ISABELALLENDE

Portretînsepia
Fantasticulşirealismulţinnunumaideroman
eleISABELEIALLENDE,dar şideascendenţa
ei:bunica avea
viziunipremonitoriişipareun personaj
clasic alliteraturiimagice latino-
americane,în timp ce unchiuleia fost
preşedintelechilianSalvadorAllende,conv
ertitlamarxism,figurămarcantă,
bachiarmiticăaAmericiideSud,prinsăînjoc
uripoliticesîngeroase.
Născutăîn 1942 în
Peru,IsabelAllendefacepartedin
primageneraţiede scriitorilarino-
americanicares-
auformatcitindliteraturălatino-
americană.
Aînceputsăpublicedela17ani,acălătoritm
ult(Bolivia,Europa,Orientul
Mijlociu),urmîndu-şitatălvitregîn
periplurileluidiplomatice.Lucreazăca
ziaristăînChilepînăîn1973,anulloviturii
destatînurmacăreiaSalvador
Allendeeînlăturatdelaputeredemilitari,a
poiseexileazăînVenezuela.„La
felcamulţichilieni,am
simţitcăviaţameaafostfăcutăţăndărisiat
rebuit
săiautotuldelaînceput",îşiaminteştescr
iitoarea.Publicălaînceputcărţi pentru
copii,iarîn 1985
romanulCasaspiriteloreprimuleimaresuce
s. Cărţile eidevin best-seller-
uri,primeşte premiiliterare
prestigioase.Se
stabileşteînCalifornia,undepredăliterat
urălauniversitate,darcontinuăsă
scriedoarînspaniolă— „scrisul,pentru
mine,eunprocesorganic,nu pot scrie
decîtîn limba mea".„Ştiu să ascultşivînez
poveşti"spune Isabel
Allende.Toatepoveştileeistausubsemnuld
ragosteişiviolenţei.Fanteziaşi
legendaseîntîlnescaicicuistoriasipolit
icaîntr-ointrigăpecarescriitoarea o
conduce cu o tehnică
impecabilă,dar,dincolo de măiestria
tehnică,
romaneleeisînt„condamnate"săfiecititepe
nerăsuflatepentru căIsabel
Allendeştiesălaseviaţasăvorbească,pers
onajeleeiîşitrăiescpropriilelor vieţi.
Pentru Carmen BalcellsşiRamon
Huidobro,doileinăscuţiîn aceaşizişi
eternvii.
*De-acea mă întorcmereu în atîtea
locuridedepartesă mă-ntîlnesccu
mineînsumişisămăcautneîncetat,singurul
martormi-estelunaşi-apoisă
fluierbucuroscălcând
pebolovanişipietre,sarcina mea esă
existtoată familiameaedrumul.
PABLO NERUDASfîrşitdelume(Vîntul)

Cuprins
PARTEAÎNTÎI186
2-18 0
PARTEAADOUA18
0-1896
PARTEAATREIA18
96-1910
Epilog...
PARTEAÎNTÎI186218 0
Am venitpelumeîntr-
omarţidintoamnalui18
0,subacoperişulbunicilor
meimaterni,laSan Francisco,în timp ceîn
casaacealabirinticămaică- meagîfîiacu
burtaînsus,darcu inimaviteazăşicu
oaseleluptîndpentru a-mi deschide
ieşirea, pe stradă clocotea sălbatic
viaţa din cartierul chinezesc cu aroma
luiindelebilă de bucătărie exotică,cu
torentulsău
gălăgiosdedialecteţipateînguramare,cum
ulţimealuinesfîrşitădealbine
umaneîntr-un du-tevino grăbit.M-am
născutîn zori,darîn Chinatown ceasurile
nu ascultă de legi si la ora aceasta încep
piaţa, circulaţia
cărucioarelorşilătrăturiletristealedin
ilordin cuşticareaşteaptă cuţitul
bucătarului.Am
aflatamănuntelenaşteriimeledestuldetîrz
iu,darmairău arfi fostsă nu le
descopărniciodată;s-arfi
pututrătăcidefinitiv prin
coclauriiuitării.Existăatîteasecreteîn
familiameaîncîtnu ştiu dacăvoi
aveatimpsălescotlaluminăpetoate:adevăr
uletrecător,repedespălatde
ploi.Buniciimeimaternim-au primitcu
emoţie— deşimaimulţimartori susţincăam
fostunbebeluşoribil— sim-
auaşezatpepieptulmamei,unde am
rămasghemuităcîtevaminute,singureleînc
aream apucatsăfiucuea. După acea
unchiulmeu Lucky mi-a suflatîn faţă ca să-
mitransmită
norocul.Intenţiaafostgeneroasăsimetoda
infailibilă,devremecemăcarîn
aceştiprimitreizecideaniaiexistenţeime
lemi-amersbine.Dar,atenţie,nu trebuies-
oiau
prearepede.Povesteaastaelungăsiîncepec
u multînainte
denaştereamea;enevoiederăbdarepentruao
spunesideşimai multărăbdarepentru
aoasculta.Dacăpeparcurssemaipierdeşiru
l,nu
trebuiesăintraţiînpanică,preciscăsereî
nnoadăcîtevapaginimaiîncolo. Sipentru
cătrebuieînceputcu odată,s-ofacem
în1862şisăspunem,la
întîmplare,căistoriaîncepecuomobilădep
roporţiineverosimile.
PatulPaulineidelVăileafostcomandatlaFl
orenţa,unandupăîncoronarea luiVitorio
Emmanuelle,pecînd în
noulRegatalItalieivibra încă ecoul
gloanţelor lui Garibaldi; a trecut marea
demontat în bucăţi pe un transatlantic
genovez, a debarcat în New York în
mijlocul unei greve
sîngeroaseşiafostmutatpeun
vaporalcompanieinavaleabunicilormei
paterni,RodriguezdeSantaCruz,chilienir
ezidenţiînStateleUnite.Sarcina
deaprelualăzilemarcatecuunsingurcuvînt
înitaliană,naiade,i-arevenit
căpitanuluiJohn
Sommers.Acestrobustmarinarenglez,delac
arenu au rămas decît un portret decolorat
şiun cufăr de piele foarte uzat de
nenumăratele drumuri pe mare şi plin de
manuscrise ciudate, era
străbuniculmeu,dupăcum am
aflatdecurînd,cîndtrecutulmeuaînceput
în sfîrşit să se lămurească la
capătulmultor anide mister.Nu 1-am
cunoscutpecăpitanulJohn
Sommers,tatălElizeiSommers,bunica mea
maternă,dardelaelam
moştenitoanumităvocaţiedeabatelumea.Pe
acestom
almării,numaiorizontnesfîrşitşisare,a
căzutsarcina de a transporta
patulflorentin în cala vaporuluipînă în
capătulcelălalt al
continentuluiamerican.A trebuit să evite
blocada yanke siatacurile
confederaţilor,săatingălimiteleaustral
ealeAtlanticului,săstrăbatăapele
înşelătoarealeStrîmtoriiluiMagellan,să
pătrundă în OceanulPacificşi, după
scurteopririîn maimulteporturisud-
americane,să îndrepteprova către
nordulCaliforniei,fostultărîm
alaurului.Avea ordine precise să
deschidălăzilepecheiuldinSânFrancisco,
să-1supraveghezepetîmplarul
vasuluilaasamblareapărţilorcapeunpuzle
,avîndgrijăsănu ştirbească părţile
sculptate,să pună deasupra salteaua
sicuvertura de brocartde
culoarearubinului,săîncarcenamilaîntr-
o căruţăşisăotrimităîn mersîncetîn
centruloraşului.Vizitiultrebuiasă
ocolească dedouă oriPiaţa Unirii,apoisă
maidea două tureşisă sune dintr-
unclopoţelsubbalconulconcubineibunicul
uimeuînaintedeaolăsa
laadresafinală,casaPaulineidelVăile.Ispr
avaastatrebuiafăcutăîn plin
RăzboiCivil,în timpcearmateleyanke
şiceleconfederatesemasacrau în
sudulţăriişinimănuinu-iardea
deglumeşiclopoţei.John Sommersa
transmis instrucţiunile blestemînd,
pentru că pe parcursul lunilor de
navigaţie patulacesta ajunsese să
simbolizeze ce detesta elmaimultîn
meseria lui:capriciile patroanei,Paulina
delVăile.Cînd a văzut patul
încărcatascosun suspin
deuşurareşiahotărîtcăeraultimullucru pe
careîlfăcusepentru
ea;dedoisprezeceanieralaordineleeisiaj
unsesela limita răbdării.Mobila există
siacum,intactă,esteun dinozaurgreoide
lemn în policromie;la căpătîiprezidează
zeulNeptun înconjuratdevaluri
înspumateşifăpturisubmarineînbasorelie
f,întimpcelapicioaresejoacă
delfinişisirene,în cîteva
ceasuri,jumătate din Sân Francisco a putut
admirapatulacelaolimpian;dariubitabuni
culuimeu,căreiaîieradedicat
spectacolul,s-
aascunsîntimpceechipajultreceaşiseînto
rceasunînddin clopoţel.
— Triumfulmeu nu a duratmult,mi-a
mărturisitPaulina mulţianimai
tîrziu,cîndeu măîncăpăţînam
săfotografiezpatulşisăaflu detalii.Gluma
s-aîntorsîmpotrivamea.Am
crezutcăîşivorbatejocdeFeliciano,darsi
-au bătutjocdemine.Am
judecatgreşitlumea.Cineputeasă-
şimaginezeatîta făţărnicie? Pe atunciSân
Francisco era un viesparde
politicienicorupţi,
bandiţisifemeiuşoare.
— Nule-aplăcutsfidarea,am sugerat.
— Nu.Delanoifemeileseaşteaptăsăapărăm
reputaţiasoţului,oricîtde răuarfiel.
— Soţuldumitalenuerarău,am replicat.
— Nu,darfăceaprostii,înoricecaz,nuîmifa
creproşuriîncepriveştepatul
celfaimos,am
dormitîneltimpdepatruzecideani.
— Ceafăcutsoţuldumitalecînds-
avăzutdescoperit?
— A
ziscăîntimpceţaraîşivărsasîngeleînRăzb
oiulCivileu cumpăram mobilă demnă
deCaligula.Şia
negattotul,fireşte.Nimenicarearedouă
degetedefruntenurecunoaşteoinfidelitate
,chiardacăeprinsînaşternut.
— O spuidinexperienţăproprie?
— Măcarde-arfiaşa,Aurora!
arăspunsPaulinadelVăilefărăsăclipească.
înprimafotografiepecarei-am făcut-
o,cîndaveam treisprezeceani,Paulina
apareînpatuleimitologic,sprijinitădepe
rnedesatinbrodat,cuocămaşă dedantelă
şijumătatedekilogram
debijuteriipeea.Aşa am văzut-o de
multeorişiaşaaşfivrutsăoveghezatuncicîn
damurit,dareadoreasă
pleceînmormîntînveşmîntultristalcarmel
itelorşisăisedediceslujbecu
cîntecpentru
odihnasufletuluicîţivaanilarînd.„Am
scandalizatdestulla viaţamea,acum
emomentulsămăpotolesc",asunatexplicaţi
aeicînd a
intratînmelancoliahibernalăaultimuluit
imp.Văzîndu-seaproapedesfîrşit s-
aîngrozit.Aexilatpatulînpodşiînlocullu
iacerutsăiseaducăunpat
descînduricusalteadepărdecal,casămoară
fărăluxdupăatîtarisipă,ca
săvadădacăSfîntulPetru
vatragelinieşiovaluadelacapătîn cartea
păcatelor,dupăspuseleei.Cu
toateastea,spaimanu afostdeajunscasă
renunţeşilaaltebunurimaterialeşipînăîn
ultimaclipăaţinutîn mînă
frîieleimperiuluieifinanciar,destuldedi
minuatpeatunci.Puţinrămăsese din
curajultinereţii,chiarşiironia
iseepuiza,darbunică-mea credea în
propriaeilegendăşiniciun
feldesalteaumplutăcu părşiniciorasăde
carmelitănu oputeau ştirbi.Patulflorentin
pecare1-aplimbatpestrăzile principaleca
să-şipedepsească bărbatula fostunuldin
momenteleeide
glorie.PeatuncifamilialocuialaSân
Franciscosubun numeschimbat— Cros —
pentru că niciun nord-american nu putea să
pronunţesonorul Rodriguez de Santa Cruz y
delVăile,păcat,pentru că celautentic are
rezonanţevechideInchiziţie.Tocmaisemut
aserăîncartierulNobHill,unde
îşiridicaserăun
conacdement,unuldintrecelemaiopulented
in oraş,un adevăratdeliralmai
multorarhitecţirivaliangajaţisiconcedi
aţirapid.Familianufăcuseavereîn
febraauruluidin1849,cum
pretindeaFeliciano,cimulţumitămagnificu
lui instinctîntreprinzător
alsoţieisale,care a avutidea de a
transporta produseproaspetedin Chileîn
Californiaaşezatepeun patdegheaţădin
Antarctica,înepocaaceafurtunoasăopiers
icăvaloraounciedeaur,iarea
aştiutsăprofitedeîmprejurări.Iniţiativa
aprosperatşiauajunssăaibăo
flotilădenavecarefăceau
navetaîntreValparaisosiSânFrancisco,ca
reîn
primulanseîntorceaugoale,darapoiîncărc
atecufăinăcaliforniană;astfel au
ruinatmaimulţiagricultorichilieni,incl
usivpetatălPaulinei,temutul Agustin
delVăile,alcăruigrîu afăcutgărgăriţeîn
hambarepentru cănu
putearivalizacufăinaatîtdealbăayankeil
or.Defurie,afăcutsielgărgăriţe
laficat.Cîndatrecutfebraaurului,miişimi
ideaventurieris-au întorsla
casele lormaisăracidecîtla plecare,după
ce-sipierduseră sănătatea si sufletulîn
căutarea unuivis;darPaulina şiFeliciano
au făcutavere.Au
ajunsînvîrfulsocietăţiidinSânFrancisco
,înciudaobstacoluluiaproapede
netrecutalacentuluihispanic,
„înCaliforniatoţisîntîmbogăţiţirecentş
ide
origineproastă,înschimbarborelenostrug
enealogicurcăpînălaCruciade",
bombăneapeatunciPaulina,înaintedeaseda
bătutăsiaseîntoarceîn Chile.Totuşi,nu
numaititlurile de nobleţe şiconturile din
băncile-au
deschisuşile,cifireasimpaticăaluiFelicia
no,careşi-afăcutprieteniprintre
oameniiceimaiputernicidinoraş.înschimb
,soţialuieradestuldegreude
înghiţit,eraostentativă,bîrfitoare,obra
znicăşicicălitoare.Săospunem pe
ceadreaptă:laînceputPaulinainspiraacel
amestecdefascinaţiesispaimă
pecareomulîlsimteînfaţauneiiguane;doar
dupăceocunosteaimaibine
descopereaicoarda sentimentală,în 1862
şi-a lansatsoţulîn afacerea cu
caleaferatătranscontinentalăcarei-
aîmbogăţitpedeplin.Nu-miexplicde
undeîiveneaacesteicucoaneflerulpentru
afaceri.Proveneadintr-ofamilie
demoşierichilieniînguştila
minteşisăracila judecată;fusesecrescută
întrezidurilecaseipărinteştidinValpara
iso,recitînd
rugăciunisifăcînd broderie,
tatălsusţinînd că ignoranţa garantează
supuşeniafemeilorsiasăracilor.Deabiaşt
iasăscrieşisăsocotească,nua
cititocarteînviaţaeisiadunapedegete—
nuscădeaniciodată—,dartot
ceatingeadeveneabogăţie.Dacănuarfifostc
opiiişirudelerisipitoarearfi
muritînsplendoareauneiîmpărătese.înani
iaceiaseconstruiacaleaferată care să
unească estulsivestulStatelor Unite,în
timp ce toată lumea
investeaînacţiunilecelordouăcompaniişi
pariapecaredintreelevapune prima
şinele,ea,indiferentă la întrecerea asta
frivolă,întindea ohartă pe
masadinsufrageriesistudiacurăbdaredeto
pograftraseulviitoraltrenului
şilocurileîn caresegăsea apă din
abundenţă.Cu multînainteca umilii peoni
chinezi să fi bătut ultimul piron care unea
şinele trenului la Promotory,Utah,şica
prima locomotivă să fi traversat
continentulîn zgomotuleide fiare,fumăraie
de vulcan sisirena care mugea de parcă
anunţaunnaufragiu,1-
aconvinspesoţuleisăcumperepămîntînlocu
rile
pecarelemarcasepehartăcucernealăroşie.
— Acolosevorconstruiaşezările,pentrucă
segăseşteapă,iarînfiecaredin elenoivom
aveacîteunmagazin,aexplicat.
— Darcostăogrămadădebani,aexclamatFelic
ianosperiat.
— împrumută-i,deasta există
băncile.Decesăriscăm baniinoştridacă
putem sădispunem debanistrăini?
arăspunsPaulinaaşacum argumenta
mereuînastfeldecazuri.
întimpcenegociaucubăncileşicumpărauter
enuriprinjumătatedeţarăa
izbucnitafacerea cu concubina.Era vorba
de o actriţă numită Amanda Lowell,o
scoţiancă apetisantă cu pielea ca
laptele,ochica spanaculşi
savoaredepiersică,cum
asigurauceicareogustaseră.Cîntasidansa
prost, dar cu entuziasm, juca în comedii
de doi bani şi anima petrecerile
magnaţilor.AveaunşarpedinPanama,lung,g
rasşiblînd,darcuunaspect
fioros,careseîncolăceapetrupuleiîntimpu
ldansurilorexoticeşicarenu
dăduseniciodatădovadădecaracterrăupînă
însearanefericită
în care ea a apărut cu o diademă de pene în
coafură,iar animalul, confundînd
pieptănăturacu un
papagalneatent,afostpepunctuldea-şi
strangulastăpîna în încercarea
deaînghiţipasărea.FrumoasaLowellera
departedemiilede„porumbiţepîngărite"al
evieţiigalantedinCalifornia;era
ocurtezanătrufaşăalecăreifavorurinused
obîndeaudoarcubanicişicu
purtărialesesifarmec.Trăiabinegraţiege
nerozităţiiprotectoriloreişiavea
dinplinposibilitateadeaajutaoşleahtăîn
treagădeartiştilipsiţidetalent;
erasortităsămoarăsăracă,pentrucăcheltu
iacîtoţarăîntreagă,iarrestul îlfăcea
cadou.Cînd era în floarea
tinereţiiperturba traficulpestradă cu
graţiacucaremergeaşicucoamaroşcatădele
u,dargustulpentruscandal i-a
pecetluitsoarta:dintr-o toană putea să
distrugă un nume bun şio
familie.LuiFelicianorisculisepăreaun
stimulentîn plus;aveasufletde
corsariarideadeasejucacufocul1-
asedustotatîtcîtsuperbelecoapse
lowelliene.A instalat-o într-un
apartamentîn plin centru,darnu apărea
niciodatăîn publiccu
ea,căcicunoşteapreabinecaracterulneves
teicare, într-un
atacdegelozie,îităiasecu foarfecă
crăciipantalonilorşimînecile
tuturorcostumelorsiletrîntiselauşabiro
uluisău.Pentruunbărbatatîtde
elegantcael,care-
şicomandahainelelacroitorulprinţuluiAl
bertlaLondra, afostoloviturămortală.
înSânFrancisco,oraşalbărbaţilor,soţiae
raultimacareprindeadevestede
oinfidelitateconjugală,darîncazuldefaţă
chiarAmandaLowellafostcea
careadivulgat-
o.Imediatceprotectoruleiseîntorceacu
spatele,trăgeao
liniepestîlpiipatului,unapentrufiecaream
ant.Eraocolecţionară,bărbaţii
nuointeresaupentrumeritelelorpersonale
cipentrunumăruldelinii;avea
pretenţiasăîntreacămitulfascinanteiLol
aMontez,curtezanairlandezăcare
trecuseprinSânFranciscoprecum
untrăsnetîntimpulfebreiaurului.Bîrfa cu
liniilelowellieneumbla din gură în gură
şibărbaţiiseîntreceau să o
viziteze,atîtpentru
farmecelefrumoasei,pecaremulţiocunoşte
au dejaîn
sensulbiblic,cîtşipentruhazuldeaseculc
acuîntreţinutaunuia dintre
granguriioraşului.Vestea a ajuns la
Paulina delVăile după ce
dăduseocolîntregiiCalifornii.
— Lucrulcelmaiumilitorestecă şmechera
asta îţipunecoarnesitoată
lumeabîrfeştecăsîntmăritatăcuunclapon,
1-acertatPaulinapebărbatul
eiînlimbajulcrudpecareîlfoloseaînacest
eocazii.
FelicianoRodriguezdeSantaCruznu
ştianimicdeactivităţilecolecţionarei
şisupărarea aproape că 1-a ucis.Nu-
şiimaginase niciodată că prieteni,
cunoscuţişialţiicareîidatoraufavorurii
menseîşibăteauastfeljocdeel.în
schimb,nuşi-
aînvinovăţitiubita,pentrucăaceptacures
emnareveleităţile
sexuluiopus,făpturidelicioasedarfără
structură morală,gata mereu să
cedezetentaţiei,în timp ceeleaparţineau
pămîntului,lutului,sîngeluişi
funcţiilororganice,eierau
hărăziţieroismului,ideilormarişi,deşin
u era
cazulsău,sfinţeniei,înfruntatdenevastă-
sa,s-aapăratcum apututşiîntr-
unmomentderăgazaprofitatcasă-
ireproşezezăvorulcareînchideauşala
cameraei.Aveaoarepretenţiacaunbărbatca
elsătrăiascăînabstinenţă?
Vinaeraaei,pentru
căîlrespingea,aargumentat.Treabacu
zăvorulera
adevărată,Paulinarenunţaseladezlănţuir
ilecarnale,sinupentrucăi-arfi pierit
cheful,cum mi-a mărturisit patruzecide
animaitîrziu,cidin
pudoare,îierasilăsăsepriveascăînoglind
ăşiadeduscăoricebărbatarfi
simţitacelaşilucru văzînd-
ogoală,îşiaduceaperfectaminteclipaînca
rea
luatcunoştinţădefaptulcătrupuleiîideve
neaduşman.Cu cîţivaaniîn
urmă,întorsdintr-
olungăcălătoriedeafaceridinChile,Felic
ianoaluat-oîn braţeşi,cu aceaşibună
dispoziţiedintotdeauna,avruts-
oridiceca s-o
ducăsprepat,darnuareuşitsăomiştedinloc
.
— Cenaiba,Paulina!Ceaiînchiloţi,pietre?
arîs.
— Doarosînză,asuspinateacutristeţe.
— Vreausăovăd!
— în niciun caz.Deacum încolo în camera
mea viidoarnoaptea şicu lampastinsă.
