ANEXĂ

Normativ privind

EVALUAREA STRII DE SIGURAN A DIGURILOR DE APRARE

ÎMPOTRIVA INUNDAIILOR,
indicativ NP 131-2011

2
4

CUPRINS

Cap.1. Obiectul normativului

Cap.2. Domeniul de aplicare

Cap.3. Definiii i terminologie

Cap.4. Stabilirea categoriei de importan

4.1. Categoria de importan a unui dig
4.2. Procedura de stabilire a categoriei de importan

Cap.5. Metodologia de evaluare a siguranei

5.1. Etapele evalurii siguranei
5.2. Datele necesare pentru evaluarea strii de siguran
5.3. Stabilirea indicelui de siguran
5.4. Evaluarea siguranei digului

Cap.6. Obinerea datelor privind starea tehnic a digului

6.1. Organizarea sistemului de urmrire a comportrii în timp
6.2. Inspecia tehnic a digului

Cap.7. Indicele de siguran i evaluarea riscului

Cap.8. Referine tehnice i legislative

8.1. Corelarea cu actele normative din domeniul siguranei digurilor, aplicabile, în vigoare
8.2. Referine legislative i tehnice

ANEXE
I. Exemplu de aplicare a recomandrilor normativului
II. Lucrri de întreinere a digurilor pentru meninerea exigenelor de siguran
III. Mecanismele de cedare a digurilor
IV. Recomandri referitoare la punerea în siguran a digurilor

3
 5

Cap.1. Obiectul normativului

(1) Normativul stabilete procedurile pentru cuantificarea i evaluarea strii de siguran a digurilor de
aprare împotriva inundaiilor precum i a modului de îndeplinire a exigenelor de siguran.
În cadrul normativului:
a) se definesc categoriile de importan a digurilor i metoda de stabilire a categoriei de importan
a unui dig;
b) se indic metodologia de cuantificare i evaluare a strii de siguran pentru digurile de aprare
împotriva inundaiilor;
c) se stabilesc cile prin care se pot obine datele privind starea tehnic a digului, necesare
evalurii siguranei acestuia;
d) se definete indicele de siguran pentru un dig, precum i etapele de determinare ale acestuia;
e) se evalueaz riscul aferent unui dig de aprare împotriva inundaiilor în funcie de indicele de
siguran, delimitând situaiile de risc inacceptabil, mare, tolerabil i acceptabil.

(2) Normativul servete la asigurarea unei abordri (principii, metode i modele) unice a problemelor de
siguran a digurilor.

Cap.2. Domeniul de aplicare

(1) Normativul se aplic la evaluarea strii de siguran a digurilor de aprare împotriva inundaiilor, cu
precdere a digurilor existente. Pentru digurile aflate în faza de proiectare normativul servete la
stabilirea categoriei de importan i la organizarea sistemului de urmrire a comportrii în timp.

(2) Normativul se adreseaz proceselor de decizie inginereasc în domeniul digurilor de aprare împotriva
inundaiilor prin furnizarea unei baze obiective i corecte pentru luarea deciziilor.

(3) Normativul se aplic pentru a asigura o abordare unitar i riguroas în form cantitativ a informaiilor
suplimentare obinute în exploatare referitoare la condiiile naturale i comportarea digului, precum i la
depistarea unor mecanisme de rupere specifice liniei de aprare sau tronsonului din linia de aprare la care se
refer evaluarea siguranei.

(4) Aplicarea normativului va permite intervenia autoritilor pentru a determina deintorii de diguri s
se încadreze cu lucrrile administrate în limitele nivelului de siguran socialmente acceptat.

Cap.3. Definiii i terminologie

(1) Dig de aprare împotriva inundaiilor, denumit în continuare dig este o lucrare hidrotehnic dispus
de-a lungul unui curs de ap, malului unui lac sau rmului mrii, cu scopul protejrii împotriva
inundaiilor a unor localiti, obiective social – economice sau terenuri.
(2) Taluzul exterior al digului este cel dinspre albia cursului de ap;
(3) Taluzul interior al digului este cel dinspre zona / incinta protejat.
(4) Sigurana asociat unui dig este sperana ca digul s se comporte conform ateptrilor, respectiv s
nu se produc cedarea (ruperea) sa în perioada în care este supus aciunii apei.

4
6

(5) Indicele de siguran al unui dig este un indice numeric rezultat din suma punctajelor atribuite unor
criterii definitorii privind importana digului, starea i istoricul digului i efectele sociale, economice i
de mediu produse de o eventual cedare a digului.
(6) Lungimea digului supus evalurii strii de siguran este lungimea unei linii de aprare, atunci
când structura i starea digului care o compune sunt asemntoare pe întreaga linie, sau lungimea unui
tronson de dig dac acesta este omogen din punct de vedere al structurii i strii digului.
(7) Categoria de importan a unui dig este rezultatul unei clasificri bazate pe cuantificarea riscului,
utilizându-se un sistem de criterii, indici i notri, conform unei metodologii reglementate.
(8) Riscul asociat unui dig este o msur a probabilitii i a severitii unor efecte adverse asupra
vieilor omeneti, a sntii comunitilor, a proprietilor i a mediului, provocate de cedarea digului.
(9) Cedarea unui dig este definit ca fiind ruperea sau deplasarea unei pri a corpului digului sau a
fundaiei sale care face ca digul s nu mai poat reine apa i ca urmare s se produc inundarea
necontrolat a incintei aprate.
(10) Modul de cedare este modalitatea prezumtiv (ipotetic) prin care sistemul „dig – teren de fundare”
îi poate pierde funcia pentru care a fost conceput (de reinere a apei).
(11) Mecanismul de cedare este un proces fizic care materializeaz un anumit mod de cedare.
(12) Pagubele i efectele produse de cedarea digurilor cuprind efectele sociale, economice i de mediu
rezultate din inundarea necontrolat a incintei aprate.
(13) Analiza riscului asociat unui dig const în identificarea surselor de risc i a posibilitii ca acestea
s conduc la cedare (scenariile i mecanisnele prin care digul poate ceda).
(14) Evaluarea riscului const în catalogarea riscului pe baza indicelui de siguran, ca fiind
inacceptabil, mare, semnificativ sau neglijabil.
(15) Starea tehnic a unui dig caracterizeaz integritatea structurii digului i gradul de vulnerabilitate
fa de modurile de cedare posibile ale digului respectiv.
(16) Inspecia tehnic a digului reprezint activitatea de achiziie pe teren a datelor care caracterizeaz
starea tehnic a digului.
(17) Inspecia tehnic special este inspecia realizat în perioadele de ape mari, când digul este pus sub
sarcin, respectiv dup trecerea apelor mari.

Cap.4. Stabilirea categoriei de importan

4.1. Categoria de importan a unui dig

(1) Categoria de importan a unui dig se refer i caracterizeaz o linie de aprare, atunci când structura
i starea digului sunt asemntoare pe întreaga linie, sau se refer i caracterizeaz un tronson de dig
dac acesta este omogen din punct de vedere al structurii i strii.

(2) Categoria de importan a digului rezult dintr-o clasificare bazat pe cuantificarea riscului,
utilizându-se un sistem de criterii, indici i notri, conform metodologiei descrise în acest capitol.

(3) Digurile sau sectoarele de diguri ale unei linii de aprare sunt încadrate într-una dintre urmtoarele
categorii de importan:

5
 7

a) dig de importan excepional – A;

b) dig de importan deosebit – B;
c) dig de importan normal – C;
d) dig de importan redus – D.

(4) La stabilirea categoriei de importan a unui dig, deintorul, sau, dup caz, experii angajai de
deintor vor ine seama de:
a) caracteristicile tehnice i funcionale ale digului;
b) starea digului;
c) efectele negative poteniale ale cedrii digului, inclusiv impactul social, economic i de mediu.

4.2. Procedura de stabilire a categoriei de importan

(1) Stabilirea categoriei de importan se face pe baza unui punctaj rezultat din suma punctajelor
atribuite unor criterii pariale care corespund elementelor precizate la punctul 4.1 (4).

(2) Criteriile pariale i punctajele aferente sunt sintetizate în tabelul 4.2.

(3) Pagubele i efectele în incintele i zonele afectate de inundaie la ruperea sau deversarea digului se
stabilesc utilizând rezultatele calculelor hidraulice din care rezult nivelurile apei i ariile inundate.

(4) Stabilirea categoriei de importan a digurilor se face conform tabelului 4.1.

(5) Stabilirea categoriei de pagube i efecte se face pe baza criteriilor specificate la punctul 4.2 (6),
folosind cuantificarea din tabelul 4.3.

Tabelul 4.1
Categorii de importan ale digurilor

Nr. total
Importana Categoria puncte din
tabelul 4.2
Excepional A 81 - 100
Deosebit B 61 - 80
Normal C 41 - 60
Redus D 20 - 40

6
8

Tabelul 4.2
Stabilirea categoriei de importan a digului*
Grupa
1 2 3 4 5
CRITERIUL
Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct.

