Codul Bunelor Maniere Pentru Co - Emily Post

umele Lui Emily Post reprezintă,
încă din 1922, bunele maniere

bazate pe politeŃe, curtoazie şi
generozitate. Astăzi, cea de-a treia
generaŃie de autori a familiei Post,
Peggy Post şi Cindy Post Senning, oferă
copiilor secolului XXI, pe înŃelesul lor,
un cod al bunelor maniere. Această
carte abundă în sfaturi simple şi practice
pe care însăşi Emily le-ar fi dat. Scris cu
gândul la copii şi plin de ilustraŃii
edificatoare, CODUL este unul de
referinŃă ce poate fi folosit uşor de copii
şi în care părinŃii pot avea încredere.
Acoperă toate situaŃiile cărora trebuie
să le facă faŃă un copil:
• cum să compună scrisori
de mulŃumire;
• cum să participe la evenimentele
din afara şcolii;
• cum să folosească în siguranŃă
Internetul;
• cum să vorbească, politicos,
la telefonul mobil;
• cum să participe la aniversări,
căsătorii etc.;
• cum să dea o mână de ajutor
în casă.
„Codul bunelor maniere pentru copii”
al lui Emily Post conŃine toate
informaŃiile asupra etichetei de care
copii şi părinŃii lor au nevoie de viaŃa
de zi cu zi.
CODUL
BUNELOR
MANIERE
pentru copii
DE PEGGY POST
CINDY POST SENNING, ED.D.
EDIłIA A III-A
Traducere de Sorin Petrescu
CORI NT JUN IOR

Dedicăm această carte copiilor de pretutindeni!
Ne exprimăm adânca recunoştinŃă următorilor, pentru sprijinul şi contribuŃia lor la această carte:
Echipei care ne-a consiliat în privinŃa problemelor tinerilor, petrecându-şi timpul alături de noi în alcătuirea
cuprinsului, citind capitolele cărŃii şi oferind sugestii din punctul lor de vedere: lui Laura Bataille, gradul
patru, Thatcher Brook Primary School, Waterbury, Vermont; Analina Aitken, gradul şase, Crossett Brook
Middle School, Duxbury, Vermont; Gabriela Meade, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury,
Vermont; Samantha Pheffer, gradul şase, Crossett Brook Middle School, Duxbury, Vermont; Alex Houston,
gradul cinci şi şase, învăŃător la Crossett Brook Middle School, pentru timpul acordat şi pentru sfaturile date.
Lui Mark McVeigh şi Meghan Dietsche de la HarperCollins Children's Books, pentru creativitatea, ajutorul şi
atenŃia acordată detaliilor în scrierea şi tipărirea acestei cărŃi. Lui Katherine Cowles, Elizabeth Howell şi Peter
Post, pentru multele lor sugestii, sfaturi practice şi ajutor nepreŃuit. N-am fi putut-o face fără ei!
Şi, ca întotdeauna, moştenirii lăsate de Emily Post, a cărei generozitate a spiritului şi înŃelepciune fără vârstă
au servit ca bază pentru aceasta şi pentru celelalte cărŃi scrise în numele ei.
Emily Post's The Guide to Good Manners for Kids

Text copyright © 2004 by Peggy Post and Cindy Post Senning
Illustrations copyright © 2004 by Steve Bjorkman
AII rights reserved. No part of this b'ook may be used or reproduced in any manner
whatsoever without written permission except in the case of brief quotations
embodied in critical articles and reviews.
This book was published by arrangement with HarperCollins Children's Books,

a division of HarperCollins Publishers.
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT JUNIOR,
parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Redactor: Anca Eftime, Daniel Penescu

Tehnoredactor: Andreea Apostol
Editura CORINT JUNIOR

Difuzare: Str. Splaiul IndependenŃei nr. 202 A, sector 6, Bucureşti, Tel.: 319.88.22; 319.88.33; 319.88.55
Fax: 319.88.66. e-mail: vanzari@edituracorint.ro, www.edituracorint.ro
www.corintjuriior.ro
Format: 8/54 x 84. Coli tipo: 18
Tiparul executat la:
S.C Universul SA.
Bucureşti, 2008
ISBN: 978-973-128-135-3
Descrierea OP a Bibliotecii NaŃionale a României

SENNING, CINDY POST ED. D.
Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii / Peggy Post, Cindy Post
Senning...; trad. Sorin Petrescu - Ed a 3-a. - Bucureşti: Corint Junior 2008
ISBN (13) 978-973-128-135-3
I. Senning, Cindy Post

II. Petrescu, Sorin (trad.)
395:3-053.2
CUPRINS
Introducere 9
CAPITOLUL I
VIAłA DE ZI CU ZI
Vorba dulce... 13
Cuvântul scris 17
MulŃumesc 21
„La muncă" 23
Salut! Ce mai faci? 26
Maniere „tehno" 31
Eticheta online 32
C A P I T O L U L II
ACASĂ
Mediul familial 37
Provocarea schimbării 42
Problema comportamentului la ora mesei 45
Să tot vorbeşti 52
CAPITOLUL III
LA ŞCOALĂ
Bună dimineaŃa, doamnă profesoară 57
În afara orelor de clasă 60
De acasă la şcoală şi înapoi 64
Mâncând pe fugă 68
CAPITOLUL IV
LA JOACĂ
Vremea petrecerilor 73
Idei pentru cinci petreceri amuzante 78
Prieteni noi 82
Am făcut rost de bilete... 85
Sporturi... sportive! 87
CAPITOLUL V
ÎN SOCIETATE
Manierele bune fac vecini buni 91
Şi la mall există bune maniere? 96
DistracŃia în locuri publice 99
Cum îi tratăm pe cei diferiŃi de noi 102
Vizita la spital — „Linişte, vă rog!" 104
În genunchi, în picioare sau aşezat? 105
Celularul în locuri publice 107
CAPITOLUL VI
DEPARTE DE CASĂ
Avioane, trenuri şi automobile 111
Ai ajuns! 115
Masa în oraş — de la fast-food la dineuri 117
Tabăra în care te simŃi minunat 121
Metrouri, autobuze, taxiuri 126
CAPITOLUL VII
ALTE OCAZII DEOSEBITE

Participarea la o ceremonie de căsătorie 129
La moartea cuiva 132
Aniversări 134
Index 139
INTRODUCERE
DE CE E NEVOIE DE MANIERE?
n FranŃa secolului al XVIII-lea, regele Ludovic al XlV-lea obişnuia să

invite o mulŃime de lume la petrecerile şi sărbătorile pe care le Ńinea la
palatul său. Devenise, însă, din cale-afară de deranjat de faptul că invitaŃii
călcau în picioare pajiştile şi peluzele, strivind iarba şi rupând florile. Astfel că,
într-o zi, înainte de a mai face invitaŃii, îl chemă la el pe grădinar pentru a
discuta despre această problemă supărătoare. În cele din urmă, hotărâră să
pună, în diferite locuri, mici însemne care să avertizeze: „Vă rugăm, nu călcaŃi
florile! StaŃi pe cărare! AtenŃie la trandafiri!” Aceste însemne aveau darul de
a-i îndruma pe oaspeŃi, arătându-le unde le era interzis să păşească şi unde
nu. În franceză respectivele însemne purtau numele de etiquette, adică
„etichetă”. Cu timpul, cuvântul a ajuns să denumească regulile pe care trebuie
să le respectăm atunci când ne aflăm în situaŃii noi şi deosebite. Astăzi
eticheta denumeşte orice lucru care ne ajută să trăim alături de cei pe care-i
întâlnim şi cu care intrăm în contact zilnic.
9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Micile semne de atunci s-au transformat, s-au înmulŃit şi întrunesc acum un

cod al bunelor maniere pe care-l considerăm „etichetă”. Ele ne transmit sfaturi
precum: „Spune te rog şi mulŃumesc”, „Când te aşezi la masă, scoate-Ńi, te rog,
şapca”, „Nu citi corespondenŃa surorii tale”, „Te rog ajută-mă să strâng masa”,
„Când îŃi vin prieteni în vizită, nu uita să-i prezinŃi părinŃilor tăi”. Eticheta, sau
codul manierelor, te va conduce în toate activităŃile tale. Fiecare îndrumare este
un instrument ce te va ajuta s-o scoŃi cu bine la capăt din orice situaŃie. Şi, la fel
ca în cazul instrumentelor, trebuie să înveŃi să le foloseşti. De aceea, se cere
practică, practică, practică...
Această carte este scrisă pentru tine. ÎŃi va prezenta bunele maniere pe
care trebuie să le cunoşti şi modul în care le vei folosi. ÎŃi va prezenta modul
cum să te comporŃi atunci când:
♦ Te afli împreună cu alŃii. Manierele formează principalul ingredient
al „lipiciului” care Ńine unită familia. Vei descoperi conduite care
contribuie la întărirea legăturilor tale nu numai cu familia, dar şi cu
prietenii, profesorii şi ceilalŃi cu care vii zilnic în contact.
♦ E nevoie să te descurci cât mai uşor, oriunde te-ai afla. Vei învăŃa
despre conduita într-un mall sau la şcoală, în avioane sau trenuri,
într-un taxi, în timpul unei vizite la spital sau al unei slujbe la biserică
ori sinagogă.
♦ Vrei să afli cum să te comporŃi într-o situaŃie nouă şi diferită.
Dacă eşti invitat la o nuntă sau la o sărbătoare religioasă, vei găsi în
această carte modul în care trebuie să te comporŃi şi vei afla la ce să te
aştepŃi din partea celorlalŃi.
Dar ce se întâmplă atunci când manierele învăŃate de tine nu se potrivesc
nicicum unei situaŃii anume? Sau, datorită faptului că nu poŃi deprinde chiar
toate modelele de conduită, te afli la un moment dat într-o situaŃie în care
nu ştii cum să te comporŃi! Tot ceea ce ai de făcut este să aplici câteva idei de
bază. Întreabă-te cum poŃi fi respectuos, politicos şi sincer. În majoritatea
situaŃiilor, gândeşte-te pur şi simplu cum ai vrea tu să fii tratat, şi astfel vei
avea răspunsul dorit! Sau poŃi afla răspunsul întrebând pe altcineva, care are
mai multă experienŃă.
10
I N T R O D U C E R E
În această carte, principiile care formează fundamentul tuturor

manierelor sunt în număr de trei:
♦ Respectul — înseamnă a fi atent la celălalt şi a-l înŃelege exact aşa
cum este: în cultura lui, cu obiceiurile, cu slăbiciunile şi cu deprinderile
lui. A arăta respect înseamnă a-i trata pe oameni cu grijă şi înŃelegere.
♦ ConsideraŃia — înseamnă pur şi simplu să-Ńi pese de ceilalŃi, înseamnă
să te gândeşti la felul în care-i va afecta comportamentul tău.
♦ Sinceritatea — înseamnă ceva mai mult decât a nu spune minciuni,
înseamnă a afla adevărul şi a-l împărtăşi. Iar dacă adevărul se
dovedeşte dureros, să găseşti o cale prin care să-l prezinŃi într-o
lumină pozitivă, pe cât posibil. Atunci când mama ta te întreabă:
„Nu-Ńi plac morcovii? ”, în loc să spui: „Sunt naşpa!” ceea ce ar putea
fi adevărat, poŃi spune: „Morcovii nu sunt legumele mele preferate,
dar puiul a fost grozav!” ceea ce ar fi, de asemenea, adevărat.
Indiferent care ar fi situaŃia şi unde te-ai afla, dacă decizi să te porŃi cu
respect, consideraŃie şi sinceritate, înseamnă că ai ales calea corectă. RelaŃiile
tale cu familia şi prietenii se vor îmbunătăŃi. Şi dacă uneori Ńi se pare că
respectul, consideraŃia şi sinceritatea ta aduc avantaje celeilalte persoane, fii
sigur că sunt benefice şi pentru tine. Vei avea o senzaŃie de bine atunci când
vei ajuta pe altcineva să aibă o zi mai bună sau tratându-l aşa cum vrei chiar
tu să fii tratat.
ÎnvaŃă manierele din această carte şi vei deprinde instrumentele de care
ai nevoie pentru a te descurca mult mai uşor în împrejurări complicate. Vei
afla cum să te comporŃi într-o mulŃime de situaŃii şi vei căpăta încredere
pentru a face faŃă altora noi. Foloseşte-te şi profită de aceste reguli de bune
maniere şi-Ńi vei dezvolta un simŃ al respectului de sine şi o încredere în
propria persoană care vă vor oferi, Ńie şi celorlalŃi din jurul tău, o zi un pic
mai bună.
11
C A P I T O L U L I
VIAłA DE ZI CU ZI
VORBA DULCE...
Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra

oricărui gen de relaŃie pe care o ai.
-ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Sau, dimpotrivă,

. poate-Ńi place să vorbeşti întruna. Nu trebuie să fii un
. mare vorbitor, însă e nevoie
să-Ńi alegi cu grijă cuvintele
pentru a-Ńi netezi calea.
Indiferent că vorbeşti
cu bunicii ori cu prietenul
tău cel mai bun — fie că
e vorba de câteva cuvinte,
fie de ore întregi de
conversaŃie — felul
în care-fi alegi termenii,
iscusinŃa de a fi cursiv şi felul în care-Ńi foloseşti vocabularul
vor marca diferenŃa în relaŃiile tale.
13
ConversaŃiile lungi presupun mai mult decât alegerea cuvintelor potrivite.

Un rol important îl au expresiile feŃei şi limbajul trupului. Dacă eşti
mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă. Dacă e un
subiect mai serios, fereşte-te să dai din umeri sau să pari plictisit. Dacă
subiectul e trist, nu-Ńi marca discuŃia cu chicoteli. O rostogolire intempestivă
a ochilor sau un „îmi cer scuze” pot schimba întreg sensul unei conversaŃii
— şi nu întotdeauna în bine.
CONDUITE DE BAZĂ
În spatele „cuvintelor magice”
SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: StrăbaŃi holul aglomerat din şcoală

şi cineva dă buzna peste tine. El sau ea ar putea bombăni şi trece mai
departe sau ar putea spune: „Scuză-mă, ai păŃit ceva?” Acest „scuză-mă”
nu te-ar face oare să te simŃi mai bine? Dacă, în exprimarea ta, utilizezi deja
„te rog” şi „mulŃumesc”, e timpul să adaugi încă o serie de „cuvinte
magice” la vocabularul tău ales:
♦ „Cu plăcere” ocupă locul trei în trioul cuvintelor clasice considerate
magice.
♦ „Scuză-mă” poate fi folosit în multe situaŃii, inclusiv atunci când dai
peste cineva sau îl întrerupi. Denotă consideraŃie, indiferent de situaŃie.
♦ „Nu, mulŃumesc” este o considerabilă îmbunătăŃire faŃă de
simplul „Nu” sau „Nu-mi place chestia asta!”
♦ „Bună, ce mai faci?” este un salut prietenesc care va face ca
lucrurile să debuteze cu bine. (Iar un răspuns rapid: „Bine, mulŃumesc!
Dar tu?” va însemna continuarea conversaŃiei.)
♦ „Aş putea oare...” Este întotdeauna mai frumos să întrebi decât să
ceri. (Fii pregătit şi pentru corectare: „Vrei să spui dacă Ńi se permite,
nu dacă poŃi.”)
14
V I A ł A D E Z I C U Z I
Arta conversaŃiei
SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Ai un nou coleg de clasă pe care

vrei să-l întâlneşti. Te urci ultimul în autobuzul şcolii şi singurul loc
disponibil e lângă noul coleg. Te aşezi. Cum procedezi? începe simplu:
„Bună, numele meu e Dan. Tu eşti Robert, nu-i aşa? Cum Ńi se pare până
acum la şcoala asta?” PoŃi pune întrebări care să vă ajute să vă familiarizaŃi
unul cu celălalt. Sau te poŃi axa pe ceea ce se cheamă subiecte sigure: vreme,
sporturi, muzică, teatru de şcoală şi altele.
Cele mai importante lucruri de care trebuie să Ńii seama sunt:
♦ Manifestă interes – pune întrebări, fă comentarii, ascultă cu atenŃie.
♦ Priveşte în ochi persoana cu care vorbeşti.
♦ Fii atent la ceea ce spune – nu-Ńi pierde timpul gândindu-te la ce să
spui mai departe, căci nu vei auzi ceea ce îŃi spune el.
♦ Nu întrerupe.
♦ Vorbeşte clar, pe un ton viu, atunci când îŃi vine rândul.
♦ Sfârşeşte conversaŃia într-un mod plăcut, când ai ajuns la destinaŃie.
Dacă îŃi face plăcere să porŃi conversaŃie, toate astea se vor întâmpla
înainte de a le învăŃa.
Principiile de mai sus se utilizează indiferent că vorbeşti cu noul coleg,
sau cu bunica la telefon, sau discuŃi cu mama sau cu cel mai bun prieten al
tău. Dacă le vei folosi în conversaŃiile cu cei pe care-i cunoşti bine, le vei
deprinde şi pentru celelalte situaŃii. De asemenea, la masă cu familia sau
atunci când eşti invitat undeva, vei avea parte de o conversaŃie plăcută şi, în
plus, vei fi mult mai pregătit pentru discuŃiile de grup din orele de clasă.
Daca eşti mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un

zâmbet pe faŃă.
1 5
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ?...
ALEGERI MULTIPLE
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ... te afli într-un grup de copii care încep să o vorbească

de rău pe una dintre colege? Cum procedezi? .
OARE AI SĂ...
1. Contribui şi tu, spunând câteva lucruri urâte?
2. Te retragi din conversaŃie? „Îmi pare rău, trebuie să ajung la masă. Ne vedem mai
târziu. ”
3. Spui câteva vorbe bune despre acea colegă, schimbând întreaga conversaŃie?
„S-ar putea, dar voi ştiŃi că escaladează muntele împreună cu tatăl ei, la fiecare sfârşit
de săptămână? Dacă v-ar povesti păŃaniile ei uimitoare...”
RĂSPUNS CORECT: 3. Felul în care vei conduce conversaŃia va decide în ce
dispoziŃie vă veŃi afla în continuare tu şi cu prietenii tăi. Mutarea conversaŃiei la un
nivel pozitiv cere un pic de gândire, practică şi ceva curaj. Dar o poŃi face. PoŃi schimba
sensul. Şi tot ce ai de făcut e să îŃi alegi cu atenŃie cuvintele.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Foloseşte „cuvintele magice”.
♦ Ascultă „activ” (manifestă atenŃie, priveşte-l pe celălalt).
♦ Alege şi foloseşte cuvintele care să exprime ceea ce gândeşti.
♦ Ia parte la conversaŃie.
♦ la-i în seamă pe toŃi dintr-un grup.
♦ Sfârşeşte plăcut conversaŃia („Regret că trebuie să plec, dar mă
aşteaptă cu masa!”)
♦ Evită frazele care doar ar umple un gol, ca de pildă: „Mă înŃelegi?”
sau „Aha, aha!” sau „Da?”
NICIODATĂ:
♦ Nu sări peste „te rog” şi „mulŃumesc” pentru că pare mai cool — nu
este aşa!
♦ Nu vorbi doar ca sa te auzi pe tine!
16
♦ Nu folosi argoul din discuŃiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica

(în parte, argoul poate fi simpatic, dar atenŃie cu cine îl foloseşti).
♦ Nu folosi un limbaj murdar, indiferent cu cine vorbeşti — nici măcar
cu prietenii. Te pune într-o lumină proastă şi poate deveni un obicei de
care greu te vei mai dezbăra.
CUVINTE RESPECTUOASE PENTRU FAMILIE

ŞI PRIETENI
Felul în care foloseşti cuvintele are influenŃă asupra tuturor relaŃiilor tale.
Prietenii tăi vor să fie trataŃi cu respect. Dacă mai degrabă întrebi decât să
ceri, vor fi bucuroşi să-Ńi întindă o mână. Dacă te arăŃi interesat de ceea ce
este important pentru ei, îŃi vor întoarce acelaşi interes. Folosirea unui limbaj
adecvat dovedeşte respect, iar respectul este baza pe care se construiesc cele
mai bune relaŃii. Foloseşte cuvintele aşa cum se cuvine.
CUVÂNTUL SCRIS AI PRIMIT SAU NU

VREO SCRISOARE?
Nota scrisă are magia ei personală.
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te
łi s-a-ntâmplat vreodată să Ńii în mână o
afli în tabără. Vine poştaşul! Scoate scrisorile.
scrisoare sau o ilustrată pe care să o Fie te vei însufleŃi primind o scrisoare de la
reciteşti de mai multe ori? Te-ai gândit prietenul tău cel mai bun, fie te vei simŃi aban-
vreodată la grija, timpul şi chiar efortul care donat dacă nu vei avea nici o scrisoare. Iar
dacă nu vei avea nici o scrisoare, ai putea pro-
au însemnat scrierea şi trimiterea epistolei?
ceda în vreun fel ca să schimbi situaŃia? Da!
Scrisorile te ajută să ai legături cu oamenii Dacă vrei să primeşti scrisori, trebuie să scrii!
într-un mod pe care nu-l poŃi deprinde Oricui îi face plăcere să primească epistole, şi
celor mai mulŃi le face plăcere să răspundă la o
prin e-mailuri sau prin conversaŃiile
scrisoare prietenoasă şi bine scrisă.
telefonice.
1 7
Pentru că a compune o scrisoare cere timp, gândire şi materiale specifice,

alegem de obicei calea mai simplă. Un telefon dat prietenului care s-a mutat
poate Ńine loc de scrisoare. Un e-mail trimis mătuşii tale care Ńi-a trimis un
cadou de ziua ta Ńine loc de mulŃumiri. Dar un telefon sau un e-mail nu
arată grija şi afecŃiunea pe care le arată o scrisoare!
FOLOSEŞTE-łI IMAGINAłIA
Nu este uşor să compui o scrisoare. Un mod de a-Ńi da seama ce vei scrie

e să-Ńi închipui că discuŃi cu persoana căreia vrei să-i scrii. Pur şi simplu
scrie-i ceea ce i-ai spune, dacă ar fi lângă tine. Gândeşte-te la ce ar putea-o
interesa în mod deosebit. De pildă, dacă-i scrii bunei tale prietene care s-a
mutat, şi vă plăcea să faceŃi cumpărături împreună, scrie-i despre un nou
magazin care tocmai s-a deschis sau despre noul mall.
COMPUNE O SCRISOARE
Cum poŃi deveni un bun scriitor de epistole? Practicând! Cu

cât scrii mai multe, cu atât vor fi mai bune. Prima e
întotdeauna cea mai grea. Gândeşte-te la cineva anume
şi scrie o scrisoare urmând
indicaŃiile de mai jos:
♦ începe cu data.
♦ Urmează un apelativ — cel
utilizat este „Dragă”.
♦ Asigură-te că ai scris corect
numele persoanei. Scriindu-i
corect numele înseamnă că-i porŃi respect.
18
♦ Asigură-te că ai adresa corectă şi

inserează adresa ta pentru răspuns. Ar fi
TREI SOLUłII CARE
păcat de timpul tău să scrii scrisoarea şi ÎłI UŞUREAZĂ
să o trimiŃi aiurea. REALIZAREA UNEI
♦ Scrie îngrijit! Persoana căreia îi scrii SCRISORI
va dori să poată citi scrisoarea. 1. łine dicŃionarul la îndemână,
♦ Înainte de a te apuca de scris, pentru a verifica ortografia fiecărui cuvânt
gândeşte-te la ceea ce ai de spus şi la de care nu eşti sigur cum se scrie.
2. Citeşte cu voce tare ceea ce ai
subiectele de care ar putea fi interesată
scris. Dacă este uşor de citit şi nu te potic-
persoana căreia îi scrii. Include întot- neşti, înseamnă că o poŃi trimite.
deauna două, trei lucruri care prezintă 3. Pune-i adresa, timbrul şi du-o ime-
interes pentru ea. Adaugă câteva diat la cutia poştală!
întrebări care să arate grija şi atenŃia
pentru persoana respectivă. Fă-i cunoscut că abia aştepŃi o revedere.
♦ Semnează-te! Foloseşte un final care să se potrivească relaŃiei
respective. „Cu dragoste” este pentru familie şi prietenii apropiaŃi. „Al
dumneavoastră sincer” merge mai întotdeauna. Dar poate Ńi-ar plăcea
mai mult „Al tău prieten”.
♦ Trimite-o! Alături de cele necesare scrisului, trebuie să ai şi nişte
timbre, pentru a putea pune scrisoarea la cutia poştală. Timbre găseşti
şi la poştă. Nu uita să le cumperi pe cele potrivite.
RESPECTĂ INTIMITATEA
Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenŃială şi trebuie

citită doar de persoana căreia îi este adresată. În trecut, scrisorile purtau
peceŃi din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale, pentru a
exista siguranŃa că nu vor fi deschise pe drum.
1 9
Trei „niciodată” importanŃi:

♦ Nu deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva.
♦ Nu citi niciodată corespondenŃa altcuiva decât cu permisiunea acestuia.
♦ Nu citi niciodată o scrisoare în public, dacă cineva Ńi-a adresat-o cu
titlu confidenŃial.
\
ALTE MODALITĂłI
DE A CORESPONDA
Ilustrata
Viena, Budapesta, VeneŃia, Grecia, Turcia,

toamna în Apuseni, schi la Predeal, muzee de artă în Iaşi... Nu-Ńi poŃi aduce
toŃi prietenii şi familia cu tine, dar îi poŃi face părtaşi la călătoriile tale!
Trimite o ilustrată care să vorbească despre aventurile tale! Adu-Ńi totuşi
aminte că ilustrata nu e potrivită pentru mesaje intime - oricine o poate citi!
Felicitarea
Felicitările de zile de naştere, de urări, de onomastici, de sărbători...
Există câte un tip de felicitare pentru fiecare gen de ocazie. Felicitările pot fi
haioase, simpatice, sentimentale, ironice ş.a.m.d. Alege cu înŃelepciune.
Citeşte-o ca şi cum ai fi persoana căreia i-o adresezi (felicitarea nu e pentru
tine) şi scrie ceva în plus, pentru a o personaliza.
FAMILIA ŞI PRIETENII
În această epocă a comunicaŃiilor electronice, scrisorile sunt cam lăsate
deoparte. Dar ele pot da relaŃiilor tale o notă puŃin mai deosebită.
Gândeşte-te ce bucurie vei aduce cu scrisoarea ta! S-ar putea ca fratele tău
2 0
să termine colegiul, sora ta să capete prima ei slujbă, bunica ta să se mute la

o casă de bătrâni, prietenul tău cel mai bun să se mute în altă regiune din
Ńară, sau profesorul tău preferat să fie transferat la o altă şcoală. Tuturor
acestora le-ar plăcea să afle câte ceva despre tine. Vor vrea să ştie cum o mai
duci. Vor citi şi reciti scrisoarea ta. Poate că un telefon e mai uşor de dat, dar
o scrisoare creează o punte între tine şi destinatar, care va dura atât timp cât
va dura corespondenŃa.
MULłUMESC
MulŃumind celorlalŃi este felul nostru de a-i respecta, arătându-le
aprecierea noastră. Un „mulŃumesc” bine chibzuit va exprima corect
consideraŃia şi preŃuirea noastră. Pe de altă parte, a uita să mulŃumim cuiva
ne va face să părem lipsiŃi de respect şi nerecunoscători. Gândeşte-te la asta:
Dacă tu consideri pe cineva ca fiind lipsit de respect şi nerecunoscător, ai vrea
să-l ai drept prieten? Întrucât mulŃumirile sunt ATÂT de importante, există şi
reguli care să te ajute să afli când e cazul să scrii răspunsuri de mulŃumire.
JURNALUL PERSONAL TE AJUTĂ SĂ

DEPRINZI OBICEIUL DE A SCRIE
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Petreci trei săptămâni vizitând rezervaŃiile din
munŃi. În fiecare seară îŃi notezi în jurnal peisajele văzute, ce ai mâncat la prânz şi la
cină, păŃanii diverse. Dacă la începutul şcolii vei avea de făcut o lucrare despre cum
Ńi-ai petrecut vara, vei avea toate datele.
Jurnalul e un excelent „depozitar" al gândurilor, activităŃilor, evenimentelor
speciale, ideilor şi emoŃiilor tale. PoŃi să Ńii un jurnal anual, cu însemnări zilnice, sau
doar cu însemnări privind evenimente speciale - ca excursii sau tabere. Pot fi însemnări
cu caracter personal sau pot fi citite şi de alŃii, jurnalul îŃi oferă practica scrisului şi te
ajută să deprinzi obiceiuri care te vor face un bun scriitor.
2 1
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când primeşti un cadou, iar
cel care Ńi-1 dăruieşte nu este lângă tine pentru a-i mulŃumi direct (de
pildă cel care-Ńi trimite un pachet prin poştă sau prin intermediul
altcuiva, atunci când nu poate veni personal). Răspunsul de mulŃumire
nu numai că-i va transmite persoanei recunoştinŃa ta, ci şi confirmarea
că ai primit cadoul.
♦ Scrie un bilet de mulŃumire atunci când ai fost oaspete la cineva acasă.
(ExcepŃie: S-ar putea să-Ńi petreci o noapte la prietenul tău cel mai bun.
Nu e nevoie să-i scrii un bilet de mulŃumire pentru asta. Dar dacă ai
rămas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tău este din alt oraş şi
te-ai aflat acolo cu o ocazie specială, atunci „mulŃumirile” se impun.)
♦ Scrie şi trimite răspunsul cât se poate de repede — la o zi sau două
de la primirea cadoului sau de la revenirea acasă.
NU NEAPĂRAT NECESAR, DAR UN GEST FRUMOS:

