Sunteți pe pagina 1din 34

I. Ni flicut deja cuno~tinlA eu mai multe metode de alcatuire ale frazei i.llterogative.

Sa Illi Ie reamintim:

a Putem forma 0 fra:l' interogativa prin inversiunea ordinei frazel, dcci


vcrbul va preceda substantivul:
Es-tu content? E~ti mulrumit'?
Achetez-vous des Ilvres? - Voi curnparat·i carli'!
Marie est-elle une bonne eleve? Maria este 0 eleva bun a?

b. Putem deasemenea, folosi construc!ia "esl-ce que:

Est-ce que tu es libre ce soir? Astazi sear{\ e~ti liber?


~sr-ce que VOUS parlez fraJl¥ais? - Vorbili franceza?

c. Adcseori putem utiliza pronumele interogative:

OUI vas-tu-? Unde mergi')


OU habite-il? - Unde locuie~te'? el?
Comment vas-tu en France? - eu ce mergi in Franta?
Comment est-il? Ce Fel de om este7 (Cum este elf)
Quel temps fait-il? CUIn c vremea'?
QueUe heure est-iI? - Cat e ceasul?
A queUe heure va-t-il ala maison? - La ce ora merge el acas~?
Combien de livres as-tu? Cate ca'1i aj?
Combien font deux et deux'? Cat fac doi cu doi'?

2. Sa revedem acutn forme Ie adjectivelor demonstrative.. Va r\!amintim faptul cii ele


preced substantivul ~i elimina articolul.
u gars;on est sympahique. ~. Acest baiat este simpatico
.e.ct homme est interessant. Acest barbat este imeresant.
II regarde ~ fille. El prive~te aceasta fal~i.

Adjectivele demonstrative subliniate se folosesc in fala substantivelor la singular:


ce-pentru substantivele de genul rnasculin care incep Cll 0 consoana;
cct-penuu substantivele de genul care lncep ell 0 vocal1i;
san Cll un ,,11" mut
cctte-pentru substantivele de genul feminin.

Substantivele la plural sunt intotdeauna precedate de adjectivul demonstativ ,.ces··,


pentru toate genurile.
Je cherche c.es livres. Eu caut aceste ca.rti.
C&.s maisons sont modemes. - Aceste case sunt Hoi (modeme).
J'admire ~6tels: Eu admir acest·e hoteillri.

-1-
LECTIA 11. - PARTEA INTAI

a ~i pan a acum. incepem leqia ell pn.:zenl rea noilor cuvinte:


Ie repa'> - a lua mu. a
Ie pelit dejeuner - micul dejull

Ie dejeuner - masa de prJnz


Ie diner :> [I - cmu
Ie pain :> [I - piiinea
Ie bcurre - unrul
[a confiture :> nf} ~fil ':Rl dulceata
Ie sucre :> [10 l1kR] - zalluml
Ie lait :> [I I I - laptete
Ie yin >11 \ I - VillUl

!'eau (f.) :> I - apa


k pouIet :> [IL lui - puiul
la viandc > [I VI":d] ea
la salade verte :> [1 ~ lad e t] salata verde
Ie from age :> [I tR\m ] - c~cavalul. brallZJ
Ie dl:: ert :> [Il d R] - de erlul

Repetati t:lIvintele noi, de data acca ta inlT- Ita ordine:


Ie pain :> [I p - painea

Ie repas :> [I r r - iJ III ma~a

k lail :> [10 I J - laplc1c


Ie sucre > lO sL R - zaharul

Ie .'sert > [I Rl - desertul


Ie bcurre :> [I J - unlul
Ie diner > [I - Cln3

la salade verte > (I (J - sale.La verde


Ie pelit dejeuuer > flO p( tl - micul dejun
d n J
Ie pOll et [I put J - plliul
la contirure > [I k nfitl :R] dlll aa
leejc ner >[1 d 'en ill a de pninz
Ie vin > (10 ",-] - vinul
t \:au f.) > [I ] apa
Ie [T rn.t>· :> [I m ~] ~caval II. filflza
1a 'iande Iia \ ,;dl - c, nll:a

-2-
Sa folosim cuvintele noi in propoZI}ii. itin pc pozitiiJe eu voae tare, fiind alenti la traducerea
in limba ramana:

Je fais un repas a la maison. Acasii manane a data pe


Zl.

Au pelit cfejeuner elle veut La micul deJun ea vrea 0

un cafe. cafea.
Souvent, lies enfimts J1'aiment > ( Adeseori copiilor nu
pas lie lait. Ie I place Japtele.
Mon fils aime Ie S\lcre. Fiului meu ii place
zuMml.
Pierre adme Ie pain et Ie > [pi R iJU R I I ~ E to Petre adora painea ~i
beurre. hO:I{] untul.
C'est Ie paulet et la salade >[ E If . nlatl Acesta estc puiul ~i salata
verte. Rj verde.
Aime-t-il la viande au > em til lu v,- t.I oj I Ii place carnea la masa de
dejeuner? prfmz?
Oui, mais it aime Ie fromage > L i mT' ~I em 10 Du. dar ii place ~i
aussi. I II ca~cavalul.

Ces enfants veulent toujours 'O[IUJ Ace~ti copii vor


Ie dessert. i'ntotdeauna desertul.
Nous IPreferons ce vin it - Noi prefcram acest Yin
l'ea\l. apei.
Le petit Jean montre cette >1~)J1t1J-mOI et lonut arata aceasia
confirure sur la table. J..~ I UR sRI dulceata pe masa.
Elle fai~ vite Ie dej,euner. >1 Ea prepara repede masa
de pnillz.
.0 dEl. t I -
Ces gan;;ons detestent Ie lail I Ie Ace~ti baieti detesta
sans sucre. laptele f1\rl!. zahar.

Substantivul jolosit dupa cuvantul"sans (lara) este adesea lipsit de articol:

EllG va a Ia: mer sans parents. - Ea merge la mare Jari! par-inti.

11 ne veut pas aller au cinema sans amis. EI nu vrea s1\ mearga la cinema tara
pricteni.

Pau habitc sans famille. Paul locuie~te singur.

S~ re~inem:

au petit dejeuner > 1a micul dejun

au dcjeuner >r Ja masa de priinz

au diner > [0 din '1 la cina

-3-
SA invatAm acurn un verb nou, care va llirgi posibilitAti1e de foJosire ale substa.nlivclor prezen-
tate la inceputul lectiei. Este vorba de un verb neregulat:

prendre > [r R) - a lua, a bea, a manca

lata cateva exemple de folosire ale acestui verb in propozi~i, la mai mulle persoane. Cititi
unnaloarele propozitii cu voce lare ~j traducerea in limba romana:

Au petit d6jeuner je pWlds - Pentru micul-dejun beau


du cafe. cafea.

. st-ce que ce matin tu ASIAzi dimineata bei


~ du lait? lapte?

Au d6jeuner Marc pr.en.d de > In tlEj n' muRk rr-:- ) .- La micul-dejun Marc bea
I'eau. loJ apa.

Marie n'aime pas Ie lair, eUe > rrn Mali i nll Ii place luplcle,
12W1d du cafe sans lait. ea bea cafeaua iliril lapre.

