CAPITOLUL 2

ABATERI ŞI
TOLERANŢE DE FORMĂ

2.1. Consideraţii generale

S
uprafeţele care delimitează o piesă în raport cu mediul
înconjurător trebuie să prezinte fiecare o anumită formă
geometrică, care este impusă de rolul funcţional al respectivei
piese şi este realizată în procesul de prelucrare al acesteia, în limitele
unei precizii dimensionale date. Diferenţa dintre forma geometrică ideală
şi forma geometrică obţinută în urma prelucrării şi apoi măsurării
acesteia, considerată de-a lungul normalei comune la suprafeţele
respective, constituie aşa-numita abatere de formă geometrică.
Modificarea formei geometrice are o foarte mare importanţă atât în
realizarea diferitelor produse cât mai ales în funcţionarea acestora şi
influenţează frecarea de alunecare sau rostogolire, etanşeitatea
dinamică sau statică, creează uzura şi griparea, reduce durata de
funcţionare a pieselor, influenţează caracterul ajustajelor etc.
Pentru punerea în evidenţă a abaterilor de formă geometrică,
conform STAS 7384-85, este necesară definirea următorilor termeni:

Suprafaţă geometrică Suprafaţa ideală a cărei formă nominală este

(Suprafaţă nominală) definită în desen şi/sau documentaţia tehnică.
Suprafaţă reală Suprafaţa care limitează un corp şi îl separă de
mediul înconjurător.
Suprafaţă efectivă Suprafaţa obţinută prin măsurare, apropiată de
suprafaţa reală.

1
Suprafaţă adiacentă Suprafaţa de aceeaşi formă cu suprafaţa
geometrică, tangentă la suprafaţa reală dinspre
exteriorul materialului piesei şi aşezată astfel
încât distanţa dintre aceasta şi suprafaţa reală
să aibă valoare minimă.

Suprafaţă adiacentă

Suprafaţă reală

Figura 2.1: Suprafaţă adiacentă

Suprafaţă de referinţă Suprafaţa în raport cu care se determină

abaterea de formă, de orientare, de poziţie sau
de bătaie. Suprafaţa de referinţă poate fi
întreaga suprafaţă considerată a piesei sau
numai o porţiune din suprafaţa considerată a
piesei.
Profil Conturul rezultat prin intersecţia unei suprafeţe
cu un plan.
Profil geometric Conturul rezultat prin intersecţia suprafeţei
(Profil nominal) geometrice (nominale) cu un plan.
Profil real Conturul rezultat prin intersecţia suprafeţei
(Muchie reală) reale cu un plan. Conturul rezultat prin
intersecţia dintre două suprafeţe reale.
Profil efectiv Profilul obţinut prin măsurare, apropiat de
profilul real.

2
Profil adiacent Profilul de aceeaşi formă cu profilul geometric,
tangent la profilul real dinspre exteriorul
materialului piesei şi aşezat astfel încât
distanţa dintre acesta şi profilul real să aibă
valoare minimă.

Profil real
Profil adiacent

Figura 2.2: Profil adiacent

Plan adiacent Planul tangent la suprafaţa reală şi aşezat

astfel încât distanţa maximă dintre suprafaţa
reală şi acesta să aibă valoarea cea mai mică
posibilă.
Plan adiacent

Suprafaţă reală

Figura 2.3: Plan adiacent

Cilindru adiacent Cilindrul cu diametrul minim, circumscris

suprafeţei exterioare reale la piese tip arbore,
respectiv cilindrul cu diametrul maxim, înscris
în suprafaţa interioară reală la piese tip alezaj.

Piesă tip arbore Piesă tip alezaj

Cilindru Cilindru Cilindru tangent
adiacent tangent
d1
d
d1
d

d  d1 d  d1
Suprafaţă Cilindru
reală adiacent

Figura 2.4: Cilindru adiacent

3
Dreaptă adiacentă Dreapta tangentă la profilul real şi aşezată
astfel, încât distanţa maximă dintre profilul real
şi aceasta să aibă valoarea cea mai mică
posibilă.
Dreaptă adiacentă
Drepte tangente

Profil real

Figura 2.5: Dreaptă adiacentă

Cerc adiacent Cercul cu diametrul minim, circumscris
secţiunii transversale a suprafeţei exterioare
reale la piese tip arbore, respectiv cercul cu
diametrul maxim, înscris în secţiunea
transversală a suprafeţei interioare reale la
piese tip alezaj.

Cerc tangent

Cerc adiacent
d1
d1
d d

Profil real

Figura 2.6: Cercul adiacent

Lungime de referinţă Lungimea în limitele căreia se determină

abaterea de formă, de orientare, de poziţie sau
de bătaie. Lungimea de referinţă poate fi:
a) întreaga lungime considerată a profilului real
sau întregile dimensiuni considerate
(lungime şi lăţime) ale suprafeţei reale;
b) o porţiune determinată a lungimii
(dimensiunilor) considerate.

4
 Abatere de formă Abaterea formei suprafeţei/profilul reale/real
faţă de forma suprafeţei/profilului
adiacente/adiacent.
Mărimea abaterii de formă se determină ca
distanţa maximă dintre suprafaţa efectivă şi
suprafaţa adiacentă sau dintre profilul efectiv şi
profilul adiacent.
Abatere limită de Valoarea maximă admisă a abaterii de formă
formă (valoarea minimă este egală cu zero).
Toleranţă de formă Zona determinată de abaterile limită de formă.
Toleranţa de formă este egală cu abaterea
limită superioară de formă dacă abaterea limită
inferioară este egală cu zero.

2.2. Clasificarea abaterilor/toleranţelor de formă

C onform standardului STAS 7384-85, se deosebesc următoarele

abateri de formă:
 abaterea de la forma dată a suprafeţei;
 abaterea de la planitate (neplanitatea);
 abaterea de la cilindricitate (necilindricitatea);
 abaterea de la forma dată a profilului;
 abatere de la rectilinitate (nerectilinitatea);
 abaterea de la circularitate (necircularitatea).
cu toleranţele de formă corespunzătoare şi anume: toleranţa la forma
dată a suprafeţei, toleranţa la planitate, toleranţa la cilindricitate,
toleranţa la forma dată a profilului, toleranţa la rectilinitate şi toleranţa la
circularitate.
Terminologia şi definiţiile pentru abaterile şi toleranţele de formă
sunt prevăzute în STAS 7384-85 şi sunt redate în tabelul 2.1; pentru
indicarea abaterilor de formă este utilizat simbolul literar “A” , pentru
toleranţe “T” iar pentru lungimi de referinţă “L”.

5
 Tabelul 2.1

Definiţie Desen
Abaterea de la forma dată a suprafeţei (fig. 2.7)
Suprafaţa adiacentă
Distanţa maximă (considerată şi
măsurată pe direcţie normală)
dintre suprafaţa reală şi suprafaţa
adiacentă de formă dată,
A
considerată în limitele suprafeţei de
referinţă. Suprafaţa reală

Definiţie Desen
Toleranţa la forma dată a suprafeţei (fig. 2.8)

Valoarea maximă admisă a abaterii

Suprafaţa
de la forma dată a suprafeţei. adiacentă
T
Zona de toleranţă la forma dată a
suprafeţei este cuprinsă între
suprafaţa adiacentă şi
înfăşurătoarea sferei având
L1
diametrul egal cu “T” şi care se L2

rostogoleşte pe suprafaţa
adiacentă.
Abaterea de la forma dată a profilului (fig. 2.9)
L
Distanţa maximă (considerată pe
Profil
direcţie normală) dintre profilul real
adiacent
şi profilul adiacent de formă dată,
în limitele lungimii de referinţă. A Profil real

Toleranţa la forma dată a profilului (fig. 2.10)

T

Valoarea maximă admisă a

Profil adiacent
6
L
abaterii de la forma dată a
profilului.
Zona de toleranţă la forma dată a
profilului este cuprinsă între profilul
adiacent şi înfăşurătoarea cercului
având diametrul egal cu “T” şi care
se rostogoleşte pe profilul adiacent.
Definiţie Desen
Abaterea de la planitate (fig. 2.11)

Distanţa maximă dintre suprafaţa Plan adiacent

reală şi planul adiacent,

considerată în limitele suprafeţei de
A
referinţă (a).
Formele simple (particulare) ale
abaterii de la planitate sunt: Suprafaţă reală

 concavitatea, dacă distanţa a)

dintre suprafaţa reală şi
suprafaţa adiacentă creşte de
la marginea suprafeţei reale
Plan
spre mijloc (b); adiacent

 convexitatea, dacă distanţa

dintre suprafaţa reală şi b)
Suprafaţă
suprafaţa adiacentă scade de
reală
la marginea suprafeţei reale Plan
adiacent
spre mijloc (c).

L1 c) L2
Toleranţa la planitate (fig. 2.12)
T
Valoarea maximă admisă a abaterii

7 Plan
Suprafaţă
reală adiacent
de la planitate.
Zona de toleranţă la planitate este
cuprinsă între planul adiacent şi un
plan paralel cu acesta, situat la o
distanţă egală cu “T”.
Definiţie Desen
Abaterea de la cilindricitate (fig. 2.13)

Distanţa maximă dintre suprafaţa

reală şi cilindrul adiacent, Cilindru
considerată în limitele lungimii de adiacent
L
referinţă (a).
Ea se compune din abaterea de la Axa
cilindrului
circularitate (fig.2.17), considerată A adiacent

în secţiunea transversală a piesei

Suprafaţa reală
şi din abaterea profilului
longitudinal (axial). Abaterea
a)
profilului longitudinal este distanţa
maximă dintre profilul longitudinal L
real şi profilul longitudinal adiacent
Profil longitudinal
(care este reprezentat de perechea adiacent
de drepte adiacente paralele
Profil
situate astfel încât distanţa maximă real
la profilul real să fie minimă) (b).
Formele simple sunt:
A

 forma conică (c), dacă

b)
generatoarele profilului
A

longitudinal real sunt drepte

neparalele; valoric, mărimea
Dmax

Dmin

formei conice este egală cu

8
 diferenţa dintre diametrul
efectiv maxim şi cel minim, Conicitate = Dmax - Dmin= 2 x A

deci cu dublul abaterii de la c)

cilindricitate;

 forma butoi (d), dacă

generatoarele profilului
longitudinal real sunt curbe,

A
diametrul crescând de la

Dmin
extremităţi spre mijlocul
profilului real; valoric,

Dmax
mărimea formei butoi este
Forma butoi = Dmax - Dmin= 2 x A
egală cu diferenţa dintre
d)
diametrul efectiv maxim şi cel
minim, adică cu dublul
abaterii de la cilindricitate;
 forma şa (e), dacă
generatoarele profilului
longitudinal real sunt curbe,
diametrul crescând de la
mijlocul profilului spre
extremităţi; valoric, mărimea
formei şa este egală cu
A

diferenţa dintre diametrul Forma şa = Dmax - Dmin= 2 x A

e)
Dmin

efectiv maxim şi cel minim,

Dmax

adică cu dublul abaterii de la

cilindricitate;
 forma curbă, sau curbarea
A

(f), dacă locul geometric al

secţiunilor transversale este

9
 o linie curbă; valoric,
mărimea curbării este egală Curbare = A
cu abaterea de la f)
cilindricitate.
Definiţie Desen
Toleranţa la cilindricitate (fig. 2.14)
Cilindru
Valoarea maximă admisă a abaterii

T
adiacent
de la cilindricitate.
Zona de toleranţă la cilindricitate
este cuprinsă între cilindrul
adiacent şi un cilindru coaxial cu Cilindru

T
acesta, având raza mai mică (la adiacent

arbori) sau mai mare (la alezaje) cu

valoarea toleranţei la cilindricitate,
respectiv “T”.
Abaterea de la rectilinitate (fig. 2.15)

Distanţa maximă dintre profilul real Dreaptă adiacentă

şi dreapta adiacentă, considerată Profil real

în limitele lungimii de referinţă (a).

Dreaptă adiacentă
Formele simple (particulare) ale L
A

abaterii de la rectilinitate sunt:

 concavitatea, dacă distanţa a)
A

dintre profilul real şi dreapta Profil real

adiacentă creşte de la Dreaptă adiacentă
extremităţile profilului spre
mijloc (b);
b)
A

 convexitatea, dacă distanţa

dintre profilul real şi dreapta
adiacentă scade de la

10
 extremităţile profilului spre
mijloc (c). c)
Definiţie Desen
Toleranţa la rectilinitate (fig. 2.16)
Dreapta
Valoarea maximă admisă a abaterii adiacentă
de la rectilinitate.

T
După caz, zona de toleranţă la
rectilinitate este cuprinsă:
- între dreapta adiacentă şi o
dreaptă paralelă cu aceasta, L
situată la o distanţă egală cu “T”,
dacă toleranţa respectivă este a)
prescrisă într-o singură direcţie
(a);
- într-o zonă paralelipipedică (una L
dintre muchii fiind dreapta
adiacentă) având secţiunea cu
laturile egale cu toleranţele “T1 şi
T1

T2”, dacă toleranţa respectivă Dreaptă

T2 adiacentă
este prescrisă în două direcţii
reciproc perpendiculare (b); b)
- într-o zonă cilindrică având
diametrul egal cu “T”, dacă
T

toleranţa respectivă este

precedată de simbolul  (c).

c)
Abaterea de la circularitate (fig. 2.17)

Distanţa maximă dintre profilul real Cerc

adiacent
şi cercul adiacent (a).
Formele simple (particulare) ale A Profil
abaterii de la circularitate sunt: real

11
 ovalitatea, dacă profilul real
este asemănător cu un oval -

Dmax
formă aproximativ elipsoidală
(b), diametrul maxim şi minim
A
fiind reciproc aproximativ Dmin
perpendiculare; valoric,
mărimea ovalităţii este egală
Ovalitatea = Dmax – Dmin = 2 x A
cu diferenţa dintre diametrul
maxim şi cel minim, adică cu b)
dublul abaterii de la
circularitate;

 poligonalitatea, dacă profilul

real este o figură aproximativ
poligonală (c); valoric,
A
poligonalitatea este egală cu
c)
abaterea de la circularitate.
Toleranţa la circularitate (fig. 2.18)

Valoarea maximă admisă a abaterii

de la circularitate. Zona de
toleranţă la circularitate, în planul T

sau în secţiunea considerată, este Axele cercului

adiacent
cuprinsă între cercul adiacent şi un
Cerc
cerc concentric cu acesta, având adiacent

raza mai mică (la arbori) sau mai

mare (la alezaje) cu valoarea “T”. T

2.3. Mărimea toleranţelor de formă

12
P
entru toleranţele de formă sunt standardizate 12 clase de
precizie notate cu simbolurile I, II,..., XII, în ordinea
crescătoare a toleranţei. De exemplu, toleranţele la
rectilinitate, la planitate şi la forma dată a suprafeţei şi a profilului sunt
date în tabelul 2.2. şi sunt preluate din STAS 7391/1-74, iar toleranţele la
circularitate şi cilindricitate sunt date în tabelul 2.3. şi sunt preluate din
STAS 7391/2-74.
Tabelul 2.2
Clasa de precizie
Dimensiunea
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
nominală, mm
Toleranţe, m
Până la 10 0,25 0,40 0,60 1,00 1,60 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0
Peste 10 0,30 0,50 0,80 1,20 2,00 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0
până la 16
Peste 16 0,40 0,60 1,00 1,60 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0
până la 25
Peste 25 0,50 0,80 1,20 2,00 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0
până la 40
Peste 40 0,60 1,00 1,60 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100
până la 63
Peste 63 0,80 1,20 2,00 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120
până la 100
Peste 100 1,00 1,60 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100 160
până la 160
Peste 160 1,20 2,00 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120 200
până la 250
Peste 250 1,60 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100 160 250
până la 400
Peste 400 2,00 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120 200 300
până la 630
Peste 630 2,50 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100 160 250 400
până la 1000
Peste 1000 3,00 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120 200 300 500
până la 1600
Peste 1600 4,00 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100 160 250 400 600
până la 2500
Peste 2500 5,00 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120 200 300 500 800
până la 4000
Peste 4000 6,00 10,0 16,0 25,0 40,0 60,0 100 160 250 400 600 1000
până la 6300
Peste 6300 8,00 12,0 20,0 30,0 50,0 80,0 120 200 300 500 800 1200
până la 1000

13
 În cazul toleranţelor la planitate sau la forma dată a suprafeţei, prin
dimensiune nominală se înţelege lungimea laturii mai mari a suprafeţei,
dacă condiţia se referă la întreaga suprafaţă, sau lungimea prescisă (de
referinţă) dacă se referă la o porţiune a suprafeţei. În cazul verificării
neplanităţii cu plăci, conform STAS 8505-69, se admite prescrierea
toleranţei la planitate prin numărul minim de pete de vopsea.
Tabelul 2.3
Clasa de precizie
Dimensiunea
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
nominală, mm
Toleranţe, m
Până la 3 0,3 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50
Peste 3 0,4 0,6 1,0 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
până la 6
Peste 6 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
până la 18
Peste 18 0,6 1,0 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
până la 50
Peste 50 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
până la 120
Peste 120 1,0 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
până la 250
Peste 250 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
până la 500
Peste 500 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
până la 800
Peste 800 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
până la 1250
Peste 1250 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
până la 2000

Valorile indicate în STAS 7391/2-74 sunt valabile pentru toleranţele

la circularitate, la cilindricitate şi la următoarele cazuri particulare ale
acestora: toleranţa la poligonalitate, toleranţa profilului longitudinal şi
toleranţa la curbare. În cazul în care se prescrie toleranţa la ovalitate, la
conicitate, la forma butoi sau la forma şa, se vor dubla valorile date în
standard.
Toleranţele de formă se prescriu în documentaţia de bază în
construcţia de maşini, numai dacă sunt indispensabile pentru asigurarea
calităţii în utilizare (asigurarea condiţiilor de funcţionare,
interschimbabilitate, montaj etc.).

14
 de la planitate

de la forma dată
a suprafeţei
de la cilindricitate

Abateri de formă

de la rectilinitate

de la forma dată
a profilului
de la circularitate

15