Aceasta va fi o prezentare

despre anfibieni.Va urez

vizualizare placuta!
O treime din speciile de amfibieni din lume sunt pe cale de
dispariţie. O vânătoare de broaşte cu totul şi cu totul specială va
începe în curând: conservaţioniştii vor întoarce lumea pe dos pentru
a căuta specii de broaste considerate “specii disparute”
Dupa cum ati
observati,amfibieni
se pot camufla in
functie de mediul
inconjurator
În amonte de Olteniţa se găsesc cele mai frumoase oaze ale naturii, ostroavele
care găzduiesc mii de specii de păsări, animale şi plante ocrotite de lege, dar
neexploatate turistic . Pe Dunăre, între km 425 şi 300 se găsesc ostroavele
Oamenii de ştiinţă au descoperit
în Indonezia o specie de broască
neobişnuită, care îşi alungeşte
nasul atunci când încearcă să
comunice cu alte broaşte, după
care aceasta revine la forma
iniţială, anunţă cotidianul britanic
„The Daily Telegraph“. Exemplarul
curioasei specii…
Segmentarea genomului unei
broaste mici africane ar putea
ajuta stiinta sa protejeze mai bine
amfibienii, care se afla intr-un
declin rapid in intreaga lume, si sa
avanseze in intelegerea bolilor
umane, potrivit unui studiu
publicat in editia de pe 30…
Broasca fara plamani si cea mai lunga insecta frunza din
lume se numara printre cele 123 de specii noi ce au fost
descoperite in ultimii trei ani in padurile tropicale de pe
Insula Borneo, a anuntat, pe 22 aprilie, Fondul…
Printre animalele recent descoperite în
Borneo se află şi şarpele “supărăcios”,
care are un colorit minunat. O mulţime
de specii excentrice au fost descoperite
în junglele din Borneo, incluzând cea mai
lungă insectă din lume,
Din punct de vedere al
speciilor, pe teritoriul
Deltei Dunarii,
amfibienii dar si
reptilele sunt bine
reprezentati.
Aici regasim cu
preponderenta 7
specii de broaste:
broastele verzi de
lac (complexul
Pelophylax
esculentus, format
din speciile
Pelophylax
ridibundus,
Pelophylax
lessonae si specia
hibridogena
Pelophylax kl.
esculentus),
broasca raioasa
verde (Bufo
viridis), izvorasul
cu burta rosie
(Bombina
bombina) sunt
larg raspandite in
Delta Dunarii
Broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus) este comuna
in zonele nisipoase din Delta propriu-zisa pe cand broasca
de pamant dobrogeana (Pelobates syriacus) este mai rara,
fiind intalnita numai in zona Histria si grindul Chituc.
Mai rar, se intalnesc tritonii, prin 2 specii, datorita modului lor
de viata, acvatic in perioada de reproducere si nocturn-terestru
in restul anului: tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) si
tritonul comun (Lissotrion vulgaris).
Testoasele sunt
repezentate prin:
testoasa de uscat
dobrogeana (Testudo
graeca ibera) destul
de rara in arealul
Deltei, frecventa in
zona Istria si
testoasa de apa
(Emys orbicularis)
frecventa in toate
zonele acvatice din
delta. Testoasa de
uscat dobrogeana
este declarata
monument al naturii.
Dintre soparle, pot fi intalnite 5 specii: soparla
de camp (Lacerta agilis) este cea mai comuna
specie, putand fi intalnita in majoritatea
habitatelor terestre din delta; soparla de nisip
(Eremias arguta deserti) este o specie foarte
rara in Romania, traind, pe langa zonele din
delta numai la Rezervatia Hanu Conachi din
judetul Galati
in delta, ea poate fi observata
pe grindurile Letea, Saraturile
si Caraorman precum si in
zona Vadu. Soparla de camp
(Podarcis taurica), gusterul
vargat (Lacerta trilineata
dobrogica), gusterul (Lacerta
viridis), soparla de stepa/de
iarba (Podarcis tauricus) pot fi
intalnite in rezervatia biosferei
dar exclusiv in zonele limitrofe
ale deltei propriu-zise (zonele
Tulcea, Istria, Vadu).
Serpii sunt reprezentati de 6 specii: in zonele nisipoase acoperite de
pipirig (Juncus sp.) de pe grindurile Letea, Saraturile si Perisor, poate
fi intalnita vipera de stepa (Vipera ursinii), singura specie veninoasa
din delta; aceasta este de mici dimensiuni, se hraneste predominant
cu insecte si nu este considerata periculoasa pentru om; de
asemenea, aceasta specie este considerata critic periclitata. Serpii
neveninosi din Delta Dunarii sunt reprezentati de: sarpele de casa
(Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tessellata), balaurul dobrogean
(Elaphe sauromates), sarpele rau (Dolichophis caspius) si sarpele de
alun (Coronella austriaca).
Sarpele de apa, il
regasim prepoderent
in zona complexului
lagunar Razim –
Sinoie. Sarpele de
casa este cel mai
raspandit in tot
arealul Deltei.
Sarpele de alun a
fost semnalat in
padurea Letea si in
zona grindului
Chituc. Celelalte
specii de serpi traind
in mod deosebit in
stepele aride din
zonele periferice
deltei propriu-zise
(zona Histria,
Tulcea).
Formă elegantă şi zveltă, de dimensiuni mici,
lungimea la adult 4-5 cm. Capul mai lat
decât lung, botul scurt, rotunjit, ochii
laterali, timpanul foarte vizibil. Dinţii
vomerieni pe două grupe mici transversale
sau uşor oblice, între choane. Membrele sunt
lungi, cu discuri adezive caracteristice la
vârful degetelor. Degetele anterioare uşor
palmate la bază, primul mai scurt decât al
doilea…
Dendrobates azureus este o specie de broasca saritoare , originara din America de
Sud, mai exact din districtul Sipaliwini din Surinam. Este cunoscuta si sub
denumirea de broasca otravitoare albastra sau Okapipi (numele indian). Numele
de broasca albastra i se trage de la culoarea predominanta a corpului sau. Acesta
este acoperit de o piele fina, de un albastru intens, presarata de pete negre.
Substanta toxica (alcaloizi) este localizata in glandele aflate in piele, servindu-i
drept mecanism de aparare in fata posibililor pradatori.
…cele posterioare palmate până la 1/2 sau 2/3. Pe marginea internă a tarsului
un pliu distinct. Pielea netedă, strălucitoare dorsal, granuloasă ventral (în afară
de gât la mascul). Palma cu tuberculi netezi, moi rotunjiţi. Masculul cu un sac
vocal mare, brun-gălbui, sub gât; când este gol pare un pliu al pielii; umflat
apare mai mare decât capul. Orăcăitul este extrem de zgomotos, caracteristic,
putându-se auzi la distanţă mare. Este alcătuit dintr-o serie de 'crac'-uri, câte 3-
6 pe secundă, timp de câteva secunde. Masculii nu au calozităţi nupţiale dar în
perioada de reproducere la baza degetului intern apar granule cornoase mici
incolore.
Tritonul cu creasta (Triturus cristatus)