O bucată devremeceidoi,careseiubiseră
fără falsă pudoare,au făcut
dragostepeîntuneric.Paulinaarămasne-
clintitălarugăminţileşilafuriilesoţului
,carenus-aîmpăcatniciodatăsăo
găseascăsubunmuntedeaşternuturiînbezna
camereişisăoîmbrăţişeze cu o grabă de
misionarîn timp ce ea îiţinea mîinile ca să
nu-ipipăie
cărnurile.Acesteluptecorplacorpîiexten
uauşiîilăsaucunerviiîncinşila roşu.în
celedin urmă,sub pretextulmutăriiîn
noulconacdin Nob Hill, Paulina şi-a
instalatsoţulîn cealaltă extremitate a
caseisişi-a zăvorit
camera.Silafaţădepropriulcorperamaiput
ernicădecîtdorinţapecareo aveapentru
bărbatulei.Gîtulîidispăreasub
oguşădublă,sîniişiburta formau un singur
promontoriu demn de un
monsenior,picioarele nu o
ţineaudecîtcîtevaminute,nuseputeaîmbră
casingurăşinicisă-siîncheie
încălţările;darcu rochiile eide mătase
şibijuteriile splendide,aşa cum
apăreamereu,erachiarunspectacol.Grijae
iceamaimareeratranspiraţia
careiseprelingeaprintrecolaciidegrăsim
esimăîntrebaîn şoaptădacă
miroseaurît,darniciodatănu am
simţitdecîtaromadeapădegardenieşi de
talc.Contrarpăreriide pe atuncicum că apa
şisăpunulfac rău la
bronhii,stăteacuoreleplutindîncadaeide
fiersmălţuit,încaresesimţea
iarăşiuşoarăcaîn
tinereţe.SeîndrăgostisedeFelicianopecî
ndacestaera un
tînărfrumuşelşiambiţios,stăpînulunormi
ne de argintdin nordul
Chilelui.Pentrudragosteaaceastaasfidatf
uriatatălui,AgustindelVăile,pe
careîlgăsim
întexteledeistoriedinChilecaîntemeieto
ralunuiminusculşi prăpădit partid
politic ultraconservator,dispărut de
maibine de două decenii,darcaredin cînd în
cînd reînvieca opasărePhoenixjumulită si
patetică.Totdragosteapentruacestbărbat
asusţinut-oatuncicîndahotărît
să-
iinterzicăintrareaîndormitoruleilaovîr
stălacarenaturatînjeştemai mult ca
niciodată după o îmbrăţişare.Spre
deosebire de ea,Feliciano îmbătrînea
frumos.Părulîiîncărunţise,dar era
acelaşibărbăţoivesel,
pătimaşsicheltuitor.Paulineiîiplăceau
tendinţaluisprevulgaritate,idea
căacestdomn carepurtaun
numesonorproveneadin evreisefarzisisub
cămaşademătasecuiniţialăbrodatăsegăsea
untatuajdemaredes-
trăbălatdobînditînportîntimpuluneibeţi
i.lînjeasăaudăiarporcărioarele
pecareileşoptea pevremea în
caresemaizbenguiau în patcu lumina
aprinsă şiarfi datorice să maidoarmă cu
capulsprijinitde dragonul albastru
desenatcu ocerneală
deneşterspeumărulbărbatuluiei.Nu a
crezutniciodatăcăşieldoreaacelaşilucru
.PentruFelicianoeaafostmereu
logodnicaîndrăzneaţăcu careafugitîn
tinereţe,singurafemeiepecareo
admirasidecaresetemea.Credacum
căceidoinuauîncetatniciodatăsă
seiubească,în
ciudaforţeideciclonialuptelorpecareled
ădeau sicare făceau să tremure pe
toţiceicare se găseau în
casă.îmbrăţişările care
înaintevremeîifăceau
atîtdefericiţisetransformaseră în
bătăliicarese terminau cu armistiţiipe
termen lung şirăzbunărimemorabile,precum
patulflorentin,darnicio ofensă nu le-a
distrusrelaţia şipînă în ultima
clipă,cîndelacăzutmortdeapoplexie,aură
masuniţiprintr-ocomplicitate
deinvidiat.
După ce căpitanulJohn Sommers s-a
asiguratcă mobila mitică era în căruţă
şică vizitiulpricepuse ce are de făcut, a
plecat pe jos spre Chinatown,cum
făceadefiecaredatăcîndajungealaSânFranc
isco.Totuşi, dedataastan-
amaiavutdestulăenergieşidupădouăcvarta
leaoprito trăsură de piaţă.S-a
urcatgreoi,a datadresa şis-a sprijinitde
spătar
gîfîind.Simptomeleîncepuserăînurmăcuun
an,dardecîtevasăptămînise
acutizaseră;abiasemaiţineapepicioareşi
capuliseînceţoşa,trebuiasă luptefără
pregetîmpotriva tentaţieideaseabandona
indiferenţeicîlţoase careîiinvada
sufletul.Soră-sa Rosefuseseprima caresi-a
datseama că cevanu
eraînregulă,atuncielnu
aveaîncădureri.Segîndealaeacu un
zîmbet:era fiinţa cea maiiubită
simaiapropiată,era busola vieţiilui
rătăcitoare,mairealăînafecţiunealuidec
îtfiicaluiElizasauoricaredintre
femeilepecareleîmbrăţişaseînlungilelui
peregrinăridinportînport.
RoseSommersîşipetrecusetinereţeaîn
Chile,alăturidefratelemaimare,
Jeremy,darlamoarteaacestuiaseîn-
torsese în Anglia pentru a îmbătrîniîn ţara
ei.Locuia la Londra,într-o
căsuţăsituatăfoarteaproapedeteatreşideo
peră,uncartiercam scăpătat în care putea
trăi după pofta inimii. De-acum nu mai era
eleganta intendentă a frateluiJeremy,de-
acum putea da frîu liber tendinţeiei
excentrice.Obişnuiasăseîmbracecaoactriţ
ăîndizgraţiecîndluaceaiula Savoy,sau ca
o contesă rusă cînd îşiplimba căţelul,era
prietenă cu
cerşetoriişicumuzicanţiiambulanţi,îşic
heltuiabaniipefleacurişipomeni.
„Nimicnu
tefacemailiberdecîtvîrsta",îşispuneanum
ărîndu-şiridurile,
fericită.„Nu evîrsta,soro,cisituaţia
economică pecareţi-aifăurit-o cu
pana",răspundea John Sommers.Venerabila
fată bătrînă cu părulalb făcuse o mică
avere scriind literatură pornografică.
Ironia era,cugeta
căpitanul,căexactacum,cîndRosenumaitre
buiasăseascundăcaatunci cînd trăia în
umbra frateluilorJeremy,renunţasela a
maiscrie poveşti
eroticeşiseapucasesăproducăromaneroman
ticeîntr-unritm năucitorşi cu un
sucesieşitdin comun.Nu
erafemeieacăreilimbămaternăsăfie
engleza,incluzînd-
oaicişipereginaVictoria,caresănu
ficititmăcaruna
dinscrierileromanţioasealeluiDameRoseS
ommers.Titluldistinsnufăcea
decîtsălegalizezeosituaţiepecareRoseol
uasecuasaltînurmăcu mulţi ani.Dacă
regina Victoria arfi bănuitcă autoarea
eipreferată,căreia îi
conferisepersonaltitluldeDame,erarăspu
nzătoaredeovastăcolecţiede
literaturăindecentăsemnatăO
doamnăanonimă,arfileşinat.Căpitanulera
depărerecăpornografiaeradelicioasă,darr
omaneleasteadeamorerauun gunoi.Anide-
arîndulîşiluasesarcinasăpubliceşisădis
tribuiepoveştile
interzisepecareRoseleproduceasubnasulf
rateluimaimare,careamurit
convinscăeraodomnişoarăvirtuoasăacărei
unicămisiuneerasă-ifacălui
viaţaplăcută,„îngrijeşte-
te,John,vezicănu
măpoţilăsasingurăpelume.
Slăbeştişiaioculoareciudată",îirepetas
ezidezicîndcăpitanulovizitase
laLondra.Dearunciometamorfozăimplacabi
lăîltransformaîntr-unfelde şopîrlă.
TaoChi'en
tocmaiscoteaaceledeacupuncturadin
urechilesidin braţele
unuipacientcîndasistentul1-
aanunţatcăvenisesocru-său.Zhongyi-ula
aşezatcugrijăaceledeaurînalco lpur,şi-
aspălatmîinileîntr-unlighean, şi-a pus
haina şia ieşitsă-şiprimească
musafirul,miratcă Eliza nu îl
anunţasecătatăleiurmasăvină.Fiecareviz
ităacăpitanuluiprovocaun
adevăratcutremur.Familiaîlaşteptacu
nerăbdare,maialescopiii,carenu se
saturau să admire darurile exotice şisă
asculte poveştile cu monştri
marinişipiraţimalaezienialeacestuibuni
ccolosal,înalt,masiv,cu pielea arsă de
sarea tuturormărilor,cu barbă
sălbatică,glas de tunetşiochi
albaştridecopilinocent,căpitanuleraofig
urăimpunătoareînuniformalui
albastră,daromulpecareTaoChi'en 1-a
văzutaşezatîntr-un fotoliu din clinica
luiera atîtdemicşorat,încît1-a
recunoscutcu greu.L-a salutat
respectuos,nureuşisesăscapedeobişnuinţ
adeaseînclinadupăobiceiul
chinezesc,îlcunoscuse pe John Sommers în
tinereţe,pe cînd lucra ca
bucătarpevasullui.
„Mieîmivorbeşticudomnule,aiînţeles,chi
nezule?",îi porunciselaprima
lorînoTnire.Pe-atunciaveam
amîndoipărulnegru,se gîndiTaoChi'en cu
oîmpunsăturăîn
inimălaintuiţiamorţii.Englezuls-a
ridicat în picioare cu dificultate,i-a
întins mîna apoi1-a strîns într-o
îmbrăţişarescurtă.Zhongyi-
ulconstatăcăacum eleracelmaiînaltşimai
greudintreeidoi.
— Elizanuştiacăveniţiastăzi,domnule?
— Nu.Dumneata şicu minetrebuiesă vorbim
întrepatru ochi,Tao.Mă
prăpădesc.
Doctorulchinezîşidăduseseama decum
îlvăzuse.Fără un cuvînt,1-a
condusîncabinet,unde1-
aajutatsăsedezbraceşisăseîntindăpeunpa
t.
Gol,socruluiaveaoînfăţişarejalnică:pie
leaîngroşată,uscatăşideculoare
arămie,unghiilegalbene,ochiiinjectaţi,
pînteculumflat.A începutprina-1
ausculta,apoi-
aluatpulsulaîncheieturamîinilor,lagîts
ilagleznepentru
aseconvingedeceaceştiadeja.
— Aveţificatuldistrus,domnule.Maibeţi?
— Nu-
mipoţiceresărenunţlaoobişnuinţădeoviaţ
ă,Tao.Crezicăcineva
arputeasuportameseriademarinarfărăsăma
itragăoduşcă?
TaoChi'enazîmbit.Englezulbeajumătatede
sticlădeginînzileleobişnuite
siunaîntreagădacăeravreun
motivdesupăraresau desărbătoare,fără
niciun
feldeschimbareoricîtdemică;nicimăcarnu
miroseaabăutură,
pentrucăduhoareademahorcăieftinăîiimpr
egnahaineleşirespiraţia.
— în plus,acum e cam tîrziu să mă
căiesc,nu-iaşa? adăugă John Sommers.
— Puteţitrăiunpicmaimultsiîncondiţiimai
bunedacăvălăsaţidebăut.
Decenuluaţiopauză?
Veniţisălocuiţiuntimpcunoi,Elizaşicumi
neosă avem
grijăpînăvăpuneţipepicioare,apropuszho
ngyi-ulfărăa-1 privi, pentru
caacelasănu-
iperceapăemoţia.Cadeatîteaoriîn
meserialuide
medic,trebuiasăluptecusenzaţiadeteribi
lăneputinţăcareîlcopleşeacînd îşidădea
seama de puţinătatea
resurselorştiinţeisale şide imensitatea
suferinţeicelorlalţi.
— Cum
îţiînchipuicăosămălasdebunăvoiepemîna
Elizeicasămă condamnelaabstinenţă!
Cîttimpmaiam,Tao?
— Nupotspuneexact.Artrebuisăcereţişialt
ăpărere.
— A dumitale este singura care merită
respectată.De cînd mi-aiscos o
măseafărădurerelajumătateadrumuluiîntr
eIndoneziasicoasta Africii,
niciunaltdoctornuşi-
aatinslabeledemine.Cîtofideatunci?
— Vreocincisprezeceani.Mulţumescpentruî
ncredere,domnule.
— Doarcincisprezeceani?
Decemiseparecănecunoaştem deoviaţă?
— Poatecăne-am cunoscutîntr-
oaltăexistenţă.
— Reincarnarea mă
înspăimîntă,Tao.Imaginează-ţică în
viaţa viitoare
trebuiesăfiumusulman.Ştiaicănenorociţii
ăştianubeaualco l?
— Preciscăastavăestekarma.înfiecarerein
carnaretrebuiesărezolvăm
lucrurilepecarele-am
lăsatneterminateînceaprecedentă,glumi
îao.
— Preferiadulcreştin,emaipuţin
crud.Bun,nu-ispunem nimicElizei,
conchiseJohnSommersîntimpceseîmbrăca,l
uptîndcu nasturiicarenu ascultau
dedegeteleluitremurătoare.Datfiind
căaceastapoatefi ultima
meavizită,secuvinecaeaşinepoţiimeisă-
şiaminteascădeminecadeun om
veselşisănătos.Plecliniştit,Tao,pentru
cănimeninu poateaveagrijă
defatameaElizamaibinedecîtdumneata.
— Nimenin-arputeaiubi-
omaimultdecîtmine,domnule.
— Cîndn-am
sămaifiu,cinevavatrebuisăseocupedesoram
ea.Ştiică RoseafostcaomamăpentruEliza.
— Nu văfaceţigriji,Elizaşicu minevom
aveagrijă,1-aasiguratginerele său.
— Moartea. vreausăspun.
vafirapidăşidemnă?Cum am săştiucîndva
fisfîrşitul?
— Cîndosăvomitaţisînge,domnule,spuseTao
Chi'encutristeţe.
S-a întâmplatdupă treisăptămîni,în
mijloculPacificului,în intimitatea
cabineicăpitanului.De cum a reuşitsă se
ridice în picioare,bătrînul navigatora
curăţaturmele vomei,şi-a şters gura,şi-a
schimbatcămaşa plină de sînge,şi-a aprins
pipa şis-a dus la prova,unde s-a aşezatsă
priveascăpentruultimadatăstelelecaresd
hteiaupeceruldecatifeaneagră.
Cîţivamarinari1-au văzutşiau
aşteptatladistanţă,cu chipieleîn mînă.
Cîndis-aterminattutunul,căpitanulJohn
Sommersşi-atrecutpicioarele
pestebordşis-
alăsatsăcadăfărăzgomotînmare.
Severo delVăile a cunoscut-o pe Lynn
Sommers într-o călătorie făcută împreună
cu tatălluidin Chileîn California,în
1872,pentru amergela
unchiiPaulinasiFeliciano,desprecareses
puneaucelemaigrozavebîrfeîn
familie.Severoovăzusedevreodouăoripemă
tuşă-saPaulinacu ocazia
sporadiceloreiapariţiila
Valparaiso,darpînă nu a cunoscut-o în
mediuleinord-american nu
aînţelessuspineledecreştineascăintoler
anţă
alefamiliei.Departedemediulreligiosşico
nservatordin Chile,debunicul
Agustinînţepenitînscaunuluideparalitic
,debunicaEmiliacudanteleleei
lugubreşicuclismeleeideuleidein,depart
ederestulrudelorinvidioaseşi
timorate,Paulinaajungealaadevărateleei
proporţiideamazoană.Laprima
călătorieSeverodelVăileerapreatînărpen
trua-şidaseamadeputereasau
deavereaacestorunchicelebri,darnui-
auscăpatdiferenţeledintreaceştia
şirestultribuluiDelVăile.Abiacîndareve
nitdupănişteaniapriceputcă senumărau
printrefamiliilecelemaibogatedin Sân
Francisco,alăturide
magnaţiiargintului,căilorferate,băncil
orşitransporturilor.In aceaprimă
călătorie,avea cincisprezece anipe
atunci,aşezat la picioarele patului
policrom almătuşiiPaulina,în timp
ceeaîşicroiastrategiarăzboaielorei
comerciale,Severoşi-ahotărîtviitorul.
— Artrebuisătefaciavocat,casămăajuţisă
-midistrugduşmaniipebaze
legale,îlsfătuiatunciPaulinaîntredouăm
uşcăturideprăjiturăcucremăde lapte.
— Da,tanti.BuniculAgustinzicecăoricefa
miliecareserespectătrebuiesă
aibăunavocat,unmedicşiunepiscop,răspun
senepotul.
— Maienevoieşideuncreierpentruafaceri.
— Buniculzicecăcomerţulnuesteomeseriede
domni.
— Spune-icădomnianusemănîncă,aşacăsăşi-
obageîncur. Băiatulauzise cuvîntulăsta
urît doar din gura vizitiuluifamiliei, un
madrilenevadatdintr-
oînchisoaredinTenerife,caredinraţiunid
eneînţeles
semaicacaşiînDumnezeuşiînmorţiimă-sii.
— Şimailasă
fasoaneleastea,puiule,curavem cu toţii!
exclamă Paulina
moartăderîsvăzîndfaţapecareofăcusenepo
tul.
In aceaşidupă-amiază 1-a luatcu ea la
patiseria ElizeiSommers.Sân
FranciscofluimisepeSeveroîncădepevapor:
unoraşluminosaşezatîntr-
unpeisajverdedecolineîmpăduritecarecob
orau blîndpînălamalulunui golfcu ape
liniştite.De departe părea un oraş
sever,din cauza croielii
spanioledestrăziparalelesitransversale
,dardeaproapeavea un farmec
neaşteptat.Obişnuitcu
aspectulsomnolentalportuluiValparaiso,
unde
crescuse,băiatularămaszăpăcitdenebunia
caselorşiclădirilorconstruite în
diversestiluri,undeluxulşisărăcia
seamestecau,deparcă arfi fost ridicateîn
maregrabă.A văzutun
calmortşiacoperitdemuştelapoarta
unuimagazin elegantcarevindea
viorişipianecu coadă.Prin circulaţia
zgomotoasă de animale şitrăsuriîşifăcea
drum o mulţime cosmopolită:
americani,hispanici,francezi,irlandezi
,italieni,germani,cîţiva indienişi
foştisclavinegri,acum
liberi,darîncărespinşişisăraci.Audatot
urăprin Chinatown şiîntr-oclipităs-au
pomenitîntr-
oţarăalocuitorilorcelestului
imperiu,cum
eraunumiţichineziişipecarevizitiulîigo
neacuplesnituride bicidin
caleafiacruluicareseîndreptacătrePiaţaU
nirii.S-aopritîn faţa uneicaseîn
stilvictorian,simplăîn comparaţiecu
nebuniiledestucaturi,
reliefurişirozetecaresevedeaupeaici.
— Acesta este salonulde
ceaialdoamneiSommers,singuruldin aceste
locuri.Cafeapoţibeaundevrei,darpentru
oceaşcădeceaitrebuiesăvii
aici.Yankeiidetestă băutura asta nobilă
dela RăzboiuldeIndependenţă,
careaînceputcîndrebeliiauarsceaiulengl
ezilorlaBoston.
— Darde-atuncinuatrecutunsecol?
— Vezisitu,Severo,cestupid
poatefipatriotismul.Nu ceaiuleramotivul
deselorvizitealePaulineilaacest
local,cipatiseriafaimoasăaElizeiSommer
s,careimpregnainteriorulcu o aromă
delicioasă dezahărşivanilie.Casa,una din
multeleimportatedin Anglia în perioada
începuturilororaşuluiSân
Francisco,împreună cu un
manualdeinstrucţiunipentru
afiasamblatăprecum ojucărie,aveadouă
etajeîncununatedeunturn,ceaceîiconfere
aunaerdebisericădeţară. La parterunise
două încăperipentru a
măricofetăria,pusese fotoliicu
picioarerăsuciteşi
cincimăsuţe rotunde cu feţe de masă albe.La
etajse vindeau cutiicu
bomboanefăcutedemînăcu
ceamaibunăciocolatăbelgiană,marţipancu
migdaleşimaimultefeluridedulciuricreole
din Chile,preferatelePaulinei
delVăile.Serveaudouăangajatemexicanecuc
ozilungi,şorţurialbesitichii
scrobite,ghidatetelepaticdemicuţadoamnă
Sommerscare,în contrastcu
prezenţaimpetuoasăaPaulinei,dădeaimpres
iacăaproapenuexistă.Moda
rochiilorstrînseîn taliesicu
jupoaneabundenteeraîn
avantajulElizei,în
schimbmăreaşimaimultvolumulceleilalte;î
nplus,PaulinadelVăilenuse
zgîrcealametraje,franjuri,pampoaneşipl
iscuri,înziuaaceaeragătităca
omatcădealbine,îngalbenşinegrudincappî
nă-npicioare,cuopălăriecu
peneşiunpieptarîndungi.Multedungi.Năvă
leaînsalon,aspiratotaerulşi la
fiecaremişcarepecareofăcea
ceştilezdrăngăneau sipereţiifragilidin
lemngemeau.Văzînd-
ointrînd,servitoareleaufugitsăînlocuia
scăunuldin scaunele delicate de trestie cu
un fotoliu maisolid,în care doamna s-a
aşezatgraţios.Semişca atent,căcicredea
că nimicnu urîţestemaimult
decîtgraba;înplus,evitasăemităzgomoted
ebabă,nugîfîia,nutuşea,nu
oftadeobosealăînpublic,chiardacăpicioa
releodureau denu maiputea.
„Nu vreau să am glasdegrasă",spunea,şiîn
fiecarezifăcea gargară cu zeamădelămîiecu
mierepentru a-
şipăstravoceasubţire.ElizaSommers,
măruntăşidreaptăcaosabie,purtîndofustă
albastru-închisşiobluzăca pepenele
galben închisă cu nasturila
încheieturişila gît,dreptunică
podoabăcu un
colierdeperle,păreadeosebitdetînără.Vo
rbeaospaniolă cam
ruginitădelipsădepracticăşioenglezăcua
centbritanic,sărinddela olimbălaaltaîn
cadrulaceleiaşifraze,caşiPaulina.Avere
adoamneiDel Văile şisîngele
eiaristocratic o situau multdeasupra
niveluluisocialal celeilalte.O
femeiecaremunceştedeplăcereprecisarece
vadebărbatînea,
darPaulinaştiacăElizanu
maifăceapartedinmediulîn carecrescuseîn
Chileşicămunceanudeplăcere,cidenevoie.