Nous prenoos toujours un > r u pr - Noi luamintotdeauna un


dessert. d R) desert.

~-vous de la viande'? > fpR r L u d Sen iri dio came?

Avant Ie dessert les FranlYais > [.1 I db:R IE l"i - {naiole de desert,
prennent du fromage. r n dE tR "] francezii maoancii
branzeturi.

Observati fonnulele noi aparute dupa verbul "prendre":

Je prends !ill cafe. . Ut pR - Beau cafca.


(Beau din cafea).

II prend d.U.a viande. - EI mananca came.


(Mananca din carne).

Au diner, Marc prend d.~ >- r din. In Il La cina 1arc bea apa.
Leall. III

Lea Franyais prenneor ill! > [I - Francezii mamindi


fromage. bnizeturi.

Fonnele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indica 0 canlilate nedetenninata din ceva

CD ~i se folosesc lnaintea sub~lantivelor care denurnesc lucruri ce nu se pot numiir .


Articolul partitiv se formeaz~ prin unirea prepozitiei,.de" Cll fom,e1e articolului botanl!.

de + Ie cafe := du cafe

de + la viande := de la viande

de + I'eau = de l'eau

de + les fromag = des fromages

.- 4-
In propozitiile in care aceste subl;tal:uj've apar 'in semnificatia lor generaHi, vom utiliza un

CD articol hotarat sau nehotAnit.

Je prends Ie pain. - MlI..nanc painea. (toat~)

Je prends un pain. - MiUlanc 0 paine intreaga.

J e prends du pain. - Mananc paine (catva., 0 felie, putina,


ni~te)

Acurn s~ invaJAm doua cuvinte noi care determina timpul:

® apres I{ J dupa

avant '[1 - 'inainte

in contmuare, oompletati frazele de mai jos cu un cuvan~ san 0 expresie convenabila. Folositi
filtrul ro~u.

Diminea~ beau lapte. - > LJ je prends > I I tail.


Bei apa? - Est-ce que ru prends > I'eau?
Dupa masa de pranz bern intotdeauna cafea. - Nous >p nnn toujours du cafe> r
Ie dejeuner.
Maria ~i Sofia mananca came? - Est-ce que Marie et Sophie> t de
la viande?
Seara nu m.ananc niminc. - > Ii je ne prends rien.
Ei manancii intotdeauna desert dupa fiecare Us > 11 II toujours > desserts
masa. apres >1 .1 •

Acasa avem trei mese pe zi: rnicul dejun, Nous avons trois repas it la maison: > I
pranzul ~i rina. It 1~L1 l'r, I . I un r t I Hl,

Baietelul aceSla mananca paine cu unt ~i - Ce petit gar~on prend > J pain avec
d111cear.a. >Ju beurre et >J i! confiture.
Bei vin inainte de masa? - Est-ce que tu prends >Ju Yin >, Jilt
Ie dejeuner?
Voi mancaJi intotdeauna branzli dupa - Prenez-vous toujours > fromage
masa de pranz? >, [1r . Ie dejeuner?
Astazi seara mananc pui cu salata. - Ce soir je prends > JI poulet avec
>J aJade.
Paul mananca paine fu1i unto - Paul prend du pain>. beurre,
El bea cafea cu zahlir? Prend-il du cafe avec Ju sucre?
Nu, tarn zahar. Non, > n sucre.

jn continuare, sa rnai invatam doua verbe noi pe care Ie vom folosi imprcuna cu vocabularul

® prezentat in leqia in curs.

manger a manca

~j

boire >[ , R1 - a bea

-5-
Verbul "manger este un verb regulat. Er se conjuga ca ~i cefelalte verbe ell tcnninatia in ,,-er".
V~ prezentam mai jos conjugarea sa. FiJi atenti 1a persoana Intai plural, unde pentru p3stran~a
pronunriei corecte a radacinei verbului, s-a introdus, un "e" in scriere ("g" inaintea lui, e se
pronunFi ,j"; in mod contrar "g" inaintea lui 0 se va pronunta "g").

je mange > m-j) - eu mananc


tu manges > [tu mij - tu mananci
il mange > -j] el m~anca
eUe mange
DOUS mangeons
'"
> r I IllaJ 1
> [n I -~-]
ea mananca
- noi nlancam
VOllS mangez > \'u m -J . ] voi mancati
ils mangent > il C1'ij] ei rnananca
elles mangen! >[ I m~j) elemananca

Verbul neregulat "boire" estc putin mai gn~u de re~jnut. Cit1tlcu atentieconjugarea sa
urmarind pronunlia prezentata:

je bois > 1 eu beau


IU boiS > III -lU bei
il boit > il el be-a
elle boit > rib ea bea
oous buvons > [nil I \ noj bern
VOllS buvez > l \'U bl v . ] voi beli
ils boiveDt > [it bOll\] .- e,i beau
eUes boivent >- [(;1 b I ele beau

Sa folosim verbele in proporzitL Completati urmatoarele fraz.e 0 fonna covenabila a


verbului ,..manger" sau "barre". Fo'lositi filtml ro~u:

Dimineata beau cafea fliril lapte. Au petit dejeuner je > du cafe sans
lait.
Noi mandim intotdeauna la restaurant. Naus > taujours au reastauranl.
Bei vinul eu apA'> > j -tll du yin avec de l'eaUl?
Dimineata Petre mananel\ paine eu dulcealiL Le matin Perre > m llg du pain avec de
la confiture.
Sem-a voi 01.1 miincati nimic, dar beti prea Le soir vaus ne > mltn ~. rieo mais vous
mull. buvez trap.
E[e maruind\ prea put in [a pram. - £lIes> mCIfl 'm trop pell all dejeuner.
El nu bea deloe. n ne:> rlil pas du tout.
Ane} ji place sa mananee $i adesea mAnanca Anne aime > m' g:r et eile > n'iJ1[;;<:
prca. mull. trop souvenl.
Ele beaUi eafea tare (neagra) tara zah~r. E[ks > I lv~nt du cure fort, sans sucre,
La voi bern putin, vinu[ vostru nu este bun. Chez vaus nous:> U\ Ih peu, votre yin
11' est pas bon,

Rctineti urmi'itoarele expresii:

avair faim > I\ R tel - a-i fi foalT e


avoir soif > 'uu'R so a-i fi sete

-6-
Citi~i eu voce tare urmatoarele zilii in care am folosit expresiile noi. Atentia la tradueerea
'ill <[imba romana:

rai faim. Mi-e foame.


IPierre, as-tu faim? - Petre, ti-e foame?
Non, je n'ail pas faim rna is mE J' Nu, nu mi-e foame insll
fai soif. rni-c sete.
Le malin rna mere n'a c;R n;J Dimineata mamei Olele
jamais faim. nu-i este niciodata foame.

Les enfant.., boivent :> [IEz-l~ bl'U bLlku ilz- Copiii beau mult. lor Ie
beau coup, iis ont toujours tUJu'R I 11 este tot timpul sete.
soif.

Avez-vous faim, Monsieur? >[ Va este foame. domnule?

Je n'ai pas du tout faim. > i nE dlJ lu G - Nu-mi este foame deloe.

En ete il fait c'haud et nous > ri.In [ it f~ 1 I nu J. - Vara este eald !;Ii ne estc
aVOIlS soif. (1 /] sete.