♦ Scrie un răspuns de mulŃumire chiar dacă ai mulŃumit personal
respectivului — mai ales dacă ai primit cadoul la o petrecere mai mare
şi mulŃumirile tale s-au pierdut în vacarm.
♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când cineva a făcut ceva
deosebit pentru tine — de pildă, dacă o rudă de-a ta a făcut un mare
efort pentru a asista la un meci sau la o piesă în care joci tu, ceea ce
te-a bucurat din cale-afară.
NICIODATĂ:
♦ Nu renunŃa la trimiterea unui răspuns de mulŃumire doar pentru că
a trecut o săptămână şi-l consideri caduc.
♦ Nu folosi ilustrate special concepute, la care trebuie doar să com-
pletezi spaŃiile albe. Aspectul lor impersonal ar putea să nu exprime

corect gândurile tale de mulŃumire.
2 2
„LA MUNCĂ”
Doar pentru că n-ai o carte de credit, nu înseamnă că nu ai şi o

slujbă! Ajutorul pe care-1 dai în casă făcând curat este o slujbă! În
fiecare zi când mergi la şcoală, mergi la slujbă — cea de a învăŃa! PoŃi curăŃa
zăpada de pe trotuar sau din curte, poŃi grebla gazonul, poŃi face un comision
unui vecin mai bătrân, poŃi sta cu un copil mai mic, poŃi distribui ziare sau
pliante, sau poŃi plimba câini. Toate aceste slujbe au în comun trei lucruri:
♦ Implică a munci cu ceilalŃi.
♦ Implică acceptarea unei responsabilităŃi din partea ta.
♦ Există un set de reguli care ghidează comportamentul nostru.
Să luăm în considerare câteva „slujbe”!
Babysitter: Ca babysitter ai o responsabilitate atât faŃă de părinŃi, cât şi
faŃă de copil. ÎŃi iei responsabilitatea faŃă de copil pe durata absenŃei
părinŃilor. PărinŃii îşi fac planurile în funcŃie de ceea ce ai promis tu — cum
ar fi să revină la ora patru, să fie siguri că hrăneşti copilul, sau că îl îmbăiezi
şi-1 culci la ora stabilită. Un comportament adecvat cere să respecŃi termenii
convenŃiei, să tratezi copilul cu respect, să faci lucrurile promise, să vorbeşti
politicos părinŃilor, să te concentrezi asupra a ceea ce ai de făcut (în loc să-Ńi
petreci timpul vorbind cu prietenii la telefon), tratând cu respect casa în care
te afli. Fă cum se cuvine aceste lucruri şi atât copilul, cât şi părinŃii vor fi
bucuroşi să te solicite în continuare.
CurăŃatul zăpezii de pe trotuar: Cade în responsabilitatea ta să te asiguri
că trotuarul va fi curat şi sigur. Conduita de bază include terminarea lucrului
la timpul convenit, calitatea muncii, concentrarea asupra a ceea ce ai de
făcut (nu să-Ńi chemi câŃiva prieteni şi să încingeŃi o bătaie cu bulgări de
zăpadă), precum şi faptul de a vorbi cu respect celui căruia îi cureŃi trotuarul.
Fă-o ca lumea şi vei avea o slujbă pe tot timpul iernii şi o ocupaŃie care te va
recomanda şi altor persoane.
2 3
Treburi casnice: Respectarea termenelor, concentrarea şi menŃinerea unui

ton respectuos sunt la fel de importante atunci când faci o treabă în casă,
sau prin vecini. Fă-Ńi treaba acasă cum se cuvine şi vei descoperi că părinŃii,
fraŃii sau surorile tale vor şti să te aprecieze la justa ta valoare şi nu vor ezita
să-Ńi sară oricând în ajutor.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Începe munca la timp şi termin-o în perioada convenită.
♦ Vorbeşte respectuos cu cel care Ńi-a oferit „slujba” şi cu cei implicaŃi
în ea.
♦ Concentrează-te asupra a ceea ce ai de făcut.
♦ Îmbracă-te adecvat.
♦ Îndeplineşte-Ńi sarcinile aşa cum ai promis.
NICIODATĂ:
♦ Nu renunŃa la un angajament doar pentru că a apărut altceva mai
distractiv.
♦ Nu-Ńi chema prietenii doar pentru că slujba e plictisitoare.
♦ Nu folosi un limbaj urât.
♦ Nu face lucrurile pe jumătate — munca depusă va „vorbi” în locul

tău şi-i va face pe oameni să te aprecieze într-un fel sau altul.
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Sunt babysitter la o familie care lasă întotdeauna mizerie în
casă. Sunt acolo pentru a avea grijă de copil, nu pentru a face curăŃenie.
Ce pot să fac?
RĂSPUNS: Data viitoare când îŃi vor cere să faci pe babysitterul, spune-le că ai
face-o cu plăcere, dar ai ceva de discutat cu ei. Apoi explică-le că dacă eşti nevoită
să faci curăŃenie, lucrul ăsta te va distrage de la cea mai importantă parte a
slujbei tale — aceea de a avea grijă de copil. Spune-le că e foarte important pentru
2 4
tine să-Ńi faci treaba cum trebuie, pentru a asigura copilului o seară sigură şi
amuzantă, dar că eşti împiedicată de faptul că eşti silită să faci curăŃenie.
Te poŃi oferi să speli vasele, dar nu să cureŃi casa, căci ai altceva de făcut —
să supravegheri copilul!
ALEGEREA E A TA ...
Uneori, slujba e plictisitoare. Nu e nimic distractiv în a spăla o sută şi unu

de vase.
Uneori, munca e rudimentară. Cui îi place cu adevărat să schimbe
scutece, să cureŃe după un câine sau să ducă gunoiul?
Uneori, nu e ceea ce ai fi vrut să faci. łi-ar plăcea mai degrabă să mergi la
plajă cu prietenii, decât să munceşti în curte cu familia.
Se spune că, dacă munca ar fi întotdeauna plăcută, n-ar mai fi nevoie să
fie plătită. Uneori, când suntem puşi să facem ceva, nu este exact ceea ce
ne-ar plăcea să facem. Aici este punctul în care intervine responsabilitatea.
Când eşti de acord să faci o treabă, cineva — din familie, dintre prieteni sau
vecini — se bazează pe tine. Felul în care îŃi îndeplineşti slujba va influenŃa
părerea acelei persoane despre tine. Vei căpăta o reputaŃie de om de bază
sau, dimpotrivă, de om în care nu te poŃi încrede. Această reputaŃie te va
însoŃi mult timp. Alegerea e a ta... atât în ceea ce priveşte lucrul pe care-l ai
de făcut, cât şi în ceea ce priveşte reputaŃia pe care Ńi-o vei câştiga.
Tu decizi atitudinea cu care vei aborda munca. Expresia de pe faŃa ta,
tonul vocii tale, felul în care merge treaba vor influenŃa ziua fiecăruia. Felul
în care-Ńi desfăşori slujba va hotărî dacă o vei mai căpăta sau nu data
viitoare. Fiecare relaŃie pe care o desfăşori în acest timp e la fel de
importantă ca oricare relaŃie socială. Modul în care ajuŃi în casă şi micile
slujbe pe care le prestezi atunci când eşti copil îŃi vor dezvolta deprinderi de
muncă care îŃi vor servi sau nu în viaŃă. Alegerea e a ta. Care va fi oare?
2 5
SALUT! CE
MAI FACI?
Ai o singură ocazie să faci o primă impresie!
A saluta pe cineva, a face prezentări sau a te prezenta
tu însuŃi poate fi o treabă destul de dificilă, iar dacă mai eşti şi timid, totul
devine o povară. Aici îŃi sare în ajutor eticheta! Jumătate din bătălie e
câştigată dacă cunoşti modul în care trebuie să procedezi; cealaltă jumătate
constă în a cunoaşte câteva formule de salut care să te şi reprezinte. E
întotdeauna mai uşor atunci când cunoşti persoana respectivă şi când ştii la
ce se aşteaptă aceasta din partea ta.
SALUTURI
Saluturile pot fi la fel de simple ca „bună ziua”, când e vorba de vecin,

sau complicate, când e vorba să-Ńi reaminteşti numele tuturor dintr-un grup de
persoane pe care le-ai întâlnit doar o dată. Iată câteva idei de bază care
se pot folosi în materie de saluturi:
♦ Ridică-te — dacă stai jos.
♦ Zâmbeşte!
♦ Priveşte în ochi persoana pe care o saluŃi.
♦ Apropie-te de ea sau de el şi strânge-i mâna mai ales dacă e prima
oară când o (îl) întâlneşti.
♦ Când saluŃi un adult pe care-l cunoşti, dar pe care nu-l vezi prea des, ai
câteva variante: fie îi strângi mâna şi atât, fie îl îmbrăŃişezi (dacă este bunicul,
unchiul sau altcineva apropiat).
♦ PronunŃă numele persoanei ca parte a salutului: „Bună ziua, domnule
Ionescu”, sau „Salut, Victor”!
2 6
♦ Când îŃi saluŃi prietenii sau pe cineva

pe care-l vezi zilnic, nu e nevoie să te ridici sau
să-i strângi mâna. Dar salută tu primul cât mai
UN LUCRU DE BAZĂ -
prietenos, chiar dacă e pur şi simplu „Salut”.
STRÂNGEREA MÂINII
♦ În cazul în care foloseşti doar formula 1. Întinde mâna dreaptă — degetul
scurtă a salutului, fii pregătit cu continuarea mare ridicat, palma întinsă.
2. Prinde mâna cu fermitate, palmă
„Ce mai faci?” sau „O zi bună!”
peste palmă (evită strângerile dure sau
♦ Când cealaltă persoană îŃi spune „Salut”,
pe cele cu mâna flască).
răspunde cu propriul tău „Salut”, însoŃit 3. Scutură mâna de două, trei ori.
eventual de o scurtă întrebare: „Ce mai faci?” 4. Dă-i drumul.
Ideea e de a-i face pe ceilalŃi să se simtă
bine-veniŃi şi să le dai impresia că te bucuri să-i vezi. Nu e nevoie să repeŃi
toŃi aceşti paşi de fiecare dată când vezi pe cineva sau de fiecare dată când
un oaspete intră în cameră.
În cazul în care ai oaspeŃi adulŃi... dacă au plecat pentru un timp şi au
revenit, salutul tău poate fi mai scurt şi mai informal. Deşi nu mai eşti
obligat să te ridici sau să strângi mâna de fiecare dată când revin în casă, ai
arăta respect dacă te-ai întrerupe din ceea ce faci pentru a-i saluta şi a le
arăta un pic de interes. „Bună ziua, tată, bună ziua, domnule Ionescu, cum a
fost partida de golf?” După care te poŃi întoarce la treaba ta.
Domn, doamnă, domnişoară, titlu sau prenume
În funcŃie de cât de bine îl cunoşti pe adult, de vârsta lui şi de preferinŃele

sale, îl poŃi apela cu titlul (doctor etc.) urmat de numele de familie, sau cu
prenumele. Cum afli asta? În această privinŃă, ghidul de comportament este
foarte simplu. Te adresezi adulŃilor după titlu şi numele de familie, cu
excepŃia cazului când ei înşişi îŃi cer să foloseşti prenumele sau altă formulă
de adresare. Dacă prezinŃi pe cineva de vârsta ta unui adult, foloseşti titlul şi
2 7
numele de familie al adultului. Lasă-l apoi pe adult să decidă dacă preferă

sau nu alt mod de adresare. „Mătuşă Eugenia, aceasta e prietena mea Ioana.
Ioana, aceasta e mătuşa mea Eugenia, doamna Ştefănescu.” Mătuşa ta ar
putea alege să spună: „Bună, Ioana, poŃi să-mi spui Eugenia. ToŃi copiii îmi
spun aşa”. Sau poate spune simplu „Bună”, fără să adauge nimic, ceea ce va
însemna că preferă ca Ioana să i se adreseze cu „doamna Ştefănescu”.
PREZENTĂRILE (SAU SCHIMBUL DE NUME)
A face prezentările este una dintre cele mai importante deprinderi ale
etichetei pe care le vei învăŃa. MulŃi consideră acest aspect complicat şi
încurcat, aşa că îl evită. Astfel, se văd puşi în postura penibilă de a nu şti cu
cine stau de vorbă. Totuşi, prezentările nu sunt chiar atât de complicate. La
urma urmei, a face o prezentare înseamnă a schimba nişte nume între ele.
Fie că te prezinŃi pe tine sau două persoane cunoscute Ńie, dar care nu se
cunosc între ele, fie că eşti tu prezentat altcuiva, scopul prezentării este
acelaşi: să ştie fiecare cine este celălalt.
„Unchiule Ion, acesta e prietenul meu Radu. Suntem colegi de şcoală.
Radu, acesta e unchiul meu Ion, domnul Teodorescu.”
Există câteva reguli de bază, oricare ar fi circumstanŃele.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Ridică-te, zâmbeşte şi strânge mâna (ca atunci când saluŃi pe cineva).
♦ Priveşte persoana respectivă în ochi.
♦ Mai întâi prezinŃi pe cel mai tânăr celui mai în vârstă. Şmecheria e
să rosteşti prima oară numele adultului: „Doamnă Popescu, acesta e
prietenul meu Cornel.” „Mătuşă, vreau să Ńi-o prezint pe profesoara
mea, doamna Drăgan.” Dacă nu eşti sigur care dintre cele două
persoane este mai în vârstă, nu-Ńi face probleme, nu mai devine atât
de important din moment ce numele vor fi schimbate între ele.
2 8
♦ PronunŃă clar numele.

♦ Foloseşte titlul şi numele de familie. „Mamă, acesta e antrenorul
meu, domnul Duma.” (Dacă antrenorul preferă să fie apelat pe
numele mic, o poate spune.)
♦ Dacă îl cunoşti bine, adaugă o mică descriere care să-i ajute pe ceilalŃi
să înŃeleagă legăturile voastre. „Acesta e antrenorul meu, domnul
Duma. Este cel despre care Ńi-am spus că ştie câteva lovituri secrete.”
♦ Fă prezentările, chiar dacă ai uitat numele persoanei. Mai întâi
prezintă-te tu persoanei al cărei nume l-ai uitat. „Îmi pare rău, ştiu că
ne-am mai întâlnit, dar nu-mi mai amintesc numele tău. Eu sunt Gelu
Naum, iar acesta e prietenul meu Lucian Ionescu.”
NICIODATĂ:
♦ Nu privi în pământ sau aiurea atunci când eşti prezentat unei
persoane.
♦ Nu refuza să strângi o mână întinsă spre tine.
♦ Nu strivi mâna cuiva în strângere, dar nici nu oferi o mână flască — o
strângere moderată e de preferat.
♦ Nu evita prezentarea doar pentru că ai uitat numele persoanei respective.
2 9
Când te prezinŃi singur
Uneori eşti pus în situaŃia de a te prezenta singur. Este foarte simplu.

Abordează respectiva persoană zâmbindu-i, întinzând mâna dreaptă şi
spunând: „Bună ziua, numele meu e Gelu Naum. Sunt noul vecin”. Celălalt
ar trebui să-Ńi răspundă cu o strângere de mână, spunându-şi numele:
„Bună, Gelu, eu sunt Sandu. Îmi pare bine să te cunosc. Unde ai locuit
înainte?”
SituaŃii jenante
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Urmăreşti la televizor un meci foarte

important. Scorul e egal şi a mai rămas un minut de joc. Apare mama ta cu
o prietenă pe care n-ai mai întâlnit-o. Cum procedezi?
Trebuie să te ridici, să o întâmpini pe prietena mamei tale cu un zâmbet şi
cu o strângere de mână. Apoi explică faptul că e un meci foarte important şi
întreabă-le dacă s-ar supăra în caz că tu ai urmări meciul până la sfârşit. Ai
putea chiar să le inviŃi să privească şi ele. S-ar putea să dea curs invitaŃiei tale.
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli într-un restaurant, pe o

canapea, în spatele unei mese care te împiedică să te ridici. Intră profesorul
tău, care, atunci când te vede, se apropie pentru a Ńi-o prezenta pe soŃia sa.
Nu te poŃi ridica. Cum procedezi?
Mimează că ai vrea să te ridici, apleacă-te peste masă pentru a strânge
mâinile şi salută-Ńi profesorul şi pe soŃia sa. Priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le.
Dacă e cazul, prezintă-i şi pe ceilalŃi de la masă. „Domnule şi doamnă
Popescu, ei sunt mama şi tata, Ana şi Vasile Rădulescu.”
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Tocmai ai luat o înghiŃitură de

mâncare, când apare prietenul tău care Ńi-l prezintă pe vărul său Cornel.
Cum procedezi?
3 0
łine-Ńi gura închisă, arată într-un fel sau altul că eşti cu gura plină,
mestecă şi înghite cât de repede poŃi (dar fără să te îneci), după care spune:
„Bună, Cornele, mă bucur să te cunosc”. Dacă te poŃi ridica uşor de la masă,
nu ezita să o faci.
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Pleci de la şcoală, îŃi Ńii nişte cărŃi sub

braŃ, iar în cealaltă mână ai o sticlă de cola. În faŃa ta apare profesorul cu
noul director. Profesorul te prezintă şi directorul îŃi întinde mâna. Cum
procedezi?
Vei spune: „Bună ziua, domnule director, mă bucur să vă cunosc. Îmi
pare rău că nu pot da mâna cu dumneavoastră, dar am ambele mâini
ocupate”.
MANIERE „TEHNO”
Te afli la o masă în mall. Se aude sunând un Telefon
mobil. Fiecare îşi caută celularul să vadă dacă e al lui cel
care sună. La o altă masă piuie un pager. La o alta, doi
copii se joacă cu un playstation. Tu încerci să-Ńi suni mama,
dar linia e ocupată, ceea ce înseamnă că acasă cineva
foloseşte Internetul — probabil sora ta, care e pe chat. Cu zece ani în
urmă, o asemenea situaŃie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, odată cu noile
invenŃii tehnologice, s-au dezvoltat şi noi moduri de comportament.
Aceste mici obiecte sunt foarte folositoare, dar produc şi mult deranj în
jurul nostru. În general, de fiecare dată când, folosind un asemenea aparat,
observi că ai putea să îi deranjezi pe alŃii, închide-l sau retrage-te într-un loc
unde să nu încurci pe nimeni. Iată, în plus, câteva „noi” reguli de
comportament care să te ajute:
♦ Dacă este un joc video, împărtăşeşte-l cu ceilalŃi. Lasă-l şi pe
prietenul tău să se joace. Schimbă jocurile, cere sugestii şi idei noi.
3 1
♦ Dacă lucrezi la computer împreună cu alŃii, asigură-te că toŃi pot

vedea ecranul. Lasă-l şi pe altul la tastatură, nu o acapara.
♦ Nu folosi vreuna din „jucăriile” electronice, cât timp eşti prins cu
altă activitate. Nu-Ńi folosi playstation-ul, dacă te afli la un concert al
fratelui tău. Nu purta convorbiri telefonice prea lungi, dacă eşti
participant la un joc. Închide-Ńi telefonul, dacă eşti în biserică.
♦ Urmează regulile deja stabilite în locurile în care te afli: şcoală,
restaurant, cinema, biserică etc.
ETICHETA ONLINE
CHAT ŞI MESSENGER — CUM PROCEDĂM
Messenger-ul şi camerele de chat sunt cele mai grozave căi de a schimba

idei cu copii din întreaga lume. Dar nu există nici o diferenŃă în modul cum
trebuie să te comporŃi, indiferent că eşti la propriu sau doar virtual cu
prietenii tăi. Iată opt principii pentru a-Ńi face vizita în camera de chat sigură
şi distractivă:
1. Niciodată, sub niciun motiv, nu face
cunoscute date personale, cum ar fi: numele tău
real, adresa sau numărul de telefon, vârsta şi
sexul. Dacă cineva din camera de chat îŃi cere
aceste date, închide conversaŃia.
2. Dacă există o anumită temă de discuŃie în
„cameră”, referă-te doar la acea temă şi la nimic
altceva.
3. Ai grijă ca întrebările şi răspunsurile
tale să fie scurte. Nu umple o pagină
întreagă cu un răspuns lung şi obositor.
3 2
4. Foloseşte un limbaj adecvat.

Un limbaj urât face o impresie PROTECłIA
proastă în orice situaŃie. Faptul că nu PAROLEI
te cunoaşte nimeni nu reprezintă o
NICIODATĂ, ÎN NICIUN FEL,
scuză.
ÎN NICIO CIRCUMSTANłĂ nu da
5. Fii amabil! Vechea expresie parola ta unei alte persoane - nici
„Prinzi mai multe muşte cu miere măcar celui mai bun prieten al tău!
decât cu oŃet” se aplică şi camerelor
de chat şi messenger-ului. Iar dacă cineva se arată nepoliticos şi bădăran cu
tine, nu înseamnă că aşa trebuie să fii şi tu. Pur şi simplu, părăseşte discuŃia.
6. Nu folosi numai majuscule! E sinonim cu strigatul şi la fel de
nepoliticos.
7. Fii un bun „ascultător” — s-ar putea să întâlneşti câteva idei
extraordinare. Ca şi într-o conversaŃie faŃă-n faŃă, vei putea învăŃa ceva,
dacă-Ńi vei face timp să citeşti ceea ce scriu ceilalŃi.
8. Fă cunoscut celorlalŃi când vizitezi „camera” şi când o părăseşti. A
spune „Bună” şi „La revedere” Ńine de buna-creştere.
Aminteşte-Ńi: dacă eşti tratat prost sau jignit, n-ai nici o obligaŃie să rămâi
în acea „cameră”. Dacă eşti pe chat se presupune că vrei să te simŃi bine.
Dacă nu se întâmplă asta, schimbă pur şi simplu „camera”. Ai o mulŃime de
lucruri de făcut, de învăŃat, noi cunoştinŃe de întâlnit pe Internet. Decizia de
a continua sau nu îŃi aparŃine. Fă alegerea potrivită pentru tine!
Messenger-ul şi camerele de chat reprezintă o ocazie
deosebită de a schimba idei cu copii din întreaga lume.

.
3 3
SCRISORI, NOTE, CĂRłI POŞTALE ELECTRONICE
E-mailul face comunicarea mai uşoară ca niciodată. PoŃi scrie o epistolă

prietenului tău — nefiind necesar vreun timbru — şi i-o poŃi trimite de
îndată! Website-urile oferă şi ilustrate electronice. Pe Internet se găsesc şi
felicitări. La fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de comunicare, un întreg set de
conduite a evoluat pentru a ne ajuta să fim respectaŃi şi să ne arătăm
respectul odată cu fiecare e-mail şi fiecare răspuns.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Înainte de a apăsa pe butonul „Trimite”, mai citeşte o dată ce ai
scris.
♦ Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle. E foarte uşor
pentru cineva să dea mesajul mai departe sau să-l decupeze şi să-l
copieze într-un mesaj propriu.
♦ Respectă confidenŃialitatea! Nu transmite mai departe un mesaj
care-Ńi este adresat doar Ńie.
♦ Completează rândul pentru subiect. În felul acesta, persoana căreia i
te adresezi va şti că nu are de-a face cu spam.
♦ Foloseşte cu grijă butonul „Răspunde tuturor”. S-ar putea să nu vrei
ca toŃi să ştie care este mesajul tău.
♦ Răspunde cât de prompt poŃi. Fă-i cunoscut celui care Ńi-a trimis un
mesaj că l-ai primit, şi dacă pe moment nu ai timpul necesar, că îi vei
scrie mai mult ceva mai târziu.
NICIODATĂ:
♦ Nu deschide mesaje de la necunoscuŃi. Dacă nu e din partea unui
cunoscut, şterge imediat e-mailul.
♦ Nu scrie cu majuscule. Nu numai că poate fi interpretat drept o
nepoliteŃe, dar este şi foarte greu de citit.
3 4
♦ Nu trimite ataşamente până nu te asiguri că persoana căreia îi sunt

adresate are programul necesar pentru a le deschide.
♦ Nu scrie un mesaj pe care să regreŃi că l-ai trimis. Dacă te copleşeşte
vreo stare emoŃională, aşteaptă până îŃi trece şi abia apoi scrie. În felul
acesta, nu vei regreta nimic.
Regulile de bază care se folosesc la scrisorile obişnuite sunt aplicabile şi la

corespondenŃa electronică. Salută-l pe cel căruia i te adresezi, gândeşte-te la
conŃinut, verifică dacă este corect din punct de vedere gramatical şi foloseşte
o încheiere adecvată. (Nu e nevoie să pui data, căci asta se face automat la
orice e-mail.) Doar pentru că e-mailul este rapid şi uşor de folosit, nu
înseamnă să nu Ńii cont de conduita pe care trebuie să o ai!
FAMILIA ŞI PRIETENII
Cu toate că eşti singur în camera ta, angajat într-un joc online pe

computerul personal, faptul că foloseşti această tehnologie are un impact
asupra altcuiva. Chiar dacă n-o poŃi vedea pe mama ta, care este în
bucătărie, trebuie să-i arăŃi acelaşi respect. Înainte de a monopoliza legătura
telefonică (în caz că ai Internet prin dial-up) pentru un chat cu prietenii,
asigură-te că mama ta nu are nevoie de telefon. Dacă prietena ta cea mai
bună te vizitează, iar tu continui să te ocupi de computer, s-ar putea să nu
mai revină şi altă dată.
Manierele „tehno” nu au fost încă fixate cu totul. Mâine s-ar putea să
pătrundă în casa ta o nouă formă de tehnologie, despre care nici măcar nu
gândeai că ar putea exista. Iar un cod de comportament nu este creat încă
pentru acest caz. Iată o situaŃie în care va trebui să decizi singur cum să te
comporŃi. Gândeşte-te la celelalte persoane implicate. În ce mod le-ar putea
afecta acŃiunile tale? Dacă te vei comporta plecând de la respect, de la
consideraŃie şi sinceritate, conduita ta nu poate fi decât una bună.
3 5
ÎNTREBARE: Unchiul meu mi-a trimis un CD cu muzică grozav de ziua

mea. Îi pot trimite mulŃumirile mele prin e-mail?
RĂSPUNS: Deşi prin e-mail este mai simplu, cel mai frumos mod de a-i
mulŃumi unchiului tău este să-i trimiŃi o scrisoare. Dacă face parte dintre cei
care-şi consultă periodic e-mailul, îi poŃi trimite un e-mail scurt pentru a-l
încunoştinŃa că ai primit CD-ul. Apoi, după ce l-ai ascultat, găseşte-Ńi totuşi
câteva minute pentru a compune o scrisoare de mulŃumire. La urma urmei, a
cheltuit şi el destul timp pentru a cumpăra, a împacheta şi a-Ńi trimite CD-ul.
E-mailul îl va asigura că pachetul a ajuns la destinaŃie, scrisoarea îi va arăta
aprecierea ta.
3 6
C A P I T O L U L I I
ACASĂ
MEDIUL FAMILIAL
Dragostea, grija, consideraŃia şi politeŃea sunt patru

ingrediente pentru o familie fericită. Totuşi, mai există
unul — respectul.
P rietena ta, Ioana, locuieşte cu mama ei, cu tatăl vitreg, doi

fraŃi şi o soră vitregă. Prietenul tău Matei locuieşte cu
bunicii. Lili locuieşte cu mama, cu fratele şi cu sora ei.
Tu locuieşti cu mama şi cu fratele tău. Familiile există sub orice
formă şi mărime. Membrii familiei împărtăşesc bucuriile şi
necazurile, uneori într-o locuinŃă destul de strâmtă.
Pentru a forma legături trainice în familie este nevoie de
etichetă. Ajuns acasă, nu lăsa la uşă respectul, sinceritatea şi
consideraŃia. Având o conduită adecvată, relaŃiile familiale devin
foarte strânse, iar timpul petrecut cu ai tăi va fi unul plăcut. Iată
câteva principii de bază:
3 7
VorbiŃi între voi! Ai impresia că părinŃii tăi sunt „pe dinafară”? Asta se
poate întâmpla şi pentru că tu îi vrei aşa! Dar sora şi fratele tău? Măcar pe ei
cointeresează-i în ceea ce se petrece în viaŃa ta şi arată-te interesat de viaŃa
lor. VorbiŃi între voi! Dacă vezi că s-a-ntâmplat ceva neplăcut, nu-i lăsa
singuri. Ai putea să le spui: „V-am văzut cam supăraŃi în zilele din urmă.
Pot să vă ajut cu ceva?” Chiar dacă eşti refuzat, familia ta va ştii că tu ai
observat „norii negri” şi că te-ai oferit să-i îndepărtezi.
Respectă intimitatea! Ai vrea să-Ńi intre cineva în cameră fără să bată la uşă,
să-Ńi citească jurnalul sau să-Ńi deschidă corespondenŃa, înainte ca tu să ajungi
acasă? Cred că nu! Nici membrii familiei tale nu ar vrea ca tu să faci ceva de
genul ăsta. Dacă nu eşti sigur că un lucru înseamnă sau nu încălcarea
intimităŃii, întreabă-te pur şi simplu ce ai simŃi dacă altcineva Ńi-ar face la fel!
Respectă proprietatea! Fratele tău vitreg tocmai a cumpărat un CD.
ConŃine un cântec pe care vrei cu tot dinadinsul să-l asculŃi. Fratele e plecat
în weekend. CD-ul se află în camera lui. Ştii că nu s-ar supăra dacă l-ai
asculta şi tu o dată... S-ar putea ca totul să decurgă cu bine. AsculŃi, îl duci
înapoi şi gata! Dar dacă CD-ul se zgârie? Chiar dacă te afli în relaŃii foarte
bune cu fratele tău, e posibil ca asta să nu fie de-ajuns pentru rezolvarea
unor probleme mai mari. Asigură-te că participi la întreŃinerea unui climat
în care fiecare respectă proprietatea celuilalt.
Disputa spaŃiilor comune. Fiecare casă are spaŃii comune — bucătăria,
sufrageria, livingul sau baia. În astfel de spaŃii, cei care le împart trebuie
să-şi echilibreze pornirile — între curăŃenie sau murdărie, ordine sau
dezordine etc. — altminteri vor fi într-un veşnic conflict.
Trebuie să participi şi tu la menŃinerea în bune condiŃii a acestor spaŃii.
Nu îŃi lăsa lucrurile împrăştiate peste tot. Dacă nu mai ai nevoie de ele,
strânge-le şi du-le în camera ta. Ajută la curăŃenie şi păstrează ordinea. A
convieŃui în spaŃiile comune nu înseamnă doar a tolera accesul celorlalŃi la
televizor, radio, jocuri electronice, computer sau DVD, ci şi a împărŃi
controlul cu ei — acŃionarea telecomenzii, volumul aparatelor etc.!
3 8
A C A S Ă
RĂZBOAIELE BĂII
urorile tale şi cu tine împărŃiŃi baia. Este 6,30 dimineaŃa. Sora ta mai mare este
. deja în baie. După 20 de minute este tot acolo. În sfârşit, îŃi vine rândul. Bun, dacă
ei i-a trebuit o jumătate de oră, tot atât ai şi tu dreptul. Dar sora ta mai mică mai are la
dispoziŃie 10 minute pentru a nu întârzia la
şcoală. Iese din baie fără să spele lavaboul, să
pună capacul la tubul de pastă sau să arunce
prosopul murdar. Sora ta mai mare
este prima care intră în baie când se
întoarce de la şcoală. Nu se
oboseşte să cureŃe după sora ei
mai mică, ba chiar îşi lasă şi
ea prosopul murdar. Acum
intri tu în baie şi ai de ales.
Vrei să continui „războiul băii”?
Dacă nu, cum vei
obŃine „pacea băii”?
Cel mai greu de împărŃit pare a fi baia! Ea reprezintă un spaŃiu personal,

folosit adesea de două sau mai multe persoane. A curăŃa murdăria lăsată de
altul este jenant, aşa că nu uita să cureŃi întotdeauna după tine. Spală cada de
urmele lăsate, curăŃă lavaboul de urmele pastei de dinŃi, şterge colacul de la
vasul de WC, pune la coşul cu rufe murdare prosopul folosit, ca şi lenjeria
murdară. Iar dacă eşti băiat, ridică întotdeauna colacul când foloseşti WC-ul,
fără a uita să-l cobori la loc după utilizare. (Acest lucru este valabil în cazul
în care nu-l foloseşti stând aşezat!)
Confruntări corecte! Chiar şi în cele mai bune relaŃii mai apar disensiuni şi
neînŃelegeri. Niciodată oamenii nu cad de acord asupra tuturor lucrurilor! O
confruntare corectă înseamnă a vorbi cu celălalt, chiar şi atunci când eşti
furios. A sta bosumflat şi a nu vorbi cu celălalt înseamnă a înrăutăŃi lucrurile.
A Ńipa, a folosi apelative şi cuvinte urâte înseamnă a pune paie pe foc. Există
o cale mai bună — foloseste-o! Iată cum:
3 9
♦ Încearcă să te calmezi! A discuta cu nervi şi sub imperiul emoŃiei

nu duce la nimic bun.
♦ Vorbeşte calm!
♦ Ascultă ce are de spus celălalt.
♦ Fă în aşa fel ca şi celălalt să ştie ce te frământă.
♦ Încearcă să ajungi la un compromis care să vă mulŃumească pe
amândoi.
♦ La nevoie, cere ajutorul unui alt membru al familiei. S-ar putea
ca mama sau tatăl tău să aibă soluŃia! De multe ori, un alt punct de
vedere poate clarifica situaŃia.
Gelozia — monstrul cu ochi verzi! Gelozia este numită aşa dintr-un
anumit motiv. Este un sentiment terifiant şi poate strica cea mai bună relaŃie.
Uneori poate să Ńi se pară că tatăl tău acordă o atenŃie mai mare surorii tale
vitrege, că fratele tău are o cameră mai bună, că sora ta e mai drăguŃă şi că
toŃi îl iubesc mai mult pe pruncul din leagăn. CapeŃi resentimente şi chiar
devii frustrat. Fii atent! Ceea ce simŃi este gelozia! Ai nevoie de încredere de
sine şi curaj pentru a lupta cu gelozia, dar dacă-Ńi foloseşti bunul-simŃ şi
realizezi locul şi rolul tău în familie, poŃi depăşi acest sentiment distructiv.
Uneori nu o poŃi face însă de unul singur. Încearcă să-Ńi împărtăşeşti
sentimentele unui alt membru al familiei. Împreună veŃi învinge monstrul cu
ochi verzi.
RESPECTUL — „LIPICIUL” CARE NE łINE PE TOłI UNIłI

Dragoste, grijă, consideraŃie şi politeŃe — patru ingrediente esenŃiale ale
unei familii fericite. Totuşi, mai există unul — respectul. Pentru a-Ńi arăta
respectul atât la bine, cât şi la rău, urmăreşte paşii de mai jos:
♦ Prezintă-Ńi prietenii familiei atunci când îi inviŃi la tine acasă.
♦ Adresează-te membrilor familiei conform formulei agreate de
aceştia — evită poreclele despre care ştii că nu le fac plăcere.
4 0
A C A S Ă
♦ Nu „împrumuta” lucruri fără să ceri voie.

