igp AAA ,v90

r.d4
IA,
o
g

iii ant 4000

sau

Ii

r:
Caltitorie ?la Venus
ROMAN ORIGINAL
.; de
;

victor 3, an,?siin. 0
sae
41.
4414,

Ic

====0
PRETUL 1 LEO

pre 917491Vdck 91 V rItVI r

,d,4k4 t4 n46i to(..TiOikv A

3 www.digibuc.ro
'1
, fa...ROM At 4'" ,
 VICTOR ANESTIN
%P.M......

IN ANUL

4000 SAU

0 CALATORIE LA VENUS

4
iz A:ZIEl."''''
, /b.',
r0 .4--S.:7.--' st..:'

4:...1 4-1,/::.4-?-s
:.,
k..;:r

Saitura revistei Toaia Populard"

0.-

TIPOGRAFIA ZIARULUI OFOAIA POPULAR1>>

37, Strada AcademieT, BUCURESOI, Calea VictorieT 74
1899
www.digibuc.ro
 **0 04 +W*W
...........
1,7, ',' .7 . , . . . . . , . . .
%
li
1r)1. TIPOGRAFIA ZIARITLUI 4(
4(
9(
5P ,F6la PopCilarS" li4(
** fonclatt In anul 1899 4
4(
DerCU DMA 111AVNI-3N1
E
5,31 §i !item din ccle inal remit° fabricY 4(
*4
*
51 Executa :
46
4(

*4.
31A
Der Tot felul de luciari de lux 3(
3, T ESE DE LICENTA SI DOCT(RAT -igoa - SC
se
*I
44
zwxReviste 0 ziare. Call de visitä.
4K
Blilete de logodne 0 oununi iltil
m. 1
5. i AVIIM CIRCULAR], ETC.
'4(
4K4(
4(
4(
16 '''''
5
51.
1PRETURT EFTNE. ii
.4 NOME N MAR
Ili
*
5, E STR. ACADEMIEI 37, CAL. VICTORII 74
*
41Pu44..
--el< BUCURE$T1+
...... . a a tUVr. le( a
%
gi
4{
1.tAAAAAA*AAAAAAAAA,...*AAA**A 7ioe-

www.digibuc.ro
 Romanul ce urmeazi e flout in formi de jurnal, de un
piimintean din anul 4000.

IN ANUL 4000
1 Aprilie 4000
Azi se implinesc o mie cinci sute de ant de
cand rasa alba a renuntat de bunä voe la puterea
ce poseda singuret asupra pamintului. Ciudate sunt
legile &el! 0 data rasa aceasta era asa de mare
si puternicrt, in cat cele-l'alte nu emit socotite de
cat ca niste se'rmane sclave ale el, iar acum...
Ultimele el rgmasite s'ati contopit cu nol; rasa
alb/ a trait, ea nu mai exista.
In locul el ne-am ridicat nol, cei din rasa gal-
bend. Nol am fost cei d'antiiii earl am aprins lu-
mina civilizatiei pe aceasta planeta, noi vom fi oei
din urma earl o vom pastra.
In timpurile din urma, decazuta rasa a albilor
ajunsese ma de despretnit, in cat te miral de pu-
terile el asa de slabe, care o mai puteall sustine.
Ail, multumita gradului de inteligenta la care
am ajuns, nu mai exist& nici stiinte nefolositóre,.

www.digibuc.ro
 4

nici forme extravagante de guvernAmant. Suntem

tots liberi, ins6 in tot-d'auna cd mai inteligenti
aunt mai sus de cei-l'alti ; nu mai avem despotl
nick tirani, avem prieteni ; nu ne conduce insA masa,
incultA sail a celor inculti-parveniti, ea in timpul
albilor, ci stiinta superióra.
Am dAramat fabricele, lecuri de ucidere ; am
doborit la pAmint cazArmile si tot ce nu mai sa-
tisfAcea nevoile si aspiratiile nóstre.
In locul lo; am yidicat cladiri de o arhitectuni
uimitor de mAmatA, la care tog cetatenil aii lu-
crat, far6 deosibire.
Femeile nu ne mai sunt sclave : (ale ne aunt
prietene, egale ; insa iubirea si ea e schimbatA ;
nu mai intelegem iubirea ea un sentiment violent,
ea o pasiune nebula care ne coprinde chiar fgra
voia nóstra, ci o iubire tot prieteneasca, rezuitatul
vietuirei impround a doui indivizi earl vor a im-
piedeca stingerea neamului omenesc ; liber e on
care de a se uni cu cine-va, de a se desparti apol
larasi, fara nici o altA, formalitate de cat buna lor
invoire. Copiii sunt ai tuturor, de aceea dragostea
parinteasca are un inteles mai larg de cat acela
de acum cate-va mil de ant
2 Apriie
Stijl:4a ce posedAm a ajuns, in adev'èr, fOrto.-de-
parte, ea nu e insa rëspinditA la tóta populatiunea ;
fiind-cA inteligentele nu sunt egale, urmeazA a se.
da fie-druia atAtea cunostinte cate are nevoe.

www.digibuc.ro
 5

Prin secolul al XIX si XX se obisnuia sa se

Tecruteze din tote clasele societatel copiii carora
li se vira cu de-a sila in creer tot felul de sante,
-si resultatul era, Ca unil Inv Eitel ca o masina tot
ceea-ce li se spunea, lucru care nu avea Mei o
consecinta rea, dar Md buna, stiinta fiind pentru
acestia un mijloc de a ajunge la un scop,pen-
tru formarea unei cariere. Altil, ma i. inteligenti, in-
telegdnd din stiinte Cosmosul, pricepe'nd vanitatea
vietei si a lumei, fata de splendorile eterne ce '1
inconjurau si de infinitul eel cuprindeaii din toate
partile, ca un imens voal negru, re'maneaa pentru
tot restul vietei Mr intr'o impasibilitate si neac-
tivitate continua.
La noi invetatura se da cu totul alt-fel ; nu fa-
cern dintr'un ora un invetat, pana cand nu vedera
ca vointa predomina asupra inteligentg, care de
asemenea trebue sit fie desvoltata. Sunt forte pu-
Oaf Insa acestia, e forte limitat num6ru1 lor, caci
toti seventii la un loc sunt numai 25 afara Insa
de putinil carl ii pregatim de acura pentru a pu-
tea intelege natura si legile ei.
Sentimentalii si eel dispasi de tineri spre pesi-
mism, au fost in tot-d'auna inlaturati de la inve-
tarea si cunósterea legilosr neschimbatOre ale Cos-
mosului.
Acestora li s'au destinat cladiri si gradini ma-
rete, in care stall inchisl. Fiind-ca numaral barba-
tilor e aprópe egal cu al femeiloramandoua sexele
hind inchise la un Mc, ar urma sa se perpetueze
www.digibuc.ro
 6

la infinit aceastä nenorocita clasä a omenirel. Dar

nol am ingrijit sa, nu avem aa triste consecinte ;
copiii lor II omorim prin diferite mijhice tiintifice
chiar in sanul mamelor, fara insä sä *tie ele.
Ast-fel, cu timpul, de unde la tinceput aveam
peste un milion de asemenea fiinte, inofensive de
insa care ne-ar fi impedicat pe nol Tn
cercetarile nestre serióse, all mai ramas azi numai .
cate-va zed de mil.
InchiiT nu sunt pazici de nimeni, cad frica co-
ail de nth', cel 25, e mai mare de cat ori-ce pazit.
Posedam puterea electricitatei, cu ea in cate-va
retscele am supus omenirea intreaga.
Clasa cea l'alta, a majoritatei, nu mai scOte niol
un cuvint de alarma ; trämte 1initith cu preocu-
patiuni uOre, din ea se recruteaz i savantil si
sentimentalii. Al omori pe acmtia din urma, nu
insemneaza a face o crima, ci a ne face datoria
catre ; de alt-fel mOrtea ca i nmterea nu
e de cat un simplu fenomen fara importanta. Noi
nu mai intelegem morala cum o intelegeaii oda&
rasele pierite ; morala nOstra e 4U/rite.

Din ori-ce familie n'ar trebles :4 lipseascei revista sifftteinanalet

Foaia Popularel",cea mai efiinci fi jrsotrivitd 15ub1icafie, mo-
raki, aucativit fi elistractivd.

www.digibuc.ro
 II

PLANUL CALATORIEt
3 Apri lie
Cati-va savanti, earl ail mins o idee noua, se
agita printre no i. de oat-va timp. E vorba de a se
§ti daca am putea strabate spatiul 'Ana la vre-una
din planetele sistemului solar.
Luna a fost lasata de o parte ca fiind improprie
unel visite a vre-unui pamantean, fiind-ca e aprópe
lipsita de apa si de atmosfera. Marto ar fi una
din planetele cele mai favorable pentru o aseme-
nea exoursiune ; s'a discutat insa mal mult asupra
planetei Venus, ea fiind cea mai aprópe de noi ;
eaci pe and Marto .chiar la distanta cea mai a--
propiata pluteste la 14 milióne leghe,1 Venus
ajunge la o departare numai de 10 milione leghe,
o distanta (led cu vre-o 4 miliene aproximativ
mai mica.
Hotarand planeta ce trebue sa alegem si care
de sigur va fi Venusluceafarul nostru de seara
si de dimineatava trebui deci sa hotarAm FA mo-
dul de transport panii acolo, va trebui sit inventam
4) 0 leghe are 4 kilometri.

www.digibuc.ro
 8 --

si masina care sit ne mince in spatiu, ca sa ajun-

gom pe stralucitOrea planet&
10 Apri lie
Dupg discutitml forte animate, care ail durat
timp de mai multe zile, s'a hotärit in sfarsit pu-
nerea in aplicare a unul aparat manat de puterea
clectricitkei. Pe pämint chiar ne servim, pentru a
ne duce in locuri mal departate, tot de ast-fel de
aparate, dar acela cu care voim a intreprinde ca-
latoria nOstra inter-planetara, va suferi o transfor-
mare radicalA.
Rana, intr'o lunil de zile e posibil sa, fie gata ;
s'a si spus despre aceasta marelui maestru elec-
trician, care, impreuna cu cinci din noi, vom tran-
sforma aparatul sburator.
Rasa alba n'a putut intreprinde nici o data o
asemenea exoursiune cereasca,, ins a. unii din ei au
imaginat asemenea calatorii.
Asa, am in biblioteca mea mal multe volume
vechi in cafi se trateaza despre ast-fel de excur-
siuni.
Si fiind-cti e vorba de planeta Venus, voiu a-
mind pe Kircher cu Itinerarium extaticum, pe
Gassendi, Fontenelle, Swendenborg, Bernardin
de Saint Pierre. Parerea majoritkei acestor fan-
tezisti e el Venus are locuitorl cu mult mai into-
ligenfi si frumosi de cat nol, ca, acolo domneste
o eterna dragoste, ba unii din ei daii si amanunte
forte interesante.

www.digibuc.ro
 9

In secolul al XLX un romancier numit Jules

Verne, dotat cu o imaginaliune bogata, a gcris
mai multe romane pe tema unor asemenea cala-
toril inter-planetare.
In secolul al XXV-lea Mersilli, un invgtat re-
mumit, a voit sa incerca o masina cu care sa se
indrepteze spre vre-una din planetele vecine ; a
reusit in adeve'r sit shore dupa pamint, dar nu e
mai putin adeverat ca a cazut pe luna, si proba-
bil nu a avut nici un minut de cunostinta, ca sa
pita privi eel putin o data gpectacolul ce-I in-
conj ura.
De atunci nu s'ati mai incercat asemenea calatorii.
Pentru prima Ora and s'ati descoperit balOnele,
-cel d'antiiii care s'a urcat mai sus putin de solul
nostru, purta cu litere marl deviza : Sic itur ad
astra".
In curand s'a v6zut Ca, cu tote sfortarile, nu
se pote depasi nici eel putin 8000 metrli din
atmosfera care ne inconjOra, si aii trebuit deci sa
renunte si la balOne si la deviza cea triumfatOre.
Dar stiinta mergea cu incetul spre un punct fix,
nu calatorea pe aripele imaginatiunei. Si a ajuns
la concluzia ca numal cu ajutorul miraculosului
fluid numit electricitate, s'ar putea comunica cu
cele-l'alte planate.
Deja de vre-o suta de ani, aeronefele i aero-
planele nOstre strabat aerul cu iuteala fulgerului ;
de ea nu am incerca, acum cand am ajuns apr6pe

www.digibuc.ro
 -10
de apogeul tiintel, o Intreprindere cu mult mat
mareata.
20 Apri lie
Zilnic discutam asupra marei cestiuni ce ne o-
cupa. Planeta Venus va ajunge in mai putin de
o luna la cea mat mare apropiere de planeta no-
stra i atuncl, cu ajutorul miraculdsel nóstre ma-
6n1, vom putea spune : Bung. ziva D-lor Venuzienl"
Mt cuprinde cate o data o a.$a mare bucurie,
in cat ma tem sa, nu fill luat drept un nebun.
Dintre cei 25 membril al inaltei i singure Aca-
demil, suntem. numal trel earl voim sa riscam ort
ce pentru a Intreprinde aceasta calatorie cereasca,
a4a de pericolósa pentru ni*te fiinte atat de ne-
insemnate.
Din nenorocire, numal dont iW pot lua parte
la aceasta calatorie, i aceasta mal mult din cauza
curatirei*i reinoirei aerului, caci ma*ina nu poate
da un volum de aer suficient pentru trot persdne.
Iuteala cu care vom calatori e ingrozitóre : vora
merge cu o viteza de 300 kilometri pe secunda.
E de neauzit ! Ce-ar zice vre-un descedent al rasel
albe dace' ar vedea progresul enorm la care am
ajuns ?
Calatorind cu o iuteala de 300 kilometri pe se-
eunde vom fi poste 21 minute 20 secunde dincole
do orbita lumel, iar poste 37 ore i 13 secunde
vom ajunge la Venus.
S'ar putea Insà, ca repeziciunea s scada cand
vom trece in centrul de atractie a1 lung, dar

www.digibuc.ro
 if
o data. scApati si de atractia ei, e sperantA sit, a-
tingem cu succes punctul dorit.
30 Aprilie
Victorie ! Sunt dintre cel doul cari vor avea ma-
rea onóre sil, facA excursiunea cereasca la planeta
vecind. Pericolul acestel cAlAtoril nu m6 sperie,.
din contrA.
E hotArat deci ; totul e gata ; r6mane sit ne
pregAtim numal noi,cAci faimoasa masing e aran-
jatA sA ne primeascA.
E de o formA elipticA, mai subtiatA cAtre partea
dinainte ; in partea de la urma sunt grAmAdite,
puternicele acumulatore electrice.
In mijlocul projectilului se aflA o camerA ingusta.
si tapetatA cu un strat dens de bumbac.
Ca sA ne intretinem in bung ,sAnAtate, va trebui
Fa luAm multe cutil cu paStile.
E curios cum putea cmenirea mai inainte sl
introducl in stomac atatea multe alimente. Cate-va
past& noul ne ajunge o zi sail douA.
Din cauza modului nostru de nutritiune, orga-
nismul ni s'a schhnbat cu totul ; nu mai e sto-
macul care domneste, ci creerul, inteligenta. Vorbesc
insA numai de cel invaat i. si de neati ; intru cat
priveste majoritatea, ea a rEimas la aceleasi obi-
ceiuri, cu singura deosibire cA nu mai omórA ani-
male pentru a le manca, ci se nutre*te cu produsele
pamikitului.
In masina mai avem ca lucruri de prima nece-
sitate pentru o cAlAtorie cereascA : un reflector

www.digibuc.ro
 -12--

electric, o luneta astronomica si o harta a planetei

Venus, dupti ultimele observatiunl. Amicul si com-
panionul meil Saitni isi va lua o umbrela imensa
de ploaie, cad ri e teama gTozav de ploile delu-
viene dupti acea planeta. Mai sunt alte multe o-
obiecte gramadite intr'o lada, fie-care avand des-
tinatiunea sa.
In ziva de 10 Maiu vom naviga pe apele ete-
rului, care stralucitorul Luceafar, aclorat de eel
vechi si asa de cunoscut noua acum, in ceea-ce pri-
veste configuratiunea continentelor si marilor sale.
De fie-care parte a projectilului, cu Care vom
calatori, si care nu mesóra mai mult de 7 metri
in lungime si3 m in largime suntpracticate niste
ferestre duble, care ne permit sa studiem vecina-
tatile.
Singurele obstacole ce am putea intampina in
calatoria nOstra ar fi urmatórele : vre-o deranjare
in mecanismul electric, cand am fi afara din atmos-
fera pamintului, lucru care ar avea de resultat, saii
caderea nóstra pe pamint, sfaramandu-ne in mu
de bucati, saii am remane ca un al douilea sate-
lit al pamintului ; sail vre-un corp ceresc obscur
cu o masa mai mare de cat a mistra, ne-ar putea
asemenea sfarama ; sail cbiar, de vom ajunge la
tin* scoborirea pe planeta Venus ar fi farte pe-
riculósa, daca nu am putea micsora vitesa vertigi-
misa cu care vom fi asvarliti. Dar, dupa cum zi-
eea un vechili popor european, All right !
5 Maiu
Nu stiu ce va sa zica teama, nu m'am temut
www.digibuc.ro
 -13--

laid o data nici de Omenl nici de inflexibilele legi

ale naturel, cu tote acestea, and still ce numal
cinci zie me despart de plecare, simt un for de
neliniste, si par'cl-mi pare reii de planeta ce void
peresi.
Ajuns cum e acum pemintul la apogeul la caret
se afla, still forte bine, ce e indiferent a face parte
din locuitoril unei planete sate alteia, insä me tin
ad o intreage legiune de ganduri aducetóre aminte ;
acum inteleg putin durerea sentimentalilor, cari
pling cu desperare, and. 11 despartim de iubita lor.
lubita mea, acum o descoper, e planeta pe care
m'am nescut, si pe care póte ca nu o void mai
vedea nici o data. NicI o date ! Cuvintele acestea
me kite si me fac se cred, ca nu am omoret in
noi intregul sentiment de iubire, de melancolie,
ce facea odinióra farmecul si viata atetor popu-
latiuni.