Completati propoziliile urmatoare eu expresiilecorespunzatoare. Folosili filtrul ro~u:

AstAzi diminea!a ne este foame. - Ce matin nous >. JI1 I ill


Nu mamlnc, nu-rni estt: foame. Je ne mange pas, je >11" I 11 m.

Acestui baiaf ii este intotdeauna foarne - Ce garc;:on >iJ to IJflnr "lim et il


~i sete. > [llUj ur.. f.

Doamna, Domnule, nu va este foame ? Madame et Monseur, est-ce que vous


>n' \ 7 r ' r im ?

Acestor fete nu Ie este niciodatA foame. - Ces fiUes >n"on J'm I f. JJT1 .

VerifIcati daca a.ti retinut bine noilecuvintele ~i structun grama,ticale! Traduceti unnatoarele
propozitii in limba romanl1. Folosiri filtrul ro~u:

C' est un bon repas. :> ~.l m:l mnl,

Au petit dejeuner je prends souvent du cafe > Lt micul d . n I [":\

sa,ns laiL l..lpt .

Ce soir ils ont faim et ils maogent > 1 mrmir "


beaucoup. ll1uJt

n veut du pain avec du beurre.

Cette confiture est tres bonne. fi r ' IIna

Elle prend du Sucre. :> E.


Le matin Ie petit lean boiti du lait. :> l1imlll ~Jl I flul
NOllS rnangeons toujours Ie diner chez :> N 11 lLum i lOlde un "Int II IJ nH III
MonsieUli Dupont. Dup.'nl

Au dIner madame Duval boit du vin. ;;. LJ ci - D mn:J. r uV.:J1 ( 111

-7-
Ces enfants ant tres soif, ils veulent de >
reau. p

Dans ce restaurant Ie paulet n'est pas bon. l:.l 11 I'HII LI IlU t, lin

As-tu faim? Oui, un peu.

Nons prenons toujours un dessert. > t I:;)Ut I U

Est-ce que tu prends de la viande? >

Veux-tu de la salade vel1te? >

Us boirvent trap. > ':Ill f}r mull

lata ultimu1 exercj,~iy al primei p1\.t1i din lec~ia 11. Traduceli in limba franceZa unnAtoarele
propozi~ii. Folosi!i filtrul ro~u:

iti este foame? > \ -ttl 01111\.'


La cina manane Intotdeauna mult. > l11ongo lOllJ ur b~ U I P LlU din
La mieul dejun ea bea eafea Ia~ zahar. > u cUt '.I In r die II dLJ '
SU I

Ei manancA paine eu unt ~i dulceatit > (1 U 31n

I
Inainte de desert noi maneam branzeturi >
ftalJtl1Ze~ti .
1
Bei yin? > I 'nd -iU du \10.

Mancarea aceasta este mai buna? > l


Noi coosumi1m adeseori pui la restaurant. )ill u

Astazi seara avem invitati .la cin~. > l i:

Diminea'la beau lapte dar nu rtlAfJanc nimic.


m
Vreau sa beau, inti cste foarte sete, > ,
Vrei apa?
Inainte de mese nu beau oimic. > r \;

Ei eonsumli ceva?
EI nu bea nimic, nu Ii este sete.
Noi 1ulim mieul dejun la ora ~apte ~i
jumiHate..
Ea mananca, salata la priinz?

Eu beau adeseori cafea la ora opt ~i jumlitate.

\
I Mesele tale sunt mai bune deeM la restaurant. >

Nu mananc nimic inainte de amiaza. 11

Nu imi este sete dar lmi este foame. > J n 1 p

.... ,.
~.

-8-
Doriti sa maneati eeva inainte e rfmz? > \l ul z· Ir 1:]

I
Ador sa manane in restaurant.
Noi miincam rareori aeasa.
11 I m.
Astazi yeti lua micul dejun in grMina. >

Ei iau mesele intotdeauna in bucatarie. >11 rnnnl


• 1] . In .

-9-
LECTIA 11. - PARTE A A nOVA

Sa Incepem lecria cu Hoi Ie cuvinte:

Repetari inca 0 data cuvintele, prezentate aculll i'nlr-O ordine difentii.


Incercali sa rcrineri semnificaria lor.

Ie legume [. mJ - leguma. zarzavatul

Ies pommes de terre;; [10m dO !cR J - cartofii

Ie fruit > llf ul] - frl.lchll

Ie poisson > [I - pe~tele

les gateaux > IE g tIl - prajilmile

la saupe > la u I - supa

Ie riz > 10 Ril - orenil

la boisson > fla b:l ~] - bautum

les frites (f) > [I . ill - cartofii prajili

Ie gateau > [I 10J - prajitura

la glace > II rL ] - i'nghetata

la pomme de terre Iia pl>m Ie I R] - ca.rtoful

- 10-
Sa folosim cuvintelc in propozitii im na cu expresiile inlroduse in prima parte a acestei
leelii.

Ce soil" nous voulons du >1 Astazi searii \ rem pe~te


poisson avec du riz. p eu orez.

Ces pommes de terre ne. sont > I F. pi md I R n Cartofii aee~tia nu sunl


pas bonnes, jc prefere les LlJ ·U pR T· 'R I buni, prefer cartolii
friles. praji~i.

Le soir oous mangeons de la::> II (1 Rum lJo l! Seara mancam supa.


soupe. u ]

Tu prends des fruits au III R::i d - Tu mananci fruete la


dessel1? d' Rj desert?

De la glace? Oui, volontiers. > Ld Ingbetatii? Da, ell placere.

Nos parents preferenl les >[ l paR- ParintiJor no~tri Ie plae


legumes Ii la viande. I lm mai mult legumele decal
carnea.

Jls adorent les gateaux. oj Ei adora prajitllrile.

Je vC.ux un gateau cornme 1I111 Eu vreau 0 prajitura ea


dessert. E Rj desert.

Comme boisson je prends de > I 1m ho l n.i - Ca bautura vreall apa.


l'eau. 10

Comme legume Robert - Ca leguml, Robert


prend toujours de la sa lade mananea i 1totdeauna
verte. salata ver e.

in exercitiul precedent am folosit urmiHoarele expresii:

comme dessert > [kum dE R] - ca desert, 1enlru desert

eomme boisson r 'om bn .01 ca bautur~

comme legume > [kom I m] - ca legume

Deei yom spune:

Comme dessert je prends > l om Pentru deoert iau


de la glace. I Jln inghetata.

Je prefere comme legume > [II pr 'I R I I'm - Ca legumt, prefer


la salade verte. I veR J salata vcrce.

- Jl -
Sa invatfun acum cateva· adjective. Unele dintre ele au aparut deja in lectia anterioara in
@ expresii legate de vreIDe (timpul probabi\):

chaud > , J - cald

chaude > 10] calda

froid > lR - rece (m.)

froide '> o til - rece (f.)

mauvals > "1 r~u

mauvaise > 1m z] rea

excellent >[ 1:1-1 excc!ent, foarte blm

excellente > ld I-lj - excelenta, foarte buna

sa folosim acum adjectivele prezentate in propozitii. Cititi-Ie di ·tinct ~i eu voce tare:

Ce repas n' est pas ehaud, il Aceastii miincare nu e


est froid. calda. e rece.

rai tres soif, je veux boire R imi cste foarte sck vreau
une boisson froide. sa beau 0 bauturii rece.