Maiau-
zisesicătrăiacuunchinez,darindiscreţia
eidărîmătoarenufuseseatîtde
mareîncîtsăoîntrebedirect.
— DoamnaElizaSommerssicu minene-am
cunoscutînChileîn1840;ea aveaoptanişieu
şaisprezece,daracum sîntem
deaceaşivîrstă,îiexplică
Paulinanepotului.
Intimpcefeteleserveauceaiul,ElizaSomme
rsascultaamuzatătrăncăneala
interminabilăaPaulinei,întreruptădoarp
entru amailuaoînghiţiturăde
prăjitură.Severo a uitatde ele cînd a
descoperitla altă masă o copilă minunată
care lipea poze într-un album la lumina
lămpilorcu gaz şia
delicatelorvitraliiale ferestrei,ce o
învăluiau în sclipiriaurii.Era Lynn
Sommers,fiicaElizei,ofăpturădeofrumuseţ
erarăîncădepeatunci,dela
doisprezeceani;maimulţifotografi din
oraşofoloseau camodel,chipulei
ilustracărţipoştale,afişeşicalendarecu
îngericarecîntau lalirăşinimfe
zburdalniceîn
decordepăduredecarton.Severoeraîncălav
îrstălacare
feteleconstituieunmistermaicurîhdrespi
ngătorpentrubăieţi,daracăzut
pradăfascinaţiei;stînd în
picioarelîngăeaopriveacu
guracăscatăşinu
pricepeadeceîldureapieptulşiîiveneasăp
lîngă.ElizaSommers1-ascos
dintransăchemîndu-
isăbeaciocolată.Fataaînchisalbumulfără
să-1bage în seamă,deparcănu 1-arfi
văzut,şis-aridicatuşor,parcăplutea.S-a
aşezatîn faţa ceştiifără să spună un
cuvîntşifără să ridice privirile,
resemnatăcu
ocheadeleimpertinentealetînărului,pede
plin conştientăde faptul că înfăţişarea
ei o despărţea de restul muritorilor, îşi
purta
frumuseţeacapeoinfirmitate,sperîndînsec
retcăosă-itreacă,cutimpul.
DupăcîtevasăptămîniSeveroseîntorceaîn
Chilecu tatălsău,păstrîndîn
mintevastitatea Californieişiimaginea
luiLynn Sommersbineînfiptă în inimă.
SeverodelVăilenuarevăzut-
opeLynndecîtnişteanimaiîncolo.S-
aîntors în
Californialasfîrşitullui1876casălocuia
scălamătuşă-saPaulina,dar
nualuatlegăturacuLynnpînăîntr-
omiercuridiniarnalui1879,siatunci
eradejapreatirziupentruamîndoi.Laceade
-adouavizită
laSânFrancisco,tînărulatinseseînălţime
adefinitivă,dareraîncăcosteliv,
palid,stîngacişineînlargulsău,deparcăa
rfiavutpreamultecoateşiprea
mulţigenunchi.Treianimaitîrziu,cînds-
aopritfărăglasînfaţaluiLynn,
eraunbărbatînputereacuvîntului,cutrăsă
turilenobilealestrămoşilorsăi
spanioli,trupulflexibilalunuitoreadoran
daluzsiaerulascetic alunui
seminarist.Multiseschimbaseviaţadecînd
ovăzuseprimadatăpeLynn.
Imagineaacesteifetetăcutecu
moliciunedepisicăîn repaus1-aînsoţitîn
aniigreiaiadolescenţeişiîndurereadoliu
lui.Tatăllui,pecareîladorase,a
muritprematurînChile,iarmaică-
sa,nedumerităcuacestfiuîncăimberb,
darprealucidşiireverenţios,1-
atrimissă-siterminestudiilelauncolegiu
catolicdinSantiago.L-
autrimisînsăînapoi,dupăpuţintimp,împre
unăcu o scrisoarecareexplica în
termenisecică un mărputred lestrică şipe
celelalte din butoi,sau ceva în
genulăsta.Atunci,mama cea plină de
abnegaţieafăcutoperegrinarelaogrotă
miraculoasă,în genunchi,unde
Fecioara,ingenioasă ca întotdeauna,i-a
suflat soluţia:să-1 trimită în armată unde
un sergentva rezolva problema.Timp de un
an,Severo-a mărşăluitcu
trupa,asuportatrigoareaşistupizeniareg
imentuluisiaieşit
curangdeofiţerderezervă,hotărîtsănusema
iapropiedeocazarmăcîte zile
0maiavea.Decum s-avăzutacasăs-
aîntorslavechiiprietenisilasalturile
deumoarededinainte.Dedataastaunchiiau
participatlaafacere.S-au
reunitlasfatîn sufrageriaausterădin
casabuniculuiAgustin,în absenta
tînăruluişiamameisale,carenuaveaudrept
devotlamasapatriarhală,în
aceaşiîncăpere,acum
treizecişicincideani,PaulinadelVăile,c
u ţeasta rasă şio tiară
dediamante,sfidasebărbaţiicaseipentru a
semărita cu Feliciano Rodriguez de Santa
Cruz,bărbatulales de ea.Acum,în faţa
buniculuierauadusedovezileîmpotrivalui
Severo:refuzasăsespovedească
şisăseîmpărtăşească,umblacuţigani,
1 se găsiseră cărţitrecute pe lista
neagră,pe scurt,bănuiau că fusese
recrutat de masonerie sau, mairău, de
liberali. Chile trecea printr-o
perioadădebătăliiideologiceirecon-
ciliabileşipemăsură celiberaliicîştigau
funcţiiîn guvern,creştea furia
ultraconservatorilorîmbibaţidefervoarem
esianică,precum ceidin familia
DelVăile,care doreau să-şiaplice ideile cu
ajutorulanatemelor şial gloanţelor,să
zdrobească masoniişianticlericaliişisă
termineo dată cu liberalii.Nu erau
dispuşisă tolereze un disidentdin sîngele
lorîn sînul
proprieifamilii.Idea de a-1 trimite în
Statele Unite a fosta bunicului Agustin:
„yankeiiosă-1
vindecedechefuldescandal",apronosticat
.L-au îmbarcatpentruCaliforniafărăa-
icerepărerea,îmbrăcatîndoliu,cuceasul
deauralrăposatuluisău tată în
buzunaruljiletcii,un bagajsumarcare
includea un Cristmarecu coroană
despinişioscrisoaresigilată pentru
unchiisăiFeliciano
şiPaulina.ProtesteleluiSevero au
fostdoarformale,
căcicălătoriasepotriveaplanurilorsale.
îipărearăudoarcăsedespartede
Nivea,fata cu care toată lumea spera să-1
vadă într-o bună ziînsurat, conform
vechiicutumea oligarhieichilienedea
secăsătoriîntreveri.Se sufoca în
Chile.Crescuseprinsîntr-o plasă
dedogmeşiprejudecăţi,dar
contactulcualţistudenţidelacolegiuldin
Santiagoîideschiseseimaginaţia
şideşteptaseîn
elosclipirepatriotică.Pînă
atuncicrezusecă nu existau
decîtdouăclasesociale,aluişiasăracilor
,despărţitedeoneclarăzonăgria
funcţionarilorsialtor„chilienilagrămadă
",cum spuneabuniculAgustin.La cazarmă
şi-a dat seama că ceide teapa lui,cu pielea
albă şiputere economică,abiadeerau
omînădeoameni;mareamajoritateerau
metişisi săraci;dar la Santiago a
descoperitcă maiexista şio puternică
clasă
mijlocienumeroasă,educatăşicuambiţiipo
litice,defaptcoloanavertebrală a
ţării,din care făceau parte imigranţicare
fugiseră de războaie şide mizerie, oameni
de ştiinţă, educatori, filozofi, librari,
oameni cu idei înaintate.A
rămasuimitdeoratoria
noilorsăiprieteni,ca un om carese
îndrăgosteştepentru
primadată.DoreasăschimbeChile,să-1
transforme pede-a-ntregul,să-1
purifice.S-a convinscă conservatorii— cu
excepţia
familieisale,care,credeael,nuacţionadi
nrăutatecidingreşeală— făceau
partedinoas-
tealuiSatana,încazulpuţinprobabilcăSat
anaarficevamaimultdecîto invenţie
pitorească, şi a hotărît să intre în
politică imediat ce va fi
independent.Ştiacămaisîntcîţivaanipînă
atunci,deaceaaconsiderat
călătoriaînStatecaunsuflu
deaerproaspăt;vaputeaobservademocraţia
deinvidiatanord-
americanilorşisăînveţedin
ea,săciteascăceaveachef fără să-şi facă
griji cu cenzura catolică şi să cunoască
progresele modernităţii,în timp ceîn
restullumiicădeau monarhii,senăşteau
state noi,secolonizau
continenteşiseinventau minunăţii,în
Chileparlamentul
dezbăteadreptuladulterinilordeafiînmorm
întaţiîncimitiresfinţite.Defaţă cu
buniculnu puteaipomenide teoria
luiDarwin,care era pe cale să
revoluţionezecunoaştereaumană,înschimb
seputeapierdeodupă-amiază întreagă
discutînd despre minunile nesigure ale
sfinţilor şi martirilor.
Celălaltimboldpentru
călătorieeraamintireamicuţeiLynn
Sommers,care se suprapunea cu o
perseverenţă uimitoare peste afecţiunea
luipentru
Nivea,lucrupecareelnuîladmiteanicimăca
rînfundulsufletului.
SeverodelVăilenuştiacîndşicum
apăruseideadeasecăsătoricuNivea,
poatecănu eiau
decis,cifamilia,darniciunulnu s-
arevoltatîmpotriva
destinuluipentrucăsecunoşteauşiseiubea
uîncădecopii.Niveaeradintr-
oramurăafamilieicarefuseseîndestulată
cîttimp trăisetatăl,dardupă moartea
luivăduva a sărăcit.Un unchicu
avere,care va fi o figură proeminentă în
vreme derăzboi,don Francisco
JoseVergara,a ajutatla
educaţiaacestornepoţi.
„Nuexistăsărăciemaimaredecîtaceaaoamen
ilor care au scăpătat,pentru că eitrebuie
să mimeze cea ce nu au",îi mărturisise
Nivea văruluieiSevero într-unuldin
momentele acelea de
luciditatesubităcareocaracterizau.Erac
u patru animaimică,darmult mai matură; ea
a fost cea care a dat tonul acestei iubiri
de copii, conducîndu-1 cu
fermitatesprelegăturaromanticăpecareoî
mpărtăşeau cînd Severo a plecat în Statele
Unite.In căsoaiele enorme în care îşi
petreceau viaţa segăseau din abundenţă
locuriperfectepentru a seiubi.
Pipăindprinîntuneric,veriiaudescoperit
cu
oneîndemînaredecăţeluşisecreteletrupur
ilorlor.Semîngîiau curioşi,
cercetînddiferenţele,fărăaştideceelave
aastaşieaaia,zăpăciţideruşine
şivină,tăcînd tottimpul,pentru căcenu
seformulaîn cuvinteeracaşi cum nus-
arfiîntîmplatsiastfelpăcatuleramaimic.S
eexploraugrăbiţişi
speriaţi,conştienţică
acestejocuriîntreverişorinu puteau fi
mărturisite
nicilaspovedanie,chiardacăprin astaerau
condamnaţisămeargăîn iad.
Miideochiîispionau.Bătrîheleservitoare
careîiştiaudecîndsenăscuseră protejau
amorulacestanevinovat,darmătuşilenemăr
itatevegheau precum corbii;nimic nu scăpa
acestorochiuscaţia cărorunică funcţie
era să
înregistrezefiecareclipăavieţiidefamilie
,acestorlimbicrepuscularecare divulgau
secreteleşiînteţeau
certurile,totuşimereu doarîn
sînulclanului.
Nimicnuieşeadintrepereţiiacestorcase.P
rimaîndatorireatuturorerasă
păstrezeonoareaşibunulrenumealfamiliei
.Niveasedezvoltasetîrziuşila
cincisprezece aniîncă avea corp de
copilită şichip inocent,nimic din
înfăţişarea einu îivădea forţa
decaracter:mică destatură,durdulie,cu
nişte ochi mari si negri drept unică
trăsătură memorabilă, părea neînsemnată
pînă cînd deschidea gura.în timp
cesurorileeiîşicîştigau
loculînraicitindcărţipioase,eaciteapea
scunsarticoleleşicărţilepecare
vărulSeveroilepasa pesub masă
şiclasiciipecareîiîmprumuta dela
unchiulJoseFranciscoVergara.într-
operioadăîncareaproapenimenidin
mediuleisocialnu
vorbeadeasta,eaavenitcu
ideasufragiuluipentru femei.Cînd
apomenitprimaoarădeel,laun prînzîn
familie,în casalui don Agustîn delVăiles-
a produsoexploziedespaimă.„Cînd osă
voteze
femeileşisăraciidinţaraasta?",aîntreba
tNiveapeneaşteptate,uitîndcăîn
prezenţaadulţilorcopiiinu deschideau
gura.Bătrînulpatriarh DelVăilea
trîntitun pumn în masădeau
zburatpahareleşii-aporuncitsăseducă
imediatlaspovedanie.Niveaaîndeplinittă
cutăpedeapsadictatădesacerdot
şianotatîn jurnal,cu
patimacareocaracteriza,cănu
aveadegîndsă-şi
găseascăodihnapînăcefemeilenu-
şivorfidobîndit
drepturileelementare,chiardacă arfi s-
oizgonească din familie.Avusese
norocdeoînvăţătoareexcepţională,soraMă
riaEscapulario,ocălugăriţăcu
o inimă de leu ascunsă sub rasă,care
constatase inteligenţă fetei,în
prezenţaacesteifetecareînghiţeatotulcu
lăcomie,carepuneaîntrebărilepe
carenicimăcareaînsăşinuşilepusesevreod
ată,careosfidacuunmodde
araţionaneaşteptatpentruaniieişicarepl
esneadevitalitatesisănătateîn
uniformaoribilă,călugăriţasesimţearăsp
lătităcaînvăţătoare.Niveavalora
easingurătrudadeafipredatanilarînduneim
ulţimidefetebogate,dar slabe de minte.De
dragulei,sora Măria Escapulario încălca
sistematic
regulamentulcolegiului,creatcu
scopulprecisdea transforma eleveleîn
făpturidocile.Purtacueaconversaţiicare
i-arfiîngrozitpemaicastareţăşi
pedirectorulspiritualalcolegiului.
— Cînderam devîrstatanu erau
decîtdouăalternative:oritemăritaiori
intrailamînăstire,i-
aspussoraMăriaEscapulario.
— Şideceaţiales-opeceadeadoua,maică?
— Pentrucăîmiofereamaimultălibertate.Cr
istosesteunsoţtolerant.
— Noifemeilene-am ars,săfacem
copiişisăascultăm,nimicmaimult,a
suspinatNivea.
— Nu trebuie să rămînă aşa.Tu poţisă
schimbilucrurile,i-a răspuns
călugăriţa.
— Eusingură?
— Singurănu,maisîntfetecatine,careauce
vasubfrunte.Am cititîntr-un
ziarcăexistăfemeicaresîntdoctoriţe,ima
ginează-ţi.
— Unde?'
— înAnglia.
— Daredeparte.
— Sigur,dardacăeleopotfaceacolo,într-
obunăzivafiposibilşiînChile. Nu-
ţipierdecurajul,Nivea.
— Confesorulmeuspunecăgîndescmultşimăro
gpuţin,măicuţă.
— Dumnezeu ţi-a datcreierca să-1
foloseşti;darte previn că drumul
revolteie semănatcu pericole sidurere,e
nevoie de multcurajca să-1
urmezi.ŞipoatecănueinutilsărogiDivinaP
rovidenţăsăteajuteunpic., asfătuit-
osoraMăriaEscapulario.
AtîtdefermăajunsehotărîreaeiîncîtNivea
ascrisînjurnalcăarrenunţala
căsătoriepentruasededicapede-a-
ntregullupteipentruvotulfemeilor.Nu
ştiacăsacrificiulnuaveasăfienecesar,căci
sevamăritadindragostecuun
bărbatcareovaurmaînscopurileeipolitice
.
Severos-aurcatpevaporcu
omutrătristăpentru carudelesănu îşidea
seama cît era de mulţumit că părăsea Chile —
ca nu cumva să se răzgîndească—
şihotărîtsăprofitecîtmaimultdin
aceastăaventură.S-a despărţitdevară-
saNîveacuosărutarefurată,dupăcei-
apromiscăosă-i
trimităcărţiinteresanteprintr-
unamic,pentruaevitacenzurafamiliei,şio
să-iscrieîn
fiecaresăptămînă.Easeresemnasecu
odespărţiredeun an,
fărăabănuicăelîşifăcuseplanurisărămînă
înStateleUnitecîtmaimult
posibil.Severonu avrutsăfacădespărţirea
şimaiamarăîmpărtăşindu-i
planurilelui,îivaexplicaînscrisori,hot
ărî.Oricum,eraupreatineripentru a
secăsători.O văzu în picioarepecheiuldin
Valparaiso,înconjurată de
restulfamiliei,curochiaşibonetadeculoa
reamăslinei,făcîndu-ilarevedere
cumînaşizîmbindcugreu.
„Nuplîngeşinuselamentează,deastaoiubes
c siam s-o iubesc mereu",spuse Severo cu
voce tare împotriva vîntului,
hotărîtsăînvingădorinţeleinimiişitenta
ţiilelumiiprin tenacitate.„Sfîntă
Fecioară,adu-mi-1 înapoisănătos",se
rugă Nivea,muşcîndu-şibuzele,
topitădedragoste,uitîndcompletcăjurase
sărămînăcelibatarăpînăcînd
îşivafiîndeplinitdatoriadesufragetă.
JuneleDelVăileatotpipăitscrisoareabuni
culuiAgustîndelaValparaisola
Panama,arzînds-
odeschidădarfărăaîndrăzni,pentrucăisei
nculcasecu străşniciecăun domn nu
arevoiesăciteascăoscrisoarestrăinăşini
cisă
punămînapebanistrăini.Pînălaurmăcurioz
itateaafostmaiputernică decîtonoarea—
eradoardestinulluiînjoc,s-agîndit—
siadesprinsatent
sigiliulcubriciul,apoiaexpusplicullaab
uriiceainiculuişi1-adeschiscu
miideprecauţii.Adescoperitastfelcăplan
urilebuniculuierausăfietrimis
laoşcoalămilitarănord-
americană.Cepăcat,adăugabunicul,căChil
enu
segăseaînrăzboicuvreoţarăvecinăpentruc
anepotu-săusădevinăbărbat
cuarmaînmîna,cum
eranormal.Severoaaruncatscrisoareaînma
reşia scrisalta,cu cuvintelelui,apus-
oînacelaşiplicşiaturnatlactopitpeste
sigiliul rupt. La Sân Francisco mătuşă-sa
Paulina îl aştepta pe chei
împreunăcudoilacheişicuWilliams,pompos
uleimajordom.Eragătităcu
opălărieaiurităşicuogrămadădevoalurica
refluturauînvîntşicarearfi luat-o pe sus
dacă nu arfi fostatîtde grea.A rîs în hohote
văzîndu-şi nepotulcare cobora cu
Cristulîn braţe,apoi1-a strîns la
pieptuleide soprană,sufocîndu-1într-
unmuntedesînişiîntr-unparfum
degardenie.
— Primullucrudefăcutesăscăpăm
demonstruozitateaasta,azisarătînd
statuia.Şisă-
ţicumpărhaine,nimeninuumblăîmbrăcataşa
peaici.
— Costumulăstaafostaluitata,lămuriSever
o,umilit.
— Sevede,parcăeşticioclu,acomentatPauli
naşiimediati-apărutrău, aducîndu-
şiamintecăbăiatulîşipierdusedecurîndta
tăl.lartă-mă,Severo, n-am vrutsă te
jignesc.Taică-tu era fratele meu
preferat,singuruldin
familiecucareseputeastadevorbă.
— Mi-
auajustatniştecostumealelui,casănusepi
ardă,aexplicatSevero cuvoceaspartă.
— Am începutprost.Măpoţierta?
— Lasă,tanti,nufacenimic.
Cu prima ocazie,tînăruli-a datfalsa
scrisoaredela buniculAgustin.I-a
aruncatopriviredestuldedistratăşi1-
aîntrebat:
— Cescriaîncealaltă?
Cu
urechileroşiicafocul,Severoaîncercatsăn
ege,dareanu 1-alăsatsă
seîncurceînminciuni.
— Euaşfifăcutlafel,nepoate.Vreausăştiuce
spuneatataînscrisoareca
să-ipotrăspunde,atît.
— Căsămătrimiteţilaoşcoalămilitarăsau
larăzboi,dacăestevreunul prinpreajmă.
— Aiajuns prea tîrziu,a fost.Dar acum
masacrează indienii,dacă te
interesează.Sedescurcăbineindienii,ima
ginează-ţicătocmai1-auucispe
generalulCusterplusmaibinededouă
sutedesoldaţidin Regimentul7
cavalerie,în Wyoming.Nu
sevorbeştedecîtdespreasta.Sespunecă un
indian numitCu Ploaia pe Obraz,ce zicice
nume poetic,a juratsă se
răzbunepefratelegeneraluluiCusterşică
în luptă i-a smulsinima şia mîncat-
o.Maivreisăfiisoldat?
arîsPaulinadelVăile.
— Nuam
vrutniciodatăsăfiumilitar,asteasîntidei
lebuniculuiAgustin.
— înscrisoareapecareaifalsificat-
ospunecăvreisăfiiavocat,vădcăsfatul
pecareţi1-am datacum
cîţivaaninuacăzutîngol.Astaîmiplace,co
pile. Legileamericanenusîntprecum
celechiliene,darastan-areaface.Aisăfii
avocat.Aisăintriuceniclacelmaibun birou
deavocaturădin California, nudegeabaam
relaţii,1-aasiguratPaulina.
— Am să-
ţifiurecunoscătortoatăviaţa,spusSevero
,impresionat.
— Fireşte.Vezisănu
uiţi,căviaţaelungăşinu seştiecîndam să-
ţicero favoare.
— Poţicontapemine,tanti.
A douaziPaulinadelVăiles-aprezentatcu
Severolabiroulavocaţilorei,
aceiaşicare o slujiseră de maibine de
douăzecişicincide anicîştigînd
comisioaneenorme,anunţîndu-
ifărăniciunfeldeintroducerecăsperaca
nepotuleisălucrezelaeiîncepîndcu
luneacarevinecasăînveţemeserie.
Nuaupututs-orefuze.Mătuşa1-
ainstalatpenepotîncasaei,într-oodaie
însoritădelaetaj,i-
acumpăratuncalbun,i-
aasiguratunvenitlunar,i-a
pusprofesordeengleză şia începutsă-1
prezinteîn lume,pentru că nu
existăcapitalmaimaredecîtrelaţiile,spu
nea.