Acest roman a fast acordat ea sufiliment gratuit la cea mat

resPanditd revistd encielopedied nFoaia Fopulard" ce (stare in.
Bucurefti.

www.digibuc.ro
 III

PLECAREA
10 Maki dim.
E póte ultima zi ce mai am sA privesc aci pe
TAmint.
DupA calculele fAcute, la ora 11 de dimineatA
trebue sä pledm ; mai sunt numai 4-5 ore panA
,-cAnd imi volA mai putea vedea planeta.
Inainte se zicea satul, orasul meg, tara mea...,
-eit zic planeta mea..., si simtimêntul de tristete
-ce mA desparte de ea e acelasi ca si la aceia earl'
-tineaA la clopotnita lor..., ba póte chiar are o in-
tensitate mult mai mare.
Noroc cA nu am pe nimeni sI las in urmA.
...Ah! ba da, uitasem..., peste sease luni era sl
jail de tovarke a vietei pe Ciarit.
Oh ! ce copil drAguti si inteligenti am fi avut
impreunA!...
10 Maid, 11 ore 15 minute
Plutim in eter. De 13 minute am lAsat departe
-de nol orbita lumel.
Cu inima stransl de bucurie s'i de intristare
am apasat de buton si nici nu am mai avut tim-

www.digibuc.ro
 -15
pul sa vAd pentru ultima órA pe cei cari ne acla-
mail la plecare.
PAmintul deveni intr'o clipl rotund ; putem dis-
tinge Ore-cum continentele ; peste cAte-va ore am
putut zari Pacificul si apol America dacA nu am
fi fost asa departe.
Luna se aratA din ce in ce mai mica, ca si pa-
mintul.Departe..., le läsAm tote departe. Stelele
aii o lumina pasnicti si rece si se disting perfect,
chiar si cele de a seasea märime. Atmosferl nu
mai existA pentru a impiedica razele kr, cu tóto
cA sOrele troneazA mandru pe cer.
Un aparat care ne miisOrl iuteala dobAnditA,
aratA mereti 75 leghe pe secundA.
E o cursA spaimAntAtor de vertiginósA, nol insa
nu simtim absolut nimic, si dacA PAmintul si Luna
nu s'ar face din ce in ee mai mici, am putea jura
ca nu ne miscAm din loc.
Ora 1.30
Sburain necontenit spre sore. PAnä acum nici
efi nici Saitni nu ne-am uitat unul la altul, fie-care
am privit pe ferestrui, admirAncl spectacolul im-
pozant, ce, pentru prima órA, se desfasura inain-
tea a doul bieti. pAminteni.
Ne-am uitat unul la altul mai adineauri si a-
mandoul am avut pe buze acelasi cuvint : Adio
Pamint !"
In contemplatiunea nOstrA uitasem sA activAm
formarea aerului ce trebuia sa ne serveasca la
respiratiune.
www.digibuc.ro
 16
In asemenea imprejurarl, cele mai raid negli-
jente sunt de neertat, nu mai e vorba do viata
nóstra, ci de telul ce ne-am propus sa ajungem.
Cum vom descinde? E o intrebare pe care nu
ne-am pus-o, dar pe care amanduol o avem pe
buze. Co vom gasi acolo ? Vom da ore poste o
omenire civilisata, sail vom gasi o stare de salba-
facie, analóga oelei dupa pamint, de acum cate-va
zeci de secole? Ori cum va fi, inainte ! Si nici ca
putem alt-fel a dirija projectilul, cad ne-am pierde
in spatiu, daca nu no indreptam spre sfera de a-
tractiune a planetel ce voim sa vizitam.
Timpul nu mai exista acum, cad el nu era de
cat inventat de noi, pe planeta pe care no gaseam
adineauri. Locuitoril ei zic un an dupa timpul cat
il trebue Pamintului de a se invarti imprejurul
Sórelui, nópte sail zi, dupa rotatiunea aceleni Oa-
note... Dar swum?
Plutim intr'un spatiu gol... aprópe fa'ra nici un
pima de reper ; sOrele dOr straluceste.
Stiarn deja din teorie acestea, dar nu-mi puteam.
inchipui a§a do bine aceste imprejurari, dupa cum
le vkl. acum cu ochil.
Nu mai e nici o novoe de a indica deci ora ;
co no pasa de timpul unel planete, cand ne aflain
in domeniul infinitului.
Dupa timpul nostru pamintesc trebue sa ajun-
gem pe Venus la 12 ore din nOpte, insa póte voila
ajunge ziva, caci ne prezinta mai mult fata cea
luminata.

www.digibuc.ro
 17
Mal adineauri am privit spre punctul in spre
care se Indrepteaza vehiculul nostru. Venus lucea
din ce in ce mal mult si se parea rotund daca to
uital cu multi atentiune la el.
Mai avem 10 ore, dupa timpul obisnuit pe
pamentDe o cam data suntem locuitor al aeru-
lul si nu am avea nevoe de timp, dad, aceasta
nu ar fi pentru buna Intelegere a pamentenilor...,
cand, din intamplare, am duce Om la capat in-
treprinderea nóstra, si no-am putea intórce pe pa-
ment, spre a istorisi Academiel nóstre cele ce am
v6zut.
In privinta Intórcerei, cu tote ca nu stim Inca
nici dace: vom ajunge cu bine po Venus, me'
muncesc gAndurl noul: materiele din a caror des-
compunere noi smulgem electricitatea, le vom gasi
Ore i pe strelucitorea planeta spre care ne indrep-
tam ? Daca ele vor lipsi ? Atunci ?
Inca o ora
Inca o ora i, totusl, suntem Inca destul do de-
parte. Venus ni se prezinta cu tOta configuraguea
continentelor i marilor sale : polul nord e eel mai
bine de observat ; pe eel de sud non albi alearga
cu repeziciune.
De-alungul ecuatonilui se zareste o fisie lunga
verzue... e o mare... cea v6zuta si de pa-
mentem Inca dupa timpul lul Bianchini, care a
schitat eel d'antiia configuratiunea acestei planete.
Repeziciunea cu care ne indreptam e constanta.
2
www.digibuc.ro
 18

Aparatul, cu ajutorul caruia avem aerul trebu-

incios, functioneaza, de asemenea bine ; pe nesim-
tite se apropie momentul cel mai pericolos : acela
al coborarelsau al suirei cum yeti voi sa zieeti,
cad in spatiu nu exista nici sus nici jos.
Daca ne vom sdrobi de vre-o stanca a vre-unuia
din inaltii munfi de earl planeta e brazdata ?
Tovarasul meu, cu care am vorbit foarte putin,
imi impartaseste temerile sale in privinta desein-
derei.
Amandoul inset avem acelasi dispretpentru mórte,
ba Inca, am dori o asemenea morte, in locul und
morti linistite in pacea easel nóstre de pe planeta
Pam6nt.
E un moment prea insemnat, pentru a nu ne
pastra tot sangele rece si toad judecata de care
suntem capabili.
Intorsehi repede butonul de mai multe on', sla-
bind intensitatea curentilor care se duceati si. ye-
neail de la un capat la cel-l'alt al projectilului ;
efectele micsorarel vitesel le-am simtit numal de
cat, planeta ce mai adineauri venea inspaimanta-
Uwe inaintea nOstra, ca un monstru care avea sii
'si inghita pe loc prada, a inceput sa'si micsoreze
iutealain fond projectilul nostru e cel care merge
mai incet, dar aparentele inseala in tot-d'auna.
11E-aduc aminte eke rah de ani le-aii trebuit óme-
nilor, ea sa constate ca pamentul e rotund si ca
nu sOrele se invarteste imprejurul pam6ntu1ui, ci
acesta imprejurul sórelui.

www.digibuc.ro
 19

Un glumet spunea, de cei can credeau ca s6-

rele se invarteste imprejurul paméntulm, ea se
aseamana intocmai cu cine-va, care ar zice ca
pi.mAnd sa frigi un puiti intr'o vatra, e mai usor
sa se invarteasca vatra, casa, orasul, pamOntul in
jurul pululiii, ca focul sa vie din t6te partile spre
puiii, de cat sa zici ca invartesti puiul in jurul
frig6rei spre a-1 intOrce tote partile spre caldura.
La polul nord al planetel se zaresc cate-va pete
albe, isolate ; trebue sa fie zapada care nu are o
asa de mare intinclere, cum are aceea de la polii
nostri.
Ne apropiem mereil. Acum, nu mai e vointa
nOstra ; acum ce vor voi legile fatalitatei !

www.digibuc.ro
 IV
PE VENUS. OAMENII PASAlli
Sunt eil sad visez ! Am putut nol Ore sa ajun-
gem cu bine pe o aka lume ! 0 lume att de in-
departata de a nOstra!
Sa incerc a nota cum vont putea, ceea-ce ni
s'a intAmplat de la venirea nostra pe Venus.
Teama nostra cea mai mare era, dupa cum am
mai spus-o, sa nu fim aruncati cu putere de var-
ful vre-unel stand, de care ne-am fi sdrobit cu
siguranta.
Cand am socotit Ca nu ne mai desparte de cAt
cate-va secunde de planeta, am oprit cu totul
functionarea curentelor electrice t am lasat ma-
tna sa cada din propria sa greutate.
Pe Phmênt un corp, care cade in prima secunda,
parcurge 4 m. 90 ; pe Venus, 4 m. 45 ; e o dife-
renta prea mich, dar totut exista una.
Noi lush' avem o vitesa dobAndita de mai inainte,
comptam Tulsa pe resistenta ce va trebui sh
intAmpinam din partea atmosferel lui Venus, care
ar opune cu atAt mai multa resistenth, ou cat ul-
timele paturi can invillue solul sunt cele mai dense.

www.digibuc.ro
 01

In adever aceasta a fost o mare fericire pentru

noi si o altii imprejurare mai fericitii, a fost aceia
cil in loc de a cMea pe varful vre-unei stanci,
sati chiar pe sol, am fost asvarliti, in linie oblicA,
intr'una din mediteranele, earl inconjórtt ca un
brid ecuatorul planetel.
Ne-am sprijinit fie-care intr'un colt, dui:4 ce
avusesem grije a ne fixa cat mai bine instrumen-
tele de cari ne servisem, si orbiti de razele ce le
vil ale Sóre lui, asteptam...
Cand ne-am aruncat in acea mare nu am sim-
tit nici o sguduiturl puternic6, ba, dupti cate-va
secunde, parea 06. plutim tot in eterul pe al carui
drum venisem.Ne-am oprit.
Am stat ast-fel in fundul mkel vre-o 10 minute
numal.
Asteptam cu o liniste de care ne miram sin-
guff. Dupä socotelie nóstre, marea in care ne aflam
nu putea fi adanca.
Trebuia insä antat mijlocul de a esi en bine
afarA si aceasta ni4 era tocmal usor, ba chiar im-
posibil, prin propria nostra, vointa, si putere.
Pe and ne frImantam mintea cu asemenea lu-
cruri, am simtit cum ne misoam din acel loc in
sus.Usor... usor... am inceput sä zkim cerul al-
bastru.
Cand ne &him pe uscat, am deschis on pre-
cautiune si ngura uscióra prin care puteam esi si
respiraram un aer ca si al nostru... dar din cauza
unel cglduri mai marl de cat acea cu care eram
www.digibuc.ro
 22

obisnuiti, care facea aerul mai greu de respirat,

am pierdut amandom cunostinta si am cazut jos;
mai inainte chiar de a putea esi din projectilul
nostril.
Singura priveliste ce-mi aduc aminte ca am va-
zut Ca un tabloil magic, a fost aceea a unul cer
albastru, pe care alergail cu iuteala. nori albi.

.
In departare se zariati vIrfuri de munti.
. . . . . . . . . .
Cand m'am trezit, ma aflam intfun fel de sail
. .....
imensit de forma ovalfi, cu zidurile gob), fuä cea
mai mica podeba. Prin peret1 se am"' practicate
vre-o zece ferestre mid, prin care se zarea ceruL
Afara era o lumina orbitere.
Alaturl de mine era companionul meb. ; dormea
Inca.
M'am frecat bine la ochi si m'am sculat in pi-
cioare. Eram mai usor ca nici o data,mi se pa-
rea, eh, dacit void face un pas, void putea sbura
din loc. Mi-adusel aminte munal de cat ca, gra-
vitatiunea pe Venus e mai mica de cat pe Pament.
Mara de aceasta am observat ca, sunt tot asa de
gol ca si un om care se hnbaiaza. .

In salä nimeni.., Privii pe una din feresti... o

lumina orbitere... La orizon ()rail niste non i. negril
cart se afundati cu repezichme.
Asi fi voit sa \red sóreledar, de si era o lumina
intensä, de abia puteam zari terenul, totusi nu
lam putut vedea. Imi explicaia cauza gandind ca,
ferestrele erad indreptate spre miaza-nepte.

www.digibuc.ro
 23

Spre miaze-zi era deci intrarea ; dar nu asi fi

indreznit sä fac un singur pas afare, din sale, de
teame ca nu cum-va se flit asfixiat de atmosfera
cea greoaie si de caldura cea coplesitóre ce tre-
buia sa domneasce.
Deja in sale, era o celdure destul de mare si
sufeream intr'u cat-va de aceasta, cu tote ce eram
gol. Tovaresul ineti era in aceasi toalete.
Am Inceput apol se-mi fac felurite ipoteze asu-
pra fiintelor, care ne adusese acolo si care ne
transportase cu atata usurinte.
De ce nu se arete nimeni ? Suntem Ore prize-
nieril vre-unel natiunl resboinice i selbatice ? Si
din 1ntamplare antropcfage,Imi ziceam eii.
Saitni, companionul meii, face o miscare... me
reped spre el... dar m trezesc mai departe de cat
asl fi voit sä H... M intorseiii usor i punenclu-i
mana pe um& il raised. putin.
Saitni !
Saitni 14 intinse bratele ca dupe un somn lung
si cu gree imi respunse :
Ce e ?
Desteapte-te.
Sedintele incep mai tarzhi; e destula vreme...
lase-me sit mai dorm putin, Ralta.
Nu e Ralta... sunt oiL.. Asales...
Saitni deschise ochil marl i fu in picióre intr'o
clipitä.
Pe Venus ?... Nu e asa striga el.
Pe Venus.
Traiasch masina nOstre...

www.digibuc.ro
 Z-I
Si ca un nebun, incepu sa sara prin sad, oprin-
du-se indata' mirat de prea multa usurinta cu care
se invArtea.
Dupa ce se Mai linisti, am inceput sa disoutam
asupra locului unde ne aflam.
La dracu! nu cum-va ne-di inchis aci Dom-
nil din Venus ?
Nu stiii ce vor cu nol, r6spunseiti, dar mai
bine sa, asteptam linistiti.
Lumina zilei incepu sa slabeasca ; noril de la
orizon disparusera cu desävirsire ; cerul lua o in-
fatisare sumbra.
Peisajul, ce se desfasura inaintea nóstra avea
totul pentra a fi pamintesc, totusi nu ml-aduc a-
minte sa mai' fi vezut o pozitiune asa pe Pamint
cu care sit o pot asemana.
Mai intaiii, albastrul ceruhu, chiar dupa ce sO-
role apusese, era forte intens, cum nu se pOte
vedea nici in regiunile equatoriale ale pamintului
si aceasta de sigur din cauza atmosferel celei
dese ce inconjóra aceasta planet&
Ca sala nóstra am zarit alte multe, puse tOte pe
deahui inalte, la pólele carora se intindea o ne-
merginita mare verzue, pe care nu se vedea ni-
mic plutind.
In aer de asemenea nu se vedea nici o pasare.
Era o natura splendida, dar fara cea mai mica
umbra de viata ; nici marea cea intinsa nu'si in-
coltea oglinda-i cu slArcitura vre-umn val,
Crepusculul fu lung, de o durata aprópe Inca o
data cat al acelui de pe Pamint.
www.digibuc.ro
 -25

Deveniseram nerabdatorl. In salk incepuse sa

se intunece. Pe cer se aratau deja stelele de in-
taia si a doua marime.
De o data se auzi un sgomot usor. Dinteun un-
gher ascuns al salei, inainteaza spre nol niste fiinte
crudate, purtand in maim diferite lumini albastre,
rosil, iverzi etc., lumini care nu proveneau din
vre-o ardere, ci eraii niste simple fosforescente
intense.
La lumina lor am putut gin pe cel cad le
purtaii.
Lucrul, care mi-a atras privirea intaiii, a fost
lipsa de brats si inlocuirea lor cu aripi la acele
fiinte.
Corpul lor era foarte slab si acoperit cu un
fel de pene, picioarele de asemenea subtirl si a-
proape negro, capul cu toate acestea desvoltat a-
proape ca al nostru.
La prima impresie te facea sal compari, bra
de voe, cu pasarile marl pamantesti.
De aripi se serveati ca de mainl si pe ele pur-
tau acele lumini asa de placute la vedere.
Erad vre-o zece indivizi de felul acesta.
Toti ramasera la o distanta oare-care privin-
du-ne lung si cu curiozitate.
Mica' lor ochl, luminata de luminele ce purtati,
me iritau.
Unul din el, ca si cum ar fi priceput nerab-
darea mea, ma luä usor cu aripa si me conduse
catre locul de unde venise ; un altul fu tot asa
3
www.digibuc.ro
 -26
de amabil cu Saitni, care nu-§1 mai venea in fire
de mirare.
Am eit cu toti afard din imensa sal&
Spectacolul no mi se infhti§h inaintea ochilor,
era din cele mai splendide.
Ne aflam pe o terash destul de ridicath d'a-
supra nivelului mitrei.... inaintea noastrh aveam
iarki marea, atunci imi inchipuh cä ne aflhm pe
o insulh.
Se inoptase.
Ste lelle sclipeau straucitoare, pastrAnd aceleag
configuratil, ca vezute dupit indepartata noastrl
planet&
Ca lea Laptelui mergea sh, se cufunde in marea
cea intinsä i lini§tita, inconjurând cerul cq semi-
cercul seu 4e pulbere argintie.
Gemenii, Orion, Sirius. straluceati cu toata
puterea razelor lor.
De .ndata privirea mi se opri mirath... Jupiter
plana in Gemenil alb §i limpede... In Cancer lush
se afla o stea mai strálucitoare, un luceafar....
Saturn nu putea fi, cad ar fi fost mai mic vezut
si are o culoare plumburie... Marto nu, chei e ro-
§iatec... Ce planeth era ded?... Vre-o stea nouh
poate!... Nu, era pämintul... pamintul pe care-1
parlsisem cu athtea sperante i GU atAt regret insh..
Era PamIntul, care strelucea pe cerullui Venus
ca nfl sPlendid luceafhr verzui.
La un g'ind eram i e i Saitni, care cu vocea
tremurândh de emothme opti, indreptând intim

www.digibuc.ro
 -27
spre partea cerultu unae se afla lucitoarea pla-
neta :Pamintul nostru !
Alaturi o mica, stea... era luna.
Atunc i. imi aduseiu numal de cat aminte de
instrumentele astronomice ce adusesem cu not...
§i bine inteles me miraiu ca nu'mi ved masina.
Dar cum st me inteleg cu asemenea fiinte can
diferd cu tong de mine !
Nu remarcasem inca intre ei nict o conversatie,
nict o vorba §optita cel putin.
Teama insa nu ne inspira acele fiinte, din contra,
din cauza lungilor lor aripi de o albeata bloom-
parabilet, paread niste arhangeh pictatt lasand
insa la. o parte figura lor cam ur`ata, judo chnd
paminte§te. Si cauza uriteniei kr era nasul ex-
trem de lung ce aveau si ochil cei prea mici. Un
Venuzian de linga noi vazindu-ne cum ne uitam
in jurul nostru, ca §i cum am fi cautat ceva, se
repezi ca un fulger in spatiu, fu urmat deun altul
§i. amandoi disparura, lasand in fuga lui inchi-
puirea unel dungi roit.
Saitni era tot d'a una glumet de felullut §i. im-
prejurarile nu-1 schimbase de loc. La un moment
dal, isbit de solemnitatea tacerei ce domnea in
jurul ha', se repezi pana in mijlocul terasei §i de
acolo, cu o voce tunatoate spuse cele ce urmeaza:
Venuzieni. ! Patria noastra e acea verde stea ce
luce§te pe cerul nostru asa de splendid, de acolo
am venit nol pe aripele fulgerului §i tot a§apoate
ne vom intoarce.

www.digibuc.ro
 -28
VA vom spune lucrun de vett rAmâne cu gurile
caseate, dam% din intamplare veti intelege eeea ce
vA vom spune.... dar pan& atunci dati-ne masina
noastra, cad in ea avem tot ce ne trebue i mai
ales alimente... nu cred cet yeti fi atAt de ne-%
milosi ea sä ne 1àsat s. murim de foame !
Venuzienii bine inteles erafi Dimiti de gesturile
amicului met, dar erau departe de a ghici cea ce
el debita cu athta caldura i foame.
Frumosul fu insd eä, in woke moment, venu-
zienii cari plecasera, se reintorsserä epurtand pe
cite o aripà masina noastra, pe cilad cu cea libera
tAlau spatiul.
Drace ! ciudatä putere ! exclaim% Saitni si
apol amândoul foarte nerabdatori, cercetareun ma-
sina ca s vedem dad, nu-i lipseste ceva.Totul
era intact, nim un resort stricat, singur crono-
metrul Ii daduse sarsitul.
In schimb aveam ceasornicele de buzunar, pe
care le gásiram in haine.
De sigur Venuzienil ne desbracasera de haine,
pecare le puseserg, in masinä, fiind-cet am fi suferit
prea mult de caldura.
Ne supara insA multa curiozitate cu can d-nii
locuiton ne priveau, ne (Mild macar nici un sunet
prin care am fi putut judeca limbagiul lor
Am soos afara din masind tot ce ne trebuiapentra
observatiunele noastre astronomice. Nu puteam
rezista la tentatiunea de a ne vedea imediat pla-
neta indepectatti, ai are]. fill eram.