Le diner chez Pierre est Cina acasa (a Pelre este


toujours mauvais. I'ntotdeauna rea.

Ce vin est excellent. >[ - Acest vin este excelent.

Imaloml exercitiu va dii posibilitatea sa verificati ultimele cuno~tinte in5u~ite. Completati


propoziti.ile unnatore eu cuvintele corespunzatoare:

Dimincata beau lapte foartc Lc matin je boo du lait


cald. tres > .J I I
Noi mancam adesea pui eu Nous prenons souvcnt
cartofi prajiti. > I poulet avec> 1
frites.
Mariei ii place mai mult Marie prefer > k I ~ aux
orezul decit cartofii. >1 I I II U
Ca bautura, Petre bea apa. n Pierre >

Ace t pui e rece, supa e rece Ce poulet est> II, la >


de asemenea. soupe est> 1 I I. aussi.
Pentm desert copiii no~tri - > nos enfant
mananca prajituri. rnangent , III J

Vrei legume? - Prends-tu > ?


Mananc ~i inghetat1i. Este - Je > pr nu lie I c
excdenta! aussi. lie est
-- , I,.ll n "

- 12
Vinul acesta e traU (nu c - Ce yin est> 111 \' 11 > I..
bun).
ea desen nOl1a ne plac > ;> I 'om nu:zElllO f[
fmctele. ai.mons > k· IlIl', . lr 'J
Cunoa~teti deja mai multe feluri de a pune lntrebari. in continuarea lectiei, va prezentam 0
nollA forma de propozilie interogativl1. Este cea mai simpla constructie de acest tip:

Tu prends du pain? - MAnanci paine?

A{i remarcal. probabil. cii'forma frazei interogalive poale Ii idenlica cu forma frazei
ajirmative. Singura diferen(G dintre ele esle semnul de in/rebare ce impune 0 inlonalie
inteerogalivii caraCleristica. (interogalia marcala prin ton).

Exersati acesta tip de propozirie interogativa. 'nnari~i traducerea til limba romana.

Vaus prenez des gateaux? > Inl d [!J[O - Vreti prajituri'l

Us mangent de la confiture? ;> [ll tTl'i) la kilfil Ei miinanca dulcealii?

NOlls buvons du cafe? > rnu b - d . I.::lI 1 Bern cafea?

Observari umlatoarele propozilii interogative:

Qu'est-ce que ttl prends au


-n Hi Ce mAnanci la micull
petit dejeuner? dejun?

Qu'est-ce que Marie prend > m e bea Maria?


comme beisson?

Qu'est.ce qu'il visite a > ke" I vi/h paRi'l - Ce viziteaza ella Paris?
Paris?

Qu'est-ce que c'est? >LK ~F.J - Ce este aeeasta?

Ati observat ca aceste firaze Incep eu construqia:

qu'est~ce que... > ke kr 1

cuvant ioterogativ pentIill mime de lucnui urmata de 0 propozi\ie ce are forma identica cu eea
afr.rmativa.

Fom1a\i acwn intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind conslmcfia "Que'est-ce que",
Nu uitali sa Ie cititi corett,. fiecare In parte:

Vous mangel. de la salade Qu' est-ce que veilS ::> rc kO \' m ~ ]


verte. mangez?

J'aimc c,;c repas. - Qu'est-ee que j'aime? > Ik kO' 'I 1]

lIs prennent de I'a glace - Qu'est-ce qu'ils prennent > [k kil rf~ n dE R
cemme dessert. comme dessert?

- 13 -
C' est une soupe. Qu'est-ce que c'est? l e kU

Le malin nous prenons Ie Qu'est-ce que nous > l l: kU ow p nn II


pelit dejeuner. prenons ie matin? m 1-]

Pour Ie week-end tu vas a la QUI'est-ce que tu fais pour >1


mer. 'Ie week-end? ' I k.~ll

Nalls ecoulons un bel opera. Qu"est-ce que nous > lk .' n I lli: litO]
"" ecoutons?

~ :1. .. C'est de la viande pour QU'est-ce que c'est'! > lk 0 ]


{!
.~
Michel.

UrmAtorul exerciliu coo~Ui in traducerea propozitiior din limba franceza In limba romana.
Folosili mtml ro!;jU:

Ie prUere Ie riz: aux pommes de terre. :> lllli moll I11UIt 11 lJ,

C~tte soupe est trap chaude.

Qu'est-ce que vous prenez comme boisson? :> l

Les Fran9ais mangent souvent des legumes


et des fruits.

Ce cafe est froid, :>

Je veux du cafe tres chaud. LIHue

Elles prennent toujOFS de la glace au


dessert. n...
Aimes-lu ces fruits? Oui, ils sont excellents,

Le dimancbe notre mere achete des gateaux. > DUI i 1 ':.I. TI!W[I[l III Imp r
[ll jltu .

Votre yin, Monsieur, est meilleur. in Ilium


m I hun

Tu veux du beurre? r j 11m'!

Au restaurant je prends souvellt du poisson. :> I OJ r ':,l.mr m m 1

In continuare, iala un exercitiu care cuptinde toate infonnaliile ~i Intreg voca1)ularul leetei 1.
Daca rezolv3ti acest exerciti'iJ corecl, puteti fi sigur ca ati invlltal bine matl rialul cuprins in
leqie. Traduceti unn~toarele fraze In limba france" ':

Marna noastra face In:i mcsc acasa. ;;. m'l tim ~r Ii rep m I )

Diminea!a lluam micul dejrun.


La micul dejYn mancam paine cu unt $i bem >
lapte cald.
• u

Petre rna-oanca paine cu dulcealii. ,,,IT' mu"~

t:l1l111tllrl;;

- 14-
EI bea cafea tare, tara zahk :> II b I I d
Ce vrei ca bautura? >
Aces! yin este mai bun.
Prefer apa. > J~ rr li.

Dupa masa de pdinz s0!U~ meu bea cafea. > In n m l It OU .fe.


........
.... ~ .. ~

Ce este aceasta? >


Acesta este pui cu orez ~i salaH\ verde. >

Mananci adesori pe~te? >

Cartofii tAi sunt reci.


Seara rna-ncaIn supa. :>

La desert mandun mghetata ~i fructe.

Acest ca$caval este exceLent. >


La cina lzabela nu mlUuinca mull. >

Ce rnancati la pnlJ1z?
Dupa cina bern yin. >
imi plac legumele. >
Lui Ii este intotdeauna foame. > 1:.Itlll.

Va este foame, doamna? >


u ti-e sete? >
Aceste prajituri sunt nu bune. >
Bei apa inainte de masa? >
Aceasti1 came este foarte buna (excelenta). >

in incheierea lectiei unneza un cxercitiu de pronuntie. Citili-le eu atenli~

[I vin, pain, faim


r-j poisSQIl, baisso.o, confiture
[ sucre, clu, Ugume, confirure
III dejeuner, fromage, manger
fl prendre, avant, exeellimt
ll.ll poisson, billssan, sillf, frilld
r I paulet, la.i1, pomme de t.e.rre, dessert, mauvais
[ 1 d6.jeuner, di~, dessert
(1 gLa.ce, bo' on, poisson, saupe, salade, dessert

15 -
11. RECAPITULARE
11.1. Substantivul precedat de prepozitia "sans", se folose~te adesea rara art,icoil.
De exemplu:
Ie bois Ie cafe sans sucre. - Eu beau cafeaua tara zahar.

