2.6.3.

Ajustaje preferenţiale

Î n principiu este admisă prescrierea oricărui câmp de toleranţă rezultat din

combinaţia treptelor de toleranţă cu abaterile fundamentale, însă în scopul asigurării

interschimbabilităţii produselor, raţionalizării fabricaţiei acestora şi a utilizării sculelor şi
verificatoarelor (calibre), precum şi pentru creşterea productivităţii muncii, sistemul ISO
limitează clasele de toleranţă utilizabile şi prevede clase de toleranţe preferenţiale şi, implicit,
ajustaje preferenţiale care acoperă marea majoritate a cerinţelor practice din industria
constructoare de maşini. În acest sens, conform SR ISO 1829:1997, clasele de toleranţe sunt
împărţite în două şiruri preferenţiale. Pentru formarea unui ajustaj se recomandă în primul
rând utilizarea simbolurilor, atât pentru arbori cât şi pentru alezaje, din şirul 1 care este
considerat ca fiind cel mai raţional şi economic şi care cuprinde următoarele clase de
toleranţă:
Şirul preferenţial 1
pentru arbori: a11, b11, c11, d9, e8, f7, g6, h6, h7, h9, h11, js6, k6, n6,
p6, r6, s6;
pentru alezaje: A11, B11, C11, D10, E9, F8, G7, H7, H8, H9, H11, JS7,
K7, N7, P7, R7, S7.
Şirul preferenţial 2
pentru arbori: d8, d10, e7, e9, f6, f8, g5, h5, h8, js5, js7, k5, k7, m5, m6,
m7, n5, n7, p5, p7, r5, r7, s5, s7, t5, t6, t7, u7;
pentru alezaje: D9, D11, E8, E10, F7, F9, G6, H6, H10, JS6, JS8, K6, K8,
M6, M7, M8, N6, N8, P6, P8, R6, R8, S6, T6, T8.
Dacă ajustajul astfel format, respectiv din clase de toleranţă care aparţin şirului
preferenţial 1, nu satisface dorinţele proiectantului, atunci se poate recurge la formarea unui
ajustaj la care un simbol este din preferinţa 1 şi al doilea este din preferinţa a 2-a. În al treilea
rând se poate recurge la combinarea ambelor simboluri din preferinţa a 2-a.
În sistemul alezaj unitar, pentru a forma ajustaje cu ajutorul simbolurilor selectate din
şirurile preferenţiale 1 şi 2 pentru arbori, s-a stabilit şirul preferenţial din poziţia H pentru
alezaje:
preferinţa 1: H7, H8, H9, H11;
preferinţa 2: H6, H10.

85
 Din combinarea acestor clase de toleranţă cu cele corespunzătoare ale arborilor, au
rezultat ajustajele recomandate în sistemul alezaj şi arbore unitar, pentru diferitele game de
dimensiuni nominale, indicate în standardele menţionate în paragraful 2.6.1. Sistemul alezaj
unitar se utilizează în toate cazurile, cu excepţia acelora în care funcţional sau tehnologic este
raţională folosirea sistemului arbore unitar, sau utilizarea unor ajustaje în afara celor două
sisteme.
În sistemul arbore unitar, pentru a forma ajustaje cu ajutorul simbolurilor selectate din
şirurile preferenţiale 1 şi 2 pentru alezaje, s-a stabilit şirul preferenţial din poziţia h pentru
arbori:
preferinţa 1: h6, h7, h9, h11
preferinţa 2: h5, h8.
Datorită avantajelor pe care le prezintă sistemul alezaj unitar, sistemul arbore se
utilizează numai în cazurile în care utilizarea sistemului alezaj unitar, considerat sistem
preferenţial, este funcţional sau tehnologic neraţională, de exemplu la utilizarea
semifabricatelor trase neprelucrate, la confecţionarea penelor plan paralele etc. Din această
cauză numărul de simboluri ale acestui sistem, ca şi numărul ajustajelor formate cu acestea, a
fost restrâns în aşa fel încât să corespundă cu simbolurile şi ajustajele preferinţei 1 din
sistemul alezaj unitar. Această limitare a sistemului arbore unitar contribuie la reducerea
apreciabilă a simbolurilor şi în consecinţă reducerea sortimentului de scule, dispozitive şi
verificatoare.
În tabelele 2.9 şi 2.10 sunt indicate ajustajele recomandate a fi utilizate în practică
pentru obţinerea jocurilor sau strângerilor necesare la asamblarea pieselor, în sistemul alezaj
unitar şi respectiv arbore unitar. Ajustajele boldite sunt cele preferenţiale.
Această alegere a ajustajelor are la bază următoarele considerente, exemplificate
pentru cazul sistemului alezaj unitar;
 în domeniul ajustajelor cu strângere la care arborii au trepte de toleranţă între IT5 şi
IT7, se alege de regulă treapta arborelui cu o treaptă mai fină decât treapta alezajului, ţinând
cont de faptul că prelucrarea arborelui necesită un efort tehnologic mai redus la aceeaşi
valoare a toleranţei. În consecinţă nu este nevoie de un alezaj mai precis decât H6;
 din acelaşi motiv, simbolul H7 are preferinţa 1, căci el se va combina cu simbolurile
din preferinţa 1 pentru arborii din clasele de toleranţă j6 ... z6;