www.digibuc.ro
 -29
Irm montai repede una din lunete *i. o indreptaiu
deci spre planeta Pämtmt.
Era intors spre nol tocmal continentul vechiu.
Africa se dinstingea perfect, singurg partea de sus,
uncle Maliterana o desparte de Europa era es-
tompatA O. conturul pe alocurea era vag.
In Europa se distingeau numal partile meri-
Aionale, ca Spania, Italia qi intru cat vapeninsula,
Balcanick restul era de asemenea de un alb-ce-
nu*iu.
Asemenea se vedea o mare parte din Asia oc-
cidentalti, Siberia era Ina, cu totul nedesh4itä.
Am dat rindul lui Saitni O. priveasch i el
acel spectacol splendid, pe cind Venuzienii na
priveau din ce in co mai curio§1, de i cu multä
umilintä.
Incepuse sä ne fie cam frig. Demontariim lu-
neta, am strâns cu grije tote partile *i. puind-o
la locul ce ocupase, ne luafam hainele.
Fara ca sl *um i chiar fara sa, mai avem vreme
de a ne impotrivi, ne-am trezit awzatl fie-care
pe spatele unel Venuzian i cu intreg cortegiul
de Venuzieni, ce se afla, am pornit.
Cu aripile kr cele marl i albe, loveau aerul
spintenand spatiul cu repeziciune.
Luminile ce purtau, ne luminau perfect calea
*i puteam chiar distinge solul, de-asupra caruia
sburam. Si ereau nenumärate-le carduri ca al
nostru de oamem-päsArl, care purtau asemenea
Irnnini do toate culorile. Pam ci locuitoril acelei

www.digibuc.ro
 -30
planete I1 daduserä cu tot intAlnirea in acea searit
in locurile unde ne aflam.
Tot atunci am putut remarca o multime de
pasan mid, aproape asemanatoare cu cele dupa
pamant, carl umpleau aerul cu strigatele lor as-
cutite.
Sala ce parasisem era cioplitii chiar in stinca.
Nu-i intelegiam bine scopul pentru care era, facuta
cad, Venuzienil ne lasase numal pe nof in ea,
daca ar fi fost un loe de adapost pentru ei, de ce
nu au stat cu nol ?
Dar aceste detabil, asa de neinsemnate, nu erau
nimic, pe lãngä problemele, ce ni se iveaii la fie-
care pas inaintea noastra i earl, tocmai tarziu, le-
am putut in adevar intelege.-
Inaintea noastra, la orizon se inaltau coame de
munti, intr'acolo era de sigur un continent intins,
nu un arhipelag, dupg cum vezusem ,cle la venirea
noastra pe planet&
Dar nu intr'acolo ne indreptaram noi, cam dupa
ce ocoliram un inalt deal, ne indreptaram in spre
miaza-zi.
Sborul cmiducatorilor nostri era neinchipuit de
i un singur
lin, aripile lor taidi cu putere aerul
avant le ajungea sa strabata cate-va zecimi de
metril.
Nici o sfortare, niol o munch', aripele se des-
fasurall automatic, faceati un semicerc lung apm
veneaa la loc, pentru a se deschide iarasi.
De nol Mei nu pareati incurcati bravi oanieni,

www.digibuc.ro
 -31
cu toate ca corpul lor era asa de curios construit
si asa de fragil in aparenta, in cat al fi crezut
ea se va fringe in off ce moment sub greutatea
corpului telt
Sburam mereit.. sburam vecontenit... dar ce
insemna oare iuteala cu care oamenil pasarl ne
conduceaii, comparand-o cu aceea cu care venisem
de la Pamant

www.digibuc.ro
 V.

VENUZIENII
Oil undo ne aruncam privirile, vedeam numai
mil de acele lumini fosforescente, de earl purtait
si conducatoril nostri.
Inaintea noastth, departe, mult departe, se zgrea
un intreg popor de lumini si aripi athe reflecta
in spatiu lumina cea curioasä.
De sigur e o petrecere la care suntem invitati
imi zise in grab& Sakti, care tocmd trecu Ina-
intea mea, din cauza und lovituri de aripi mai
puternice a conducatorului stlii.
Inaintea noastth se desfasura un tablou curios
si splendid.
Locul uncle se aflati acele mii de lumini era a
insula, insii o insula mai mare de cat toate cele
pe earl le vikusem mai inainte, in partea spre
care inaintam noi, se aflaii niste coline asezate in
forma de terase; pe virful ultimei terase se afla,
o sala identica cu acea in care ne desteptasem.
www.digibuc.ro
 -33
Necazul meii era inskmare, ca, Inca nu dadusem
peste cladirl care sa-ml dovedeasca c a Venus e
locuita de o omenire civilizata.
Oare numai acele soiuri de fiinte care ne con-
duceafi eraii locuitoril planetei ?
Atunol civilizatia venusienä e spre decadere sait
abia la inceputul ei !
Pe card faceam diferite reflexium asupra locu-
itorilor din Venus, conducatoril nostri ne depusera
cu o gratie extrema, pe una din terasele colinel
si apol se retrasera foarte respectos de o parte.
TeraSa pe care descinsesem putea sa aiba vr'o
50 de metrii lungime i vre-o 20 de metril
%time ; deasupra era o aka, terasa ma mica.
Spre adanca noastra mirare ne aflaram in fata
a sute de fiinte, care se deosibeati prea putin de
noi.
Fiintele ce nol luasem drept venuzieni ce eraii
de ci ?
Adeve'ratii Venuzienil ne semanau intocmal, nu-
mai pielea le era prea rosiateca si in general toti
aveau ochii extrem de mici. Nasal lor era, Lira
deosebire, aquilin i adus.
Ce raport era deci intre aceste dont% omeniri
deosibite ?
In locul aripelor ce purtau cel-l'alti, acestia
aveau maini ca i noi, dar foarte subtiri si no-
duroase.
Picioarele le ere' de asemenea extrem de sub-
lint,se apropiau foarte mult de acelea ale pri-
4
www.digibuc.ro
 -34--

milor locuitori ce vèzuserAm.

Unul din el, se apropie usor de mine si luin-
du-m6 de maim iml arata spre cer.
In ochn acestuia, ca si in al color l'al4 can il
inconjurau, se citea inteligenta.
Emil uriti cu totil.. dar erail foarte simpatici.
Gaud. Imi arata cerul eu mana, inteleseiii numal
de cat ceea ce voia sl stie si cu voce tare, ca
si cum ar fl putut intelege ceea ce-i spun, in-
dreptaiii mtina spre planeta Pamant ce se indltase
mult pe cerul venuzian si ziseiu :
Venim dupà acea planet&
Acel care me intrebase cu un gest asa de elo-
quent, cum si. cel-l'a1t1 tea' earl 11 inconjurau, pa-
rurl foarte mirati -si priveali spre mine cu nein-
credere.
Lan... spuse tare interpelatorul meil, aratand
verzuia stea.
Lan... repetara ei toff.
In aeelasi moment, el se apleca si lug, dintr'o
ladà o panza pe care se afla o hada._ mi-o arata
surizind usor.
Lan... mai zise el, aratand cand planeta Pet-
mont, cand harta ce avea in man&
IVI6 ultaiu cu atentiune pe harta... era conti-
nentul vecniu intreg, apoi desfasurand harta mai
mult, continentul nou.
Aceste hartl insa, erau atat de bine desemnate
si cu atata preciziune, in cat nu mi-am putut
retine nicl eu nici Saitni o esclamatiune de mirare,

www.digibuc.ro
 -85
Va sa, zica Venuzienii au ajuns la un grad
inalt al stiintei cosmosuki. Imi inchipuil numal
de cat cit, lunetele cu care s'a %cut observatiu-
nele necesare la formarea hartilor, trebue sa, fie
formidabile si asteptam cu nerabdare sa vèd un
observator astronomic.
Cautaifi pe harta local de uncle plecasem dupa
pämint, kc situat la -vre-o 10 kilometril departare
de Paris un vechifi oras european, unde a inflorit
civilizatia europeana odinioara, azi valurile marei
loveso cadentat ruinele trecutului. Arataiu cu
degetul looul de unde plecasem si interlocutorul
meu daca fie, putea zice asa, de oare-ce nu ne
intelegeam de cat prin gesturi, mi5 batu usor pe
umer ca semn cä a inteles.
PricepuY intru cat-va rolul celei ralte rase, aceea
pe 'care o vezusem intfiiii, dupl modul respectos
cu care se purta fata de cei din urma. Oamenii-
Pasan stateaii la care-care distanta cu ciocul nas
aplecat cu umilire Aveau care vre'o inteligenta
acele fiinte ?
La un moment dat, un individ-pasare aduse o
cutie lunge, pe care o depuse cu umilinta la pi-
cioarele noastre.
Ceea ce era mai ciudat pentru noi, era modul
cum aripele inlocuiau perfect mainele, ba Inca
aveaii in ele mai multa putere de cat avem noi
in brate.
Cel cu care ne intelesesem se apleca spre cutie
o deschise si scoase din ea un fel de sada curioasit.

www.digibuc.ro
 -36
TAiatA intr'un mod geometric cu totul ciudat,
acea stielA nu pArea a fi burl de alt neva de cit
de a admira mAestria ou care era lucratA.
Venuzianul mi-o dete in mfinl *i. 'mli flicu semn
sA me' uit spre PAmint.
Dupa, o prealabilA cercetare, in care avuseiu
timp sA admir miioane de son i. noui co apAreati
prin puterea sticlel, ghsil pAmAntul.
1,16 asteptam sal v6d marit intru cit-va dar nu
credeam 0,-1 pot vedea a§a de mare.E stiut cA
nici in lunetele noastre astronomice nu pots vedea
un astru in intregimea lui si, au cat ocularul va
avea o mai mare putere, cu atit veI vedea un
spatiu mai laic, insl portiunea v6zuta ffind foarte
detaliata.
JudecAnd dupA lunetele noastre pamintesti, sticla
ce aveam in mfingt, mama sail apropia un obiect
de 2000 de on'.
Pe and noi, cu toata perfectiunea la care am
ajuns, nu am putut inlAtura atAlea masinaril pen-
tru montarea unei lunete, locuitoril din Venus pri-
vesc foarte comod cosmosul printeo singurA stielA.
Continentele pAmAntului prezentau o configu-
ratie foarte bine deslusitA, si aveati o culoare ver-
zue, pe and marile si oceanele apareau surnbre.
Era in adever, ceva ingrozitor pentru inteligenta
noastrA. Cum se putea ca o asemenea sticlA sl
aiba atAta putere?
Prietenul meii incercl si el de asemenea o altA
sticlA si rAmase extaziat ca i mine\ Intr'un mo-

www.digibuc.ro
 -87
ment de entuziasm, dadu cu palma peste pantecile
Venuzianilor exclamand
Sunteti oameni on dram?
Ce e drept, Saitni era cel mai certat cu regulele
bunel-cuviinte din Academia noastra.
Era de o naturii, vesela i adese-ori veselia a-
ceasta 11 aträgea observatfile colegilor cari 1111a-
mau, spunandu-1 ca, pentru un om de tiinta, nu
e destul de serios.
Venuzianul meti, remasese cam mirat de gestul
lu aitni, dar mai mult va fi gandit, ca e un gest
de admiratie extrema a acestuia.
Timpul trecea insa iute, pe cand contemplam
in extaz astrele cerului, inarmati cu un aa ochi
puternic. Stelele incepedi sa paleasca, la orizon,
cerul se albise i aparuse spre rtisarit un Iuceafar
ro*iatic. Era aproape sa nu-1 recunosc. Luceafarul
scinteitor de lumina, nu era altul de cat planeta
Mercur, care dupa Pamânt abia se zarWe càte-
o data, de cele mai multe off fiind confundat in
razele soarelui.
De i cel mai mic din toate planetele can se in-
vartesc in jurul astrului-rege, Mercur v6zut dupe
Venus e admirabil.
Pe cand contemplam rásarirea acestel planete,
o multime de oameni-pasan sburau din toate par-
tile, catre insula pe care ne afiam; veneau cu sbo-,
rul fulgerului mil tin mil. Luminile ce purtaii ou el,
palite i ele de aurora, se asemanaii ou stelele ce
mureaii incet pe cer.

www.digibuc.ro
 -38
La un semn al celui cu care vorbisem, miile
de oameni-pAsAri se aplecara, spre primAnt, pas-
&And. aceasth. pozitiune, One' cAnd Venuzianul nos-
tru, isprAvi o rugAciune, in care, de sigurr in-
voca, o divinitate cereascA, cad anita mereu spre
cer si mai cu seamA spra rasaritul care incepuse
sa, se inroseascA.
La kmina vagit a aurorei Venuzienil imi pa-
run% si mai urAti.
La niste vorbe ale Venuzianulm, oamenii-pasari
ca un stol speriat de porumbiei, se imprktiara in
diferite puncte ale planetel.
RAmAsesem pe terasA numal eii, Saitni §i. Ve-
nuzianul nostru, insotit de alti aoul. Mai departe,
foarte umiliti, stAteait asemenea vre-o zece oa-
meni-pAsAri.
Venuzianul fAcu un 8enin oamenilor-pasAri, earl'
asteptati de o parte in cea mai mare umilintA sl
iatA-ne asezati citesi cinci pe spatele a einei
oameni-pasari, cari le cleschise aripele lor man
si isi luarA sborul.
De asta-data ins/ iuteala cu care sburaii era
foarte mare, din cauzw temerel de a nu apuca soa-
rele de asupra orizonului.
Iuteala cu care sburam era aproape sit mA faca
BA lesin.
Sburam aproape de suprafata marei, care era
foarte linistita, cite odatit conducAtoril nostri a-
tingeau cu virful lungilor lor aripi albe apa mArei,
dupit cum fac irindunicele noastre voioase.

www.digibuc.ro
 -39--

Soarele incepuse sa resara, un soare enorm,

care parea cä imbratiseaza, cu masa lui intreaga
parte a r6saritu1ui.
Se poate inchipui ce efect irebue s produca
asupra cui-va un rasarit de soare pe Venus, stand
ca soarele e de douit ori §i. ce-va mai mare vkut
dupe' acea planeta.
Ca sa-mi esplic i mal bine de ce soarele e
asa formidabil la orizon, lini aduseiii aminte, ca
de si atmosfera lui Venus e compusä din acelasi
gaz ca si a noastra, are insä o densitate de doul
on mai mare si coprinde mal multi vapori de apa.
Stincele ce intrezarisein in prima noastra call-
torie spre Nord, le aveam acum dinaintea ochilor.
Era un intreg orase de sali, ca acelea de undo ne
desteptasem, toate practicate in stincile care pre-
dominaii asupra celor l'alte.
Cum am ajuns pe linga ele, am intrat intr'una
din acele sari.
Era una din cele mai spatioase, puteati incapea
mu de oameni in ea si domnea o racoare continua
care se datorea mai ales isvoarelor ce sipoteaii pe
ici i colo din stinca, earl aduntindu-se la un kc
mergeaii sa se verse afara in mare wintr'un canal.
In fundul salei era ridicata un fel de estrada
tot de piatra, de jur imprejurul el eraii niste fi-
ride practicate in zid, in earl se aflati lungi suluri
de pined.
Eraii deja multi Venuzieni adunati acolo, incu-
riozitatea mea asi fi dorit sa v6d i o venuziana
www.digibuc.ro
 -40

ca s. pot stabili o comparatie 'intro cele dou6 sexe.

Eraii atitia earl discutaii cu oare-care aprindere
uitindu-se mereii cu micil kr ochl spre nol dar
nu puteam zice iata o venuziana."
Imi inchipuiam totue, ea ajune la o cultura
rad indepartata ca a noastra femeea va urma sa
ia parte a ea, la discutiiie etintifice asupra cos-
mosului.
Mezati pe niee trepte lungi, earl conducead la
estrada, i ei i Saitni, aeeptam cu nerabdare ce
se va mai inthnpla i ce vom mai afla nog.
Dupa cate-va minute simtil insa ca avi cum
stain, eram nu se poate mai bine a cä de ae
dormi ae fi i mai bine ; cand intorsei capul spre
Saitni, acesta deja adormise cutoata nerabdarealui.
Incetul cu incetul, mi se inchise ochil i mie ;
legiuni de ginduri, de privelie.1 curioase, de fiinte
enigmatice, trecura pe dinaintea mea gi nu mult
dupti aceea adormil.
Cind m'am deeeptat, sala era piing. de Venu-
zieni, cel pe care '1 cun*eam mai bine sta pe e-
strada, de uncle vorbea cu animatie, aratind niee
halt celor-lalti.
Saitni era deja de*eptat, dar nu voise sa'ml
turbure somnul. De la el am aflat ca, de vr'o
jumatate de ora, venuzianul vorbea de nol a de
planeta noastra.
Cuvintarea lui era., placuta, vorbele sonore oh !
cat ae fi dat sä inteleg atunci ceea ce vorbea.
Asoultam cu atentie i mi se parea chiar ca. in-
www.digibuc.ro
 -41

teleg, cand ochit 1u inteligenti so opreau asupra

noastra sau asupra hartilor care representau con-
figuratia continentelor noastre.
Trebue sti fie foarte interesant, imi opti
Saitni.
Dar eti eram asa de distrat, in cit uitat de a-
mat da un respuns chiar neinsemnat acestei db-
servatiuni.
In sfirsit conferinta se ispravi, venuzienh se re-
trasera, dupit ce ma inth se uitara scrutator la not.
Remasesem iarài numat eel cinci, can veni-
sera intaiu in sala.
Conferentiarul, cu ajutorul celor dog, dupa
ce puse in regula la loc hartile, de care se ser-
vise, veni ht noi.
Inteleseram numg de cat ce voiaii : sh inv--
tam limba venuziana.
Ziva aceea o consaeraram primelor notiuni, care
bine inteles, fura luate din domeniul Astronomiei.
El ne arata pe rind planetele i constelatiunele
spimindu-le numele kr, pe care le puteam repeta
cu multa inlesnire.
Ne miram ins& de un lucru ; cand dorm aceste
fiinte, and mananca ele?
Daca nu eu alimente grosolane, cum faceau stra-
mosii nostri Chinezh, Japonezit, Franoezii, Ger-
manU, de ce nu se nutresc cel putin cu pastile ea, noi.
Dar toate acestea mi le-am esplicat ma tarziu.
Peste cate-va s6ptanu5m eram foarte inaintati in
limba lor, care era foarte simpla i dovedea o
5

www.digibuc.ro
 -42
lungA intrebuintare a ei ; pe lAngA acestea limba
lor era universala, elki toti venuzienif vorbeau
aceiasi
Limba noastra, care e asa de curata i usoarA,
fata cu aceea care se vorbea acuni cate-va mil de
am pe planeta Pamint, e pe o treapta mat in-
ferioara fatA cu aceea care se vorbeste pe Venus.
CAnd am putut intelege intru cat-va aceastä
limbh, cand am putut sa'ral dad socoteala prin
experientA, de toate lucrurile i faptele ce mi-se
pAreau asa de curioase, am regretat atunci ch nu
pot si pAmintenii sa ajunga la o asemenea treaptA,
de civilizatie.
Cele ce vom schita aci, vor fi numal trasatun
generale, asupra moduhu lor de viatà, stArei lor
sociale, stiintei, regiunel lordaca s'ar putea zice
di au una.
Vor 'Area curioase cele ce urmeaza fiind-ca,,
chiar la starea de cultura la care am ajuns asta-zi,
pamintenh tot nu au putut desradacina cu totul
din sufletul kr vechile credinte.
Daca s'ar fi incercat cine-va sA, apere asemenea
fel de viata cum e acel al Venuzienilor, i daca
acel cine-va ar fi trait acum cate-va mh de ani,
ar fi riscat sa fie supus batjocorei i tratat de ne-
bun. Acum eel 23 de savanti ce avem ar ridica
doar din umen ; de restul pemantenilor nu vorbim
acestia vor mai astepta mult liana sa ne devie-
egali in stiinta.
Ca si Panaintul, Venus nu e de cat im copil al

