Proiect Serii de Timp

Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea Informatică Economică
Proiect Serii de Timp

Analiza cursului valutar EUR – USD
Profesor coordonator:
Conf. Univ. Dr. Daniel Traian Pele
Componenţa echipei:
Sandu Mihai
Scarlat Ileana Simona
2016
1
Academia de Studii Economice Bucureşti
Cuprins
Introducere.................................................................................................2
Analiza caracteristicilor seriei.................................................................3
Descrierea datelor......................................................................................6
Sezonalitate............................................................................................6
Trendul....................................................................................................7
Verificarea staţionarităţii seriei...............................................................8
Staţionarizarea seriei............................................................................15
Modelarea seriei....................................................................................27
Testul Johansen de cointegrare.............................................................30
Estimarea modelului VAR......................................................................35
Predictia punctuala si pe interval de incredere........................................37
Forecasting...........................................................................................38
Forecast Simple Changes......................................................................40
Bibliografie...............................................................................................41
2
Introducere
FOREX reprezintă prescurtarea de la Schimb Valutar (în engleză Foreign

Exchange) şi se referă în esenţă la schimbarea unei valute în alta. Acest schimb
valutar este esenţial pentru economia oricărei ţări pentru a putea realiza
schimbul de bunuri economice şi nu numai. În momentul de faţă, valoarea
tranzacţiilor zilnice pe această piaţă depăşeşte suma de 4 mii de miliarde de
dolari, fiind astfel cea mai mare piaţă financiară din lume.
În această aplicaţie vom analiza evoluţia cursului lunar valutar EUR/USD
(care reprezintă câţi dolari americani valorează un euro) în perioada
03.01.2005 – 30.12.2011, având un total de 84 de observaţii. Sursa acestor
date este http://www.fxhistoricaldata.com/ .
Am ales acest curs valutar deoarece cele două monede sunt cele mai
tranzacţionate pe pieţele FOREX, reprezentând 28% din totalul tranzacţiilor.
Acest lucru este datorat legăturilor economice strânse dintre Statele Unite ale
Americii şi Uniunea Europeană.
3
Analiza caracteristicilor seriei
Pentru o serie de date pot fi calculați indicatori descriptivi, sau pot fi

întocmite diverse grafice statistice. Cu excepția seriilor care au și valori
negative sau zero, analiza econometrică se poate realiza cu serii obținute prin
logaritmare, logaritmarea facilitând interpretarea coeficienților obținuți prin
regresie.
Prima etapă pe care o parcurgem în analizei seriei de date o reprezintă
calcularea anumitor indicatorii descriptivi, precum și grafice pentru a putea
trasa anumite direcții, face anumite observații, pe baza seriei studiate. Astfel,
histograma rezultată, prin aplicarea comenzii Histogram and stats din tab-ul
Descriptive statistics, este:
Conform datelor de mai sus, putem alcătui următorul tabel care să

cuprindă statisticile descriptive ale seriei de date asupra căreia lucrăm:
Medie Media Maxim Minim Deviat Coeficien Kurtos Jarque-
na ie t de is Bera
Stand asimetri
ard e
1.3505 0.3426 1.5768 1.1800 0.0971 0.369987 2.5724 2.55635
82 50 00 00 73 19 3
Seria are un coeficient de asimetrie de 0. 369987, de unde rezultă că

valorile acesteia nu sunt realizări ale unei repartiții normale, ci ale unei
distribuții cu asimetrie pozitivă. Kurtosis are o valoare mai mică de 3, de unde
rezultă că distribuția este platicurtică.
4
Testul Jarque Bera este un test de concordanță pentru verificarea
ipotezei că valorile observate sunt realizări ale unei repartiții normale. Ipotezele
acestui test sunt definite astfel:
H0: � ~ �(�, �2 ) (variabila de interes urmează o repartitie normală)
H1: � nu urmează o repartitie normala
Decizia testului se ia in functie de p-value. Deoarece p-value are de
0.278545 > 0.05, se respinge ipoteza H0, deci variabila de interes nu urmeaza
o repartitie normala.
Acest lucru poate fi observat şi în graficul de tip Quantile :
Reprezentarea grafică a seriei este următoarea:
5
Putem observa în acest grafic că pe perioada analizată, trendul a fost
uşor crescător, însă cu mari variaţii pe perioada crizei economice ce a început
cu anul 2007.
6
Descrierea datelor
Sezonalitate
Pentru a determina dacă seria prezintă sau nu sezonalitate, am realizat

graficul de tipul Seasonal Graph pentru depistarea acesteia.
Din graficul de
mai sus, putem observa că mediile corespunzătoare fiecărei luni se situează
aproximativ pe aceeași linie, ceea ce înseamnă că seria lunară a cursului
valutar în perioada Ianuarie 2005 – Ianuarie 2011 nu prezintă sezonalitate.
7
Trendul
Pentru estimarea unei componente pe termen lung a seriei de timp, am

aplicat filtrul Hodrick-Prescot.
Cycle = abaterea de la trend (diferența între seria efectivă și trend)

Din grafic se poate observă că trendul este stochastic.
Verificarea staţionarităţii seriei
8
Primul pas în verificarea staţionarităţii seriei este acela de a realiza
corelograma seriei de timp:
Analizând corelograma, putem spune că funcția de autocorelație, definită

prin indicatorul AC, are valori ce diferă semnificativ de zero și este
descrescătoare, acest lucru însemnând că funcția are o componență de tip AR.
Valorile statisticii Q sunt foarte mari și astfel putem afirma intuitiv că seria este
nestaționară. Pentru verificarea stationaritatii aplicăm seriei testele ADF
(Augmented Dickey-Fuller) și PP (Phillips-Perron).
9
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria inițială (None)
10
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria inițială
(Intercept)
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria inițială (Intercept,

Trend)
11
Conform output-ului rezultat, putem observa că valoarea testului ADF
este -2,360956. Aceasta este mai mare decât valorile critice
pentru nivelurile de semnificație 1% (-4.073859), 5% (-3,465548), respectiv
10% (-3,159372), ceea ce înseamnă că nu respingem ipoteza nulă, conform
căreia seria este nestaționară. Acest lucru este susținut și de celelalte două
teste (Intercept și none).
Testul Phillips-Peron aplicat pe seria inițială (None)
12
Testul Phillips-Peron aplicat pe seria inițială (Intercept)
13
Testul Phillips-Peron aplicat pe seria inițială (Intercept, Trend)
După aplicarea testului PP pe seria initială, se constată că valoarea

testului statistic t (-2.234516) este mai mare decât valorile critice pentru
nivelurile de semnificație 1%(-4.073859), 5% (-3,465548), respectiv 10% (-
3,159372), fapt ce confirmă rezultatul obținut la testul ADF și anume că seria
este nestaționară. Acest lucru este susținut și de celelalte două teste (Intercept
și none).
14
Staţionarizarea seriei
Pentru a staționariza seria de timp ce arată evoluția lunară a cursului

valutar EUR/USD am aplicat transformările matematice de logaritmare și apoi
diferențele de ordinal întâi.
Seria logaritmată (denumită L_EUR) obținută este:
Graficul corespunzator seriei logaritmate (L_EUR) este:
15
Corelograma evolutiei lunare a cursului valutar EUR/USD dupa
logaritmare:
16
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria logaritmata
H0 : seria este nestationara (are radacina unitara)
H1 : seria este stationara
17
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria logaritmată
(Intercept, Trend)
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria logaritmată
(Intercept)
Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria logaritmată (None)
18
După aplicarea testului Augmented Dickey-Fuller pe seria logaritmată,
se constată că valoarea testului statistic t (-0.494396) este mai mare decât
valorile critice pentru nivelurile de semnificație 1%(-2.593468), 5%(-1.944811),
respectiv 10% (-1.614175), motiv pentru care acceptăm ipoteza nulă, conform
careia seria logaritmată este nestationară. Acest lucru este susținut și de
celelalte două teste (Intercept și Intercept & Trend).
Operatorul prima diferenta
Pe seria logaritmată am aplicat operatorul prima diferență pentru
obținerea unei serii staționare.
În urma aplicării operatorului prima diferență s-au obținut următoarele
rezultate:
19
Graficul corespunzător primei diferențe (DL_EUR) este:
20
Corelograma primei diferențe după logaritmarea seriei inițiale:
Pentru a determina de cate diferente este nevoie pentru a obtine o

serie stationara, este necesar sa determinam ordinul de integrare al seriei. In
acest sens, am testat stationaritatea seriei de prime diferente. (DL_EUR).
21
Testul Augmented Dickey-Fuller pentru seria
logaritmata si diferentiata de ordinul I
H0 : seria este nestationara (are radacina unitara)

H1 : seria este stationara
Am aplicat testul Augmented Dickey-Fuller pe seria logaritmata si
diferentiata de ordinul I (Intercept).

diferentiata de ordinul I. (Intercept, Trend)
22
diferentiata de ordinul I. (None)
23
După aplicarea testului Augmented Dickey-Fuller pe seria logaritmata
și diferențiată de ordinul I, se constată că valoarea testului statistic t (-
6,717369) este mai mică decât valorile critice pentru nivelurile de semnificație
1% (-2,593468), 5% (-1,944811), respectiv 10% (-1,614175), motiv pentru are
respingem ipoteza nulă, deci acceptăm ipoteză alternativă, conform căreia
seria este staționară. Acest lucru este susținut și de celelalte două teste
(Intercept și Intercept & Trend).
24
Testul Phillips-Perron aplicat pe seria logaritmata si
diferentiata
Am aplicat testul Phillips-Perron pe seria logaritmata si diferentiata de
ordinul I. (Intercept)
25
ordinul I. (Intercept, Trend)
26
ordinul I. (None)
După aplicarea testului PP pe seria logaritmată și diferențiată de ordinul

I, se constată că valoarea testului statistic t (-6.650687) este mai mică decât
valorile critice pentru nivelurile de semnificație 1% (-2,593468), 5% (-
1,944811), respectiv 10% (-1,614175), motiv pentru care se confirmă
staționaritatea seriei. Acest lucru este susținut și de celelalte două teste
(Intercept și Intercept & Trend).
27
Modelarea seriei
Am demonstrat mai devreme că DL_EUR este o serie stationara, astfel

putem să trecem la etapa prin care identificăm un model pentru această serie.
În prima faza vom analiza corelograma :
În urma analizei corelogramei staţionare, estimăm următoarele modele

de tip ARMA, autoregresive cu medie mobilă:
 ARMA(1,1) : DL_EUR C AR(1) MA(1)
 AR(3): DL_EUR C AR(1) AR(3)
 ARMA(16,16): DL_EUR C AR(1) AR(16) MA(1) MA(16)
 ARMA(7,7): DL_EUR C AR(1) AR(7) MA(1) MA(7)
28
Ecuaţia 1
Ecuaţia 2
29
Ecuaţia 3
Ecuaţia 4
Eq1 Eq2 Eq3 Eq4

Adjusted R- 0.107230 0.081202 0.388953 0.157391
squared
Akaike info -4.521388 -4.476811 -4.787597 -4.537048
criterion
Schwarz -4.433338 -4.387485 -4.623067 -4.383711
criterion
30
Pe baza criteriilor de selecție Akaike și Schwarz, acestea având valorile
cele mai mici, precum și pe baza indicatorului Adjusted R-Squared (pentru
acest indicator se caută valoarea cea mai mare), putem afirma că a treia
ecuație, ARMA(16,16) este cea mai relevanta. De asemenea, ne-am asigurat că
această ecuație nu va avea un proces exploziv, deoarece suma coeficienților
termenilor AR este mai mică decât 1.
Testul Johansen de cointegrare
Ecuația de cointegrare se interpretează ca o relație de echilibru pe

termen lung între variabile.
Scopul Testului Johansen este de a determina dacă un grup de serii
nestationare sunt cointegrate sau nu.
Testul ADF aplicat cursului valutar

EUR/USD demonstreaza ca avem o
serie nestationara:
31
Testul ADF aplicat cursului valutar USDJPY demonstreaza ca seria USDJPY
nu e stationara:
Avand 2 serii nestationare, am aplicat testul Johansen pentru a determina

daca cele doua serii sunt cointegrate.
32
33
Dupa aplicarea testului Johansen, se poate observa ca intre cursul valutar
EUR/USD si USDJPY nu exista o relatie de cointegrare.
34
Estimarea modelului VAR
Pe baza modelului estimat am determinat numarul optim de lag-uri pentru

OPEN (EUR/USD) si USDJPY.
35
Asa cum se poate observa din output-ul de mai sus, numarul optim de
lag-uri este 1.
36
Predictia punctuala
37
Forecasting
Previzionarea cursului valutar EUR/USD pentru urmatoarele 12 luni ale anului

2012:
38
Previzionarea cursului valutar EUR/USD pentru următoarele 12 luni ale
anului 2012:
39
Forecast Simple Changes
40
Bibliografie
1. Andrei Tudorel, Stanciu Stelian, Iacob, Andreea Iluzia Iacob - Introducere
in econometrie utilizand EViews, Editura Economica, Bucuresti, 2008
2. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-
01/20_TOMESCU_DUMITRESCU_CORNELIA.pdf
3. http://www.eviews.com/help/helpintro.html#page/content/graphs-
Graph_Types.html
4. http://www.dofin.ase.ro/acodirlasu/lect/econmsbank/econometriemsbank
2007.pdf
5. http://store.ectap.ro/articole/797_ro.pdf
6. http://www.fxhistoricaldata.com/
41

Proiect Serii de Timp

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Serii de Timp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Proiect Serii de Timp

FOREX reprezintă prescurtarea de la Schimb Valutar (în engleză Foreign

Pentru o serie de date pot fi calculați indicatori descriptivi, sau pot fi

Conform datelor de mai sus, putem alcătui următorul tabel care să

Seria are un coeficient de asimetrie de 0. 369987, de unde rezultă că

Acest lucru poate fi observat şi în graficul de tip Quantile :

Reprezentarea grafică a seriei este următoarea:

Pentru a determina dacă seria prezintă sau nu sezonalitate, am realizat

Pentru estimarea unei componente pe termen lung a seriei de timp, am

Cycle = abaterea de la trend (diferența între seria efectivă și trend)

Verificarea staţionarităţii seriei

Analizând corelograma, putem spune că funcția de autocorelație, definită

Testul Augmented Dickey-Fuller aplicat pe seria inițială (Intercept,

Testul Phillips-Peron aplicat pe seria inițială (None)

După aplicarea testului PP pe seria initială, se constată că valoarea

Pentru a staționariza seria de timp ce arată evoluția lunară a cursului

Graficul corespunzator seriei logaritmate (L_EUR) este:

Pentru a determina de cate diferente este nevoie pentru a obtine o

H0 : seria este nestationara (are radacina unitara)

Am aplicat testul Augmented Dickey-Fuller pe seria logaritmata si

După aplicarea testului PP pe seria logaritmată și diferențiată de ordinul

Am demonstrat mai devreme că DL_EUR este o serie stationara, astfel

În urma analizei corelogramei staţionare, estimăm următoarele modele

Eq1 Eq2 Eq3 Eq4

Testul Johansen de cointegrare

Ecuația de cointegrare se interpretează ca o relație de echilibru pe

Testul ADF aplicat cursului valutar

Avand 2 serii nestationare, am aplicat testul Johansen pentru a determina

Pe baza modelului estimat am determinat numarul optim de lag-uri pentru

Previzionarea cursului valutar EUR/USD pentru urmatoarele 12 luni ale anului

S-ar putea să vă placă și