— Douălucruriaşteptdelatine,fidelitateşib
unădispoziţie.
— Nuşisăstudiez?
— Astaeproblemata,băiatule.Cefacicuviaţ
atanuetreabameanicicum.
Cutoateacestea,Severoaconstatatînlunil
eurmătoarecăPaulinaurmărea
îndeaproapeprogreseleluilafirmadeavocat
ură,ţineasocotealaprietenilor
şiacheltuielilorşiştiacevafaceînaintec
hiarsăoştieel.Cum făceaoareca
săştieatîteaeraun mister,doardacănu
cumva Williams,impenetrabilul
majordom,organizase o reţea de
urmărire.Omulconducea o armată de
servitori,care-şifăceau
treabacanişteumbretăcute,locuiau într-
oclădire
separatăînfundulparculuicaseişinu aveau
voiesăseadresezestăpînilor
decîtdacăerauchemaţi.Nicicumajordomuln
uputeauvorbipînănuaveau
aprobareajupînesei.I-afostgreu
luiSeverosăpriceapăierarhiileastea,în
Chile lucrurile erau
multmaisimple.Stăpînii,chiarşiceimaide
spotici precum
bunicul,tratauservitoriicuasprime,dara
veaugrijădenevoilelorşi îiconsiderau
parteafamiliei.Niciodatănu
văzuseoservitoaredatăafară;
femeileveneau
sămunceascălacasalordinpubertateşirămî
neau pînăla moarte.Pălăţeluldin Nob
Hillera foarte diferitde conacele severe
ca o mînăstire în care îşipetrecuse
copilăria,cu zidurigroase şilugubre uşi
zăbrelite,cumobilăpuţinăpelîngăpereţiig
oi.încasamătuşiiPaulinaarfi
fostimposibilsăfacinventarulcelorconţi
nute,delaclanţeleşirobinetelede
labaiedinargintmasivpînălacolecţiilede
figurinedeporţelan,cutiiruseşti
lăcuite,obiectechinezeştidinfildeşşitot
feluldeobiectedeartăsaudelux care erau
la modă.Feliciano Rodriguezde Santa
Cruzcumpăra ca să-şi
impresionezemusafirii,darnu eraun
barbarcaalţibogătaşiprietenide-ai
lui,carecumpărau cărţilela kilogram
şitablouriledupă culoareca să se
potrivească cu fotoliile.La
rîndulei,Paulina nu sesimţea deloclegată
de
acelecomori;singurapiesădemobilierpeca
reocomandaseîn toatăviaţa
erapatul,şiofăcusedinraţiunicaren-
aveau
niciolegăturăcuesteticasauculuxul.Ceac
eointeresaerabanul,pursi
simplu;pariulerasă-1cîştigecu
şiretenie,să-1acumulezecu tenacitateşi
să-1investeascăcu înţelepciune.Nu
dădeaimportanţălucrurilorpecarele
cumpăra soţulei,niciloculuiîn
careajungeau,iarrezultatulera o casă
ostentativăîncarelocatariisesimţeaustr
ăini.Picturileerauenorme,ramele
tablourilormasive,subiecteleforţate—
Alexandru celMarecucerindPersia
— şimaierau
şisutedetablourimaimiciorganizatetemat
ic,carebotezau
încăperile:salonuldevînătoare,celalmar
inelor,celalacuarelelor.Perdelele erau
decatifeagroasăşiplinedeciucuri,iarogl
inzileveneţienereflectau la
infinitcoloanele de marmură,vasele înalte
de Sevres,statuile de bronz,
urneledincareserevărsau
florileşifructele.Erau
douăsaloanedemuzică cu
instrumenteitalieneştidemarefineţe,deşi
nimenidinfamilienu ştiasă
cîntelaele,şiPaulineimuzicaîidădeadure
ridecap,cîtşiobibliotecăcu
douăetaje.Infiecarecolţerauscuipătoride
argintcuiniţialeaurite,pentru că în
acestoraş de frontieră era
absolutaceptabilsă scuipiîn public.
Felicianoîşiaveacamereleîn
aripaderăsăritşinevastă-
salaacelaşietaj,
darînextremitateaopusăacasei.Intreele,
uniteprintr-unvastcoridor,se
înşirauodăilecopiilorşicamerelemusafiril
or,goaletoateexceptîndu-lepea
luiSeveroşialuiMatias,fiulcelmare,singu
rulcaremailocuiaaici.Lui
SeverodelVăile,obişnuitcu
lipsadeconfortşicu
frigul,careînChileerau socotite bune
pentru sănătate,i-au trebuitcîteva
săptămînipentru a se deprinde cu
îmbrăţişarea oprimantă a
piloteişipernelorde puf,cu vara
eternăasobelorşisurprizacotidianădeade
schiderobinetuldelabaieşia seîntîlnicu
un şuvoideapăcaldă,în
casabuniculuicloseteleerau nişte
căsuţeurîtmirositoareîn
fundulcurţii,iarîn dimineţiledeiarnă apa
de spălatîngheţaînlighean.
Deobicei,ceasulsiesteiîigăsea
petînărulnepotşipeincomparabila lui
mătuşă în patul mitologic, ea între
cearşafuri, cu terfeloagele ei de
contabilitatedeoparteşicu
prăjituriledealta,elaşezatlapicioarelee
i,întrenaiadăşidelfin,vorbind
despre treburide familie şiafaceri.Doarcu
Severo îşipermitea Paulina
asemeneaintimitate,foartepuţiniaveauac
esînodăileeiprivate,darcuel se simţea
absolut în larguleiîn cămaşă de
noapte.Nepotulîidădea
satisfacţiipecarenuiledăduseniciunuldi
ntrecopiiiei.Ceidoifiimaimici duceau
oviaţădemoştenitoribogaţi,avînd
slujbesimbolicelaconducerea
afacerilorfamiliei,unullaLondra,celălal
tlaBoston.Matias,primulnăscut,
eramenitsăconducăstirpeaRodriguezdeSan
taCruzydelVăile,darnu avea nicicea
maimică vocaţie pentru aceasta;departe de
a urma paşii
răzbătătorilorsăipărinţi,dea seinteresa
deîntreprinderilelorsau dea zămisli alţi
băieţi pentru a duce mai departe numele,
îşi făcuse din hedonism
şiburlăcieoformădeartă.
„Nuedecîtunneghiobbineîmbrăcat",
îldefiniîntr-
oziPaulinafaţădeSevero,darconstatîndcî
tdebineseaveau fiu-său
şinepotulaîncercatsăleuşurezeprietenia
născîndă.„Maică-mea nu
facenimicdegeaba,preciscăplănuiestesăm
ăsalvezidelapierzanie",
glumeaMatias.Severonuaveapretenţiasă-
şisalvezevărul,dimpotrivă,i-ar
fiplăcuisăsemenecuacesta;princomparaţie
,sesimţeaţeapănşifunebru.
Totulîiplăcea la Matias:stilulsău
impecabil,ironia glaciară,uşurinţa cu
carecheltuiabaniifărăsăseuite.
— Vreau să te familiarizezi cu afacerile
mele. Trăim într-o societate
materialistă şivulgară,în carefemeile nu
prea sîntrespectate.Aicidoar averea
şirelaţiileau valoare,deasta am
nevoiedetine:aisă fiiochiişi
urechilemele,1-
aanunţatPaulinapenepotulei,lacîtevalun
idupăsosire.
— Nupricepnimicdinafaceri.
— Darpricep eu.Nu-ţicersă gîndeşti,asta
etreaba mea.Tu să taci,să observi,să
asculţişisă-mipovesteşti.Apoisă facice-
tispun eu fără să întrebipreamulte,ne-am
înţeles?
— Nu-
miceresăfacînşelăciuni,tanti,arăspuns
demnSevero.
— Văd că aiauzitoarecebîrfedespremine.
Ascultă,fiule,legileau fost
inventatedecătreceiputernicipentru
a-
idominapeceislabi,caresîntmultmainumer
oşi.Nusîntobligatăsăle respect.Am
nevoiedeunavocatîncaresăam
încrederetotalăcasăfacce am
chefărăaintraînbuclucuri.
— Spercăîntr-oformăonorabilă.
— Of,copile!Aşanuajungem
nicăieri.Onoareatavafipăstrată,cucondiţ
ia sănuexagerezi.
Aşaausemnatunpactlafeldeputerniccalegă
turiledesîngecareîiuneau.
Paulina,careîlprimisefărămultesperanţe
,convinsăcăeraohaimanaside aia i-1
trimiseseră din Chile,a avuto plăcută
surpriză cu acestnepot
inteligentşicusentimentenobile,încîţiv
aaniSeveroaînvăţatsăvorbească englezacu
ouşurinţăpecarenimenidin familienu
odovedise,aajunssă
cunoascăîntreprinderilemătusiicapeprop
riasamînă,atraversatdedouă oricu
trenulStatele Unite (o dată agrementată de
ataculunor bandiţi
mexicani),bachiaraavuttimpsăajungăavoc
at.Cu vară-saNîveapurtao
corespondenţăsăptămînalăcare,cu
anii,adevenitmaicurîndintelectuală
decîtromantică.Eaîipovesteanoutăţidinf
amilieşidinpoliticachiliana;elîi
cumpăracărţisiîidecupaarticoledesprepr
ogreselesufragetelordinEuropa şiStatele
Unite.Vestea că în Congresulnord-
american se primise un
amendamentprivindacordareadreptuluidev
otfemeilorafostsărbătorităde
ceidoideladistanţă,deşiambiiau
fostdeacordcăaşacevaînChilearfi
echivalatcu o nebunie.„Ce folos
am,vere,că învăţşicitesc atîta,dacă
pentru ofemeienu
elocdeacţiuneînviaţapolitică?
Mamaspunecăn-am
sămăpotmăritapentrucăgonescbărbaţii,că
dacăvreauunbărbatsămă
facfrumoasăşisătac.Familiaaplaudăcelmai
micsemndecunoaşterepe
careîldaufraţiimei—
ziccelmaimicpentrucăştiicîtsîntdetonţi
—,dar
cîndevorbademineconsiderăcăeîngîmfare.
Singurulcaremătolerează
esteunchiulJoseFrancisco,pentrucăîidau
ocaziasă-mivorbeascădespre
ştiinţă,astronomieşipolitică,temedespr
ecareîiplacesă peroreze,deşi părerile
mele nu-1 interesează nicicum.Nicinu-
ţiînchipuicît invidiez bărbaţii
ca tine,a cărorscenă estelumea",scria
tînăra.Dragostea nu maiocupa
decîtcîtevarînduriîn
scrisorileeişicîtevavorbeîn
alelui,deparcăarfi
făcutunacordtacitsăuitemîngîierileinte
nsesigrăbitedeprincolţuri.De
douăoripean,Niveaîitrimiteaofotografie,
casăvadăcum deveneafemeie, elpromitea
siuita mereu,aşa cum uita să-ispună că
nicideCrăciunul acestanu
vaveniacasă.Unamaigrăbităsăsemăritedec
îtNiveaşi-arfi
ascuţitantenelecasăgăseascăunlogodnicm
aipuţinalunecos,dareanus- a
îndoitniciodată defaptulcă Severo
delVăileva fi soţulei.Era atîtde
sigurăîncîtdespărţireaprelungităcu
aniinu onecăjeapreamult;eragata să
aştepte pînă la sfîrsitul timpurilor, în
ce-1 priveşte, Severo păstra
amintireaverişoareisalecapesimbolulato
tceebun,nobilsipur. înfăţişarea
luiMatiaspărea să justifice părerea maică-
siică era doarun neghiob
bineîmbrăcat,darnumaineghiob nu
era.Vizitasetoatemuzele
importantedinEuropa,sepricepealaartă,p
utearecitadintoţipoeţiiclasici şiera
singurulcare folosea biblioteca din
casă.îşicultiva stilulpropriu,
amestecdeboem
şidandy;delaprimulaveaobişnuinţavieţii
denoapte,de la aldoilea mania pentru
amănuntelevestimentaţiei.Era socotitcea
mai bunăpartidădin Sân
Francisco,darsedeclaracelibatarconvins
;preferao conversaţievulgarăcu
duşmanulluicelmairău,uneiîntîlniricu
ceamai frumoasă dintrefetele
înamoratedeel.Singurullucru
pecareîlavea în comun cu
femeileeraprocreaţia,scop absurd în
sine,obişnuiasăspună. Pentru urgenţele
dictate de natură prefera o
profesionistă,dintre multele
careseaflaulaîndemînă.Nueradeconceputos
earădebărbaţicaresănu seterminecu un
brandylabarşiovizitălabordel;erau
pesteun sfertde
miliondeprostituateînţarăşiobunăparted
intreacesteaîşicîstigauviaţa la Sân
Francisco,de la sărmanele sing songirls
din Chinatown pînă la domnişoarelefinedin
stateledin
sud,aruncatedeRăzboiulCivilîn viaţa
galantă.Tînărulmoştenitor,atît de puţin
permisiv faţă de slăbiciunile
feminine,făceapa-
radăderăbdarecînderavorbadegrosolăniaa
micilorluiboemi;aceastaera
altăslăbiciunealui,pelîngăpreferinţape
ntru ţigărilesubţirişinegre,pe care le
comanda în Egipt,şicrimele literare
şireale.Locuia în pălăţelul părintescdin
Nob Hillsidispuneadeun apartamentluxosîn
plin centru, prevăzutcu
omansardăspaţioasă,pecareonumealagargo
nniere,unde pictadin cîndîn
cîndşifăceapetrecerides.Seamestecacu
lumeaboemă,
nişteamărîţicaresupravieţuiau într-
osărăciestoicăsiiremediabilă,poeţi,
jurnalişti,fotografi,scriitorişiartiştia
spiranţi,oamenifărăfamiliecareîşi
duceau
viaţamaimultbolnavi,tuşindşiconversînd
,trăiau pecreditşinu
purtauceas,căcipentrueitimpulnuseinven
tase,înspatelearistocratului
chilianrîdeaudehainelesipurtărilelui,da
rîltoleraupentrucălaelputeau găsimereu
cîţivadolari,oduşcădewhiskysau un locîn
mansardăîntr-o noapteceţoasă.
— AiobservatcăMatiasarepurtăridefătălă
u?1-aîntrebatodatăPaulina pesoţulei.
— Cum
poţisăspuioasemeneaprostiedesprepropri
ultău fiu?Niciodată nuam
avutaşacevaînfamiliameasauata!
arăspunsFeliciano.
— Maiştiituunom normalcaresă-
şiasortezeculoareafularuluicutapetul
pereţilor?apufnitPaulina.
— în fine,la naiba!Eştimaică-sa şietreaba
ta să-igăseştio logodnică.
Băiatularedejatreizecideanisitotholtei
este.Siarfibines-ogăseşticîtde
curînd,înainte de a devenialco
lic,tuberculos sau ceva şimairău,a
prevenit-o Feliciano,neştiind că era deja
tîrziu pentru asemenea slabe
formuledesalvare.
într-una din acele nopţicu
vîntîngheţattipice veriila Sân Francisco,
Williams,majordomulînfrac,abătutlauşaca
mereiluiSeverodelVăile.
— Iertaţideranjul,domnule,amurmuratcu
otusediscretă,intrîndcu un
candelabrucutreiluminăriînmînaînmănuşa
tă.
— Ces-aîntîmplat,Williams?
aîntrebatSeverosperiat,eraprimadatăcă
cinevaîiîntrerupeasomnulînaceastăcasă.
— Mătem căomicăneplăcere.Estevorbadedon
Matias,aspusWilliams cu acea pompoasă
deferentă britanică,necunoscută în
California,şicare
sunamaidegrabăironicdecîtrespectuos.
A explicatcălaceasulacestatîrziu
ajunseseun mesajtrimisdeodoamnă
dereputaţieîndoielnică,oanumeAmandaLow
ell,pecaredomnulobişnuia
săofrecventeze,persoană„din
altmediu",dupăcum seexprimă.Severoa
cititbiletulla lumina
luminărilor:doartreirînduricerînd
ajutorimediat pentruMatîas.
— Trebuiesă-ianunţăm
peunchiimei,poatecăMatiasaavutunaciden
t, s-asperiatSeverodelVăile.
— Uitaţi-
vălaadresă,domnule,esteînplinChinatow
n.Miseparepreferabil
castăpîniisănuafle,afostdepăreremajordom
ul.
— Asta-ibună!Credeam
cănuaisecretefaţădemătusă-meaPaulina.
— încercsănu-iprovocsupărări,domnule.
— Şicesugerezi?
— Dacănuviseparepreamult,săvăîmbrăcaţi
,săvăluaţiarmeleşisămă însoţiţi.
Williamstreziseungrăjdarcasăpregătească
otrăsură,darpentrucădorea
caafacereasănu
facăvalurialuatelînsuşihăţurileşis-
aîndreptatfără ezitare pe străduţele
întunecate şi pustii spre cartierul
chinezesc, orientîndu-
sedupăinstinctulcailor,căcivîntulsting
eatottimpulfelinarele
echipajului.Severoaavutimpresiacăomuln
umergeapentruprimadatăpe
străduţeleacelea,în curînd au
coborîtşiau intratpejosprintr-un pasaj
terminatîntr-ocurteîntunecată,în
caredomneaun mirosciudatşidulce, cam
caaceladenuciprăjite.Nusevedeaţipenie,
singurulsuneteravîntul, singura lumină
sefiltra
printregratiileunorferestruicila
nivelulsolului. Williamsaaprinsun
chibrit,amaicititodatăadresa,apoiaîmpi
nsfără altăceremo-
nieouşăcaredădeaîn curte.Severo,cu
pistolulîn mînă,1-aurmat.Au intratîntr-
o încăperemică,neaerisită,darcurată
şiordonată,în carede
abiaputeairespiradearomadensăaopiului,
împrejuruluneimesecentrale
segăseaucompartimentedinlemnaliniatede
-alungulpereţilor,unulpeste altulprecum
cuşeteledintr-
unvapor,acoperitecuunpreşşicuobucatăde
lemnscobitînchipdepernă.Erauplinedechi
nezi,cîtedoipeprici,culcaţi
peopartelîngăniştetăvimicipecaresegăse
auocutiecuopastăneagrăsi
olămpiţăarzînd.Noapteaeraspresfîrşites
idrogulîşifăcuseefectulasupra
majorităţii;oameniizăceau în
letargiecufundaţiîn
viselelor,doardoisau
treimaiaveauputeresătreacăovergeametal
icăprinopiu,să-1încălzească
lalampă,săumpledegetarulminusculalpipe
işisăaspireprintr-oţeavade bambus.
— Dumnezeule,amurmuratSevero,careauzis
edeaşaceva,darnuvăzuse
niciodatădeaproape.
— Cuvoiadumneavoastră,emaibundecîtalco
lul,arăspunsWilliams.Nu
tefaceviolentşinudăuneazăaltuia,decîtc
eluicarefumează.Observaţicît
deliniştitsicurateaiciîncomparaţiecuor
icebar.
Un chinez bătrîn îmbrăcatcu tunică
sipantalonilargide bumbac veni
şchiopătîndînîntâmpinarealor.Ochişorii
roşiiabiaisezăreauprinridurile
adînci,aveaomustaţăveştedăşicăruntă,la
felsicoadaanemicăce-iatîrna
pespate,toateunghiile,cuexcepţiacelord
eladegetulgrosşiarătător,erau
atîtdelungicăserăsuciserăînjurullorpre
cum cozileuneimoluşteantice,
guraeracaogaurăneagrăşipuţiniidinţirăm
aşierau pătaţidetutun şi
opiu.Acesttataie şontorog s-a
adresatnou-veniţilor în chineză şispre
surprinderealuiSeveromajordomulenglezi
-arăspunscu niştelătrăturiîn
aceaşilimbă.A urmatopauzăfoartelungăîn
carenimeninu s-amişcat.
ChinezularăbdatprivirealuiWilliamscaşi
cum 1-arfi studiat,în finea
întinsmînaîncarecelălaltadepusdouăzeci
dedolari,pecarebătrînuli-a
ascunslapieptsubtunică,dupăcareaapucat
uncapătdeluminaresile-a făcutsemnsă-
1urmeze.Autrecut
printr-
oadouasală,apoiprinatreiaşiapatra,toat
eidenticecuprima,au mersde-
alungulunuicoridorîntortocheat,au
coborîtpeoscarăscurtăsi s-au pomenitîn
altcoridor.Ghidulle-afăcutsemn
săaştepteşis-afăcut nevăzut cîteva
minute care au părut că nu se mai termină.
Severo, transpirattot,ţinea degetulpe
trăgaciularmei,atentşineîndrăznind să
sufleovorbă,înceledinurmămoşuls-
aîntorsşii-adusprintr-unlabirint pînă
în faţa uneiuşiînchise,la care a rămas
uitîndu-se cu o atenţie absurdă,deparcă
arfi descifratohartă,pînă cînd Williamsi-a
maipus
niştedolariînpalmă,şiatunciadeschis-
o.Aupătrunsîntr-oîncăpereşimai mică
decîtcelelalte,maiîntunecată,maiplină
defum şimaiapăsătoare, pentru
căseaflasubnivelulstrăziişinu
aveaaerisire,în resteraidentică cu cele
precedente.Pe priciurile de lemn se găseau
cinciamericanialbi, patru
bărbaţişiofemeiematură,darsplendidăînc
ă,cu ocascadădepăr
roşcatdespletitînjuruleicaopăturăextra
vagantă.Judecinddupăhainele
debunăcalitate,eraupersoanesolvabile.C
utoţiisegăseauînaceaşistare de fericită
stupoare,minus unulcare zăcea pe spate
abia respirînd,cu
cămaşasfîsiată,braţeledesfăcuteîn
cruce,cu pieleacacretasiochiidaţi
pestecap.EraMatiasRodriguezdeSantaCruz
.
— Haideţi,domnule,ajutaţi-mă,i-
aporuncitWilliamsluiSeverodelVăile.
împreună1-
auridicatcugreu,fiecaretrecîndu-
şicîteunbraţalbărbatului
inconştientpedupă gîtşiaşa 1-au
purtat,ca peun crucificat,cu capul
atîrnînd şitrupulmoale,cu picioarele
tîrîndu-se pe podeaua de pămînt bătut.Au
refăcutlunguldrum deîntoarcereprin
coridoareleîngusteşiau
traversatunadupăaltaîncăperilesufocant
e,pînăs-autrezitdeodatăînaer
liber,înpuritateaneobişnuităanopţii,un
deaupututrespiraadine,cusete,
ameţiţi.L-auaşezatcum
aupututpeMatiasîntrăsurăsiWilliamsi-
adusla
aceagarţonnieredeacăreiexistenţăSevero
bănuiacăangajatulmătuşiin-
aveahabar.Marei-afostmirareacînd
Williamsascosocheie,adeschisuşaprincipa
lăaclădirii,apoiascosalta
pentruadescuiauşaantreului.