♦ Respectă intimitatea celuilalt.
♦ Nu dezvălui prietenilor lucruri care Ńin strict de familie, fără
acordul membrilor familiei.
♦ ÎncunoştinŃează-i şi pe ceilalŃi atunci când îŃi schimbi planurile,
mai ales atunci când acest lucru implică să şi le modifice şi ei pe ale lor.
♦ AnunŃă orice întârziere la întâlniri.
♦ Participă constructiv la activităŃile familiale.
♦ Nu aştepta să Ńi se spună sau să Ńi se ceară să faci lucruri care,
oricum, cad în sarcina ta.
♦ Uneori, este frumos să dai o mână de ajutor, chiar dacă treaba
respectivă „nu e pe lista ta”.
Dacă nu ştii sigur că un anumit lucru pe care-l faci

încalcă sau nu intimitatea cuiva, întreabă-te pur şi simplu
cum te-ai simŃi dacă cineva ar proceda astfel cu tine.
O ÎNTREBARE pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: De ce avem conduite diferite acasă şi în afara casei?
RĂSPUNS: Acasă este locul unde ne putem relaxa şi putem fi mai puŃin protoco-
lari. Nu trebuie să ne ridicăm şi să dăm mâna ori de câte ori cineva trece prin
cameră. Nu e nevoie să purtăm un sacou şi o cravată la masă. Dar, indiferent cât
de relaxaŃi şi informali suntem, nu înseamnă că lăsăm deoparte bunele maniere
atunci când intrăm în casă. Respectul, consideraŃia şi sinceritatea sunt esenŃiale
pretutindeni, inclusiv acasă!
4 1
PROVOCAREA SCHIMBĂRII
DIVORłUL PĂRINłILOR
Uneori, lucrurile nu merg aşa cum Ńi-ai dori. Furia, resentimentele,

tristeŃea, mâhnirea, sentimentul că pierzi ceva însoŃesc adesea divorŃul.
Desigur, nu tu le-ai provocat, dar trebuie să le faci faŃă. Fac parte din
schimbările aduse de divorŃ în familia ta.
În vreme ce multe lucruri par să-Ńi scape de sub control, poŃi totuşi să te
stăpâneşti şi să ai un comportament adecvat, odată confruntat cu provocarea
produsă de divorŃ. Iată mai jos câteva principii după care te poŃi ghida în
unele situaŃii penibile create în urma unui divorŃ:
♦ Petrece-Ńi timpul cu fiecare dintre părinŃii tăi în parte. Acordă-le

amândurora, pe cât posibil, aceeaşi atenŃie. Prezintă-i unor profesori
sau prieteni ai tăi pe care nu i-au mai întâlnit.
♦ łine pentru tine problemele familiale. PoŃi vorbi cu prietenii tăi

cei mai apropiaŃi despre ceea ce simŃi şi ceea ce se petrece cu tine, dar
nu e nevoie să ştie despre posibilul divorŃ dintre părinŃii tăi.
♦ Chiar dacă eşti supărat pe unul sau pe ambii părinŃi, continuă să

vorbeşti cu ei, fie şi despre lucruri zilnice, lipsite de importanŃă.
ÎntreŃinând conversaŃii în fiecare zi, canalele de comunicare vor

rămâne deschise pentru ziua când te vei hotărî să discuŃi probleme
mult mai importante.
♦ Aminteşte-Ńi că fiecare resimte efectele schimbării — fratele, surorile

sau bunicii tăi. Nu uita „cuvintele magice”, atunci când te afli cu ei —
„Te rog” şi „MulŃumesc”.
4 2
A C A S Ă
ÎNTREBARE: PărinŃii mei au divorŃat în acest an. Luna viitoare e ziua mea.
De obicei, deschidem cadourile dis-de-dimineaŃă, iar după-amiaza sau seara
avem petrecerea cu prietenii şi membrii familiei. Acum, nu ştiu ce să fac.
Să le cer părinŃilor mei să aniversăm ca întotdeauna? La urma urmei, e ziua
mea de naştere.
RĂSPUNS: Chiar dacă părinŃii tăi vor răspunde pozitiv la cererea ta, nu va fi
oricum la fel ca altădată. DivorŃul va aduce multe schimbări în tradiŃiile familiei
tale. ÎŃi va trebui timp să creezi noi obiceiuri care să ia locul celor vechi.
Prima aniversare după divorŃ va fi şi cea mai dificilă. Dar cu fiecare
aniversare, vei împământeni noi tradiŃii care vor deveni, cu timpul, familiare
şi plăcute. S-ar putea ca părinŃii tăi să fie prezenŃi amândoi la petrecere,
cum s-ar putea să nu se întâmple aşa. Principalul lucru în ceea ce te priveşte e să
vorbeşti cu fiecare în parte şi să faci din ziua ta o zi specială!
RECĂSĂTORIREA PĂRINłILOR
Aşa cum te-ai înfruntat cu problemele aduse de divorŃ, s-ar putea să fii
nevoit să faci faŃă şi altor probleme. Unul dintre părinŃi, sau amândoi pot să
se recăsătorească. Schimbarea poate însemna un părinte vitreg, o nouă casă,
o mutare într-un oraş sau într-o şcoală nouă, sau modificări în casa în care
rămâi. Una din soluŃiile de a-Ńi continua viaŃa în mod normal este să
transformi fiecare schimbare într-o reuşită. Foloseşte-te de bunele tale
maniere, pentru a începe cu dreptul relaŃiile cu noul tău părinte:
4 3
♦ Încearcă să-l (s-o) cunoşti. Foloseşte toate stratagemele

conversaŃiei şi nu uita să-l (s-o) implici în discuŃie.
♦ Dacă are loc o ceremonie de nuntă, întreabă dacă poŃi să participi,
iar dacă Ńi se acceptă participarea, află ce se cere din partea ta. Eşti
doar un simplu invitat? Ai cumva un rol mai special? Unde e locul tău
la masă? Cu cât vei afla mai multe despre ce se aşteaptă de la tine, cu
atât mai bine te vei simŃi.
♦ Încearcă să discuŃi cu amândoi părinŃii despre schimbările
aduse de această recăsătorire. Dacă te vei arăta interesat, părinŃii tăi
se vor arăta dispuşi să te includă în discuŃiile şi planurile lor. Dar dacă
nu vrei să discuŃi despre asemenea lucruri, spune-Ńi limpede intenŃia:
„De câte ori discut despre asta mă simt foarte rău. Orice plan aveŃi, eu
o să-l accept”.
♦ Tonul vocii şi atitudinea ta sunt la fel de importante ca spusele.
Chiar dacă nu-Ńi convine noua situaŃie, nu o poŃi schimba. Singurul
lucru pe care-l poŃi controla sunt reacŃiile tale.
♦ Recăsătorirea înseamnă întemeierea unei noi familii. Una diferită de
cea pe care ai avut-o. Decât să trăieşti într-o lume a comparaŃiilor,
încearcă să apreciezi noile lucruri şi situaŃii oferite de noua familie.
♦ S-ar putea să ai fraŃi sau surori vitrege. Încearcă să-i cunoşti.
Probabil că şi pentru ei e greu să-şi găsească locul în noua familie.
Caută să afli ce probleme îi preocupă şi ce lucruri le plac. Găseşte
modalităŃi de a vă petrece timpul împreună.
♦ Celălalt părinte al tău ar putea resimŃi acest moment dificil.
O atenŃie deosebită din partea ta l-ar putea ajuta să treacă mai uşor
peste acest moment. Oferă-te să faci ceva pentru el (ea), oricât de
simplu: „Mă duc să-mi iau o cola. Vrei şi tu una?” PoŃi propune să
faceŃi unele lucruri împreună: „Mi-am terminat lecŃiile. Facem un tur
cu bicicletele?”
4 4
A C A S Ă
Indiferent că e vorba de divorŃ sau recăsătorire, iată câteva lucruri care te

vor ajuta:
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Fii sincer cu tine însuŃi.
♦ Tratează-i cu respect pe toŃi membrii familiei.
♦ Oferă-le ajutorul.
♦ łine deschise canalele comunicării.
♦ łine seama de responsabilităŃile tale, inclusiv cele care Ńin de casă şi
de şcoală.
NICIODATĂ:
♦ Nu trâmbiŃa tuturor problemele apărute în familia ta.
♦ Nu le vorbi altora cu răutate sau dispreŃ.
♦ Nu rosti ameninŃări pe care le-ai putea regreta. („Nu-1 voi vizita
niciodată pe tata în casa aceea.”)
♦ Nu te izola de familie şi de prietenii care vor să te ajute.
PROBLEMA COMPORTAMEN-
TULUI LA MASĂ
Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. La multe dintre
reuniunile cu familia sau prietenii are loc şi o masă. Ceea ce spunem şi felul
în care ne purtăm îi va face pe ceilalŃi să se simtă bine, sau dimpotrivă. Cum
te-ai simŃi dacă, apucându-te să mănânci de cum te aşezi la masă, observi
că, de fapt, familia la care te afli în vizită spune mai întâi rugăciunea? Cum
procedezi dacă-Ńi rămân resturi între dinŃi? Ce ai de făcut dacă ai băut din
paharul vecinului de masă? Manierele din timpul mesei ne luminează
asupra lucrurilor pe care le avem de făcut.
4 5
LUCRURILE FUNDAMENTALE
Dacă vei urma sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masă veselă, fără
stări supărătoare:
♦ Aşază-te la masă după ce Ńi-ai spălat mâinile şi faŃa.
♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală.
♦ începe să mănânci după ce gazda face urarea de „Poftă bună”,
sau după ce încep ceilalŃi să mănânce.
♦ Stai drept în scaun, şi nu pe o rână.
♦ łineŃi coatele lipite de corp şi nu pe masă, în timp ce mănânci.
♦ Mestecă cu gura închisă şi nu plescăi.
♦ Nu vorbi cu gura plină. Aşteaptă să înghiŃi ce ai în gură şi abia
după aceea răspunde la o eventuală întrebare.
♦ Nu face observaŃii critice despre mâncare.
♦ Roagă să Ńi se dea un platou sau altul. Spune „Te rog”, nu te
întinde după el.
♦ Vorbeşte cu toŃi cei aflaŃi la masă.
♦ Nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-Ńi sufli sau
să-Ńi tragi nasul.
♦ Când termini, spune „MulŃumesc pentru masă”.
♦ Oferă-te să strângi masa.
ARANJAMENTELE PENTRU MASĂ. UN COD NU

PREA SECRET
Aranjamentele pentru masă îŃi „spun” ce fel de mâncare se va servi. Dacă
arunci doar o privire vei şti dacă există supă, dacă salata se va servi înainte,
dacă va fi servită o băutură caldă sau dacă adulŃii vor bea vin. Fiecare partici-
pant la masă ştie la ce să se aştepte. O masă obişnuită în familie, sau un
prânz „oficial”? Aruncă o privire asupra mesei şi vei afla!
4 6
A C A S Ă
Masa în familie
Felul în care este pusă masa în familie nu diferă prea mult. O furculiŃă,
un cuŃit, o linguriŃă, şerveŃelul, farfuria şi un pahar.
Masă obişnuită cu trei feluri
Masa obişnuită cu trei feluri are totul pregătit pentru felurile ce vor fi
servite, aşadar, vor fi mai multe tacâmuri decât la o masă în familie. De
regulă vezi aşa ceva la vreun restaurant, la o petrecere sau la o recepŃie unde
se serveşte masa. Iată câteva dintre tacâmurile care se pot găsi la o
asemenea masă:
♦ FurculiŃa de salată. Locul unde se găseşte furculiŃa de salată îŃi
„spune” când va fi servită. Dacă se află la stânga principalei furculiŃe,
salata va fi servită înaintea felului principal. Dacă e la dreapta, ea va
veni după.
♦ Lingura de supă este cea mai în dreapta dintre toate.
♦ LinguriŃa pentru desert este aşezată în stânga lingurii, lângă cuŃit
(sau orizontal, dincolo de farfurie).
4 7
♦ Farfuria de salată stă în stânga CUM ÎMI

furculiŃelor.
MĂNÂNC SUPA?
♦ FarfuriuŃa şi cuŃitul pentru
entru a evita sorbiturile sau picătu-
unt se găsesc în dreptul rile de supă scurse pe tine, umple
furculiŃelor, dincolo de ele. lingura pornind dinspre partea mai
♦ Paharele sunt plasate în faŃa şi apropiată de tine spre cea mai depărtată a
la dreapta farfuriei. Primul din farfuriei. Nu e nici o problemă dacă înclini
uşor farfuria pentru a ajunge la ultimele
stânga este pentru apă. Lângă,
picături, doar că trebuie să Ńii farfuria mai
vine celălalt pahar pe care-l vei
departe de tine, exact din aceleaşi motive!
folosi la lapte, suc, sifon, ceai. Apoi soarbe — nu leorcăi! — supa din
Paharele de vin (dacă adulŃii partea lingurii mai apropiate de tine.
servesc aşa ceva) se aşează în Când ai terminat, lasă lingura pe farfuria
dreapta paharului pentru apă. pe care se află cana (sau farfuria) pentru
supă, nu direct în aceasta.
♦ Ceaşca şi farfurioara pentru
cafea sunt aşezate în faŃă puŃin
mai la dreapta faŃă de cuŃit, cu linguriŃa pentru cafea sprijinită pe
marginea farfurioarei.
Prânzul „oficial”
Cu cât mesele sunt mai oficiale, cu atât aranjamentele devin mai compli-
cate. Şi asta pentru că la dineurile oficiale se servesc mai multe feluri, iar
pentru fiecare fel e nevoie de tacâmuri specifice. La un asemenea dineu, ai
putea să găseşti pe masă până la trei (uneori, chiar patru) furculiŃe, două
linguri, trei cuŃite şi patru pahare. Pe care le foloseşti primele? Există o
regulă foarte simplă pentru asta. Fie că e vorba de un dineu oficial sau de
cina pe care o iei acasă, în bucătărie, porneşti cu tacâmurile din exterior şi
termini cu cele din interior (de lângă farfurie).
Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei

din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti.
4 8
A C A S Ă
ÎNTREBARE: Trebuie să merg la un dineu oficial — recepŃia dată cu ocazia

căsătoriei verişoarei mele. Nu cred să-mi pot aminti toate regulile ce trebuie
urmate. Cum să procedez?
RĂSPUNS: Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău —
în special pe adulŃii cu care eşti. Nu te apuca să mănânci până nu încep ei. PoŃi
observa pe care dintre furculiŃe o folosesc, cum mănâncă anumite feluri şi unde îşi
pun tacâmurile după ce au terminat.
SITUAłII JENANTE
Ai muşcat din ceva despre care ştii că nu e de mâncat.

Nici o problemă! Scoate bucăŃica din gură punând-o din nou pe furculiŃă şi
aşezând-o apoi pe marginea farfuriei tale. Dacă observi ceva neplăcut în farfurie,
dă-l la o parte cu furculiŃa, fără să comentezi, şi
pune-l pe marginea farfuriei. Dacă eşti la restau- CUM MĂNÂNC
rant, atrage-i atenŃia în şoaptă chelnerului şi cere-i ASTA?
să-Ńi înlocuiască porŃia. une sosul cu lingura sau toarnă
Ai răsturnat paharul cu suc, care se prelinge . ketchup-ul pentru cartofii prăjiŃi
spre pantalonii prietenului tău! pe marginea farfuriei, apoi înmoaie
cartofii unul câte unul. De obicei,
Avertizează-Ńi prietenul! Încearcă să ştergi
cartofii prăjiŃi se mănâncă cu mâna,
pata, cât poŃi de repede, cu şervetul tău! Începe aşadar îŃi poŃi folosi degetele, dar şi
cu dâra care se scurge spre prietenul tău! furculiŃa pentru a-i mânca. Totuşi,
Foloseşte şerveŃele de hârtie sau un burete dacă dacă sunt serviŃi în sos de friptură sau
este nevoie. Dacă băutura s-a răsturnat peste cu altă mâncare ce se consumă cu
furculiŃa (cum ar fi o friptură), e prefe-
cineva — în special, dacă era fierbinte —
rabil să foloseşti furculiŃa şi pentru
ocupă-te mai întâi de persoana respectivă şi
cartofi.
apoi de restul. Dacă e vorba de ceva solid
4 9
(cum ar fi boabele de mazăre care „au zburat” din farfuria ta), culege-le cu o
lingură şi depune-le pe marginea farfuriei.
SimŃi că se apropie un strănut! Sau ai înghiŃit strâmb şi te apucă o tuse nebună!
Acoperă-Ńi gura cu o batistă, cu un şervet sau cu mâna. Dacă mai e un
strănut sau tusea nu se opreşte, ridică-te de la masă, asigurându-i pe ceilalŃi
că totul e în regulă. Dacă trebuie să-Ńi sufli nasul, de asemenea e necesar să
te ridici de la masă. Caută un grup sanitar, bea puŃină apă, suflă-Ńi nasul şi,
înainte de a te întoarce la masă, spală-te pe mâini.
łi-a rămas un rest de mâncare între dinŃi. Încerci să-l îndepărtezi cu
limba, dar nu reuşeşti.
Ridică-te de la masă, du-te la baie şi îndepărtează restul de mâncare. La
masă, nu folosi pentru asta scobitori, furculiŃa sau degetele.
Necazul cu bulele — sau câteva gânduri despre

băutură
Fie că e vorba de lapte, suc, sifon sau apă, eşti tentat să te joci cu băutura din
pahar — în special atunci când e servită cu un pai. A sufla în pai ca să faci
bulbuci, a gargarisi, a sorbi zgomotos sau a stropi poate fi amuzant, dar nu e
recomandabil când te afli la o masă cu mai mulŃi în jurul tău. Atunci când bei...
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Bea încet, soarbe doar o dată sau de două ori la fiecare ducere a
paharului la gură.
♦ Înghite imediat băutura.
♦ Înainte de a bea, mestecă şi înghite mâncarea, apoi şterge-te
la gură pentru a nu lăsa urme prea vizibile pe buza paharului.
♦ Bea cu mici sorbituri dintr-un pahar
prea plin, până îl poŃi duce
la gură fără să-l verşi.
5 0
A C A S Ă
NICIODATĂ:
CUM SĂ O
♦ Nu sorbi zgomotos, nu plescăi, nu
FOLOSESC?
gargarisi şi nu stropi cu băutura!
♦ Nu face bulbuci cu laptele (sau oricare i o felie de lămâie pentru ceai sau
altă băutură)! . altă băutură: stoarce-o deasupra
băuturii. Apoi, fie laşi felia în pahar
♦ Nu sorbi tot paharul dintr-odată.
sau în ceaşcă, fie o pui pe farfurioara
♦ Nu răsturna paharul şi nu-l linge pentru pe care stă paharul sau ceaşca. Când
a sorbi şi ultima picătură. storci lămâia, Ńine pavăză cu cealaltă
mână pentru a nu-i stropi pe ceilalŃi de
la masă.
CÂTEVA CUVINTE DESPRE
DISCUłIILE DE LA MASĂ
A lua masa înseamnă ceva mai mult decât doar a mânca. Imaginează-Ńi o
masă la care vin toŃi, se aşază, mănâncă, se ridică, strâng vasele şi pleacă
fiecare la treaba lui, fără să scoată nici măcar un cuvânt. Sau închipuie-Ńi o
masă la care se vorbeşte, se ascultă, se râde sau se poartă discuŃii
importante, de pildă, despre şcoală. La care masă ai vrea să participi?
Bunele maniere la masă includ şi conversaŃia. Iată câteva sfaturi de urmat
în această privinŃă:
♦ Priveşte în ochii persoanei cu care discuŃi. Adu-Ńi aminte să
vorbeşti şi cu cel din stânga, şi cu cel din dreapta ta.
♦ Acordă interes (privirea directă este perfectă!) celor spuse de
ceilalŃi. Comentează şi răspunde la întrebările lor.
♦ Nu întrerupe.
♦ Vorbeşte clar atunci când îŃi vine rândul.
♦ Nu vorbi cu gura plină.
♦ Nu exclude pe niciunul din cei prezenŃi la masă.
♦ Evită să vorbeşti tare sau să foloseşti expresii necuviincioase.
5 1
♦ Când ai prilejul, laudă mâncarea, nu face observaŃii critice (Nu te

lăsa tentat să spui: „E iute”).
♦ Aminteşte-Ńi să mulŃumeşti celui care a preparat mâncarea (sau
care Ńi-a adus-o, dacă eşti la restaurant).
SĂ TOT VORBEŞTI!
Întreaga zi ai fost împreună cu prietenii tăi, la şcoală, la o miuŃă după ore,
dar, ajuns acasă, trebuie să-Ńi suni unul din prieteni pentru că ai uitat să-i
APELUL ÎN AŞTEPTARE -
O ÎNTRERUPERE INEVITABILĂ
O regulă de bază a etichetei este de a nu întrerupe pe cineva. Totuşi, există un gen

de întrerupere... inevitabilă. Ce nepoliticos!... Prin urmare, eşti la telefon cu un
prieten, iar apelul în aşteptare începe să piuie. Ce ai de făcut?
♦ Dacă semnalul este auzit de amândoi, spune: „E un apel în aşteptare. Trebuie
să văd cine este. Revin imediat”. Dacă prietenul tău nu aude semnalul,
aşteaptă să-şi termine propoziŃia, după care intervino şi spune-i că pe cealaltă
linie te aşteaptă un alt apel pe care trebuie să-l onorezi.
♦ Dacă apelul este pentru tine, spune-i persoanei că vorbeşti cu un prieten pe
cealaltă linie şi că o vei suna tu imediat ce termini. Revino la prietenul tău,
termină conversaŃia şi apoi sună-l pe cel care „te-a întrerupt”.
♦ Dacă apelul este pentru mama ta, roagă persoana să aştepte până o anunŃi.
Apoi spune-i prietenului tău că e un apel pentru mama ta şi că-l vei suna tu
mai târziu. AnunŃ-o repede pe mama. Roag-o să te cheme când a terminat,
pentru a-Ńi suna din nou prietenul.
♦ NU îl lăsa pe cel cu care vorbeşti să aştepte, în vreme ce tu discuŃi cu cel care
a sunat „în aşteptare”.
5 2
A C A S Ă
spui un lucru important. Telefonul de acasă e un lucru minunat (în caz că nu

ai mobil)! Dar nu e numai al tău! Vor să- l folosească şi părinŃii, şi fraŃii, şi
surorile tale, cum şi cei din afară vor să sune pentru a lua legătura cu ei.
Fiecare familie trebuie să facă în aşa fel, încât telefonul să devină un instru-
ment al tuturor, nu un subiect de dispute şi certuri.
Ghidul manierelor ne învaŃă cum să fim cuviincioşi la telefon. Iată câteva
principii de bază:
♦ Răspunde la telefon cu amabilitate — „Alo”, nu „Da”.
♦ Dacă apelul e pentru altcineva, spune pur şi simplu:
♦ „AşteptaŃi un minut, o chem imediat”, sau, dacă- l cunoşti pe
cel care a sunat: „Bună ziua, doamna Popescu. O chem imediat”.
♦ Pune cu grijă receptorul jos, nu-1 trânti.
♦ Du-te după persoana chemată, nu o striga.
♦ Dacă ştii cine a sunat, spune: „Mamă, te caută doamna Popescu
la telefon”.
♦ Dacă persoana cu care vrea să vorbească cel care a sunat nu e acolo,

oferă-te să-i transmiŃi un mesaj: „Maria nu-i aici, dar pot să-i
transmit ceva?” (Vezi şi Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj de la paginile
următoare.)
♦ Când suni pe cineva, salută, spune cine eşti şi cere cu persoana cu

care vrei să vorbeşti. Dacă îl cunoşti pe cel care Ńi-a răspuns, spune-i pe
nume: „Bună, Marcel! Aici e NeluŃu Grigore. Aş putea vorbi, te rog, cu
Geta?” Evită formulele grosolane, cum ar: „Bună, Geta e pe-acolo?”
♦ Dacă-Ńi vine să strănuŃi sau să tuşeşti, îndepărtează receptorul de

la gură. Pentru cel de la celălalt capăt al firului ar putea părea un tren
care se apropie în viteză!
5 3
MĂSURI DE PREVEDERE CÂND RĂSPUNZI LA

TELEFON
Atunci când răspunzi la telefon, nu-Ńi da imediat numele. Dacă e o
greşeală, spune doar: „AŃi greşit numărul”, fără să spui care e numărul tău.
Dacă sună o persoană străină, decât să-i dezvălui că eşti singur acasă,
mai bine îi spui: „Mama e ocupată acum. Pot să-i transmit ceva?”
Dacă persoana care a sunat începe să folosească expresii grosolane sau
obscene, închide imediat. Apoi spune-le părinŃilor sau tutorilor despre acest
apel.
Dacă există robot, lasă-l să-şi facă datoria, pentru a alege cui să răspunzi
şi cui nu. Răspunde doar dacă îl cunoşti pe cel care a sunat.
Vocea ta e tot ce poate „vedea” cel care a sunat
Atunci când vorbeşti la un telefon, vocea ta e tot ceea ce „vede” celălalt.

Iată câteva sfaturi ca să fii „văzut” cât mai frumos:
♦ Nu mormăi. Vorbeşte clar, astfel încât celălalt să te poată înŃelege.
♦ Zâmbeşte! Chiar dacă nu se vede, se poate simŃi diferenŃa dintre un
„Bună” spus zâmbind şi un „Da, ce doreşti?”, care nu poate fi spus cu
un zâmbet.
♦ Foloseşte inflexiuni. Dacă vorbeşti pe un ton monoton, ceea ce vei
spune va suna neinteresant.
♦ Nu mesteca gumă, nu bea şi nu mânca în timp ce vorbeşti la
telefon. E limpede de ce!
5 4
A C A S Ă
Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Scrie numele celui care sună, numărul de telefon, data, ora şi
mesajul.
♦ Scrie clar şi lasă mesajul acolo unde poate fi văzut de cel căruia i se
adresează.
♦ În cazul în care ai un robot telefonic, dacă asculŃi mesajele, fă-le
cunoscute celor interesaŃi.
♦ Odată ascultate, şterge mesajele care Ńi se adresează.
NICIODATĂ:
♦ Nu te rezuma la a Ńine minte mesajul, scrie-l!
♦ Nu da detalii. „Salut, Mircea, Maria a ieşit cu Marcel." Poate că
Maria nu vrea ca Mircea să ştie că ea a ieşit cu Marcel. Mai bine
spune: „Maria nu este aici. Pot să-i transmit ceva?”
♦ Nu şterge mesaje de pe robot care se adresează celorlalŃi.
5 5
DECIZII ÎN FAMILIE
Multe familii stabilesc propriile lor reguli în legătură cu telefonul şi cu

folosirea lui. Se au în vedere mai multe lucruri: mărimea familiei, bugetul
familial (factura telefonică poate fi mare), vârsta şi nivelul de discernământ
al celor care folosesc telefonul. Unele dintre decizii includ:
♦ ExistenŃa unei singure sau a două linii telefonice.
♦ Durata convorbirilor: dacă nu ai un aparat parolat sau cu
temporizator, limitează cât poŃi convorbirile.
♦ Orele de vorbit: Nu mai devreme de ora 9,00 dimineaŃa şi nu mai
târziu de ora 21,00. Sau poŃi suna şi la alte ore, dacă ştii că familia
persoanei pe care-o cauŃi n-o să se supere.
♦ Convorbirile interurbane sau internaŃionale. Stabileşte o durată
limită şi cere permisiunea înainte de a suna.
♦ În ceea ce priveşte telefoanele mobile, rămân valabile regulile de
bază ale folosirii telefonului din acest capitol; în plus, vei avea în
paginile următoare un ghid separat de folosire a lor în public.
5 6
C A P I T O L U L III
LA ŞCOALĂ
BUNĂ DIMINEAłA,
DOAMNĂ PROFESOARĂ!
Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu

sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. Consideră toate
acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei
avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac.
coala este primul loc în care bunele maniere încep să-Ńi

. aducă foloase. La şcoală, cea mai mare parte a zilei o
. petreci în clasă. Profesoara, ceilalŃi elevi şi cu tine
reprezentaŃi un soi de răscruce între o slujbă şi o familie.
O modalitate de a-i face pe ceilalŃi să te respecte este de a-i
respecta tu însuŃi. Există opt reguli principale de conduită în
clasă care te vor ajuta să o transformi într-un mediu plăcut.
1. Fă efortul de a-i saluta pe toŃi cu, cel puŃin, un „Bună dimineaŃa”

şi cu un zâmbet. Adaugă un comentariu, cum ar fi: „Te-ai distrat bine ieri?”
sau: „Doamnă profesoară, capitolul pe care ni l-aŃi dat de citit mi s-a părut
cam dificil”. Nu omite pe nimeni şi arată-le că eşti o persoană prietenoasă.
5 7
2. Adresează-te profesorilor sau celorlalŃi adulŃi cu numele şi titlul pe

care aceştia le preferă. Unii profesori cer să li te adresezi pe numele mic, dar
cât timp nu specifică acest lucru, adresează-te lor cu numele şi titlul corecte.
3. Adresează-te prietenilor cu numele pe care le preferă. Poreclele par
amuzante, dar uneori pot răni. Într-o clasă, toŃi elevii îl strigau pe un coleg
de-al lor „Umflatul”. L-am întrebat pe unul dintre ei dacă nu crede că
porecla îl supără pe cel căruia îi este adresată. „Nu, lui nu-i pasă. Ba chiar
crede că e nostim.” Abia după ani de zile foştii elevi au descoperit cât de
mult ura băiatul porecla primită.
4. Supune-te rânduielilor clasei în ceea ce priveşte îmbrăcămintea,
petrecerea recreaŃiilor, folosirea laboratoarelor, pentru că pot exista reguli
diferite pentru fiecare clasă. Important e să le respecŃi pe cele ale locului în
care te afli la un moment dat.
5. Aşază-te la masa sau la pupitrul tău, aşa cum o faci atunci când te
aşezi la masă. A te întinde pe tot pupitrul, pentru că eşti obosit sau plictisit,
este nepoliticos şi lipsit de respect. Dacă eşti chiar aşa obosit, înseamnă că
trebuie să dormi mai bine noaptea. Dacă eşti chiar aşa de plictisit, trebuie să
arăŃi mult mai mult interes.
6. Păstrează curate pupitrul şi (dacă e cazul) dulapul personal. Ceea
ce păstrezi înăuntrul lor e problema ta, ceea ce se vede la exterior e
problema tuturor.
7. Nu uita de aportul tău la păstrarea curăŃeniei în spaŃiile comune -
toaleta, chiuvetele, sala de lectură, sala de computere, biblioteca.
5 8
L A Ş C O A L Ă
8. Salută-i pe cei care intră în încăperea