www.digibuc.ro
 -43

Soarelui ; prin invktire acesta din urmä a des-

fäcut de la ecuatorul s6u un imens Mel, care a
avut un punct de condensare si o orbitg deja for-
mat/
Imprejurul acelui punt, s'a gramadit, prin in-
vilrtirea hu imprejurul Soarelm, toata materia ri-
sipitl ce forma inelul. Gaud materia a fost toatà
adunatá la un loc, ea a continuat sä se invkteasca
ca un glob gazos imprejurul astrulin-rege, invir-
tindu-se in acelasi timp si imprejurul seu.
Noua planeta, in stare de nebulozitate a incer-
cat, prin invktire, sa rupa din ecuator un Mel-
identic cu acele care o formase, dar n'a isbutit.
Puterea sa nu a fost destul de mare si nu a
putut forma nici un satelit, deci a r6mas asi fad,
drumul ei fara nici un insotitor pe laugh ea.
Incetul cu incetul materia gazoasa s'a racit,
din cauza temp eraturei prea reci care o incon-
jura si a inceput sa se licifieze.
Densa atmosfera ce posedd acum, incepu sg, se
formeze, bine inteles amestecata la inceput cu di-
ferite gaze streine, de care acum e curatata.
Uscatul a inceput sa aparà in forma de mici
insule.
Transformatiunele acestea se fAceau cu ajutorul
a zeci de mil si sute de mil de am, ca si la noi
Insulele au devenit din ce in ce mai marl, s'au
legat unele cu altele si apoi au ajuns sh formeze
continentele, a ckor configuratie, nu a remas tot
asa cum era la inceputul formarel lor.
www.digibuc.ro
 -44
Ploi deluviene cadeau pe continentele de curând
formate, cAci evaporarea se facea pe o scara foarte
intinsti, din cauza Soarelui care era mult mai mare
si din cauza apei care era mult mai multa.
Aparuril primele fiinte.
Bine Inteles cele mai rudimentare posibile, a-
poi prin o transformatiune inceta si succesivii, a
ajuns sa, creeze omenirea planetei.
Pe Venus omenirea nu s'a desvoltat ca si la noi.
Omenirea dupe Venus s'a bifurcat de la Ince-
putul ei: o parte era formadt din oamenii-pilsan
pe cari 11 vazusem la descinderea noastat pe pla-
ne* iar o parte, cea mai inteligenta, din aceia,
cu care ne puteam intelege.
La inceput insa, cea din urma rasä nu era cu
mull superioará celei d'intii, si a trebuit o des-
voltare gradatit a inteligentel ei, pentru a putea fi
proclamata regina planetei pe care ne aflam.
Pe and prima specie se reproducea intoomal
ca la noi, cea de a doua a avut menirea sa se poata
reproduce pe o alta cak.
De aceea la Venuzieni nu existg, deosebire de
sex.
Dragostea pentru femee e dar necunoscutd, kr.
Aceasta e una din cauzele care ne esplica re-
pedea tor urcare. pe 0 treaptit inaintata a civili-
zatiunei.
Grijele ce dragostea aduc cu ea, preocupatiunele
neinsemnate ce ea da inct pamintenilor, le sunt
cu totul neintelese, de oare ce ele nu exist&
www.digibuc.ro
 -45
Sentimentul nu poate impedica pe cei inteli-
gent', stiinta a putut sii se desvolte in liniste pe
Venus.
Mai sunt, nu e vorbA, si alte cauze principale
dar acestea e una din ele.
Venuzienii isi produc fie care copiii"prin liberl
vointa ; cand all ajuns la maturitatea, pe care ei
o socot de 40 de ani anul thr fiind insa pe ju-
mAtate cat al nostru isi injecteaza in piept o
substantA protoplasmicA, pe care dupA o lung; o scot
afarl cu multa ingrijire si o depun intr'un fel de
urna, pe care o hichid, ne lasand de cat o mie,a
deschizAturA, pe undo sa poata respira viitorul
copil.
Aci s'ar putea pune intrebarea : hi sanul unei
mame dupe pAmant, un foetus are cu ce se hrAni
pentru ca sa se poatA desvolta ; dar hate() urma,
de unde va putea lua el materiile trebuincioase
formarei lui ?
R6spunsu1 iata-1:
Venuzienii nu se nutresc nici o data.
In fie care lunA se injecteazA cu o substanta si le
e destul pentru o lunh. Ce e drept, aerul ajuta foarte
mult la aceasta, aci contine materii care intro-
ducindu-se in plamani, nu numai ca curateste
sangele dar 11 si nutreste.
0 proba evidenta de aceasta e cA, noi chiar de
de arid suntem aci, nu mai avem nevoe, nici de
jumAtatea pastilelor ce mancam altä data.
Unui foetus insA nu-1 trebueste nici injectiuni,
www.digibuc.ro
 -46
abia du$ scoaterea din urma are nevoe de aceasta.
Venuzienh nu ail fost nici o data deosebiti prin
religiune, rasa sail obiceiuri vorbesc de Venu-
zienii cei inteligenti ; nu de oamenii-pasari dem
nu ail putut cuno*e resboiul.
Niel nu am putut sa esplic vre-o data vre-u-
nui venuzian intelesul nIsboiului, de oare ce lim-
ba kr nu contine asemenea cuvinte.
Si aceasta e a doua cauza a desvoltarei kr.
Fie-care e stapan pe persoana sa, fie-care face.
ceea ce voWe .
Lee nu exista, Aceastä omenire a inteles a-
devaratul scop al vietel.
Aruncati pe un glob Idin spatiul nemarginit, la
ce bun ar fi fost a se desbina, de a'i alege
fie-care trib un stapan, a care] progenitura inca-
pabila sail capabila sa aibl dreptun asupra tutu-
lor celor-lalti?
Numarul Venuzienilor nu e atat de mare ca al
pamintenilor *i. aceasta gratie nerepreductiunel
Dupa cum am fost asigurat, totalitatea locuito-
rikr nu trece nici peste un milion nu puneen insa
la socoteala pe oamenii-pasari, al caror numar tre-
ce peste doua milioane.
Literatura, artele, inventiile noastre pamanteti
pentru a ne face viata mai placutä in mijlocul a-
tator agitatiuni in care ne aflam mai nainte, nu
existä pe Venus. Cam dragostea i resboiul lip-
sind, lipsesc i cele doua elemente puternice ale
poesiei.
www.digibuc.ro
 -47
Neimpedicati deci de nimic, Venuzienil s'aii in-
deletnicit cu cunoasterea Cosmosuhu.
Rasultatele stiintei lor, nu se transmit prin a-
jutorul cartilor, pe care el nici: nu le cunosc, ci
prin vinl graiu si prin o indelungata practica.
El nu au tras din stiinte. alte foloase de cat
acela earl le au fost trebuincioase pentru reproduc-
tiunea specier.
Incoló stiinta a fost si este pur speculativa.
De aceea Venuzienil nici nu aii avut nicl vor
avea industrie, comerchl etc.
Specia cea-lalta, posedind o inteligenta mai in-
ferioara, asculta orbeste de cea superioara, ei.
Oamenil-pasari sunt niste simplil servitori al a-
celor d'inth, nu sunt asupritil nici maltratatl.
Pentru ei Venuzienil au creat o religiune : acea
a astrelor la can se inchinau, oficiul divin facut
de rasa superioara.
El servesc mai ales ca mijloace de locamoti-
une pentru Venuziem, gratie aripilor puternice
cu care sunt inzestrati.
Locuintele lor sunt aproape la fel cu ale Ve-
nuzienilor.
Oamenii-pasari, in virtutea modulul kr de re-
pruductiune, au familii, sotie, si copil.
Venuzienh de amindoug specie nu cunose boala;
medicina nu are decl nicl un drept de a exista ;
si de si cunosteau cerul cu toate astrele IA nu-
si stiau mai de loc persoana lor fizica, nici o data
venuzienh nu disecau corpuri fie chiar al unm
om-pasare.

www.digibuc.ro
 48

Umblau gol, din cauza prea marei calduri ce

domne$te pe planeta.
Patti le locuite mai ales de e sunt cele dupa
marginea ecuatorultu, uncle caldura prea mare e
temperata de apropierea marei i de ploile delu-
viene ce cad adesea.
Spre poll nu cunose de cat unele triburi ale
rasel inferioare, dar nici acestea nu au un loc
stabil, de oare-ce temperatura ajunge une-on, spre
pol, tot ap de ridicata ca i la ecuator.
Trecerea de la o caldura extrema la un frig prea
mare e foarte brusca in acele part].
Ziva, din cauza caldurei inabu$itoare, Venuzienil
stau de preferinta in vaste sail, ca in aceea unde
noi suntem gazduiti $i care se afla raspandite mai
in toate partile planetei.
Noaptea sunt insa in plind activitate, afard numai
daca nu plouti, cu torente, cum une on se in-
timpla.
Ei sbóra, pe intinsele man, condui de oamenii
päsär i studiaza, frumoasele astre ce stralu-
cesc ap de viu pe cerul venuzian.
Cand dorm dem ? Nu dorm nici o data a.,a
cum donnim nol.
EI nu simt trebuinta, de repauz, cam cele mai multe
organe care simt nevoe de linite la un pamantean
lipsesc culotul venuzienilor.
Singurul lor repauz e ackla de a sta la un loc
pentru cate-va minute, necugetand la nimic.
Noua ni se pare cu totul ciudat o asemenea vi-
ata i char chimerica.

www.digibuc.ro
 49

Sa iubesti, sä nu manand, sa nu donut !....

dar acestea sunt aproape singurile elemente care
fac fericirea until pamantean si care toate la un
kc, formeaza vieata pentru el.
Religiunea lor ? Nu aveati Mel una.
Credeau lute() transformare continua a formelor
naturd, cauzata de niste puterl neinteligente, Insa
imutabile si vesnice, credeau in spatiul infinit, po-
pulat de planete, unele locuite altele nu.
In nemtuirea sufletulm nu au crezut nict data
si iarasi nu i-am putut face A, inteleaga bine, cum
oamenit si-aii facut asemenea ipoteze.
Morala lor ? Nu aveau nid un condice dei mo-
rala: nu erau nid maxime si sfatun care s6 cir-
cule Ain gura in gura asupra acestui subiect. Nu
se vatamaii insa nici o data unul pe altul, averea
nu puteau sa st repeasca, de oare ce nu aveau nict
unul nimic, demnitatt nu existau pentru a se pas-
te ambitia si gelozia Femeile ne existand nu
exista nict un sentiment de iubire, dar Met de ura
si gelozie.
In schimb tot.' erau bine-voiton unit cu altil;
se initiau mutual in secretele ce et smulgeau na-
turei si apol linistitt si senim, asteptau ceasul din
urma al vietet.
Oh ! astfel de viata farä emotiuni ar displäcea,
chiar in secolul de &ta pamantenilor, pentru mine
unul insa o asemenea viatar este idealul la care
trebuie sa ajunga omenirea unel planete.
Saitni cu firea lui inclinata spre sentimenta-
6

www.digibuc.ro
 - 50

lism, nu prea vedea insl cu ()chi bum acest mod

de a trai.
VI
0 SERBARE VENUSIANA.
AU trecut póte mai multe lum. de and suntem
ospetil stralucitorulm lucéfar.
Lucégr ! Niel nu-nu vine sh cred cA acest glob
cu man intinse, cu munt i. inalti, acest sol ce acum
11 cal° cu piciorul, reflecta in spatiu o 1umin6 asa
de lucitóre.
Privincl inshindepartatul Pämânt care acum lu-
ceste asa de vizibil pe cerul lui Venus, mi-aduc a-
minte ca se af16, si el in aceleasi conditium, cl
acum cate-va lum eram unul din locuitorh lui.
Ciudatd si splendida e organizatiunea Gosmo-
sului !
Incetul cu incetul, am inceput a intelege limba
venusiaml, limbl asa de melodiósti si asa de u.sórä !
Putem chiar exprima unele gandun, si mai a-
les in cestium de domeniul astronomiel.
Venusianul cu care am vorbit intah si care se
bucura de mult respect printre ceilalti, ca fiind
until dintre eel mai invatati, pOrta annoniosul nume
de Silansis.
Mal de-una-zi Silansis ne-a anuntat el va fi
in curând o sarbhtóre a Omenilor-pasAri, si cum
Venusienii superion sunt quasi-preoth cultulmlor,
vor presida serbmile din aceea zi sau mai bine zis,

www.digibuc.ro
 51

din acea nópte, de Ore-ce in timpul zild e im-

posibil on ce activitato afara de zilele cand tot
cerul e acoperit de non, dar in acele zile ploug
de obiceiu torential.
Am fost i noi invitati la ,aceste serbari ; eram
fOrte curiw sä vedem modul de petrecere al ye-
nusienilor-pasan, cad venusienii superion nu a-
buzau nici o data de petrecen.
In ziva hotarata, indata ce imensul sore disparu
dupa, orizont, porniram cu ajutorul Omenilor pasarl
spre directiunea unde gasisem pe Venusien.ii la
venirea noastra.
_Drumul nu fu lung, dar nu am avut ocazia sa
admiram tote peisajele, ce treceu pe dinaintea
nostra, cam bietii Omeni-pasan ce ne conduceau,
doreau sa, ajungh cat maN repede la locul serbarei,
Mu i ma do omem-pastiri., sburau. din tote
paitile, spre locul undo ne indreptam noi. Venisera
póte i de la antipozif planetei.
Pe locul undo se stransese cu totil nu incapea
nici sfertul multimei adunate ; tote treptele marei
estrade ereau pline; de aceea estrada era incon-
jurata pana la o mare ,departare.
Zeei de mil de lumira luceau fantastic i faced
sa dispara intunericul noptei . Cate un om-pa-
sare mai curios, sa avanta din mijlocul multimd,
plana de-a-supra meselor, apoi se last% iara-14or
spre soL
Un venusian superior lua cuvantul.
De i cunóWm mal tote cuvintele venusiene,

www.digibuc.ro
 52

care de altminteri sunt forte putine, observaiu cu

mirare, ea nu inteleg mai nimic din ceea ce
v orb ea venusianul.
Intrebuinta numal nite monosilabe guturale, pe
care le remarcasern la Omenii-pasarl.
Silansis intari ipoteza mea ; in adevar, limba
ce vorbea venusianul era a venusanilor-pasari.
In ace1a4 timp Imi mai spuse el e forte greti,
pentru un venusian superior a invata acesta Lim-
ba Ewa, de aspra.
La un semn al vorbitorului, mil de Omeni-pasari
se desprinsesa din glóta, i in filfiit de aripi se
aruncara in spatia.
In cate-va minute, se formeaza sus 2 tabere
distincte. Era un fantastic amestec de diferite lu-
mini.
Mil de o parte, mil de alta, fie-care tabara
apol se aranj a intr'o clipita in forma unui imens
Orag,
Eie-care Orag apol, se indrepta inteun punct
opus celm lalt *i. sbura a.5a de departe, in cat
fosforescentele lor lumini, se cufundau cu praful
de stele al calei Laptelui.
Dupa mai multe evolutium, se IntOrse amindoua
taberile 1ndarat O. la cate-va sute de metrii de
asupra estradei se napustira una asupra alteia.
De asta data fantasticul le ajunse punctul lm
culminant : tote acele mii de culori amestecate,
earl apareati saii dispamaii, tote acele aripi albe ce
reflectail multi-colorile lumini tote acele strigate

www.digibuc.ro
 63

guturale si disperate, fAceu ca privelistea, sA fie de

neinchipuit.
Cate un om pasare obosit sau Anil, se lAsa
usor in jos, pe &Ind lumina ce o purta 14 facea
impresia unei frumóse stele cazatore.
De o data din haosul de lumim, se fonneazA
iar doug siragun, earl de astA data se intrettliau
in mai multe parti, (rand nastere la figurile cele
mai bizare si mai amuzante.
Venusienti superion contemplau in seninatate, a-
césta priveliste neimpresionati bapóte chiar plictisita.
In schimb ómem pasari, earl rAmasese jos,
contemplau cu aviditate scenele aeriene si pa-
reau gata a se arunca si ea in aer.
Dar erau aranjati dupa tribun si trebuia ca fie-
care trib sh-s1 astepte randul.
Cele douA tabere inamice, se despartira din hou
si apoi se risipira ca un stol de pasan speriate,
mArind numarul stelelor de pe cer.
Ima obosise ochli privind aceste scene.
Jacurilo aceste ima aminteau resbóele pamantesti,
asa cum ele sunt descrise in vechile 'Astro anale.
Silansis observand cA incepusem a fi obositi de
aceste curiOse privelista, chema pe imenia pasan
can ne aclusese si can, cu parere de rau, trebuiau
sa ne reconducg.
Tot cerul era plin de stele. PAmantul trona
limpede ..,,i verde spre apus, lucirea lui contrastand
mult cu ebenul cerului venusian.

www.digibuc.ro
 54

Ici si cob°, câte o stea cazatóre, care lasa in

urma ei o imensa dung& luminósa.
Cereal sa esplic but Silansis, cä urma luminó-
sa, a steld cazatóre se datora persistentiel pe re-
tina, dar Silanisis inu raspunse :
Esplicarea ta nu o inteleg, noi insa, esplicam
urma ruminosei a stelei ast-fel : Steaua arzand,
desface din masa ei mid bucati incandescente
care ramase in urma, continua sa arda cat-va timp.
Esplicarea lui Silanisis urn para ingeniósä, mie
nu-Mi venise in minte nici o data, acest lucru...
totusi asa de simplu.
In nóptea aceea facuram mai multe observatium
astronemice, i vorbind de Pamant care ocmai a-
pusese, aratg 1u Silansis pe harta ce poseda, lo-
cul unde se aflá pe pamant un vulcan numit Ve-
suviul.
II dadm chiar amanunte asupra activitätei acestm
vulcan in timpurile vechi.
Silansis lug cuvantul :
Vulcanii vostril pamantesti nu-i pot cunóste, eu
insa, it,1 voiu arata in curind un vulcan venusian
numit Klani si care din cand in cand mai sta cu
nol de vorba!
Eruptiunile lm, ce e drept, sunt forte rare, dar
sunt formidabile Ii vom putea vizita farit pericol
de oare-ce acum se odihneste.
Acum e tarziu, hi curand va rasari sOrele, mline
seara, insa II vom piitea visita.

www.digibuc.ro
 55

Restul nopti 11 pefrecurám in lini$te, r6sfoind

paginele colosale ale haowlui.
Saitni rämasese forte impresionat de dansurile
aeriene ale Omenilor-pasthi, §i-m'i povesti de cu-
notinta ce facuse acolo cu o venusianit-pasare.
Bietul Saitni a ramas tot terian!

VII
VULCANUL KLAN!
In fundul vulcanului Gina.

Pe la miezul ziei, tocmai dormisem, când am

fost de$teptat de o sguduitunl, puternica.
Saitni, care era deja in piciOre, se repezi spre
mine, vazandu-mä ap, speriat, dar abia fticu im
pas, $i o noul sguduitura, 11 doboth la pamânt.
Din fericire, dupa cum am putut constata mai
thrziu, s'a ales numal cu cilte-va v'anát61.
Silansis, care se afla cu noi, veni sprc mine suri-
zand.
Nu e nimic, Klani vorbeste.
In on-ce caz, prea vorbeste puternie, tare
nu suntem surzi, respunde Saitni, frecandu- par-
tile atinse.
Imi adusei aminte de vizita ce proectasem al
facem 4i zisei :
Dar visita nostr0
0 amanamVom asista de sigur la un spec-
tacol interesant.

www.digibuc.ro
 56

Nu mai urma, nici o sguduitura.