— Nueprimadatăcăîlsalvaţipevăru-
meu,asa-i?
— Săspunem doarcănuvafiultima.
L-au
întinspeMatiaspepatulcaresegăseaîntr-
uncolţ,dupăunparavan
japonez,apoiSeveroaînceputsă-
1spelecuprosoapeudepentrua-1facesă
seîntoarcădincerulîncareseafla,întimpce
Williamsplecadupămedicul
defamilie,dupăceavertizasecănu
eracazulcaunchiisăafledesprecele
petrecute.
— Şidacăvărulmeumoare!
exclamăSeveroîncătremurînd.
— încazulacestatrebuieanunţaţistăpînii,
concedăWilliamspoliticos.
Cinciziles-a zbătutMatîasîn spasmele
agoniei,otrăvitpînă la măduvă.
Williamsaadusun infirmierlamansardăcasă-
1 îngrijeascăşiaaranjat
astfellucrurilepentru ca absenţa lorsă nu
fiemotivdescandalîn casă.
IncidentulacreatolegăturăciudatăîntreS
everoşiWilliams,ocomplicitate tacită pe
care nu o traduceau niciodată în gesturisau
cuvinte.Cu altă persoană maipuţin
ermetică decîtmajordomul,Severo s-ar fi
gînditcă împărtăşeşte un fel de prietenie
sau măcar o simpatie, dar în jurul
englezuluiseridicaun
zidimpenetrabilderezervă.A începutsă-
1observe
maiatent,îşitrataangajaţiicareerau sub
ordineleluicu aceaşipoliteţe
recesiimpecabilă cu careseadresa
stăpînilorşiastfelreuşea să sefacă
temut.Nimicnu
scăpavigilenţeisale,nicistrălucireatac
îmurilordeargint uvrajatnicisecretele
fiecăruilocatar aluriaşeicase.Era
imposibilsă-i
ghiceştivîrstasauoriginea,păreacăseopr
isepevecielapatruzecideanisi în afară de
acentulbritanic nu existau indiciidespre
trecutullui.îşi
schimbamănuşilealbedetreizecideoripezi
,costumuldestofăneagrăera
mereuproaspătcălcat,cămaşaalbădincelma
ibuninolandezerascrobită precum
cartonulsipantofiistrăluceau
caoglinda.Sugeapastiledementă
pentrurespiraţieproaspătăşifoloseaapăd
ecolonie,darcuatîtadiscreţiecă sin-
guradatăcîndSeveroaperceputaromadement
ăşidelavandăafostcînd s-au atinscasă-
1ridicepeMatiascelinconştientînlocalul
defumatopiu.
Totatunciaobservatmuşchiitarisubhaină,
tendoaneleîntinsealegîtului,
forţasiflexibilitatealui,nimiccaresăsep
otriveascăcu atitudineadelord
englezscăpătataacestuiom.
VeriiSevero şiMatias nu aveau în comun
decîttrăsăturile patriciene şi
gustulpentru sportşiliteratură,în
restparcănu erau deacelaşisînge;pe cîtde
hidalgo,entuziastşinaiv era primul,pe
atîtde cinic,indolentsi libertin
aldoilea,darîn
ciudatemperamentelorloropusesiaanilorc
are-i despărţeau s-au
împrietenit.Matîass-a încăpăţînatsă-1
înveţescrima pe
Severo,căruiaîilipseaueleganţaşiviteza
indispensabileacesteiarte,şisă-1
iniţiezeîn plăcerileoraşuluiSân
Francisco,darbăiatulnu s-adoveditun
companion potrivitpentru petreceripentru
că adormea de-a-n-picioarele;
lucrapaisprezeceorepezilabirouldeavoca
turăsiînrestultimpuluiciteaşi
studia.Obişnuiau săînoategoiîn
piscinacaseisisăseprovoacelaluptă
corplacorp.Dansau
unulînjurulceluilalt,lapîndă,pregătind
u-sepentru asaltşiîn celedin
urmăseluptau,ţopăind
înlănţuiţişitotînvîrtindu-se,
pînăceunuldin eireuşeasă-
1supunăpecelălalt,zdrobindu-1lapămînt.
Erau uzi de transpiraţie si gîfîiau,
excitaţi. Severo se depărta brusc,
deconcertat,de parcă lupta fusese o
îmbrăţişare inadmisibilă.Vorbeau despre
cărţişiîicomentau pe clasici.Matias
iubea poezia şicînd erau
singurirecitapedinafară,atîtdeemoţiona
tdefrumuseţeaversurilorîncîtîi curgeau
lacrimilepeobraz.Severo setulbura
şiatunci,pentru că emoţia
intensăaceluilaltisepăreaoformădeintim
itateinterzisăîntrebărbaţi.Pe
elîlpasionau noutăţile ştiinţifice
sicălătoriile de explorare,pe care le
comentacu Matiasîncercîndînvansă-
1intereseze,darsingureleştiricare
reuşeausămoaiecarapaceadeindiferenţăav
ăruluisăueraucrimelelocale. Matîas
întreţinea o relaţie ciudată,bazată pe
litride whisky,cu Jacob
Fremont,unziaristbătrînsidelocscrupulo
s,me- reu înpanădebani,cu
careîmpărtăşeaaceaşifascinaţiemorbidăp
entru
delicte.Fremontreuşeasăpubliceîncărepo
rtajepoliţisteîn ziare,darîşi
pierdusedefinitivreputaţiaînurmăcumulţi
ani,cîndinventasepovestealui Joaquin
Murieta,un presupus banditmexican din
timpulfebreiaurului.
Articolelesalecreaserăunpersonajmitic,
careaexaltaturapopulaţieialbe împotriva
hispanicilor.Pentru a
liniştispiritele,autorităţileau
oferitunui
anumecăpitanHaryLoveorecompensăpentru
a-1vînapeMurieta.După
treilunidezileîncareabătuiCaliforniaîn
lungsiînlat,căpitanulaaleso
soluţierapidă:aucisşaptemexicaniîntr-
oambuscadăşis-aîntorscu un
capşiomînă.Nimenin-
apututidentificatrofele,darispravaluiLo
vei-a liniştitpealbi.Macabreletrofe
încăsegăseau expuseîntr-un muzeu,deşi
consensuleracăJoaquînMurietafuseseomon
struoasăcreaţieapreseiîn
generalsialuiJacobFremontînparticular.
Aceastaşialteepisoadeîncare
condeiulmincinosaljurnalistuluiaînvălm
ăşitrealitateaau sfîrşitprin a-i
conferibinemeritata faimă deşarlatan
şia-iînchideuşile.Graţierelaţiei sale
bizare cu Fremont, reporterulde crime,
Matias reuşea să vadă
victimeleasasinateînaintedeafidusepentr
u autopsielamorgă,spectacol care pe
cîtîirănea sensibilitatea,pe atîtde
multîlexcita.Din aceste aventuriîn
sublumea crimeiieşea
beatdeoroare,seducea directla baia
turcească unde timp de cîteva
ceasuritranspira mirosulmorţiicare ise
lipisedepiele,dupăcareseînchideaîngarg
onnieresipictasceneoribilecu
oamenităiaţiînbucăţiculovituridecuţit.
— Ceînseamnătoateastea?1-
aîntrebatSeverovăzîndprimaoarătablouri
le danteşti.
— Petinenu tefascineazăideamorţii?
Homicidulesteoaventurăteribilă,
şisinucidereaosoluţiepractică.Măjoccu
ideaambelor.Existăpersoane caremerită
asasinate,nu crezi?
Cîtdespremine,eibine,vere,nu am de
gîndsămordecrepit,prefersă-
mipuncapătzilelorcuaceaşigrijăcucare
îmialegcostumele,deastastudiezcrimele,
casămăantrenez.
— Eştinebunşiînplusnicinuaitalent,aconc
hisSevero.'
— Un artistnu are nevoie de talent,doar de
îndrăzneală.Aiauzitde impresionişti?
— Nu,dardacă asta pictează
nenorociţiiăia,n-orsă ajungă departe.Nu
puteaicăutaotemămaiagreabilă?O
fatădrăguţă,deexemplu.
Matiasaînceputsărîdăşi1-
aanunţatcămiercurivafi în gargonniereo
fatărealmentedrăguţă,ceamaifrumoasădin
Sân Francisco,dupăcum se
spunea.Eramodelşiprieteniiluisebăteaus
-oimortalizezeînlut,pepînză
şipeplăcifotografice,cu
speranţaadiţionalădeafacedragostecu
ea.Se
făceaupariuricinevafiprimul,darpînăacum
nimeninureuşisenicimăcar
săîiatingămîna.
— Areundefectdetestabil:virtutea.Esteul
timavirginădinCalifornia.Ţi-ar
plăceas-ocunoşti?
Siuiteaşaarevăzut-
oSeverodelVăilepeLynn
Sommers.Pînăatuncise
mulţumisesăcumperepeascunscărţipoştale
cu chipuleiîn magazinele pentru
turiştişisă le pitească între paginile
cărţilorde drept,ca pe o comoară
ruşinoasă.Se plimba de multe oripe strada
pe care se găsea
salonuldeceai,lîngăPiaţaUnirii,sperînd
săovadădedeparte,şifăcuse
cercetăridiscretepelîngăvizitiulcarese
duceaîn fiecarezisăiadulciuri pentru
Paulina,dar niciodată nu îndrăznise să se
ducă cinstitla Eliza Sommersşisă-
icearăvoiesăovizitezepefiică-
sa.Oriceacţiunedirectăise
păreaotrădareireparabilăfaţădeNivea,du
lcealuilogodnicădintotdeauna;
darcutotulaltcevaarfisăseîntîlneascădin
întîmplarecu Lynn,astaarfi
caunjocalfatalităţiişinimenin-
araveacesă-ireproşeze.Nicinu-itrecea
prinmintecăaveas-
ovadăînatelierulvăruluiMatîasînîmpreju
răriatîtde ciudate.
LynnSommerseraprodusulfericitalunuiame
stecderase.Arfitrebuitsă
senumeascăLinChi'en,darpărinţiiaudecis
săanglicizezenumelecopiilor
lorşisăledeanumelemamei,Sommers,pentru
aleuşuraviaţaînStatele
Unite,undechineziierautrataţiprecum
cîinii.Pebăiatul
celmare1-
aunumitEbanizer,încinsteaunuivechiprie
tenaltatălui,darîi spuneau
Lucky,norocosul,pentru că era
pustiulcelmainorocos din
Chinatown.Pefatamaimică,născutăşaseani
maitârziu,au botezat-oLin ca un omagiu
adusprimeisoţiia tatălui,înmormîntată
la HongKongcu mulţianiîn urmă,darcînd au
înregistrat-o i-au datortografia engleză,
Lynn.PrimasoţiealuiTaoChi'en,careadatn
umelefetei,fuseseocreatură fragilă cu
picioareminusculebandajate,adorată
debărbatuleişicarea murit foarte tînără,
răpusă de epuizare. Eliza Sommers a
învăţat să convieţuiască cu amintirea
stăruitoare a luiLin,ajungînd să o
considere încăun membru alfamiliei,un
feldeprotectoareinvizibilăcarevegheala
bunăstarea căminului ei. în urmă cu
douăzeci de ani, trezindu-se însărcinată
din nou,a rugat-o peLin să o ajutesă ducă
sarcina la bun sfîrşit,pentru că
maipierdusecîteva sinu credea că
trupuleidestulde
muncitvaputeareţinefătul.Astfeli-
aexplicatluiTaoChi'en,caredefiecare
datăveniseîn ajutorulsoţieicu
toateresurseleluidemedictradiţional—
zhong yi— şiîn plus o ducea la
ceimaibunispecialiştiîn medicină
ocidentalădinCalifornia.
— Dedataastasevanaşteofetiţăsănătoasă,1
-aasiguratEliza.
— Deundeştii?
— Pentrucăi-am cerut-oluiLin.
Elizaarămasconvinsăcăprimaşotieaajutat
-oîn timpulsarcinii,i-adat
forţăsănascăfataşiapoi,caozînădin
povesti,s-aaplecatpesteleagăn
pentru a-imenicopileidarulfrumuseţii.
„Se va numiLin",a anunţat
epuizată,primindu-
şifetiţaînbraţe;darTaoChi'ens-
asperiat:nueraoide
bunăsăprimeascănumeleuneifemeicaremuri
seatîtdetînără.Inceledin
urmăaucăzutdeacordsăschimbeortografiaca
sănuispiteascănenorocul.
„Sepronunţătotaşa,esingurulucrucarecon
tează",aconchisEliza.
Dinparteamamei,LynnSommersaveasîngeeng
lezescşichilian,dinpartea
tatăluiaveagenelechinezilorînalţidinno
rd.BuniculuiTaoChi'en,unumil
tămăduitor,lăsa-
se moştenire descendenţilorsăide parte
bărbătească cunoştinţele despre
plantelemedicinaleşidescîntecelepotriv
itebolilortrupuluişialeminţii.Tao
Chi'en,ultimuldin neamulacesta,a
îmbogăţitştiinţa paternă ucenicind
pentru
aajungezhongyipelîngăunînţeleptdinCant
onşiînvăţîndoviaţă
întreagănudoarmedicinatradiţionalăchin
eză,citotcegăseadespreştiinţa
medicalăaOcidentului,îşiconstruiseunpr
estigiusolidînSânFrancisco,îl
consultaumediciamericanişiaveaocliente
lămultirasială,darnuaveavoie
sălucrezeînspitale,şiactivitateaîieral
imitatălacartierulchinezesc,unde
cumpăraseocasămareîncareclinicaeralapa
rterşilocuinţalaetaj.Faima
îlapăra:nimeninu sebăga în acţiunea
pecareo desfăşura pentru sing
songirls,aşaeraunumiteînChinatownjalni
celesclavealetraficuluisexual,
doarcopileextrem detinere.TaoChi'en
îşiluasesarcinadeasalvacîtmai multe
dintre ele din bordeluri. Tong-unle
(bande care controlau, supravegheau
şivindeau protecţie în comunitatea
chineză)ştiau că el cumpără micile
prostituate pentru a le da o nouă şansă
departe de California îlameninţaseră de
vreo două ori,darnu au ajuns la măsuri
drasticepentru cămaidevremesau maitîrziu
oricaredintreeiputeaavea
nevoiedeserviciilecelebruluizhongyi.Cî
ttimp TaoChi'en nu seplîngea
autorităţiloramericane,acţionafărăzarv
ăşisalvafeteleunacîteuna,cu o
răbdătoaretrudădefurnică,puteausă-
1tolereze,pentrucănufăceanicio
pagubăenormelorprofiturialeafacerii.Sin
gurapersoanăcareîltratapeTao
Chi'encapeunpericolpubliceraAhToy,prox
enetacucelmaimaresuces
dinSânFrancisco,patroanamaimultorsaloa
nespecializateînadolescente
asiatice.Numaieaimportacîtevasutedeast
feldecopilepean,sub ochii
impasibiliaifuncţionariloryankeimituiţ
icum trebuie.AhToyîlurapeTao
Chi'enşi,cum
spusesenuodată,maibinemureadecîtsă-
1chemedinnou săoexamineze.O
făcuseosingurădată,învinsădetuse,şiatu
nciamîndoi
înţeleseseră,fărăafinevoiedecuvinte,căe
rauşivorfiduşmanidemoarte.
FiecaresingsongirlsalvatădeTaoChi'ener
a caun spin înfiptsub
unghiileluiAh Toy,deşifatanu
îiaparţinea.Erao
chestiunedeprincipiu,atîtpentrueacîtsi
pentruel.
TaoChi'ensesculaînaintederăsăritulsoar
eluişiieşeaîngrădină,undeîşi făcea
exerciţiile marţiale pentru a-simenţine
trupulîn formă şimintea
limpede.Apoimeditaunceassijumătate,dup
ăcarepuneadeceai.O trezea peElizacu
osărutareşioceaşcacu
ceaiverde,pecareeaîlsorbeaîncet
stîndînpat.Eraunmomentsacrupentruei:ce
aşcadeceaipecareobeau împreună
pecetluia noaptea ţpecareo petrecuseră
strînsîmbrăţişaţi.
Ceaceseîntîmplaîntreeiînspateleuşiiînc
hiseacamereicompensatoată truda
zilei.Dragostea lor începuse ca o
prietenie suavă ţesută lentîn
mijloculuneiîncîlcelideobstacole,delan
evoiadeaseînţelegeînenglezăsi a
depăşiprejudecăţile de cultură şide
rasă,pînă la diferenţa de vîrstă.
Trăiseră şimunciseră împreună sub
acelaşiacoperişmaibinedetreiani
pînăaseîncumetasătraversezegraniţainvi
zibilăcareîidespărţea.Atrebuit ca Eliza
să străbată în cerc miide mile într-o
călătorie interminabilă în
căutareaunuiiubitipoteticcareîiscăpapr
intredegetecaoumbră,sălase pedrum
trecutulsiinocenţaeifăcutezdrenţeşisă-
şiînfrunteobsesiileîn faţa
căpătîniidecapitatesimacerateîn gin a
legendaruluibanditJoaquîn
Murieta,pentruaînţelegecădestinuleiera
alăturideTaoChi'en.Inschimb zhong yz-
ulştiuse asta dinainte şiaşteptase cu
tăcuta tenacitate a unei iubirimature.
DinnoapteaîncareElizas-
aîncumetatînsfîrsitsăstrăbatăceioptmet
ride coridorcare despărţeau camera eide
cea a luiTao Chi'en,viaţa lors-a
schimbatcutotul,deparcătrecutularfifost
retezatcuoloviturădesecure, începînd cu
noaptea acea ardentă n-a maiexistat
nicicea maimică
posibilitatesautentaţiedeadaînapoi,doa
rprovocareadea-sifăuriunloc într-o
lumecarenu tolera amesteculderase.Eliza
a venitdesculţă şiîn
cămaşădenoaptepeîntunericlauşaluiTaoCh
i'en,convinsăcăovagăsi descuiată,
căcibănuiacăşielodoreatotatîtdemultcae
a,dardeşierasigurăera îngrozită
dedeznodămîntulireparabilalhotărîriipe
careo luase.Ezitase
multsăfacăpasul,pentrucăzhongyieraprot
ectorulei,tatăl,frateleei,cel maibun
prieten,singuraeifamiliepeacestpămînts
trăin.Setemeasănu piardă totuldacă
îidevenea amantă,darstătea de-acum în
faţa uşiişi dorinţadea-
1atingeafostmaiputernicădecîtargumente
leraţiunii.Aintrat
încamerăşilaluminauneiluminăridepemasă
1-avăzutstîndpepatcu picioarele
încrucişate,îmbrăcat în tunică
şipantalonide bumbac alb, aşteptînd-
o.Elizan-
amaiapucatsăseîntrebecîtenopţiofipetrec
utastfel, atentla zgomotulpaşilor eipe
culoar,pentru că o zăpăcise propria ei
îndrăznealăşitremuradesfiiciuneşidorinţ
ă.TaoChi'ennui-alăsattimpsă
deaînapoi.Avenitspreea,adeschisbraţele
şieaaînaintatorbeştepînăs-a
lipitdepieptullui,aspirînd
mirosulatîtdebinecunoscutalbărbatului,
o aromăsalinădeapădemare,agăţatăcu
ambelemîinidetunicaluipentru
căisemuiaugenunchii,întimpceunvaldeexp
licaţiiţîşneaneîncetatdepe buzele
eiamestecîndu-se cu cuvintele de dragoste
chinezeştipe care le
şopteael.Asimţitcăbraţeleluioridicausi
odepuneaucublîhdeţepepat,a
simţitrăsuflarealuicaldăpegît,mîinileca
reoapucau şiacuprins-oun zbucium
careafăcut-osătremure,căindu-
sesifiindu-ifrică.
Decînd
îimurisesoţialaHongKong,TaoChi'en
seconsolasedin cînd în
cîndcuîmbrăţişărilegrăbitealefemeilorp
lătite.Demaibinedeşaseaninu maifăcuse
dragoste cu dragoste,darnu îngăduica
graba să-1 domine.
StrăbătusedeatîteaoritrupulElizeicugîn
dulsiocunoşteaatîtdebine,că
afostcaaurmadepresiuniledulcişimiciled
olinealeuneihărţi.Eacredea căîn
braţeleprimuluieiiubitcunoscusedragost
ea,darintimitateacu Tao Chi'eni-
aarătatîntreagamăsurăaignoranţeisale.P
asiuneacareorăvăşise
laşaisprezeceani,pentru
caretraversaselumeapejumătateşiîşirisc
ase viaţa demaimulteori,fuseseun
mirajcareacum isepărea absurd;pe
atunciseîndrăgostisede
dragoste,mulţumindu-se cu fărîmiturile
pe care ile dădea un bărbat
preocupatmaimultdeplecaredecîtdeea.îlc
ăutasepatru ani,convinsă fiind că
tînărulidealistpe careîlcunoscuse în
Chilese transformase în Californiaîntr-
unbanditgrozavpenumeJoaquinMurieta.înt
otacesttimp TaoChi'en aaşteptat-ocu
calmulluiproverbial,sigurcămaidevremes
au
maitîrziueavatraversacoridorulcareîise
para.Elamerscueacîndcapul
luiJoaquinMurietafuseseexpussprebucuri
aamericanilorsiînvăţareade minte a
hispanicilor.A crezut că Eliza nu va
rezista în faţa trofeului
respingător,dar ea s-a proptitlîngă
recipientulîn care se găsea capul
presupusuluicriminalşi1-a
privitimpasibilă,deparcă arfi fosto varză
murată,pînă a fostsigură că nu era celpe
care îlcăutase atîţia ani.
Adevărulestecăidentitatealuinumaiaveav
reoimportanţă,pentrucăde-a
lungulaceleicălătorii,mergînd pe urmele
uneiiubiriimposibile,Eliza
dobîndisecevalafeldevaloroscasidragost
ea:libertatea.„Acum sîntliberă",
afosttotceaspusînfaţacăpăţînii.TaoChi'
enaînţelesatuncicăînsfîrsit
selepădasedefostuleiubit,că-
ieraegaldacătrăiasaumurisecăutîndaur
în munţiiSieraNevada;în oricecaz,cănu-1
vamaicăutaiardacătipul urma să apară
într-o bună zi,va fi în stare să-1 vadă la
adevărata lui valoare.TaoChi'enaluat-
odemînăsiaupărăsitsinistraexpoziţie.Af
arăau respirataerulproaspătşiau mersîn
pace,gatasăînceapăaltăetapădin
viaţalor.