NU-ŞI FAC
în care te afli. În unele şcoli există regula ca,
TREABA?
la intrarea unui adult, elevii să se ridice în
atru dintre voi sunteŃi desemnaŃi
picioare şi să salute cu „domnule” sau
. pentru întocmirea unui proiect
„doamnă”. Salutând îŃi arăŃi respectul, ceea ce
ştiinŃific. Un membru al echipei şi cu
e firesc pentru tine ca elev. tine sunteŃi singurii care se apucă de
muncă. CeilalŃi doi se mărginesc să vă
RELAłIILE DIN CLASĂ privească. Ce ai de făcut?
E necesar să convoci o întâlnire a
Cu ceilalŃi elevi echipei. Întocmeşte o listă cu activită-
SĂ PRESUPUNEM CĂ... eşti repartizat într-o Ńile care se cer îndeplinite (inclusiv cea
clasă, echipă sau grup timp de un an de zile. de care te-ai şi apucat). Fiind vorba de
Niciunul dintre prietenii tăi nu este repartizat un grup, repartizează activităŃile fiecă-
împreună cu tine. Ce ai de făcut? ruia în parte, fără să faci caz prea mare
de cei care au stat până atunci degeaba.
PoŃi să-Ńi manifeşti nemulŃumirea şi să te
Fiind vorba de muncă în echipă, ceilalŃi
plângi timp de un an de zile. Sau poŃi face din
doi s-ar putea să reacŃioneze pozitiv.
asta un lucru cât se poate de prielnic pentru
Dacă nu, va trebui să întruneşti din
tine. Priveşte această situaŃie ca pe o ocazie de
nou echipa, dar de data asta roagă
a cunoaşte şi mai mulŃi copii de vârsta ta. Vei
profesorul să fie şi el prezent. Va putea
descoperi că cercul prietenilor tăi poate deveni
rezolva el problema sau, cel puŃin, va
şi mai mare. Sau poŃi descoperi că în noua
lua la cunoştinŃă cele ce se petrec, iar tu
situaŃie te poŃi concentra şi mai mult asupra a nu te vei mai afla în poziŃia neplăcută de
ceea ce ai de făcut şi-Ńi poŃi întâlni prietenii în a-Ńi pârî colegii.
alte momente ale zilei. Oricum, ora de clasă
nu e destinată petrecerii cu prietenii.
Cu profesorii
Unui profesor care îŃi place îŃi vine uşor să-i arăŃi respectul. E mai greu cu
cei care nu-Ńi plac — mai ales dacă aceştia nu sunt întotdeauna respectuoşi cu
tine. Aici e o adevărată provocare — un test al iscusinŃei tale de a deveni o
5 9
fiinŃă mai bună. Respectă rânduielile şi regulile clasei, învaŃă cu sârguinŃă şi

foloseşte bunele maniere. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită
pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. Aplicând bunele
maniere şi comportându-te aşa cum ştii că e corect, vei putea deveni mândru
de tine însuŃi, ceea ce-Ńi va întări respectul de sine şi vei deveni un învingător.
ÎN AFARA ORELOR DE CLASĂ

Î NAINTE
ŞI DUPĂ ŞCOALĂ, RECREAłIILE,
DULAPURILE PERSONALE, HOLURILE
LecŃiile se Ńin în sala de clasă. Dar viaŃa în colectiv are loc în

. afara clasei — pe holuri, la vestiare, înainte şi după şcoală sau
în timpul recreaŃiilor. Abia acum află copiii despre ceea ce fac
ceilalŃi, cine este prieten cu cine şi cine simpatizează (sau nu)
pe cine. Acum fac ei planuri pentru petrecerea weekendului. Îşi
compară lecŃiile pe care le-au avut de făcut pentru acasă, discută
despre activităŃile de la cercuri, despre ultimul CD al formaŃiei
favorite sau despre meciul de ieri. Acum simt copiii dacă sunt
acceptaŃi sau nu de către ceilalŃi. ViaŃa de şcoală care are loc în
afara orelor de clasă este o parte foarte importantă a vieŃii sociale
a copiilor.
Deşi pare un timp nesupus vreunor reguli, există câteva
precepte care ajută la păstrarea vieŃii sociale de şcoală în limitele
bunei cuviinŃe. Regulile şcolare privind înfruntările, competiŃiile, zgomotul şi
corectitudinea jocurilor oferă stabilitate timpului din afara clasei. Bunele
maniere vă ajută să-l petreceŃi cu plăcere.
6 0
L A Ş C O A L Ă
Cu prietenii
BĂTĂUŞII!
SĂ PRESUPUNEM CĂ... Ai o prietenă bună CE-I DE FĂ CU T?
care mai mult cere decât roagă. De pildă, e ste mai mult decât neplăcut să
înclinată mai mult să spună „Dă-mi puloverul” . devii Ńinta unui bătăuş. Totuşi,
decât „Dă-mi, te rog, puloverul. MulŃumesc”. cum trebuie să procedezi? Nu sări la
Care dintre cele două adresări Ńi se pare mai bătaie. AnunŃă-Ńi părinŃii despre ce se
întâmplă. Împreună cu ei, vorbeşte şi
bună?
cu profesorul diriginte. Descrie bine
Există un set de maniere de bază pe care le poŃi toate împrejurările. Ei te vor învăŃa ce
folosi pentru a-Ńi întări prieteniile. să faci dacă Ńi se mai întâmplă o dată.
♦ Foloseşte „te rog” şi „mulŃumesc”, chiar şi Profesorul sau paznicul şcolii vor avea
cu cei mai apropiaŃi prieteni ai tăi. grijă să-l liniştească pe bătăuş. Cade în
responsabilitatea lor să-Ńi asigure
♦ Fii sincer. Onestitatea este condiŃia cea mai
securitatea la şcoală şi să-i ajute pe
importantă pentru o prietenie puternică. părinŃii tăi să rezolve situaŃia. Dar nu
♦ Respectă intimitatea. Chiar dacă ştii unde o pot face dacă nu-i anunŃi asupra
îşi Ńine prietena ta un lucru, nu-l lua fără să-i ceri celor petrecute.
mai întâi voie.
♦ Oferă o mână de ajutor atunci când prietena ta e la ananghie.
♦ Fă comentarii pozitive. Nu uita de complimente! Dacă bluza ei Ńi
se pare nemaipomenită, nu ezita să i-o spui!
♦ Arată-te interesat de ceea ce face. Asta înseamnă să-Ńi asculŃi cu
atenŃie prietena şi să nu vorbeşti întotdeauna doar despre tine.
Cu ceilalŃi
Şcoala nu e locul în care copiii să se întâlnească doar cu prietenii lor. Mai

există şi alŃii cu care trebuie să împartă timpul şi spaŃiul. Uneori, copiii sunt
atât de preocupaŃi de prietenii lor, încât devin nepoliticoşi cu alŃii, chiar fără
să vrea. Un comportament nepoliticos îl poate răni nu numai pe celălalt, dar
şi pe cel care se poartă astfel.
6 1
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE... Într-un grup, nişte copii vorbesc şi

râd chiar în apropierea intrării în şcoală. Când ajungi în dreptul lor, tac
dintr-odată, după care, depărtându-te, reiau discuŃia. Sau vorbesc în şoaptă,
arătând spre tine şi râzând. Oare vorbesc despre tine? Sau despre băiatul
din urma ta? Vei afla vreodată? Cum te simŃi în acele momente?
Atunci când te afli într-un grup de prieteni, vorbind şi râzând cu ei,
gândeşte-te şi la cei din jur. Vorbitul în şoaptă şi arătatul cu degetul îi poate
face pe ceilalŃi să se simtă tare prost. Câteva lucruri simple pot schimba
întreaga situaŃie.
♦ Spune „Bună” când cineva trece prin apropiere.
♦ Evită să vorbeşti în şoaptă sau să arăŃi cu degetul.
♦ Dacă ai de vorbit ceva personal, aşteaptă
să ajungi într-un loc mai retras, pentru a nu
fi silit să te opreşti din vorbit atunci când
trece cineva pe lângă tine.
♦ Deschide uşa unor colegi care au
braŃele ocupate.
♦ Fă loc şi altora când te afli pe hol
sau în vestiar.
♦ Zâmbeşte!
ÎNTREBARE: Sunt nou-venit în şcoală. CâŃiva elevi joacă fotbal în recreaŃii.
Există o cale de a intra şi eu în grupul lor, fără să par obraznic?
RĂSPUNS: Sigur! Începe prin a sta pe margine şi a-i privi. Trebuie să pricepi ce se
întâmplă. Vei afla dacă există şi alŃi copii care intră în grup sau pleacă. Încearcă să
înŃelegi regulile grupului, după care arată-Ńi interesul. Dacă mingea iese din teren,
6 2
L A Ş C O A L Ă
fugi după ea şi retrimite-o celorlalŃi. După care, dacă nu

ALEGEREA
este un meci oficial pentru cupa şcolii, roagă să fii şi tu
UNEI ECHIPE
primit. Dacă grupul formează alte echipe, apropie-te
ie că e vorba de un joc pe timpul
de unul sau altul şi spune „Pot să joc şi eu? La şcoala la
care am fost îmi plăcea tare mult să joc fotbal”. Nu te
F recreaŃiei sau de o activitate de
club, copiii se pot afla uneori în faŃa
descuraja dacă Ńi se spune că echipa e completă.
situaŃiei de a-şi alege echipa. Evită
Făcându-Ńi prieteni în cursul altor activităŃi şcolare, vei să-Ńi alegi doar prietenii cei mai
putea intra şi tu într-un grup. Poate nu acela din care ai buni. Gândeşte-te la talentul cole-
fi vrut să faci parte, dar mai curând sau mai târziu se gilor de clasă. Vei avea nevoie de co-
va întâmpla şi acest lucru. echipieri cu abilităŃi diferite, pentru
O altă cale e să te apropii de unul dintre membrii a face echipa să funcŃioneze la cei
mai buni parametri. Este şi o ocazie
grupului. După un timp, îl poŃi ruga să te ajute să faci
de a-Ńi mări cercul de prieteni. PoŃi
parte din echipă.
descoperi că băiatul care se îmbrăca
destul de ciudat este de fapt o
NeînŃelegeri, certuri persoană cu mult simŃ al umorului
şi cu care îŃi face plăcere să discuŃi.
şi confruntări
SĂ PRESUPUNEM CĂ... prietenul tău cel mai bun îŃi foloseşte computerul
fără să-Ńi fi cerut voie. Te superi rău pe el. Dar constaŃi că niciunul dintre
ceilalŃi prieteni ai voştri nu manifestă această supărare faŃă de
vinovat. Ce ai putea face?
POłI ALEGE:
1. Poartă-i în continuare ranchiună, nu vorbi nici cu
el, nici cu prietenii voştri. Caută-Ńi noi prieteni.
2. łipă la el, insultă-l, Ńipă şi la prietenii voştri, după
care pleacă să-Ńi cauŃi alŃi prieteni.
3. Uită ce s-a-ntâmplat şi fii mai departe prietenul lui, fără să-i reproşezi nimic.
4. Cere-i vinovatului să discute cu tine — fără ca vreun alt prieten să
fie prezent. Spune-i cât de supărat eşti şi de ce.
6 3
CEA MAI BUNĂ ALEGERE: varianta numărul 4! De ce? In felul acesta îŃi
stăpâneşti simŃămintele. Îi poŃi spune: „Când mi-ai folosit computerul, m-am
înfuriat pentru că am socotit că trebuia să-mi ceri mai întâi voie”. Astfel îŃi
controlezi mânia. Nu te lăsa stăpânit de porniri. Fă-Ńi cunoscute
simŃămintele. Clarifică modul în care vă veŃi comporta amândoi pe viitor (să
te roage când va dori să-Ńi folosească computerul, să vă spuneŃi unul altuia
dacă sunteŃi sau nu supăraŃi). Apoi caută să-Ńi întăreşti prietenia. Procedând
astfel, nu vei lăsa neînŃelegerile să-Ńi strice prieteniile.
DE ACASĂ LA ŞCOALĂ
ŞI ÎNAPOI
Mersul la şcoală poate fi o adevărată încercare. Unii copii au de făcut un
drum lung pe jos. AlŃii folosesc autobuzul. AlŃii, microbuze cu destinaŃie
specială. Iar alŃii merg cu bicicleta, pe ghidonul căreia îşi pun ghiozdanul sau
alte mici bagaje (cutia cu sandvişuri, mape cu proiecte etc.). Indiferent cum
ajungi la şcoală, sunt câteva reguli-cheie care vor face acest drum să devină
amuzant şi sigur.
MERSUL PE JOS LA ŞCOALĂ
ÎNCHIPUIE-łI CĂ... În fiecare dimineaŃă, la ora 8, te întâlneşti cu un

prieten sau cu mai mulŃi pentru un drum de 20 de minute către şcoală.
Indiferent unde locuieşti, comportamentul e acelaşi:
♦ Traversează pe la colŃul străzii sau pe zebră, sau la lumina verde a
semaforului, acolo unde există.
♦ Urmează indicaŃiile poliŃistului din intersecŃii.
6 4
L A Ş C O A L Ă
♦ Nu merge şi vorbi, în acelaşi timp, la

celularul tău. CINCI REGULI
♦ NU accepta, cu niciun chip, să fii dus cu DE A MERGE
maşina de un străin. LA ŞCOALĂ
Trotuarele sunt adeseori aglomerate. CU BICICLETA
♦ Nu mergeŃi câte cinci în linie. MergeŃi nii părinŃi acceptă ca, pe drumul
câte unul sau cel mult câte doi. . spre şcoală, copiii lor să folo-
♦ łine dreapta, păstrează sensul pe care sească bicicleta. Iată cinci reguli
merg şi ceilalŃi. pentru această situaŃie:
1. Poartă casca de protecŃie. PoŃi
♦ Ai grijă ca ghiozdanul pe care-l Ńii în
s-o Ńii în pupitru sau în dulap pe
spate să nu lovească vreun trecător. timpul orelor de clasă.
Când trotuarele nu sunt chiar aşa de aglomerate, 2. Asigură-te că ai un coş sau un
comportamentul poate suferi diferenŃieri. mic portbagaj în care să-Ńi Ńii ghioz-
♦ Dacă mergeŃi în grup, lasă loc şi celui danul sau alte mici bagaje.
3. Dacă te însoŃeşte un prieten,
care vine din sens opus.
mergeŃi unul după altul (nu alături).
♦ Grijă mare când eşti nevoit să mergi pe 4. Drumurile sunt aglomerate, iar
carosabil. în preajma şcolilor opresc autobuze şi
Drumurile rurale pot să nu aibă trotuare. alte maşini, aşadar, fii cu ochii în
♦ Pe şosea, mergi pe partea stângă, astfel patru!
5. Parchează-Ńi bicicleta în locul
încât să vezi maşinile care vin.
destinat acestora şi asigur-o cu un lanŃ
♦ MergeŃi chiar pe lângă marginea
cu lacăt.
drumului şi în şir indian (unul în spatele
celuilalt).
LA ŞCOALĂ, cu MAŞINA
Fie că eşti în maşina tatălui, sau în alta, trebuie să-Ńi aminteşti regulile
cerute de această situaŃie.
6 5
DACĂ... te urci în maşină, dar nu-Ńi poŃi pune imediat centura...

ATUNCI... roagă pe cel care conduce să aştepte să te asiguri. „Domnule
Radu, puteŃi aştepta, vă rog, o secundă? Nu pot să-mi pun centura de
siguranŃă.”
DACĂ... nu mai ai timp pentru micul dejun şi înhaŃi o banană în fugă...
ATUNCI... aşteaptă să ajungi la şcoală pentru a o mânca. Unii oameni nu
suportă anumite mirosuri. Pe de altă parte, vei rămâne cu coaja bananei
în mână, căci nu vei avea unde să o pui. De altfel, unii oameni au reguli
stricte privind mâncatul în maşina lor.
DACĂ... cel care conduce este un părinte de-al tău, iar pe locurile din spate
prietenii tăi fac zarvă mare...
ATUNCI... spune-le: „ÎncetaŃi, vă rog eu! Tata trebuie să fie atent la
condus!” Vor fi mult mai bucuroşi s-o audă venind din partea ta, iar tatăl
tău va aprecia observaŃia.
Indiferent în maşina cui te afli, atunci când ajungi la şcoală, asigură-te că
Ńi-ai luat ghiozdanul şi ce mai era al tău şi nu uita să mulŃumeşti şoferului!
MERSUL CU AUTOBUZUL ŞCOLII
Şoferii de pe autobuzele şcolare au o mare responsabilitate. În fiecare zi

au de transportat un mare număr de copii. Cel mai important lucru de care
se preocupă este siguranŃa lor. Dar trebuie să se îngrijească şi de spaŃiul în
care copiii petrec o jumătate de oră, o oră sau chiar două pe zi. Atmosfera
din autobuz are un impact major asupra felului în care copiii se vor simŃi în
restul zilei. Şi asta depinde de şoferul autobuzului!
Aceeaşi responsabilitate o au şi copiii! De felul în care se comportă
depind atât siguranŃa transportului, cât şi atmosfera din autobuz. Chiar dacă
şoferul pare indispus, zâmbeşte-i şi urează-i „Bună dimineaŃa”, atunci când
6 6
L A Ş C O A L Ă
te urci. Un „MulŃumesc”, atunci când cobori, poate asigura o călătorie şi mai

plăcută la întoarcere. Urcă şi coboară repede. Atunci când se opresc,
autobuzele şcolii pun luminile de avarie, iar dacă elevii se mocăie să coboare
sau să urce, există tentaŃia pentru şoferii care vin din spate să depăşească
autobuzul. Şoferul se străduieşte să respecte orarul. Dacă şi copiii respectă
regulile, sunt cu toŃi în siguranŃă. Când copiii sunt prietenoşi şi politicoşi,
întreaga atmosferă devine mult mai plăcută.
Legate de transportul cu autobuzul, sunt câteva întotdeauna şi niciodată,

cât se poate de clare:
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Aşteaptă semnul şoferului pentru a trece strada, atunci când urci sau
cobori din autobuz.
♦ Strânge-Ńi lucrurile personale din timp, pentru a coborî sau urca
repede.
♦ Păstrează un ton scăzut al vocii. Zgomotele sau zarva pot distrage
atenŃia şoferului.
♦ Unde este cazul, pune-Ńi centura de siguranŃă.
6 7
NICIODATĂ:
♦ Nu te hârjoni — în special în autobuz.
♦ Nu arunca obiecte.
♦ Nu-1 sâcâi pe şofer.
♦ Nu umbla de colo-colo, atunci când autobuzul se află în mers.
ÎNTREBARE: Uneori, în staŃia unde aşteptăm autobuzul, unii dintre

prietenii mei îi necăjesc pe câŃiva elevi din clasele inferioare. Dacă intervin,
vor spune despre mine că sunt un bleg. Ce trebuie să fac?
RĂSPUNS: Trebuie să spui ceva. „Hei, Nicule, lasă-i în pace! ” După care să
vorbeşti despre cu totul altceva. „Ia spune-mi, ai văzut meciul de aseară? ” Nu face
morală. Pur şi simplu deturnează conversaŃia spre un subiect mai plăcut. De
pildă, vorbeşte despre tema pentru acasă, despre o excursie pe care Ńi-ai
planificat-o — orice ar îndepărta atenŃia prietenilor tăi de la puştii pe care-i
necăjesc. Te vei bucura că ai reuşit s-o faci.
MÂNCATUL PE FUGĂ
Masa luată la şcoală poate fi o aventură. S-ar putea ca tu să fii programat
la masă la ora 11, şi să ai 15 de minute pentru mâncat, iar prietenul tău cel
mai bun să aibă 45 de minute şi să fie programat de la 12,30. Unii se grăbesc
atât de tare încât nici nu le pasă ce şi dacă mănâncă. AlŃii trebuie să stea
alături de elevi necunoscuŃi, întrucât prietenii lor au alte ore de masă. Sunt
situaŃii care te fac nervos şi-Ńi produc stări de indispoziŃie.
6 8
L A Ş C O A L Ă
CONSIDERAłIA
CUM SĂ-I FACI DOAMNEI N. O ZI MAI BUNĂ
Î N C H I P U I E - ł I U R M Ă T O A R E L E : Doamna N. lucrează la o cantină cu

autoservire. Treaba ei e să asigure o porŃie de piure de cartofi fiecăruia din cei patru sute
de elevi, în doar două ore. Unii dintre elevii care „împing” tava spun: „Bună ziua,
doamnă N., ce mai faceŃi?” AlŃii: „ MulŃumesc”, iar alŃii „Nu, mulŃumesc”. Dar mai sunt
şi unii care spun: „Cam naşpa piureul ăsta!” Ce diferenŃă pot face doar câteva cuvinte!
ConsideraŃia înseamnă a-Ńi păsa de cealaltă persoană. Procedezi în aşa fel încât
să-i faci acesteia o zi mai bună. A munci la o cantină cu autoservire nu este o slujbă
uşoară. Doar prin felul în care treci prin faŃa celei care serveşte, îi poŃi face mai plăcută
munca. Nu vei primi vreo răsplată pentru asta. Nici nu te va plăti cineva. Poate nimeni
nu va şti. Dar doamna N. va fi mulŃumită. La fel ca şi tine.
UNELE MANIERE ESENłIALE NU SE SCHIMBĂ

NICIODATĂ
Manierele suferă modificări în funcŃie de ritmul alert al programului. Dar
indiferent de modificarea suportată, de cât de repede trebuie să mănânci, de
cât de aglomerată e cantina sau bufetul, sau de cei cu care stai la masă, la
cantina sau la bufetul şcolii manierele sunt la fel de importante cum sunt
într-un restaurant sau acasă.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Spune „te rog”, „mulŃumesc” şi „scuze” personalului care serveşte
mâncarea şi celor cu care stai la masă.
♦ Strânge după tine. Adună hârtiuŃele, ambalajele
sau şerveŃelele şi curăŃă-Ńi tava.
♦ Eliberează locul pentru cei care urmează.
Chiar dacă mai ai timp la dispoziŃie, după ce
ai mâncat părăseşte cantina sau bufetul şi
continuă-Ńi discuŃiile în alt loc destinat recreaŃiilor.
6 9
NICIODATĂ:
♦ Nu mesteca cu gura deschisă. Este la fel
de grosolan s-o faci la cantină, ca şi
oriunde în altă parte.
♦ Nu vorbi cu gura plină. Nimeni nu te va
înŃelege şi, mai rău, te poŃi îneca.
♦ Nu arunca firimituri, nu te juca cu
mâncarea şi nu gargarisi băutura.
♦ Nu plescăi, nu râgâi şi nu face alte zgomote necuviincioase
la masă.
Sunt câteva modele de comportament care fac din servitul
mesei la şcoală o activitate cât se poate de plăcută. Dacă toŃi
respectă aceste reguli, masa poate reprezenta o ocazie de a socializa cu
prietenii şi de a servi o masă rapidă în condiŃii bune. Ignorându-le, locul în
care mănânci poate deveni o zonă de coşmar, iar directorul poate impune
unele reguli stricte, astfel încât servitul mesei să însemne doar îngurgitarea
mâncării şi nicidecum o ocazie de a vorbi cu prietenii tăi.
ŞASE REGULI CA SĂ PREVII DEZASTRUL LA LOCUL ÎN CARE

SERVEŞTI MASA:
1. Urmează indicaŃiile adultului responsabil pentru cantină sau bufet,
chiar dacă nu este aşezat la masa ta.
2. Nu împinge, nu înghionti şi nu te preta la farse prosteşti pe timpul
servirii mâncării.
3. łine tava cu ambele mâini şi nu atinge tăvile sau farfuriile altor copii.
4. Nu pretinde mâncarea altuia. Nu oferi propria mâncare altora.
5. Nu face comentarii referitoare la mâncarea altora sau a felului în
care aceştia mănâncă. Faptul că un coleg are un regim deosebit sau îşi aduce
mâncare de acasă nu reprezintă vreun motiv pentru remarci grosolane.
6. Nu-i refuza pe alŃii să se aşeze, dacă ai un loc liber la masă.
7 0
L A Ş C O A L Ă
Când ai timp
Dacă, pe timpul meselor, vezi pe cineva că stă singur zi după zi, încearcă
să te apropii de el, să-1 inviŃi în grupul tău pe timpul mesei. Poate că
mănâncă singur întrucât prietenii lui au pauza la alte ore, sau s-ar putea
să-Ńi răspundă: „MulŃumesc, dar trebuie să ajung în clasă”. Pe de altă parte,
s-ar putea să fie un singuratic. InvitaŃia ta politicoasă, chiar dacă va trece
neobservată de ceilalŃi, ar putea avea importanŃă pentru cel căruia i-o
adresezi şi, în mod surprinzător, ar putea avea importanŃă pentru tine însuŃi!
AlŃi adulŃi din şcoală
În afara profesorilor şi a directorului, în şcoală se mai află şi alŃi adulŃi.

Aceştia, nefiind în poziŃia de a face aprecieri sau a da note, sunt îndeobşte
ignoraŃi de unii elevi. E vorba de secretare, paznici, femei de serviciu,
asistente medicale, bibliotecare, bufetiere şi alŃii care asigură bunul mers al
lucrurilor la şcoală. A fi politicos cu aceştia este la fel de important ca a fi
politicos cu profesorii sau cu directorul. Nu există „pauze” în folosirea
manierelor! Aşadar, data viitoare când îl vei întâlni pe paznic, nu uita să-Ńi
arăŃi respectul: salută-l aşa cum Ńi-ai saluta profesorul.
7 1
C A P I T O L U L I V
LA JOACĂ
VREMEA PETRECERILOR!
Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi
ziua ta.
etrecerile reprezintă un eveniment social fundamental.

. Întregul scop al unei petreceri este să fii împreună cu
. prietenii tăi şi să te distrezi. Uneori, există un motiv
anume, alteori aniversezi un eveniment, sau pur şi simplu vrei să
te simŃi bine alături de prieteni. Indiferent de ocazie, sunt câteva
lucruri ce trebuie făcute pentru ca petrecerea să reuşească şi
fiecare să se simtă bine.
Aşadar, s-o luăm cu începutul!
PLANIFICAREA
Planuri, planuri, planuri! Cu cât planifici mai din timp şi mai amănunŃit,
cu atât petrecerea va fi mai reuşită! Trebuie să hotărăşti:
♦ Când şi unde — incluzând data, ora şi adresa.
♦ Motivul (dacă există unul).
♦ Numărul invitaŃilor şi pe cine vei invita (numai băieŃi, numai fete, sau şi
unii, şi alŃii).
7 3
♦ Se va servi şi masa? Gustări? Răcoritoare? Dacă da, care anume?

♦ Ce va mai cuprinde petrecerea?
Este timpul să te sfătuieşti cu mama şi cu tatăl tău. ÎŃi place sau nu, ai
nevoie de sprijinul părinŃilor şi de participarea lor pentru a putea da
petrecerea, aşa că implică-i imediat. În felul acesta îi faci să se simtă părtaşi la
planul tău, iar tu vei căpăta convingerea că prietenii tăi vor avea o zi grozavă.
Lista invitaŃilor
Cine va fi invitat? Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut atunci când
dai o petrecere este să stabileşti lista cu invitaŃi. Nu vrei nici să laşi pe cineva
pe dinafară, nici să jigneşti simŃămintele cuiva, dar trebuie să te limitezi la
un număr anume de persoane despre care crezi că se vor simŃi bine
împreună. Colegii tăi din echipa de fotbal vor şti sau nu să se distreze tot
atât de bine precum cei din cercul de dans? Adeseori e o chestiune de
loterie să decizi care dintre prietenii tăi se vor simŃi bine împreună. Dar e
amuzant să încerci să-i „amesteci”. Uneori, cele mai reuşite petreceri sunt
acelea în care invitaŃii nu se cunosc cu toŃii dinainte. La urma urmei, te au
pe tine în calitate de prieten comun. Alcătuirea unei liste adecvate de invitaŃi
este cel mai important lucru atunci când dai o petrecere. Totul poate fi
perfect, dar dacă inviŃi oaspeŃi care nu se simt bine împreună sau jigneşti
sentimentele cuiva, petrecerea nu va avea succesul pe care-1 speri.
InvitaŃiile
Vei scrie invitaŃii sau vei da telefoane? În oricare caz, sunt câteva lucruri
de care e bine să Ńii seama.
Prin telefon: Asigură-te că invitaŃia este făcută într-un mod deschis şi
sincer. „Bună, Marcel. Sâmbăta viitoare, după-masă, dau o petrecere şi sper
că vei veni şi tu.” Nu începe cu o întrebare: „Ce faci sâmbăta viitoare,
după-amiază?” ÎŃi pui oaspetele în dificultate. Asta pentru că, dacă răspunde
7 4
L A J O A C Ă
DILEMA LISTEI DE INVITAłI

ALEGERI MULTIPLE
D A C Ă . . . dai o petrecere şi vrei să-i inviŃi pe toŃi din clasă, cu excepŃia unuia singur
pe care nu-l agreezi deloc.
ATUNCI...
1. Îi inviŃi pe toŃi, cu acea excepŃie?
2. Îi inviŃi pe toŃi, fără nici o excepŃie?
3. Alegi un grup mai mic de prieteni pentru acea petrecere, astfel încât să nu fii
nevoit să laşi o singură persoană pe dinafară?
RĂSPUNS CORECT: Ori varianta 2, ori varianta 3. Alegând 2, s-ar putea să ai
surpriza să constaŃi că persoana pe care n-o agreai este una deosebită şi care va începe
să-Ńi placă. Varianta 3 e mai uşoară, întrucât nu se observă că ai lăsat pe dinafară o
anume persoană. De pildă, poŃi invita copiii din vecini sau pe cei din echipa de fotbal.
Ori, doar o jumătate din colegii de clasă. Mai târziu, poŃi da o altă petrecere la care
să-i inviŃi pe ceilalŃi. Niciodată nu alege varianta 1. Riscul de a jigni profund este
foarte mare, dacă-i inviŃi pe toŃi, cu excepŃia persoanei pe care n-o agreezi.
„Nimic”, şi apoi îl inviŃi tu, se va simŃi obligat să accepte. Dar dacă i-ar fi
plăcut mai degrabă să rămână acasă? Făcând invitaŃiile, nu uita:
1. Să fii clar asupra datei, orei şi adresei petrecerii.
2. Să explici modul în care pot ajunge la tine, dacă nu cunosc locaŃia.
3. Să nu insişti să participe la petrecere, dacă te refuză.
4. Să le faci cunoscut dacă au de adus ceva în mod special, cum ar fi
costume de baie, echipament de baschet ori CD-uri.
În scris: Asigură-te că trimiŃi invitaŃiile cu destul timp înainte. Uneori e
nevoie de zile pentru ca scrisoarea să ajungă la destinaŃie. Dacă există un
motiv anume al petrecerii, alege o invitaŃie cu un desen reprezentativ şi
chiar menŃionează-1 în mod expres.
7 5
1. Scrie lizibil!
2. Precizează cine dă petrecerea. Dacă dai petrecerea împreună cu alŃi
câŃiva prieteni, adaugă-le numele în ordine alfabetică.
3. Precizează clar data, ora şi adresa petrecerii.
4. Fă şi o mică schiŃă a străzii, dacă adresa nu e cunoscută de toŃi.
5. Indică ce fel de răspuns preferi — telefonic, adaugă numărul de
telefon, în scris, adaugă adresa, prin e-mail, menŃionează adresa ta de e-mail.
6. Dacă înmânezi personal invitaŃiile la şcoală, asigură-te că toŃi din
clasa ta — din grupul sau echipa ta — a primit una. De asemenea, cere
îngăduinŃa profesorului de a proceda astfel.
ÎNTREBARE: Mama şi-a propus să fie cu noi pe tot timpul petrecerii. Cum
să-i spun că petrecerea e pentru prietenii mei, nu pentru ea?
RĂSPUNS: Trebuie să discuŃi aspectul acesta cu mama ta înainte de petrecere.