11.2. Spunem:
au petit ctejeuner la micul dejun
au dejeuner - 1a pranz
au diner la dna
COlJIDle dessert ca desert
cOllune boisson .~
ca bautura
avoir faim a-il fi [name

avoir soif - a-i fi sete

11.3. Verbul ,.manger" (a manca), este un verb regula!. u toate acestea, trebuie sa
relinem fonna particulara a persoanei intai plural, unde ad1iug~ un "e" inaintea
tenninatiei:
nous mangeons noi manciim

111.4. Verbele "boire" (a bea) ~i "prendre" (a lua, a manca, a bea) sunt veTbe neregulate.
je prends je bois eu beau, eu iau
(beau, mananc)
tu prends tu bois tu bei, tu iei
(bei, ml'lnanci)
il prend it boit d bea, el ia (bea,
manancli)
cUe prend elle boit ea bea, ea ia
(bea, maminca)
nous prenons nous buvons noi bem, noi luam
(bern, manciim)
vous prencz vous buvez voi beli, \loi !uali
(beli, manc 3 li)
ils prennent ils boivent ei beau, ei iau (beau.
manandi)
eUes pennent elles boivent ele beau, ele iau (beau,
mfuHinca)

1l.S. In limba franceza exista a~a -numitul articol partitiv. EI indica 0 cantitate
nedeterminatl'l din ceva ~i se folose~te inaintea substantivelor care denumesc lucruri
ce nu se pot numara. Articolul partitiv apare frecvent dupa verbele "manger",
"boire", "prendre" $i are in!e1esul de "putin", "cateva", ,,0 parte", •.ceva" ni~te.
Je mange de la viande. - Mananc came.
II boit du yin. - EI bea vin.
Nous prenons des fruits. - Noi mancam fructe.

- 16 -
11.6. in limba francezA, este deosebit de frecventa interogalia rnarcata prin ton. Putcm
forma 0 intrebare aplicand intonatia interogativa frazei afmnative.
Tu prends de la glace? - Maminci inghe~atlP

Putem, de asemenea, lonna 0 intrebare utilizand construclia "qu'est-ce que" la


inceputul propozitiei:
Qu'est-ce que tu manges? Ce man1inci?
Qu'est-ce que c'est? Ce este aceasta?
Qu'est-ce qu'ils prennent - Ei ce mAnanca ca desert?
comme dessert?

- 17-
11. TEMA PENTRU ACASA
A. Tradllce~ 'in limba romana:

I. Au dejeuner elles mangent du poulet avec des friles.

2. 'et enfant n'a jamais faim.

3. Qu'est-ce que vous prenez comme dessert?

4. n boit du vin avant les repas.

5. Ce matin monsieur Dupont boit du cafe tres fort el sans bit.

B. Traduceli in limba franeeza:

I. l}i estc foame ~i sete?

2. Ei ce fae disearii?

3. La micul dejun miincam paine cu unt ~i bern cafe~1.

4. MaQcarea aceusta este rea insa vinul aeesta este exeelent.

5. Noi mancam (consumam) adeseori pui eu orez ~i salata.

C. Raspundeti la tntrebarile de mai jos:

1. Qu'est-ce que tu prends comme boisson?

2. Ce repas est bon?

3. Mangez-vous de la viande ce soir?

4. Qu'est-ce qu'iI prend au dejcuner?

5. Qu'est-ce que les Fran'Yais mungcnt avant Ie des elt?

D. Copiar.i propoziriile ~i eorectati gre~elile:

I. II prend de la pais. on.

2. NOlls magons beaucoup,

3. Nous buvon. du cafe sans Ie sucre.

4. Elles prenent de la confiture.

5. Est-ce que tu prends au petit dejeu r.

- 1'8 -
" A
LECTIA ]2. - PARTEA INTAI

Sa Incepem leeria cu noile cuvinte. Cititi-lc eu voce tare ~i distinct.


fiind atenp la transcrierea foneticii:
la boucherie :> fl u i] - maceIaria
Ie bOllcher - [ macelaml
la volaille > la \01 - camea de pasare
la boulangerie - bmHiria.
magazinul de pfiin~

Ie boulanger :> [t - brutaml


Ie croissant :> [I ) k - comul
13 charcuterie :> II - mezeliiria, mezeluri
Ie saucis 'on :> llO . . 0 'I 0] - cama\ii
I 'i~picerie (f.) > flEp! - bikflnia
Ia Cf(~merie > II kREmRlj - UipHiria
la creme > (1 n1 - miintana fri~ca

fa pharmacie II I nail - fannacia


Ie phannacien [1\ f; Rm '-J - farmaci. tuI
Ie medicament :> (I Edi am-J rnedicamentul

Repetati cuvintele intr-o alta orcline:


la charcuterie > l 'IRiJ - mezcUiria, mezeluri
Ie boucber > [I - mae-darn!
Ie croissant > [I - cornu I
la volaille :> [1'1 V 1 il - camea de pasare
,llepicerie ... [IE i i] - bacania
-
Ie medicament :> [I '1m 1 medicamenlul
Je saucisson > [I . iso]
la creme :> 1 Rem] smantan3. fri~ca

la pham13cie >rJ m .11 - farmacia


la boul gerie burjRI - brufuia,
magazinul de paine
la boucherie > [1:.1 bu ·1 macelaria
Ie phannacien > I fannacistul
la cremerie - I ptAria
Ie boulangcr > I lin .] - brutaml

- 19-
Sa exersam acum noile cuvinte in propozitii. Urmariti cu atentie traducerealor III Ii mba
romana:

Dans notre rue il y a deux - In strada noastra se afHi


grandes boucheries et une lit doua macelarii mari ~i 0
petite boulangerie. mic brutarie.

Ce boucher est grand et > - Acesl macelar este lnalt


gros. $i gras.

II mange souvenl de la > III I


-.uJ u ad EI mananca adesea carne
volaille. de pasarc.

Au diner nous prenons <.iu > nu 11 no II La cina mancam carna t,i.


sucisson.

III adore les croissants ~ - EI adora comurule


fran~ais. frant\.lze~li.

A la cremerie nous achelons - La laptllrie cumpariim


de la creme, du lait et du smantana, lapte ~i unt.
beuITe.

Le matin notre mere va a >1 - Dimineata mama noaSlra


l' epicerie. ~rl Ri merge la blkanie.

Le boulanger est un homme Brutarul este un om


toujours content et oai. intotdeauna multumit ~i
vesel.

Marie prend des til - Maria ia medicamente'


medicaments avant les repas. inwnte de mese.
. rll
.* La phannacie est del1"iere > III si E d Ri Farmacia este in spatele
I 'hopitaf. I pI ' I] spitalului.