NoapteaîncareElizaaintratîncameraluiTa
oChi'enafostfoartediferităde
îmbrăţişările clandestine sigrăbite cu
primuliubitdin Chile,în noaptea acea a
descoperitcîteva dintre multiplele
posibilităţiale plăceriişis-a iniţiatîn
profunditateauneiiubiricareaveasărămîn
ăsingurapentru tot
restulvieţiisale.Cumultcalm,TaoChi'ena
eliberat-odestraturiledefrică
şideamintirileinutile,amîngîiat-
ocuoperseverenţăneobosităpînăcînda
încetatsătremureşiadeschisochii,pînăcî
nds-arelaxatsubdegetelelui
măiestre,pînă cînd a simţit-o
ondulînd,deschizîndu-se,iluminîndu-
se;a auzit-ogemînd,strigîndu-1,rugîn-
1
du-1;avăzut-
oînvinsăsiumedă,dispusăsăsedăruieşisă-
1primeascăpe deplin,pînăceniciunuln-
amaiştiutundeerau,cineerau,undesetermi
nă elşiundeîncepeea.Tao Chi'en a condus-
o maipresusdeorgasm,la o
dimensiunemisterioasăundedragosteasimo
arteaseaseamănă.Au simţit
căspiritelelorcresc,cădorinţasimemoria
dispar,căseabandoneazăunei lumini unice
şi imense. S-au îmbrăţişat în acest spaţiu
extraordinar recunoscîndu-
se,poatepentru
cămaifuseserăaiciîmpreunăîn vieţilelor
anterioareşivormaifiîn
multealtelecarevorveni,asugeratTaoChi'
en.
Erauamanţiieterni,karmalorerasăsecaute
şisăsetotregăsească,aspus
emoţionat;darEliza i-a răspuns rîzînd că
nu era vorba de ceva atîtde solemn precum
karma,cipur sisimplu de chefulde a face
amor,că
adevărulcurateracădecîţivaanimureadepo
ftăsăseculcecu elşică spera ca pe viitor
luiTao să nu-iscadă entuziasmul,căciasta
va fi prioritatea eiîn viaţă.Au
zburdattoată noaptea şiobună partedin
ziua următoare,pînăcefoameaşiseteai-au
silitsăiasădin camerăîmpleticiţi,
beţisifericiţi,continuîndsăseţinădemîn
ădefricăsănusetrezeascăşisă
descoperecătotulnufusesedecîtohalucina
ţie.
Patimacarei-
aunitdinnoapteaaceaşipecareaualimentat
-ocunespusă grijăi-asusţinutşii-
aapăratîn
clipeleinevitabilederestrişte.Cu
timpul,
pasiuneaaviratspretandreţeşirîs,au
încetatsămaiexplorezeceledouă
sutedouăzecişidouădemodurideafacedrago
stepentrucătreisaupatru erau
deajunsşinu maiera necesarsă se uimească
reciproc.Cu cîtse cunoşteau maibine,cu
atîtîşierau maidragi,începînd cu acea
primă noapte au dormitstrînşica un
nod,respirînd aceaşirăsuflareşivisînd
aceleaşivise;darviaţanuleerauşoară,fus
eserăalăturiaproapetreizecide aniîntr-
olumeîncareuncuplucaalornu-
şiavealocul.De-alungulanilor
micuţafemeiealbăşichinezulînaltajunses
erăsăfieoimaginefamiliarăîn
Chinatown,darniciodatănuaufostaceptaţi
pede-a-ntregul.Auînvăţatsă
nuseatingăînpublic,săseaşezeseparat
lateatru
şisăumblepestradălacîţivapaşidistantă.
Erau hotelurisau restauranteîn carenu
puteau intraîmpreună,iarcînds-au dusîn
Anglia, ea să-şiviziteze mama
adoptivă,pe Rose Sommers,elsă tină
conferinţe despreacupunctura la clinica
Hob s,nu au pututcălătoricu vaporulla
clasa întîi,nicisă împartă
aceaşicabină,deşinoaptea ea sestrecura
pe ascunssădoarmăcuel.S-
aucăsătoritdiscretdupăritulbudhist,dar
faptul
nuaveavaloarelegală.LuckysiLynnerauînr
egistraţidreptcopiinelegitimi
recunoscuţidetată.TaoChi'en
reuşisesăobţinăcetăţenialacapătulunor
sforăriişipeşcheşuriinterminabile,era
printre putiniicare scăpaseră de Decretul
de Excludere a Chinezilor, una din legile
discriminatorii din California.
Admiraţia şi loialitatea pentru
patria adoptivă erau
necondiţionale,după cum a dovedit-o în
RăzboiulCivil,cînd a traversat
continentulpentru
aseînrolavoluntarpefrontşiamuncicaasis
tental mediciloryankeipe
parcursulcelorpatru anide conflict,darse
simţea
străinşidorinţaluieraca,dupăoviaţăîntr
eagăpetrecutăînAmerica,săfie
înmormîntatlaHongKong.
Familia ElizeiSommerssia luiTao Chi'en
locuia într-o casă spaţioasă şi
confortabilă,maisolidăsidefacturămaibu
nădecîtcelelaltedinChinatown. în
jurullorsevorbea în specialcantoneza
şitotul,dela mîncarepînă la ziare,
;erachinezesc.Cîtevacvartalemaiîn
coloeraLaMision,cartierul
hispanic,princareElizaSommersmergeasăs
eplimbededraguldeavorbi
spaniola,darziuaşi-opetrecea
printreamericaniaproapedePiaţaUnirii,
undeîşiaveaelegantaceainărie.Cu
prăjiturileeiajutasedelabunînceput la
susţinerea familiei,pentru că
marepartedin cîştigurileluiTao Chi'en
ajungeau în mîinistrăine:cenu
erafolositpentru
ajutorareabieţilorpeoni
chinezicînderau bolnavisau treceau prin
perioadederestrişte,ajungeaîn
bordelurileclandestinecufetitesclave.S
alvareaacestorfăpturidelaoviaţă
ticăloasă devenise misiunea sacră a luiTao
Chi'en,lucru pe care Eliza Sommers1-
apriceputimediat
si1-
aaceptatcapealtătrăsăturăcaracteristic
ăasoţuluiei,încăunmotiv din multele
pentru care îliubea.Pusese la
punctafacerea cu prăjituri pentruanu-
1deranjacerîndu-
ibani;aveanevoiedeindependenţăpentrua
dacopiilorceamaibunăeducaţieamericană,
căcidoreacaeisăseintegreze perfectîn
Statele Unite sisă trăiască fără
limitările impuse chinezilorsi
hispanicilor.CuLynnareuşit,darcuLuckyp
lanurilei-aueşuat,pentrucă
băiatulsernîndreacuorigineasaşinunăzui
asăplecedinChinatown.
Lynnîşiadoratatăl—
eraimposibilsănuiubeştiacestom
blîndsigeneros
— darse ruşina de rasa lui.înţelesese
devreme că singurulloc pentru chineziera
cartierullor şică în restuloraşuluierau
detestaţi.Sportul
preferatalbăieţiloralbierasăaruncecupi
etreînceleştisausăletaiecoada
dupăceîibăteau bine.Casimaică-sa,Lynn
trăiacu unpiciorînChinasi
cualtulînStateleUnite,ambelenuvorbeau
decîtenglezaşiseîmbrăcauşi
sepieptănaudupămodaamericană,deşiîncas
ăpurtautunicăşipantalon
demătase,înafarădeoaselelungisiochiior
ientaliLynnnuaveanimicdela taică-
său,iardelamaică-
saaveasimaipuţin;nimeninu ştiadeundeîi
veneafrumuseţeadeosebită.N-
aavutniciodatăvoiesăsejoacepestradă,ca
frate-
săuLucky,pentrucăînChinatownfemeileşif
eteledinfamiliilebogate trăiau într-o
recluziunetotală,în rareleocaziicînd
mergea prin cartier,o
făceaţinutădemînădetatăleisicupriviril
eînpămînt,pentruanuprovoca mulţimea
aproape exclusiv
masculină.Amîndoiatrăgeau atenţia,ea
prin
frumuseţe,elpentrucăseîmbrăcaprecum
unyankeu.TaoChi'enrenunţase de multla
părulpurtatîn coada tipică a
chinezilorşiîlpurta scurtşi
pieptănatpestecap,purtacostumenegreimp
ecabile,cămaşăcu gulertare
şipălărieînaltă.Totuşi,în
afaracartieruluichinezescLynn circulaîn
plină
libertate,caoricarefatăalbă.îşifăcusee
ducaţiaîntr-oscoalăpresbiteriană,
undeînvăţaserudimentelecreştinismuluic
are,adăugatepracticilorbudhiste
aletatălui,audus-
olaconvingereacăCristoserareincarnarea
lui
ST
Bud ha.Mergea
singurălacumpărături,lalecţiiledepian
şiîn vizită la
colegeledeliceu,searaseinstalaînsalonul
deceaiundeîşifăceatemelesi
se distra recitind romanele romantice pe
care le cumpăra cu zece cenţi
bucatasaupecareiletrimiteadelaLondrabu
nicaRose.StrădaniileElizei Sommersdea o
facesă prindă interespentru bucătăriesau
oricarealtă activitatedomesticăau
fostînzadar,fatanu păreafăcutăpentru
treabade zicuzi.
Crescînd,Lynn şi-
apăstratchipuldeîngerstrăin şitrupulis-
aumplutde tulburătoare
liniicurbe.Fotografiide-ale
eicirculaseră şiînainte,fără
consecinţenotabile,dartotuls-
aschimbatdupăceaîmplinitcincisprezece
ani,cînd formeleis-au definitivatiarea a
devenitconştientă deatracţia
devastatoare pe care o exercita asupra
bărbaţilor, înspăimîntată de
consecinţeleacesteiforţeteribile,mamae
iaîncercatsăcontrolezeimpulsul
seducătoralfiicei,pisînd-ocu
normedemodestieşiînvăţînd-osămeargă
precum unsoldat,fărăsă-
şimişteumeriisişoldurile,dardegeaba:bă
rbaţii
deoricevîrstă,rasăşicondiţieseîntorcea
u dupăea.înţelegînd avantajele
frumuseţiiei,Lynnaîncetatsătuneşisăful
gereîmpotrivaei,caatuncicînd
eramică,şiahotărîtcăoscurtăbucatădevre
mevafimodelpentruartişti, pînă cînd va
sosiFăt-Frumos călare pe
calulluiînaripatca s-o ia de
nevastă.Cîttimp fusese
copil,părinţiitoleraseră fotografiile cu
zîne şi leagăneca peun capriciu
inocent,darau socotitcă a seexpuneîn faţa
camereiînnouaeiînfăţişaredefemeieeraun
riscimens.„Săpozezinu eo
meseriedecentă,edestrăbălarecurată",as
tabilitcutristeţeElizaSommers, dîndu-
şiseamacănuovafacesărenunţelafanteziil
eeişinicis-oaperede
capcanelefrumuseţii.I-
aîmpărtăşitneliniştealuiTaoChi'en,într
-unuldin
acelemomenteperfecteîncareseodihneaudu
păcefăcuserădragoste,iarel i-a
explicatcă fiecareîşiarekarma sa,că nu
eposibilsă conducivieţile
altora,doarsăschimbiuneoridrumulpropri
eivieţi;darElizanu avea de
gîndcanenorocireasăosurprindănepreveni
tă.O însoţisemereupeLynnla
şedinţeledefotografie,avîndgrijăsăfiedec
en-
te—
nicigînddecoapsedezgolitedinraţiuniarti
stice— siacum,cîndfata
aveanouăsprezeceani,eradispusăsăfiededou
ăorimaiatentă.
— E un
pictorcareseţinedecapulluiLynn.Vreasă-
ipozezepentru un
tabloucuSalomea,îispuseîntr-
ozibărbatului.
— Cucine?
întrebăTaoChi'enabiaridicîn
dochiidepe
Enciclopediademedicină.
— Salomea,aceacuceleşaptev
ăluri,Tao.Citeşte Biblia.
— DacăedinBiblieedebine,pres
upun,murmurăel distrat.
— Darştiicum
eramodapetimpulSfîntuluiloanBotezătoru
l?Dacănusînt atentăosă-
ţipictezefatacusîniigoi!
— Păisăfiiatentă,zîmbiTaoluînd-
odetalie,aşezînd-opecărţoiulpecareîl
ţineaînpoalăşiavertizînd-
osănuselasepradăimaginaţiei.
— Vai,Tao,cenefacem cuLynn?
— Nimic,Eliza,osăsecăsătorea
scăşiosănefacăne- poţei.
— Dareîncăocopilă!
— înChinaarfidejapreatîrziusă-
şigăseascăunsoţ.
— Sîntem înAmericaşin-
osăsemăritecuunchinez,
hotărîea.
— Dece?Nu-ţiplacchinezii?glumizhongyi-
ul.
— Nu există bărbatca tineîn toată
lumea,Tao,darcred că Lynn seva
căsătoricuunalb.
— Dincîteştiu,americaniinuştiusăfacăamo
r.
— Poatecăîiînveţitu,seîmbujoraEliza,lip
indu-sinasuldegîtului.
LynnapozatpentrutabloulcuSalomeapurtîn
duntricoudeculoareapielii
pesubvăluri,subprivireaneobosităamaică
-sii,darElizaSommersn-amai
pututfilafeldefermăcîndis-
aoferitfeteiuriaşaonoaredeaservidemode
l pentru statuia Republiciicare urma să se
ridice în centrulPieţeiUnirii. Campania
de strîngere a fondurilordurase lunide
zile,oameniidădeau fiecareceputea,elevii
cîţivacenţi,văduvelecîţivadolari,magna
ţiicaFelicianoRodriguezdeSanta Cruz
cecurigrase.Ziarele publicau în fiecare
zisuma adunată în ziua precedentă pînă a
fost de ajuns pentru a comanda
monumentulunui sculptorfaimos adus
specialdin Philadelphia pentru
ambiţiosulproiect.
Familiilecelemaidistinsedinoraşseîntrec
eauînserbărişibaluripentruca artistulsă
aleagă modeluldintre fiicele lor;se ştia
de-acum că modelul Republiciiva fi
simboluloraşuluiSân Francisco
şitoatefeteleaspirau la această
onoare.Sculptorul,un om modern şicu
ideiîndrăzneţe,a căutat fata ideală
săptămîniîn şir,dar niciuna nu 1-a
mulţumit.Pentru a
reprezentaputernicanaţiuneamericană,co
mpusădin imigranţicutezători
veniţidincelepatrupunctecardinale,dore
apecinevaderasăamestecată,a
datdeştire.Finanţatoriiproiectuluişiofi
cialităţileoraşuluis-au îngrozit;
albiinuputeauconcepecăoamenidealtăculo
aredecîtalorerauumanipe de-a-
ntregulşinicinuvoiausăaudădevreomulatr
ăcaresădomineoraşul
delaînălţimeaobelisculuidin
PiaţaUnirii.Californiaofi eaavangardaîn
materiedeartă,erau
depărereziarele,darchestiacu
mulatraerapreade tot. Sculptorul era pe
punctul de a ceda presiunii, optînd pentru
o descendentă aunordanezi,cînd
aintratdin întîmplareîn patiseria Elizei
Sommerscasăseconsolezecuuneclaircucioc
olată,siavăzut-opeLynn. Eraexactfemeia
pecareocăutasepentru
statuie:înaltă,binefăcută,cu
oaseperfecte,avîndnunumaidemnitatedeîm
părăteasăşichipcutrăsături
clasice,cişiaerulexoticpecareîldoreael
.Aveamaimultdecîtarmonie,
cevaspecial,unamestecdeorientşiocident
,desenzualitateşinocenţă,de
forţăsidelicateţe,care1-
asubjugattotal.Cîndaanunţat-
opemamăcăîi alesesefatacasă-
ifiemodel,convinsfiindcăfăceaouriaşăonoa
remodestei familiidepatiseri,s-
alovitdeorezistenţăîncăpăţînată.ElizaS
ommersse
săturasesă-şipiardăvremeapăzind-
opeLynn prin studiourilefotografilor,
caren-
aveaualtcevadefăcutdecîtsăapesecudeget
ulpeunbuton.Ideade
aofaceîncazulomuleţuluiăstacareplănuia
ostatuiedebronzînaltăde
cîtivametriisepăreaepuizantă,darLynner
aatîtdemîndrălaperspectiva
deafiRepublicaîncîtnus-
amaipututopune.Sculptoruls-
adatdeceasul
morţiipentruaoconvingepemamăcăotunicăs
curtăeraţinutapotrivită,
eanevăzîndniciolegăturăîntrerepublican
ord-americanăsivestimentaţia
grecească,pînălaurmăs-
ahotărîtcaLynnsăpozezecubraţeleşipicio
arele dezgolite,darcusîniiacoperiţi.
Lynntrăiadepartedepreocupărilemaică-
siidea-ipăzivirtutea,pierdutăîn lumea
eide fanteziiromantice,în afară de
fiziculeineliniştitor,nu se
deosebeaprinnimic;eraofatăobişnuită,ca
atîteaaltele,carecopiaversuri în
caietecu
paginirozşicolecţionaminiaturideporţel
an.Langoareaeinu era
eleganţă,cilene,melancolia einu era
mister,cigoliciune a minţii.
„Lăsaţi-
oînpace,atîtatimpcîttrăiesceu,Lynnn-
osăducălipsădenimic", promiseseLucky nu
o dată,fiind singurulcareşi-a datseama
decîtde toantă
erasoră-sa.
Lucky,cucîţivaanimaimaredecîtLynn,erac
hinezsadea.Curareexcepţii, de exemplu
cînd era vorba de o chestie legală sau cînd
trebuia să se fotografieze,se îmbrăca în
bluzon,pantalonilargi,cingătoare la brîu
şi galenţicu
talpădelemn,darpecappurtaîntotdeaunapă
lăriedecow-boy. Nu aveanimicdin
ţinutadistinsăatatălui,din
delicateţeamameisau din frumuseţea
surorii;era scund,cu picioare
scurte,căpăţîna pătrăţoasă şi tenul
verzui, dar reuşea să fie atrăgător prin
zîmbetul irezistibil şi
optimismulmolipsitor,care-iveneadin
siguranţadeaseaflasub semnul
norocului.Era convins că nu ise putea
întîmpla nimic rău,fericirea şi
noroculîierau hărăzite prin
născare,îşidescoperise darulla nouă ani,
jucînd/an tan pestradăcu
alţibăieţi;avenitacasăanunţînd cădeacum
încolonumeleluivafiLucky,nuEbanizer,sin
uamairăspunsdacănuera
strigataşa.Norocul1-
aurmatpretutindeni,cîştigalatoatejocur
ileşideşi erazburdalnicşiobraznicn-
aavutniciodatăproblemecufong-
urilesaucu
autorităţilealbilor.Pînăsipoliţaiiirlan
dezisucombauînfaţafaptuluicăera
simpatic,şiîn timp ce ceilalţidin gaşcă
primeau bătaie,elieşea din încurcătură cu
o glumă sau o jongleriedin
multelepecareleştiau face
mîinileluidescamator.TaoChi'en nu
seresemnacu zvăpăialasingurului său fiu
şiblestema steaua cea bună care îlfăcea să
scape de truda
muritorilorderînd.Nufericiredoreapentr
uel,citranscendenţă.Seîntrista văzîndu-
1 cum treceprin
lumecaopasăremulţumită,cu
atitudineaasta
aveasăisestricekarma.Elcredeacăsufletul
urcăsprecerprin milăşi
suferinţă,învingîndobstacoleleprinnobl
eţeşigenerozitate,dardacădrumul
luiLuckyeramereuuşor,cum
aveaoaresăseautodepăşească?Setemeaca
înviitorsănusereincarnezeînvreogîngani
e.TaoChi'endoreacaîntîiulsău
născut,caretrebuiasă-
1ajutelabătrîneţeşisă-
icinsteascăamintireadupă
cevafimurit,săcontinuenobilatradiţiefam
ilialădeavindeca,visachiar să-
1vadăajunsprimulmedicchino-american cu
diplomă;darluiLuckyîi
erasilădepoţiunileurîtmirositoareşidea
celedeacupunctura,nimicnu-1
scîrbeamaitaredecîtbolilealtoraşinupri
cepeaceplăceregăseataică-său
laovezicăumflatăsauunobrazplindebube.Pî
năaîmplinişaisprezeceani siaieşiîn
stradăatrebuitsă-1ajutepeTaoChi'en în
saladeconsultaţii,
undeacestaîlbătealacapcunumeleleacuril
orşilaceeraubuneşiîncerca să-
1înveţeartasubtilădealuapulsuri,echilib
raenergiaşidentificaumori,
subtilităţicarebăiatuluiîiintrau
peourecheşiîiieşeau pecealaltă,dar
măcarnu îltraumatizau,precum
texteleştiinţificedemedicinăocidentală
pecaretatălluilestudiacuzel.Ilustraţii
lecareînfăţişaucorpurifărăpiele, cu
muşchi,veneşioaselavedere,darcu
chiloţi,îlîngrozeau.Nu-ilipseau
aşadarpretextelepentruaplecadinsaladec
onsultaţie,dareraîntotdeauna
disponibilcînd era vorba de a ascunde
vreuna dintre nenorocitele sing songirls
pe care tatălluile aducea acasă.Această
activitate secretă şi
periculoasăeraexactpemăsuralui.Nu
segăseacinevamaipotrivitcael pentru a
conduce fetele epuizate chiarsub
nasultong-urilor,cineva mai dibaciîn
a le scoate din cartierdupă ce se maipuneau
pe picioare,cineva mai ingeniosîn a
lefacedispărutepeveciîn celepatru
punctecardinaleale libertăţii.Nu o făcea
mişcatdemilă,ca Tao
Chi'en,cideexaltarea dea
provocarisculşia-
şipunelaîncercarenorocul.
Pînă să împlinească nouăsprezece ani,Lynn
Sommers refuzase deja mai
multipretendenţişiseobişnuisecuomagiil
emasculine,pecareleprimeacu
dispreţderegină,căciniciunuldintreadmi
ratorinusepotriveaimaginiide
prinţromantic,niciunulnupronunţacuvint
elepecarebunicaRoselescria în romanele
ei,petoţiîiconsidera vulgari,nedemnide
ea.Crezu că s-a întîlnitcu destinulsublim
la care era îndrituită cînd 1-a cunoscutpe
singurulbărbatcarenu aprivit-
odedouăori,MatfasRodriguezdeSanta
Cruz.îlvăzusededepartedecîtevaori,pest
radăsauîntrăsurăcuPaulina
delVăile,darnuschimbaserăniciovorbă,el
eramaimare,trăiaîncercuri lacareLynn nu
aveaacesşiden-arfifostpovesteacu
statuiaRepublicii poatecănus-
arfiîntîlnitniciodată.