Mara ceru era cu totutul inorat, si niste nori
negril veneau cu repeziciune din spre sud, gata
sa se transforme in plOe.
Silanisis mai zise ;
Putem profita de timpul cat le trebuenorflor
sa ajunga aci, ca sa privim pe batranul Klani.
Esiram cate-si trot afara din sad.
In partea de noni stiam mai dinainte, ca se
afla un lant, de munti, can presentau caracterele
muntilor vulcanici.
Silansis inn arata unul din vuleanil acelul sir
de munti, care asvarlea in sus o lungl colóna, de
fum cenusiu : Klani.
Catena de munti din call -Mani facea parte nu
avea nici tin munte care set intreaca inaltimea de
1000 de metril, iar Klani nu avea nici 600 metra
de inaltime.
De sigur, ca peste doul sau trei zile va face
eruptiune, zise -Silansis.
In adecar, dupa ce Klami se mai scutura din
amorteala in care zacuse atata timp, a trea zi de
la data primultu cutremur, facu eruptie.
Cum ferestele salet dadeau spre nord, am putut
urmari perfect tote fasele eruptiunel
Fumul care esea mereu prin crater, se facu din
ce in ce mai gros si mai negru, formand o imen-
sa colOna neagrk care parea ca nu mai are sfarsit.
Varful colónei insa devenind mai greu, se turti,
lua o forma, eliptica, totul repauzandu-se pe lun-
gul trunchiii care se perde in fundul cratemlui.
www.digibuc.ro
 - 57
Intrega coking isi schimba intunecata-I culóre,
intr'un rosu viii. Numeróse fulgere strabatura de
la un capet la cel-l'alt imensa colóna.
In acest timp Klani clocotea cu furie si chiar
locul uncle ne aflam .se clatina cu noi.
Klani incepu sa, arunce in aer pietre aprinse,
earl cadéu in dep6rtari, asemenatóre focurior de
artificii.
0 parte din crater sbura, in aer ca o pana, in-
sotita de un prelung si formidabil detunet.
Un riu, aprópe un fluviu isbucni din costa vul-
canului indkjit, si in acelasi limp, Klani arunca
peste bordul craterulul o mare de lava aprinsa,
care curgea cu rep eziciune spre poalele lul, pier-
zéndu-se apoi in marea infuriata, ce lovea cóstele
lantului de munti.
Lava se incolacea prin incretiturile scoborirg
ca un imens sérpe de foc, bubuiturile contiunaii
cu acelasi rasunet, pe and enorme pietre aprinse
luminau tot cerul.
Eruptiunea a continuat cate-va ore si. nici unul
din cei can privém, nu ne induram sa ne Ora-
sim locul.
Silansis rupse tacerea :
Cum vedeti, trebue sit asteptam mai mult
timp, bétrinul Klani, e in stare sa mai repete acesta
frumósa representatiune.
Saitni era ametit de ceea-ce v6zuse, dupii, el,
acele momente trebuiaii sa se asemene cu sfirsi-
tul lumei.

www.digibuc.ro
 58

Nu lipsea nimic, zicea Saitni, apA, foc, ful-

gere, trasnete, cutremure si and. te gandesti, a
unchiasul, dupA cum 11 zice Silansis, ne poftea cu...
cu gura deschisA... sarlatan 136trin.
11 mirosise a came de terian.
Si Saitni ameninta vulcanul cu gestul, pe and
Klani semet, cu capul in sus, sfida seninatatea ce-
rului, arunand valuri de fum, sau ate un enorm
bloc aprins.
,
Trecuse mal bine de dou6 sAptamani, Klani obo-
sit acum se repausa iarasi, visAnd la gloria lui
cea efemerA.
Intr'o sera, superbA, Silansis intovArasit de noi
dour si cu ajutorul a trei Omem-pesari, ne aflam
la poalele lantulm de munti, din care facea parte
si Klani.
Nu cum-va o sä intram prin crater ? intreba
Saitni glumind.
Se prea póte, raspunse Silansis cu mult sange
rece.
Lava nu se intarise *Inca bine, dar nu mai pu-
tea aluneca la vale, era prea viscósh.
Riurile formate in momentul eruptiunei nu mai
existau, insa se distingea perfect, trecerea lor,
aprópe de la baza craterului si pAnA la pólele lui
Klani.
Cum am mar spus, lantul poseda mai multe
cratere ; Silansis, care urca inaintea nóstrA, opri
pe omul-pasere care-I purta, pe marginele unui
crater vecin cu Klani.

www.digibuc.ro
 59

Tata planul moil, zise el forte serios, vora

vizita interiorul acestui vulcan stins numit Gina,
ca sti putem observa interiorul lui Klani, de Ore-ce
acestI doull vulcani comunica intro &lash.
Nu am spus eu! striga, Saitni, frumósa idee!
asta insemneza sa ne omorim singuri.
Acesta mi-o spuse in limba teriana, caw nu ar
fi voit sa contrarieze pe conducatorul nostru.
Silansis insä nu mai asteptase sa, ne dam pa-
rerea si deja omul pasere se cufunda cu el in
adancimea vulcanuldi.
Oamenii paseri cari ne purtaii, urmara exem-
plul confratelui lór, si iata-ne caletorind spre cen-
tral pamintului, sau mai bine zis, spre centrul lui
Venus.
La luminele fosforescente co conducatoril nos-
ta purtaii, am putut remarca interiorul vulcanului,
a cam scoborare intreprinsesem.
Era format ma i. tot din trachit, pe unele locuri
vechea lava remasese impietrita, &and nastere la
figuri fOrte ciudate.
Cu cat ne cufundani, mai malt, cu atat distant a
intro marginele crateruha se marea.
Ne gasém póte la jumetatea scoborarei nOstre,
cand auziram niste urlete surde, asemenea cu sgo-
motul ce-1 fac talazurile unel man infuriate, can
se isbesc do stand..
Auzeam pe Saitni, care venea dupa mine, cum
murmura, de sigur contra escursiei, dar sgomotul
ce venea de jos, me facea sa nu inteleg ceea-ce
spune.
www.digibuc.ro
 - 60
In sfirsit, ata pus picioru pe sol, era o caldure
nebusitóre, ametitOre.
La cati metril ne gesém depute de suprafata
pemintului?
Nu-mi putém da bine socotéla, aproximativ insti
la vre-o 800-900 metril, o distante destul de
mare.
Cu cal inaintam, cu atet caldura devenea mai
coplesitOre, si. cu atet sgomotele resunau mai pu-
ternic, in strania arhitecture a imperiului pluto-
nian.
De o-date la o cotiture subite a gangului ce
urmam, o lumine, vie ne lue, ochil.
Avém in fata nestre, la o adencime de vre-o
50 de metril, o imense mare de foc, care se agita
ca o mare furtunatece.
La intervale forte regulate, mijlocul acestel marl'
se ridica, se walla ca un balon monstruos, apoi
crapa cu sgomot; iar valurile de foc isi reluail
cursa lor nebune.
Nici o priveliste din lume, nici chiar cursa spei-
mentatOre ce o fecusem pentru a veni pe Venus,
nu me infiore, asa de mult, ca spectacolul acesteY
marl de foc.
Me asteptam la fie-care moment, se ved acele
valuri venind spre mine si inghitindu-me.
Celdura devenea din ce in ce mai insuportabile.
Saitni, care era ingrozit ca si mine, de acest
spectacol infiortitor, articola cete-va cuvinte, pe
earl di nu le intelesei si pe cari le int.elese ins&
Silansis, care se afla mai aprOpe de densul.
www.digibuc.ro
 61

La un semn al hu Silansis, cel trel ómeni-pe-

sari ne luarl pe sus si in curAnd am ajuns in
fundul vulcanulm Gina, usor apol, am esit pe gura
vulcanului.
Aer... aer... iata ce ne trebuia, simtiam ca daca
asl mai fl respirat mult timp acea atmosferA caldA,
nAbusitóre, plina de diferite emanatiuni gazóse,
mi-asi fi dat pe The sfiirsitul.
Saitni eApètfind curaj, repeta mereti. agitându-se :
Colosal ! Colosal!
Pe cand ne indreptam spre locuinta nostra, Si-
lansis ne mai dadu amAnunte asupra aventurilor
lui Klani.
Mosnégul, avea multe crime la activul sell.
Intr'un rand, spunea el, niste Omeni-pasen au.
locuit pe costa hu Klani.
Klani dormea de mult, linistit, pasnic, numai
unul din toti acesti vulcani era in activitate, si
incl si acela inofensiv.
Oamenil pAseff earl locuiaii acolo, eraii in nu-
mer ca la 20.
Locuinta lor era o veche salA, parasita de niste
colegi al nostril, care se ocupase cu studiul vul-
eanilor.
lute() buna zi, in mijlocul linistei de care eram
impresurata, se auzi niste urlete IngrozitOre, apol
imediat o detunatura spaimfintatóre, "area cA o
mie de trasnete cad asupra pamintului.
Klani isbucnise.
Craterul intreg, cu cOsta pe care se afla sala
4imenilor paseri, fu aruncatA in aer.
www.digibuc.ro
 62

Nici unul din eel d'intiuntru nu a scapat.

Totul a fost aruncat la o inaltime considerabila,
in cat abia dupa cate-va minute a recrizut bucl-
tile pe sol.
De atunci mai cu sema, Omenii-pasee au o mare
frica de vulcam.
Focul e pentni el, D-zeul lor.
Stelele au in religinnea lor, o influenta bine-
facatere, serele si focul central sunt demonii bor.
Pe and vorbea Silansis, eu intorcém mereu
capul spre Klani, care se pierduse ca o imensa
fantasma in intuneric.
Saitni in acea zi avu un vis oribil.
Klani se plictisise in acelasi loc si plana in aer,
avénd ca baza, o imensa mare de foc, gata FA se
lase chiar in locul uncle dormea amicul meu.
Saitni sari in sus speriat, apol surizend ne po-
vesti visul, privind pe ferestra, dacit Klani e tot
in aceiasi pozitie.
Pe cand betranui revolutionar, dormea linistit,
visurile lin transformendu-se intr'o imensa panase
alba, care se pierdea in azurul cerului senin.
CAPITOLUL VIII.
Conferinta. Sentimentaiismni Itn Saitni
In sfirsit, dupä ore-care ostenéla, am isbutit sä
me exprim perfect in limbo, venusiand si prima
mea incercare in publicul venusian, a fost tinerea
unel conferinte, in care am tratat despre petmint.

www.digibuc.ro
 63 -

Le-am povestit geneza lig, aparitiunea omeni-

rel, formele ei de guvernamftt, le-am explicat
distractiile el, stiintele, artele si tot ce tine de pa-
mint.
Le-am explicat cum resboiul, religiunea 0. iu-
birea au pus piedici civilizatiunel si cum am eau-
tat sa ne scapam de tote aceste copilarii.
Am vorbit despre pamint, asa cum cred ma e
logic, dar a fost interesanta dibcutia ce am avut-o
in urma, cu Saitni, care are alte veden.
La sfirsitul sedintei, dupa ce am mai discutat
cu cati-va, Venuzienl asupra pamintului, Saitni me
lua de-oparte si-mi zise :
Asculta Asales, modul cum al zugravit Ve-
nuzienilor, pamintul si omenirea dupa el, nu-ti
pare cam exagerat ?
Cum exagerat, dar nu am gasit Inca destule
expresituu, pentru a putea face pe Venuziem sa
ne intelOga cu totul.
Tu crezi ca vom merge spre perfectiune,
inlaturand iubirea, sentimentul ?
Saitni, vorbele tale me cutremura, stiam ca
adolescent, tu al avut inclinatiune spre sentimen-
tul eterat si distrugator al vointeT, numit iubire,
dar nn *tiara ca, dupa Mali am de studiii, mai
tl-au remas urme nesterse din o asemenea co-
pilarie.
Asales, relua el, daca ne inselam cu totI ?
daca scopul ce crezl tu mai cu séma, ca tre-
bue ajuns nu e cel adevèrat ?
www.digibuc.ro
 64

La ce bun a cunóste cosmosul, cand stim cu

toti cit viata e efemera si ca cunostintele nóstre,
se asémand cu acelea ale unel insecte care a
trait o zi ? si atunci o alta conclusie se presinta :
viata, viata, deslegata de orl-ce piedicl, deosebita
de aceia animalà, prin iubire si contemplatiune.
Dar acésta ar insemna distrugerea complecta
a omenirel ah! daca te-ar auzi vre-un membru
al Academia, al fi isgonit din sanul el si aruncat
in gradinele fericirel, sa poti contempla in pace
apusul sórelul si rasaritul lunel, brat la brat cu
vre-o desperata pamênténa.
Ah da ! uitasem, in discursul tea ai vorbit
si de puterea discretionala a celor invtitatl, dar nu
al bagat de sémä ca, positia ce vol faceci calor-
1'a1t1 pame'nteni, e ca si aceea a sclavilcr din ye-
chime.
Nu sunt ore libefi sa faca orl-ce vor, il su-
punem la vre-o munca, ii intiebuintam la ceva,
nu-I lasam sä se iubdsca in pace, afara de casul
cand visand prea mult, daii exemplu ma celor-
l'alt1 ?
Va sa, zicil nu stint liberi, iata (led o con-
tradictie in principfile vóstre.
Saitni, tu m'O' speril, undo sunt dar credin-
tele tale ?
Si ea me speril, fiind-ca nu v6z in vertu-
zienil de aci de cat excesul starei nóstre sociale.
All ! starea lor e cea ma i. inalta civiisatie.
Si eii iti spun Asales, ca acesta e cel mai
www.digibuc.ro
 65 --

aclAnc dispret ce 1-am aduce vietel si naturel ce

ne-a creat.
SA-fl spun drept, mie mi se pare societatea ce-
lor 25 de pamenteni, ca si Venuzienii invetati de
aci, la turmA de pedanti, can nu pot hitelege viata
si care voeste sA desguste si pe alp'.
De ce nu te retragi atunci din Academie ?
Fiind-cA asi putea fi un auxiliar puternic al
color apAsati, pe cari asi face tot posibilul spre
a-1 sc6te din robia vóstrA revoltandu-i.
Ifi-e fricA insa si mie de consecintele la cari
asi ajunge.
De ce nu spuneal si pe pamint Saitni ase-
menea lucruri ?
Suntera prea departe de el si p6te chiar ca
nu-1 vom mai vedea, deci pot sA-ti spun parerea
mea in pace.
Crezi cit nu ne vom mai putea intórce ?
Sunt sigur.
EA din contra am multi% sperantA.
Ast-fel o conversatiune de cAte-va minute a fost
de ajuns ca sl privesc cu ala ochi pe colegul
moil si numal simpatia ce am pentru el, mf5 opreste
de a-i face ceva reii, am insa cel mai adAnc dis-
pret pentni ideile ce profes6z1.
0 civilisatie ca a lui, e o stare de selbAticie,
Stiinta e singura care trebue sA domnéscl pe
pAmint.
Dar dacii ne inqclain cu OW

www.digibuc.ro
 66 -
CAPITOLUL IX.
Esploritri.Aventura Int Saitni.
Cate-va zile in urma sedintei cu prietenul Si-
lansis i cu alti dom Venuzieni, ne-am hotarat sit
facem o mica preumblare pe planet&
Saitni bine-inteles facea parte, bietul compa-
nion le perduse umbrela perfectionata, se consola
insa prin faptul o pe plede nu putél sa te misti
din sala, cad aol ploile sunt adeverate deluvia.
Se aznise sa, explice Venuzienior inventia ei
necesitatea umbrelei, dar acestia nu air voit sa-1
intelega de loc; and ploua, ziceu el, co nevoe
aa sit te duel afara, ce afaceri altele avem noi, de
cat de a studia cosmosul si and suntem impie-
dioati de a-1 vedea, reflectam la celo ce am vazut.
Saitni nu punea la socotéla cà Venuzienfi nu
avéu ce sti-si strice, de ore-ce umblail gol.
Indata ce incepOii ploile cele marl, simtém multa
umezola, mai cut sOma in acele racoróse sail 0
eram nevoiti sa punem pe noi ore-care imbra-
caminte.
Inteo sera, and sórele imens I rosu se ineca
in apele marei linistite, am luat cu nol mai multi
imeni-paseri i ne-am indreptat spre emisferul de
nord al planeteL
De and venisem, nu ne departasem de locul
uncle descinsesem, de at prea putin, relativ cu
distanta ce avém acum sa parcurgem.
Aasta era prima nóstra, caletorie.
www.digibuc.ro
 67

lute la cu care sburam nu era prea mare si ne

permitea sä zarim tote peisagele pe uncle trecém.
Stele le incepuse sä räsarà, planeta nostrá apa-
rea tocmai in spre ziva, nu avem fericirea de a
caletori, avénd-o pe cer.
Luminele ce conducatoria nostra purtau ne lu-
mina perfect calea.
Ne apropiam cu incetul de un lant de munti,
ale caror virfuri erau acoperite cu zäpadl.
Ingrijisem de a lua cu noi, niste vestminte mai
gróse ce adusesem dup5. pamint.
La inaltimea la care sburam eram forte bine,
cad aerul era mai putin dens ca eel du$ supra-
feta planetei ; la suprafata globului, inabusem.
Intrebaa pe Silansis.
Care parte a planetel e mai muntOsd ?
Cea de nerd.
Noi deja am presupus acesta Inca din se-
colul al XIX si in al XXIII, eram siguri. Tot in
acest din urmä secol, am putut determina o mare
parte drn configuratia, ce cunOstem acum.
Pamentenil nostra nu erau deci nica atunca
asa de inapoiati.
Nu, sa aflam pe calea progresuhu si péna
la inceputul secoluhu al XXX nu prea am stiut
multe.
Nenorocirea e ca tocmal acum in apogeii
eine stie ce catastrofa ameninta pämintul ; deja
sórele a pierdut mult din caldura de odiniOra.
Acum ate-vaimia de am, unpaménten de sigur

www.digibuc.ro
 68

ar fi pierit intrand in atmosfera planetei vóstre,

din causa aldurel prea marl a sórelui.
Tot discuttind asemenea lucruri am ajuns la pi-
lele muntilor de can am vorbit mai sus.
Erau acum done pareri ; do a trece peste mun-
lii, sau de a face un lung ocol.
Saitni propuse sti trecem pe d'asupra muntilor,
dupA ce se consultA mai intAiu cu conduatoril
nostri inteligenti.
Imbraam tot ce avém mai calduros i Omenii-
paseri se repezirA batAnd din aripi, spre crestetu,
lnaltilor munti.
Frigul incepu usor sa se simtA, Venuzienii pa-
reau insit ct nu sufer de nimic, cu tote a nu
erait acoperiti de at cu o usóra mantilA alba,
ceea-ce le dAdea un aspect forte fantastic.
EA simtil cum sangele imi bate din ce in ce
mai Meet si la un moment dat era aprOpe sa pierd
cunostinta, Venuzienul meü obicinuit cu asemenea
slAbiciuni din partea nóstrA, facu un semn Omeni-
lor-pAseri si mai iute ca fulgerul trecurAm peste
munti, scoborandu-ne apoi cu o iatélA potrivita,
pentru a nu face o trecere brusa.
Puterile au inceput stt-mi revie.
D'inaintea nOstrA se intindea un continent, lu-
rninat de fantasticele lumini ale locuitorilor, can
II cutreerafi in tote pArtile.
Pe and ne scoboram, and imi venil bine in
simtire, m'am uitat sA véd pe Saitni, dar acesta
nu era cu nol. Fac atent pe Silansis i acesta re-

www.digibuc.ro
 - - 69 -
marcand si el faptul, intrebh pe cei-l'alti, nimen1
nu stia, bine-inteles lipsea si, omul-pasOre ou care
el plecase.
Saitni.... singurul meu tovarAs ! singurul pA-
mOntén!
KO gAndil cA a volt der sh glumesca, dar nu!
urcarea era pericol6sa, se putea s5, i se fi intAm-
plat ceva.
Ce era de facut ?
SA trecem inapol munti Salonis?
M'asi fi expus de prisos, cei clod Venuzieni isi
luara sborul cu emenii-pAserI in spre partea do
unde venisem.
Silansis in timpul acesta, se cAznea sA m6 dis-
treze, explicAndu-mi localitAtile uncle ne aflam.
CAutArile Venuzienilor ail fost zadarnice, locu-
rile uncle presupuném cA va fi remas Saitni, mall
ocupate de emenii-pAs'eri, cari fiind intrebati de
companionil lor, nu all putut da nici o deslusire.
Eram forte trist, totusl avem sperantA, cA in-
tamplarea p6te va fi scApat pe Saitni de ori-ce
pericol.
Voiam sA trec muntil indarAt si sA conduc eii
cu Silansis cAutarile, dar Venuzienii se opuse, zi-
cend cl nu o nevoe, cad dacA Saitni e cu un
om pasAre, se va putea interce in siguranta dacA
nu undo ne aflam, apol acasA.
Incepuse sA se lumineze do ziuA.
In curénd imensul sore era sa-si facA aparitiu-
nea pe bolta cerOscA, spre orizonul rfistiritului deja
inrosit.

www.digibuc.ro
 70

Companionii mei, dupa ce cdutard cat-va timp,

au gasit locuinfi de piatrA situate pe costa mun-
filor, intr'una din ele ne-am tetras cu toe.
Ziva trecu farA cel mai mic incident.
Eram desperat, singurul meü tovards se pier-
duse de sigur in vre-una din prtipAstille muntilor,
sau azuse intr'una din vastele mAri ce ne in-
conjuraii.
Venuzienil m6 asigurau mereu, ca, servitor eel
mai credincios nu pOte fi ca un om-pasare, dar
eA chtre sfArsitul zilel, pierdusem orl-ce speranta.
InsA cAnd sOrele dispAru dupa niste maUi muntl,
cad' II desfasurau lantal lor gigantic spre apus,
Saitni intrA insotit de omul-pasare.
Uitai de reserva ce pamAntenii au pastrat tot_
d'a-una i sdril de gAtul terianulm.
Saitni era forte vesel.
Do sigur ea a41 fost cu ioti ingrijata de s6rta
mea si mai cu séma tu Asa les.
Sa ve spun insl cu deamAnuntul ceea-ce ni s'a
intAmplat :
CAnd ne-am invoit sa trecem peste cOma mun-
tilor, conducAtorul meu IT indoise- puterile, ajun-
sesem la o inaltime considerabilà, de o-data insa
-aripele conducatorulm men, incepu sa spintece
aerul din ce in ce mai incet si in loc de a ne
sui, am inceput s scoborka in lithe oblica, spre
aceiasi cOstA a muntilor.
CAnd am pus piciorul pe pamint, pe vol ve zA-
_rem numal ca niste puncte negro d'asupra mun-
filor, apoi v'am pierdut din vcdere.
www.digibuc.ro
 71

Omul-pashre '10 rupsese o parte a aripel.