Dacă începi prin a-i spune că ştii că va fi acasă şi că va dori să vadă cum decurg
lucrurile cu petrecerea, îŃi va fi mai uşor să o rogi să fie cât mai discretă. S-ar
putea să înŃeleagă că prietenii tăi şi cu tine v-aŃi simŃi mult mai bine dacă un
adult n-ar sta cu voi tot timpul. Totuşi, părinŃii trebuie să fie prezenŃi atunci când
sosesc invitaŃii, să mai intre când şi când în încăpere (de pildă, pentru a servi
gustările, fără să pară evident că vor să supravegheze) şi, la sfârşitul petrecerii,
pentru a-şi lua rămas-bun de la invitaŃi. În timpul petrecerii se pot uita la
televizor sau pot trebălui prin bucătărie, dar trebuie să se afle prin preajmă. Dacă
vei discuta toate acestea cu părinŃii tăi înainte de petrecere, vei constata că
succesul e aproape garantat.
7 6
L A J O A C Ă
LA VENIREA ŞI LA PLECAREA INVITAłILOR
ÎNTOTDEAUNA :
♦ Întâmpină-Ńi fiecare oaspete cu un zâmbet şi un salut.
♦ Prezintă-i părinŃilor şi oricărui alt membru al familiei aflat de faŃă,
dacă nu se cunosc.
♦ Arată-le invitaŃilor unde-şi pot lăsa hainele.
♦ Fii atent când pleacă, pentru a-Ńi lua rămas-bun.
♦ MulŃumeşte fiecăruia că a venit.
♦ AnunŃă-Ńi părinŃii dacă unul dintre invitaŃi nu are asigurat drumul
spre casă.
NICIODATĂ :
♦ Nu ignora vreun invitat, atunci când soseşte, doar pentru că eşti
prins într-o conversaŃie. Cere-Ńi scuze, du-te să-l saluŃi şi fă
prezentările care se impun.
♦ Nu uita să-i prezinŃi pe invitaŃi unii altora.
♦ Nu-l face pe un invitat să aştepte, atunci când s-a hotărât să plece,
întrerupe-Ńi conversaŃia cu „Scuză-mă, trebuie să-i spun la revedere
lui Marcel”, iar după plecarea oaspetelui reia-Ńi conversaŃia.
ÎN TIMPUL PETRECERII
În timpul petrecerii trebuie să te asiguri că fiecărui invitat i se acordă

atenŃia cuvenită, că toŃi primesc gustări şi răcoritoare şi au şansa să participe
la toate activităŃile. (Vezi şi capitolul „A fi o bună gazdă”.)
♦ Dacă e o petrecere de aniversare şi deschizi cadourile primite,
mulŃumeşte fiecăruia pentru darul adus.
7 7
♦ Înainte de a te aşeza la masă, asigură-te că fiecare are mâncare îndeajuns.

♦ Dacă sunt plănuite unele activităŃi, descrie tuturor în ce constau şi
asigură-te că fiecare are materialele cerute.
Foarte important e să urmăreşti ce se întâmplă. A fost lăsat cineva
deoparte? E cineva prea zgomotos sau sâcâitor? S-a format vreo „bisericuŃă”
unde se vorbeşte în şoaptă? Este muzica dată prea tare? Par invitaŃii
plictisiŃi? Unii se adaptează mai uşor, alŃii mai greu. Aceasta este provocarea
de a fi gazdă a unei petreceri. „AtenŃie! Mergem cu toŃii la jocul de popice!”
poate fi singurul lucru ce-l ai de spus pentru a-i face pe toŃi să participe. Sau
va trebui să chemi în ajutor pe unul dintre părinŃii tăi, dacă e vorba de un
invitat care-şi dă în petic. Aminteşte-Ńi: cu cât mai bine planifici totul
dinainte şi cu cât precizezi mai bine activităŃile, cu atât mai uşor îŃi va fi să-i
faci pe oaspeŃii tăi să se simtă bine — incluzându-te şi pe tine!
IDEI PENTRU CINCI

PETRECERI AMUZANTE
Oricine se bucură să participe la o petrecere reuşită. Petrecerile tale încep
cu mult înainte, încă de la primele aniversări ale zilei tale de naştere,
plănuite şi organizate de părinŃii tăi. Crescând, îŃi aduci şi tu contribuŃia la
întocmirea listei cu invitaŃi, la activităŃile care pot avea loc (cu excepŃia
surprizelor). Şi probabil că nu te vei mulŃumi să ai doar o petrecere pe an.
Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta.
Petrecerile pot fi mici sau mari. O petrecere de succes este aceea la care
oaspeŃii se simt bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea este
bună. Primul pas e alegerea tipului de petrecere. Al doilea pas —
părinŃii tăi: cu ei discuŃi ideea ta, stabileşti data şi felul în care-i vei
„răsplăti” pentru petrecere, precum şi felul în care vor ajuta la transport
7 8
L A J O A C Ă
sau la prepararea bucatelor. Iată câteva idei de petreceri la care să te simŃi

bine cu prietenii tăi!
PENTRU UN GRUP MIC (DE LA 4 LA 6 INVITAłI)
Clasica pyjamas party
Invită 4 sau cel mult 6 prietene. AnunŃă-le să ajungă la timp pentru cină
şi să-şi aducă pijamalele şi pernele favorite. Când au ajuns, vorbiŃi şi luaŃi
cina, vorbiŃi şi instalaŃi o „tabără” în sufragerie, vorbiŃi şi prăjiŃi floricele,
vorbiŃi şi ascultaŃi muzică, vorbiŃi şi urmăriŃi filmul preferat, vorbiŃi şi vorbiŃi
până când adormiŃi. DimineaŃa serviŃi ciocolată fierbinte, suc şi gogoşi. Apoi
fiecare poate pleca. Nu uita să le mulŃumeşti prietenelor că au venit.
Picnic pe plajă sau în parc
Invită şase prieteni să te însoŃească la un picnic pe plajă sau în parc.

Trebuie de asemenea să-i rogi pe părinŃii tăi şi pe unul dintre părinŃii
prietenilor tăi să vă asigure transportul cu maşina şi să vă supravegheze,
7 9
dacă înotaŃi. În ziua petrecerii, împachetează mâncarea pentru picnic şi

strânge scaunele pliante, prosoapele, umbrela, spray-ul de ŃânŃari, un radio
sau un CD player cu baterii, precum şi o minge. Trezeşte-te de dimineaŃă
pentru a-Ńi aduna prietenii. Ei vor trebui să-şi aducă costumele de baie,
prosoapele şi vreun CD preferat. Pe timpul zilei veŃi înota, veŃi juca diferite
jocuri, veŃi mânca, veŃi asculta muzică, veŃi vorbi. La sfârşitul petrecerii,
adulŃii îl vor duce pe fiecare invitat acasă.
Turneu de golf în miniatură
Invită cinci persoane pentru două echipe a câte trei membri fiecare. Începe
prin a oferi o gustare uşoară la tine acasă — sendvişuri sau chipsuri — după
care îndreptaŃi-vă spre terenul de minigolf. JucaŃi şi stabiliŃi învingătorii (fiecare
trebuie să câştige câte ceva) pentru cel mai mic scor, cel mai mare scor, cea mai
caraghioasă lovitură, cea mai iscusită, pentru marcatul din prima — dacă există
— pentru cel mai în formă jucător etc. Oferă premii surpriză şi diplome hazlii.
Înainte de a-i conduce acasă, oferă-le câte o îngheŃată.
PENTRU UN GRUP MAI MARE

( D E L A 8 L A 15 I N V I T A ł I )
Gazdă havaiană
Plănuieşte o petrecere cu tema Hawaii. Invită la masă zece, unsprezece

prieteni, de la ora 18 sau 18,30 până la 21,30 (sau mai târziu, dacă părinŃii tăi
sunt de acord). InvitaŃiile pe care le trimiŃi pot avea desene cu palmieri,
colane înflorate sau surferi. Roagă-Ńi invitaŃii să poarte cămăşi havaiene. PoŃi
decora camera cu obiecte cu iz tropical. Oferă-le invitaŃilor câte o ghirlandă
de flori atunci când sosesc; dacă vremea permite, dă petrecerea afară, pune
un CD cu muzică havaiană şi serveşte mâncare specifică — ananas, grătar
8 0
L A J O A C Ă
de peşte sau de pui, fructe proaspete şi

sucuri. Dacă ştii pe cineva care dansează
FĂ-O ŞI CA ZI DE
hula, roagă-l să vă înveŃe.
ANIVERSARE!
Grătar cu echipa de sport oŃi transforma oricare dintre tipurile
. de petrecere de mai sus în petrecerea
Dacă faci parte dintr-o echipă, invită-Ńi de ziua ta de naştere! Dacă procedezi
coechipierii la un grătar de sfârşit de sezon. astfel...
Invită-l şi pe antrenor. Decorează spaŃiul ♦ AnunŃă-i despre asta pe invitaŃii tăi.
♦ Include în meniu şi tortul aniversar.
petrecerii cu teme sportive. Foloseşte oricare
♦ Aminteşte-Ńi că prietenii îŃi vor
dintre obiectele din sezonul trecut, fotografii
aduce cadouri de ziua ta. Deschizân-
ale echipei, programul meciurilor, şi lipeşte-le du-le în timpul petrecerii, nu uita să
pe un panou cu hârtie colorată. Se pot mânca mulŃumeşti fiecăruia în parte.
hamburgeri, pui sau cârnaŃi fripŃi pe grătar,
chipsuri şi salată de fructe. Ca desert, o
prăjitură uriaşă, decorată cu o temă sportivă. Dacă ai DVD-uri sau videocasete
cu meciurile echipei, foloseşte-le. Programează chiar şi un mic meci neoficial
sau procură câteva mingi pentru puŃină mişcare. Dacă plouă, formează două
echipe pentru un joc pe calculator.
Oricare tip de petrecere alegi, asigură-te că părinŃii tăi se află prin

preajmă. Dacă nu trebuie să participe la jocurile voastre, e nevoie să-şi facă
prezenŃa cunoscută când e vorba de pregătit mâncarea, de pus oarecare
ordine în petrecere şi de rezolvat unele probleme care pot să apară.
0 petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt

bine împreună, activităŃile sunt amuzante, iar mâncarea
este bună.
8 1
PRIETENI N O I
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Profesoara Laurei şi a Iui Katy le
numeşte partenere pentru executarea unui proiect artistic. Este primul lor an
când sunt colege de clasă. Descoperă că se plac una pe alta, iar Katy îi
propune Laurei să o viziteze sâmbătă. Laura acceptă şi fiecare îşi înştiinŃează
părinŃii. Ce pot face Katy (gazda) şi Laura (oaspetele) pentru a întări noua lor
prietenie?
A FI O BUNĂ GAZDĂ — KATY
♦ Katy trebuie să fie pregătită pentru sosirea Laurei. Nu ar fi frumos

să o facă să aştepte ca să-şi sfârşească ea jocul video cu fratele ei.
♦ Katy trebuie să-şi planifice câteva activităŃi astfel încât ea şi Laura
să nu stea uitându-se una la alta şi întrebându-se ce ar avea de făcut.
Katy ar trebui să aibă la îndemână câteva variante: „Pot să-Ńi arăt un
album cu proiectele mele artistice de anul trecut, sau am putea asculta
un CD nou. Ce Ńi-ar plăcea să faci?” (Fiind vorba de o nouă prietenie,
orice activitate care duce la cunoaşterea reciprocă este bună.)
♦ Katy trebuie s-o implice pe Laura în orice fel de activitate. De
pildă, dacă ea face un puzzle, e frumos să o invite şi pe Laura. „ÎŃi
place puzzle-ul? Mie, da! Uite, stai aici şi încearcă să găseşti piesele
potrivite!” Dacă Laura răspunde că nu-i place jocul, atunci Katy, în
calitate de gazdă, trebuie să renunŃe la puzzle şi să propună o altă
activitate.
♦ În funcŃie de ora din zi, Katy ar trebui să-i ofere Laurei o gustare
sau chiar s-o invite la masă. AtenŃie la cum se formulează invitaŃia. În
loc de „Vrei să mănânci ceva?”, Katy trebuie să spună „Masa nu e
gata încă. Vrei până atunci nişte floricele sau fructe?”
8 2
L A J O A C Ă
♦ Katy trebuie să o facă pe Laura să se

simtă bine. De pildă, dacă vede că Laurei îi
este cald, atunci trebuie să deschidă fereastra VIZITELE PESTE
sau să dea drumul la aerul condiŃionat. NOAPTE
ALEGERI MULTIPLE
DACĂ ... petreci o noapte în casa

A FI UN BUN INVITAT —
prietenului tău şi toată familia
LAURA urmăreşte un film interzis minorilor
sub 16 ani, deci interzis şi Ńie...
♦ Laura trebuie să fie punctuală —
ATUNCI ...
indiferent de ora stabilită.
1. Îi spui prietenului că nu-Ńi este
♦ Laura trebuie să fie pregătită să accepte permis să urmăreşti acel film şi citeşti o
propunerile gazdei. Dacă va spune „Nu, carte în timpul ăsta?
nu-mi place să fac asta” la tot ce-i propune 2. Îi suni pe părinŃii tăi şi le ceri
permisiunea să urmăreşti filmul?
Katy, prietenia lor nu va merge prea departe.
3. Urmăreşti filmul şi le spui a
Laura, de altfel, ar putea descoperi că-i place
doua zi despre asta părinŃilor tăi,
o activitate pe care n-a mai desfăşurat-o. întrebându-i ce ar fi trebuit să faci?
♦ Laura trebuie să fie atentă la obiectele 4. Urmăreşti filmul şi nu spui
din casa lui Katy. Nu trebuie să-şi pună nimic părinŃilor?
picioarele pe scaune, trebuie să întrebe ce RĂSPUNS CORECT : varianta 1

farfurie şi ce pahar poate folosi. Obligatoriu, sau 2. Varianta 3, poate. Varianta 4,
niciodată. Răspunsul numărul 4 va fi
o va lăsa pe Katy să umble la aparatele
întotdeauna greşit. Doar tu ştii care
electronice. Dacă sparge sau strică vreun
dintre celelalte este cel mai potrivit
obiect, Laura se va oferi imediat să-l pentru tine. Cel mai bine ar fi să
înlocuiască sau să-l repare. discuŃi şi să hotărăşti dinainte cu
♦ Dacă Laura trebuie să dea un telefon, îi părinŃii tăi posibilitatea să fii invitat să
faci ceva care nu-Ńi este permis acasă.
va cere mai întâi voie lui Katy.
♦ Laura trebuie să se ofere să ajute la
strângerea mesei, la spălatul farfuriilor sau la
punerea în ordine a lucrurilor.
8 3
IMPORTANT ATÂT PENTRU GAZDĂ,

CÂT SI PENTRU OASPETE
Katy şi Laura trebuie să apeleze la bunele maniere pe care le-au deprins.

Aici sunt incluse saluturile, prezentările, comportamentul în timpul mesei,
purtarea unei discuŃii şi altele. De pildă, de cum soseşte Laura, Katy trebuie
s-o prezinte părinŃilor ei şi celorlalŃi care se află în casă. Laura o va întreba
pe Katy (şi pe părinŃii ei) dacă poate ajuta la punerea sau strângerea mesei.
Katy ar trebui să-i spună Laurei despre rânduielile din timpul mesei în
familia lor, iar Laura ar trebui să se conformeze. Vorbind una cu cealaltă, vor
trebui să-şi acorde atenŃia cuvenită (să fie bune ascultătoare).
CÂTEVA LUCRURI ESENłIALE DACĂ RĂMÂI

PESTE NOAPTE
Dacă rămâi la un prieten în vizită una sau mai multe nopŃi, e bine să ştii
câteva lucruri.
Gazda:
♦ Asigură-te că invitatul tău cunoaşte rânduielile din casa ta.
♦ Asigură-te că i-ai desemnat un loc în care să-şi pună lucrurile
personale.
♦ Fă în aşa fel încât să se simtă bine (dacă nu poate dormi decât cu o
lumină aprinsă, înmânează-i o lampă de veghe).
Invitatul:
♦ Există o vorbă din bătrâni: „Când eşti la Roma, poartă-te ca
romanii”. Adică, aflându-te în vizită, respectă regulile casei.
♦ łine-Ńi lucrurile personale în propria-Ńi geantă, nu le răspândi prin baie.
♦ AnunŃă-Ńi gazda dacă ai nevoi speciale (de pildă, o lumină aprinsă
peste noapte).
♦ După vizită, scrie un bileŃel de mulŃumire.
8 4
L A J O A C Ă
AM FĂCUT ROST DE BILETE...

A merge la un concert, la un recital sau la teatru poate reprezenta o
experienŃă interesantă. Muzicienii sau actorii s-au pregătit ore, zile,
săptămâni, luni de-a rândul, exercitându-şi talentul pentru a oferi un
spectacol agreabil care să încânte audienŃa. Culorile, luminile, sunetele,
muzica, dansul şi costumele creează un spectacol pe placul tuturor. Oamenii
vin la spectacol pentru că vor să se afle acolo — s-ar putea să fi făcut chiar
un sacrificiu pentru a-şi putea plăti biletele. Iată însă că e nevoie doar de o
singură persoană care să strice atmosfera — una care să mănânce, să
vorbească sau să se foiască tot timpul. Atunci când te afli la un concert, la un
recital sau la teatru, este foarte important, ca spectator, să respecŃi actorii şi
audienŃa.
ÎNTREBARE: Săptămâna trecută am fost la un concert. Copiii care stăteau
în faŃa mea vorbeau, râdeau şi şuşoteau tot timpul. Asta m-a făcut să nu mă
bucur de spectacol. Ce-ar fi trebuit să le spun?
8 5
RĂSPUNS: Ar fi existat riscul să ajungi într-o situaŃie delicată, dacă le-ai fi spus
ceva. Copiii aceia deja au arătat că nu dau doi bani pe ce gândeşti tu sau ceilalŃi
despre comportamentul lor. Se pare că n-ar fi Ńinut seama de orice le-ai fi spus. De
aceea, cel mai bun lucru pe care l-ai fi putut face ar fi fost să anunŃi un paznic sau
pe cineva din personalul de serviciu, cerându-i să-i potolească. Aceştia sunt
singurii în măsură să asigure un comportament decent al spectatorilor. Dacă ai fi
încercat tu să faci ordine, s-ar fi putut să dai naştere unui scandal şi mai mare.
CÂTEVA REGULI DE BAZĂ PENTRU

SPECTATORI
♦ Fii punctual! Altfel, vei fi nevoit să-i deranjezi pe alŃii ca să-Ńi ocupi
locul. (Există unele săli în care nu Ńi se da voie să intri după începerea
spectacolului, decât în pauză.)
♦ Nu vorbi cu prietenii tăi în timpul
C Â N D S O R A TA spectacolului. Păstrează-te pentru pauză.
E VEDETĂ ♦ Dacă trebuie să stai la coadă pentru
E o senzaŃie aparte să urmăreşti un bilete sau în pauză la bufet, nu te îmbrânci şi

spectacol atunci când la el participă nu sări peste rând!
cineva cunoscut. Iată de ce este foarte ♦ Dacă este permis să mănânci, fă-o în
important să respecŃi munca surorii tale, linişte, nu-i deranja pe alŃii.
dacă e cazul ei. Fluierăturile şi miorlă-
♦ Nu aduce mâncare sau băutură pe ascuns.
iturile care provin din partea ta, aflat în
public, o pot distrage şi-i va veni mult mai ♦ Dacă trebuie să mergi la toaletă, aşteaptă să
greu să se concentreze. Dar ce-ar fi dacă, în vină pauza. Spune „ScuzaŃi, vă rog” celor pe
loc de asta i-ai aduce un buchet de flori pe care-i deranjezi. Treci cu spatele la persoanele
care să i-l oferi la sfârşitul spectacolului? care-Ńi fac loc să ieşi din rând.
Va aprecia cum se cuvine gestul tău! Şi vei
Chiar dacă unele concerte, recitaluri sau
avea timp destul să o tachinezi după
spectacol! spectacole de teatru sunt doar formale, trebuie
8 6
L A J O A C Ă
AVEM NEVOIE DE ARBITRI
IMAGINEAZĂ - łI URMĂTOARELE : Un meci din Liga de hochei, dintr-un

orăşel din SUA, Small Town, are o istorie tare neplăcută cu arbitrii. Aproape toate
deciziile sunt eronate. Arbitrii nu văd faulturile, nu consemnează golurile, nu observă
ofsaidurile şi sancŃionează greşeli inexistente. Drept care Liga renunŃă la arbitri. La
următorul meci, antrenorii opresc jocul când li se pare lor că e fault, suporterii cred că
pucul a ieşit din joc, iar jucătorii reclamă care mai de care greşeli de joc. Ce succes crezi
că a avut meciul? Arbitrii trebuie să fie prezenŃi pentru ca jocul să se desfăşoare în
condiŃii bune şi regulamentare. Prima dată când mai vrei să admonestezi arbitrii,
aminteşte-Ńi de Small Town, din SUA, şi arată-le mai mult respect!
să respecŃi aceleaşi reguli. Fie că te afli la un meci, la cinema, la circ sau la o

piesă şcolară, cei din jurul tău merită consideraŃie. Vor fi tare deranjaŃi dacă
te foieşti, dacă vorbeşti sau chicoteşti cu prietenii tăi tot timpul. Aşadar,
indiferent de tipul de spectacol, respectă-i pe cei din jur, şi toată lumea se va
simŃi minunat.
SPORTURI... SPORTIVE!
Ce au în comun albinele, un meci de fotbal, o dezbatere, un meci de tenis
şi alegerea şefului clasei?
Sportivitatea! Sportivitatea este modul în care trebuie să te manifeşti
într-o competiŃie.
Ori de câte ori participanŃii la o competiŃie îşi probează iscusinŃa unii
împotriva altora — existând învingători şi învinşi — felul în care evoluezi
este la fel de important ca şi victoria! În orice întrecere vor exista mereu
învingători şi învinşi. Competitorii se străduiesc din greu să câştige. A
câştiga sau a pierde reprezintă o stare emoŃională puternică. Iar când
intervin emoŃiile, manierele sunt uneori uitate.
8 7
Or, tocmai manierele sunt cele care te ajută să treci peste asemenea
momente! Sportivitatea presupune să-Ńi aminteşti cum trebuie să te
comporŃi chiar şi în competiŃia cea mai acerbă! Iată câteva idei de bază:
♦ Respectă regulile. Fie că joci într-o echipă sau candidezi la şefia
clasei, învaŃă regulile şi respectă-le.
♦ Nu te certa cu arbitrii sau cu cei care au putere de decizie. Ei
sunt acolo pentru a asigura buna desfăşurare a jocului, a competiŃiei.
S-ar putea să greşească, dar de cele mai multe ori apreciază corect.
Hotărârile lor sunt definitive, iar dacă le conteşti, nu ajungi nicăieri.
♦ Arată consideraŃie celorlalŃi competitori. Împarte echipamentul.
Nu te înfuria şi pleca acasă cu mingea, dacă e una singură! Asigură-te
că participă toŃi. Laudă-i pe cei care au o prestaŃie bună.
♦ MulŃumeşte coechipierilor. Chiar dacă ieşi câştigător sau învins în
alegeri, asigură-te că ai mulŃumit tuturor celor care te-au ajutat în
„campanie”. Dacă e vorba de un sport, mulŃumeşte antrenorilor,
managerilor şi celorlalŃi membri ai echipei.
8 8
L A J O A C Ă
♦ Evită lăudăroşenia şi împăunarea! Încercând să arăŃi cât eşti tu de

bun, îi faci pe ceilalŃi să se simtă jenaŃi. Şi, astfel, nu pari deloc bun!
CÂŞTIGĂ ŞI PIERDE CU ELEGANłĂ
Nimănui nu-i place atunci când cel care pierde e răutăcios, dar nici când
cel care câştigă e lăudăros. Şi unii, şi alŃii se fac vinovaŃi de a fi pus un accent
prea mare pe victorie. Bucură-te de joc, de compania celorlalŃi, bucură-te de
faptul că-Ńi poŃi exercita talentele (ca jucător individual sau în echipă), că
poŃi duce jocul la bun sfârşit! Cum să fii un bun învingător sau cum faci să
ştii să pierzi?... Simplu!
Un bun învingător:
♦ MulŃumeşte celui care a pierdut pentru meciul bun.

♦ E bucuros că a câştigat, dar nu se laudă.
♦ Evită să se supraaprecieze — nimeni nu poate învinge de o mie de ori.
Un bun perdant:
♦ MulŃumeşte învingătorului pentru meciul bun.

♦ Nu se bosumflă şi nu stă supărat.
♦ Nu învinovăŃeşte niciodată pe alŃii pentru că a pierdut.
♦ Se gândeşte cum să facă să câştige data viitoare.
ÎNTREBARE: Uneori mă simt frustrat când pierd un meci, pentru că am

impresia că arbitrul a Ńinut cu adversarul. Ar trebui să-i reproşez ceva
arbitrului la sfârşitul meciului?
8 9
RĂSPUNS: Joacă atât de bine cât poŃi! Dacă, într-adevăr, arbitrul a favorizat
adversarul, lasă-l pe antrenor să protesteze. Este singurul care are dreptul să
discute cu arbitrii anumite aspecte care nu sunt foarte clare şi să le lămurească.
DACĂ EŞTI SPECTATOR
Sportivitatea nu se aplică doar competitorilor. Atunci când te afli în

tribună sau pe marginea terenului, faci parte din evenimentul sportiv. O
susŃinere civilizată, cu strigăte şi încurajări, va ajuta echipa ta favorită. Unii
comentatori ar spune chiar că „dai aripi echipei”!
Cel mai important lucru e să găseşti echilibrul între „a fi în joc” şi în afara
lui. Este uimitor cât de mult poate influenŃa comportamentul unei persoane
măsura în care o alta se bucură de un eveniment sportiv. Manierele te pot
ajuta să găseşti acest echilibru, astfel încât să te bucuri de succesul echipei
tale, fără să-i necăjeşti pe cei din jur.
Suporterii buni:
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Se bucură de jucătorii în formă din echipa favorită.
♦ Se aşază când ceilalŃi din jur stau aşezaŃi.
♦ Îşi manifestă sprijinul pentru oricare dintre jucătorii care au fost faultaŃi.
♦ Când îşi susŃin echipa, folosesc un limbaj curat.
NICIODATĂ:
♦ Nu huiduie când echipa lor pierde.
♦ Nu se bucură când un jucător din echipa adversă este lovit.
♦ Nu aruncă diverse obiecte în teren.
♦ Nu strigă obscenităŃi sau jigniri, când îşi susŃin echipa.
9 0
C A P I T O L U L V
ÎN SOCIETATE
MANIERELE BUNE FAC
VECINI BUNI
ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile

publice de distracŃie. Înseamnă a te gândi în ce fel
comportamentul tău îl afectează pe ceilalŃi..
C ândva, Robert Frost a scris un poem în care spunea:

„Gardurile bune fac vecini buni”. Poate, dar şi bunele
maniere fac vecini buni. Fie că locuieşti într-un aparta-
ment, fie într-o casă, manierele fac viaŃa mai bună şi mai uşoară
tuturor. Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi
prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi
cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse.
♦ Salută-Ńi vecinii când îi vezi dimineaŃa. Spune „Bună dimineaŃa” cu
zâmbetul pe faŃă.
♦ Oferă-Ńi ajutorul. „Să vă ajut cu sacoşele acelea?”
♦ Nu produce zgomote, în special dacă e prea devreme, prea târziu sau în
timpul odihnei de după-amiază.
♦ Nu sta la taifas cu grupul, blocând intrarea în casa vecinului sau intrarea
în scara blocului.
9 1
♦ Cere voie înainte de a intra pentru vreun

PRĂJITURI motiv în curtea altuia.
DE CASĂ? ♦ Nu intra niciodată în casa vecinului, fără să
ai permisiunea!
oamna Rădulescu locuieşte în
. vecinătatea ta. Nu are copii, dar
îi place să aibă grijă de copiii vecinilor.
LocuinŃa ei e plină de prăjituri de casă,
RESPECTĂ PROPRIETATEA
bomboane, reviste şi alte surprize plă- CELUILALT
cute. Ea cumpără bilete la tombole,
bilete la spectacole, susŃine cu bani
DACĂ... cel mai scurt drum spre prietenul tău e
UNICEF-ul şi e un suporter al echipei
liceului din apropiere. Ori de câte ori prin curtea vecinului, prietenul tău şi cu tine
ajută un copil din vecini, alŃi cinci sună folosindu-i des, veŃi vedea că lăsaŃi deja prin iarbă
la uşa ei! o adevărată cărare.
Înainte de a te hotărî să faci parte AI PUTEA... să ceri voie, înainte de a trece pe
din cei cinci, trimite o ilustrată doam-
proprietatea altuia. Orice activitate care ar aduce
nei Rădulescu, în care să scrii: „Am
primit bomboane şi prăjituri de casă prejudicii proprietăŃii altuia este total interzisă.
din partea dumneavoastră şi vă mulŃu- Poate că vecinul tău a făcut un efort deosebit
mesc”. Dacă va dori, doamna Rădu- pentru a avea un gazon frumos. Vorbeşte cu el.
lescu va lipi ilustrata pe uşa ei, pentru S-ar putea să fii nevoit să-Ńi schimbi drumul.
a o vedea şi ceilalŃi cinci copii care-i
S-ar putea să existe o altă parte a proprietăŃii lui
sună la uşă fără să fie chemaŃi. Ea
trebuie lăsată în pace pentru a-şi vedea pe unde nu l-ar deranja să treci. Cele câteva
de proiectele ei de ajutorare, fără să fie minute pe care le câştigi trecând direct peste
deranjată tot timpul. De asemenea, va gazonul vecinului nu merită problemele pe care
aprecia recunoştinŃa ta şi faptul că Ńi le faci cu vecinul tău. Ai posibilitatea să
încerci să n-o deranjezi fără rost.
opreşti un „război” înainte să înceapă.
ÎMPRUMUTUL ŞI CREDITUL
Un vechi proverb spune: „Nici nu împrumuta, nici nu lua pe datorie”.