Subpretextuldeasupervizacostisitorulpr
oiect,înatelierulsculptoruluise
întîlneaupoliticieniişimagnaţiicarefinan
ţaserăstatuia.Artistuleraiubitor
degloriesideviaţăbună;în timp
celucra,aparentpreocupatdemodelul
careurmasăfieturnatînbronz,sebucuradero
bustacompaniemasculină, de sticlele de
şampanie,stridiile proaspete şihavanele
fine pe care ile
aduceaumusafirii.Peoestradă,luminatădeo
berlichtuldintavanprincare intra lumina
naturală,Lynn Sommers stătea în echilibru
pe vîrfuricu braţeleridicate,într-
opoziţieîncareeraimposibilsăstaimaimul
tdecîteva minute,cu ocunună delaurîntr-
omînă şiun pergamentcu Constituţia
americanăîncealaltă,îmbrăcatăîntr-
otunicăuşoarăşiplisatăcareîiatîrna
delaunumărpînălagenunchi,descoperindu-
itrupulînaceaşimăsurăîn care i-1
acoperea. Sân Francisco era o piaţă bună
pentru goliciunea feminină, în toate
barurile se vedeau tablouri cu odalisce
rotunjoare,
fotografiidecurtezanecufundulgolşifresc
eînghipscunimfeurmăritede satiri
neobosiţi;un
modelcarearfipozatabsolutgoalăarfiprovoc
atmai puţină curiozitate decît fata asta
care refuza să se dezbrace sinu se
despărţea de ochiulde veghe almaică-
sii.Eliza Sommers,îmbrăcată în
culoriînchise,şedeafoarteţeapănăpeunsc
aunlîngăestradapecarepoza fiică-
sa,vegheafărăsăaceptestridiilesişampan
iacu careîncercau săo
distragă.Moşuliciiăştiaveneau
minaţidedesfrîu,nu dedragulartei,asta
eralimpedecaapa.N-aveacum
săleinterzicăprezenţa,darcelpuţinputea
săfiesigurăcăfatanuaceptainvitaţiişi,în
măsuraposibilului,nurîdeala
glumelelorsinu
răspundeaîntrebărilorfărăsens.„Nimicnu
estegratispe
lume.Pentruzdrăngăneleleasteaveiplătis
cump",oavertizaatuncicîndfata
seîmbufnacătrebuiesărefuzeuncadou.Poza
tulpentrustatuies-adovedit
afiunprocesinterminabilşiplictisitor,Ly
nnsealegeacucîrceilapicioaresi
înţepenea de frig.Erau primele zile de
ianuarie şisobele din colţurinu
reuşeausăîncălzeascăspaţiulcuacoperişî
naltsiplindecurent.Sculptorul lucracu
paltonulpeelsienervantdeîncet,stricînd
azicefăcuseieri,de parcă nu arfi avuto ide
clară,în ciuda
sutelordeschiţealeRepublicii
prinsepepereţi.
Intr-onenorocităzidemarţişi-
afăcutapariţiaFelicianoRodriguezdeSant
a
CruzîmpreunăcufiulsăuMatias.Auzisedemod
elulcelexoticşidoreasăo
cunoascăînaintecamonumentulsăfieridicat
înpiaţă,numelesă-iaparăîn
ziareşifatasăajungăopradăinacesibilă,î
nipotezacăstatuiavaajungesă fie
inaugurată,în ritmulîn care mergeau
lucrurile era foarte posibilca
înaintedeafiturnatăînbronzopoziţiasăcîş
tigebătăliaşitotulsăseducă naibii;erau
mulţiceicareţineau
laideacăRepublicatrebuiasăfieanglo-
saxonă.înbătrînainimădeafemeiataluiFel
icianosezbăteaîncăardoarea
cuceririi,deaceavenise.Trecusedeşaizec
ideani,darfaptulcămodelulnu
împlinisenicidouăzecinu-
ipăreaopiedicădenetrecut;eraconvinscăp
rea
puţineeraulucrurilecarenuseputeaucumpă
racubani.I-afostdeajunso
clipăcasăevaluezelucrurilevăzînd-
opeLynn peestradă,atîtdetînărăşi
devulne-
rabilă,dîrdîind în tunica
indecentă,şiatelierulplin demasculigata
să o devoreze,dar nu mila pentru fată sau
teama de competiţie cu ceilalţi
antropofagii-a tăiatimpulsuliniţialde a
o curta,ciEliza Sommers.O
recunoscuimediat,deşiovăzusearareori.N
ubănuiacămodeluldesprecare
auziseatîteacomentariierafiicauneipriet
eneanevesti-sii.
Lynn Sommers nu si-a dat seama de prezenţa
luiMatias decît după jumătate de oră,cînd
sculptorula terminatşedinţa şia
pututlepăda
cununadelaurşipergamentulsicoborîdepee
stradă.Mamaeii-apuso
păturăpeumerisii-
adatoceaşcăcuciocolată,conducînd-
odupăparavan
casăseîmbrace.Matiasstătealîngăgeam
privindîn stradăgînditor;ochii luierau
singuriicare nu erau aţintiţispre ea.Lynn
a observatimediat frumuseţea
virilă,tinereţea sirasa
acestuibărbat,haineledistinse,ţinuta
mîndră,meşa de părcastaniu care îicădea
într-o dezordine studiată pe
frunte,mîinileperfectecu
ineledeaurladegetelemici.Miratăcăseved
e astfelnebăgată în seamă,s-a prefăcutcă
se împiedică pentru a atrage
atenţia.Maimultemîinis-
auîntinssăosprijine,maipuţincelealeace
stui dandydelageam,careabiadeamăturat-
ocuprivirea,deparcăarfifosto
mobilă.Şiatunci,cu
imaginaţiagalopînd,Lynn ahotărît,deşinu
aveanici un
motivdecaresăselege,căbărbatuleraîndră
gostituldin romanelede amor:în
sfîrşit,îşigăsise destinul,în timp ce se
îmbrăca după paravan
sfîrcurileiseîntăriserăcaniştepietrice
le.
IndiferenţaluiMatiasnueraprefăcută,ade
vărulecănuabăgat-oînseamă pe fată
pentru că se găsea acolo din motive care
erau departe de
concupiscenţă:trebuiasăvorbeascăcu
taică-său desprebanişinu găsise
altprilej.Era în găleată,avea
imediatnevoie de un cec ca să plătească
datoriiledejocîntr-
untripoudinChinatown.Tatălîlprevenisec
ănuaveade gîndsă-
imaideabanipentruasemeneadistracţiisi,
den-arfifostvorbade oproblemă
deviaţăşimoarte,cum
îidăduserădeînţelescîtsepoatede
limpedecreditorii,s-
arfidescurcatpînălaurmăcerîndu-imaică-
sii.
Numaică de data asta celeştiinu erau
dispuşisă aştepte iarMatias a
presupuscorectcăvizitalasculptoraveasă
-1binedispunăpetaică-său şi
vafiuşorsăobţinăbanii.Deabiadupăcîtevaz
ile,launchefcu amiciisăi
boemi,aaflatcăsegăsiseîn prezenţaluiLynn
Sommers,ceamairîvnită
fatăamomentului.Atrebuitsăfacăunefortc
asă-şiaminteascădeeaşis-a
întrebatdacăarrecunoaşte-
oîncazulîncares-
arîncrucişacueapestradă. Cînd s-au
făcutpariurilepentru primulcareova
seduce,s-a înscrisdin inerţie,apoi,cu
insolenta obişnuită,a declaratcă ova
faceîn treietape.
Prima,aspus,vafisăoconvingăsăvinăsingur
ălagarţonnierepentruao
prezentaamicilor,adoua,săoconvingăsăpo
zezegoalăînfaţalor,atreia,
săseculcecuea,totulîndecursdeolună.Cîn
dîlinvitapevăru-săuSevero
delVăilesăocunoascămiercurisearapefeme
iaceamaidrăguţădin Sân
Franciscoîmplineaprimaetapăapariului.F
useseuşorsăochemepeLynn cu unsemn
discretprin
geamulsalonuluideceaialmaică-
sii,săoaştepte la colţcînd
ieşiseinventînd un pretextoarecare,să
meargă cu ea preţde cîteva
cvartalespunîndu-iniştepoveşticarearfi
stîrnitilaritatea oricărei
femeicuoareceexperienţăşisă-
ideaîntîlnirelastudioului,avertizînd-
osă vinăsingură.Bachiars-
asimţitfrustrat,credeacăosăfiemaicompli
cat, înaintedeînrîlnirea
demiercurinicinu a trebuitsă
sestrăduiască prea multsă o seducă,au
fostdeajunsnişteprivirilanguroase,o
atingerea
buzelorpeobrazulei,cîtevarăsuflărişifra
zeultrabanaleşoptitelaureche, pentru
aodezarmapefatacaretremuraîn
faţalui,gatadedragoste.Lui
Matîasisepăreajalnicăaceastădorinţăafe
meilordeasedăruişiasuferi,
eraexactcedetestaelmaimultlafemei,deac
easeînţelegeaatîtdebinecu Amanda
Lowell,cu careîmpărtăşea
aceaşiatitudinecinică în cepriveşte
sentimenteleşiacelaşirespectpentru
plăcere.Hipnotizatăcaun şoricelîn faţa
uneicobre,Lynn avea în fine un
destinatarpentru arta înflorită a
bileţelelor de amor şi gravurile cu
domnişoare melancolice şi cavaleri
sclivisiţi.HabarnuaveacăMatiasarătamis
iveleromanticeamicilordechef. Cîndvru
săilearateşiluiSeverodelVăile,acestare
fuză,încănuştiacăeraudela Lynn Sommers,
dar idea de a-şi bate joc de sentimentele
unei fete nevinovateîirepugna.
„Văd,vere,cătotun domn airămas,darnu-
ţiface
griji,astasevindecălafeldeuşorcavirgin
itatea",acomentatMatias.
înmiercureaacea,SeverodelVăileadatcurs
invitaţieivăruluisău deao
cunoaştepefemeiaceamaidrăguţădinSânFra
ncisco,aşacum anunţase,
şiaconstatatcănuerasingurulconvocat;ce
lpuţinşaseboemisegăseauîn
garţonnierebîndşifumînd,precum
sifemeiaroşcatăpecareozărisecîteva
clipecu vreo doianiînainte,cînd
sedusesecu Williamssă-1 salvezepe
Matiasdintr-
unlocaldefumatopiu.Ştiadecineevorba,vă
rulluiîivorbise
deeaşinumelecirculaprinlumeaspectacole
loruşoareşiavieţiidenoapte.
EraAmandaLowell,bunăprietenăcu
Matias,cu careobişnuiasărîdăîn parte de
scandalulpe care îliscase pe cînd era
amanta luiFeliciano
RodriguezdeSantaCruz.Matiasîipromisese
călamoarteapărinţilorîiva face cadou
patulcu Neptun pe care Paulina delVăile
îlcomandase la Florenţa într-un momentde
ciudă.Vocaţia de curtezană îicam trecuse
AmadeiLowell,la maturitate descoperise
că majoritatea bărbaţilor sînt
neruşinaţişiplicticoşi,darcu Matiasavea
o afinitateprofundă,în ciuda
deosebirilorfundamentaledintreei.în
miercureaaceas-aţinutdeoparte,
trîntităpeosofaşibîndşampanie,conştien
tădefaptulcădedataastanu
eaeracentrulatenţiei.Fuseseinvitatăpen
tru caLynn Sommerssănu se
pomeneascăsingurăîntrebărbaţilaprimaîn
tîlnire,canu cumvasăplece intimidată.
în curînd s-a auzitbătînd la uşă
şifaimosulmodelalRepubliciia intrat
înfăşuratîntr-
unpaltongrosdelînăcuglugă.Cîndşi-
ascoshainaaarătat vederiiun chip
virginalîncununatde părulnegru cu cărare
la mijloc şi strînslaspateîntr-
uncocsimplu.SeverodelVăileasimţitcăini
maîisare din piept sitot sîngele ise adună
în cap,lovindu-itîmplele ca toba
regimentului.Niciprincapnu-itrecuse
căvictimapariuluipusdevăru-
săuarfiLynnSommers.Nuafostînstare
săscoatăniciuncuvînt,nicimăcarsăosalut
ecum făceau ceilalţi;amers de-a-
ndarateleapînălaun
colţşiacoloarămasoorăîntreagă,cîtaţinu
t vizitatinerei,privind-
ofix,paralizatdezbucium.Nu
aveanicioîndoialăîn
cepriveştedeznodămîntulpecareîlvaaveap
ariulpusdegrupuldebărbaţi.
LynnSommersîiapăreaprecum
mielulduslacuţit,neştiutordesoartasa.
UnvaldeurăpentruMatiassicompanioniilui
1-acuprins,amestecatăcuo
furiesurdăîmpotrivaluiLynn.Nuînţelegea
cum denupricepeafataastace
iseîntîmplă,cum denu vedea
capcanacomplimentelorcu dublu sens,a
cupeideşampanie pecare i-o totumpleau,a
trandafiruluiroşu pe care Matiasi-1
prindea în
păr,totulatîtdeprevizibilsidevulgarcă
îţifăcea greaţă.
„Saupoatecăeotîmpităfărăscăpare",s-
agînditscîrbitdeealafel
cadeceilalţi,darcopleşitdeodragosteden
evitat,careaşteptaseaniînşir
prilejuldeaîncolţişiacum
izbucnea,zăpăcindu-1.
— Tesimţirău,vere?
îlîntrebăMatiasbatjocoritor,întinzînd
u-iunpahar.
N-apututrăspundeşis-auitatîn
altăpartepentru a-şiascundeintenţiile
asasine,darcelălaltghicisecesimţeaşier
agatasăducăglumamaideparte.
CîndLynnSommersadeclaratcătrebuiesăple
ce,dupăcepromisesecăva
revenisăptămînaurmătoaresăpozeze„artiş
tilor"pentrufotografii,Matias1- a
rugatpe vărulsău să o conducă
acasă.ŞiastfelSevero delVăile s-a
pomenitîntrepatru ochicu
ceacareareuşitsă-1 depărtezededragostea
tenacepecarei-o purta Nivea.A
mersalăturideLynn de-a lungulcelor
cîteva cvartale care despărţeau
studioulluiMatias de ceainăria Elizei
Sommers,atîtdetulburatîncîtn-
afostînstaresăfacăconversaţie,oricîtde
banală.Erapreatîrziucasă-
idezvăluiepovesteacupariul,ştiacăLynne
ra
îndrăgostitădeMatiaslafeldeteribilcîte
raelîndrăgostitdeea.Nu 1-arfi crezut,s-
arfisimţitjignităşi,chiardacăi-
arfiexplicatcăpentruMatiasea
nueradecîtojucărie,tots-
arfidusdirectlatăiere,orbitădeamor.Tote
aa fostceacare
arupttăcereastînjenitoarepentrua-
1întrebadacăeleravăruldinChilede
carepomeniseMatias.Pentru
Severoafostlimpedecăfatanu-şiamintea
delocdeprimalorîntîlnirepetrecutăcu
aniîn urmă,cîndealipeapozeîn album la
lumina strecurată prin vitraliile
ferestrei,că nu bănuia că elo iubea de
atuncicu tenacitatea primeiiubiri,că nu
observase că dădea
tîrcoalecofetărieişiadeseaseîncrucişac
ueapestradă.Purşisimplu,ochii
einuîlînregistraseră.Cîndşi-
aluatlarevederei-
adatcartealuidevizită,s-
aînclinatcasă-
isărutemînasiabîlbîitcădacăvreodatăare
nevoiedeelsă nu ezitesă-
1cheme.Dinziuaacea1-
aevitatpeMatiasşis-acufundatîn
studiusimuncăpentruasi-
ogonidinmintepeLynnSommersşipariulcel
umilitor.Miercureaurmătoare,cîndvărull
ui1-ainvitatlaadouaşedinţă,
ceaîncarefataurmasăsedezbrace,1-
ainsultat.Săptămîniînşirn-afost în
staresăscrieniciun rînd
cătreNivea,nicisădeschidăscrisorileei,
pe
carelepuneadeoparte,copleşitdevină.Ses
imţeamurdar,deparcăarfi
participatşielabravadamenităaopîngărip
eLynnSommers.
MatiasRodriguezdeSantaCruzacîştigatpar
iulfărăasestrăduipreatare,
darpeparcursşi-
apierdutcinismulşifărăsăvreas-
apomenitbăgatînce
setemeamaimultpelumeaasta:oîncurcătură
sentimentală.Nuaajunssă
seîndrăgosteascădefrumoasaLynnSommers,
dardragosteaeifărăcondiţii
şinevinovăţiacucareis-
adăruitaureuşitsă-1tulbure.Fatais-
adăruitcu
oîncrederetotală,dispusă la totcearfi
doritel,nepunîndu-ila îndoială
motivelesineluîndîncalculurmările.Şi-
adatseamadeputereaabsolutăpe
careoexercitaasupraeicîndavăzut-
ogoalăînmansardă,roşiederuşine,
acoperindu-şipubisulşisînii cu mîinile,
în mijloculamicilor care se prefăceau că
fotografiază, neascunzîndu-şiexcitaţia de
cîiniîn călduri
produsădejoculacelanemilos.CorpulluiLy
nnnuaveaformadeclepsidră
lamodăpevremeaacea,nicigînddesoldurişi
sîniopulenţidespărţiţideo
talieneverosimilă,erasubţireşisinuoasă
,cupicioarelungişisînirotunzicu
sfîrcuri
brune,pielea avea culoarea
fructelordevară şimantia păruluinegru şi
dreptîicădeapînălajumătateaspateluiMat
iasaadmirat-ocapeunobiect
deartăînplusdinmultelepecarelecolecţio
na,is-apărutdelicioasă,dar si-
adatseamacu satisfacţiecănu
eradefelatrasdeea.Fărăasegîndila
ea,vnnddoarsăsemîndreascăînfaţaamicilo
rşidinpurăcruzime,îispuse
săîntindăbraţele.Lynnîlprivicîtevasecu
ndesiapoisesupuse,întimpce
lacrimideruşineîi curgeau
peobraji.Plînsulacelaneaşteptataprodus
o tăcereîngheţatăbărbaţiiau privitîn
altăparteşiau rămaslîngăaparatele
defotografiatneştiind
cesăfacăclipeletreceau
lanesfîrşit.AtunciMatias,
ruşinatpentru primaoarăîn
viaţalui,aluatun palton şiaacoperit-ope
Lynn,lund-o în braţe.„Plecaţi,gata,s-a
termina?!"le-a'spus oaspeţilor, cares-
auretrasunuldupăaltul,nedumeriţi

Rămassingurcuea,Matias aluat-
opegenunchisiaînceputs-
olegenecapeuncopil,cerindu-iiertare în
gînd,darneînstaresăospunăcu vocetare,în
timp cefataplîngeaîn
tăcere.Pînălaurmăadus-
ocublîndeteînspateleparavanului,lapat,
şis-a întinslîngăeaîmbrătisînd-ocaun
frate,mîngîind-opepăr,sărutînd-ope
frunte,tulburat deun
sentimentnecunoscutşiatotputernicpecar
enu-l
ştianumi.Nuodorea,voiadoarsăoaperesisă
-iredeaîntreaganevinovăţie,
darpieleaneverosimildesuavăafetei,paru
lcaofiinţăviecareîlînvăluiasi aroma
eidemărl-au copleşit.Dăruirea fără
rezervă a acestuitrup nubil
caresedeschidealaatingereamîinilorlui1
-asurprinsşinicinu şi-adat seamacînds-
apomenitexplorînd-o,sărutînd-ocu
oardoarepecarenicio altă femeie nu i-o
trezise,vîrîndu-ilimba în gură,în
urechi,peste tot, zdrobind-
o,pătrunzînd-o mtr-o patimă de
neoprit,călărind-o fără milă,
orbit,furibund,izbucnindînsfîrşitîntr-
unorgasm devastatorPentruoclipă s-
auîntîlnitînaltădimensiune,cutrupulşis
piritulgol.Matiasaîntrezărit revelaţia
uneiintimităţipe care pînă atuncio
evitase,neştiind că poate
existamăcar,atrecutdeultimafrontierăşi
s-apomenitpemalulcelălalt,
golitdevoinţă.Avusesemaimulţiamanţifem
eişi
bărbaţi—
decareîşiamintea,darniciodatănu-
sipierduseastfelcontrolul,
ironia,distanţa,noţiuneaproprieindivid
ualităţideneatins,pentruasetopi pur
sisimplu în altă fiinţă omenească,într-un
fel,sielîşipierduse
virginitateaacum.Totulnudurasemaimultd
eofracţiuneinfimădetimp,a
fostînsădeajunscasă-1îngrozească;s-
areîntorsîntrupulsău epuizatşi
s-a rezidit imediat în armura
sarcasmuluidintotdeauna.Cînd Lynn a
deschisochii,elnumaierabărbatulcucaref
ăcusedragoste,ciceldinainte, dareanu
aveaexperienţăcas-
oştie.îndurerată,însîngeratăşifericită
,s-a lăsatpradă uneidragosteiluzorii,în
timp ceMatiasoţinea în braţedeşi mintea
luiera departe.Au stataşa pînă s-a
întunecatiarea a înţelescă trebuie să se
întoarcă la ceainărie.Matias a ajutat-o să
se îmbrace şia condus-o pînă
aproapedesalonulmaică-sii.„Să mă
aştepţi,mîinevin la aceaşioră",i-
aşoptiteacînds-audespărţit.
SeverodelVăilenu
aştiutnimicdeceleîntâmplateatuncisau
maitîrziu
pînădupătreiluni.înaprilie1879Chileadec
laratrăzboivecinilorsăiPeru
şiBolivia,pentru o poveste de
teritoriu,salpetru şimîndrie.începuse
RăzboiulPacificului.Cînd vestea a ajuns la
Sân Francisco,Severo s-a
prezentatînfaţaunchiuluişiamătuşiianun
ţîndcăseduceasălupte.
— Păin-
afostvorbacănumaicalciniciodatăîntr-
ocazarmă?i-areamintit Paulina.
— Astaealtceva,patriameaeînpericol.
— Tueşticivil.
— Sîntsergentînrezervă.
— Războiulsevafiterminatînaintesăajungi
tuînChile.Săvedem cescriu
ziareleşicepărerearefamiliata,1-
asfătuitmătuşa.Nutepripi.
— E de datoria mea,i-a răspuns
Severo,gîndindu-se la buniculsău,
patriarhulAgustindelVăile,caremurisere
cent,ajunsladimensiunileunui
cimpanzeu,darpăstrîndu-
sintactcaracterulrău.
— Datoriataestesăstaiaicicu
mine.Războiulebun laafaceri.Acum e
momentulsăspeculăm cuzahărul.
— Cuzahăr?
— Niciuna din cele treiţărinu-1
produce,iarîn vremurigrele oamenii
mănîncămaimultedulciuri,1-
aasiguratPaulina.
— Deundeştii,tanti?
— Dinproprieexperienţă,băiatule.