Înlime dig H
H  15 10 10  H < 15 8 5  H < 10 6 1H<5 4 H < 1m 2
(m)
Lungimea
liniei de
L5 10 3L<5 8 2L<3 6 0,5  L < 2 4 L < 0,5 Km 2
aprare
L (km)
pmânt fin, pmânt pmânt
Alctuirea
omogen, drenat drenat
corpului 10 8 6 anrocamente 4 beton 2
nedrenat neprotejat protejat
Caracteristici ale digului

digului
neprotejat aval aval
stânc
aluviuni roc sedi- roc sedi-
aluviuni (roc erup-
necoezive mentar mentar
Teren de necoezive tiv, meta-
fine (nisip) 10 8 alterat 6 sensibil la 4 2
fundare medii i morfic
sau coezive (gresii, înmuiere,
grosiere sedimentar
neconsolidate marne) nealterat
compact
cu sisteme
cu sistem cu sisteme
Sistemul de de etanare
cu drenaj de etanare de etanare
etanare dig fr 10 8 6 4 corp dig i 2
aval corp dig i corp dig i
i fundaie fundaie i
drenaj aval fundaie
drenaj aval
Starea cu tasri i cu tasri i cu tasri i cu tasri i
fr tasri i
digului ravenri 10 ravenri 8 ravenri 6 ravenri 4 2
ravenri
majore semnificative moderate minore
Pagube i
efecte în catastrofale 40 foarte mari 32 mari 24 moderate 16 neglijabile 8
incint*
TOTAL 100 80 60 40 20
Intervale de punctaj
81 - 100 61- 80 41- 60 20 - 40
total
Categoria de
Excepional – A Deosebit – B Normal – C Redus – D
importan
* se reevalueaz periodic, la schimbri ale caracteristicilor digului ca urmare a unor reparaii sau
modernizri, precum i în urma recalculrii pagubelor i efectelor din incinta aprat

7
 9

Tabelul 4.3
Stabilirea categoriei de pagube poteniale i efecte asociate cedrii digului**
Categoria (grupa) efectelor i pagubelor (poteniale)
CRITERIUL 1 2 3 4 5
Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct.

Efecte
economice
Valoarea
refacerii
lucrrilor (% din Vt100 10 40dV<100 8 13dV<40 6 3dV<13 4 V<3 2
1. valoarea de
investiie)
Obiective
industriale (N-
Nt50 15 10dN<50 12 5dN<10 9 0,5dN<5 6 N<0,5 3
sute de
angajai)
Efecte
economico-
sociale
Numr total de
locuitori în zona 1000dP< 50dP<
P>5000 15 12 9 P<50 6 nelocuit 3
inundat (P - 5000 1000
rezideni)
Distrugeri
drumuri, ci inter-
10 naionale 8 judeene 6 comunale 4 locale 2
2. ferate, poduri, naionale
reele
avarii grave,
totale, cu
cu
Distrugeri ale scoaterea efecte
repunerea în întreruperea
sistemelor de din funciune minore, cu
funciune a temporar a
alimentare cu a sistemului 10 8 6 afectarea pe 4 fr efecte 2
sistemului alimentrii cu
ap pt. de termen scurt
de ap
populaie alimentare a potabilitii
alimentare
cu ap
cu ap
Efecte
asupra
terenurilor
i mediului
Suprafaa
terenurilor
St10 10 4dS<10 8 1dS<4 6 0,25dS<1 4 S<0,25 2
inundate (S -
mii ha)
3. Calitatea culturi
agricol obi-
terenurilor speciale, 10 8 puni, fânee 6 pdure 4 neproductiv 2
nuit
inundate sere
Poluri grave, de
grave, de
accidentale 10 scurt 8 semnificative 6 minore 4 neglijabile 2
lung durat
produse durat
Monumente
patrimoniu valoare importan importan
importante 10 8 6 4 nu exist 2
UNESCO naional judeean local
inundate
TOTAL PUNCTE 100 80 60 40 20
Interval de
81 - 100 61 - 80 41 - 60 21 - 40 20
puncte
Categoria de
efecte i catastrofale foarte mari mari moderate neglijabile
pagube
** se reevalueaz la modificri ale condiiilor din amplasament care determin efectele social –
economice: numr populaie, obiective industriale, ci de comunicaie, sisteme de alimentri cu ap, etc.

8
10

(6) Evaluarea pagubelor i efectelor în cazul ruperii sau deversrii digurilor se face pe baza a 8 elemente
i criterii specifice i anume:
Efecte economice:
a) Valoarea refacerii lucrrilor liniei de aprare distruse prin cedare (exprimat ca [%] din valoarea
reparaiei amenajrii);
b) Obiective industriale sau agro-industriale afectate prin inundare (N – sute de angajai
permaneni).

Efecte economico-sociale:
a) Populaia afectat, exprimat prin numrul de locuitori rezideni permanent în zona inundat (P
– locuitori rezideni);
b) Distrugeri de drumuri, ci ferate, poduri i reele utilitare;
c) Distrugeri ale sistemelor de alimentare cu ap pentru populaie.

Efecte asupra terenurilor i mediului:

a) Suprafaa terenurilor inundate (S – mii ha);
b) Calitatea terenurilor inundate;
c) Poluri accidentale produse;
d) Monumente (culturale, arheologice, istorice) distruse sau grav deteriorate.

9
 11

Cap.5. Metodologia de evaluare a siguranei

(1) Evaluarea siguranei în exploatare a unui dig constituie o verificare a strii tehnice a lucrrii, precum
i a condiiilor de exploatare, urmrindu-se modul de îndeplinire a exigenelor prevzute de
reglementrile în vigoare i de cele mai bune practici inginereti din domeniu.

(2) Pentru evaluarea strii de siguran a digului sunt necesare stabilirea categoriei de importan a
digului, caracterizarea strii tehnice a digului, cunoaterea incidentelor anterioare i a interveniilor
constructive corective realizate pe perioada exploatrii, aprecierea pagubelor i efectelor colaterale
produse de inundarea necontrolat a incintei aprate.

5.1. Etapele evalurii siguranei

(1) Evaluarea siguranei se realizeaz prin metode de investigare specifice i cuprinde atât analiza
informaiilor existente (proiect, date privind execuia, comportarea în exploatare, evenimente în execuie
i/sau exploatare, etc), cât i studii i/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor
determinani pentru sigurana în exploatare a digurilor.

(2) Evaluarea siguranei digurilor cuprinde dou etape:

a) etapa I – preliminar;
b) etapa a II-a – final.

a) Etapa I are ca obiective:

i) caracterizarea strii tehnice a digului i a condiiilor de exploatare, rezultate din analiza
informaiilor i documentaiilor existente în momentul evalurii precum i din constatrile din inspecia
tehnic;
ii) stabilirea programului de investigaii i studii suplimentare necesare pentru finalizarea analizei
strii de siguran.

b) Etapa a II-a are ca obiective:

i) formularea unor concluzii privind starea de siguran a digului, bazat pe analiza tuturor
factorilor, inclusiv a investigaiilor i studiilor suplimentare;
ii) propunerea lucrrilor i msurilor necesare pentru aducerea parametrilor constructivi i
funcionali la gradul de siguran în exploatare corespunztor cerinelor rezultate din reglementrile în
vigoare;
iii) stabilirea condiiilor de exploatare pentru o perioad de timp determinat.

5.2. Datele necesare pentru evaluarea strii de siguran

(1) Caracterizarea tehnic a digului cuprinde date privind înlimea digului, lungimea digului analizat
(dup caz, lungimea liniei de aprare sau a tronsonului din linia de aprare), alctuirea corpului digului,
sistemele de protecie a taluzului exterior, sistemele de drenaj, dac exist, natura terenului de fundare,
sistemele de etanare, dac exist, distana dig – mal i evoluia în timp a albiei.

(2) Caracterizarea strii digului cuprinde informaiile privind tasrile la coronament, vegetaia pe taluze,
ravenrile i alunecrile locale, existena craterelor de sufozie la piciorul taluzului interior, existena
galeriilor de roztoare, circulaia pe dig.

10
12

(3) Inventarierea incidentelor anterioare i a interveniilor constructive corective se refer la bree i/sau
la deversarea taluzului interior cu eroziuni remanente i la modul de închidere, în regim de urgen, sau
bazat pe proiect i execuie cu control de calitate.

(4) Pentru stabilirea pagubelor i a efectelor în incintele inundate ca urmare a cedrii sunt necesare
calcule hidraulice din care s rezulte nivelurile apei i suprafeele inundate.

(5) Datele necesare pentru aprecierea pagubelor i a efectelor în incintele inundate cuprind numrul total
de locuitori în zona inundat, valoarea construciilor afectate i gradul de distrugere al acestora, valoarea
refacerii lucrrilor de aprare, obiectivele industriale potenial inundate i numrul de angajai,
distrugerile poteniale de drumuri, ci ferate, poduri, reele, sisteme de alimentare cu ap pentru
populaie, suprafaa terenurilor inundate, calitatea terenurilor inundate, producerea unor poluri
accidentale, prezena monumentelor potenial inundate i importana acestora, etc.

5.3. Stabilirea indicelui de siguran

(1) Evaluarea strii de siguran se face pe baza unui indice de siguran rezultat din punctajele atribuite
unor criterii definitorii privind sigurana.

