Valoarea și valoarea numerică a unei cantități și utilizarea

calculului cantitativ

Tufeanu Sergiu-
Constantin Grupa:143ID

2020-2021
1
 1. INTRODUCERE

Simbolurile pentru cantități sunt în general litere simple, într-un font italic, deși poate fi
calificat prin informații suplimentare in indici sau super indici sau între paranteze. De exemplu,
C este simbolul recomandat pentru capacitatea de căldură, 𝑐𝑚 pentru capacitatea de căldură
molară, 𝑐𝑚.𝑝 pentru molar capacitate termică la presiune constantă, și 𝑐𝑚,𝑉 pentru capacitatea de
căldură molară a volumului constant. Numele și simbolurile recomandate pentru cantități sunt
listate în multe referințe standard, cum ar fi cantitățile și unitățile din seria ISO/IEC 80000,
simbolurile cărții roșii IUPAC SUNAMCO, Unități și Nomenclatură in Fizică și cartea verde
IUPAC Cantități, Unități și Simboluri în chimie fizică. Cu toate acestea, simbolurile pentru
cantități sunt recomandări (spre deosebire de simboluri pentru unități, pentru care utilizarea
formularului corect este obligatorie).
În anumite circumstanțe autorii ar putea dori să folosească un simbol la alegerea lor pentru o
cantitate, de exemplu pentru a evita un conflict care rezultă din utilizarea aceluiași simbol pentru
două cantități diferite. În astfel de cazuri, semnificația simbolului trebuie clar menționată. Cu
toate acestea, nici numele unei cantități, nici numele simbolului folosit pentru a-l indica, ar trebui
să implice orice alegere specială a unității.
Elementul din mulțimea numerelor reale care corespunde unui element dat din mulțimea stărilor
unei anumite mărimi se numește valoarea numerica a mărimii respective. Valoarea numerica este
un număr pozitiv sau negativ , care depinde de scara de referința adoptata.
Elementul din mulțimea stărilor unei anumite mărimi care corespunde valorii numerice se
numește unitate de măsura a mărimii respective.

2. CARACTERISTICI

Unitatea de măsura poarta o denumire, pentru ușurința identificării , de exemplu: metru,

volt si depinde de scara de referința adoptata. Convenția de scara implica si stabilirea unității de
măsura (Scara Internaționala Practica de Temperatura implica unitatea de măsura ,,grad Celsius”).
Expresia mărimii sub forma de valoare numerica si unitate de măsura se numește valoare a
mărimii respective. Exemple:

 lungime de 0,749 m;
 tensiune electrice de 143,35 V;
 duritate de 740 HV.
In aceste expresii numerele 0,749; 143,35 si 740 reprezintă valorile numerice , m, V si HV sunt
simboluri ale unităților de măsura, iar ansamblurile 0,749m; 143,53V si 740HV sunt valori ale
mărimilor fizice respective.
Pentru fiecare mărime se adopta o unitate de măsura fata de care exprimarea cantitativa a
mărimii nu este posibila. Este important de subliniat ca valoarea unei mărimi include totdeauna si
unitatea de măsura , care trebuie specificata de fiecare data împreuna cu valoarea numerica.
Valoarea unei mărimi caracterizează cantitativ mărimea respectiva. O anumita valoarea a unei
mărimi este caracteristica unui anumit element din mulțimea stărilor mărimii. Prin urmare,
valoarea unei mărimi este independenta de unitatea de măsura folosita pentru exprimarea ei.
Astfel, valoarea lungimii unei anumite bare este aceeași, in orice unitate de măsura ar fi
exprimata (0,312 m; 31,2 cm sau 312 mm).
Prin convenție , la schimbarea unității de măsura se schimba si valoarea numerica a mărimii
astfel ca valoarea ei sa rămână aceeași: aceasta proprietate este cunoscuta si ca ,,ecuația
fundamentala a măsurării”. In limbajul curent ,in loc de ,,valoare a unei mărimi ’’ se folosește
deseori termenul
,,mărime”.