Dar în comunităŃile unde vecinii se înŃeleg bine, împrumutul sau
îndatorarea pot reprezenta lucruri normale.
9 2
Î N S O C I E T A T E
„Bună, Radu, pot împrumuta culegerea ta de probleme? Pe a mea am

uitat-o la şcoală şi am nevoie să studiez pentru un concurs.”
Câteva maniere fundamentale cu privire la împrumut şi la datorii sunt
de-ajuns pentru a-i face pe vecini să coopereze în aceste chestiuni.
Dacă tu eşti cel care împrumuŃi
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Aminteşte-Ńi că „te rog” şi „mulŃumesc” sunt cuvinte esenŃiale
pentru orice tip de relaŃie.
♦ Înapoiază obiectul în condiŃiile în care l-ai primit. Dacă-l strici,
repară-l sau cumpără unul nou. Dacă îl pierzi, înlocuieşte-l.
♦ Înapoiază obiectul de îndată ce nu mai ai nevoie de el.
NICIODATĂ:
♦ Nu împrumuta vreun obiect fără să ceri mai întâi voie.
♦ Nu da mai departe obiectul împrumutat.
♦ Nu face din împrumut un obicei. O dată la ceva timp, e în regulă,
dar vecinul tău s-ar putea să se supere dacă-l vei trata ca pe o
bibliotecă.
CÂINI, PISICI ŞI ALTE ANIMALE

DE COMPANIE
Neplăcerile provocate vecinilor de animalele de companie sunt adesea

dintre cele mai greu de evitat, căci implică un animăluŃ cu blană sau nu, la
care tu sau vecinul tău ŃineŃi foarte mult. Cea mai bună soluŃie e să previi
aceste neplăceri provocate de animalele de companie sau să le înlături rapid.
S-ar putea să-Ńi vină greu să crezi că nu toŃi îl iubesc pe cel mai bun prieten
al tau, căŃeluşul Rex, dar este foarte posibil. Iată câteva motive:
♦ CăŃeluşii tăi dau iama prin florile din grădina vecinului.
9 3
♦ Pisica ta de şapte ani stă exact lângă coteŃul păsărilor şi vrea să le

atace.
♦ Întreaga zi cât tu eşti la şcoală, iar părinŃii tăi la serviciu, câinele tău
latră întruna.
♦ CăŃeluşii tăi scurmă în gunoi şi împrăştie peste tot resturile
menajere.
♦ Vecinii tăi se tem de şerpi, iar şarpele pe care-l creşti în casă
stârneşte groaza la gândul că ar putea scăpa, deşi nu s-a-ntâmplat
niciodată.
♦ Câinele tău jucăuş sare pe vecinii care trec prin apropiere. Desigur,
câinele e prietenos, dar vecinilor nu le prea plac câinii.
Ce ai de făcut? Arată consideraŃie vecinilor tăi. łine-Ńi câinii sub control.
De altfel, există o lege care obligă stăpânul câinelui să-l Ńină în lesă.
Respect-o! Dacă pisicile tale deranjează vecinii, Ńine-le în casă. (Oricum, e
bine să le Ńii în casă în orice condiŃii. Pisicile care stau în locuinŃă trăiesc mai
mult decât cele care stau afară.) Dacă ai un şarpe sau un crocodil, arată-le
vecinilor întregul sistem de securitate. Mai gândeşte-te dacă-Ńi laşi câinele
singur acasă pentru o perioadă mai lungă, iar dacă nu ai încotro,
du-1 în acea parte a locuinŃei unde ştii că lătratul lui n-ar deranja vecinii.
Dar nu întotdeauna câinele tău provoacă problemele. Ce faci atunci când
ai necazuri din cauza câinelui vecinului?
ÎNTREBARE: Câinele vecinilor sare la noi în curte şi face numai
giumbuşlucuri. Este un animal simpatic, dar nu prea îmi convine că se joacă
în curtea noastră. Ce să fac?
9 4
RĂSPUNS: Cere părinŃilor tăi să te ajute în această problemă. Ei ar putea vorbi

cu vecinul pentru a-l ruga să-şi Ńină câinele în curte. I-ar putea spune că
animalul face mizerie în curtea voastră, iar voi călcaŃi în ea! Există posibilitatea
ca vecinul să nu fi ştiut de aşa ceva şi să-l Ńină, pe viitor, în curtea lui. De
asemenea, mama şi tatăl tău, cunoscând legea cu privire la lesă, i-ar putea atrage
atenŃia asupra acestui lucru. Dacă nici aşa nu se rezolvă, atunci părinŃii tăi vor
anunŃa hingherii care vor găsi soluŃia corectă.
Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie

şi prieteni. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în
viaŃa de zi cu zi, aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai
strânse.
„EXTINDEREA” CASEI TALE
Vecinii de curte sau cei din bloc sunt asemenea unei familii extinse.
Practic, trăieşti de ani buni cu vecinii de alături sau cu cei de pe strada ta.
Iată de ce este important să păstrezi relaŃii cât mai strânse. Ajutorul dat
vecinului în gospodărie, petrecerile între vecini, sprijinul dat la necaz sau la
nevoie dezvoltă şi întăresc tradiŃiile care îmbogăŃesc viaŃa comunităŃii. Caută
să fii cât mai politicos cu vecinii. În felul acesta vei avea relaŃii solide.
Aminteşte-Ńi că bunele maniere fac vecini buni.
9 5
ŞI LA MALL EXISTA BUNE

MANIERE?
Cel care a creat mallurile s-a gândit şi la copii — fast-fooduri, magazine de
CD-uri, de ochelari de soare, jocuri video, cinema! Faptul că este o locaŃie
sigură, închisă între graniŃe bine stabilite, face ca părinŃii să-şi poată lăsa pentru
o vreme copiii mai mari singuri, ocazie cu care aceştia îşi pot petrece timpul cu
prietenii lor.
„Perfect, voi trei puteŃi acum să faceŃi ce vreŃi, singuri. Nu mergeŃi însă la alt
etaj şi pe la 12 ne întâlnim la fast-food. Asta înseamnă peste o oră.” Sau, dacă
eşti mai mare, propunerea părinŃilor tăi ar putea suna astfel: „Perfect, voi trei
veŃi rămâne acum singuri. Dar NU părăsiŃi mallul. Peste trei ore ne întâlnim la
ieşire!”
VÂNZĂTOARE NEPOLITICOASĂ
DAC Ă ... ai un magazin favorit la mall în care găseşti hainele care-Ńi plac, dar
vânzătoarea ori te ignoră, ori se Ńine după tine, ca şi cum te-ar suspecta.
ATUNCI ...
1. O întrebi pe vânzătoare de ce se Ńine după tine.
2. O ignori şi faci ce Ńi-ai pus în gând.
3. Nu te mai duci la acel magazin, întrucât sunt
atâtea altele.
RĂSPUNS CORECT : Nu te
obosi cu varianta 1. Confrun-
tarea nu merită efortul. Răs-
punsul corect îl reprezintă
varianta 2 sau varianta 3.
Alege-o pe cea care-Ńi convine.
9 6
Faptul că părinŃii te-au lăsat singur nu înseamnă că trebuie să laşi

deoparte manierele. Bunele maniere au rolul să-Ńi asigure o şedere cât mai
plăcută. Când te arăŃi politicos sau prietenos cu ceilalŃi, te vor trata la rândul
lor cu respectul pe care li-l arăŃi.
CINCI REGULI DE BAZĂ ÎN MALL
1. Lasă loc şi celorlalŃi oameni care se află în mall. Atunci când te

plimbi pe paliere cu prietenii, Ńine doar unul sau doi de braŃ. Un grup în care
copiii merg câte şase, şapte dă impresia unei avalanşe care mătură totul în
calea ei.
2. Controlează-Ńi cuvintele. Spune: „ScuzaŃi”, „MulŃumesc” şi „Vă rog”
vânzătoarelor, celorlalŃi funcŃionari şi chiar prietenilor tăi. Când spui „Vă
rog” înseamnă că soliciŃi, când nu, înseamnă că ceri! Când spui
„MulŃumesc” arăŃi că apreciezi, când nu, arăŃi lipsă de recunoştinŃă.
3. Volumul. E simplu: vorbeşte cât mai încet! Nu striga, nu Ńipa şi nu
râde în hohote.
4. La fast-food foloseşte numai masa de care ai trebuinŃă. Evită să
ocupi alte scaune sau mese cu pachetele tale. CurăŃă după tine. Adună-Ńi
resturile, pune masa şi scaunele la loc, acolo unde le-ai găsit şi şterge masa
dacă ai murdărit-o.
9 7
5. Foloseşte-Ńi bunele maniere. Spune

A SUFERI
„Bună dimineaŃa” vânzătoarelor. Zâmbeşte.
DIN PRICINA
Deschide uşa unei alte persoane. Nu-Ńi Ńine
ALTORA
prietenii aliniaŃi în faŃa ta. Pune lucrurile la loc,
neori când adulŃii văd un grup de
pe umeraşele sau în rafturile de unde le-ai luat.
. copii, imaginea care le vine în
minte este cea a ultimului grup Dacă întâlneşti un alt prieten sau un prieten de
întâlnit. S-ar putea să suferi tu pentru familie, prezintă-l, dacă prietenii cu care eşti
felul în care s-au comportat aceia. nu-l cunosc deja.
Una dintre vânzătoare ar putea
reacŃiona neplăcut nu datorită Ńie, ci
datorită celui care a fost în magazin DIN PERSPECTIVA
înaintea ta cu câteva minute. Nu e PĂRINłILOR TĂI
corect? Ai dreptate, nu e corect! Dar
aşa se prezintă situaŃia! Şi singurul
„Ia spuneŃi-mi, Ioana şi Rodica, chiar vreŃi să
lucru pe care-l poŃi face e să încerci să
rămâneŃi singure? Perfect, aveŃi două ore.
schimbi imaginea adulŃilor despre
adolescenŃi prin chiar propria com- ÎntoarceŃi-vă aici la ora unu şi, vă rog, nu
portare. vorbiŃi şi nu mergeŃi nicăieri cu străini, şi mai
ales nu plecaŃi din mall.”
Oricâte asigurări ai da tu părinŃilor tăi că nu se va întâmpla nimic
deosebit în acest timp, ei tot îşi vor face griji. Nu pentru că nu ar avea
încredere în tine — dacă n-ar avea, nu te-ar lăsa singură! Dar îşi închipuie
atâtea lucruri care s-ar putea întâmpla, încât nu le pot ignora pur şi simplu.
Dacă vrei ca încrederea reciprocă să se întărească, sunt câteva lucruri de care
trebuie să Ńii seama:
♦ Respectă ora la care Ńi s-a spus să te întorci! Fiecare minut de
întârziere li se pare părinŃilor o oră întreagă, căci se tem pentru
siguranŃa ta. Fii deştept, fii respectuos... fii punctual!
♦ Nu depăşi spaŃiul asupra căruia aŃi căzut de acord. Dacă nu
depăşeşti limitele stabilite, data următoare părinŃii tăi îŃi vor extinde
aria de plimbare.
9 8
♦Povesteşte-le cum a fost. Sunt curioşi să afle cum te-ai simŃit şi

ce-ai făcut. Este un mare pas pentru ei şi vor fi nerăbdători să afle
noutăŃi de la tine.
♦ łine seama de faptul că părinŃii tăi ar putea avea prieteni care
să se afle şi ei în mall. Gândeşte-te cum i-ar putea afecta acŃiunile
tale pe părinŃii tăi, dacă prietenii lor te-ar vedea şi le-ar spune
părinŃilor unele lucruri neplăcute.
Cam asta ar fi! Doar atât şi e de-ajuns ca să arăŃi respectul cuvenit
părinŃilor tăi şi Ńie însuŃi. Bucură-te de ieşirea la mall, distrează-te cu prietenii
tăi şi poartă-te în aşa fel încât să fii sigur că vei veni şi data viitoare.
DISTRACłIA ÎN LOCURI
PUBLICE
Gândeşte-te la un grup de copii care merg la plajă şi vor să joace fotbal.
Observă, însă, că pe plajă se mai află o familie şi hotărăsc să se mute ceva mai
la o parte. Iată ce înseamnă bune maniere! Şi
probabil şi distracŃia e mai mare, din moment ce NU FOLOSI
nu vor fi nevoiŃi să fie atenŃi să nu-i lovească pe ÎN J U R Ă T U R I
ceilalŃi. Prin consideraŃia arătată, copiii îşi fac lor njurăturile sunt spuse pentru a şoca.
şi familiei celeilalte o zi cât se poate de plăcută. . Adevărul este însă că nu şochează.
Există o mulŃime de locuri, în cadrul sau în MulŃi adulŃi le-au auzit de mii de ori şi
afara comunităŃilor, destinate activităŃilor fizice nu sunt şocaŃi sau impresionaŃi de
persoanele care le folosesc. Copiii s-ar
şi distracŃiei: plaje, parcuri, patinoare pentru
putea să se arate şocaŃi când le aud
rotile, pârtii de schi, alei pentru biciclete, pentru prima oară, dar nu durează mult
patinoare, popicării, piscine etc. Aceste locuri până ce se schimbă impresia, dacă
au câteva lucruri în comun: continuă să le audă mereu şi mereu.
♦ Aici se distrează oameni de toate vârstele.
9 9
♦ Există şi echipe competitoare, dar mulŃi vin în calitate de spectatori,

doar pentru distracŃie, nu pentru întreceri.
♦ Copiii pot merge în aceste locuri cu prietenii lor.
♦ În aceste locuri există şi bufete.
E posibil să ai bune maniere şi să te şi distrezi? Nu numai că e posibil,
dar bunele maniere cresc şansele ca distracŃia să fie deplină.
CONSIDERAłIA — TREI ÎNTREBĂRI
ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice destinate

distracŃiei. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îi afectează pe
ceilalŃi. Sunt foarte mulŃi oameni care vor să desfăşoare aceeaşi activitate ca
tine. Este foarte important să nu faci în aşa fel încât să îi împiedici. Cel mai
bine e să priveşti în jurul tău şi să-Ńi pui trei întrebări:
1. Ceea ce faci tu jenează oare pe altcineva? Oare ai monopolizat pista
de carting şi nimeni altcineva nu mai poate să se plimbe cu cartul?
2. Activitatea ta creează probleme altora? Dacă patinezi alături de
prietenii tăi, nu rişti oare să loveşti un începător care nu prea are autocontrol
pe patine?
3. Te gândeşti la zgomotul pe care-l faci? Nu este cumva dat prea tare
volumul de la CD-player, sau nu cumva vorbeşti pe un ton prea ridicat?
ÎNTREBARE: Iarna trecută am fost la schi şi acolo se aflau doi băieŃi care nu
voiau să stea la rând pentru telescaune şi ne-o luau înainte. Ce ar fi trebuit să
le spunem?
1 0 0
PERSOANE CARE POT AJUTA

n locurile publice există personal plătit care să te ajute în caz că ai probleme cu cineva
. de acolo. De asemenea, îŃi vor atrage atenŃia dacă tu eşti în culpă. Fii respectuos cu
aceştia. Misiunea lor e să te facă să fii în siguranŃă şi să te distrezi după cum vrei.
Având un comportament adecvat, îi ajuŃi să-şi facă treaba aşa cum se cuvine:
♦ Salvamarii. Trebuie să se concentreze
asupra a ceea ce se petrece pe apă.
Nu vorbi cu ei când sunt atenŃi
la ce se petrece în larg, iar dacă
îŃi cer să ieşi din apă, supu-
ne-te imediat.
♦ Paznicii din parc. Se află acolo
pentru siguranŃa ta şi pentru protecŃia
mediului. Dacă ai nedume-
riri, întreabă-i pe ei.
Dacă îŃi cer să nu intri într-o anumită zonă,
urmează-le îndemnul, căci s-ar putea să fie pentru protecŃia mediului sau chiar
pentru protecŃia ta.
♦ Îngrijitorii patinoarului. Au grijă să întreŃină gheaŃa curată şi sigură. Dacă le
spun tuturor să schimbe direcŃia de patinat, atunci direcŃia trebuie schimbată. Iar
când le cer să părăsească gheaŃa pentru a aduce maşina de curăŃat, folosiŃi răgazul
pentru niŃică odihnă.
♦ Lucrătorii de la bufet. Mai ales când e timpul mesei, şi toŃi sunt înfometaŃi,
respectă rândul format. Lucrătorii de la bufet nu pot să prepare aşa de repede
mâncare pentru toŃi. Bombănelile şi strigătele nu ajută la nimic!
RĂSPUNS: Uneori, trebuie doar să le arăŃi că i-ai văzut. „Scuze, dar coada
pentru telescaune este acolo!” Dacă asta nu foloseşte la nimic, nu intra în conflict
cu ei. PoŃi atrage atenŃia responsabilului de la telescaune despre comportamentul
băieŃilor, iar acesta va avea grijă să restabilească ordinea.
1 0 1
DE LA F U N D A ł I A A M E R I C A N Ă
PENTRU ORBI
OPT IDEI PENTRU A-łI ARĂTA PREOCUPAREA
Atunci când te afli în preajma unei persoane oarbe sau cu defecŃiuni de vedere:
1. Prezintă-te, astfel încât persoana să ştie cine e în cameră şi cu cine discută.
2. Foloseşte un ton natural. Nu vorbi nici tare, nici încet, decât dacă are şi o defecŃiune de
auz.
3. Adresează-i-te direct, nu prin intermediul însoŃitorului cu care ar putea fi.
4. Nu te feri să foloseşti cuvinte cu privire la văz. Nu va fi nici o problemă dacă vei
spune: „Stai să vezi ce şcoală nouă avem!” sau „Ai văzut reportajul de ieri despre câini?”
5. Nu teferi să descrii lucruri referitoare la culori, forme, desene sau tipare.
6. Dacă vezi că persoana e gata să se lovească de ceva, spune-i calm, dar ferm: „Aşteaptă o
secundă, e un scaun chiar în drum”, după care oferă-te s-o iei de braŃ.
7. Nu hrăni, nu te juca şi nu mângâia câinele însoŃitor, dacă are unul, oricât de frumos ar
fi. Este „la muncă" şi ar fi nepoliticos să-l tulburi.
8. Atunci când sfârşeşti discuŃia sau pleci din cameră, nu uita să spui „La revedere” sau
„Am plecat, ne vedem altă dată”, ca să nu se trezească respectiva persoană că vorbeşte de una
singură.
CUM ÎI TRATĂM PE CEI

DIFERIłI DE NOI
COPIII SUNT COPII
Indiferent de calităŃile sau deficienŃele lor, copiii sunt copii. Le place să

râdă, obosesc după ce-şi fac lecŃiile, se supără uneori pe părinŃi, le place să
se uite la televizor şi, mai presus de orice, le place să fie cu alŃi copii. Aşa că,
dacă un copil cu deficienŃe fizice intră în clasa ta sau se mută în vecinătate,
cel mai bun lucru pe care-l poŃi face e să-1 chemi alături de tine. Vei învăŃa
lucruri noi şi vei şti cum să procedezi în situaŃii diferite. Cunoscându-l mai
bine, dincolo de deficienŃele lui s-ar putea să descoperi un suflet deosebit şi
1 0 2
să-l placi aşa cum este el. Înainte să ştii, va fi prietenul tău, şi nu copilul cu
cerinŃe speciale.
Iată câteva linii de conduită care te vor ajuta să înŃelegi diferenŃele ce-l
caracterizează pe prietenul tău din clasă sau din vecinătate:
♦ Se aplică toate manierele de bază — saluturi prieteneşti, zâmbete,
rugăminŃi şi mulŃumiri, ca şi prezentări.
♦ Nu eticheta copiii după deficienŃele lor. Spune: „Avem în clasă
un elev care este orb”, nu „Avem un orb în clasă”.
♦ Oferă-Ńi sprijinul. Află de la persoana respectivă sau de la
însoŃitorul ei cum ai putea ajuta. PoŃi să Ńii uşa pentru o persoană în
scaun cu rotile sau pentru un orb, aşa cum faci şi pentru altcineva. Dar
nu împinge căruŃul prin uşă şi nu lua de braŃ pe cineva, fără ca mai
întâi să ai acceptul pentru acest lucru.
♦ Fă-Ńi timp să afli câte ceva despre situaŃia respectivă. Vorbeşte
cu părinŃii tăi. Caută pe Internet. Sunt multe organizaŃii care oferă
informaŃii despre situaŃiile care necesită o preocupare specială.
DACĂ AI O DEFICIENłĂ FIZICĂ
MulŃi dintre copiii pe care-i întâlneşti la şcoală sau în vecinătate nu

cunosc prea multe despre persoanele cu nevoi speciale. Nu ştiu cum să
procedeze pentru a le ajuta, chiar dacă ar vrea s-o facă. Pot spune sau face
lucruri nepotrivite, fără să-şi dea seama că rănesc sau jignesc. Nu e o scuză,
dar se poate întâmpla! Le poŃi uşura situaŃia spunându-le câte ceva despre
cum pot să te ajute. Roagă-i să Ńină uşa deschisă, dacă te afli într-un scaun
cu rotile. Dacă ai probleme de auz, fă-i să înŃeleagă că Ńi-ar fi mai uşor dacă
Ńi-ar vorbi în faŃă. Explică-le că ai nevoie de o pauză pentru a-Ńi face,
eventual, injecŃia cu insulina. MulŃi dintre copii vor fi bucuroşi să te ajute sau
să-Ńi devină prieteni. Pur şi simplu au nevoie să afle ce ai vrea să facă ei.
1 0 3
VIZITA LA SPITAL –
„LINIŞTE, VĂ ROG!"
A face vizite la spital sau la un sanatoriu poate fi uneori destul de
complicat. Locurile respective sunt împănate cu semne, sunete şi mirosuri
ciudate. Persoana pe care o vizitezi s-ar putea să nu se simtă prea bine şi să
aibă nevoie de odihnă şi recuperare. Chiar şi a discuta cu persoana
respectivă poate fi dificil. Urmând regulile de mai jos, poŃi face însă vizita
plăcută atât pentru tine, cât şi pentru pacient:
1. Sună înainte la telefon şi programează-Ńi vizita, pentru a nu ajunge
la spital exact când prietenul tău e luat pentru un consult la radiografie.
2. Vizita trebuie să fie scurtă. Persoana pe care-o vizitezi s-ar putea să
fie obosită. VeŃi avea destul timp de vorbit, când se va întoarce acasă.
3. Dacă vrei să-i duci prăjiturile tale favorite, asigură-te înainte că
are voie să mănânce aşa ceva.
4. Dacă fişa medicală se află în cameră, nu te uita în ea. Fişele
medicale sunt personale şi nu te uiŃi prin ele, aşa cum nu te uiŃi în carnetul
personal al cuiva uitat pe masă.
5. Linişte, vă rog! Cei aflaŃi în spitale sau sanatorii au nevoie de odihnă,
ca şi de îngrijiri medicale. MulŃi dintre ei nu se simt bine. Persoanele mai în
vârstă se tulbură mai repede. Păstrează un ton coborât al vocii, evită râsetele
zgomotoase sau în hohote şi nu te juca cu volumul radioului sau televi-
zorului. Dacă persoana pe care o vizitezi are un coleg de cameră, fii cu atât
mai grijuliu în a păstra liniştea în timpul vizitei tale.
ÎNTREBARE: Urmează să îmi vizitez mătuşa la spital. E nevoie să-i duc
vreun cadou?
1 0 4
RĂSPUNS: PoŃi oricând să-i duci o ilustrată cu urări de sănătate. Unele sunt
drăguŃe, altele comice. Înainte de a alege între atâtea stiluri, gândeşte-te la
persoana căreia i-o duci. Florile sau o mică plantă pot lumina camera searbădă de
spital. Evită însă aranjamentele florale complicate. Unele rezerve de spital sunt
mici şi rămâne puŃin spaŃiu pentru altceva. Sau poate că mătuşii tale i-ar plăcea
un animal de pluş. Ideea e să aduci puŃină veselie, nu să umpli rezerva, aşa că
gândeşte-te la ceva mic. Dacă ştii că e permis pentru dieta ei, poŃi să-i aduci o
farfurie cu prăjituri de casă.
Dar lucrul cel mai important e că o vizitezi. Înainte de orice, mătuşa ta se
va bucura că te vede. Aşa că intră cu un zâmbet pe faŃă şi cu noutăŃi care s-o
înveselească. Vizita ta va fi astfel cel mai frumos dar pe care i-l poŃi face.
ÎN G E N U N C H I , ÎN P I C I O A R E
SAU AŞEZAT?
ÎŃi petreci noaptea în casa prietenului tău. În ziua următoare eşti invitat la
rugăciunea de dimineaŃă. Dar în familia ta acest obicei al rugăciunii de
dimineaŃă nu există, lucru pentru care acum eşti puŃin tulburat şi n-ai vrea
să greşeşti cu ceva.
Cu cât mai mult ştii despre ce se aşteaptă de la tine, cu atât experienŃa ta
se va îmbogăŃi. Mai ales că vrei să te simŃi şi bine când faci ceva. Aflând câte
ceva despre ce urmează să se întâmple vei fi mai pregătit. Sunt câteva lucruri
pe care le poŃi face pentru a-Ńi veni mai uşor:
Întreabă-Ńi părinŃii
S-ar putea ca ei să fi participat la o rugăciune de dimineaŃă sau să aibă

prieteni care au acest obicei. Ei pot şti ce ai de făcut. Întreabă-i în ce măsură
poŃi participa la aşa ceva. Dacă eşti de altă credinŃă, te vor sfătui să stai
cuminte în timpul rugăciunii.
1 0 5
Întreabă-Ńi prietenul
Când îŃi faci planul să stai cu prietenul tău, întreabă-l dacă e nevoie de
vreo îmbrăcăminte anume. Se îmbracă prietenul tău în vreun fel diferit
pentru rugăciune?
Întreabă-Ńi prietenul la ce să te aştepŃi. Se va cânta? Se va merge la
slujbă? Participă copiii la toate sau doar la unele servicii religioase?
Urmăreşte-Ńi prietenul
Vezi dacă îngenunchează, stă în picioare sau se aşază. Dacă părinŃii tăi
Ńi-au sugerat să stai jos, fă-o în linişte. Nu e nevoie să cânŃi, să te rogi sau să
îngenunchezi — mai ales dacă vreuna dintre aceste manifestări te fac să te
simŃi stânjenit.
Urmăreşte rugăciunile sau imnurile din carte

Multe credinŃe beneficiază de cărŃi de rugăciuni sau de imnuri. Dacă ai
început să înŃelegi câte ceva despre slujba religioasă, va fi interesant să
înŃelegi ceva şi despre religia respectivă.
EŞTI MUSAFIR
La cele mai multe slujbe religioase există ritualuri şi reguli care fac parte
din credinŃa respectivă. Membrii congregaŃiei sunt la curent cu toate acestea.
Dacă participi la aşa ceva, o faci în calitate de oaspete şi trebuie să te
comporŃi în aşa fel încât să fii unul bun. Principalul lucru este să-Ńi arăŃi
respectul, chiar dacă nu înŃelegi exact ce se întâmplă.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Vorbeşte încet, pe un ton respectuos atunci când te afli într-un
spaŃiu de rugăciune.
1 0 6
♦ Stai liniştit pe timpul slujbei religioase.

♦ Asigură-te că ai haine curate, călcate, şi nu rupte sau pătate.
NICIODATĂ:
♦ Nu purta o îmbrăcăminte sumară. Evită şorturile sau pantalonii prea
scurŃi, bustierele sau hainele transparente, chiar şi atunci când nu
există o regulă strictă pentru îmbrăcăminte.
♦ Nu mânca prăjituri sau bomboane şi nu mesteca gumă pe timpul
slujbei.
♦ Nu alerga, nu-Ńi ridica picioarele pe mobilă, nu-Ńi trage scaunul în
spate şi nu atinge obiectele religioase.
♦ Nu ofta zgomotos şi nu te arăta plictisit.
♦ Nu râde sau nu te plânge de ritualurile religioase sau de vreo altă
parte a ceremoniei, chiar dacă gazda ta o face.
CELULARUL ÎN LOCURI
PUBLICE
TURBULENłA TELEFOANELOR MOBILE (CÂND
NU EXISTĂ NICI O REGULĂ)
łi-ai dorit vreodată să nu fi existat nici o regulă şi fiecare să facă ce vrea şi

ce-i place? Asta s-a şi întâmplat odată cu inventarea telefoanelor mobile.
Nimeni nu a inventat şi un model de comportament pentru ele. Oamenii
folosesc telefoanele mobile oricând şi oriunde vor. Telefoanele mobile sună
în restaurante, la cinema, la teatru, în clasă şi chiar în biserică. Oamenii
poartă convorbiri personale în locuri publice. Călătorii care încearcă să se
relaxeze înainte de un zbor sau cei care vor să se odihnească în parcuri sunt
bombardaŃi cu amănuntele unei despărŃiri amoroase sau ale unei afaceri pe
cale să se încheie. Este turbulenŃa telefoanelor mobile!
1 0 7
Închide-l! TELEFOANE MOBILE:

DA SAU NU?
Telefoanele mobile sunt foarte
urbulenŃa telefoanelor mobile nu
bune! ÎŃi poŃi anunŃa părinŃii dacă . duce nicăieri. Oamenii devin foarte
întârzii, eliminând astfel neînŃelegerile nervoşi atunci când aceste telefoane sunt
şi certurile cu ei. Apoi, posibilitatea de folosite în mod necivilizat. Au apărut
a suna pe cineva atunci când te-ai astfel măsuri de siguranŃă. Unele locuri
au propriile reguli. Mai jos oferim o listă
rătăcit sau eşti la necaz reprezintă un
cu locurile publice care ar putea avea
mare avantaj pentru siguranŃa ta. Prin reguli de folosire a telefoanelor mobile.
urmare, nu e o idee bună să renunŃi la Înainte de a-Ńi folosi telefonul, asigură-te
telefonul mobil, indiferent cât de că nu le încalci!
grosolani sunt unii când îl folosesc. AVIOANE SĂLI DE CINEMA
Poanta e să nu fii grosolan! METROURI SĂLI DE CONCERTE
♦ Închide-l! Fii stăpânul mobilului TRENURI RESTAURANTE
tău, nu sclavul lui. Lasă-Ńi căsuŃa TEATRE BISERICI
poştală să-Ńi preia mesajele, după
care, când eşti sigur că nu-i deranjezi pe ceilalŃi, ascultă-le şi răspunde
la ele.
♦ Lasă-i pe cei din jurul tău să-şi guste tihna. Dacă eşti nevoit să-Ńi
foloseşti telefonul, du-te într-un colŃ sau într-un loc mai îndepărtat,
sau pur şi simplu ieşi din încăpere. Nu reintra până nu Ńi-ai terminat
convorbirea şi ai închis telefonul. Atunci când eşti silit să vorbeşti la
orice tip de telefon în public, păstrează un ton coborât.
♦ VibraŃiile. Dacă eşti nevoit să-Ńi laşi telefonul deschis pentru că
aştepŃi un apel, pune-l pe modul vibrare. Soneria unui mobil face
parte dintre cele mai supărătoare zgomote.
♦ Păstrează un ton cât mai scăzut. Când eşti silit să vorbeşti la orice
tip de telefon în public, păstrează un ton cât mai jos. Nu e nevoie să
urli în receptor!
1 0 8
♦ Evită să-Ńi speli rufele în public, scutindu-i pe ceilalŃi de

amănuntele problemelor tale personale. „Mamă, eu sunt nebun
după Rodica, aşa că anunŃ-o tu pe Sanda că eu...” Aşteaptă să rămâi
singur pentru a vorbi despre astfel de probleme.
♦ Nu încerca să mergi şi să vorbeşti în acelaşi timp. Dacă suni tu
sau eşti sunat, opreşte-te din ceea ce faci, vorbeşte la telefon şi abia
apoi întoarce-te la activitatea desfăşurată. Atunci când vorbeşti la
telefon, trebuie să te concentrezi, ceea ce te poate face să dai peste
alŃii sau să te împiedici. Chiar dacă nu se ajunge până la un accident
grav de maşină, te poŃi răni pe tine sau pe alŃii, întrucât atenŃia ta e
îndreptată spre ceea ce vorbeşti. Şi mai ales nu vorbi la telefon atunci
când traversezi strada!
Aminteşte-Ńi că toate manierele legate de folosirea telefonului se aplică şi
la telefoanele mobile (vezi subcapitolul „Să tot vorbeşti!”). Acest model de
comportament este doar o extindere, de la telefoanele clasice la cele mobile,
a consideraŃiei pe care trebuie s-o acorzi.
CU VOCE TARE
Atunci când porŃi o conversaŃie, sunt mai multe lucruri care te ajută să
înŃelegi ce spune cealaltă persoană: mişcări ale capului, expresii faciale,
mişcarea buzelor, rotirea ochilor şi gesturile mâinilor. La o discuŃie prin
telefon, de orice tip ar fi el, aceste indicii dispar. În plus, cei care folosesc
telefoanele mobile nu sunt întotdeauna siguri că persoana de la celălalt
capăt al firului înŃelege ce i se spune. Şi atunci, ce se întâmplă? Oamenii
vorbesc mai tare. Şi e gălăgie cât cuprinde!
1 0 9
Se mai poate întâmpla ca persoana care vorbeşte să nu înŃeleagă ce i se

spune de la celălalt capăt al firului, având astfel tendinŃa să strige:
— Nu aud ce-mi spui.
— Cm... ste... fareău...
— POFTIM?
— Cm... ste... fareău...
— NU AUD CE ZICI!
— CUM SE MAI SIMTE FRATELE TĂU!
Şi astfel vă treziŃi amândoi Ńipând, când adevărata problemă e legătura
telefonică proastă. Atunci când te afli într-un spaŃiu public, îi faci părtaşi pe
toŃi din jurul tău la propriile tale frustrări şi la problemele fratelui tău. Şi asta
pentru că nu-Ńi controlezi vocea, chiar dacă înŃelegi ceea ce-Ńi spune
interlocutorul tău.
1 1 0
C A P I T O L U L V I
DE P A RT E
DE C AS Ă
AVIOANE, TRENURI ŞI
AUTOMOBILE
Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren,

călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie!
P leci într-o vacanŃă mult aşteptată pe timpul verii. Există

însă şi o problemă: primele douăzeci de ore va trebui să
le petreci fie într-o maşină, împreună cu părinŃii tăi, cu
sora ta, cu câinele şi toate bagajele necesare (cu o posibilă pauză
de opt ore într-un motel, când vei dormi în acelaşi pat cu sora
ta), fie într-un avion, alături de alte 230 de persoane (când vei
petrece 3 ore în aeroport, poate chiar la miezul nopŃii), fie
într-un autocar, alături de încă 35 de persoane care vor încerca
să doarmă. Toate astea pot fi stresante din cale-afară. Ce ai
putea face ca să-Ńi uşurezi situaŃia?
1 1 1
IA-łI MĂSURI DE PREVEDERE
Ia cu tine câteva lucruri de care te poŃi ajuta într-un spaŃiu restrâns:
♦ CărŃi, reviste, benzi desenate care-Ńi fac plăcere. Nimic nu face să

treacă timpul mai repede decât o aventură sau o poveste care te
acaparează.
♦ Jocuri — bingo, play station, şah magnetic sau cărŃi de joc.
♦ O trusă pentru scris — rechizite,
ilustrate haioase, markere şi creioane,
plicuri, timbre şi o agendă cu adrese.
♦ O trusă pentru desenat — hârtie,
markere, creioane colorate, cărbune.
♦ Radiouri portative, CD-playere sau
casetofoane, cu casetele sau CD-urile
tale preferate.
Roagă-i pe părinŃii tăi să-Ńi facă un pacheŃel cu mâncare şi răcoritoare.