(2) Criteriile utilizate la stabilirea indicelui de siguran sunt:

a) categoria de importan;
b) starea digului;
c) incidente anterioare i intervenii constructive;
d) pagubele i efectele în incinta inundat prin cedarea digului.

5.4. Evaluarea siguranei digului

(1) Evaluarea siguranei digului se face pe baza valorii indicelui de siguran, care se expliciteaz în
capitolul 7.

(2) În funcie de valoarea indicelui de siguran, riscul asociat digului poate fi:
a) inacceptabil, necesitând refacerea sau consolidarea digului, intervenind asupra acelor aspecte
care creaz potenial de cedare;
b) mare, necesitând msuri de remediere;
c) semnificativ, dar tolerabil;
d) acceptabil.

Cap.6. Obinerea datelor privind starea tehnic a digului

(1) Datele privind starea tehnic a digului, necesare evalurii siguranei acestuia, se obin din rapoartele
de sintez referitoare la comportarea în timp a digului i din inspecia tehnic a digului realizat de
întocmitorul documentaiei de evaluare a siguranei.

6.1. Organizarea sistemului de urmrire a comportrii în timp

(1) Activitatea de urmrire a comportrii în timp a digurilor se organizeaz, în conformitate cu

prevederile legale, în vigoare, din domeniul siguranei digulurilor, pe 3 niveluri:

11
 13

a) Nivelul I cuprinde observaiile directe, msurtorile la sistemele prevzute pentru urmrirea

comportrii în timp i interpretarea primar a rezultatelor, realizate de personalul de exploatare a
digulurilor având sarcini specifice.

b) Nivelul II cuprinde sinteza observaiilor directe, a msurtorilor i a inspeciilor tehnice

periodice, precum i interpretarea acestora din punctul de vedere al siguranei lucrrii, realizate, prin
grija deintorului, de specialiti care întocmesc rapoarte sintetice.

c) Nivelul III cuprinde analiza i avizarea rapoartelor de sintez realizate de comisii de urmrire a
comportrii în timp a digurilor, organizate de deintorii acestora, fie de grupuri de specialiti constituite
sub coordonarea i cu avizul Comisiei Naionale pentru Sigurana Digurilor.

(2) Concluziile analizelor rapoartelor de sintez ale comisiilor de urmrire a comportrii în timp a
digurilor se materializeaz prin decizii ale conductorilor unitilor respective i devin obligatorii pentru
deintori.

6.2. Inspecia tehnic a digului

(1) Inspecia tehnic a digului se face la intervale stabilite prin regulamentul de exploatare i, în mod
obligatoriu, ca inspecie special, în perioadele de ape mari, când digul este pus sub sarcin i dup
trecerea apelor mari.

(2) Inspecia tehnic periodic, când digul nu este supus aciunii directe a apei, urmrete:
a) regimul de precipitaii, temperatura exterioar i evoluia lor în ultimele 4 sptmâni;
b) evenimente speciale semnalate anterior de ctre personalul de exploatare;
c) eroziuni ale zonei dig – mal cu avans spre piciorul taluzului exterior al digului;
d) starea proteciei taluzului exterior;
e) denivelrile la coronament, ca localizare i mrime; în cazul unor denivelri marcante se va
face, în mod obligatoriu, un nivelment al zonei pentru stabilirea cotelor coronamentului;
f) gradul de vegetare al taluzelor cu arbuti sau puiet cu rdcini adânci;
g) prezena muuroaielor i urmelor galeriilor roztoarelor, care semnaleaz prezena cilor
prefereniale de infiltraie;
h) crpturi sau instabiliti locale ale taluzelor;
i) ravenri create de precipitaii.

(3) Inspecia tehnic în timpul viiturilor, când digul este supus încrcrii hidraulice, urmrete:
a) nivelul apei la taluzul exterior i ridicrile locale produse de valuri i deferlrile valurilor;
b) starea proteciei de la taluzul exterior în partea sa vizibil;
c) cedri locale la coronament;
d) umectri ale taluzului interior;
e) localizarea de zone de infiltraie, grifoane, prbuiri, alunecri locale în zonele umede.

(4) Dac inspecia tehnic din perioada viiturii pune în eviden situaii critice, se vor dispune intervenii
în regim de urgen. Situaiile de urgen i msurile imediate sunt prezentate în tabelul 6.1.

12
14

Tabelul 6.1
Definirea situaiilor critice i a msurilor de intervenie
Situaia de Definire Mecanismul de Intervenii posibile în regim de
urgen cedare urgen
Curent de ap cu (a) umplerea craterului cu material
antrenare de material drenant aezat pe un geotextil cu
Cedare brusc
fin, aprând ca un izvor rol de filtru invers fa de
prin prbuirea
Cratere active ascensional dintr-o particulele antrenate;
cavernelor
de sufozie depresiune (crater) (b) realizarea unui inel perimetral
formate în
format în vecintatea craterului care s împiedice
fundaie
piciorului taluzului curgerea de material solid în afara
interior al digului craterului
Saturarea taluzului
Alunecarea Realizarea unei berme la piciorul
Exfiltraii datorat infiltraiilor
taluzului interior, taluzului interior din material
emergente pe excesive prin corpul
regresiv de la drenant pân la o cot care
taluzul interior digului sau/i prin
piciorul acestuia depete zona saturat
terenul de fundare
Eroziuni ale Crearea de
Afuieri ale taluzului
taluzului caverne care pot Realizarea, prin aruncare de piatr,
exterior sau ale
exterior create evolua în cedri saci cu nisip sau blocuri a unei
terenului de la piciorul
de curent sau de cu formare de protecii (rip-rap) provizorii
acestuia
valuri bree
Formarea de
Curgere peste dig pe
Deversare bree prin Ridicarea cotei coronamentului cu
zone unde
local a antrenarea saci cu nisip sau alte mijloace
coronamentul are tasri
coronamentului materialului din disponibile
locale
dig

(5) Inspecia tehnic a digului dup trecerea apelor mari urmrete:

a) tasrile vizibile ale coronamentului;
b) urmele lsate de ap pe taluzul exterior, inclusiv plutitorii rmai pe taluz;
c) deteriorrile produse asupra proteciei taluzului exterior;
d) surprile locale sau surplombele pe taluz create la retragerea apelor;
e) pâlniile de antrenare din apropierea digului, pe zona dig – mal;
f) zonele de exfiltraie vizibile pe taluzul interior;
g) vulcanii de nisip aprui în aval de piciorul taluzului interior al digului;
h) alunecrile locale ale taluzului interior în zonele umede.

(6) Obiectivele inspectate i relaia cu mecanismele de cedare poteniale sunt prezentate în tabelul 6.2.

13
 15

Tabelul 6.2
Obiectivele inspectate i relaia cu mecanismele de cedare poteniale
Mecanismul Inspecia vizual post - viitur
Obiective de
de cedare
inspectat Taluzul exterior Coronament Taluzul interior
potenial
Profilul - Tasri ale -
longitudinal al coronamentului
digului

Cota superioar Urme pe taluz Locaii i semne Eroziuni superficiale,

a apei în lsate de ap, ale deversrii, vegetaie culcat, etc.
perioada viiturii plutitori, etc. date de plutitorii
Eroziune rmai, iarb
extern prin culcat, etc.
deversare Deferlri Distrugeri ale Zone afectate, -
proteciei anti-val starea
coronamentului,
splarea proteciei

Garda - Urme ale apei ce -

a depit local
coronamentul
Efectul curgerii Starea taluzului, Crpturi, urme -
Eroziunea în lungul benzi de eroziune, de eroziune la
taluzului digului deformaii, limita amonte
exterior, instabiliti locale
afuieri, Protecia Crpturi, - -
instabiliti taluzului subsplri,
exterior dislocri
Urme de Cratere, - Vulcani de nisip,
sufozie depresiuni izvorâri, “fierberea
marcante apei”
Eroziune
intern Urme/galerii de - Muuroaie Intrri în galerii
roztoare protejate de vegetaie,
prelingeri de ap din
orificii locale, etc.

(7) Lucrrile auxiliare aferente digului, cum sunt rigolele colectoare, subtraversrile, golirile echipate cu
clapet, etc fac obiectul unei inspecii distincte, iar starea acestora se consemneaz în corelare cu
mecanismele de cedare pe care acestea le pot declana, cu precdere prin eroziune intern.

14
16

Cap.7. Indicele de siguran i evaluarea riscului

(1) Indicele de siguran este un indice numeric rezultat din suma punctajelor atribuite unor criterii
definitorii privind importana digului, starea i istoricul digului i efectele sociale, economice i de
mediu produse de o eventual cedare a digului.

(2) Stabilirea indicelui de siguran se face pentru linii de aprare, atunci când structura i starea digului
este asemntoare pe întreaga linie, sau pentru tronsoane ale unei linii de aprare atunci când acestea
sunt omogene din punctul de vedere al structurii i strii digului.

(3) Pentru stabilirea indicelui de siguran i evaluarea riscului trebuie parcurse urmtoarele etape:
a) inspecia tehnic a digului pe sectorul sau linia de aprare evaluate;
b) obinerea datelor caracteristice ale digului:
(i) geometria – înlime, lime la coronament, înclinarea taluzelor;
(ii) materialele din corpul digului i structura intern a acestora;
c) obinerea de date privind incidentele anterioare i interveniile constructive;
d) efectuarea de calcule hidraulice privind zonele inundate prin ruperea digului.