Je vais chez notre > JI1 n I - Mii due la fannacistu.l


pharmaeien. nostru.

latA acum. urmlHoarele propozitii. Cititi-le ell voce tare acordand 0 atentie deosebiHi
cuvintelor subliniate $i truducerii lor in limba romanli:

Au petit dejeuner Paul ne > - La micul dejun Paul nu


mange ~ croissants. maniincli comuri.

NOllS n'achelons ~ - Noi nu cumparam fructe.


fruits.

II ~ prend pas...,d'eau. > fll f - EI nu bea apa.

Mon pere boit beaucoup~ > lm- r " - Tala! meu bea vin mull.
vin. \-\

- 20-
Ta soeur prend tIQp...jk r l Sora ta ia prea multe
medicaments. rnJ medicamente.

Au diner je prends J.IIl..I2CU La cinA beau putin yin


de yin rouge. ro~u.

J e yeux Wl....lWu de pommes - Vreau un kilogram de


et deux kilos de pommes de mere ~i doua kilograme
terre. de cartofi.

Elle achete un litre de yin. > [ .J 'I Ea cumpara un litm de


VID.

II y a unebouteille d'eau > 1111 - E sticHi de apa minerala


0
minerale sur la table. mill pe masa.

Ali remoreat, ell siguranfa, ea £nfrazele de rna; sus nufigureoza ortjeolulporti/h.: El (1/0S!

CD fn/aeuit elf prepoz;fia ,. de ". Prepozilia "de". se foloserte: dupa negafie:

Je ne bois pas de yin. - Eu nu beau yin.


- dupii construcfiile ce precizeaza 0 canti/ate anume:

Je mange btaucoup de viande. - Eu mananc muWi carne.


Jacbete un peu de chocolat - Eu curnpar putina ciocolata.

Elle boit .Imp de vin. - Ea bea prea mult vin.

Nous avons, deux kilos de pommes. Noi avem doua kilograme de mere.

Voici )joe bOllteille de lail. - rata 0 sticla de laple.

Sa folosim cele invatate IDtr-un exercit-iu care are ca scop completarea propoz:tiilor eu fonnele
articolului partitiv"du" "de 1a" sau Cl,l' prepozitia "de". Folositi filtrul ro~u;

La laptarie cumpiirfun - A 1a cremerie nous


smantana ~i un htru de lapt€: achetons > I I creme et
UJ1! litre> d lait.

Maeelarul nu are paine. - Lc boucher n'a pas > [I n I d


> e pain.

La bmtar este se gase$te - Chez Ie boulallger il y a


paine ~i comuri. > u pain et > I
croissants.

La micul dejun el nu bea - Au petit dejeuner il ne H (


cafea. prend pas> J cafe.

AceSl Miat manancii. mllitil Ce garcyon mange


'inghetata. beaucQup > glaces.

Ea mananca adeseori came - Elle prend souvent > de: J


de pasare dar nu mananca volaiUe mais elle ne
niciodata camati. mange jarnais >
sauciasson.

- 21 -
Callt 0 sticH~ de vin in - ie cberche une bOHteilie >
bucMarie. >( vin dans la cuisine.

La fannacie sunt multe A la phannacie il y a >


medicamente. beaucoup >d...
medicaments.

La h~canie nu se g1lse~te A l'epicerie il ny a pas


apa mineraHt d' eau minerale.

S1I ne imboga{im acum vocabularuJ eu urmatoarele adjective:

mineral, minerale :> [mil Er I minEr II mineral, minerala

frais, fralche >riRE fR J - proaspilt, proaspatii

gras, grasse >[ k R '1 - gras, grasa

cher, chere >[ cR R] scump, scumpa

pas cher, pas chere >Ipa R pa - ieftin, ieftina

Sa folosim Doile adjective in propozitii. Cititi frazelecu voce tare incercand sa retine i fonnele
adjectivelor.

Nous achetons de l'eau Cumparam apa minerala. >[11 z til d I mill I' '11J
minerale.
Ce lail n'est pas frais. - Laptele acesta nu este , I IRE]
proaspiH.
A la cn~merie nom; pouvons La laptarie putem >
acheter de la creme fraiche. cumpara smantiina
proaspata (fri$ca).
CeHe viande est trop grasse. - Camea aceasta este prea
grasa.
Ce saucisson est gras aussi. Carnalii ace$tia SUl!lI
deasemenea gra~i.
Chez votre boulanger Ie pairt - La brutarul vostru piiinea
est tOUjOUfS frais. este Intotdeauna proaspiita.
Je n'acMte pas de fromage. Nu cumpilr ca~caval. Esle
11 est trop· cher. prea scump.
Cctte annee les pomroes de - Artul acesta cartofii sunt pc IIll (Ill! :.1

terre ne sont pas cheres. ieftini. ru R]


C'est pas cher! Nu-i scutnp! > l- pa ~ 'Rj
C'c't tres cher! - E foarte scump! >1 I:: IR 'I']

Sa invatilm un verb: "vendee" a vinde. Acest verb este neregulat. Cititl


nOll ell voce tare
formele acestuia, aplicand regulile de pronunlare marcate IDtre paranteze:

je vends - eu va-nd

- 22-
tu vends > III - tu vinzi

il vend > fil \ 1


- el vinde

elle vend > ILl -] ea vinde

nous vendons >r u -do] noi vindem

vous vendez > I II 1 voi vindeti

ils vendent > III ei vand

elles vendent > [ ad] - ele vand

In exereitiul unnator, completati propozitiile de mai jos eu fonnele convenabile ale verbului
"vendre" sau ale verbului "acheter":

Brutarul vinde paine ~i - Le boulanger > m.l du > 110 ul-J1'i \ d


comuri. pain et des croissants. ~ .J
Tu nu cl:Ul1peri nimie. - Tu > n' het..: neo. >[ ]

Noi vindem ieftin. - Nous J


cher.

Ace~ti maeelari vand multe Ces bouchers > I


mezeluri ~i came. beaucoup de cbarcuterie et
de viande.

Parintii no~tri cumpara acum Nos parents \,;Jll

medicamcnte de la maintenant les


farmacistul vostn!. medicaments chez votre
pharrnacien.

Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii ~i observati traducerea In limba r.)mana.

Votre phannacie est Fannaeia vOastTa este > v(lli


modeme. modema.
Sa phannaeie est plus Fannacia sa este mai >[
modeme. modemli.
,.
Ma pharmacie est Ia plus - Fannaeia mea este eca > lill
modeme. mai modema. J
Cette creme est plus fralche. - Aeeasta smiintiina este mai >1 t h: m I "J
proaspMa.

Mais ee lait est plus frais. - Dar laptele acesta este mai
proasp1U.
Pierre est bOD, son ami Paul - Petre este bun, prietenul > If! E
est meilleur mais Marc est Ie sau Paul este mai bun dar n EIO
meilleur. Marc este eel mai bun. m ,0 I
Sophie est la meilleure arnie. -- Sofia este cea mai buna >1 rEI
prietena.

- 23 -
Jean est plus grand que Ion este mai InaH dedit > [II [ pi
Pierre. Petre.
Paul est Ie plus grand. - Paul este cel mai IDalt. >
Marie est 1a plus belle. Maria este cea mai >
frumoasa.
Mes amis sont les meilleurs. - PrieteDiil mei sunt eei mai
buni.

in exempleJe de mai sus am folosit adjective la gradul:

po~itiv - grand, grande i.nalt, inalta

comparariv - plus grand, plus grande - mal inah, mai Inalta

superlativ Ie plus grand. 1a pIus eel mai inalt. cea mai 10-
grande alta

SuperlativuJ adjectivelor se formeazA punand un articol homrat


(la singular sau la plural, dupa caz) inaintea gradului comparativ.

Ie plus moderne les plus modemes


la meilleure les meiUeures

Re~ineti $i urmatoarea structura gramaticala:

Paul est pillS grand que Jean. - Paul este mai inalt dedit [OD.

Marie est une meilleure alDie qus: Sophie. Maria este 0 prietena mai buna decat
Sofia.

Completa~i frazele de mai jos cu gradele de comparatie corespunzatoare ale a,ljectivelor. Cititi
apoi co, voce tare frazele coroplctate:

Sofia este vesela. Sophie est> '. I .

lzabela este mai vesela dedit Sofia. -- [sabclle est.;- It l!UL que Sophie.
Smantaoa aceasta este cea maF proasplWi. Cette creme est> t I I "L:h .
Ace~ti bilieti sunt mai putemici decat fratii Ces gar~ons sont > r II que mes
mei. freres.
Prajiturile acestea sunt cele mai bune. Ces gateaux sont > I m. III [ .
Aceasta masll este cea mai scumpa. Ce repas est> I Iu I r.

Pentru verificarea gradului de asimilare a noului material, traduce~i in limba romana


urmatoarele fraze:

Nous allons souvent Ii la boucherie. > Iffif'1Il ·llJ.ri


Tu manges trop de charcuterie et de >
saucisson.
Ce boucher vend de la viande tres fraicbe
mais chere.
Nous ne vendons pas de volaille.

- 24-
Ie ne prends jamais de medicaments. > U 1 [ll

Qu'est-ce que tu achetes chez Ie boulallger? >

\ C'est cher? Non, c'est pas cher. > I


I
C'est Ie restaurant Ie plus modeme dans >
notre ville.
Le phannacien ne vend pas de framage. > F nn C'l tul n I ~'Indr,; I.
Je De mange pas de repas gras.
115 achetent un kilo de saucisson. un litre >
d'eau minerale, du pain, de lacreme et des
fruits. leo
Elle mange de la meilleure glace. >

Cette charcuterie est trop grasse. > i,; t'" mez

in lncheierea primei a pal1i a lectiei 12. traduceti propozitiile Il1limba ftancez5 iar apoi citili -Ie
cu atenfie:

in ora~ul 110Stru se afla doua brutiirii, trei > DUll ul.m' ne


bilcanii ~i 0 faml3cie.
Noua ne place sa eumparam comuri, ~i );
III I du
paine ~ brutanll nostru.
~ - EI vind ieftin. > II \ r1 p'''' L:h or.
P<linea sa este eea mai proaspAt~ ~i
comllrile sale sunt cele mai bune.
Carnea de la aeest macclar estc intotdeallna
grasa ~i carnatii nu sunt niciodat~ proaspeli.
£1 vinde eel mai scump.
Putem cumpara apa mineraHi? >
fa nu cumpArA niciodata Yin ro~u. II
La laptarie voi cumparati doi litri de lapte $i > ILLI l.1e
o stic!A de smantiina.
Mama fa ia multe med.icameme.

Medicamentele de la fannacistul vostru nu > 1'[1


sunt scumpe (sunt ieftine).

Noi cumparam doua kilograme de cartofi :> 1 III

dar nu cllmp~ram fiucte. l~ Ull

Anul acesta legumele sunt scumpe. >

Maniinc carne de pasare ~i ni;;te mezeluri. I 111 '1 Wl P ·u d


LECTIA ~2. PARTEA A DOUA

Partea a doua a leet.iei I~ 2. este un rezumat al rezultatelor sflldiului Ieqiei I I ~i a primei parli din
leqia 12. Rezolvand exercitiile va veli da seama ill ce masura ali retlnut materia propusa.
Inva~rii iar daca constatu!i lipsuri in cuno~tilltcle Dumneavoastra, puteti reveni asupra vreunei
parti a lec!iilor II., t2. sau puteti consulta caietele anlerioare. Vom dedica, de asemenea, mai
muit timp Ins~irii lecturii. Citinll cursiv ~i pronuJ1!area corecta sunt elemente extre·m de im-
portante in IJ1valarea oricarei limbi, iar Iimba franceza, dalorita intonaliei, speciJice ~i a
melodiei sale caracteristice, impune 0 pregi\trre $i mai aprofundar.a. Daca utilizali mal,TJ1etofo-
nul III timpul studiului inregistrati-va frecvent vocea ~i comparali-o eu 1l1registrarile de pe
c·nsetele noastre. Este un exercitiu foarte bun care va va u~ura evaluarea rezultatclor muncii
Dumneu\ oaslra ~i va face posibila corectarea imedi,ata it eventualelor grc~eli. Sa trecem deci, la
leclurti! Nu uitarJ sa umliirifi indicafiile reprezentand intonatiu (sagcfile) ~i acccntul (carae-
terele Iflgro:>ate).

Le matin.1
~
a7 heures et demie
~
je prends mon petit dejeuner.
, ~
II Au petit dejeuner Ije bois
~ ~,

I t:t II
~

A midi je vais au restaurant.


,
du lail sallS sucre j et je mange des croissants avec du beurre

II
~,

C'est un petit restaurant. I


de la confiture,
~

Au dejeuner I je mange souvent


~ ~ ,~

du riz I et de la salade verte. " Je bois de I'eau minerale. 'le ne prends pas
, ~

du poulet,
,~,

de \lin.l c'est trQP cher. 11


~

Comme dessert! je prends de la glace.


, ~,

!I J'aime la glace. II Apres


~ ~ ,~
Ie dejeuner I je bois du cMe tres fort i avec un peu de sucre. " Le sou! je mange a la
~
maison
"
avec ma famille. II C'est Ie cfuter. II Nous mangeons de la soupe,
~
I des pOlnmes
." '~ ,."
de terre, I de la viande, II At! diller I je prends du vin rouge. " Mon mari aimc aussi k
, ~ , ~ , ~ ~

,
vin·1I Nos enfant,> bovent de l'ealf.1I II y a toujours lill dessert: I des t:ruits.1 des gateaux, I

de la glace.

~ ."
- Paul,
." , ,
all-m faim?

- Non ... oui, 100 peu .


." ."
- Tu ne veux pas de poulet?
.I'.J¥ ,
- Du paulet? Oui, I mais avec des frites .
."

,
- Et camme legume')
~,

- Rien, I je ne veux pas de legume.

- Et comme boisson? "" I De ""


I'eau?