♦ Pungi cu snackurile care-Ńi plac.
♦ Fructe proaspete.
♦ Evită mâncărurile cu mirosuri puternice — brânza camembert,
de pildă, sau usturoiul.
♦ Sucuri, apă minerală.
Roagă-Ńi părinŃii să-Ńi dea şi Ńie o copie a itinerarului călătoriei, pentru a
şti în orice moment unde te afli şi unde va fi următoarea oprire, fără să mai
întrebi tot timpul.
În timpul călătoriei, gândeşte-te şi la celelalte „sardine” care trebuie să
călătorească alături de tine.
1 1 2
D E P A R T E D E C A S Ă
IA O PAUZĂ
e timpul călătoriei s-ar putea să ai posibilitatea de a te mai dezmorŃi: la terminalul unui

. aeroport, la o oprire pe traseul autocarului sau într-un loc ales anume. În aceste intervale,
trebuie să Ńii seama de următoarele patru reguli:
1. Grupurile sanitare. Dacă există un rând, aşteaptă cu răbdare.
Aruncă hârtiile la coş şi nu face mizerie.
2. Lasă loc şi altora. În sălile de aşteptare, nu-Ńi pune bagajele pe
scaunele pe care ar putea sta şi alŃi călători.
3. Mergi, nu alerga. Nu eşti pe un teren de joacă.
Chiar dacă e benefic pentru dezmorŃirea picioarelor,
nu fugi, ci mergi la pas.
4. . Scările rulante. Te simŃi ispitit să mergi
contra sensului scărilor rulante sau să te iei la
întrecere cu ele, dar un aeroport nu este un loc de
joacă. Dacă cineva este rănit, planurile tale de
călătorie vor suferi întârzieri serioase.
IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Încerci să te odihneşti niŃel. Ştii că

somnul face ca timpul să treacă mai repede. Problema e că persoana din
spatele tău şi-a întins picioarele şi presează pe scaunul tău. Apoi se ridică
pentru a merge la toaletă şi se sprijină de spătarul scaunului tău. E oricum
destul de dificil să dormi pe timpul călătoriei, iar un alt călător poate
înrăutăŃi acest lucru.
Nu face şi tu la fel. Evită să loveşti, să tragi sau să te îndesi în scaunul
altuia.
1 1 3
IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Între tine şi vecinul tău e un scaun

liber. Dar acesta e plin până la refuz cu cărŃile, CD-urile, sandvişurile şi alte
lucruri ale acestuia, în devălmăşie. Te incomodează mai mult decât dacă ar fi
cineva aşezat pe scaun. Ce nesuferit!
Prin urmare, nu face şi tu la fel. Nu-Ńi împrăştia lucrurile peste spaŃiul şi
aşa restrâns al celorlalŃi călători. Dacă un scaun este liber, împarte spaŃiul
acesta cu alŃii, nu-1 lua numai în stăpânirea ta.
IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine jucaŃi şah pe o

tablă magnetică, lucru care vă cere concentrare. În celălalt capăt, un grup de
copii ascultă muzică, vorbesc cu voce tare şi râd zgomotos. Ce enervant!
Vorbeşte pe un ton moderat cu familia şi prietenii tăi de călătorie. Doar
nu vrei ca şi ceilalŃi din jur să participe la conversaŃie!
IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: AŃi stat în maşină opt ore. Sora ta

mai mică începe să strige: „Când ajungem? Mi-e foame! Sunt obosită! De ce
n-am luat un avion!?”
Miorlăiala e stresantă pentru oricine. Încearcă să-Ńi aminteşti asta atunci
când te simŃi obosit, înfometat şi nervos că nu mai ajungi odată la destinaŃie.
UN ZÂMBET ŞI UN TON PLĂCUT
Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren, călătoria va fi tot atât
de plăcută pe cât o faci tu să fie! Pot apărea mai multe inconveniente pe
timpul călătoriei — întârzieri, schimbări de program, aglomeraŃii, vreme
proastă şi altele pe care nici măcar nu Ńi le imaginezi. PărinŃii tăi, cei care
asigură călătoria şi ceilalŃi călători sunt toŃi în aceeaşi oală cu tine. Un
zâmbet şi un ton plăcut vor putea face diferenŃa. Nu vei fi capabil să schimbi
1 1 4
vremea, dar poŃi transforma şederea la motel în ceva plăcut, şi nu într-un

dezastru. Deşi unele lucruri scapă controlului tău, îŃi poŃi alege reacŃiile. Şi,
într-o anumită măsură, poŃi stabili atmosfera dintre participanŃii la călătorie.
Care va fi aceasta?
PLICTISEALA NU E
AI AJUNS! O SCUZĂ
Camera 524 e deasupra piscinei! łi-a luat ntr-o dimineaŃă, un excursionist se afla
24 de ore de călătorie să ajungi aici, dar face! . sub duş în camera lui de hotel. Cu tot
Ai înainte o săptămână întreagă. S-ar putea zgomotul duşului, poate auzi alte zgomote şi
ca unele obiective de interes pentru tine să se mai puternice venind de la un meci de fotbal
încins pe terasă. Este revanşa de la meciul
afle la distanŃe mai mari, dar eşti în vacanŃă!
din seara precedentă. E greu să joci fotbal în
Te afli aici cu părinŃii şi cei doi fraŃi ai tăi, iar linişte. Copiii respectivi încearcă să-şi alunge
ideea e să te odihneşti şi să te distrezi. plictiseala jucând fotbal, dar astfel îi
deranjează pe alŃii care vor să se odihnească.
Plictiseala nu e o scuză pentru lipsa de
consideraŃie faŃă de ceilalŃi.
SPAłII COMUNE
IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine vă întoarceŃi în

cameră, când, deodată, fratele tău strigă: „Prinde-mă!” şi începe să alerge pe
holul hotelului cât îl Ńin picioarele. Exact când îşi întoarce capul să vadă cât
de aproape eşti, apare un alt oaspete! ZBANG!
Nu e numai pericolul unui accident, ci trebuie luat în considerare şi
factorul zgomot. Cei din camerele aflate pe palier încearcă poate să se
odihnească, nu să fie părtaşi la vâlva unei alergări. Într-un hotel există o
serie de spaŃii comune: restaurantul, magazinul de cadouri, holurile, lifturile
şi scările, palierele. Deşi tentante sub acest aspect, ele nu au fost proiectate
drept locuri de joacă pentru copii. Fii respectuos cu ceilalŃi oaspeŃi şi joacă-te
în spaŃiile destinate acestui scop — în piscină, în sala de sport, în sala de
jocuri sau pe terenurile din exterior.
1 1 5
PLĂCERI ASCUNSE
eja ai aflat activităŃile pe care le poŃi desfăşura în această săptămână grozavă.
Înotul, călăria, excursiile, pescuitul — iar lista poate continua. Dar poate mai
există şi alte lucruri avantajoase de care merită să Ńii seama. Încearcă să adaugi la lista
de activităŃi următoarele trei propuneri:
1. Vorbeşte cu cei din familia ta. Călătoria reprezintă o bună ocazie de a comunica
cu cei din familia ta. Acasă, viaŃa Ńi-e plină de prieteni, şcoală, muncă şi alte activităŃi.
Foloseşte acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine unul pe altul. Bucură-te de compania
fiecărui membru al familiei. Poate că n-ai ştiut că tatăl tău a fost cel mai bun baschet-
balist din liceu. PoŃi descoperi că ai multe în comun cu fratele tău mai mare, lucruri la
care nici măcar nu te-ai gândit.
2. Fă-Ńi timp de citit, pe timpul vacanŃei. Fără telefoane de la prieteni, care să te în-
trerupă, poŃi avea bucuria de a descoperi un nou autor sau a-l redescoperi pe unul mai
vechi. Odată, un băiat a „descoperit-o” pe scriitoarea de cărŃi poliŃiste Agatha Christie.
Ştiind că a scris 66 de cărŃi, odată descoperită, avea acum ce să citească pentru mult
timp.
3. Foloseşte ocazia pentru a testa mai multe mâncăruri. Fie că te afli în altă Ńară,
sau într-o altă regiune din Ńara ta, sunt multe mâncăruri cu iz local. Nu le refuza pentru
a mânca tot ceea ce mănânci şi acasă. Poate că descoperind o mâncare nouă, vei vrea să o
ai şi acasă.
UN PERSONAL MULłUMIT ÎNSEAMNĂ UN

OASPETE MULłUMIT
Fie că te afli la hotel doar pentru o noapte, sau într-o staŃiune, pe un vas
de croazieră sau la o pensiune pentru o săptămână, există o mulŃime de
oameni care lucrează pentru a-Ńi asigura un sejur cât mai plăcut. Pe unii îi
vezi, pe alŃii, nu. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-i ajuta să li
se pară slujbele şi mai atractive. Dacă îi faci să le placă activităŃile pentru
care sunt plătiŃi, îŃi vei face şi tu sejurul mai plăcut. Gândeşte-te la asta. Un
personal mulŃumit înseamnă îndeobşte un oaspete mulŃumit.
♦ łine cont de manierele de bază: zâmbete, saluturi, rugăminŃi şi
mulŃumiri.
1 1 6
♦ Strânge după tine! Nu este corect să ceri cameristei să-Ńi strângă

hainele aruncate peste tot, să cureŃe firimiturile de la sendvişul tău sau
să ridice prosoapele aruncate alandala.
♦ Respectă regulile afişate şi instrucŃiunile. Dacă Ńi-a scăpat una şi
un membru al personalului îŃi atrage atenŃia asupra ei, urmează-i
indicaŃia. Nu te supăra pe el. E atribuŃia lui să-Ńi atragă atenŃia.
♦ Fă-i şi pe ceilalŃi să afle dacă îŃi place ceva — cum ar fi cea mai
bună friptură mâncată vreodată. Spune-i chelnerului să-i transmită
bucătarului aprecierile tale.
MASA ÎN ORAŞ - DE LA
FAST-FOOD LA DINEURI
Ce înseamnă pentru tine a lua masa în oraş? Te închipui probabil în maşina
familiei tale, intrând într-un fast-food, comandând şi preluând mâncarea de la
fereastra drive-in. Sau te închipui la o autoservire, aşezându-te la una din cele
cinci linii de servire şi urmărind cât de repede înaintezi în comparaŃie cu cei de
la celelalte cozi. AlŃi copii îşi imaginează un restaurant gen familial, în care
meniul include puzzle-uri, glume şi alte
jocuri. Sau poate viziunea ta e una despre un
restaurant elegant, cu lumânări, haine
adecvate cinei şi şerveŃele de pânză.
A lua masa în oraş înseamnă toate
astea şi chiar ceva în plus. Poate să
se întâmple o dată la un timp
îndelungat sau de mai multe ori pe zi,
ca atunci când te afli într-o excursie. DiferenŃa e că mâncarea nu e gătită în
bucătăria de acasă, că te serveşte altcineva (de la fereastra drive-in sau la
masă), că nu eşti silit să speli vasele şi că plăteşti pentru ceea ce consumi.
1 1 7
ÎNTREBARE: Trebuie să Ńii cont de maniere chiar şi la un fast-food?!

Glumeşti, nu-i aşa?
RĂSPUNS: Ia gândeşte-te! E nevoie de o mulŃime de maniere într-un fast-food. În

cea mai mare parte e vorba de manierele de bază pe care le foloseşti în atâtea alte
situaŃii.
♦ A sta la linia de autoservire îŃi cere răbdare. Nu trece de la o linie

la alta. Dacă te afli în spatele unuia care comandă pentru zece
persoane, poŃi trece la altă coadă, dar nu schimba mai multe linii şi nu
cere prietenilor să se bage prin faŃă.
♦ Alege o singură linie. Unii consideră că e bine ca ei să stea la o
linie, iar prietenul lor la o alta. Apoi cel care ajunge primul comandă
pentru amândoi. Asta poate fi supărător pentru ceilalŃi de la rând. Nu
o face!
♦ Foloseşte timpul petrecut la coadă pentru a te hotărî ce vei alege, astfel
încât, ajuns la casă, să poŃi comanda repede.
♦ Dacă comanzi pentru mai mulŃi, cheamă câŃiva care să te ajute să
cari mâncarea la masă.
♦ Strânge după tine — fii atent la petele de muştar sau ketchup de la
masă. Regula într-un fast-food este să îŃi cureŃi propria masă.
♦ Dacă verşi ceva, anunŃă personalul de serviciu ca să şteargă
imediat podeaua.
♦ Ca întotdeauna, foloseşte manierele de bază!
Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere

în ce priveşte servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar
manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile.
1 1 8
RESTAURANTE ÎN CARE SE STĂ JOS
Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul familial,

manierele sunt aceleaşi. Odată aşezat, ai ocazia să te uiŃi peste un meniu, să
comanzi ceea ce vrei, să ai o discuŃie la masă şi să consumi apoi mâncarea
pregătită şi servită de alŃii. Există câteva „întotdeauna” şi „niciodată” bazate
pe consideraŃia şi respectul care vor face din masa ta una specială.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Fă un efort să ieşi din carapacea ta şi să fii sociabil. Chiar dacă
restaurantul nu reprezintă una din preferinŃele tale, încearcă să te
bucuri de experienŃă. A lua masa în oraş este ceva deosebit, iar
atitudinea ta îi va afecta pe toŃi cei de la masă. Fă-o în sensul bun!
♦ Foloseşte paharele din dreapta ta şi pâinea de pe farfuria din stânga.
♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală, de îndată ce te-ai aşezat.
♦ Fii respectuos cu personalul de servire fie că vei comanda ceva, vei
cere ceva special sau vei releva o problemă.
♦ Cere-Ńi scuze dacă trebuie să mergi la toaletă.
1 1 9
♦ Când părăseşti masa, împinge-Ńi scaunul la loc pentru a lăsa spaŃiul

necesar dintre mese celorlalŃi clienŃi şi chelnerilor.
NICIODATĂ:
♦ Nu comanda mai multe feluri de mâncare decât poŃi mânca. (Dacă
eşti servit cu mai multă mâncare decât poŃi consuma, e un lucru, dar
nu comanda mai multe feluri dacă nu poŃi mânca decât unul.)
♦ Nu te juca cu mâncarea sau cu băutura.
♦ Nu părăsi masa fără să-Ńi ceri scuze.
♦ Nu acŃiona în vreun fel care să-i tulbure pe ceilalŃi — zgomotos, din
cale-afară de activ, folosind telefonul mobil sau având o atitudine
nepotrivită.
Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele, ori de unul

familial, manierele sunt aceleaşi.
ÎNTREBARE: Ce se întâmplă dacă mâncarea ta, în loc să fie fierbinte, e
rece? Dar dacă primeşti altă mâncare decât cea comandată? Dar dacă e o
muscă în supă? Dar dacă mâncarea e prea picantă? Dar dacă...?
RĂSPUNS: Dacă există vreo problemă cu mâncarea ta, anunŃă-Ńi părinŃii (sau
pe părinŃii prietenilor tăi dacă eşti cu aceştia) asupra problemei. Ei pot chema
chelnerul pentru a-i face cunoscută problema sau te vor lăsa pe tine să o spui. În
majoritatea cazurilor, personalul restaurantului se va grăbi să o îndrepte.
AngajaŃii doresc ca tu să te simŃi cât mai bine în localul lor. Dacă nu-Ńi place ceea
ce ai primit, dar este ceea ce ai comandat, atunci problema e a ta şi trebuie să laşi
mâncarea neatinsă pe farfurie, fără să faci vreun comentariu.
1 2 0
BUNELE MANIERE LA SERVITUL MESEI
Uneori, oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte

servitul mesei, atunci când ies în oraş. Dar manierele pentru servitul mesei
sunt universal valabile. (PoŃi revedea partea cu manierele pentru servitul
mesei din capitolul ACASĂ, înainte de a merge la un restaurant.) A lua
masa în oraş reprezintă o experienŃă socială clasică. Pe de o parte, un
comportament grosolan o poate compromite foarte repede. Pe de altă parte,
un comportament adecvat va potenŃa experienŃa, transformând-o într-una
pozitivă! Încă o dată, controlul îŃi aparŃine! Cum va fi experienŃa ta când vei
ieşi data viitoare?
TABĂRA ÎN CARE TE SIMłI

MINUNAT
Taberele se organizează de foarte mult timp, dar vara asta e prima oară
când vei merge şi tu. E prima oară când te vei afla într-o tabără. În vreme ce
multe tabere au propriile lor tradiŃii, există o serie de reguli care se păstrează
pentru orice tip de tabără. Iată un „jurnal de maniere” care te va ajuta să te
integrezi mai uşor.
PREGĂTIRILE
Cu câteva săptămâni înainte de a pleca în tabără, trebuie să revezi lista cu
lucrurile care se cer şi să te asiguri că le ai. Dacă administratorii taberei îŃi cer
să-Ńi limitezi echipamentul la o scurtă groasă, un rucsac, un sac de dormit şi
o pătură, nu-Ńi lua două scurte, pentru că nu vei putea convieŃui în bună
înŃelegere timp de două săptămâni cu colegi care au una singură. Limitele
impuse se datorează spaŃiului avut la dispoziŃie. Verifică dacă ai luat toate
lucrurile cerute. Administratorii stabilesc lista în funcŃie de nevoile pe care le
veŃi avea.
1 2 1
A L C Ă T U I E Ş T E - ł I UN S E T P E N T R U
CORESPONDENłĂ
Iată câteva lucruri pe care le poŃi face înainte de a pleca în tabără:

1. Găseşte o cutie îndeajuns de mare pentru a putea păstra în ea coli de hârtie,
ilustrate, plicuri, creioane, pixuri, o agendă cu adrese şi timbre, dar şi destul de mică
pentru a putea fi aşezată pe un raft. Decoreaz-o. Pune-Ńi numele pe ea, pentru a-Ńi fi
înapoiată în caz că o vei pierde.
2. Alcătuieşte o listă cu cei cărora le vei scrie, punându-Ńi părinŃii în frunte. Bunici,
unchi, mătuşi, cu toŃii vor fi bucuroşi să afle cum se simte ruda lor mai tânără în tabără.
Mai adaugă trei sau patru dintre cei mai buni prieteni. De asemenea, şi fraŃii şi surorile
tale vor fi plăcut surprinşi să fie incluşi pe lista ta de corespondenŃă. Adună adresele
tuturor.
3. Strânge tot ceea ce ai nevoie. Personalizează ilustratele, adăugându-Ńi numele şi
trasând chenare diverse. Asigură-te că ai plicuri destule. Creioanele colorate vor face
ilustratele mai haioase.
4. Mergi la poştă şi cumpără timbre cât mai variate. De cum ajungi acasă, pune-le
în cutia de corespondenŃă.
5. Înainte de a pleca în tabără, scrie adresele pe câteva plicuri: în felul acesta vei
avea totul pregătit când te vei apuca de scris.
Ajuns în tabără, îŃi va veni uşor să trimiŃi o scrisoare acasă. Şi nu uita, a scrie celor-
lalŃi e cea mai bună cale de a primi la rândul tău scrisori!
ZIUA SOSIRII
Odată ajuns în tabăra de distracŃie, primul lucru pe care-l vei face este să
te obişnuieşti cu locul. Vei primi propriul tău vestiar, îŃi vei întâlni suprave-
ghetorul şi, aproape fără să-Ńi dai seama, Ńi-ai şi luat la revedere de la
părinŃii tăi. Pentru unii copii aceasta e cea mai grea parte. Vei vedea câŃiva
dintre ei care arată ca şi cum n-ar vrea să se despartă deloc de părinŃi.
Tabăra are pregătite o mulŃime de activităŃi care să te ajute să-Ńi petreci
timpul cum nu se poate mai bine şi, înainte de a vă da seama, tu şi ceilalŃi
veŃi deveni „experŃi” în tabere.
1 2 2
Alegerea patului
În cele mai multe tabere, se aplică principiul „primul venit, primul servit”.
Dacă ai ajuns printre ultimii şi singurul pat rămas liber este cel de lângă uşă,
atunci acela va fi al tău. Vrei să porneşti cu dreptul. Dacă zâmbeşti, dacă te
integrezi şi faci un efort pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor, vei crea
o impresie bună, una pe care ceilalŃi o vor avea despre tine pentru
următoarele două săptămâni. Este alegerea ta. Fă o impresie bună!
PRIETENIILE
Unul dintre cele mai deosebite lucruri dintr-o tabără este ocazia de a-Ńi
face noi prieteni. În tabără vei sta alături de tineri de vârsta ta. Faptul că vă
aflaŃi cu toŃii în aceeaşi tabără înseamnă că sunteŃi interesaŃi de acelaşi gen
de activităŃi. Aminteşte-Ńi toate lucrurile pe care deja le ştii despre cum se
fac şi se păstrează prieteniile şi te vei descurca în orice tabără. O scurtă
rememorare îŃi poate fi de ajutor:
♦ Zâmbeşte, salută vesel pe toată lumea şi foloseşte „cuvintele
magice”: te rog, mulŃumesc, cu plăcere şi scuză-mă.
♦ Respectă proprietatea celorlalŃi colegi de tabără — nu împrumuta
fără să ceri voie şi nu îmbrăca scurta altuia fără ca el să ştie.
♦ Fii sincer.
♦ Fii gata să iei parte la activităŃi, fie că sunt noi pentru tine, fie că
le desfăşori de ani buni acasă.
♦ Arată ce bine te simŃi, zâmbind şi luând parte la toate activităŃile.
1 2 3
ÎNTREBARE: Vara trecută am fost în tabără şi unuia dintre colegi i s-a făcut
dor de casă. Din prima noapte l-am auzit plângând în patul lui. Ce ar trebui
să fac data viitoare?
RĂSPUNS: Singurătatea, faptul că te afli într-un loc nou, oboseala fizică sau
psihică şi separarea de oamenii pe care-i iubeşti, toate astea amplifică dorul de
casă. Trebuie să vorbeşti cu acel coleg şi să-Ńi oferi sprijinul. „Aş putea să te ajut
cu ceva?” Apoi, în dimineaŃa următoare întreabă-l dacă se simte mai bine. Dacă
nu, şi continui să-l auzi plângând, vorbeşte cu supraveghetorul. El este instruit să
ajute copiii cu astfel de probleme şi va aprecia faptul că te interesează soarta unui
alt coleg de-al tău.
DE LA ZIUA A DOUA LA A TREISPREZECEA
ActivităŃile sunt programate de la deşteptare până la stingere. Participă la

toate! Supraveghetorii se află acolo pentru a te ajuta să petreci un timp
minunat, dar ei nu pot decât să-Ńi creeze ocaziile. Tu decizi cum le vei folosi.
Obişnuieşte-te să cunoşti cât mai mulŃi colegi. Încearcă lucruri noi. Singurul
mod prin care poŃi afla dacă-Ńi place tragerea cu arcul e să încerci! Este şansa ta.
1 2 4
Uneori, lucrurile nu merg chiar perfect. O săptămână de ploaie poate

diminua entuziasmul celor din tabără. Sucul de dimineaŃă poate fi destul de
amar. Dar circumstanŃele vitrege pot duce de multe ori la experienŃe
deosebite. VeŃi râde cu toŃii în ultima noapte, atunci când vă veŃi aminti de
ploaia care pătrunsese în cortul tău. Sau veŃi zâmbi cu toŃii când vă va fi
servit ultimul pahar cu suc amar. Aşa că zâmbeşte şi bea-l! Partea cu
zâmbete este cea pe care Ńi-o vei aminti mereu!
ULTIMA ZI
ÎŃi va veni greu să crezi că au trecut atât de repede cele două săptămâni.
A venit şi timpul plecării. Sunt mai multe bune maniere legate de această
ultimă zi.
♦ MulŃumeşte supraveghetorilor şi personalului taberei.
♦ Ia adresele tuturor noilor tăi prieteni.
♦ Prezintă-Ńi noii prieteni părinŃilor tăi — şi prezintă-te părinŃilor lor.
♦ Împachetează-Ńi lucrurile — nu lăsa nimic în urma ta, pentru ca
locul tău să fie pregătit pentru următorul „campist”.
♦ O ultimă îmbrăŃişare, lacrimi şi la revedere!
Prima ta tabără s-a încheiat. Poate că vei reveni, poate că nu. Dar dacă ai
dat tot ce-ai putut, dacă ai participat cu entuziasm la toate activităŃile şi i-ai
tratat pe toŃi cu consideraŃie şi respect, ai căpătat o experienŃă la care vei Ńine
foarte mult.
1 2 5
CINCI LUCRURI METROURI,

DE BAZĂ PENTRU AUTOBUZE,
MERSUL CU TAXIUL
TAXIURI
ntrucât sunt destul de costisitoare,
. poate că nu vei merge în mod re- POLITEłEA LA METROU
gulat cu taxiul, dar iată cinci lucruri
pe care să le faci când iei unul:
Oh, nu! Te afli exact în fundul vagonului de
1. Urcă şi coboară pe partea
metrou! Este o oră de vârf şi ai fost împins
dinspre trotuar.
2. Lasă loc şi celorlalŃi care puŃin câte puŃin din faŃa uşii. Oare cum vei
călătoresc cu tine. ajunge aproape de uşă pentru a coborî la
3. Dacă tu eşti cel care spune şo- următoarea staŃie? I-ai putea împinge pe toŃi,
ferului încotro să meargă, vorbeşte strigând: „DaŃi-vă la o parte din calea mea!”
clar şi îndeajuns de tare ca să te audă.
S-ar putea să-Ńi meargă, dar vei mări stresul
4. Dacă e altcineva care alege
direcŃia, păstrează tăcerea astfel ca tuturor cu sută la sută. În loc de asta, ai putea
şoferul să înŃeleagă. spune: „ScuzaŃi-mă, cobor la următoarea
5. Aminteşte-Ńi de manierele de staŃie”. Şi să-Ńi faci uşor drum prin mulŃime.
bază — în special de „te rog”, Vor înŃelege cu toŃii. Şi ei au fost daŃi într-o
„mulŃumesc” şi de volumul vocii.
parte şi-n alta şi trebuie să facă faŃă aceleiaşi
A lua un taxi poate fi uneori o
aventură, iar oamenii au o serie de situaŃii neplăcute.
amintiri despre alŃii care împing sau Şi asta nu e tot. Fie că e o oră de vârf, sau
sunt grosolani şi se bat pentru un taxi. nu, călătoria cu metroul reprezintă o
Cel mai important e ca tu să nu fii în provocare. Este mai degrabă necaracteristic
centrul unor asemenea poveşti. Dacă
felul în care oamenii trebuie să se împingă şi
altcineva a făcut semn taxiului, chiar
să se înghesuie unii în alŃii. Uneori eşti nevoit
dacă tu eşti mai aproape de maşină,
dă-te înapoi pentru a arăta că acea să-Ńi petreci un timp îndelungat strâns lipit de
persoană este cea îndreptăŃită. După nişte străini. Sunt însă moduri prin care
ce a plecat, revino la locul tău pentru putem transforma această situaŃie într-una
a aştepta următoarea maşină.
mult mai civilizată.
1 2 6
♦ łine tot timpul dreapta. Pe scări, prin pasaje, pe peroane mergi pe

dreapta.
♦ Să ai pregătite cartela sau abonamentul, atunci când treci prin
portiŃe.
♦ Aşteaptă ca oamenii să iasă, înainte să urci în metrou.
♦ Oferă locul oricui pare să aibă dificultăŃi în a sta în picioare — de
pildă, cuiva cu pachete în braŃe, unei persoane mai în vârstă, unei
persoane cu copil în braŃe sau unei femei gravide.
♦ Fii atent cu rucsacul tău. E uşor să loveşti pe cineva din spatele
tău, fără măcar să-Ńi dai seama.
♦ Nu te fâŃâi de colo-colo prin metrou.
♦ Nu te sprijini de barele de susŃinere ca de un perete. Ai
împiedica pe alŃii să se Ńină de ele.
♦ Nu-Ńi pune bagajul pe scaunul de lângă tine, decât dacă sunt mai
multe locuri neocupate.
COMPORTAMENTUL ÎN AUTOBUZ
MulŃi elevi sunt nevoiŃi să folosească autobuzele (troleibuzele, tramvaiele)

pentru a ajunge la şcoală. Transportul în comun le asigură deplasarea nu
numai la şcoală, dar şi în diferite alte direcŃii. Regulile de comportament în
autobuze sunt aceleaşi ca la metrou. Dar dacă e vorba de un autobuz
aglomerat — moment în care manierele devin foarte importante — trebuie
precizate câteva lucruri.
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Este ora 8,00 dimineaŃa, iar tu eşti în

staŃie aşteptând autobuzul care să te ducă la şcoală. In staŃie mai sunt şi alŃi
elevi, adulŃi în drum spre muncă, o doamnă cu doi prichindei şi un bărbat cu
baston. Cum ar trebui să procedeze cu toŃii pentru a nu-şi începe ziua cu un
conflict?
1 2 7
Deşi sunt asemănări, modurile de comportament au şi unele diferenŃe

faŃă de cele de la metrou.
ASEMĂNĂRI:
♦ Pregăteşte-Ńi din timp biletul pentru compostare sau
abonamentul pentru control.
♦ Aşteaptă-i pe cei care coboară, după care urci şi tu.
♦ Nu folosi scaunele pentru bagaje sau pentru rucsac. Dacă
autobuzul e aglomerat, Ńine-l în braŃe.
♦ Oferă locul cuiva care are dificultăŃi de a sta în picioare.
♦ Ai grijă ca rucsacul tău să nu stânjenească sau să lovească pe cei
din spatele tău.
♦ Nu te agita în staŃie. Aşteaptă răbdător.
DIFERENłE:
♦ Dacă oamenii din staŃie au
format un rând, aşază-te frumos la
coadă şi aşteaptă.
♦ Dacă toate locurile sunt
ocupate, mergi spre partea din
faŃă a autobuzului, pentru a face
loc şi altora care vor să urce.
1 2 8
C A P I T O L U L V I I
ALTE OCAZII
SPECIALE
PARTICIPAREA LA O
CEREMONIE DE CĂSĂTORIE
Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi

comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.
n cutia poştală se află o invitaŃie la nuntă! Pe ea este şi
Î numele tău. Întreabă-Ńi prietenii care au mai fost la o nuntă,