(4) Criteriile i punctajele aferente, din care rezult, prin însumare, indicele de siguran sunt sintetizate
în tabelul 7.1.

(5) Categoria de importan caracterizeaz global digul, importana sporit fiind un indicator al gravitii
consecinelor în caz de cedare a liniei de aprare.

(6) Starea digului se refer la acele caracteristici care pot potena un anumit mecanism de cedare:
a) tasrile coronamentului pot conduce la deversarea local a digului, declanând o cedare prin
eroziune extern;
b) vegetaia excesiv pe taluze, cu rdcini adânci i galeriile de roztoare pot forma ci
prefereniale de infiltraie când digul este pus sub sarcin, declanând o cedare prin eroziune intern;
c) craterele de sufozie din aval de taluzul interior al digului sunt consecina unor antrenri de
material din fundaie pe ci prefereniale, putând declana o cedare prin eroziune intern în terenul de
fundare;
d) ravenrile i alunecrile locale sunt consecina unor taluze local instabile i pot conduce la o
cedare prin alunecare a corpului digului atunci când este pus sub sarcin maxim;
e) circulaia pe dig poate crea tasri locale, iniiatoare ale unor deversri locale i poate forma, de
asemenea, prin compactare, bariere mai puin permeabile în corpul digului, ridicând curba de depresie i
periclitând stabilitatea taluzului exterior al digului.

(7) Incidentele anterioare i intervenii constructive impuse de acestea sunt un indicator al vulnerabilitii
digului.

(8) Pagubele i efectele sociale i de mediu produse în cazul ruperii digului constituie, împreun cu
probabilitatea de cedare, o msur a mrimii riscului.

15
 17

Tabelul 7.1
Evaluarea indicelui de siguran pentru evaluarea riscului***
1 2 3 4
Criteriul
Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct
Categoria de
importan
A 20 B 15 C 10 D 5
- tasri la
coronament
>1m 10 0,6 ... 1 m 7 0.25 .... 0.5 m 5 minore 1
arbuti i arbuti i
- vegetaie arbuti
pe taluze
buruieni pe 5 buruieni pe 3 sporadici 1 înierbare 0
Starea digului

> 50% > 25%

- ravenri i
alunecri Frecvente 10 Relativ rare 8 Izolate 4 Fr 0
locale
- cratere de
>5/
sufozie aval
tronson 10 2 / tronson 6 1 / tronson 3 Fr 0
taluz interior
- galerii de
roztoare
> 2 / 10m 5 1 / 10 m 3 1/ 20 m 1 Fr 0
- circulaie pe
dig
Intens 5 Frecvent 3 Restricionat 1 Necirculabil 0
Deversarea
Incidente Bree i/sau
Bree taluzului
eroziuni reparate
anterioare i închise în interior cu Fr
intervenii regim de 15 pe baz de 10 eroziuni sau 5 incidente 0
proiect cu control
constructive urgen alte incidente,
de calitate
remediate
Pagube i
efecte în Catastrofale 20 Foarte mari 15 Mari 10 Moderate 4
incint
INDICELE
DE 100 70 40 10
SIGURAN
Intervale ale
indicelui de 71 .... 100 41 .... 70 11 .... 40 10
siguran
Mare,
Evaluarea Semnificativ,
Inacceptabil
necesit msuri Acceptabil
riscului tolerabil
de remediere
*** se reevalueaz periodic, în urma reconsiderrii strii digului, constatat prin inspecii tehnice
periodice i/sau speciale, asociate viiturilor, precum i în urma recalculrii pagubelor i efectelor din
incinta aprat

(9) Atunci când riscul este considerat inacceptabil, este necesar un proiect de refacere i/sau consolidare
a digului, intervenind asupra acelor aspecte care creaz potenial de cedare.

(10) Pentru intervenii constructive care refac parametrii de baz ai digurilor aflate în exploatare în
vederea punerii în siguran a acestora, este obligatoriu s se obin de la autoritatea public central din
domeniul apelor acordul privind respectarea exigenelor de performan referitoare la sigurana digurilor,
în temeiul Legii siguranei digurilor.

16
18

Cap.8. Referine tehnice i legislative

8.1. Corelarea cu actele normative din domeniul siguranei digurilor, aplicabile, în vigoare

(1) Prezentul normativ este corelat cu prevederile Legii siguranei digurilor nr. 259/2010, care stabilete
exigenele de siguran obligatorii pentru toi deintorii cu orice titlu ai digurilor.

(2) În funcie de criteriile stabilite prin Metodologia de încadrare în categorii de importan a digurilor
de aprare împotriva inundaiilor, digurile sau sectoarelor de diguri se încadreaz în una dintre
urmtoarele categorii:
a) dig de importan excepional – A;
b) dig de importan deosebit – B;
c) dig de importan normal – C;
d) dig de importan redus – D.

(3) Evaluarea strii de siguran a digurilor de aprare împotriva inundaiilor se realizeaz de ctre
experi atestai de autoritatea public central din domeniul apelor în baza Procedurii elaborate de
autoritatea public central din domeniul apelor i aprobate prin ordin al conductorului acesteia.

8.2. Referine tehnice i legislative

(1) Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile actelor normative din domeniile
apelor, proteciei mediului, construciilor, îmbuntilor funciare, precum i cu reglementrile tehnice
specifice, aplicabile, în vigoare, dup cum urmeaz:

Nr. Acte legislative Publicaia

crt.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1. Legea siguranei digurilor nr. 259/2010.
857 din 21 decembrie 2010.
Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
2.
cu modificrile ulterioare. 12 din 24 ianuarie 1995.
Hotrârea Guvernului nr. 766/1997 pentru
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
aprobarea unor regulamente privind calitatea în
3. 352 din 10 decembrie 1997.
construcii, cu modificrile i completrile
ulterioare.

17
 19

Referine tehnice:

1. HR Wallingford Ltd. Report Number T04-06-01 - Failure Mechanisms for Flood Defence Structures.
FLOODsite of the European Community, Feb. 2007.
2. ICOLD. Bulletin 93: Ageing of dams and appurtenant works - Review and recommendations. Paris:
ICOLD, 235 p, 1993.
3. ICOLD. Bulletin 99: Dam failures - Statistical analysis. Paris: ICOLD, 73 p, 1995.

18
20

ANEXA I

Exemplu de aplicare a recomandrilor normativului

Studiu de caz: digul Noianu – Chiscani, jud. Brila

Digul Noianu – Chiscani este amplasat pe malul stâng al Dunrii, între km. 181+400 (loc.
Chiscani) i km. 178+300 (loc. Vrstura), jud. Brila. Administratorul lucrrii este Administraia
Naional “Apele Române”, Administraia Bazinal de Ap Buzu – Ialomia, Sistemul de Gospodrire a
Apelor Brila.

Digul a fost realizat în perioada 1965...1970, având o seciune clasic, trapezoidal, cu

urmtoarele date caracteristice:
a) lungime la coronament: 3100 m;
b) lime la coronament: 4 m;
c) înlime medie: 4 m;
d) pante taluze: 1:2.

Digul este realizat ca o structur omogen, materialul din alctuire fiind, în mare, similar celui
din terenul de fundare: argile prfoase de culoare brun-glbuie, plastic consistente (plastic vârtoase).
Singura protecie a suprafeei digului este realizat prin înierbare. Coronamentul este circulat cu
restricii.

Incinta aprat are o suprafa de cca 180 ha teren arabil, fr obiective industriale. Populaia din
zona aprat este reprezentat de cca 2000 familii (cca 7000 ... 8000 persoane). În conformitate cu
prevederile Hotrârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcii, cu modificrile i completrile ulterioare, digul are categoria de importan C.

Pe durata sa de exploatare, digul a fost supraînlat, succesiv, ajungând, în prezent, s asigure

gradul de protecie conform debitului de dimensionare Q1%.

În timpul inundaiilor din anul 2006, digul a suferit o serie de deteriorri, formele de manifestare
fiind cele asociate eroziunii interne prin corpul i/sau fundaia lucrrii – zone de izvorâre, grifoane cu
transport de material (sufozii), înmuieri pe taluzul interior, tasri, ravenri, etc.

În perioada 2007...2009, digul a fost supus unui amplu program de reabilitare, prin realizarea
unui sistem de etanare a corpului i a fundaiei creat prin baterea unui ir de palplane metalice (l = 6.0
m) la extremitatea dinspre taluzul exterior (dinspre ap) a coronamentului. Lucrarea i-a dovedit
eficiena cu ocazia inundaiilor din anul 2010, când digul nu a suferit, practic, degradri, decât în zona
taluzului exterior, neprotejat, în special în zonele lipsite de perdele forestiere de protecie (acestea fiind
plantate recent i insuficient dezvoltate).

Figura I.1 prezint o seciune transversal – tip a digului Noianu – Chiscani, cu ilustrarea
modificrilor realizate prin lucrrile de reabilitare din 2007…2009.