Mărimile fizice pot fi grupate în categorii comparabile reciproc. De exemplu, lungimea, lățimea,
diametrul și lungimea de undă sunt toate din aceeași categorie, adică sunt cantități de același tip .
Un exemplu particular al unei astfel de mărimi poate fi ales ca mărime de referință, numită
unitate
, și apoi toate celelalte mărimi din aceeași categorie pot fi exprimate în termeni ai acestei unități,
înmulțite cu un număr numit valoarea numerică.
De exemplu, dacă scriem lungimea de undă este λ = 6.982 × 10 −7 m atunci „ λ ” este simbolul
pentru mărimea fizică (lungimea de undă), „m” este simbolul pentru unitate (metru) și „6,982 ×
10 −7 ” este valoarea numerică a lungimii de undă în metri. Mai general, putem scrie A = { A } ⋅
[ A ] unde A este simbolul cantității, { A } simbolizează valoarea numerică a lui A și [ A ]
reprezintă unitatea corespunzătoare în care A este exprimat aici.
Atât valoarea numerică, cât și simbolul unității sunt factori, iar produsul lor este cantitatea. O
cantitate în sine nu are nicio valoare sau unitate numerică inerentă; ca la orice produs, există
multe combinații diferite de valoare numerică și unitate care conduc la aceeași cantitate (de
exemplu, A = 300 eg m = 0,3 ⋅ km = ...). Această ambiguitate face ca notațiile { A } și [ A ] să
fie inutile, cu excepția cazului în care sunt utilizate împreună.
Valoarea unei cantități este independentă de unitatea aleasă pentru a o reprezenta. Trebuie distins
de valoarea numerică a cantității care apare atunci când cantitatea este exprimată într-o anumită
unitate.
Notația de paranteză buclată de mai sus ar putea fi extinsă cu un index de simbol unitate pentru a
clarifica această dependență, ca în { λ } m = 6.982 × 10 −7 sau echivalent { λ } nm = 698.2.
În practică, în cazul în care este necesar să se facă referire la valoarea numerică a unei cantități
exprimată într-o anumită unitate, este mai convenabil din punct de vedere notativ să se
împartă pur și simplu cantitatea prin acea unitate, ca în λ / m = 6.982 × 10 −7 sau echivalent λ /
nm = 698,2.
Simbolurile pentru unități sunt tratate ca entități matematice. În exprimarea valorii unei cantități
ca produsul unei valori numerice și al unei unități, atât valoarea numerică, cât și unitatea poate fi
tratată de regulile obișnuite ale algebrei. Această procedură este ca utilizarea cantității calcul sau
algebra cantităților. De exemplu, ecuația 𝑝 = 48 𝑘𝑃𝑎 poate fi în mod egal scris p/kPa = 48.
Este o practică obișnuită să scrieți coeficientul unei cantități și al unei unități în acest fel pentru un
titlu de coloană dintr-un tabel, astfel incât intrările din tabel să fie pur și simplu numere.

De exemplu, un tabel al vitezei pătrat versus presiune poate si format așa cum se arată mai jos.

Tabel 1. Viteza patratica versus presiune

Axele unui grafic pot fi, de asemenea, etichetate în acest fel, astfel încât marcajele să fie
etichetate numai cu numere, ca în graficul de mai jos.

Figura 1. Viteza patratica functie de presiune

 3. UTILIZAREA CALCULULUI CANTITATIV
Calculul cantitativ este un sistem algebric în care simbolurile sunt utilizate în mod
constant pentru a reprezenta mărimi fizice și nu valorile lor numerice exprimate în anumite
unități. Întotdeauna considerăm că valorile mărimilor fizice sunt produsele unei valori numerice și
ale unei unități și manipulăm simbolurile pentru mărimi fizice, valori numerice și unități după
regulile obișnuite ale algebrei. Un nume mai adecvat pentru „calculul cantității” ar putea fi
„algebra cantităților”, deoarece sunt implicate mai degrabă principiile algebrei decât ale
calculului.
Fiecare simbol al unei mărimi fizice (o singură literă, italic) dintr-o ecuație reprezintă
valoarea cantității care este
(cantitate)=(valoare numerică)×(unitate) (1)

În acest fel, ecuațiile sunt valabile pentru orice unitate așa cum credem că ar trebui să fie legile
naturii. Unitățile sunt o chestiune de alegere umană și nici o lege în natură nu ar trebui să depindă
de ele. De exemplu,
forță=masă× accelerație

sau cu simboluri,
F=m× a , (2)
indiferent de ce unități alegem. Prin urmare, ecuațiile trebuie scrise într-o formă care nu implică
anumite unități. În aplicațiile cu multe calcule repetitive, este adesea convenabil să scriem ecuații
cu valori numerice în anumite unități. Apoi, totuși, ar trebui folosite diferite simboluri. Ecuația (2)
poate fi scrisa pur si simplu sub forma :
{F }N ={m}kg × {a }ms−2

sau
F m a
= × (3)
N kg m s−2

unde {F}n = F / N este valoarea numerică a forței în newtoni.

Dacă măsurăm masa în kilograme și accelerația în inci pe secundă pătrat și suntem încă
interesați de forța în newtoni, putem împărți ecuația (2) la (lb in s−2 ) = 0,545 kg • 0,0254 m s−2 =
0,0115 N, obținându-se:
F m a
= ×
0.0115 lb ¿ s−2

sau, într-o formă mai convenabilă,

 F m a
=86.7 × −2 (4)
N lb ¿ s

Calculul cantitativ este recomandat pentru uz general în știință și tehnologie. Are avantaje
deosebite în facilitarea problemelor de conversie între diferite unități și diferite sisteme de
unități, așa cum s-a exemplificat mai sus.
Un alt avantaj important al calculului cantitativ este că ecuațiile dintre cantități sunt
independente de alegerea unităților și trebuie să îndeplinească întotdeauna regula conform căreia
dimensiunile trebuie să fie aceleași pentru fiecare termen de pe ambele părți ale semnului egal.

BIBLIOGRAFIE

1) The international system of units (SI) 9th edition , 2019 , iupac.org

2)  F Meyers · 2015 — CHEMISTRY International March-April 2015 Volume 37
No. 2