Imi facu semn s6. stau pe loc $i plecl alergand
cu piciórele O. ajutandu-se din and in and de
aripa ce putea functiona.
Peisajul unde mi5 aflam era splendid, trecusem
o mare pe care lucea mil de lumini multicolore ;
in spre miaza-nópte se intindeaii muntil giganti,
peste carl vol ati trecut.
Mteptam forte lini*tit intórcerea conducatorului
meil, &and de o-datit, mil de lumini, carl par cri
disar din pamint, m6 impresóril i sunt inconju-
rat la moment de un intreg popor de Omeni-
p asgri.
Unil sburau mai sus spre a m6 vedea mai bine,
altil se apropiau de mine i cu virfurile aripelor
m6 atingeau, parandu-li-se cg. póte m6 voiu pierde
din fata lor ca o vedenie.
Eu m'ain sculat in sus i le-am vorbit in limba
venuziand ast-fel :
Sunt venit dinteo planeta sord cu a voastril,
i cu un gest am aratat cerul.
Imediat intregul popor, cAzu ca prin farmec la
piciórele rude. Forte mirat nu intelegeam nimic
din cele-ce voiau de, la mine.
Unul din ei se apropiä O. cu multa delicatete
me inveli, cu aripa lin ca O. cu o manta, un altul
facu acelaal lucru de alto. parte *i. iatti-me ridicat
triumfator in aer, urmat de lungul *ir de Omem-
pAsen, can scotéu. strigate ragu.5ite, batend. din
aripi.

www.digibuc.ro
 72

Ast-fel escortat, am retrecut marea, insA nu

ne-am indreptat spre partea de uncle, venisem, ci
in spre apus.
Regiunea in care ne aflam era acoperitA numal
cu déluri, iar in depArtare se intrevedea o mare,
luminatA vag do aurora ce se arata.
Délurile erau acoperite cu mE de clAdiri de
piatrA.
Ne oprirAm pe eel mai inalt, care se afla in
mij loc.
Cu aceiasi delicatete ea la inceput, am fost dus
inauntru mai mult pe sus.
0 multime de pasari-femel ne esise inainte, si
la vederea mea ail scos gpete si mai lugubre de
cat bärbatii lor.
Am fost suit pe un fel de estrada si indata cel-
l'alci s'au prosternat la piciórele mole, scotAnd ti-
pete asurzitóre.
La inceput, acest spectacol rat) distra mult prin
noutatea lui, dar am inceput curénd sa m6 plic-
tisesc. Am fAcut atunci o miscare, ca sa mö daA
jos ; imediat Venuzienil se repezirA la mine si m6
instalara cu multa gratiozitate la locul med.
DupA vre-un ceas de and mó aflam intr'o asa
de caraghiósA positiune, un om-pasAre ii facu loc
prin mijlocul multimei si veni la mine.
Era conducalorul melt
Cei-l'alci se repezira la el amenintAtori, dar con-
ducAtorul meA honk ceva, din care nu am putut
intelege nimic si amutirA cu tog.

www.digibuc.ro
 73

Sprijinit de el, spintecaill valurile multimei si

am esit afar&
Dar caldura incepuse sA se simtd, conducatorul
meu begase de séma cä nu eram in stare de a
suporta nabuséla atmosferei ce me inconjura si se
repezi cu mine, pe unul din délurile vecine, unde
se afla o sala de felul acesta.
Acolo am stat tot timpul zilei.
Spre sera am venit aci, dupa ce mai intaiu am
facut un lung ocol, lasand intr'o parte muntil Gel
inalti ce ne desparteau.
Eti surisel si me adresai atunci amicului "Ve-
nuzian, acesta intelese surasul meu interogator si
imi respunse :
Dupa cum v'am mai spus la venirea vestret
aci, Omenia-paseri, dupa cum le ziceti vol, au o
religiune forte curiOsa si au crezut cä Saitni e un
zeti scoborat din cer.
Trebue sa ram stita ca majoritatea sunt liberi,
si nu vin la nol de cat pentru a-le oficia serviciul
divin.
Cei liberi traesc in comun si ail obiceiuri mai
ciudate de cat ale color ce stau pe langet nol
Prietenului tell insa nu i se putea intampla ni-
mic, Asa les, chci sunt forte prietenosi si cu. mo-
ravuri blande, afaret de acesta uncle mai pui ca
au o mare tem% de noi.
Indata ce omul-pasare i-a facut se, intelegA cii
Saitni e protejatul nostru, ad renuntat la dreptui
de a'l tine inchis pentru a i se inchina.
8

www.digibuc.ro
 74

Multumii imprejurArilor earl iral aduceaq pe Saitni

teafar i siinAtos i ne hotArAram ca la lumina ste-
lelor sä ne continuhm drumul.

Am neglij at insä piing acum de a vorbi de

flora si de fauna acestel planete.
In adevAr, dad, existA unde-va animale nenu-
=irate, apoI de sigur planeta Venus e una dintre
cele d'ntal la numar.
Dar animalele acestea nu all Impartirea ca pe
pAmAnt, tote se impart in doua marl clase : pa,
sari si poste.
Maraifere flu existaacolo.
Marie venuziene sunt populate cu un numAr
infinit de pestl de tote speciile, in mare parte
necunoscute pamantenilor.
Dimensiunele lor nmi sunt mari, eel mai marl nu
masora nici panA, la 2 metri.
PasArile sunt tot ce póte fl mal fantastic pe
aceasta planetA, de la cele mai minu.scule, pAnA
la cele mai marl., can aprópe egaleaza pe ómenii
pgsari.
Nu existit insA pasAri rapitOre, chiar cele marl
se nutresc cu sAmIntele i cu fructele ce sunt
asa de numerOse pe planeta Venus.
Arboril i plantele ce cresc pe aceastA planetAaii
dimensiuni colosale i sunt de o natura forte elas-
ticA ; in timpul furtunelor, ce se deslAntuesc cu
atAta furie pe Venus, el se indoesc pAnA la pa-
mAnt, dar nici unul nu se rupe.

www.digibuc.ro
 75

Frimzisul lor e forte des si aseunde mii de cui-

hurl de pasari.
0 padure venuziana e un raiu pentru auz si
vedere.
Florile cari impod.obese padurea sunt mici war
-tote stralucitóre prin culorile lor
Cu cat inaintam catre miaza-nOpte, cu atat se.
se scurteaza ziva Iii putem calatori mai malt.
Planeta Venus e in general mai muntOsa de cat
pamantul, internal dupa cum prevezusem inca din
secolul al XIX si XXIII-lea.
Manta sunt cu. mult mai inalti de cat ai pa-
inantului, asa dupa socoteala mea, unil ajunge au
la colosala inaltime de 12.000 metri.
De acea de multe ori eram. nevoiti sa ocolim
acesti inaltl munti, spra a nu fi expusi sa perim
de frig.
In drum' nostru, intalneam necontenit triburi
rezlete de Omeni pasäri.
Gaud treceam pe Maga acesti pasnici.locuitori
al Nordului, conductoril nostri scoteau niste sun ete
guturale fOrte ciudate, la cari raspundeaii eel de
jos in cor.
Dupiti o ealatorie de caté-va zile, observe' ca
ziva nu mai dura de cate-va ore, aceasta ma in-
srija forte mult find ca frigul ' se accentueaza din
.ce in ce.
Venuzienil mei pareaii insa ea nu sufere de
nimic pareaa ca mai mult rau le face caldura exce-
siva, de cat frigul eel mare.

www.digibuc.ro
 76

Inteo zi, tocmai cAnd ne preghteam sh plechm,

simtif cum un fior rece imi strabatu tot corpul.
Ah! afurisith organisare a corpului omenese
duph pAmAnt.
Abia am mers vre-o cAti-va kilometrii si nu am
mal putut continua drumul.
Ne-am oprit numal de cat 0. am intrat intr'una
din acele shli de piatra, cari se afla risipite pe
intreaga planet&
Saitni era forte ingrijat, mg. luase de mAnh si
nu era in stare sh-mi mai spue un singur cuvant.
Din neglijenth,lAsasem acash tOte medicamentele
ce luasem cu nol duph pamtmt.
In mijlocul acelor pozitiuni shibatice, undo asi
fi putut gasi vre-un ajuter in slabele si ofilitile
plante ce crestead acolo ?.
Capul incepu sh-mi vAjie, vedenii nebune in-
cepu sh-mi jOce inaintea ochilor ; la un moment
dat mi se paru ca sunt asvArlit dupti, planeth in
spatiu si ca me due rostogolindu-mh neconteni t. in
infinit
Pierdui cunostinta.

X
Mórtea unui VenuzianCrematiunea
Mad m'am trezit eram in vechia nOstra low-
filth, o ram% de la sore phtrundea prin una din fe-
restrele practicate in stAnch si inveselea monoto-
nia Wei.

www.digibuc.ro
 77

M'am ridicat si vitzui pe Saitni care cu ochil

plini de lacrami imi saruta mainile de bucurie,
spre imarea mirare a Venuzienulor cari ne Moon-
jurau.
Scapat, esti scapat, murmura el mereii, plan-
gaud de bucurie.
Mi se esplica apoi cum scitpasem.
Fiind ca Venuzienil nu cunosteml nict un fel de
medicamente, de oare-ce nu aveaii trebuinta de
ele, nu gasise alt mijloc mai bun de cat sa me
adoarma imediat si cu viteza cea mai mare posi-
sa ma duca acasa, uncle Saitni mi-a dat tot aju-
torul posibil.
Oh! ce ciudata organizare a corpulm aveti
vol pamfintenfi, imi zise Silansis, recunoso si eu,
ca in aceasta privinta, noi suntem priveligiafi.
Noi &Ica nu calatorim ziva, aceasta nu o facem
ffind ca ne-am imbolnavi, ci fiind ca am pierde din
putere si am fi prea mult obosici, si afara de a-
ceasta lumina soarelui reflectandu-se in apa e or-
bitoare si am ramane fara vederi.
Iti poti inchipui, Silansis, raspunsei eu, ce era
acum cate-va secole, and de cele mai multe on
un pamantean murea de boalä.
Saitni, me adresai eu apoi tovarasului meu,
cand ne vom putea intoarce pe iubitul si necivi-
lizatul nostru glob?
Dupa ce inal voiu fi gasit margaritarul meu
de umbrela.
Atunci nici o data.
www.digibuc.ro
 78

Eu cred, a unul din oamem-pesari a furat-

o din curiozitate. curand sau mai tArziu tot o vol.
gasi.
Nu e vorbg nici nu iti putea sa-mi utilezez una-
brela mea, ad aeesta nu stint ploi, sunt adeva-
sunt adevarate potopuri, me intreb in tot p'auna,
nu me aflu oare pe pamAnt lu cele dintii timpuri
ale lui?.... sail nu me aflu in ajimul unui catac-
lismu final ?
In adevar cea ce spunea Saitm, era exact
Ploile pe aceastg planetg erau foarte nu meroabe
iputernice, aceasta din cauza evaporatunei repezi,
soarele avAnd un diametru indoit, N ezut dupg
Venus.
Noril se adunau inteo clipa si erau in tot d'auna
manati de un vAnt turbat. care pe pamAnt ar fl
rasturnat toato cladirile cele inalte O. fragile ale
oamenilor.
Indatg cerul se iutuneca, tunete surde murmu-
rau in depth-tare. piing and din ce in ce se a-
propia insotite de trasnete.
Iuteala ingrozitoare cu care ploaia cadea, van-
tul eel repede ce indoia pang la pmAnt arborit
eel mai inalti, vantul marei in furiate care isbea
cu turbare stancile O. in sferit tunetele i trazne-
tele ce bubuiau si care acopereau O. executau aceste
concerte splendide in salbaticia lor, te faceau sa
crezi a indatti planeta ce va cufunda sub pici-
oarele tale, i ca apa va acoperi totul pentru ve*-
nicie,
www.digibuc.ro
 79 -
Eu i Saitni eram ingroziti in tot d'auna, de
cate-va on se repeta aceasta infioratoare scena,
Silansis insa impasibil, clatina din cap zi-
cand:
Cea ce vi sa, pare voua asa de,ingrozitor e nu-
mai partial, legile can guverna cosmosul sant im-
pasibile, on si ce s'ar intampla pe o minusculit
partea a neansemnatei noastre planete, n'are mat
mare valoare de cat o petricica, pe care o arunci
in mare, painantul Venus se va invarti mereu in
jurul sau si in jurul Soarelui, dupa aceleasi legi
vesnice i neschimbatoare.
Si noi stiam lucrurile acestea, dar frica nu ne
era mai mica, caci ne impresionau prea mult.
Venuzienii nu mureau nici o data de accidente
si aceasta ni se parea curios, rare oil eke un om-
pasare, suprins de furtund in inaltimea atmosferei,
eat trasnit si recadea pe planet% ca un scrum de
c enlist).
Cate-va zile dupa intoarcerea noastra, Silansis
inn anunta ca until dintre cei mai intelepti Ve-
nuuzienii murise noaptea trecuta.
Cum ! esclamaiu en, Cesiri a murit ?En era
sanatos i mi-a esplicat aproape o ora detaliiele
geografice dupa niste asteroide.
Cand a vorbit cu tine, Cesiri stia foarte bine
ca are sä moara asta-zi inu zise Silansis.
De mnie stia.
Avem o limita a varstei, peste care nu pu-
tern trece, une on am putea sä mai prelungim pentru
www.digibuc.ro
 80

cate-va luni sau i pentru un an, viata, dar la ce-

ar folosi acest lucru, dao ). nu putem sa conservam
in ace1a41 limp O. inteligenta,
Ce faceti cu oadavrul ?
11 ardem.
Noi tot nu am ajuns la acest mod practic de
distrugere. In secolul al XIX, idea aceasta cap&
tase oare-care putere reamintind acela*i lucru ce
facea un vechiu popor, din secole i mai tarziu ;
se formase deja o societate anumita pentru acest
scop, dar revolutile groaznice earl urmarti, facu
sa dispara acosta idee ; in secolul al XXV ati fost
nevoiti sä reluam vechile moduri de ingropare, a-
did, de a baga cadavrul in pamant.
$i de atunci idea aceasta s'a inrädacinata $a de
mult, in cat nici nu se mai aminte*te de crema-
tiune.
Multe sunt lucrurile i obiceiurile can ne mai
leaga 'Inca de lumea veche.
Cu t6te astea e logic, ca individul o data mort,
sa faca ca substantele din care ele compus, sa fie
date imediat inapoi naturei. ca ea apoi sä formeze
alte fiintee o frustare a naturel acea de a da
indarat cat mai tarziii, elementele din care e cora-
pus individul.
Tot ce e fait viata nu are valóre, individul mort
trebue sa dea numai de cat naturei tog atomii cari
I'aii organizat i ra d. facut sa traiasca.
Cea ce spui tu Asales, e fórte adovarat, paman-
tenil de sigur ar trebui sa adopte acest mod de
distrugere al corpului.
www.digibuc.ro
 81

Dacd vrei, sti mergem azi la locuinta lui Cesiri

si sA asistAm la arderea corpului sAil.
Spre searl deci ne IndrumarAm pe jos. locul
find aprópe, un singur deal ne despArtea.
Mil si mil de lumini cveneaA din tote partilel
planetel ; din cauza iutelei cu care unele erail con-
dusei pareau cA sunt enorme stele cazatóre.
Am ajuns in fata saki unde locuia Cesiri.
Mara pe un steid de piatra era asezat Venu-
zianul, cu mAinile puse sub cap, ea si cum ar fi
fost adormit.
Venuzini nenumarati 11 inconjurau.
Oamenil-pasArI la o distantA respectabilA staA
curiosi.
Se aduse mai multe vase, doui din Venuzieni
unserA pe Cesiri, care era gol, cu lichidele s'i un-
sorile continute in ele si apol dete foc cu o ma-
terie necunoscutd.
FlAcarile tdpira usor, apoi de o data o flackra
albastra invAli cu totul cadavrul aureolat.
Venuzienh nu paremi miscatl nici unul de un
asemen ea spectol.
Flackile albastre se urcau la cer cu o rope-
ziciune uimitóre, ca si cum ar fi fost purtate de
vfint, cu tote CA atmosfera ca nici o data era li-
nastitA.
Se rAspandea un aer un miros placut.
Silansis chema doui Omenh-pasari si am plecat
Inapoi.
Dupa dealul nostril se vedea perfect locuinta
tui Cesiri.
www.digibuc.ro
 82

Spectacolul era straniu,

Imprejurul unei imense flacari albastre, mil de
liinte care farnicau, iar Omenh-paseri cu aripele
lor albe ca zapada, apareau ca si niste statin.
Scanteiail pe cer mai tote stelele, incepuse a
sufla un vant bine-facator, pe cand la pOlele dea-
lulm nostru, marea se lovea incet, cadentat, de ma-
pin, amintindu-ne refrenul tóte tree... tote tree".