Exemplul prezentat ilustreaz metodologia din prezentul normativ pentru situaia iniial, în urma
inundaiilor din anul 2006, dup care se prezint i o reevaluare care s corespund situaiei actuale, în
urma lucrrilor de reparaii i modernizare, validate de buna comportare a liniei de aprare în timpul
inundaiilor din anul 2010.

19
 21

1. Decoperta coronament si taluz dig existent g=25cm.

2. Decoperta ampriza dig suprainaltat g=35cm.
3. Strat de pamant vegetal inierbat g=10cm.
4. Umplutura din pamant bine compactata
5. Profil palplansa L=6.00m
6. Corp dig existent

Figura I.1 Seciune transversal – tip prin digul Noianu - Chiscani

20
22

(1a) Stabilirea categoriei de importan a digului (2006)

Tabelul 4.2
Grupa
1 2 3 4 5
CRITERIUL
Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct.

Înlime dig H
H  15 10 10  H < 15 8 5  H < 10 6 1H<5 4 H < 1m 2
(m)
Lungimea
liniei de
L5 10 3L<5 8 2L<3 6 0,5  L < 2 4 L < 0,5 Km 2
aprare
L (km)
pmânt fin, pmânt pmânt
Alctuirea
omogen, drenat drenat
corpului 10 8 6 anrocamente 4 beton 2
nedrenat neprotejat protejat
Caracteristici ale digului

digului
neprotejat aval aval
stânc
aluviuni roc sedi- roc sedi-
aluviuni (roc erup-
necoezive mentar mentar
Teren de necoezive tiv, meta-
fine (nisip) 10 8 alterat 6 sensibil la 4 2
fundare medii i morfic
sau coezive (gresii, înmuiere,
grosiere sedimentar
neconsolidate marne) nealterat
compact
cu sisteme
cu sistem cu sisteme
Sistemul de de etanare
cu drenaj de etanare de etanare
etanare dig fr 10 8 6 4 corp dig i 2
aval corp dig i corp dig i
i fundaie fundaie i
drenaj aval fundaie
drenaj aval
Starea cu tasri i cu tasri i cu tasri i cu tasri i
fr tasri i
digului ravenri 10 ravenri 8 ravenri 6 ravenri 4 2
ravenri
majore semnificative moderate minore
Pagube i
efecte în catastrofale 40 foarte mari 32 mari 24 moderate 16 neglijabile 8
incint*
TOTAL 100 80 72 60 40 20
Intervale de punctaj
81 - 100 61 - 80 41- 60 20 - 40
total
Categoria de
Excepional – A Deosebit – B Normal – C Redus – D
importan

Legend: csuele poate reprezint caracteristicile studiului de caz; punctajul obinut este evideniat cu
alt culoare

Punctajul obinut este de 72, ceea ce încadreaz digul analizat în categoria B – deosebit

21
 23

(2a) Stabilirea categoriei de pagube i efecte asociat digului (2006)

Tabelul 4.3
Categoria (grupa) efectelor i pagubelor (poteniale)
CRITERIUL 1 2 3 4 5
Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct.

Efecte
economice
Valoarea
refacerii
lucrrilor (% din Vt100 10 40dV<100 8 13dV<40 6 3dV<13 4 V<3 2
1. valoarea de
investiie)
Obiective
industriale (N-
Nt50 15 10dN<50 12 5dN<10 9 0,5dN<5 6 N<0,5 3
sute de
angajai)
Efecte
economico-
sociale
Numr total de
locuitori în zona 1000dP< 50dP<
P>5000 15 12 9 P<50 6 nelocuit 3
inundat (P - 5000 1000
rezideni)
Distrugeri
drumuri, ci inter-
10 naionale 8 judeene 6 comunale 4 locale 2
2. ferate, poduri, naionale
reele
avarii grave,
totale, cu
cu
Distrugeri ale scoaterea efecte
repunerea în întreruperea
sistemelor de din funciune minore, cu
funciune a temporar a
alimentare cu a sistemului 10 8 6 afectarea pe 4 fr efecte 2
sistemului alimentrii cu
ap pt. de termen scurt
de ap
populaie alimentare a potabilitii
alimentare
cu ap
cu ap
Efecte
asupra
terenurilor
i mediului
Suprafaa
terenurilor
St10 10 4dS<10 8 1dS<4 6 0,25dS<1 4 S<0,25 2
inundate (S -
mii ha)
3. Calitatea culturi
agricol obi-
terenurilor speciale, 10 8 puni, fânee 6 pdure 4 neproductiv 2
nuit
inundate sere
Poluri grave, de
grave, de
accidentale 10 scurt 8 semnificative 6 minore 4 neglijabile 2
lung durat
produse durat
Monumente
patrimoniu valoare importan importan
importante 10 8 6 4 nu exist 2
UNESCO naional judeean local
inundate
TOTAL PUNCTE 100 80 60 44 40 20
Interval de
81 - 100 61 - 80 41 - 60 21 - 40 20
puncte
Categoria de
efecte i catastrofale foarte mari mari moderate neglijabile
pagube
Punctajul obinut este de 44, ceea ce încadreaz digul analizat în categoria de efecte i pagube
asociate mari.

22
24

(3a) Stabilirea indicelui de siguran asociat digului (2006)

Tabelul 7.1
1 2 3 4
Criteriul
Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct
Categoria de
importan
A 20 B 15 C 10 D 5
- tasri la
coronament
>1m 10 0,6 ... 1 m 7 0.25 .... 0.5 m 5 minore 1
arbuti i arbuti i
- vegetaie arbuti
pe taluze
buruieni pe 5 buruieni pe 3 sporadici 1 înierbare 0
Starea digului

> 50% > 25%

- ravenri i
alunecri Frecvente 10 Relativ rare 8 Izolate 4 Fr 0
locale
- cratere de
>5/
sufozie aval
tronson 10 2 / tronson 6 1 / tronson 3 Fr 0
taluz interior
- galerii de
roztoare
> 2 / 10m 5 1 / 10 m 3 1/ 20 m 1 Fr 0
- circulaie pe
dig
Intens 5 Frecvent 3 Restricionat 1 Necirculabil 0
Deversarea
Incidente Bree i/sau
Bree taluzului
eroziuni reparate
anterioare i închise în interior cu Fr
intervenii regim de 15 pe baz de 10 eroziuni sau 5 incidente 0
proiect cu control
constructive urgen alte incidente,
de calitate
remediate
Pagube i
efecte în Catastrofale 20 Foarte mari 15 Mari 10 Moderate 4
incint
INDICELE
DE 100 70 57 40 10
SIGURAN
Intervale ale
indicelui de 71 .... 100 41 .... 70 11 .... 40 10
siguran
Mare,
Evaluarea Semnificativ,
Inacceptabil necesit msuri Acceptabil
riscului tolerabil
de remediere

Valoarea obinut pentru indicele de siguran este 57, ceea ce este echivalent cu un risc asociat
mare, pt. care digul necesit msuri de remediere.

23
 25

(1b) Stabilirea categoriei de importan a digului (2010)

Tabelul 4.2
Grupa
1 2 3 4 5
CRITERIUL
Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct. Definiie Pct.

Înlime dig H
H  15 10 10  H < 15 8 5  H < 10 6 1H<5 4 H < 1m 2
(m)
Lungimea
liniei de
L5 10 3L<5 8 2L<3 6 0,5  L < 2 4 L < 0,5 Km 2
aprare
L (km)
pmânt fin, pmânt pmânt
Alctuirea
omogen, drenat drenat
corpului 10 8 6 anrocamente 4 beton 2
nedrenat neprotejat protejat
Caracteristici ale digului

digului
neprotejat aval aval
stânc
aluviuni roc sedi- roc sedi-
aluviuni (roc erup-
necoezive mentar mentar
Teren de necoezive tiv, meta-
fine (nisip) 10 8 alterat 6 sensibil la 4 2
fundare medii i morfic
sau coezive (gresii, înmuiere,
grosiere sedimentar
neconsolidate marne) nealterat
compact
cu sisteme
cu sistem cu sisteme
Sistemul de de etanare
cu drenaj de etanare de etanare
etanare dig fr 10 8 6 4 corp dig i 2
aval corp dig i corp dig i
i fundaie fundaie i
drenaj aval fundaie
drenaj aval
Starea cu tasri i cu tasri i cu tasri i cu tasri i
fr tasri i
digului ravenri 10 ravenri 8 ravenri 6 ravenri 4 2
ravenri
majore semnificative moderate minore
Pagube i
efecte în catastrofale 40 foarte mari 32 mari 24 moderate 16 neglijabile 8
incint*
TOTAL 100 80 66 60 40 20
Intervale de punctaj
81 - 100 61 - 80 41- 60 20 - 40
total
Categoria de
Excepional – A Deosebit – B Normal – C Redus – D
importan

Punctajul obinut este de 66, ceea ce încadreaz digul analizat în categoria B - deosebit

24
26

(2b) Stabilirea categoriei de pagube i efecte asociat digului (2010)

- nemodificat fa de anul 2006
(3b) Stabilirea indicelui de siguran asociat digului (2010)