şi ei îŃi vor spune cum te vei putea distra. Căsătoriile
presupun o mulŃime de tradiŃii şi ceremonii, există chiar şi cărŃi cu
modele de comportament pentru miri şi pentru invitaŃi.
EŞTI INVITAT
Uită-te la părinŃii tăi şi la ceilalŃi adulŃi pentru a te acomoda cu

„manierele unui invitat la nuntă”. Pentru a fi un invitat plăcut,
urmează sfaturile de mai jos:
♦ Răspunde invitaŃiei, anunŃându-i pe miri dacă vei veni, sau nu.
Poate fi vorba de o scrisoare de răspuns pe care părinŃii tăi o vor scrie
1 2 9
şi o vor trimite. Este RSVP

una din regulile de FRANCEZĂ ROMÂNĂ
bază, căci mirii trebuie R Repondez Răspunde (Ńi)
să afle câŃi invitaŃi vor S s'il dacă
veni la nunta lor, V vous tu (dumneavoastră)
pentru a şti cum să-şi P plaît vrei (vreŃi)
organizeze ceremonia Repondez s'il vous plaît —Te rog, răspunde!
şi masa. (Vă rugăm, răspundeŃi)

Va rugam să confirmaŃi prezenŃa dumneavoastră.
♦ Trimite un cadou
miresei şi mirelui. Desigur că pe invitaŃie vor fi trecuŃi şi părinŃii tăi,
iar ei ştiu de obiceiul de a face cadouri mirilor. Dar din moment ce
cadoul e din partea tuturor, vei putea da şi tu o mână de ajutor la
alegerea lui.
♦ Încearcă să ai un comportament fără reproş. În centrul atenŃiei nu
vei fi tu, ci mireasa şi mirele. În timpul ceremoniei de căsătorie şi al
toasturilor, e bine să rămâi tăcut.
♦ Felicită mireasa şi mirele. Dacă s-a format un rând pentru asta,
aşază-te la el şi urmăreşte ce fac adulŃii. Strânge mâna tuturor celor
care formează grupul mirilor. Când îi saluŃi, priveşte-i în ochi şi
zâmbeşte-le.
♦ MulŃumeşte gazdelor nunŃii că te-au invitat. De obicei, gazdele
sunt părinŃii miresei, dar întreabă-Ńi înainte părinŃii pentru a şti exact
cui îi vei mulŃumi.
EŞTI LA NUNTĂ!
Uneori, mireasa o roagă pe sora ei mai mică sau pe verişoara ei — sau

poate pe sora logodnicului ei — să-i fie domnişoară de onoare. Este o onoare!
1 3 0
A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E
Şi băieŃii sunt chemaŃi să-şi aducă aportul, cum ar fi să împartă programul

ceremoniei sau să îndrume oaspeŃii spre locurile de la masă. În acest scop,
Ńine seama de următoarele:
♦ Datoria ta principală ca domnişoară (sau cavaler) de onoare este să

mergi pe culoarul dintre scaune înaintea mirilor, în ceea ce se numeşte
procesiune. Vei purta rochie sau costum asemănător cu al miresei sau
mirelui, şi fetele vor avea un buchet de flori în mână. În timpul
ceremoniei poŃi sta, sau nu, alături de miri. Dacă nu, vei sta cu familia
ta sau cu altcineva pe care-l cunoşti. Se va face însă şi o repetiŃie în
care Ńi se va spune unde vei sta. Dacă vei alege să stai cu alŃii, pe
timpul retragerii mirilor vei rămâne alături de cei lângă care ai stat.
♦ Băiatul „de ajutor” va sta la intrarea principală şi va înmâna

programe invitaŃilor, pe măsură ce aceştia apar. Sau îi poate îndruma
spre cartea de onoare, după ce a luat sfârşit ceremonia.
♦ Ajutoarele tinere vor asista la repetiŃie, ca şi la aşezarea mesei (care

are loc cu o zi înaintea nunŃii). Pe timpul repetiŃiei, vor vedea întreaga
ceremonie, astfel încât în ziua nunŃii vor şti exact ce au de făcut.
♦ PărinŃii tânărului ajutor se vor îngriji de îmbrăcămintea lui (fie că

e vorba de rochia domnişoarei de onoare, sau de costumul
cavalerului).
1 3 1
ÎNTREBARE: Sunt atât de emoŃionată! Voi fi domnişoară de onoare la nunta

verişoarei mele. Am fost invitată la „o ploaie”. Ce înseamnă asta?
RĂSPUNS: Nu cred că mai trebuie să precizez că nu e vorba de ploaie! Ideea este

că va avea loc o petrecere pentru mireasă, la care oaspeŃii o vor „ploua” cu daruri
pentru noua ei casă. Uneori este o „ploaie” pentru bucătărie — atunci, mireasa va
primi toate ustensilele specifice unei bucătării. Dacă nu se vorbeşte expres despre
ceva anume, atunci poŃi duce orice cadou crezi că va arăta bine în casa miresei.
LA MOARTEA CUIVA
Într-o dimineaŃă, mergând la şcoală, profesorul îŃi spune că tatăl
prietenului tău a murit cu o noapte înainte, iar prietenul tău va lipsi câteva
zile de la şcoală. Ştiai că tatăl lui era bolnav, dar eşti totuşi surprins şi nu ştii
ce să faci. Presupui că prietenul tău e tare trist în aceste momente.
Profesorul vă va ajuta să scrieŃi o scrisoare de sprijin pentru colegul vostru.
PărinŃii tăi Ńi-ar putea sugera să participi la funeralii.
Se prea poate ca, înainte de a deveni adult, să participi la una sau mai
multe ceremonii funerare. Te vei simŃi destul de speriat — mai ales dacă e
pentru prima oară — dar încearcă să nu fii. O ceremonie funerară este o
ocazie specială pentru a cinsti viaŃa cuiva şi pentru a-i consola pe cei care
deplâng moartea persoanei iubite. Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi
cu care poŃi comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.
Ceremonia funerară are loc într-o biserică sau la capela din cimitir.
Serviciul religios se presupune a fi de ajutor pentru familie şi prietenii celui
decedat. Oamenii îşi amintesc despre faptele răposatului. Uneori, membrii
familiei spun câteva cuvinte despre cel mort, amintindu-le tuturor vremurile
1 3 2
trecute. Este o ocazie pentru toŃi de a-şi regândi viaŃa şi credinŃele. Pe

timpul ceremoniei funerare vei rămâne tăcut, la locul tău, în linişte. Uită-te
la adulŃii cu care eşti. Te vor ajuta să ştii ce ai de făcut.
Indiferent unde s-ar Ńine ceremonia, unii oameni s-ar putea să plângă.
S-ar putea ca şi Ńie să-Ńi vină să plângi. Nu te reŃine. E o atmosferă tristă. Nu
te holba la cei care plâng. Prin plâns oamenii îşi exprimă durerea, iar plânsul
îi poate uşura.
Vei mai observa că oamenii se vor îmbrăŃişa şi se vor saluta între ei
folosind anumite expresii. După ceremonie poate avea loc şi un aşa-numit
parastas. Dacă vei fi salutat de mai mulŃi membri ai familiei decedatului, nu
te simŃi jenat. S-ar putea să fii stânjenit când prietenul tău îŃi va mulŃumi
pentru faptul de „a-Ńi fi arătat respectul”. Nu e nevoie să spui mai mult
decât: „Îmi pare rău de tatăl tău”. Dacă l-ai cunoscut, poŃi adăuga ceva
despre el: „Îmi plăcea tare mult când ne ducea la meciurile de fotbal”.
Dacă e vorba de unul din membrii familiei tale, şi te afli printre cei care
primesc condoleanŃe, tot ce trebuie să răspunzi la ele este „MulŃumesc”. Mai
poŃi adăuga: „Îi vom simŃi cu toŃii lipsa”.
Trebuie să reŃii că alături de alte evenimente, ceremoniile funerare fac
parte din viaŃa noastră. De mulŃi, mulŃi ani, funeraliile oferă oamenilor
posibilitatea de a-şi lua rămas-bun de la cineva care a însemnat foarte mult
pentru ei. Iar cei rămaşi în viaŃă găsesc un mare ajutor în cei care vin să le
exprime părerea lor de rău, oferindu-le consolare şi reamintindu-şi
împreună vremurile trecute.
1 3 3
ANIVERSĂRI
O CEREMONIE RELIGIOASĂ ŞI O PETRECERE
Aniversările se sărbătoresc de mii de ani în lume. Ele marchează trecerea

de la copilărie la maturitate şi apoi la bătrâneŃe, păstrând de multe ori o aură
religioasă. Dacă eşti invitat la aniversarea unui prieten şi nu eşti membru al
religiei respective, te-ai putea simŃi un pic stânjenit. Cu cât vei afla mai
multe despre ce se întâmplă, cu atât mai puŃin stânjenit te vei simŃi şi cu atât
mai mult te vei bucura de petrecere.
Indiferent de religie, urmează regulile de mai jos:
♦ Când te decizi cum te vei îmbrăca, urmează tradiŃia religiei
prietenului tău. Întreabă pe cineva care ştie dacă trebuie să-Ńi pui
ceva pe cap. În sinagogă, băieŃii trebuie să poarte o kippa. De obicei,
la intrare se găsesc astfel de acoperăminte pentru invitaŃi.
♦ Lasă acasă însemnele propriei tale religii, dacă e una diferită de a
prietenului.
♦ Pe timpul serviciului religios, poŃi cânta alături de ceilalŃi sau
poŃi alege să rămâi tăcut.
♦ Felicită-Ńi prietenul la petrecerea care urmează.
Confirmarea
La catolici, în momentul când copiii ating o anumită vârstă, aceştia

urmează o serie de lecŃii pe teme religioase, împreună cu alŃi copii de vârsta
lor. După încheierea cursului, membrii grupului sunt primiŃi în biserică în
cadrul unei ceremonii numită confirmare. Familia şi prietenii apropiaŃi
participă atât la ceremonie, cât şi la petrecerea de după. Fie că eşti chiar tu
cel „confirmat” (băiat sau fată), fie că doar participi la confirmarea altcuiva,
trebuie să reŃii două lucruri:
1 3 4
1. Confirmarea este o manifestare religioasă, nu o petrecere. Deşi este

un motiv de bucurie, celebrarea se face în linişte în biserică, aşa că adoptă
cel mai bun „comportament de biserică”.
2. De obicei, după ceremonie biserica oferă o recepŃie simplă, la care
se servesc punci sau cafea şi prăjituri. Această recepŃie este urmată uneori de
o masă la care participă cei din familie şi prietenii cei mai apropiaŃi.
ParticipanŃii obişnuiesc să ofere celui confirmat câte un mic cadou.
Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah
DOMNUL ŞI DOAMNA GERALD COHEN

AU PLĂCEREA SĂ VĂ INVITE SĂ PARTICIPAłI ALĂTURI DE EI
LA BAR MITZVAH AL FIULUI LOR MARTIN SETH

SÂMBĂTĂ, CINCISPREZECE MAI,
DOUĂ MII CINCI
LA ORA ZECE DIMINEAłA
TEMPLUL CORAL
STRADA SFÂNTA VINERI NR. 9
BUCUREŞTI
ŞI SĂ CELEBRAłI CU EI
LA O RECEPłIE CE VA URMA IMEDIAT
LA CLUBUL COMUNITĂłII
DIN BUCUREŞTI
RSVP
B V D . F E R D I N A N D N R . 1 453
BUCUREŞTI
1 3 5
În credinŃa iudaică, la vârsta de 13 ani, celebrarea Bar Mitzvah (pentru

băieŃi) şi Bat Mitzvah (pentru fete) reprezintă unul dintre cele mai
importante evenimente din viaŃa copiilor. Aceştia învaŃă din greu timp de un
an textele cerute de învăŃătura evreiască şi se pregătesc să ia parte la
serviciul religios. Este o mare realizare, iar celebrarea ce urmează serviciului
religios reprezintă un adevărat moment de bucurie.
Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah au loc în prima sâmbătă (Sabbath) de după
împlinirea vârstei de 13 ani. Scopul e de a-l primi pe adolescent în colectivi-
tate ca pe un membru adult. De obicei, ceremonia este urmată de o recepŃie
care are loc imediat ce se pleacă de la sinagogă.
Mai târziu în aceeaşi zi, are loc şi o petrecere dată de părinŃii celui
sărbătorit. Rude, prieteni şi colegi ai băiatului sau ai fetei sunt invitaŃi prin
intermediul unei invitaŃii scrise. Adesea, aceste petreceri sunt mari şi
luxoase, cu dans şi masă bogată. Cei care participă trebuie să facă un dar
celui sărbătorit, iar acesta va trimite câte o scrisoare de mulŃumire fiecăruia.
Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah sunt evenimente speciale. Când iei parte la
aşa ceva, îŃi vei da seama imediat că pe timpul ceremoniei religioase trebuie
să rămâi tăcut şi respectuos. Marea petrecere de după este un prilej de
a-Ńi folosi manierele specifice petrecerilor, pentru a avea
o distracŃie aşa cum Ńi-ai dorit-o!
1 3 6
Quinceañera
O quinceañera este celebrarea vârstei de 15 ani la o fată latino. Ai putea fi

invitat de o soră sau un prieten mai în vârstă al sărbătoritei. Uneori are loc o
slujbă religioasă în biserica familiei, dar întotdeauna e vorba de o petrecere
care marchează trecerea fetei la stadiul de adult. De obicei, e o petrecere
formală, cu dans — inclusiv dansul tradiŃional al fetei cu tatăl ei. De
asemenea, fata primeşte daruri de la invitaŃi, pe care le deschide şi pentru
care mulŃumeşte ceva mai târziu. Este o ocazie bună pentru a te bucura
alături de familie şi prieteni.
1 3 7
Emily Post cu strănepotul său, Billy, 1946
1 3 8
INDEX
A bicicletă, mersul cu, 65

bilete, de mulŃumire, 22
activităŃi, planificarea de, 82
scrise de mână, 17
adulŃi, care lucrează în şcoală, 71
comportamentul faŃă de
folosirea titlurilor sau numelor, c
27-28 câini, pisici, animale de companie
animale de companie (comportamentul stăpânului) 93-95
comportamentul, 93-95 cartofi prăjiŃi, reguli de a servi, 49
aniversare casnice, treburi, 24
ceremonie religioasă, 134-135 cavaler de onoare la nuntă, 130-132
petrecere, 81 călătorie
v. şi quinceaňera discuŃia cu voce tare în timpul, 114
apel în aşteptare, 52 eticheta în timpul, 111-128
apreciere popasurile în timpul, 113
faŃă de vânzători, 97 celular, 31
manifestarea, 21-22 în public, folosirea, 107-110
aranjamente pentru masă, 46-49 regulile familiei, 56
arbitri, 87 turbulenŃa, 107-108
dezacordul cu, 88, 90 vorbitul cu voce tare la, 109-110
argou, 17 cerere versus rugăminte, 14
ascultare, (arta de a) prietenul, 61 certuri, la şcoală, între prieteni, 63-64
ataşamente, e-mail, 35 chat, cameră de, bunele maniere în,
atenŃie, acordarea de, 15 32-33
atitudine în clasă, 58 citirea cu voce tare, în compunerea
autobuz, scrisorilor, 19
(al şcolii) maniere în, 65-66 cititul în vacanŃă, 116
comportamentul în, 66-68, 127-128 clasă (sala de)
în aşteptarea unui, 128 maniere în, 57-59
autoservire, cantină cu, la şcoală, 69 relaŃii în, 59
avion, comportamentul în, 111 coadă
comportamentul la, 118
B la autobuz, în staŃie, 128
babysitter, 23 coechipieri
comportamentul faŃă de, 88
responsabilităŃi ca, 24-25
relaŃiile cu, 59
baie, împărŃirea corectă şi războaiele,
colegi de clasă, relaŃii cu, 59
38-39
complimente, 61
Bar Mitzvah/Bat Mitzvah, 135-136
computer, folosirea comună a unui, 32
bătăuş, 61
comunitate, viaŃa în, 95
băutură, reguli, 50-51
1 3 9
concert, a merge la, 85-87 domnişoară de onoare la nuntă, 130-132

confidenŃialitate, v. şi intimitate dor de casă, în tabără, 124
a scrisorilor. 19-20
în e-mail, 34 E
online, 32
echipă, alegerea unei, 63
confirmare, ceremonia de, 134-135
e-mail, 34-35
consideraŃie, 11
de mulŃumire, 36
în locuri de distracŃie publice, 100
scrisori, note, anunŃuri, cărŃi poştale
în restaurante, 119-120
electronice, 34-35
conversaŃie
versus scrisori, 18
arta, 15-17
etichetă, origini, 9-10
deranjându-i pe ceilalŃi călători, 114
excursie
la masă, 51-52
comportamentul în, 111-128
vocabularul folosit în, 13-14
plictiseala în, 115
corespondenŃă
pregătirea unei, 112-114
lucruri necesare pentru, 122
electronică (e-mail, cărŃi de vizită,
felicitări), 34-35
F
reguli de compunere, de răspuns familia
(scrisoare, ilustrată, felicitare) înfruntări corecte în, 39-40
mulŃumiri, 36 maniere faŃă de, 37-56
scrisă de mână, 17-22 respectul în, 40-41
curăŃenie, în şcoală, 58 schimbări dificile în, 42-45
cuvinte respectuoase, 17 utilizarea telefonului în, 52-56
cuvinte, v. şi alegerea limbajului, 13-14 fast-fooduri, restaurante, 117-121
„magice”, 14, 16 felicitare, 20
respectuoase, 17 fluierături, la spectacole, 86
scrise, 17-21 Frost, Robert, 91
funeralii, 132-133
D
daruri G
de nuntă, 130 gazdă
deschiderea lor, la petrecere, 77 acasă la tine, 82-84
mulŃumiri, răspuns în scris, 22 la petrecere, 77-78
pentru pacienŃi în spital, 104-105 vizitele peste noapte, 84
deficienŃe fizice, persoane cu, 102-103 gelozie, 40
deranj, dezordine, 100 grătar, cu echipa de sport, 81
dinŃi, scobitul în, 50 gustare, masă la şcoală în pauză, 68-71
dispute (v. şi neînŃelegeri, certuri,
confruntări)
H
corecte. 39-40
cu prietenii la şcoală, 63-64 hotel
în familie, a spaŃiilor comune, 38-39 comportamentul faŃă de personal în,
divorŃul părinŃilor, 42-43, 45 116-117
comportamentul în, 115
1 4 0
I N D E X
la restaurant, 117-121
I
la şcoală, 68-71
imaginaŃie, în compunerea scrisorilor, 18
interes, manifestarea, 15 mâncare (v. şi maniere la masă)
intimitate cu specific (altă Ńară, altă regiune), 116
a membrilor familiei, 38 la petreceri, 77, 78-81
a prietenilor, 61 pe alese dintre, 82-83
invitat (v. şi oaspete, musafir) probleme cu, 120
acasă la un prieten, 83-84 maniere
la nuntă, 129-131 acasă, 37-56
peste noapte, 84 conduite de bază, 14
invitaŃii faŃă de ceilalŃi, 10
la nuntă, 129-130 faŃă de o situaŃie nouă şi diferită, 10
la petreceri, 74-76 faŃă de rutina zilei, 10
în viaŃa de zi cu zi, 13-36
Î în timpul mesei, 45-52
împrumut, 92-93 la fast-foodul din mall, 97
înjurături, în spaŃii publice, 99 la mall, 96-98
învingător, un bun, 89 la masă, regulile de bază, 46,117-121
la muncă, 23-25
J la restaurantele selecte, 117-121
joc, alegerea echipelor, 63 la şcoală, 57-71
jurnal personal, scrierea unui, 21 principii de bază, 11
„tehno” şi, 31-36
L masa în familie, aranjamentul pentru,
46-48
limbaj murdar, v. şi conversaŃie 17
masă (la)
cuvinte potrivite în camerele de chat
comportament în timpul, 45-52
online, 33
conversaŃia la, 51-52
lista invitaŃilor la petrecere, 74-75
gustare de la turneul de golf în
locuri de distracŃie, comportamentul în,
miniatură, 80
99-101
în familie, 47-48
locuri publice
în oraş, 117-121
distracŃiile în, 99-101
la şcoală, 68-71
lucrătorii din, 101
moartea cuiva, 132-133
regulile folosirii telefoanelor celulare
situaŃii jenante, 49-51
în, 107-110
maşină, comportamentul în, 65-66
lucrătorii de la bufet, 101
Ludovic al XLV-lea (regele FranŃei), 9 mersul
de acasă la şcoală şi înapoi, 64-68
la mall, 96-97
M metrou, politeŃea în, 126-127
magazine, bunele maniere în, 96-98 „MulŃumesc”, 97
majusculă, în e-mail, 34 v. şi „cuvinte magice”
mânca (a), v. şi masa în oraş, 117-121
1 4 1
mulŃumire, bilete de, 21-22 recăsătorire, 43-44, 45

când rămâi la cineva peste noapte, 84 respect pentru, 38
ocazii de trimis, 22 tânărului ajutor la nunŃi, 131
prin e-mail, 36 pătat, la masă, curăŃarea petelor, 49-50
musafir la un serviciu religios, 106 perdant, un bun, 89
personal plătit în spaŃiile publice,
N comportamentul faŃă de, 116-117
neînŃelegeri, v. şi certuri la şcoală, între petreceri
prieteni 61, 63-64 de quinceaňera, 138
nepoliteŃe, 61-62 distractive, 80-81
a vânzătoarelor, 96 comportamentul în timpul, 77-7S
nume idei amuzante pentru, 78-81
ale prietenilor, 58 invitaŃii de pe lista de, 74-76
ale profesorilor, 57-58 la împlinirea vârstei potrivite, 136
folosit în saluturi, 26-28 planificarea unei, 73-75
în prezentări, 28-31 salutarea invitaŃilor la, 77
nuntă, 129 picnic, 79-80
domnişoară/cavaler de onoare la, pisică, atitudinea faŃă de, 93-95
130-132 plajă, picnic la, 79-80
invitat la, 129-130 plângeri, nemulŃumiri cu voce tare, 114
petrecerea de, 49 plictiseală, în călătorie, 115
ploaie, nuntă, 132
politeŃea de fiecare zi, 13-36
O porecle, 58
oaspete la cineva acasă, 22 ocazii Post, Emily, 138
speciale, 129-137 online, eticheta, 32-35 prânz oficial, 48-49
orbi, atitudinea faŃă de, 102 prăjituri de casă, 92
FundaŃia Americană pentru Orbi, prezentare, 28-31
manifestarea preocupării, 102 forma de bază de, 28-29
în situaŃii jenante, 30-31
P prieteni
pager, 31 gazdă pentru, 82
parc, picnic în, 79-80 în partide sportive (întreceri), 87-90
parolă de protecŃie, 33 în tabără, 123
partide, v. şi joc, sporturi, 82-90 la concert sau spectacol, 85-87
paznicii din parc, 101 la şcoală, 61 saluturi între, 27
părinŃi profesori
discuŃia cu, 38 folosirea numelor şi a titlurilor, 57-58
divorŃ, 42-43, 45 relaŃiile cu, 59-60 proprietate,
independenŃa faŃă de, în mall, 98-99 respectul pentru, 38, 92
la petreceri, 76, 81 quinceaňera, 138
1 4 2
I N D E X
R sinceritate, 11
cu prietenii de şcoală, 61
recăsătorirea părinŃilor, 43-45
situaŃii jenante la masă, 49-50
recepŃia după ceremonia confirmării,
situaŃii noi, manierele în, 10
135 slujbă (loc de muncă), comportament la,
recitaluri, spectacole, concerte, eticheta 23-25
la, 85-87 spaŃii comune, maniere în, 115
relaŃii împărŃirea, 38-39
din clasă, 59-60 spital
din corespondenŃă, 20-21 comportamentul în, 104-105
religie, ceremonii/slujbe de aniversare, vizitele la, 104
134-137 sport
eticheta pentru ceremonii, 105-107 participant, 87-90
respect, 11 spectator, 90
de sine, 11 sportivitate
în timpul rugăciunilor, 106 a jucătorilor, 87-90
pentru ceilalŃi, în restaurant, 119-120 a suporterilor, 90
pentru membrii familiei, 37, 38, 40-41 strângere de mână
pentru proprietatea altora, 92 reguli de bază, 26-29
responsabilitate strănut, la masă, 50
a şoferului autobuzului şcolii şi a supărări
copiilor, 66-67 manifestarea sentimentelor, 63-64
ca babysitter, 24-25 suporteri, comportament, 90
în treburile casnice, 23-25
restaurante, 117-121
Ş
RSVP la o invitaŃie la nuntă, 130
şcoală
rugăciuni, participarea la, în casa adulŃi care lucrează în, 71
prietenului, 105-107 călătoria cu autobuzul până la, 66-68
comportamentul pe culoarele din, 61-62
S maniere în, 57-71
sală de mese (la şcoală) mâncatul la, 68-71
copii cu adultul responsabil, 70 mersul cu bicicleta la, 65
copii singuri, 71 mersul cu maşina la, 65-66
salut, 26-28 mersul pe jos până la, 64-65
al adulŃilor intrând în clasă, 58-59 nou elev la, 62-63
al invitaŃilor la petrecere, 77 viaŃa socială în, 60-64
în clasă, 57
la telefon, 53 T
scrisoare, de mulŃumire, v. şi e-mail, din tabără,
tabără, 122 activităŃi în, 124-125
compunerea, 17-18 corespondenŃa, lucruri necesare, 122
confidenŃialitatea, 19-20 dor de casă în, 124
în familie, între prieteni, 20-21 împrietenirea în, 123
scrisul de mână, îngrijit, 19
1 4 3
pregătirile pentru, 121 vânzători, comportament faŃă de, 98

sosirea în, 122-123 nepoliticoşi, 96
ultima zi de, 125 taxi, politeŃea, vecini, 95
regulile de bază în, 126 teatru, eticheta
animalele de casă şi, 93-95
la, 85-87 „tehno”, manierele, 31-36
comportamentul cu, 91-100
telefon, v. şi telefoane mobile, celulare
eticheta pentru, în locurile publice, de vizavi, 91
107-109 proprietatea lor, 92
împărŃit cu familia, 53-56 vecini, relaŃii cu, 91, 92, 95
mesaje pe robot, 55 viaŃa socială, la şcoală, 60-64
precauŃii în răspunsul la, 54 vitregi
răspunsul la, 53 fraŃi sau surori, 44
transmiterea mesajelor prin, 53, 55 părinŃii, 43-44
versus cuvântul scris, 17-18 vizite, peste noapte 82-84
vocea la, 54 vocabular, folosirea potrivită a, 13-14
vorbitul cu voce tare la, 109-110
voce, tonul plăcut, 114-115
titluri, ale adulŃilor, 27-28
vorbire clară, 15
tuse la masă, 50
V z
vacanŃă zâmbet, 114-115
activităŃi de, 116 zgomot
comportamentul în, 111-128 în spitale, 103-105
în locurile publice de distracŃie, 100
1 4 4

Codul Bunelor Maniere Pentru Co - Emily Post

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Bunelor Maniere Pentru Co - Emily Post

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

umele Lui Emily Post reprezintă,

încă din 1922, bunele maniere

CINDY POST SENNING, ED.D.

Traducere de Sorin Petrescu

CORI NT JUN IOR

Emily Post's The Guide to Good Manners for Kids

This book was published by arrangement with HarperCollins Children's Books,

Redactor: Anca Eftime, Daniel Penescu

Editura CORINT JUNIOR

Descrierea OP a Bibliotecii NaŃionale a României

I. Senning, Cindy Post

Tabăra în care te simŃi minunat 121

Metrouri, autobuze, taxiuri 126

ALTE OCAZII DEOSEBITE

La moartea cuiva 132

n FranŃa secolului al XVIII-lea, regele Ludovic al XlV-lea obişnuia să

Micile semne de atunci s-au transformat, s-au înmulŃit şi întrunesc acum un

În această carte, principiile care formează fundamentul tuturor

Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra

-ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Sau, dimpotrivă,

ConversaŃiile lungi presupun mai mult decât alegerea cuvintelor potrivite.

În spatele „cuvintelor magice”

SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: StrăbaŃi holul aglomerat din şcoală

SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Ai un nou coleg de clasă pe care

Daca eşti mulŃumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ... te afli într-un grup de copii care încep să o vorbească

♦ Nu folosi argoul din discuŃiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica

CUVINTE RESPECTUOASE PENTRU FAMILIE

CUVÂNTUL SCRIS AI PRIMIT SAU NU

Pentru că a compune o scrisoare cere timp, gândire şi materiale specifice,

Nu este uşor să compui o scrisoare. Un mod de a-Ńi da seama ce vei scrie

Cum poŃi deveni un bun scriitor de epistole? Practicând! Cu

♦ Asigură-te că ai adresa corectă şi

Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenŃială şi trebuie

Trei „niciodată” importanŃi:

Viena, Budapesta, VeneŃia, Grecia, Turcia,

să termine colegiul, sora ta să capete prima ei slujbă, bunica ta să se mute la

JURNALUL PERSONAL TE AJUTĂ SĂ

NU NEAPĂRAT NECESAR, DAR UN GEST FRUMOS:

pletezi spaŃiile albe. Aspectul lor impersonal ar putea să nu exprime

Doar pentru că n-ai o carte de credit, nu înseamnă că nu ai şi o

Treburi casnice: Respectarea termenelor, concentrarea şi menŃinerea unui

♦ Nu face lucrurile pe jumătate — munca depusă va „vorbi” în locul

Uneori, slujba e plictisitoare. Nu e nimic distractiv în a spăla o sută şi unu

Saluturile pot fi la fel de simple ca „bună ziua”, când e vorba de vecin,

♦ Când îŃi saluŃi prietenii sau pe cineva

Domn, doamnă, domnişoară, titlu sau prenume

În funcŃie de cât de bine îl cunoşti pe adult, de vârsta lui şi de preferinŃele

numele de familie al adultului. Lasă-l apoi pe adult să decidă dacă preferă

PREZENTĂRILE (SAU SCHIMBUL DE NUME)

♦ PronunŃă clar numele.

Când te prezinŃi singur

Uneori eşti pus în situaŃia de a te prezenta singur. Este foarte simplu.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Urmăreşti la televizor un meci foarte

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli într-un restaurant, pe o

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Tocmai ai luat o înghiŃitură de

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Pleci de la şcoală, îŃi Ńii nişte cărŃi sub

♦ Dacă lucrezi la computer împreună cu alŃii, asigură-te că toŃi pot

Messenger-ul şi camerele de chat sunt cele mai grozave căi de a schimba

4. Foloseşte un limbaj adecvat.

Messenger-ul şi camerele de chat reprezintă o ocazie

deosebită de a schimba idei cu copii din întreaga lume.

SCRISORI, NOTE, CĂRłI POŞTALE ELECTRONICE

E-mailul face comunicarea mai uşoară ca niciodată. PoŃi scrie o epistolă