Se apropie incet ziva cand Silansis va chema

majoritatea Venuzienilor, ca sa aziste la o con-
ferinta a mea, asupra modului cum au cunscut si
studiat pamantenh cosmosul. Mai ales voiu vorbi
despre planeta kr.
Dupa ce void vorbi Venuzienilor, chiar de , a
dona zi m6 voiu consulta cu Saintni asupra mij-
hicelor ce trebuesc gasite, ca sa, ne putem intórce
pe planeta nOstra.
Saitni imi spuse duph mórtea hil Cesiri:
Crematiunea pote fi modul cel mai stintific si
si mai igienic de distrugere al cadavrului, dar eu
mai bine voesc sa fiu ingropat in humusul pla-
netei mele.
,Eu nu sunt ca tine, continua el, ca sa, mi as-
cund tote sentimentele, nu sunt nici sentimental ne-
ghiob ca cell din gradinele fericirei, dar iint iubesc
planeta mea, tot asa cum un Japonez sau un German
din antichitate isi iubea patria in care se näscuse.
Ce a ce-mi spunea Saitni era fórte adevg-
rat, chiar are sa .firn, mai bine e insa are pe
planets noastril.
www.digibuc.ro
 83

E un prejuditiu, inn dau forte bine soco-

teala de el, cu toate acestea nu pot sa-1 alung._
0 voce interna pare ca-mi sopteste :
Tu nu vei fi nici o data un adevarat cat&
tean al cerulm, care nu are margine, care nu are
deosibin de planetA, caoi tote sunt copilele spa-
tiulm , timpulm si ale materiel tu tit. prea mult
la umila ta planeta, pierdutA in nemarginit.
Seara cAnd lucêafarul PamAnt rasare cel d'intAi
pe bolta cereascA a lui Venus, stateam ganditor
si-mi fugeau fara de voe privirile spre lucitórele
hu raze, care pare cA ne chiamA inapoi.
Imagina Raltel ca nici o data inu aparea curata
inainte, o confundam fat% de voe cu planeta mea,
le identificam.
Putin cite putin, am inceput sa inteleg iubirea sen-
timentalior, can isi duo viata intr'o vesnica visare,
indealizand pe adorata lor, care adese on nu exista.
Savantul care cunoaste legile cosmosului, care
isi da socoteala WA sA se sperie de mizerabila
noastrd soarta, acel savant dispare din mine it-
mAnea o fiinta cu veclu prejudecati, de can zadar-
nic voiam se soap.
Atit timp cit omenirea pamAnteneasca nu va putea
sa se continue de cat prin mijlocul practicat de
la inceputul el, in totdeanua iubirea va prinde in
mrejele el pe ()amen', facAndu-I sl uite chiar cii
aceasta nu insemneazA de cAt continuarea speed.
0 inselatorie vesnica si plind de succes, cArula
nu-i va putea rezista nimeni.
www.digibuc.ro
 84 --

Into leg acum de ce sentimentalii din gradinele

fericirei" sunt ma de orbitl de pasiuni nebune, call
il fac sl fie demni de plans *i. II reduc la o me-
lancolie fArtl, vindecare pentru toat6 viata.
De cate on vgd perechi de oameni-pasari, can
se invalesc in aripile lor cu atata foc, imi aduc
aminte de imperiul dragostel dupit planeta noas-
trl.
Nu erau unit invatati O. filosofi, can voiaii sä es-
plice chiar legile eosmosului, tprin acest ciudat
sentimenk?
9 1

Saitni se intoarce emotionat intr'o dimineatä,

spunandu-mi cum a azistat la nmterea unui Ve-
nuzian inferior.
In adevär era un lucru foarte interesant ; \re-
muzienii imferiori nWeau copiii lor vii, sail cum
pitsarile noastre faceau oua ?
Saitni povesti urmatoarele :
Pe nand admiram planeta Pärnantului, care
se apropia de apus, iatd, ca un Venuzian se a-
propie de mine O. ma atinge u§or cu aripa, in a-
celmi tirnp scotand cate-va sunete prin care pa-
Tea el implorà ceva.
Nu intelesel ce vrea de la mine dar plecai cu el.
Era venuzianul care me scapase din mainile con-
.netätenilor sAr. Cand. acmtia zor nevoie sa mö pro-
-clame de zeul bor.
Mb purtit ca un sfert de orA, panä am ajuns pe
Tarful unul inalt deal ; acolo fui prirait la u*a unel
www.digibuc.ro
 85

stall cu strigate rägusite de bucurie o femeie

era aproape sa nasca si. se sbAtea, fare, a putea
face ca copilul sA iasa afar&
Aveam nevoie de ate-va instrumento de acasA,
scrisei im bilet lui Silansis si. am avut ce doream
in mai putin, de doug zeci de minute.
Cu ajutorul instrumentolor inlesnil facerea stir-
manei femei , dar care nu-mi fu mirarea and in
loc de copil, avui in mAini un enorm ou lungaret-
si foarte elastic.
Mirarea mea fu si mai mare, cAnd un venuzian
imi lug repede oul din maini si. taia coaja cu un
fel de piatrA ascutita, din ou esi un mic venuzian,
ce umplea sala de tipetele lui asurzitoare.
Pe mine m'au aclamat toti prin strigate iden-
tice, iar nobila matrona spre ultima si prea marea
mea mirare, a dansat mai mulre jocuri venuziene
pAsaresti, ea si. cum nu i s'ar fi intAmplat nimic-
Pe fie care zi ast-fel, descoperim tot lulcruri noul
earl ne pun in mirare si. ne facem sa cugetam la
multiplele mijloace ale naturei pentru propagarea
sp eci el.
Am ajuns la concluzia, ea stiinta mei singure
planete e vanA, e ca si citirea unei singure foi
dintr,o carte, vrAnd apol sh judeci intreaga opera.
a autorului.
XI
Pasnântenii si Venus
Ziva and trebuia sa le vorbesc Venuzionilor des
cunostintele noastre cosmologice si. despre modul

www.digibuc.ro
 86

-cum au ajuns la ele, acea zi a sosit si a trecut

deja.
Voiu relata aci o schitA generalA despre cea ce
am vorbit.
Venuzienii au o atentiune de fer, dadi asi fi pu-
tut vorbi 24 de zile de-a rAndul. de sigur eg Ve-
nuzienii ar fi aseultat cu cea mai mare placere.
Ca de obiceiu sala era plinA, venise Venuzieni
din toate unghiarile planetei oameni-pAsari lu-
erase la constructia acesta aproape o bunA.
In mijlocul tacerel generale, inconjurat de schi-
-tele ce fAcusem mai dinainte incepui cuvAntarea
La inceput au fost multe pareri asupra cos-
mosului toti insA se invoiau in a spune cA, pa-
mantul e fix in centrul universului. ea bolta ce-
ruldi e solidA, ca soarele e un glob facut din intr'
o adins pentru noi ct sa ne lumineze, iar stelele
ca sA ne Lea privelistea placuta in timpul noptei.
Cu timpu stiinta a inceput sa-si elaboreze legie
sale, un astronom a dat cea mai puternica lovi-
tura vechiului sistem. el demonstra ca, pamantul
e un simplu glob ca si alte. care se invArteste
imprejurul soarelui.
Un alt astronom descoperi legile dup6 care toate
planetele se invArtec imprejurul astrului rege si
in fine un altul descoperi legile atractiunei univer-
sale. cu cari se supun nu numai planetele ce for-
meazit cortegiul soarelui,; ci toate stelele ce pAna
atunci erau crezute ea fixe.
Se inventase de asemenea hmetele i Teleseópele

www.digibuc.ro
 87 .

cu ajutorul carora luminele indepartate au fost stu-

diate din puntul de vedere fizic, descoperindu-se
detalii cari se asemanau in mare parte cu acele
ale pamantului.
Cometele avura o lege, stelele au fost stucliate,
gasindu-se prin calcule, departarea la care plutesc.
Planeta vóstra a inceput sa fie studiata cu multa
ingrijire, dar cu forte multa greutate, de ore-ce
pentru nol sunteti prea apropiati de sore i lumina
ce planet a vóstra reflecta in spatiu, impedica pe
astronomi de a distinge bine continentele si mari-
rile vóstre.
Catre starsitul veacului al XIX Inca ermi indo-
eli emise de astronomiinsemnati, asupra rotatiunei
planetei Venus 1 unii sustinecul caVenus se misca
ca si planeta Pamantul in 24 ore imprejurul axei
sale, ala, eel care se indoiau, sustineau cä invar-
tir ea lui Venus imprejurul axel sale e egala cu
acea imprejurul sOrelui, deci urmeaza sa prezinte
in tn tot dauna aceasi fata sórelui.
In antichitate planeta vóstra purta forte multe
numiri, asa exemplu :
Vesper, Lucifer, Pnuteritan, Sara, Anadid,
Nana, Nahit, El Zohra. Fosforos, Venus, Ju-
non, Isis ; dintre tote, Venus este acea care a
predominat, nume care II se cla O. azi.
Observatiunie facute asupra planetei Venus
suut unele din cele mai vechi si e lesne ee into-
les cauza cam vazuta dupa pamant, Planeta ce
locuiti e splendida prin lumina ei, ea pOrta um-

www.digibuc.ro
 88

bra ea si luna sa de multe off e vazuta chiar in

mijlocul zilei, fapt case speria mult pe mei super-
titiosi si care considerau aceasta ca un semn
Mese
Venus ea si celelalte planete, in antichitate a-
vea influente faste sl nefaste asupra omeoirei.
Pozitiunile planetelor pe bolta cereasca, relative
uncle la altele erau m6surate cu grije in totda-
una, nasterea la vre-unui print.
Planeta vOsta era zeita amórului si. era repro-
zentata ea o femee frumesa dupa cum pamante-
nil inteleg frumosul cu parul auriu si Oa.
Venus ea si. celelalte avea legende nenumfirate,
se zice ea s'a nascut din spuma maarei si se po-
vestea multe aventuri galant6 ale acestei dame cu
zeii si mai ales cu zeul Marto zeul razboiulm
planeta ce perta acelasi nume avand dupti cum
stiti o culóre rosiatecti, asemenatere cu a san-
gelui, culóre care dupa pamânt e si mai pronun-
tata.
Omenirea trensportase in cer t6te pasiunele el',
Cum s'a mai spus, Venus e cunoscuta din cele
mai indepartata timpuri.
Seara. and 6menil se odihneaii de munca zi-
lei, printre mule de stele ce luceau pe cer, con-
templau mai ales Lnceafgrul, planeta vOstra, care
urmeaza Sórelui cu o oil, sail chiar mai mult de
doua.
Alte ori ei zareau dimineata o alta, stea care
preceda sOrele; necunoscand legile dupa care se

www.digibuc.ro
 89

conduc planetele, ii Inchipuiaii ca, acestea sunt

doua, astre diferite ; i numeaa pe una lueefarul
de sear i pe alta luceafarul de dimineatit.
Cu timpul ai remarcat cA cele cloud stele eraii
una i aceia§i care I schimba pozitiunea sa fatit
de sore imprejurul cdruia se invarte§te.
Prima observatiune tiintificä ce se facu asupra
acestei planete a fost acea din secolul al XVII
inainte de era nestra dar aceasta observatiune se
marginea a nota pozi,t,iunea acestei planete fata de
celelalte stele O. planete.
Venus are o forma rotunda, pe care nu o pas-
treaza in tot-deauna si care vanaza ea si aceea
a lunei, caci dupa cum v'am mai spus altà data
i dupa cum titi i voi din observatiunele vOstre
astronomice, pámintul are un satelit numit de nol
Luna.
Descoperirea fazelor planetei voastre a Asturnat
deci multe credinte inradacinate in sufletul pa-
mintenilor i i-a facut s. inceapa a judeca ma
adinc asupra misterelor de care e inconjurat cos-
mosul, mistere can de altminten dispar dinaintea
ochiulm patrunzator al §tiinfei.
Cu ajutorul cifrelor, al lunetelor, planeta vostra
a inceput sa fie mal bine cunoscuta prin veacul
al XDC si al XX-lea.
lata resultatul cercetarilor facute de astronomii
de atunci, earl sunt cu totul aproape identice cu
cele de asta-zi, lasAnd insa de o parte detaliile
9

www.digibuc.ro
 90 --
asupra configuratim continentelor $i. marilor dupa
planeta voastra, detail earl numal cu ajutorul tim-
pului $i a perfectiondrel instrumentelor au putut
fi ve'zute.
Se $tie deal, el Venus e prea putin mat mica
de cat pamintul, ca avett un an de 224 zile pa-
mintesti, paminteste vorbind 7 luni $i 15 zile ;
ca durata zilei la voi e de 23 ore 21 minute $i
22 secunde.
De asemenea se remarcase inclinarea axei pla-
netet $i se presupusese ca aveti anotimpuri ex-
cesive, cAnd calduroase prea mult, and frigurose.
Se presupuneaU at avea munti inalti, munti ce
v6 acopere planeta mai in intregime $i. se cunos-
tea de atunci chiar $i marile ce inconjoara ecua-
torul vostru.
Unil intrevezuse clnar zapezi la polurile pla-
netel voastre $,i dupa mai multe cercetari, se a-
junsese IA convingerea eh nu aveti nici un satelit.
Incepuse sta se scrie multe romane astronomic()
asupra planetet. $i. locuitorilor ei ; unil ziceaU ea
Venus trebue sa fie locuita de oamem negrit, din
cauza arsitel soarelui, alti ziceau ca rasa ce dom-
ne$te aci trebue sa fie foarte frumoasa $i inteli-
genta, ca traiti numat in plAcerile dragostel, in
sfAr$it foarte multe ipoteze cart de earl mai ne-
logice; trebue sa $tita Msg., ca majoritatea acestor
romane erau mai mult ca sa faca pe oamenii sa
so distreze. Cu cat autorul avea mat multA ima-

www.digibuc.ro
 91 -
ginatiune i cu cat prin urmare, se departa de la
datele stiintifice, cu atat opera era mai bine vd-
zuta, de cei can o citeati.
Si nu numai asupra planetei voastre s'au scris
asemenea romane, ci asupra tuturor planetel or
cunoscute.
Cu timpul om ajuns ILIA, nu numal s avem
romane, ci savantil luerand i observand au reukt
sit faca harta planetei voastre, cum avead mai
inainte i pe acea ale lui Marto si a Lunei,
(Aci le facui mai multe configuratiuni ale con-
tinentelor i marilor kr, cum si cate-va harti re-
prezentind canaluri dupa pleneta Marte).
Vedeti dod c, poseddm i noi in timpul de
fata cunostinta cosmosului i c ne perfectionam
mered in aceasta stiinta.
Când ne vom intoarco pe Pamint vom face o
adeviSrata revolutiune n instrumentele de optica,
pe earl le vom perfectiona dupa modelul color ce
am gasit aci la vol.
De asemenea voiu preconiza pe cat void putea
si pe cat vor permite imprejurarile in earl se a-
fia locuitoril pamtintului, void preconiza modul
vostru de viata, abnegatiunea voastra sublima de
la ori-ce alte placen; studiind contind cosmosul
si legile lui.
Trebue sä facem ca i restul omenirei s ajunga
la aceleasi resultate ea si noi, sa vaza hunea si
cozmosul ca o necontenita transformare, sä vada

www.digibuc.ro
 92 -
a nu trebue sit punem prea mult pre t. pe umila
neastni planetit si mai pntin Ind, pe individuali-
tatea noastrit.
Ce ne pasa dacd nu vom mai fi poste cite-va
milioane de ani nici nol, nici palaneta noastrit,
diet nimeni nu e nemuritor si dacd moleculele
noastre si ale pamfintului ce locuim, vor da nits-
tere altor himi, altor corpun, can vor &Ai cum,
traesc si cele de acum pentru a pieri in noapte
si in intuneric.
Destul cl o clip% a scanteiat in intunericime,
facla cea curatit a inteligentei, stiintei si adeva-
rultu.
XII
PREGATIRI DE PLECARE
(Saitni indrägostit)
Cate-va zile dupä aceasta conforintit, am avu t
cu Saitni o discutie foarte lungA, asupra modului.
cum am putea capata electricitatea in acumula-
toarele masinei noastre, pentru a -ne putea intoarce
pe planeta Ilmant
Nu fara temere am dechis aceasta conversatiune,
cc1 stiam forte bine ca Saitni ea si. mine, nu
cunostea un mijloc, cu care am putea prinde el ec-
tricitate,din atmosfera. Ne lipseati aparatele nece-
sare cad fifind, prea marl, nu le-am putut aduce
cu noi.
E expuseiii lui Silansis cauza nelinistei noastre

www.digibuc.ro
 93

si el easpunse, cA poate nu e un lucru asa de grcu,

dupa cum gandeam nol.
Ideia lui Silansis erea urmAtoarea :
Sg, cApAtam electricitatea necesarä, cliiar din
nourii planetei, caii in timp de furtunA stare a-
proape normalA posedl electricitate uimitoare
prin forta e distrugAtoate.
EA suriseiu cu neincredere, asa ceva dupg mine
era mai Inuit ca imposibil, cel care ar fi fAcut
esperienta ar fi fost trasnit pe loc, ori-ce mijloace
ar fi intrebuintat i ori-ce precautium ar fi luat.
Silansis propuse ea sl ne -servirn la prima
incercare de oamenii pAsari, dar nici eti nici
Saitni nu am primit aceasta propunere.
Silansis cunostea perfect vehiculul nostru, pAnA
in cele mai raid detaliiIncepu sa studieze mo-
dul cum se fAcuse incarcarea acumulatorilor, eu
dandu-i esplicatiunile necesare i intr'o bunl
searA, Inn spuse forte linistit :
Am gAsit.
Neincrederea mea era aceiasl.
Asteptam cea d'intil zi, in care atmosfera sa fie
saturata de atata electricitate. Cea ce ma in-
grija mai mult era soarta masinei mele, cAci de
ea depinde i viata mea si a lui Saitni.
Ne hotArAsem crt nol dol, Silansis i eu sA
facem incercarea. De cAte-va zile Saitni dis-
pAruse, de- alt-fel nu ma mira absenta lui, caci
se intAmpla da multe on sa lipseascA, mergand sl
www.digibuc.ro
 94

viziteze planeta, insotit de Venuzienh si do oamenit

phsart. Lucru care mi-so intAmpla adesea si
mie.
Silansis, puse in comunicatie acumulatorit ma-
sinel, cu niste sarmh groasa, de un metal necu-
noseut pe pamant.
Incercarea, consta in a face ea olectricitateo sa
se scurgh toath plin acea sarma in acumulatoare,
cari aveau o puternica forth de primire.
Totul era insh ca nu cum-N a sub influenta I re-
unet descarcan prea puterthce, sh nu fie distrusa
nu numal masina, dar chiar i not.
Eu cu Silansis eram ocupatt cu supra-vegherea
robinetelor care inchideau comunicatia, in caz carpi
indicatorul ar fi aratat o cantitate suficienta pen-
tru calatoria noastra siderala.
Duph o asteptare de vre-o jumetate de ceas,
timp in care Inca] carea s'a fhcut foarte regulat si
fara pie]. un !accident, intrerupserhm circulatia si
. , ... ura ! ...
In curand vom porni pe Pamant, tipam eu._
spre merea mirare a Venuzianulut Silansis.
Saitni tocmal sosea cu un om pashre.
Cum il zarit si fu jos duph aripile pasarm la sa-
ru ]. de gat:
Suntem scapati Saitni, plecarea noastrh e
sigurh,
Saitni se uita lung la mine si-mi respunse cu
o voce mach :
www.digibuc.ro
 95 -
Atat mai rau!
Cum atat mai rau! nu cum va 'ti pare rau
ca 'fa vei vedea planeta ?
Imi pare rau ca va trebui sa plec cle aci.
Si. cauza!
Cauzal... cauza ... repete el foarte incurcat
si neandraznind sa se uite drept in ochii mei, ur-
marind cu privirea pe Silansis, care sta maa de-
parte de noi examinand maina ...... cauza .. ..
e ca sunt indragostit.
De eine ... nenorocitule ... de vre-un venuzi-
an? ... amor contra nature]. .. . .
Nu, de o venuziana.
Din rasa inferioara !
Toms". .... si da-mi voe sa ti-o prezent.
In adevar, nu observasem ca, omul pasare cu
care Saitni era o femee-pasare, dinstictiunea era
grea de facut de departe, cam cele cloud sexe nu
se deosibeau mult unul de altul, de oare ce ma-
melele erau foarte mid ]. la feme]..
Era insä o deosibire, femeile venuziene erau
mai frumoase de cat barbatii lor i ochii kr a-
veau o espresie de melancolie vaga i ciudata,
cum am vazut la multi sentimentali din gradi-
nele fericirei.