Tabelul 7.1
1 2 3 4
Criteriul
Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct Definiie Pct
Categoria de
importan
A 20 B 15 C 10 D 5
- tasri la
coronament
>1m 10 0,6 ... 1 m 7 0.25 .... 0.5 m 5 minore 1
arbuti i arbuti i
- vegetaie arbuti
pe taluze
buruieni pe 5 buruieni pe 3 sporadici 1 înierbare 0
Starea digului

> 50% > 25%

- ravenri i
alunecri Frecvente 10 Relativ rare 8 Izolate 4 Fr 0
locale
- cratere de
>5/
sufozie aval
tronson 10 2 / tronson 6 1 / tronson 3 Fr 0
taluz interior
- galerii de
roztoare
> 2 / 10m 5 1 / 10 m 3 1/ 20 m 1 Fr 0
- circulaie pe
dig
Intens 5 Frecvent 3 Restricionat 1 Necirculabil 0
Deversarea
Incidente Bree i/sau
Bree taluzului
eroziuni reparate
anterioare i închise în interior cu Fr
intervenii regim de 15 pe baz de 10 eroziuni sau 5 incidente 0
proiect cu control
constructive urgen alte incidente,
de calitate
remediate
Pagube i
efecte în Catastrofale 20 Foarte mari 15 Mari 10 Moderate 4
incint
INDICELE
DE 100 70 40 39 10
SIGURAN
Intervale ale
indicelui de 71 .... 100 41 .... 70 11 .... 40 10
siguran
Mare,
Evaluarea Semnificativ,
Inacceptabil necesit msuri Acceptabil
riscului tolerabil
de remediere

Valoarea obinut pentru indicele de siguran este 39, ceea ce este echivalent cu un risc asociat
semnificativ, tolerabil.

Se constat i prin aplicarea prezentei metodologii eficacitatea msurilor de remediere ale liniei
de aprare, al crui indice de siguran s-a redus fa de valoarea din anul 2006, concomitent cu scderea
riscului care, în 2010, rmâne semnificativ, dar tolerabil. În cazul prezentat anterior, se poate considera
situaia digului dup reparaia capital la care a fost supus, lucrarea devenind, practic, una nou, fr
incidente i/sau intervenii constructive reparatorii, ceea ce reduce semnificativ valoarea indicelui de
siguran din evaluarea riscului.

25
 27

ANEXA II

Lucrri de întreinere a digurilor pentru meninerea exigenelor de siguran

(1) Necesitate
Lucrrile de întreinere sunt o component esenial a meninerii exigenelor de siguran, certificat i
de faptul c cele mai multe ruperi de diguri nu se produc din cauza proiectrii lor defectuoase sau a
subdimensionrii lor, ci din cauza unor defeciuni de întreinere.

(2) Asigurarea cotei coronamentului

Chiar dac digurile au fost bine compactate în timpul execuiei, exist un efect de tasare în timp a
pmântului din corpul digului. Din cauza neomogenitii materialului tasarea nu este uniform i se
poate ajunge ca, dup un anumit timp de la execuia digurilor, coronamentul acestora s nu mai fie pe
toat lungimea la cota necesar (proiectat). O cauz curent a ruperii digurilor este deversarea lor în
zonele în care tasarea a determinat coborârea coronamentului la o cot prea joas. O operaie strict
necesar a întreinerii lucrrilor de îndiguire o reprezint verificarea periodic a coronamentului
digurilor i reprofilarea lor în zonele în care se constat tasri mai mari decât cele anticipate. Verificarea
va cuprinde compararea nivelului existent al coronamentului cu prevederile proiectului, acolo unde acest
lucru este posibil.

(3) Starea coronamentului

a) Dac nu se execut un drum public pe coronament, circulaia în aceast zon trebuie
restricionat, fiind recomandabil s se instaleze bariere cu dispozitive de închidere în locurile în care
digurile sunt traversate de drumuri publice, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate.

b) Digurile necarosabile trebuie s aib pe coronament un strat de macadam care s permit

circulaia vehiculelor de supraveghere i de întreinere, în special în condiii de ploaie. Trebuie îns avut
în vedere c, în perioade de pericol, poate fi necesar prezena simultan a mai multor utilaje. De
asemenea, lucrrile de intervenie pot impune executarea unor lucrri temporare de supraînlare sau de
consolidare cu saci de nisip i limea coronamentului trebuie s permit în acelai timp i circulaia
vehiculelor.

(4) Protecia taluzului exterior

a) Taluzul dinspre ap constituie unul din elementele cele mai solicitate i mai vulnerabile ale unui
dig. De aceea, taluzurile trebuie inspectate frecvent i eventualele deteriorri constatate trebuie imediat
remediate.

b) Consolidrile trebuie s aib în vedere:

(i) curenii longitudinali care au tendina de a antrena materialul de pe taluzul digului;
(ii) aciunea valurilor, în general transversale pe dig, care, de asemenea, au tendina de a antena
materialul de pe taluz;
(iii) forele hidrodinamice ale apei din corpul digului care se scurge prin paramentul amonte în
cazul unei scderi relativ brute a nivelului apei.
(iv) aciunea de iroire a apei (în general provenite din ploi) pe taluzul digului când acesta nu
este acoperit de ape.

c) În cazul în care vitezele longitudinale nu sunt excesive i nici nu sunt condiii pentru formarea
unor valuri foarte înalte, este posibil realizarea unor protecii prin înierbare. Sistemul radicular al
plantelor formeaz o reea dens care leag particulele de pmânt, împiedicând sau reducând

26
28

posibilitatea de antrenare în curenii de ap. Pentru a obine un asemenea efect este necesar utilizarea
unui amestec de ierburi perene corespunztoare. Durata viiturilor, în timpul crora înierbarea de
protecie este înecat, este, de asemenea, important pentru alegerea reetei de înierbare, tiind c
majoritatea ierburilor nu suport decât un timp limitat de submersare.

d) Dac înierbarea nu este posibil sau nu corespunde condiiilor de scurgere, taluzul exterior al
digurilor trebuie protejat cu anrocamente, cu zidrie de piatr, cu dale de beton sau cu blocuri de beton
de diferite tipuri – tetrapozi, stabilopozi, etc – sau cu soluii compozite – geogrile, etc. Blocurile de beton
de tip special sunt indicate în special în cazul îndiguirilor care pot fi supuse aciunii unor valuri mari.

(5) Vegetaia pe dig

a) Înierbarea taluzelor digului este benefic. În situaiile în care creterea unor ierburi este posibil
pe taluzul dinspre ap, dar curenii de ap sunt prea puternici pentru ca înierbarea s reziste, se pot
utiliza soluii mixte cu elemente de beton cu goluri sau cu geogrile în care se planteaz iarb.

b) Este recomandabil s nu se planteze arbori pe taluzurile digurilor. La smulgerea sau la uscarea

arborilor, în locul rdcinii rmâne un gol, în care materialul din corpul digului nu este protejat i de
unde acesta poate fi uor antrenat. Golurile au tendina de a se mri i pot duce la cedarea digurilor.
Scoaterea rdcinilor arborilor mori i consolidarea zonelor respective este o operaie dificil.

c) Zonele în care plantaiile de arbori pot fi promovate sunt cele în care viiturile sunt de relativ
scurt durat, vitezele de scurgere în lungul digului sunt relativ reduse iar pantele taluzului nu sunt
abrupte.

(6) Zona dig – mal

Pe durata de exploatare a digului pot apare fenomene de eroziune a malului cursului de ap, astfel c
malul se apropie de dig la distane sub distana de protecie. Fenomenul este evolutiv i eroziunea poate
s ajung pân în ampriza digului, producând prbuirea taluzului exterior pân la coronament. Sunt
necesare lucrri de aprare de mal iar, în zonele deja afectate, chiar lucrri de refacere a digului spre ap.

(7) Fundaia digurilor

a) În majoritatea cazurilor digurile sunt amplasate în albiile majore ale unor cursuri de ap. Ca
urmare, terenurile pe care sunt amplasate digurile sunt, cu foarte rare excepii, de natur sedimentar
recent i prezint condiii de fundare relativ proaste. În plus, de cele mai multe ori, terenul de fundare
nu este omogen, ci este format din alternane de straturi de natur diferit, de exemplu alternane de
straturi de argil i staturi de pietri. Principalul pericol îl constituie antrenarea particulelor de pmânt
din fundaie pe perioada când, la punerea sub sarcin, se produc infiltraii spre incint.

b) Dac unele staturi ale terenului de fundaie conin particule foarte fine care pot fi antrenate de
curenii de infiltraie pe sub dig, este posibil ca, în timp, s se creeze goluri pe sub dig, fenomenul fiind
asociat sufoziei. În cazuri extreme este posibil ca întreg materialul de sub dig s fie antrenat i apa scurs
prin acest gol s izvorasc în spatele digului. Acest fenomen se numete explozie hidraulic. Apare
prbuirea terenului de deasupra i, implicit, a digului, formându-se bree.

c) În cazul în care exist pericole de sufozie, în timpul viiturilor este necesar urmrirea atent a
situaiei din incintele îndiguite. În cazul în care se constat existena unor izvoare puternice pe sub dig,
care preced ruperea propriu-zis, soluia este de a se executa mici diguri circulare în jurul punctelor de
izvorâre (diguri-potcoav). Se creeaz astfel o contrapresiune care are ca efect micorarea debitului de
infiltraie i, deci, a vitezei de scurgere a apei subterane. Aceste soluii au numai un caracter de

27
 29

intervenii temporare în timpul inundaiilor, ulterior fiind necesare lucrri corective cu caracter
permanent.