Are o lungime de 10-18 cm, corpul il

are alungit, aproape cilindric, coada
este aplatizata lateral si are varful
ascutit. Pielea de pe corp este aspra.
Membrele tritonului cu creasta sunt
lungi si au cate 4 si 5 degete (4 la
mambrele anterioare, 5 la cele
posterioare). Pielea este de culoare
bruna (mai inchis sau mai deschis), pe
lateralele corpului au pete albe sau
galbui, iar burtica este galben
portocalie si presarata cu pete negre.
Taxonomie:Clasa Amphibia; familia Salamandridae, genul Salamandra
Origine: Europa Centrala si de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu
Descriere:Membre puternice, glande parotide proeminente, coada
cilindrica si lunga. Femelele sunt usor mai mari decat masculii.
Culori:Negru cu marcaje galbene sau portocalii, de diferite forme si
marimi.
Dimensiuni:15-30cm
Speranta de viata:pana la 30 de ani si peste
Temperament:Timida, calma, recomandata pentru incepatori. Nu
trebuie gazduita impreuna cu alte specii de salamadre sau animale.
Atentie! Elimina prin piele o toxina! Spalati-va bine pe maini dupa ce o
atingeti sau dupa ce curatati terariul. Evitati manipularile cat de mult se
poate
Sfarsit