Eu ziseiu atunci lm Saitni, care sta cu capul

plecat spre pamant :
Cum Saitni ! la virsta ta sa faci o asemenea
prostie, sa te indragostesti ca cel din urma pa-
www.digibuc.ro
 96

mintean sentimental; tu fad academia noastra de

ris i vei fi sters cu siguranta din numarul celor
25 si la urma inchis cu pasarea ta in gradinele
fericirei."
Nu voia sä tit nimic, o iubesc, m iubeste.
Dar e un amor contra naturei, nu e o femee,
e o pasare.
Privesteo Asales, i spune daca nu sea-
man& cu cea mai frumoasa femee dupa, pamint.
Dar ea...
Oh ! prietene, nu-ti pota inchipui dragostea
ce are pentru mine... cu ajutorul ei am gasit um-
brela pierduta... iata.
Si cu un gest triumfetor roti pe de asupra ca-
puldi colosala umbrela, ca i un erou din timpu-
rile vechi, care invartea o sabie amenintatoare
contra inamiculm.
Ah ! inteleg acum, exclamat eu rizind, e o
dragoste din recunostinta.
Nu ride Asales, cad voiu fi dezolat : din a-
ceasta cauza nu ti-asi mai vorbi nici. o data.
Zi, e serios ?
Foarte.
Prea bine, ascultalceia ce eu iti spun acnm.
Peste trei zile vom pleca.
Masina e gata, ea nu ateapta de cat imboldut
nostru... sail numal al meu, asta depinde daca nu
te invoesti 'Ana peste trot zile sd plecam, ve ti
cä eu plec singur.
www.digibuc.ro
 97

Saitni nu rgspunse si se depArta foarte trist,

insotit de dulcineea lui.
EA pusesem acest termen scot, cad stiam ou
sigurantA cil Saitni nu me' va lAsa sl plec singur.
Trecuse deja douA zile si Saitni tot nu se a-
ratase.
In timpul acesta ell pregatisem totul de plecare,
regulasem toate aparatele, apoi restul timpului mi-i
am petrecut in compania inteleptilor Venuzieni,
earl eraii necajici cA nu pot face o asemenea ca-
lätorie. Masina mea era facuta numal pentru doua
persoane, cantitatea de aer trebuincios, era calcu-
latA numal pentru acest numer, o fiinta mai mult
ar ft fost o moarte sigura a citor fret
A,m corij at ou Silansis un memoriu detaliat a-
supra planet% Venus, pe care 11 hicrasem in tim-
gul sederei mele acolo.
Silansis nil-a fAgaduit a, panä intr'un an, crede
ca va putea sA viziteze pamintul ; cand l'am in-
trebat prin ce mijloc, nu a voit sa-mi spue, zi-
cindu-mi cA acesta e secretul sett
Ne-am invoit insa, ca mai inainte cu cAte-sra
luni de plecare, sa ne avizeze prin oare-care semne,
de exemplu formarea unei imense linil geometrice
pe o scarA intinsa.
Cu instrumentele noastre perfectionate, am pu-
tea distinge foarte bine acele semne si ca sa nu
remAe indoiala asupra lor, venusienfi vor schimba
necontenit acele forme, vor face cerouri, patrate,
paralelograme etc. www.digibuc.ro
 98

XIII
SPRE PAMINT
A treia dimineata Saitni s'a intors, venea trist
si ingindurat.
Eu de bucurie, am uitat tot necazul ce mi-I
pricinuise si'l am primit cu bratele deschise.
In snrsit... al lasat acele ganduri unte la
o parte !
Nam 'tutors fiind ea tiu prea milt la pamint
si la tine, alt-fel...
Alt-fel... al fi remas cu pasarea ta.
Sarmana fata... cu ce durere ne-am desparat,
v a veni la plecarea noastra,... miine e ziva ple-
care', da ?
Da.., mline dimineata, o data cu rasaritul
boarelul vom pleca.
Iarta-me Asales, daca nu am venit sa-ti dad
ajutor pentru pregatirile plecarei, dar sunt cuprins
de o pasiune, pe care nu am mai cunoscut-o pan&
acum... am ajuns mai rèu de cat un sentimental
pamintean.
Si ce sperai tu Saitni de la o fiinta ast-fel
organiz a ta ?
Nu stia nicl limba venuziana sa vorbeasca.
Da... dar ne intelegem mai bine de cat in
on-ce limb&
Bine... dar din punctul de vedere fiziologic.

www.digibuc.ro
 99

Mi-a dat tot ce o fata poate sa dea.

Remaseiu in marmurit Dar legile naturei sunt
calcate, exclamai eu.
Ce legi !... ce natura !... doua fiint,e de sex
diferit, can se inteleg si se iubesc... e care vre-o
lege care sa, opreasca lucrurie naturale legile le
am dat noi in inchipuirea noastra naturei pentru
a ne impiedica singun fericirea.
De sigur, atmosfera cea inabusitoare a planetei
jucase aceasta farsä pe socoteala creerului priete-
nului meu.
Dar fiind ca se hotarase A, plece cu mine, a-
ceasta dragoste ciudata avea un sfirsit pentru ve-
cie, ne va despärti in curand de la 10 pang, la 15 .
milioane de leghe.
Maine deci ne vom indrepta catre verzuiul lu-
ceafar, ce luceste asa de linistit si senin, in fru-
moasele nopti ale planetei Venus,
llamas bun, locuiton curiosi, ai unei planete
sora cu Pamantul.

Ziva cea mare, ziva plecarei.

Par'cit sunt mai vesel acum, de cat in ziva cand.
plecasem sa, descoper o lume noua.
E dorul de a-mi vedea mai iute planeta, locu-
rile undo am copilarit, unde am invatat sa cunosc
misterile armonicei natun.
Cate-o data, cand aud pronuntandu-se cuvantul
natura, sau numai ma gandesc la el, inn deftleaza

www.digibuc.ro
 100

pe dinaintea ochilor legiuni fara numar de lumi

locuite orl pustil, miliarde de corpuri ceresti rata-
citoare, earl plutesc in spatiti, imamate de acele legi
vesnice earl nu ail inceput si can nu vor avea
sfarsit.
De multa on and am astfel de gandurl, imi
pun intrebarea :
La co bun toate acestea ? Pentru ce se naste
o planeta din sanul haosului, c asa, dea nasterea
unel omeniri, care dupa milioane si milioane de
secole ajunge la o perfectionare extrema, incepe
sa. inteleaga _cos mosul, apol treptet, treptat, sco-
borand scara suita, trecand prin aceleasi faze in
sens invers, se pierde in intuneric si uitare.
La ce buu o inselatorie vecinich, care face pe
oamenh unel planete sa creada ca &Ansi se aflä
in central lumel, ca tot cerul si astrele lul se in-
vartesc imprejurul el, dacà vine mai tarziu dezi-
luzia, ca nu numal nu avem importanta in univers,
dar ca poate suntem pe o planeta foarte mica feta
de alto corpun ceresti.
La ce bun stiintele vane ce-si fauresc omenirilor
dupg, modul lor de a intelege ?
Care le va fi codul lor de morala ?
Care le va fi conduita ce trebue sa urmeze in
via% ?
Intreban fara raspunsun.
Pamantul e toate corpurile ceresti, vor urma
Inainte curse lor nebund, iar intrebarile oamenilor
www.digibuc.ro
 - 101 -
se lovesc de sanul de piatra al natural, nimeni nu
le-aude caci nimeni nu ezistä.
Exista dor legi vesnice i neschimbatoare, can'
framanta materia continu, transformand-o dupa voia
lor, daca s'ar putea zice ca au vointa aceste legi
inflexibile i inconstiente.
Buni ! iata m cuprins de visun, curios ! pare
ea ma apropil de concluziile liii Saitni

Venuzienil s'au adunat cu toti spre a azista la

plecarea no astra, au venit i oamenil pasan din
toate partile planate]. Venus.
Pentru ultima oara le adresez cate-va cuvinte
prin care le multumim la toti de buna primire ce
ne-a facut.
Saitni intr'un colt, sta rezemat de pasarea sa .
can cu ochn vagi i melancolici privea spre mon-
strul, ce sta gata sa.-1 rapeasca, iubitul.
Facul semn lui Saitni, ne urcaram in ma.5ina,.
si la un moment dat, masina sbura cu o iuteala,
mat mare ca a fulgerului, catre indepartatele re-
giuni pe unde sboara imense corpuri ceresta fill-
geratoare de lumina.
Noi eram. cei d'intail care batatoream acest drum.
Poate intr'o 4i, locuitori planetelor care for-
meaza cortegiul Soarelui nostru, vor putea fi in
continua co respondenta.
Mercur, Venus, Pamantul, Marta i multe din
micile planate si din satelita planetelor marl sunt
locuite.

www.digibuc.ro
 102

Planetele cele mail abia acum contine de sigur

germenil vietel omenestT, Jupiter e deja in epoca
lui tertiara, dacti s'ar putea stabili o comparatie
intre pAmant si enormul glob ce e de 1300 de
oil mai mare de cat PamAntul.
Saturn, Uranus, Neptun si Pluton [aceasta din
urmA e cea mai departatA din toate planetele pe
soare, e descoperita de Venuzieni, pamAntenii insl
o bAnuise de mult, dupti, perturbatiunile aceasta ce
producea planetei vecine Neptun] sunt incA in pri-
mele kr perioade ye trece mult timp, pana
and pe aceaste planete se vor desvolta fiinte in-
teligente, earl sA poata intelege cosmosul.
Poate cA nici nu vor mai fi atunci fiinte cu-
getAtoare pe planetele co acum au omeniri inteli-
gente.
Pamantul va fi de sigur un imens tintirim lip-
sit de aer prin urmare de apA.
Incetul cu incetul, dupa un timp indelungat
pentru fie-care planetA, dar socotit ca o clipire
in timpul infinit, toate planetele sistemultu solar
vor fi lipsite de viatA,
Soarele care le da la toate cAldura va stinge
facla lui dAtatoare de viata si va educe cu el in
nemarginire imensele globuri moarte.
Va rAtaci poate mult timp, p:mA cAnd I a intAlni
un glob imens asemenea si din ciocnirea lor se
va naste lumina, cAldura si apoi mai tetrziu viata.
Dar aceastA se repeta in tot dauna, noi suntem

www.digibuc.ro
 103

oare primele fiinte earl contempla universul, nu

aii mai fost milioane si miliarde altele earl s'au
stins ?.
Mai adineauri cand am zis ca, noi suntem eel
dintail cari callitorim prin aceste paragini am zis-o
numal in cea ce priveste planeta nostra.
Poate omenirele ce ne-aii precedat pe alte pa-
manturi aii fost mai inaintate, poate ail comunicat
planetele unele cu altele cu mai multä inlesnire.
Poate !...
Dar cugetarea ne sperie si se pierde in hao-
zul sau mai bine zis in armonia nemärginirei.

XIV
COMETA
Pe cand gandurile ma purtau in dopartarile
spatiului si ale timpului, sburam cu o iuteala ne-
inchipuita, mai mare chiar de cat a multor planete.
Saitni, cu figura posomorata, privea pe ferestre,
spre locul unde lasasem planeta Venus si. care
acum se facuse foarte mica.
Saitni, lasa gandurile can iti rod sufletul,
gandeste-te mai bine le bucuria ce vei incerca
vitzfindu-ti plaueta.
Acum mi-e egal..., am putea sa trecem si
dincolo de Neptun, dincolo de Pluton. chiar in-
tr-alt scare vecin.

www.digibuc.ro
 104

SA nu vorbeti intr'un ceas raii Saitni.

Pe cand ziceam aceste cuvinte, am privit dis-
trat spre partea dinainte a maeine1 noastre.
La o distanta, la care pamantul nu se putea a-
fla Inca, lucea un corp, care nu parea sa aiba o
forma perfect fotundA,
Ce putea fi !
Mi-aduseiu aminte imediat ca, discutasem cu
Silansis asupra unei comete, care trecuse pe langa
pamant 0. se indrepta spre orbita lui Venus.
Nu cum-va ne-am ciocni in drumul nostru ?
Trezit pe Saitni din impasibilitatea in care se a-
fla 0.4 aratai eu un gest astrul ce se indrepta a-
menintator spre noi.
Saitni zise 'fleet :
0 comet&
Era o cometa, imensa, lucru. curios act avea
coada, aceasta ma facea sh cred cA e adevaratA
opiniunea emisa de unit din vechit astronomi pa-
manteni, ca o coada de cornea nu e de cat un
reflect al samburelui ei in eter.
Si noi ne indreptam mereu spre acest corp,
care vine din ce in ce mai navalnic, mai Iturbat.
Ce trebue 0, facem care ?
SA deviAm drumul ?
Dar am fi amenintati sl pierdem centrul de a-
tractiune al pamantului *i. atunci adio ori-ce spe-
ranta de a ne mai vedea planeta!
Putem studia foarte bine constitutia fizica a co-
motel.

www.digibuc.ro
 105

Un enorm corp solid, compus in mare parte de

materil incandescente cari ard ca intr'un imens
cuptor.
Pare un adevargit infern, dupa cum. l'ati zugra-
vit religiunie vechi pamantene.

Inteo clipa, monstrul gigante s'a apropiat §i. a

treed pe langa, noi cu o iuteall neinchipuita,
data fiind si iuteala nemasurata cu care mergeam
noi in sens Myers.
Am putut insa remarca in momentul trecerd,
ca ne-am apropiat de el, spre partea lui inferioard.
Monstrul se ducea departe In adancimele spatiu-
lui clocotind cu furie, iar noi sburam acumdupit
cum arata indicatorul cu o iuteala mult mail
mare de cat acea on care am. plecat.
Cometa poseda electricitate considerabila si ea
e cauza prea marei activitaff a acumulatoarelor
noastre.
Cum s'a facut incarcarea ? Mister.
Nu am inteles nici o data.
Dar drumul nostru de sigur e scbimbat ... oh!
fragile fiinte omenesti, natura ya, poate sdrobi inteo
clipa. cu una din uenumaratele el paten.

10

www.digibuc.ro
 ioo

XV

SPRE 1NFINIT
PAinantul incepuse sä se zareasa ca un mic glob
rotund, luna era de cea-lalta parte a ptimantulin,
mai mult ca un punct de cat un glob. M'am
bucurat de acest fapt, find a nu stim bine calea
ce am apucat, din cauza deviatiunei ce suferisem
din partea cometei.
Daca din intamplare luna ne-ar fi atras spre ea,
cu iuteala cu care mergeam, de sigur e ne-am
fi sdrobit de stilncile vre-unui crater, in care ne-
m fi gasit moartea.
Ce pericole pentru niste fiinte asa de plapande ca
oamenii, and voesc sa infrunte legilo natural.
E monstruosa o asemenea lupta, e neegalti si
totusi suntem nevoiti stt o suportfun, did nu avem
incotro.
Mai avem ate-I a ore.
Vom putea debarca in pace ?
Daa ne-arn strivi pe vre-una din inaltele coame
do munti ui pamantuliu; dar aci cazul e mai path!
probabil, caci po pannint so Mtn mat multts man
-de cat continente.
Dar daca vom cadea in mare si nimeni nu ne
v a vedaa azand, eine ne va scoate ?
Pe Venus am fost salvati de oamenii-pasari, care
no observaqe aderea, dar daca se va Intrnpia sa
www.digibuc.ro
 107

Wein tocmiu in oceanul Pacific, departe de on-

ce fiinte omenesti ?.
Reflectiile acestea me fac trist si pe mine si pa
S aitni.
In on ce caz tristi sau voiosi, soarta ne va fi
aceiasi.
Vom ramAne insa in analele planetei noastre, eh
doi oamenii curagiosi, can au infruntat cele mai
man pericole pentru cauza stiintm cosmosuhu.

Mai avem Tre-un sfert de ora panA sä ajungem.

Saitni imi vorbi adineaun de viata ce ar dori
sa, aiba de acum inainte, daca, ar izbuti sa ajunga,
en bine pe ptimant.
La ce bun atata munca, pentru ce O. coati
a cunoaste misterele nepatrunse ale natural, can
sunt cu atat mai man, eu cat cunosti mai multe!.
«Stiinta e ca o sfera, care cu cat isi mAreste
volumul, cu atat isi imulteste puntele sale de con-
tact cu necunoscutulD a zis un vechiu savant si
avea cea mai mare dreptate.
De aceia, zicea Saitni, asi dori sa, incep o
noua viata; asi voi sa trAesc retras departe cu o fe-
mee, care sA ma iubeascä si sa o iubesc.
Sunt cu totul plictisit de viata ce o duo ... on
si ce am descoperi nou, on si cate cunostiinti am
poseda asupra cosmosului, toate au un mic termen.
uitarea.
Ce duke e viata in singuratatea a dm care se

www.digibuc.ro
 108

iubesc, si In locul acestui vis frumos, sa te pierzi

in spatiu.
Ti-e frica, Saitni ?
Frica ?.... Nu .... dar imi pare ca asi fi dorit
sa mor mai bine In voluptoasele brate ale unei fe-
mei iubite, de cat pe recele san al naturei.
Pe and vorb earn astfel, iata ea la o distantä
oare care in dreptul nostru läsara pamantul ......
Incercarea de a descinde e zadarnicita sun-
tern pierduti de-a pururea in nemarginire.
Departe, departe de tot, pamântul se scufunda
In infinit, noi inmannuria, priveam cum lumina lui
se stinge din ce in ce.
Pierduti .... pierduti peutru vesnicie, vorn merge
ast-fel fail sa De dam seama unde, vom putea trece
cortegiul soarelui, apoi dincolo de el fara sit ne
oprim.
Vora muri In aceaAd afurisitä masina si no): tot vom
sbura departe, departe
Peste miioane si milioane de leghe, vom intalni
poate vre-un corp si vom cadea pe el de va
fi un soare ne vom volatiliza la moment, de va fi
planeta vom servi de curiozitatea astronomica lo-
cuitorilor el.
Mai adineaun gusiam gandun consolatoare, dar
acum nu ma pot obtine de a nu värsa lacrami a-
mare. Oh ! tin ..... tin la acel pamant pe care m'am
nascut, dupa care am invatat cesmosul, a cann
istorie ce se perde in noapte, o cunose si o inteleg.

www.digibuc.ro
 109

Oh ! Ciarit, ce dulce viaf,ä ne-am fi facut noi a-

mandol.
Du-te turbatä masina', puterea care o posezi ei
cu care devorezi spatiul i timpul, nol ti-am pro-
curat-o, poi acum victimele tale ; corp neinsufle-
tit, ti-am dat viata, cu care tu vei stinge pe a
noastra.

www.digibuc.ro
 E r I. 1 o g
Aci autorul e indreptatit sa intervina, pentru a
nu se credo ca cei doi calatori, au fost dusi din-
cok de sfera de atractiune a soareltu.
Asales si Saitni di debarcat pe Marte. Vom ve-
dea ins ii. aceasta intr' alt volum pe care il vom con-
sacra numal sederei lor acolo, cum si intamplarilor
la earl ad dat nastere sederea lor pe acea planetd.
SI aruncam insa, o privire spre planeta Pamant,
pe care am pardsit-o de atata timp.
De cate-va secoIe inaintea lui Asales, starea so-
ciala era aceiasi, aceiasi domnie a stiintel, pe care
Asales o lauda asa de mult.
Dupa plecarea lor basil, nu a mai tinut mult timp
aceastä liniste.
Printre locuitoria planetei se ivira turburan
grave.
Se stie ca erau numai 25 de indivizi can for-,
mau un fel de guvern absolut si fara nici un con-

www.digibuc.ro
 ill
trol din partea multimei, dacä insa nu ar fi restrâns
asa de mult libertatoa locuitorilor, inchizand pe um
din ei si omortindu-le copii, de sigur d cu toate
autocratia kr, acestia nu s'ar fi revoltat.
Intfo noapte, locuiton cei mai inteligenti lu'and
initiativti aii distrus toate masinele si aparatele e-
lectrice, cu care cei 25 dominau mulamea, apoi
multimea a ntivalit in palatele kr distrugind tot
ce le esa in cale.
Cel d'intki lucru la care s'a glindit multimea
a fost liberarea calor inchisi.
Familiele invatate flint crutate, cu conclitiune
ca nici un membru din ele sa. nu se mai ocupe cu
stiinta.
Era o lectie generala, toti erau buni, interesele
materiale nu-i desparteaft, nu aveaii, come4 si in-
dustrie ea sa-i faca concurenta, nu aveau trobu-
inta de a mânca alimente grosiere ; iubirea sco-
borise ingeril el pe plmânt.
Era o prima-vara vesnid de iubire.. In cAti-va
ani populatia se indoi mimarul oamenilor des-
crescuse malt cu timpul piln . la cei 25. In su-
fletul tuturor puteal citi ea intr'o carte «Iubire
iubire veqnica 4.i dibpret nernarginit pentru re-
cea natura cu legile el inflexibile»
SFARSIT
,
Acest roman a fost acordat, In fascicule, ca st.pliment gra-
tuit, la cea mat respanditi revista septiminal51-ilustratii Foais.
Populara" 5 let abonamentul In sara. Redactia Bucureltt str.
Academiet. N o. 37
. M-
www.digibuc.ro
 Tab la de materli
Pag.
I. In anul 4000 . . 3.
U. Planul calatoriel . . 7.
III. Plecarea . . 14.
IV. Pe VenueOamenil pasthq 20.
V. Venuzienif . . . . 32.
VI. 0 serbaae venuzianii, . . 50.
VII. Vulcanul Mani . 55.
VIII. Conferinta , . . 62.
IX. Esplorgal Aventuta lut Saitni . . 66.
X. Moartea until venuzian . . 76.
XI. ParnânteniT e Venus . . 85.
XII. PregatirT de plecare . 92.
XIII. Spro pitmlint. 88.
XIV. Cometa . . 103.
XIV. Epilog . . 106.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro