boit beaucoup~ > lm- r " - Tala! meu bea vin mull.
vin. \-\
- 20-
Ta soeur prend tIQp...jk r l Sora ta ia prea multe
medicaments. rnJ medicamente.
Ali remoreat, ell siguranfa, ea £nfrazele de rna; sus nufigureoza ortjeolulporti/h.: El (1/0S!
Nous avons, deux kilos de pommes. Noi avem doua kilograme de mere.
Sa folosim cele invatate IDtr-un exercit-iu care are ca scop completarea propoz:tiilor eu fonnele
articolului partitiv"du" "de 1a" sau Cl,l' prepozitia "de". Folositi filtrul ro~u;
- 21 -
Callt 0 sticH~ de vin in - ie cberche une bOHteilie >
bucMarie. >( vin dans la cuisine.
Sa folosim Doile adjective in propozitii. Cititi frazelecu voce tare incercand sa retine i fonnele
adjectivelor.
Nous achetons de l'eau Cumparam apa minerala. >[11 z til d I mill I' '11J
minerale.
Ce lail n'est pas frais. - Laptele acesta nu este , I IRE]
proaspiH.
A la cn~merie nom; pouvons La laptarie putem >
acheter de la creme fraiche. cumpara smantiina
proaspata (fri$ca).
CeHe viande est trop grasse. - Camea aceasta este prea
grasa.
Ce saucisson est gras aussi. Carnalii ace$tia SUl!lI
deasemenea gra~i.
Chez votre boulanger Ie pairt - La brutarul vostru piiinea
est tOUjOUfS frais. este Intotdeauna proaspiita.
Je n'acMte pas de fromage. Nu cumpilr ca~caval. Esle
11 est trop· cher. prea scump.
Cctte annee les pomroes de - Artul acesta cartofii sunt pc IIll (Ill! :.1
je vends - eu va-nd
- 22-
tu vends > III - tu vinzi
In exereitiul unnator, completati propozitiile de mai jos eu fonnele convenabile ale verbului
"vendre" sau ale verbului "acheter":
Mais ee lait est plus frais. - Dar laptele acesta este mai
proasp1U.
Pierre est bOD, son ami Paul - Petre este bun, prietenul > If! E
est meilleur mais Marc est Ie sau Paul este mai bun dar n EIO
meilleur. Marc este eel mai bun. m ,0 I
Sophie est la meilleure arnie. -- Sofia este cea mai buna >1 rEI
prietena.
- 23 -
Jean est plus grand que Ion este mai InaH dedit > [II [ pi
Pierre. Petre.
Paul est Ie plus grand. - Paul este cel mai IDalt. >
Marie est 1a plus belle. Maria este cea mai >
frumoasa.
Mes amis sont les meilleurs. - PrieteDiil mei sunt eei mai
buni.
superlativ Ie plus grand. 1a pIus eel mai inalt. cea mai 10-
grande alta
Paul est pillS grand que Jean. - Paul este mai inalt dedit [OD.
Marie est une meilleure alDie qus: Sophie. Maria este 0 prietena mai buna decat
Sofia.
Completa~i frazele de mai jos cu gradele de comparatie corespunzatoare ale a,ljectivelor. Cititi
apoi co, voce tare frazele coroplctate:
lzabela este mai vesela dedit Sofia. -- [sabclle est.;- It l!UL que Sophie.
Smantaoa aceasta este cea maF proasplWi. Cette creme est> t I I "L:h .
Ace~ti bilieti sunt mai putemici decat fratii Ces gar~ons sont > r II que mes
mei. freres.
Prajiturile acestea sunt cele mai bune. Ces gateaux sont > I m. III [ .
Aceasta masll este cea mai scumpa. Ce repas est> I Iu I r.
- 24-
Ie ne prends jamais de medicaments. > U 1 [ll
in lncheierea primei a pal1i a lectiei 12. traduceti propozitiile Il1limba ftancez5 iar apoi citili -Ie
cu atenfie:
Partea a doua a leet.iei I~ 2. este un rezumat al rezultatelor sflldiului Ieqiei I I ~i a primei parli din
leqia 12. Rezolvand exercitiile va veli da seama ill ce masura ali retlnut materia propusa.
Inva~rii iar daca constatu!i lipsuri in cuno~tilltcle Dumneavoastra, puteti reveni asupra vreunei
parti a lec!iilor II., t2. sau puteti consulta caietele anlerioare. Vom dedica, de asemenea, mai
muit timp Ins~irii lecturii. Citinll cursiv ~i pronuJ1!area corecta sunt elemente extre·m de im-
portante in IJ1valarea oricarei limbi, iar Iimba franceza, dalorita intonaliei, speciJice ~i a
melodiei sale caracteristice, impune 0 pregi\trre $i mai aprofundar.a. Daca utilizali mal,TJ1etofo-
nul III timpul studiului inregistrati-va frecvent vocea ~i comparali-o eu 1l1registrarile de pe
c·nsetele noastre. Este un exercitiu foarte bun care va va u~ura evaluarea rezultatclor muncii
Dumneu\ oaslra ~i va face posibila corectarea imedi,ata it eventualelor grc~eli. Sa trecem deci, la
leclurti! Nu uitarJ sa umliirifi indicafiile reprezentand intonatiu (sagcfile) ~i acccntul (carae-
terele Iflgro:>ate).
Le matin.1
~
a7 heures et demie
~
je prends mon petit dejeuner.
, ~
II Au petit dejeuner Ije bois
~ ~,
I t:t II
~
II
~,
du riz I et de la salade verte. " Je bois de I'eau minerale. 'le ne prends pas
, ~
du poulet,
,~,
,
vin·1I Nos enfant,> bovent de l'ealf.1I II y a toujours lill dessert: I des t:ruits.1 des gateaux, I
de la glace.
~ ."
- Paul,
." , ,
all-m faim?
,
- Et camme legume')
~,
- 26-
"" -" -" "'lit.
- Oui, i beaucoup d'eau tres froide et un grand gateau comme dessert!
-" ,~ ~
Nalls allons souvc:nt nux magasins. II Le matin I notTe mere va a la boulangcrie I el rl In
,-" -",-"
cremerie. II Chez iJe boulanger I elle acbete des crois 'ants I et du pai.n. II Alia cremerie I
elk achete de la creme,
-"
I deux
-"
litres de lait et du benne,
~
I sou vent
,
dl.l fromage. II Man
-"
pere, I va chez Ie boucher.
, II
-" , , - " "'lit.
Ce boucher est cher, ill vend de la viande tres chere. II Mais mon pere I ailTIc In viande. II
-"
I et
, II
-" -"
I nous
[[ mange trop de v,iande
a I'epicerie. II Notre
-"
epicerie ! est
-"
la rneillenre dans notre vil1e.
,
lata aCllll1 u'ltimul exercitiu al lectiei 12. Traduceti urrnatoarele propozi!ii 111 limba
franceza. Dadl aveti vreun dubiu In ce privqte pronuntia, puteli consliita diclionaml de la
smr~itul caietului de curs. Pentrll traducere folosi!i filtml ro~u:
La roicul dejun bem cafea rara zahar. Au petit dej UI1 or n pr :n ms du (if'
AsHizi desertul acesta cste mai scump. f uJourd 'hu.I ce de t.:rt I p~u.. h r.
-27
lata acum 0 1.istii de cuvinte in care intalnim acela~i sunet. Cititi-Ie distinct ~i eu voce tare;
- 28-
12. RECAPITULARE
12.1 Dupa locutiunile care exprimli cantitatea folosim, in locul art.icolului partitiv,
prepozipa "de". De exemplu:
cher chere
frais - fraiche
- 29-
12. TEM.A PENTRU ACASA
A. Traduceli in limba romana:
1. Nu mAnanc carne.
5. Ce ml1nanci la pram?
5. II mange.
- 30-
VOCABULARUL LECTlILOR 11. SI 12.
au diner > 1\ thn 1.1 - la cina
- 31 -
- 32-
- 33 -
la soupe > II upl - supa
Ie sucre 10 U R] zaharul
- 34