METODA MERSULUI INVERS

În general o problemă din această categorie are ca cerinţă aflarea valorii

iniţiale a unei mărimi, valoare ce a fost supusă unor modificări succesive
(prezentate în text), rezultatul final al acestor modificări fiind cunoscut.
Este vorba deci de aflarea unui număr necunoscut asupra căruia s-au
efectuat anumite operaţii al căror rezultat este cunoscut.
Analizând textul problemei vom constata că pentru rezolvarea ei pornim
de la ultima valoare cunoscută şi aflăm succesiv valorile premergătoare ei
până ajungem să aflăm valoarea iniţială. Dacă textul sugerează anumite
operaţii, într-o anumită ordine pentru rezolvarea problemei vom efectua de
regulă operaţii inverse celor indicate de text şi în ordinea inversă ordinii din
text.

Rezolvare
Vom transforma problema compusă într-o succesiune de probleme simple:
„Ce număr înmulţim cu 2 ca să obţinem
18?“ 18 : 2 = 9
„Din ce număr scădem 5 ca să obţinem
9?“ 9 + 5 = 14
„Ce număr înjumătăţim ca să obţinem
14?“ 14 ´ 2 = 28
„Ce număr adunăm cu 8 ca să obţinem
28?“ 28 – 8 = 20
„Ce număr împărţim la 4 ca să obţinem
20?“ 20 ´ 4 = 80
Observaţie: Problema poate fi pusă sub formă de „exerciţiu“
astfel: [(x : 4 + 8) : 2 – 5] ´ 2 = 18
la care avem rezolvarea:
(x : 4 + 8) : 2 – 5 = 18 : 2
(x : 4 + 8) : 2 = 9 + 5
x : 4 + 8 = 14 ´ 2
x : 4 = 28 – 8
x = 20 ´ 4
x = 80
 Este şi motivul pentru care în rezolvarea unor astfel de exerciţii se spune că
se foloseşte metoda mersului invers, ceea ce în multe situaţii este şi adevărat.

2. Mama lasă într-o farfurie prune pentru cei trei copii ai săi. Fiecare vine şi,
neştiind dacă ceilalţi au venit şi au consumat din fructele lăsate de mama, consumă
o treime din prunele pe care le găseşte. Când vine mama constată că fiecare copil a
mâncat prune şi că au rămas 8 prune. Câte prune au fost la început?

Schema

8 prune
Rezolvare
8 : 2 = 4 (prune reprezintă 1/3 din ce a găsit al III-
lea) 4 ´ 3 = 12 (prune a lăsat al II-lea)
12 : 2 = 6 (prune, 1/3 din ce a găsit al II-
lea) 6 ´ 3 = 18 (prune a lăsat primul)
18 : 2 = 9 (prune, 1/3 din ce a găsit
primul) 9 ´ 3 = 27 (prune a găsit
primul copil)
Formularea acestei probleme, destul de des întâlnită la problemele din
această categorie îndreptăţeşte denumirea de „probleme de rest din rest“ care
mai este folo- sită la astfel de probleme.
3. Mergând în excursie, un copil cheltuieşte a şaptea parte din banii pe care-i avea
şi încă 2 lei în prima zi. A doua zi cheltuieşte o pătrime din rest şi încă 2 lei, iar a
treia zi cheltuieşte două cincimi din noul rest şi încă 1 leu şi-i mai rămân 5 lei. Ce
sumă a avut copilul la început?
Judecată şi schemă rezultată
 Dacă în prima zi cheltuia numai 1/7 din sumă aveam:

Cum a cheltuit şi cei 2 lei, după a doua zi, dacă ar fi cheltuit numai 1/4
din rest ar fi avut:

Cheltuind şi cei 2 lei a doua zi, dacă în a III-a zi cheltuia numai 2/5 din
ultimul rest am fi avut:

6 lei
 Rezolvare
5+1=6 lei ar fi rămas dacă în a III-a zi cheltuia numai 2/5
din rest
6:3=2 lei reprezintă 1/5 din suma rămasă după a II-a zi
2 ´ 5 = 10 lei rămaşi a II-a zi
10 + 2 = 12 lei ar fi rămas dacă a II-a zi cheltuia numai 1/4 din
ce a rămas după prima zi
12 : 3 = 4 lei, 1/4 din suma rămasă după prima zi
4 ´ 4 = 16 suma rămasă după prima zi
16 + 2 = 18 lei, sumă ce ar fi rămas după prima zi dacă cheltuia
numai 1/2 din sumă
18 : 6 = 3 lei, 1/7 din suma avută
3 ´ 7 = 21 lei, suma avută

4. O fermă avea de însămânţat o suprafaţă de grâu în 4 zile. În prima zi

însămânţează cu 20 ha mai puţin decât 1/3 din întreaga suprafaţă. A doua zi
însămânţează cu 10 ha mai mult decât două şeptimi din supra- faţa care-i mai
rămăsese. A treia zi însămânţează cu 5 ha mai mult decât jumătate din suprafaţa
rămasă după a II-a zi. În a patra zi însămânţează ultimele 40 ha. Câte hectare a
însămânţat în total?
Schema de mai jos sugerează suprafeţele ce rămâneau de însămânţat la începutul
fiecărei zile şi o judecată asemănătoare problemei precedente.
20
10

5 40

40 + 5 = 45 (ha, ar fi rămas dacă a III-a zi s-ar fi însămânţat numai 1/2 din R2 45 ´ 2 =

90 (ha, reprezintă R2)
90 + 10 = 100 (ha ar fi rămas dacă a II-a zi s-ar fi însămânţat numai 2/7 din R1) 100 : 5
= 20 (ha reprezintă 1/7 din R1)
20 ´ 7 = 140 (ha reprezintă R1)
140 – 20 = 120 (ha ar fi rămas dacă în prima zi s-ar fi arat şi cele 20 ha) 120 : 2 =
60 (ha reprezintă 1/3 din S)
60 ´ 3 = 180 ha este S
Observaţie: Problemele 3 şi 4 sunt evident mai complexe şi necesită formularea unor
ipoteze de către rezolvitor, ipoteze ce pot fi deduse din text.
La ultimele 3 exemple asocierea metodei figurative uşu- rează mult găsirea
„drumului“ ce trebuie parcurs pentru rezol- varea fiecărei probleme.