86
 Tabelul 2.9
Clasele de toleranţă ale alezajelor
Abaterile
fundamentale H6 H7 H8 H9 H10 H11 H12
ale arborilor Ajustajele recomandate în sistemul alezaj unitar
a H11/a11
b H11/b11 H12/b12
c H7/c8 H11/c11
d H7/d8 H8/d9 H9/d10 H10/d10 H11/d11
e H6/e7 H7/e7 H8/e8 H9/e9
H7/e8 H8/e9
f H6/f6 H7/f6 H8/f8 H9/f9
H7/f7
g H6/g5 H7/g6
h H6/h5 H7/h6 H8/h7 H9/h9 H10/h10 H11/h11 H12/h12
H8/h8
H8/h9
js H6/js5 H7/js6 H8/js7
k H6/k6 H7/k6 H8/k7
m H6/m5 H7/m6 H8/m7
n H6/n5 H7/n6 H8/n7
p H6/p5 H7/p6 H8/p7
r H6/r5 H7/r6 H8/r7
s H6/s5 H7/s6 H8/s7
t H6/t5 H7/t6

Tabelul 2.10
Abaterile Clasele de toleranţă ale arborilor
fundam. h5 h6 h7 h8 h9 h10 h11 h12
ale
Ajustajele recomandate în sistemul arbore unitar
alezajelor
A A11/h11
B B11/h11
C C11/h11
D D10/h9 D11/h11
E E9/h8
F F8/h6 F7/h7 F8/h8
G G7/h6
H H7/h6 H8/h7 H8/h8 H9/h9 H10/h10 H11/h11 H12/h12
JS JS6/h5 JS7/h6 JS8/h7
K K7/h6
M M7/h6
N N7/h6
P P7/h6
R R7/h6
S S7/h6

87
 la alezajele cu clasa de toleranţă H6 ... H9, ajustajele cu joc se formează de regulă cu
arbori de precizie cu atât mai grosolană cu cât scade treapta alezajului de la IT6 spre IT9 şi cu
cât creşte jocul minim al ajustajului de la arborii h spre a. În consecinţă simbolurile arborilor
din preferinţa 1 se vor combina cel mai bine cu simbolurile claselor H7 şi H8. Pentru restul
claselor de toleranţă sunt necesare alezaje din toate treptele de toleranţă între IT6 şi IT9;
 la ajustajele cu treptele IT10, IT11 şi IT12 s-a ales aceeaşi precizie atât pentru arbore
cât şi pentru alezaj, greutăţile tehnologice fiind aceleaşi. La aceste trepte de toleranţă nu sunt
recomandate decât ajustaje cu joc.
Având o foarte mare importanţă din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic,
precizia dimensională a pieselor şi ajustajelor se stabileşte şi se alege în concordanţă cu
posibilităţile de realizare, cu economicitatea prelucrării şi asamblării, cu parametrii funcţionali
impuşi de condiţiile de funcţionare şi exploatare şi cu alţi factori.
Fiecare caz concret trebuie analizat cu cea mai mare atenţie astfel încât, odată fixate,
precizia şi ajustajul respectiv să poată fi realizate cât mai uşor şi mai economic şi să asigure o
funcţionare optimă a pieselor şi ansamblului la parametrii prevăzuţi şi în condiţiile de
exploatare date.
În acelaşi timp, precizia dimensională şi ajustajul ales trebuie să corespundă
condiţiilor de fiabilitate a produselor, respectiv trebuie să se asigure o funcţionare optimă într-
o anumită perioadă de timp prestabilită.
În cele ce urmează se dau unele indicaţii orientative cu privire la alegerea preciziei
dimensionale şi a ajustajelor preferenţiale din sistemul ISO.
Alegerea grupei de ajustaj (cu joc, intermediar şi cu strângere) nu prezintă mari
dificultăţi şi se face în funcţie de scopul şi rolul funcţional pe care trebuie să-l asigure
asamblarea.
Alegerea ajustajului în cadrul fiecărei grupe este mult mai dificilă deoarece trebuie să
se ţină seama de caracteristicile fiecărui ajustaj, de condiţiile funcţionale concrete ale
asamblării, de condiţiile de exploatare şi reparaţii, temperatură şi posibilităţi tehnologice, de
prelucrare, solicitările dinamic etc.
Ajustajele cu joc se utilizează în următoarele cazuri:
 când piesele asamblate execută, una faţă de alta în timpul funcţionării, o mişcare de rotaţie
sau de translaţie, mai mult sau mai puţin rapidă;
 când între piesele asamblate au loc deplasări relativ lente;
 când piesele se montează şi se demontează des sau se înlocuiesc frecvent.

88
 Mărimea toleranţelor la dimensiuni (precizia dimensională) şi mărimea jocurilor în
asamblare depind, în principal, de mărimea şi caracterul solicitărilor, de viteza de rotaţie sau
de deplasare a unei piese faţă de cealaltă, de durata mişcării de rotaţie sau a deplasării, de
lungimea asamblării, de regimul de temperatură, de caracteristicile mediului în care
funcţionează asamblarea etc.
Caracteristica ajustajelor cu joc o reprezintă jocul minim necesar funcţional. La
stabilirea jocului optim, în literatura de specialitate, se dau unele indicaţii orientative şi
anume:
- dacă solicitările dinamice ale arborelui sau ale alezajului duc la deformaţii elastice
apreciabile, atunci se vor adopta jocuri mai mari şi strângeri mai mici decât în condiţii
obişnuite fără sarcini dinamice;
- cu cât turaţia creşte şi precizia de prelucrare scade, se măreşte şi jocul (şi deci se micşorează
strângerea);
- la aceeaşi turaţie se aleg jocuri mai mari la deplasări axiale decât la mişcări de rotaţie;
- jocul minim se alege în aşa fel încât să se asigure grosimea optimă a peliculei de ulei pentru
a asigura ungerea hidrodinamică; jocul creşte proporţional cu mărirea vâscozităţii uleiului de
ungere;
- dacă arborele este sprijinit pe mai multe lagăre (reazeme), jocul trebuie să crească pentru a
compensa deformaţiile elastice inerente şi abaterile de la coaxialitate a liniei lagărelor, în aşa
fel ca jocul minim să fie asigurat pentru a garanta ungerea corectă;
- trebuie să se ţină cont şi de temperatura alezajului şi arborelui, respectiv: dacă temperatura
alezajului este mai mare decât a arborelui se vor adopta jocuri mai mici;
- ajustajele cu joc formate cu aceleaşi simboluri literare (aceeaşi poziţie, respectiv abatere
fundamentală) au acelaşi joc minim indiferent de treapta de toleranţă aleasă.
Ajustajele intermediare se utilizează, de obicei, în cazurile când piesele asamblate
trebuie să fie bine centrate, iar montarea şi demontarea lor trebuie să se facă relativ uşor, fără
a se deteriora suprafeţele de contact. Aceste asamblări pot da atât jocuri cât şi strângeri dar de
valori mici. Pentru ca variaţia jocurilor şi strângerilor să fie cât mai mică, în limitele unui
ajustaj se recomandă să se prevădă numai treptele de toleranţă 5, 6, 7 şi 8.
Caracteristica ajustajelor intermediare este ajustajul probabil: strângerea probabilă Sp
sau jocul probabil Jp.
Strângerea maximă, jocul maxim şi toleranţa ajustajului cresc cu mărirea treptei de
toleranţă.

89
 Ajustajele intermediare şi cu strângere formate cu aceleaşi simboluri literare au
aproximativ acelaşi ajustaj probabil indiferent de treapta de toleranţă aleasă.
Ajustajele H/n sunt practic, în 99,9% dintre cazuri, ajustaje cu strângere.
Ajustajele intermediare H8/p7 şi H8/r7 (pentru D100 mm) se utilizează rar şi numai
în cazurile când jocurile posibile, cu o probabilitate extrem de redusă, trebuie să fie foarte
mici.

Ajustajele cu strângere trebuie să împiedice, la numite solicitări şi anumite

temperaturi de regim, deplasarea unei piese asamblate faţă de piesa pereche, fără a mai fi
folosite elemente suplimentare de fixare.
Prin strângere, pe suprafaţele de contact se creează o stare de tensiune, a cărei mărime
este proporţională cu mărimea strângerii. Din cauza deformării materialului pieselor şi a
dificultăţilor de montare şi demontare, ajustajele cu strângere se prescriu atunci când, până la
sfârşitul perioadei de funcţionare, nu este necesară sau nu se prevede demontarea pieselor
asamblate. Prin aplatisarea microneregularităţilor, strângerea efectivă este mai mică decât
strângerea calculată ca diferenţa dintre diametrul arborelui şi diametrul alezajului înainte de
asamblare.
Caracteristica ajustajului cu strângere este strângerea probabilă. Strângerea minimă se
determină din condiţia de a transmite prin asamblare forţa sau momentul de torsiune necesar,
iar strângerea maximă din condiţia de a nu depăşi solicitările admisibile în materialele
pieselor conjugate, în special în straturile de contact ale alezajului care sunt supuse la eforturi
de întindere.
Alegerea preciziei dimensionale şi a ajustajelor se bazează pe recomandările
prezentate în literatura tehnică de specialitate, în standarde, precum şi pe baza experienţei
proprii de exploatare şi proiectare. Unele dintre acestea precizări sunt menţionate în tabelul
2.11 (ajustajele îngroşate sunt preferenţiale), completate cu exemplele din tabelul 2.12.

90

Denumire şi caracteristică
Ajustaj foarte larg, H/a (A/h)
Ajustaj larg H/b (B/h)
 joc foarte mare
Ajustaj semilarg, H/c (C/h)
 joc mare
Ajustaj foarte uşor rotativ,
H/d (D/h)
 joc mijlociu
Ajustaj uşor rotativ, H/e (E/h)
 joc mijlociu (mai mic decât
cel precedent)
Ajustaj rotativ, H/f (F/h)
 joc mic
Ajustaj rotativ strâns, H/g
(G/h)
 joc foarte mic
Tabelul 2.11
Simbolizare Utilizare
Ajustaje cu joc
H8/a9, H11/a11,  îndeosebi în cazul asamblărilor unor maşini şi
H8/b9, H11/b11, utilaje care în timpul funcţionării sunt expuse prafului,
H12/b12; intemperiilor, unor solicitări nefavorabile de mare
A11/h11, varietate şi densitate, ca de exemplu utilajele de
B11/h11 construcţie şi maşinile agricole (tractoare, tancuri,
combine de recoltat cereale, mori de ciment etc.).
H7/c8, H8/c9,  când, în timpul funcţionării, piesele mobile trebuie
H11/c11 să aibă o elasticitate mai mare în condiţii de solicitări şi
mediu nefavorabile (praf, intemperii, solicitări de mare
varietate şi densitate), de exemplu la maşinile agricole;
 când montarea şi demontarea pieselor trebuie să se
facă foarte uşor;
 când, în timpul funcţionării, jocul se reduce datorită
încălzirii, de exemplu la tija supapei în bucşa de ghidare
a motorului cu ardere internă
H7/d8, H8/d9,  de regulă, la asamblările mobile ale maşinilor grele
H9/d10, H10/d10, care funcţionează cu şocuri, ca de exemplu lagăre de
H11/d11; alunecare în turbine, maşini de îndreptat, laminoare etc.,
D8/h9 la montarea unor roţi libere pe arbore
H6/e7, H7/e8,  se recomandă, la asamblările scurte, care
H8/e9; funcţionează cu turaţii mari sau la asamblările de
E7/h8 lungime mare care funcţionează cu turaţii mici şi
mijlocii, ca de exemplu: la arborii în lagăre de fricţiune
situate la distanţe mari între ele, în cazul arborilor fixaţi
în mai mult de două lagăre, în cazul arborilor cotiţi, la
arborii de distribuţie în lagărele lor, la lagărele
turbogeneratoarelor etc.
H6/f6, H7/f6,  foarte frecvent, la asamblările mobile cum ar fi, de
H7/f7, H8/f8, exemplu, la arbori în lagărele cu frecare cu ungere
H9/f9; normală care lucrează la temperaturi nu prea mari, de
F7/h7, F8/h8 exemplu: lagăre la reductoare de turaţie, motoare
electrice mici, pompe, mecanisme mijlocii şi uşoare, roţi
dinţate libere pe axe fixe, tije de tacheţi în ghidajul lor,
mecanisme de cuplare, la montarea suportului port-cuţit
pe sania strungului etc)
H6/g5, H7/g6;  la asamblările mobile din mecanismele de precizie
G7/h6 înaltă supuse la solicitări foarte reduse, de exemplu la
asamblarea axelor principale ale strungurilor mici de
precizie înaltă, la capetele divizoare, la asamblarea
ventilelor şi cuplajelor mecanismelor de precizie etc;
 la asamblările fixe de poziţionare a elementelor, de
exemplu la asamblarea ştifturilor de centrare în
dispozitive, carcase şi corpuri, la fixarea bucşelor de
ghidare în dispozitivele de găurit, la şurubul capului de
bielă etc.
91
Ajustaj glasant (alunecător),
H/h
 joc minim egal cu zero şi
joc probabil maxim foarte
mic
Ajustaj cu frecare H/js (JS/h)
 joc probabil mic şi
strângere foarte mică şi
puţin probabilă
Ajustaj aderent H/k (K/h)
 strângere probabilă mică şi
joc cu probabiliate mică
Ajustaj forţat H/m (M/h)
 strângere probabilă medie
şi cu joc probabil foarte
mic
Ajustaj bătut H/n (N/h)
 strângere probabilă mai
mare şi joc probabil extrem
de mic (practic zero)
H6/h5, H7/h6,  primele patru ajustaje, în cazul asamblărilor fixe cu
H8/h8, H8/h7, poziţionare precisă a pieselor şi cu posibilităţi de
H9/h9, H10/h10, montare şi demontare uşoare şi frecvente, de exemplu, la
H11/h11, montarea roţilor dinţate, a roţilor de transmisie pe
H12/h12 arbore, la montarea axului pinolei în păpuşa mobilă a
maşinilor-unelte etc.;
 ultimele cinci ajustaje sunt recomandate în cazul
asamblărilor cu precizie dimensională mai mică, de
exemplu, la montarea capului bielei în locaşul bielei, la
montarea excentricului pe arborele pompei cu excentric
etc.;
 la asamblări mobile cu centrare şi ghidare foarte
precise, de exemplu, la supapele cu arc, la articulaţiile
unor mecanisme de maşini şi aparate de înaltă precizie
etc.;
 la asamblări mobile cu centrare bună şi cu deplasări
lente, de exemplu, la asamblarea piston-cilindru în
maşinile pneumatice, la asamblarea colierului
excentricului în presele cu excentric, la asamblarea
armăturilor etc.
Ajustaje intermediare
H6/js5, H7/js6,  în cazul asamblărilor fixe, cu montare şi demontare
H8/js7; uşoară pentru evitarea deformaţiilor, de exemplu, la
J7/h6 montarea roţilor dinţate cilindrice şi conice fixate pe ax
cu ajutorul penelor plan paralele, la asamblarea roţilor
melcate pe arbore şi a capacelor în corpuri, la
asamblarea bucşei conice în lagărul păpuşii fixe a unor
strunguri, la centrarea semicuplelor pe axe cu precizie
ridicată de centrare etc.;
H6/k5, H7/k6,  în cazul asamblărilor precise cu montaj uşor şi
H8/k7; funcţionare lipsită de vibraţii, de exemplu, la montarea
K7/h6 roţilor dinţate mici cu mers liniştit, la asamblarea
bolţului de piston în piston, la montarea camelor pe ax,
la montarea bucşelor de ghidare pe arbori etc.
H6/m5, H7/m6,  în cazul asamblărilor cu precizie mare şi foarte
H8/m7; mare, cu centrare foarte bună (joc limitat la minimum),
M7/h6 de exemplu, la montarea camelor pe ax, şuruburi cu tije
de centrare, la montarea roţilor dinţate conice pe arborii
reductoarelor, la asamblarea roţilor în trepte pe arborii
maşinilor de rectificat cilindric etc.
H6/n5 (pentru  cu precădere, la asamblările supuse la solicitări
D3 mm), H7/n6, dinamice în timpul funcţionării şi la asamblările care
H8/n7; trebuie să fie asigurate, suplimentar, cu o strângere
N7/h6 garantată pe durata funcţionării, de exemplu, la montarea
bucşelor cu pereţi subţiri în alezajul unui corp de lagăr
sau bloc de motor fără pene de siguranţă, la montarea
unor roţi dinţate pe arborii maşinilor de forjare, la
montarea cămăşilor de piston în blocul compresoarelor,
la montarea bucşei sertarului de distribuţie la ciocanele
cu abur sau cu aer comprimat etc.
 la asamblări foarte precise, supuse la solicitări
H6/n5 pentru D3 dinamice relativ mici, de exemplu, la asamblarea
mm bolţului pistonului cu pistonul la motoare de tractor
92

Ajustaj cu strângere mică,
H/p (P/h)
Ajustaj cu strângere mijlocie,
H/r (R/h)
Ajustaj cu strângere mare,
H/s (S/h)
Ajustaj cu strângere foarte
mare, H/t (T/h)
Ajustaje cu strângeri extrem
de mari, H/u (U/h)
Ajustaje cu strângeri cu
caracter special, H/v, x, y, z
(X/h, Z/h)
Ajustaje cu strângere
H6/p5, H7/p6  pentru fixarea pieselor cu solicitări reduse sau în
(pentru D100 prezenţa unui element suplimentar (pană, bolţ) de fixare,
mm), H8/p7; montarea şi demontarea făcându-se fără pericolul
P7/h6 deteriorării suprafeţelor de contact, de exemplu, ajustajul
tipic cu strângere obişnuită la piese de oţel şi fontă sau
oţel şi alamă, roţi împănate pe arbori sau butuci în
prezenţa penelor, la asamblarea cuzineţilor în lagăre, la
montarea rulmenţilor pe arbori şi în locaşul carcasei etc.
H6/r5, H7/r6,  recomandate la asamblări supuse la solicitări mici;
H8/r7 (pentru  asigură o fixare de rezistenţă medie în cazul
D100 mm); asamblării pieselor executate din aliaje feroase şi o
R7/h6 fixare uşoară în cazul pieselor executate din metale şi
aliaje neferoase, de exemplu, la bucşele presate în
lagăre, la asamblarea capetelor de bielă, la fixarea
rotorilor de pompă pe arbore, la fixarea pe arbore a unor
roţi în maşinile de găurit pneumatice
H6/s5, H7/s6,  la asamblări demontabile şi nedemontabile care
H8/s7; lucrează la solicitări apreciabile, de exemplu, cămaşa
S7/h6 cilindrului în cilindrul motoarelor cu ardere internă, la
montarea manetonului în manivela arborelui cotit etc.;
 dacă piesele au dimensiuni mari (peste 80 mm) se
recomandă ca asamblarea să se facă prin încălzirea
prealabilă a alezajului (în cuptoare electrice)-piesa de tip
arbore aflându-se la temperatura de 200 C, sau răcirea
prealabilă a piesei tip arbore (în hidroxid de carbon solid
ori în azot lichid)-piesa de tip alezaj fiind menţinută la
temperatura de 200 C.
H6/t5, H7/t6,  de obicei, la asamblările nedemontabile
(permanente) supuse la solicitări dinamice mari, de
exemplu, la asamblarea prin presare a scaunului supapei
în chiulasa motorului, la montarea permanentă a roţilor
dinţate mari pe arbori, la montarea semicuplelor pe
arbori etc.
H6/u5, H7/u6,  dau strângeri de 10/00 din dimensiune şi se prescriu
H8/u7, H9/u8: pentru asamblări permanente supuse la solicitări
U7/h6 mecanice şi termice foarte mari, de exemplu, la fixarea
bandajelor de oţel pe butucul din fontă al roţilor pentru
vagoane, locomotive şi tramvaie, la montarea roţilor de
vagon, locomotive şi tramvaie pe osie etc;
 asamblarea se face prin presare cu ajutorul unor
prese speciale cu lubrifiere şi, de regulă, prin încălzirea
alezajului sau răcirea arborelui
H6/v5, H7/v6,  în anumite cazuri speciale şi pe baza unei analize
H6/x5, H7/x6, prealabile, de la caz la caz, din care să rezulte că
H8/x7, H7/y6, strângerea minimă posibilă asigură transmiterea forţei
H8/y7, H7/z6, sau momentului de solicitare în regim de lucru, iar
H8/z7; strângerea maximă posibilă nu dă suprasolicitări în
X7/h6, Z7/h6 materialul piesei, care ar distruge ajustajul
93
 Tabelul 2.12
Ajustaje cu joc minim egal cu zero şi joc probabil maxim foarte mic (H/h)

montarea
roţilor de
transmisie

montarea
roţilor dinţate
pe un arbore

a - montarea
roţilor de
transmisie (1);
b - montarea
roţilor dinţate
(1) pe arbore
(2);
c - montarea
axului pinolei
în păpuşa
mobilă a MU

94
asamblarea
armăturilor

Ajustaje cu joc foarte mic (H/g)

montarea
bucşelor de
ghidare

a - între axul şi
lagărele
strungurilor
mici de
precizie înaltă;
b-asamblarea
ştifturilor de
centrare în
dispozitive;
c- asamblarea
şurubului
capului de
bielă;
d-fixarea
bucşelor de
ghidare în
dispozitive

95
Ajustaje cu joc mic (H/f)

montarea
suportului port-
cuţit pe sania
strungului

a-în cazul
lagărelor cu
frecare cu
ungere
normală;
b-la bolţurile
de manivelă;
c-montarea
blocului de roţi
dinţate-
baladoare (2)
pe axul (1);
d-montarea
saniei portcuţit
(1) pe suportul
(2) al
căruciorului
strungului
Ajustaje cu joc mijlociu (H/e)

a- la arbori şi
lagăre situate la
distanţe mari
între ele;
b-arbori fixaţi
în mai mult de
două lagăre:;
c-arbori cotiţi.

96
Ajustaje cu strângere mică (H/p)

a - montarea
roţilor dinţate
pe arbori în
prezenţa
penelor;
b - montarea
rulmenţilor (1)
pe arborele (2)
şi în alezajul
lagărului (3)

montarea
cuzineţilor în
lagăre

Ajustaje cu strângere mijlocie (H/r)

H7/r6

fixarea pe
arbore a unor
roţi în maşinile
de găurit
pneumatice

97
a-fixarea
bucşelor (1) în
corpul (2);
b-asamblarea
corpului bielei
(1) în corpul
(2);
c-fixarea pe
arborele (1) a
unor roţi (2)
Ajustaje cu strângere foarte mari (H/t)
a-asamblarea
scaunului
supapei (1) în
chiulasa
motorului (2);
b-montarea
semicuplelor
(1) pe arbori
(2);
c-montarea
roţilor dinţate
mari (1) pe a b c
arborele (2)
Ajustaj cu strângere extrem de mare (H/u)

fixarea
bolţurilor de
manivelă cu
discul
manivelei

98