- 26-
"" -" -" "'lit.
- Oui, i beaucoup d'eau tres froide et un grand gateau comme dessert!
-" ,~ ~
Nalls allons souvc:nt nux magasins. II Le matin I notTe mere va a la boulangcrie I el rl In
,-" -",-"
cremerie. II Chez iJe boulanger I elle acbete des crois 'ants I et du pai.n. II Alia cremerie I
elk achete de la creme,
-"
I deux
-"
litres de lait et du benne,
~
I sou vent
,
dl.l fromage. II Man
-"
pere, I va chez Ie boucher.
, II
-" , , - " "'lit.
Ce boucher est cher, ill vend de la viande tres chere. II Mais mon pere I ailTIc In viande. II
-"
I et
, II
-" -"
I nous
[[ mange trop de v,iande

achetons des legumes,


-"
I des
beaucoup de charcuterie grasse.
-"
fruits et des boissons.
, II Nous allons
-" ,
Nou, lies enfants,

a I'epicerie. II Notre
-"
epicerie ! est
-"
la rneillenre dans notre vil1e.
,

lata aCllll1 u'ltimul exercitiu al lectiei 12. Traduceti urrnatoarele propozi!ii 111 limba
franceza. Dadl aveti vreun dubiu In ce privqte pronuntia, puteli consliita diclionaml de la
smr~itul caietului de curs. Pentrll traducere folosi!i filtml ro~u:

Miincarea aceasta este prea calda. > Le r pll 'l uo ha d.

Nu mana-nc supa, este prea rece. >} n m


wi t:

Ce doriti ca bautllrii.? :> Qu' pren I mrm:


hoi. n',

Legumele acestea nu sunt proaspete. >

cump:lr painea. :> J'ach I

El nu maniinca piii.ne. :> II

La cinn mananc paine cu camali. > 11 diner Je m In e du p 11 " • II

La roicul dejun bem cafea rara zahar. Au petit dej UI1 or n pr :n ms du (if'

Fructul acesla nu este bun. > ~.

Acest vin ro~lI este bun? E excelent! > Ih=nt~

\. Ce mAnanci? Cartofi prajiti!

Seara bern prea mult. > L

'at? Doua stide.

AsHizi desertul acesta cste mai scump. f uJourd 'hu.I ce de t.:rt I p~u.. h r.

Apa minerala? Cu pliicere. D I'


Camea la macelarul nostru este cea mai I 1 plu
scumpa. her •

Branzeturil frantuze~ti sunt cele mai bune. :> - l: r om es

-27
lata acum 0 1.istii de cuvinte in care intalnim acela~i sunet. Cititi-Ie distinct ~i eu voce tare;

[u] buucherie, buucher, billJlangerie, billJlanger, billJteille


[J cl1arcutene, boucberie, mer, fraicbe
[J vendre, croissant, mooicanumt
I phannacie, phannacien, frais
r1 s.aucisson, epicene, phanna.cie, grasse, croissant
[I charcutene, kilo, c.remerie, QJJ'est-ce que c'est

- 28-
12. RECAPITULARE
12.1 Dupa locutiunile care exprimli cantitatea folosim, in locul art.icolului partitiv,
prepozipa "de". De exemplu:

J' achete un kilo de saucisson.

II boit beaucoup de yin.

12.2. De asemenea, dupa oegatie nu fo1osim articolul partitiv ci prepozitia "de".


De exempIu:

II ne boit pas de cafe.

Nous ne prenons jamais de volaille.

12.3. lata adjectivele lectiei 12 care au ferruninul ner-eglllat:


gras ~ grasse

cher chere
frais - fraiche

12.4. VCI:bul vendre "a vinde" este neregulat:


je vends > 'r) "3:J eu vand
tu vends > l \. 1J tu vinzi
ill vend > [Ii \ a] el vindc
eUe vend > [1:1 \'ii] ea vinde
DOUS vendons :> r u - '(] noi vinde111
vous vendez > lvu ~ J voi vinde~i
ils vendent :> Iii -dJ ei vand
ellcs vendent :> [ 1 ' ele vand

12.5. SuperlativuI adjectivelor se fOIil11eaza adaugiind fa comparativ articollllhoUmlt

plus grand - mail inalt Ie plus grand - c ~I mai inaIt


plus belie - mai frumoasa Ia p us belle - cea mai fro
- liloasa
meilleurs - mai buni les meilleurs - c ei mai bunj

- 29-
12. TEM.A PENTRU ACASA
A. Traduceli in limba romana:

1. Chez Ie boulanger j'achete du pain.

2. lis vendent beaucoup de fruits.

3. Ce boucher est Ie meilleur.

4. Cette creme n' est pas du tout fraiche.

5. Elle veut aUer Ii la pharmacie.

B. Traduceti In limba francezA:

1. Nu mAnanc carne.

2. Este carnea de pui cea mai buna.

3. Eu beau apa mWerala.

'" 4. Came·a aceasta este grasa ~i rece.

5. Ce ml1nanci la pram?

C. Pune~i mtrebiiri pentru urml1toarele raspunsuri:

1. Au petit dejeuner je preDds du lail.

2. Ces legumes DC sont pas frais.

3. C'est ton diner.

4. Le SOiT je ne bois rieD.

5. II mange.

D. Copiati frazele ~i corectati gre~elile:

I. TIs achetent beau coup des medicaments.

2. 11s De prennent pas de la viande.

3. Tu vend ton chien?

4. Qu'est-ce que VOUS avez faim?

5. Ce livre est Ie plus meilleur.

- 30-
VOCABULARUL LECTlILOR 11. SI 12.
au diner > 1\ thn 1.1 - la cina

au dejeuner > r\ d j n - la pram

au petit dejeuner > p(l III JEj nl~l - la micul dejun

apres > la R I - dup~ (delennina timpul)

avant > [ -j - inainle (detemina tjmpul)

avail" faim > [ I R tel - a-i fi foame

avoir soif > Il - a-i fi sele

Ie beurre > [I R] unlUl

boir > I I) RI co. a bea

bois (je) > blll eu beau

bois (tu) > bOll tu bei

la boisson > [I 0 0] bAutura

boil (ii, elle) > [ l .1] bea (el,ea)

boivent (ils, elles) > rbo \ 1 - beau (ei. e1e)

buvez (vous) > [b \ J betl (voi)

buvons (nous) > Ihl oj - bern (noi)

Ie 'boucher > [10 bu .J - mi1celarul

la boucherie > II h RI] -- mAcelaria

Ie boulanger > [10 buJ- i 1 - brutarul

la boulangerie > [I h t-jR ) - bru tari a,


magazinul de paine

la bouteiUe > II h leI] - sticla

la charcuterie > II IR IHJ - mezelaria, mezeluluri

chaud > [ \] - cald

chaude > l "(1 J - calda

eher > l Rj - seump

chere > r~ - scumpa

comme (hoisson) :.> [korn] ea (bautura)

la confilUre > rJa k- I J ] - dulceata

- 31 -
- 32-
- 33 -
la soupe > II upl - supa

Ie sucre 10 U R] zaharul

vend (iI, elle) > \.-] - vinde (el,ea)

vendent (ils,eUes) > r -d] - vand (ei.ele)

vendez (VOllS) >1 It! I - vindc!i

vcndons (nous) > LI vindem

vendre > [ -J - a vinde


-
vends (je) >[ I] - vand (eu)

vends (tu) > [ 11 - Vl!lZI

la viande > II j- ] - camea

Ie vin ;> [I \ -] - vinul

la volaille > 11 01 11 - camea de pasare

- 34

S-ar putea să vă placă și