(8) Stocul de intervenie

Dat fiind faptul c multe din lucrrile de intervenie necesit punerea în oper a unor cantiti de pmânt
sau supraînlri locale cu saci de nisip, etc aceste materiale de intervenie trebuie s existe în apropierea
rampelor de acces. Stocurile trebuie create în funcie de msurile de intervenie preconizate, tiind c, în
situaii de urgen, este rareori timp pentru formularea de soluii.

28
30

ANEXA III

III.1 Mecanisme de cedare a digurilor

(1) Pentru lucrrile hidrotehnice realizate din umpluturi, sunt definite în mod tradiional patru
mecanisme de cedare: eroziune intern, eroziune extern, instabilitate extern i lichefiere (figura III.1).
Aceste mecanisme sunt descrise pe larg în literatura tehnic de specialitate, în special în cea dedicat
barajelor (ICOLD, 1993).

Figura III.1 Mecanismele de rupere a lucrrilor hidrotehnice din umpluturi

(2) Mecanismele menionate mai sus sunt caracteristice i pentru digurile care se încadreaz în aceste
tipuri de lucrri.
a) Pentru digurile de protecie împotriva inundaiilor pot fi definite urmtoarele mecanisme de
cedare:
i) eroziunea intern;
ii) eroziunea extern;
iii) alunecarea.
b) De notat dou particulariti legate de digurile de protecie împotriva inundaiilor:
i) nu se ia în considerare mecanismul de lichefiere, aceste lucrri nefiind în contact permanent
cu apa, în condiii normale de exploatare;
ii) se face distincia între mecanismul de deversare i cel de eroziune extern.

În continuare sunt explicate mecanismele de cedare enumerate mai sus.

III.2 Descrierea mecanismului de cedare prin eroziune extern

(1) Deversarea digului poate fi un mecanism de cedare, prin inundarea incintei aprate: în timpul viiturii
apa trece peste coronamentul digului, lama deversant conducând, în general, la formarea rapid a unei
bree, prin eroziunea regresiv a taluzului pe partea incintei aprate i apoi a coronamentului (figura
III.2).

(2) Eroziunea care se produce în timpul deversrii se desfoar în dou faze:

a) faza de eroziune progresiv: digul este erodat de apa care îl traverseaz;
b) faza de rsturnare: profilul transversal al digului nu mai rezist la împingerea din presiunea
hidrostatic.

29
 31

(3) Cunotinele tehnice actuale nu permit evaluarea precis a duratei de rezisten a unui dig la
deversare i în mod acoperitor, se consider c digurile din pmânt nu suport deversarea necontrolat a
apei peste coronament.

(4) Acest argument poate fi nuanat:

a) caracteristicile locale ale materialelor, mai mult sau mai puin nisipoase, din umplutura digului
sunt factori care pot agrava sensibilitatea digului la deversare;
b) un profil în lung neregulat al crestei deversorului, cu denivelri datorate unei compactri
necorespunztoare sau unor tasri difereniate, poate conduce la concentrri locale ale debitului deversat;
c) dimpotriv, un dig bine compactat, cu un profil în lung regulat, cu taluzuri bine înierbate i un
coronament protejat, va rezista probabil, pe o perioad de timp limitat, la deversarea unei lame de ap
de înlime redus (câiva centimetri sau chiar mai mult).

30
32

Începutul deversrii
nivelul apei atinge cota coronamentului, apa începe s
depeasc cota coronamentului, deverseaz i inund
incinta controlat

Câteva minute mai târziu

Taluzul interior începe s fie erodat, materialele sunt
antrenate de curent de la piciorul taluzului digului

Taluzul interior este puternic erodat

apar exfiltraii puternice la piciorul taluzului interior,
lucrarea este imbibat cu ap

Taluzul interior saturat nu mai este stabil

felii mari din corpul digului se desprind i sunt
antrenate de curentul tot mai puternic

Procesul de degradare se accelereaz

umplutura din corpul digului este antrenat de fora
curentului pân la distrugerea complet

Se deschide brea
fora curentului creeaz un crater de eroziune în zona
piciorului taluzului interior

Brea se lrgete
digul este erodat de o parte si de alta a breei

Figura III.2 Descrierea mecanismului de rupere prin deversare

31
 33

III.3 Descrierea mecanismului de eroziune intern

(1) Eroziunea intern este principala cauz a incidentelor care apar la lucrrile hidrotehnice din
umpluturi. Prin eroziune intern se înelege transportul de material solid, de obicei în suspensie, din
corpul sau din fundaia digului datorit curgerii apei. Eroziunea intern este condiionat de
producerea simultan a dou fenomene: antrenarea particulelor i transportul lor.

(2) Modurile de declanare diferite ale eroziunii interne se pot combina între ele i sunt greu de
separat. Pentru antrenarea ruperii, trebuie, de asemenea, asigurate condiiile de transport ale
particulelor de material pentru ca eroziunea s fie întreinut. În funcie de natura transportului se
disting dou mecanisme de eroziune: eroziunea intern i sufozia (figura III.3).

Figura III.3 Eroziunea intern i sufozia

(3) Vitezele de curgere sunt ridicate în mecanismul eroziunii interne i mai puin ridicate în cazul
mecanismului de sufozie. Mecanismul de eroziune intern este cel mai rapid i cel mai periculos,
fiind cel care antreneaz de cele mai multe ori ruperea digurilor (figura III.4).

(4) Eroziunea intern conduce, pe termen scurt sau mediu, la formarea unei bree. Este vorba
despre un fenomen ireversibil i autoaccelerator.

32
34

Mecanismul de eroziune intern (sau eroziune

intern regresiv)
Odat cu creterea nivelului apei (H) are loc
saturarea progresiv a umpluturii. Crete gradientul
hidraulic (H/L).

Câteva minute mai târziu

Se creeaz o curgere de-a lungul liniilor de curent
prefereniale, care iniiaz o exfiltraie la piciorul
taluzului interior al lucrrii

Se stabilizeaz zona de izvorâre

Materialele puin coezive din corpul digului sunt
antrenate ctre punctul de izvorâre. Calea de
infiltraie se scurteaz progresiv, gradientul
hidraulic crete accentuând fenomenul.

Zona de exfiltraie se mrete

Se creez o cavitate în locul materialelor antrenate
de apa de infiltraie, ce se propag spre taluzul
exterior i se lrgete spre taluzul interior. Galeria
astfel format poate traversa în întregime lucrarea
conducând la distrugerea ei în urma uneia sau mai
multor viituri.

Factori agravani
Prezena vizuinelor de animale, gurilor create de
roztoare i rdcinile arborilor constituie ci
prefereniale de infiltraii, generatoare de eroziuni
interne.

Factori agravani
Lucrrile care traverseaz digul: conducte, cabluri
îngropate, goliri de fund, pot constitui surse de
eroziune regresiv ce favorizeaz circulaia intern a
apei i exfiltraiile.

Factori agravani
Eterogenitatea umpluturii, pungile de materiale
nisipoase, construciile încastrate în dig, care
favorizeaz curgerea intern reducând calea de
infiltraie, pot fi cauze ale eroziunii interne. La fel i
fundaiile cu astfel de caracteristici pot conduce la
eroziunea intern

Figura III.4 Mecanismul eroziunii interne

33
 35

III.3.1 Eroziunea taluzului i afuierea în zona dig-mal

(5) Eroziunile taluzului i afuierile nu conduc în mod obligatoriu la formarea unei bree. Aceasta se
poate produce atunci când exist o înlnuire de disfuncionaliti. Chiar dac nu se formeaz o
bre, degradrile pot fi totui semnificative i foarte periculoase (risc ridicat de cedare ulterioar).

(6) Afuierile de la baza malului conduc la eroziuni externe ale corpului digului dac acesta este
amplasat în apropiere. Eroziunea la piciorul malului este provocat de vitezele mari ale curentului
(agravat, eventual, de fragilitatea malurilor, absena proteciei sau ancorrii acestora). Aceasta
conduce la o verticalizare local a malului careasociat cu o degradare a proprietilor mecanice
(datorit saturrii materialelor), antreneaz alunecri care favorizeaz, la rândul, lor formarea
turbioanelor i eroziunile (figura III.5).

Viteza mare a apei i vulnerabilitatea

malurilor sunt surse importante de
eroziune la piciorul taluzului

Piciorul malului se degradeaz, se produc

alunecri în mas în materialul saturat

Viituri successive agraveaz fenomenul.

Piciorul taluzului exterior al digului se
degradeaz.

Malul verticalizat devine instabil.

Materialul saturat alunec în pene,
antrenând digul.

Figura III.5 Mecanismul de afuiere/eroziune taluz

(7) Prin alunecrile succesive ale taluzului exterior al digului i/sau a malului, se ajunge la
deschiderea unei bree în corpul digului.

(8) Factorii de influen în mecanismul de eroziune extern sunt de trei tipuri (figura III.6):
a) viteza medie a apei în lungul taluzului digului, direct legat de distana între dig i albia
minor sau malul apei. Din acest punct de vedere, digurile aflate imediat la marginea albiei minore
(continuând direct malul) sunt în mod deosebit expuse, precum i digurile situate în zonele de
îngustare a albiei majore.

34
36

b) rezistenele hidraulice locale, care pot duce la formarea curenilor i turbioanelor cu viteze
locale mai mari decât viteza medie local a tronsonului. Astfel arborii, pilele sau toate construciile
aflate pe taluzul exterior al digului constituie surse ale unor astfel de discontinuiti hidraulice.
Acelai lucru este valabil pentru curbele pronunate ale axului digului.
c) natura proteciei taluzului exterior i starea acesteia: un pereu aflat într-o stare bun va
putea rezista la o vitez medie de 4 m/s, în timp ce un taluz simplu înierbat nu va suporta viteze ce
depesc 1,5 m/s. Zonele de trecere de la un tip de protecie la altul (de exemplu, de la pereu la
taluz înierbat) constituie, de asemenea, un factor de fragilitate.

Figura III.6 Factori de influen a mecanismului de eroziune taluz exterior

(9) Deteriorrile cauzate de eroziunea extern pot s apar, deasemenea, pe partea dinspre incinta
aprat, separat de eroziunea asociat deversrii necontrolate peste coronamentul digului. Acest
fenomen este limitat la zonele din vecintatea zonelor amenajate pentru deversare controlat
(viteze mai mari la începutul deversrii înainte de inundarea incintei aprate).

III.3.2 Curentul i impactul corpurilor plutitoare

(10) Digurile de protecie împotriva inundaiilor sunt rar în contact cu apa i, în consecin,
mecanismul de eroziune extern datorat curentului i impactului cu plutitorii este mai puin
frecvent.

(11) Totui, în timpul viiturilor, exist posibilitatea de a fi erodat prin acest mecanism, chiar dac
digul se afl la distan de cursul de ap.

(12) Dac taluzul exterior este împdurit, eroziunea extern este posibil prin formarea de
turbioane în jurul trunchiurilor copacilor favorizând, deasemenea, mecanismul de alunecare sau
dezvoltarea eroziunilor interne.

35
 37

(13) În timpul viiturii, apa transport numeroi plutitori, cum sunt, de exemplu, trunchiurile de
copaci. Aceti plutitori, prin impactul cu corpul digului, pot produce daune semnificative care pot
antrena chiar ruperea digului.

III.4 Descrierea mecanismului de alunecare

(1) În cazul digurilor de aprare împotriva inundaiilor se pot defini dou mecanisme de alunecare:
a) alunecarea taluzului interior (dinspre incinta aprat), care se produce în timpul viiturilor;
b) alunecarea taluzului exterior (dinspre ap), care se produce în timpul fazei de descretere
a viiturii.

(2) Se poate considera c riscul unei instabiliti generale sub sarcina hidraulic, (prin alunecarea
taluzului interior) se manifest în prezena a trei factori:
a) un profil transversal al digului cu pante abrupte (peste 1:1.5);
b) niveluri piezometrice ridicate în corpul digului, asociate cu absena drenajului i cu
prezena unor straturi neomogene;
c) caracteristici mecanice slabe ale materialului din umplutur, ca urmare a unei compactri
necorespunztoare, sau prezena unui strat argilos neconsolidat la nivelul fundaiei.

(3) Prezena acestor trei factori se întâlnete, de obicei, în zonele vechilor bree, în care reparaiile
nu au fost executate întotdeauna în cele mai bune condiii. Figura III.7 ilustreaz acest mecanism.

Saturarea umpluturii i verticalizarea pantei

provoac ruperi în mas prin alunecarea taluzului

Figura III.7 Mecanismul de alunecare a taluzului interior

III.4.1 Mecanismul de alunecare a taluzului exterior în faza de descretere a viiturii

(4) Mecanismul de rupere prin alunecarea taluzului exterior se produce în timpul retragerii rapide a
apelor dup trecerea viiturii (figura III.8). Acest mecanism este legat de subpresiunile care se
dezvolt în faza de descretere a viiturii i este specific în special pentru digurile cu taluzele
protejate cu peree foarte etane.

(5) În cazul digurilor realizate din material argilos, saturarea umpluturii va compromite
caracteristicile geomecanice ale umpluturii, putând provoca i alunecri pe suprafee cilindrice ale
taluzului exterior (figura III.9).

36
38

Mecanismul de cedare
Nivelul rmâne ridicat un timp îndelungat
conducând la saturarea umpluturii

Faza de descretere
Coborârea nivelului este rapid. Drenarea
este mai mult sau mai puin rapid
depinzând de caracteristicile materialului.
Ca urmare a saturrii, caracteristicile
geomecanice ale umpluturii sunt alterate.
Apar subpresiuni datorit presiunilor
interstiiale remanente când prismul nu are
asigurat drenajul.

Subpresiunea antreneaz i produce chiar

îndeprtarea pietrei de protecie de pe taluz.

Figura III.8 Mecanismul de alunecare a taluzului exterior în faza de descretere a viiturii

Figura III.9 Alunecare a taluzului exterior în faza de descretere a viiturii

(6) Este important de notat faptul c mecanismele de cedare descrise mai sus pot aciona simultan
sau secvenial, ducând în final la ruperea digului.

(7) Dintre mecanismele de cedare, eroziunea extern prin deversarea digului reprezint un
mecanism de cedare care depinde de un factor tipic extern i anume mrimea viiturii. Nivelul apei
poate depi nivelul pentru care a fost dimensionat digul, de aceea sunt foarte importante studiile
hidrologice i hidraulice.

(8) În contrast cu acesta, celelalte mecanisme se raporteaz direct la rezistena digului i de aceea
sunt asociate cu amplasamentul, caracteristicile geotehnice ale fundaiei i corpului digului,
supravegherea i întreinerea corespunztoare i fac obiectul normativului de fa.

37
 39

ANEXA IV

Recomandri referitoare la punerea în siguran a digurilor

(1) Experiena comportrii digurilor la inundaiile din ultima decad a pus în eviden o serie de
defeciuni sistematice:
a) tendina apariiei infiltraiilor i a alunecrilor în corpul digurilor ca urmare a duratei mari
a viiturilor i a unor niveluri maxime care se situeaz între nivelul de calcul i coronamentul
acestora;

b) terenul de fundare, constituit, în principal, din nisipuri argiloase i prafuri argilo –

nisipoase având caracteristici geomecanice slabe, favorizeaz producerea infiltraiilor pe sub
diguri, înmuierea digurilor i apariia fenomenelor de sufozie în timpul viiturilor;

c) existena unor tronsoane în care digurile au deficiene (seciune redus, material de

construcie necorespunztor, lucrri de calitate necorespunztoare);

d) relativ numeroase subtraversri insuficient supravegheate i întreinute;

e) distrugerea, lipsa de întreinere i avarierea unor sisteme de desecare, etc.

(2) Pentru aducerea digurilor la nivelul de exigen cerut de siguran în exploatare se recomand
urmtoarele msuri:

a) Reprofilarea i supraînlarea digurilor pentru a respecta cotele de dimensionare

corespunzând debitului de calcul (figura IV.1).

b) Completarea perdelelor forestiere de protecie, cu rol de a reduce înlimea valurilor, cu

efecte benefice asupra taluzului exterior prin reducerea eroziunilor (figura IV.2). În zonele în care
nu se poate crea perdea forestier de protecie, se recomand protejarea taluzului exterior cu peree
din piatr uscat, anrocamente sau saltele din gabioane.

Figura IV.1. Supraînlarea i completarea seciunii digului existent

38
40

Figura IV.2. Perdea de protecie la digurile din Lunca Dunrii

F) Prevederea de banchete de pmânt pe taluzul interior (figura IV.3,a), cu rolul coborârii

punctului de ieire a curbei de infiltraie pe taluzul interior al banchetelor.

d) Prevederea de sisteme de drenaj la piciorul interior al digului în sectoarele de dig

omogene, realizate cu argil compactat, care au potenial de înmuiere prin aciunea prelungit a
apelor mari (figura IV.3,b).

b
N. max. apa

Figura IV.3. Soluii de control al curbei de depresie:

(a) cu banchet aval; (b) cu sistem de drenaj

e) Realizarea de platforme de material drenant în continuarea taluzului interior al digurilor

(figura IV.4) pentru combaterea sufoziilor din fundaia digurilor.

39
 41

Figura IV.4. Platforme aval pentru combaterea sufoziilor

f) Impermeabilizarea corpurilor digurilor i a fundaiei cu geocompozite bentonitice, care a

dat rezultate foarte bune în timpul inundaiilor din 2006, sau cu palplane metalice, aplicate cu
succes la repararea digurilor (figura IV.5).

Figura IV.5. Soluii de impermeabilizare corp dig i fundaie

g) Refacerea, repararea sau blindarea conductelor care traverseaz digurile, pentru a elimina
zonele slabe din corpul lucrrilor, pe unde pot s apar ci prefereniale de infiltraie.

h) Realizarea unor diguri inelare în zonele afectate de eroziuni puternice sau de noi diguri de
compartimentare pentru limitarea pagubelor produse de inundaii.

40