Severos-adussă-sifacă bagajele,darnu
aplecatcu vaporulcareridica ancora spre
sud peste cîteva zile,cum avea de gînd,cila
sfîrsitullui octombrie,în seara acea
mătusă-sa i-a spus că urmau să primească o
vizităciudatăşicădoreasăfiedefaţă,pentru
căsoţuleieraplecatîntr-o
călătorieşiafacereaaveanevoiedesfaturil
eunuiavocat.Laoreleşapte,cu
aeruldispreţuitorpecareîlafişacînderaobl
igatsăaibădeafacecuoameni
decondiţiesocialăinferioară,Williamsain
trodusun chinezînaltcu părul
sur,îmbrăcatîn negru
riguros,şiofemeiemărunţicăcu
aspecttinerescşi obişnuit,dar la felde
trufaşă ca Willliams însuşi.Tao Chi'en
şiEliza Sommers s-au pomenit în salonulcu
fiare,cum era numit de obicei,
înconjuraţide lei,elefanţişialte animale
africane,care îipriveau de pe pereţi,din
rameleloraurite.Paulinaovedeafrecventpe
Elizalacofetărie,
darniciodatănuseîntîlniserăînaltloc,făc
eaupartedinlumidiferite.Nuîl
cunoştea nicipe acestchinez
care,judecind după cum o ţinea de braţ,
trebuia că era iubitulsau soţulei.S-a
simţitridicolă în palatuleide
patruzecişicincide încăperi,îmbrăcată în
satin negru şiacoperită de
diamanteînfaţacupluluimodestcareosalut
asimplu,păstrînddistanţa.A
observatcăfiuleiMatîasîiprimeatulburat,
cuoînclinareacapului,fărăsă
leîntindămîna,şicărămîneadeoparte,însp
ateleunuibiroudepalisandru,
prefăcîndu-seocupatcu
curăţareapipei,înce-
1priveşte,SeverodelVăilea
ghicitfărăumbrădeîndoialămotivulprezen
ţeipărinţilorluiLynnSommers
încasalorşiarfivrutsăsegăseascălaomiede
leghedepărtare.Intrigată
şicuanteneleînalertă,Paulinanuapierdut
timpulofe-
rindu-leceva debăut,i-a făcutun semn
luiWilliamssă seretragă şisă închidăuşa.
„Cepotfacepentru
dumneavoastră?"aîntrebat.ŞiatunciTao
Chi'enapornitsăexplicecalm
căfiicalorLynn eraînsărcinată,căautorul
fapteieraMatiasşicăaşteptaunicareparaţ
ieposibilă.Pentruprimadatăîn
viaţă,matroanaDelVăileşi-
apierdutuzulvorbirii.A rămaspescaun,cu
gura căscată ca obalenă eşuată,iarcînd şi-
a recăpătatglasula scosun croncănit.
— Mamă,nu am nimicdeafacecu
oameniiăştia.Nu îicunoscşinu ştiu
desprecevorbesc,aspusMatîasdin
spatelebirouluidepalisandru,ţinînd
înmînăpipasculptatăînfildeş.
— Lynn ne-a mărturisittotul,1-a
întreruptEliza,ridicîndu-se,cu o voce
spartă,darfărălacrimi.
— Dacă vreţibani. începu să zică
Matîas,darmaică-sa 1-a blocatcu o
privireferoce.
— Vărogsă-
1scuzaţi,lespuseoaspeţilor.Fiulmeu
elafeldemiratcasi mine.Sîntsigură că
putem aranja povestea asta în mod
decent,cum se cuvine.
— Lynnvreasăsecăsătorească,fireşte.Ne-
aspuscăvăiubiţi,seadresă,în
picioareşiel,luiMatîas,careîirăspunsep
rintr-unhohotderîscaresunaca
unlătratdecîine.
— îmipăreţioamenirespectabili,spuseMati
as.Darfatadumneavoastrănu
este,toţiprieteniimeipotdepunemărturie
.Nuştiucaredineierăspunzător
denenorocireaei,înmodsigurnueu.
Eliza Sommersîşipierdusetoată culoarea
din obraji,era albă ca varulsi
tremura,gatasăseprăbuşească.TaoChi'en
oapucăzdravăn debraţşio conduse spre uşă
ca pe o invalidă.Severo delVăile credea că
moare de
durereşiruşine,deparcăelarfifostsinguru
lvinovatdeceleîntîmplate.Le- aluat-
oînaintesădeschidăuşaşii-
aconduspînălaieşire,undeaşteptao
trăsurădepiaţă.Nuştiacesălespună.Cînds
-areîntorsînsalonaapucat
săaudăsfîrsitulcertei.
— N-am
degîndsătolerezbastarzidinsîngelemeup
eaici!ţipaPaulina.
— Defineşte-
ţipoziţiile,mamă.Pecinecrezi,pepropriu
ltău fiu sau peo cofetăreasăşiunchinez?
răspundeaMatias,trîntinduşadupăel.
înaceasearăSevero1-
aînfruntatpeMatias.Aveadestuleinformaţ
iipentru a deduce faptele şiavea de gînd
să-1 dezarmeze pe vărulluiprintr-un
interogatoriu
tenace,darnuafostnevoiepentrucăacelaas
pustotuldela
bunînceput.Sesimţeaprinsîntr-
osituaţieabsurdădecarenueravinovat, i-
aspus;LynnSommersseţinusedeelsiisedăru
isepetavă;elnuaavut
niciodatăintenţiadeaoseduce,pariulfuse
sefanfaronadăpură.Dedouă
lunitotîncercasăsedespartădeeafărăsăsu
fere,setemeasănu facăo
prostie,eraunadintrefeteleasteaisteric
eînstaresăsearunceînmaredin dragoste,i-
aexplicat.AadmiscăLynneradoarocopilăsi
căfusesevirgină cînd ise aruncase în
braţe,cu capulplin de poeme dulcege
şiabsolut
neştiutoareînalesexului,dararepetatcăn
uaveanicioobligaţiefaţădeea,
căniciodatănu-
ivorbisededragosteşicuatîtmaipuţindecă
sătorie.Fetele
caeaaduceaucomplicaţii,deaceafugeadeel
ecadeciumă,aadăugat.Nu şi-
aimaginatcăscurtaluiîntîlnirecu Lynn
vaaveaasemeneaurmări.Au
fostîmpreunădecîtevaorisiosfătuisesă-
şifacădupăaceaspălaturicu
oţetsimuştar,deundesăştiecăeraatîtdeui
mitordefertilă.Inoricecaz,
eragatasăacoperecheltuielilecucopilul,b
aniierauceamaimicăproblemă,
darnuaveadegîndsă-
ideanumele,nuexistaniciodovadăcăarfifos
tal lui.„N-am să mă căsătoresc niciacum
nicivreodată maitîrziu,Severo.
Cunoştipecinevacaresăaibămaipuţinăvoca
ţieburghezădecîtmine?"
DupăosăptămînăSeverodelVăiles-
aduslaclinicaluiTaoChi'en,dupăce
răsucisedemiideoriîn
mintescîrboasamisiunepecarei-
oîncredinţase văru-său.Z/zongyz-
ulterminasecu ultimulpacientdin ziua
acea şi1-a
primitînsaladeaşteptaredelaparter.Aasc
ultatimpasibilofertaluiSevero.
— Lynnnuarenevoiedebani,pentruastaarep
ărinţi,aspusfărăcaniciun
feldeemoţiesărăzbatădinspusele
sale.Oricum,vămulţumescpentrugrijă,dom
nuleDelVăile.
— Cum se simte domnişoara Sommers? a
întrebat Severo, umilit de
demnitateaceluilalt.
— Fiicameaîncămaicredecăevorbadeoneînţe
legere.Esteconvinsăcăîn curînd
domnulRodriguezdeSanta Cruzva venisă-
iceară mîna,nu din
datorie,cidindragoste.
— DomnuleChi'en,nuştiţicîtasdasăpotsch
imbalucrurile.Adevăruleste că vărulmeu
ebolnav,nu
sepoatecăsători,îmipareextrem derău. a
murmuratSeverodelVăile.
— Nouănepareşimairău.Pentru
văruldumneavoastrăLynnnu edecîto
distracţie,pentruLynnelesteviaţaei,asp
usTaoChi'encublîndeţe.
— Aşvreasă-
ioferoexplicaţiefiiceidumneavoastră,asp
uteas-ovăd,vă rog?
— Trebuies-
oîntrebpeea.Deocamdatănuvreasăvadăpeni
meni,daram
săvăanunţdacăserăzgîndeşte,i-
arăspunsdoctorulchinezconducîndu-1
lauşă.
SeverodelVăileaaşteptattreisăptămînivre
unsemndelaLynn,pînăcînd
n-amaisuportatşis-aduslaceainăriecas-
oroagepeElizaSommerssă-i
deavoiesăvorbeascăcu fiicaei.Seaştepta
laoîmpotrivirefărădreptde apel,darea1-
aprimitînvăluităînaromadezahărşivanili
elafeldesenină ca şiTao Chi'en.La
început,Eliza se învinovăţise de cele
petrecute:nu fuseseatentă,nu ştiusesă-
şiaperefataiaracum
viaţaeieradistrusă.A
plînsînbraţelebărbatuluieipînăcîndaces
tai-areamintitcălaşaisprezece aniea
trecuse printr-o experienţă
similară:acelaşiamornesfîrşit,iubitul
careopărăsea,sarcinaşiteroarea;diferen
ţaeracăLynnnuerasingură,nu trebuia să
fugă de acasă şisă străbată jumătate din
lume în cala unei corăbiiîn
căutareaunuibărbatnedemn,cum
făcuseea.Lynn venisesăle
spunăpărinţilorei,iareiaveau
imensulnorocdeaoputeaajuta,spusese
TaoChi'en.înChinasauînChilearfifostpier
dută,societateanuarierta-o,
darînCalifornia,
pămîntfărătradiţii,eralocpentrutoţi.Zh
ongyi-vlşi-astrînsmicafamilieşi a
explicatcă bebeluşulera un
daralceruluisitrebuiau să-1 aşteptecu
bucurie;lacrimileerau relepentru karma
lui,dăunau copiluluidin burta
mameisiîimeneau
oviaţădenesiguranţă.Băieţelulsau
fetiţaceaveasă vină era bine
venit;unchiulLucky
sichiarsiel,bunicul,vor fi demni
înlocuitoriaitatăluiabsent.Cîtdespredr
agosteaneîmpărtăsităaluiLynn,
eibine,osăsegîndeascămaitîrziu
laasta.Păreaatîtdeentuziasmatde
perspectiva dea fi bunic,încîtEliza s-a
ruşinatdepărerileei,şi-a şters
lacrimileşinus-
amaiînvinuit.DacăpentruTaoChi'encompas
iuneapentru fiică-sa conta
maimultdecîtonoarea familiei,a hotărîtcă
şipentru ea trebuie să fie la fel;datoria
eiera s-o apere pe Lynn,restulnu avea
importanţă.Astai-
aspuscuamabilitateînziuaaceaînsalonuld
eceailui SeverodelVăile.Nu
înţelegeadeceinsistachilianulsăvorbeas
căcu fata,
darapusovorbăbunăşifinalmentetînăraaace
ptatsă-1vadă.Lynnabia de-
simaiaminteadeel,dar1-
aprimitsperîndcăvinecaun emisarallui
Matîas.înlunilecareau
urmatviziteleluiSeverodelVăilelafamilia
Chi'en au devenitobişnuinţă.Venea
seara,după ce-şitermina treaba,lăsa
calul
priponitlapoartăşiapăreacupălăriaîntr-
omînăsicuuncadouîncealaltă, astfelcă
odaia luiLynn s-a umplutîncet-încetcu
jucăriisiîmbrăcăminte
pentrubebeluş.TaoChi'en1-
aînvăţatsăjoacemah-
jongsipetreceaceasuri întregicu
Elizasicu Lynn
totmutîndfrumoaselepiesedefildeş.Luckyn
u
participa,isepăreaopierderedevremesăjo
cifărămiză,în schimb Tao
Chi'ennujucadecîtînsînulfamiliei:renun
ţaseîncădintinereţesăjoacepe
banişieraconvinscădacăşi-arfi
încălcatlegămîntulis-arfiîntîmplato
nenorocire.Se obişnuiseră într-atîta cu
prezenţa luiSevero,încît dacă
întîrziaseuitau
laceas,nedumeriţi.Pentru
ElizaSommerseraoocaziesă
vorbeascăcuelspaniolaşisă-
şiaminteascădeChile,ţaraaceadedeparte
undenumaicălcasedemaibinedetreizecidea
ni,darpecarecontinuasăo
considerepatriaei.Comentauamănunteleră
zboiuluişischimbărilepolitice: după
maimulte deceniide guvernare
conservatoare ieşiseră învingători
liberalii,iar lupta pentru a supune
puterea cleruluişia face reforme
învrăjbea acum fiecare familie
chiliana.Majoritatea bărbaţilor,oricît
de catoliciar fi fost,aspirau la
modernizarea ţării,dar femeile,multmai
religioase,seridicau
împotrivataţilorsisoţilorsiapărau
Biserica.Aşacum explica Nivea în
scrisori,oricîtdeliberalera
guvernul,soarta celorsăraci rămînea
aceaşi; maispunea că, aşa cum fusese
mereu, femeile din
aristocraţieşiclerulaveauînmînăMielepu
terii.SeparareaBisericiideStat era fără
îndoialăun marepasînainte,scria fata
peascunsdeclanulDel Văile,care nu
admitea asemenea idei,dar
totaceleaşifamiliicontrolau situaţia.
„Haisă înfiinţăm
altpartid,Severo,unulcare să urmărească
dreptatea şiegalitatea",scria
ea,însufleţită
dediscuţiileeiclandestinecu
soraMăriaEscapulario.
în
sudulcontinentuluiRăzboiulPacificuluico
ntinua cu tot maimultă cruzime,în
timpcearmatelechilienesepregăteau
săînceapăcampaniaîn
deşertuldinnord,unteritoriulafeldesălb
aticşineospitalierprecum luna,
undeaprovizionareatrupeloreraoîntrepri
nderetitanică.Singuramodalitate
deatransportasoldaţiilaloculîncareurma
usăsedealupteleerapemare,
darflotaperuvianănu
eradispusăsăpermităacestlucru.Severode
lVăile credeacărăzboiulsevadecideîn
favoareachilienilor,acărororganizareşi
ferocitateisepăreauimbatabile.Nudoarar
mamentulşifirearăzboinicăvor
hotărîdeznodămîntulconflictului,îiexpli
caelElizeiSommers,ciexemplul
personalalcîtorvabărbaţieroicicareînflă
căraserăsufletulnaţiei.
— Credcăsoartarăzboiuluis-
ahotărîtînmai,doamnă,într-oluptănavală
îndreptulportuluiIquique.Acolo,ovetust
ăfregatăchilianas-aluptatcu o forţă
peruviană multsuperioară.Era condusă de
Arturo Prat,un tînăr căpitan
foartereligiossimaicurîndtimid,carenu
luapartelachefurileşi
bairamurilemediuluimilitarşicareieşeaat
îtdepuţin în evidenţăcăşefii nu-
sipuneaumarisperanţe
în curajullui.în ziuaaceas-
atransformatîntr-un erou careagalvanizat
spiritultuturorchilienilor.
Eliza cunoştea detaliile,lecitiseîntr-un
numărvechidin ziarulTimesdin
Londra,undeepisodulfusesedescrisca „.
una dintrebătăliilecelemai glorioase
care s-au datvreodată;o bătrînă corabie de
război,maisă se desfacă în
bucăţi,arezistattreioresijumătateîn
faţauneibateriidepe uscatsia
unuicuirasatputernic,păstrîndu-
şidrapelularborat."Nava
peruvianăcondusădeamiralulMiguelGrâu,s
ielun erou alţăriisale,s-a năpustitcu
toatăvitezaasuprafregateichiliene,străp
ungînd-ocu cioculde proră,momentpe care
căpitanulPrat1-a folositca să iasă la
abordare
urmatdeunuldinoameniisăi.Ambiiaumuritd
upăcîtevaminute,ucişide gloanţele
inamice.La aldoilea atac au
ieşitmaimulţi,urmînd exemplul
căpitanului,căzîndsieisubgloanţe;pînăla
urmă,treisferturidinechipaja
pieritînaintecafregatasăsescufunde.Un
eroism atîtdenesăbuitasădit
curajcompatrioţilorşiaimpresionatpînăşi
duşmanii,amiralulGrâurepeta
uimit„Bineseluptăchilieniiăştia!"
— Grâu eun domn.A
strînselînsuşispadasiobiectelepersonal
ealelui Pratşi le-
aînmînatvăduvei,acontinuatSeveropovest
ea,adăugindcădupă bătălie
consemnulsfintîn Chile era „să luptăm pînă
la victorie sau să murim",precum
aceiviteji.
— Dardumneata,Severo,nuaidegîndsăplecil
arăzboi?1-aîntrebatEliza.
— Bada,foartecurînd,arăspunstînărulruşi
nat,neştiindcemaiaşteaptă casă-
şifacădatoria,întretimp,Lynnluaproporţ
iifărăa-şipierdenimicdin
graţiesaudinfrumuseţe.Arenunţatlarochi
ilecarenuomaicuprindeauşi
atrecutlatunicileveseledemătasecumpăra
teîn Chinatown.Ieşeafoarte
puţin,deşimaică-
sainsistacătrebuiesămeargăpejos.Uneori
Severodel
Văileoluacutrăsurasioduceasăseplimbeîn
parculPresidiosaupeplajă,
undeseinstalau peo pătură să ia o
gustareşisă citească,el,ziareleşi
cărţiledelegi,ea,romaneleromanticeînpo
vestea
căroranumaicredea,darîncaretotmaigăsea
refugiu.Severotrăiadepeo
zipealta,delaovizitălaaltalafamiliaChi
'en,singurulluiscoperasăo
vadăpeLynn.NumaiscriascrisoricătreNive
a.Demulteoriluasecondeiul în mînăcasă-
ispunăcăiubeapealta,darrupeascrisorile
înaintedeale expediapentru cănu
găseacuvinteleprin caresăorupăcu
logodnicalui
fărăaorănidemoarte,înplus,Lynnnuîisuge
raseprinnimiccăputeasă-
şimaginezeviitorulalăturideea.Nuvorbea
udespreMatias,aşacum niciel
nupomeneaniciodatădeLynn,deşiîntrebare
apluteaînaer.Severos-aferit să
povestească acasă despre noua lui
prietenie cu familia Chi'en,
presupunînd că nimeni nu bănuia, cu
excepţia ţanţoşului majordom
Williams,carenutrebuiainformatpentrucă
oricum oştia,aşacum ştiatot
cemişcăîncasa-
palat.DupădouălunidecîndSeveroajungeat
îrziu acasă
şicuunzîmbetidiotlipitpechip,Williams1-
adusînpodşilaluminaunei
lămpiţecuspirti-
aarătatunbalotacoperitcucearşafuri.Le-
adatlaoparte
siaapărutunleagănstrălucitor.
— Este din argintlucrat,argintdin
minelestăpînilordin Chile,în elau
dormittoţicopiiiacesteifamilii.Dacăvre
ţi,puteţisă-1luaţi,afosttotcei-a spus.
Cuprinsă deruşine,Paulina delVăilenu
amaicălcatîn salonuldeceai, incapabilă
să refacă lunga prietenie cu Eliza Sommers
care se făcuse ţăndări.A
trebuitsărenunţeladulciurilechilieneca
reaniîn şirfuseseră
slăbiciuneaei,şisăseresemnezecu
patiseriafranţuzeascăabucătarului
personal.Forţaeiînrobitoare,atîtdepotr
ivitălaamăturaobstacolelesia-i
îndepliniscopurile,seîntorceaacum
împotrivaei;condamnatălaanuputea
facenimic,eramistuitădenerăbdare,inima
isezbăteaînpiept.„Măomoară
nervii,Williams",se plîngea,devenită
pentru prima dată doaro muiere
plîngăcioasă.Segîndeacă,avîndunsoţcare
oînşelaşitreifiidescreieraţi,
pesemnecăexistau
destuicopiinelegitimidinsîngeleeisemăn
aţipeici,pe
colo,aşacănutrebuiasăseconsumeatît;cut
oateastea,aceştibas-
tarziipoteticinuaveaunume,nicichip,dar
peăstaîlaveasubnas.Măcar de n-arfi
fostvorba de Lynn Sommers!Nu putea uita
vizita Elizeisia chinezuluipe care nu
maiţinea minte cum îlcheamă,imaginea
acestui cuplu demn în salon
oumpleadedurere.Matiasosedusesepefată,
nicio logicăsau convenienţănu
puteaschimbaacestadevărpecareintuiţiae
iîl aceptasedin prima
clipă.Tăgăduirilefiuluisicomentariilelui
sarcastice despre virtutea îndoielnică a
luiLynn nu făcuseră decîtsă-iîntărească
convingerea.Copilulpecarefataîlpurtaîn
pîntectrezeaîneaunuragande
sentimenteambivalenţe,pedeoparteofurie
surdăîmpotrivaluiMatias,pe
dealtaoduioşieinevitabilăpentru
primuleinepotsau primaeinepoată.
ImediatceFelicianos-
aîntorsdincălătoriei-apovestittotul.
— Chestiileastea seîntîmplă la
totpasul,Paulina,nu trebuiesă facidin
astaotragedie.Jumătatedin
ploziiCalifornieisîntbastarzi.Importan
teste săevităm scandalulşisăstrîngem
rîndurileîn jurulluiMatias.Familiaîn
primulrînd,afostpărerealuiFeliciano.
— Copilulălafacepartedinfamilianoastră!
aargumentat.
— Nicinus-anăscutşi1-
aisiinclusînfamilie!O
ştiueupeLynnSommers asta.Am văzut-
opozîndaproapegoalăînatelierulunuiscul
ptor,exhibîndu-
seînmijloculunuicercdebărbaţi,oricared
intreeipoatefiiubitulei.Nu-ţi daiseama?
— Tunu-tidaiseama,Feliciano.
— Aşa sepoateajungela un şantajcaresă nu
setermineniciodată,îţi
interzicsăaicelmaimiccontactcuoameniiă
ştia,iardacăaparpeaici,am
eugrijă,ahotărîtFelicianodintr-unfoc.
Din ziuaaceaPaulinanu
amaideschissubiectuldefaţăcu fiulsau cu
soţulei,darnus-apututabţineşis-
amărturisitcredinciosuluieiWilliams,
careaveacalitateadeaoascultapînălasfîr
şitşianu-şifacecunoscută
părerea,decîtdacăi-ocerea.Segîndeacăs-
arsimţicevamaibinedacă
arputeasăoajutepeLynnSommers,dardedata
astatoatăavereaeinu-i
eradeniciunfolos.
AufostnişteluniteribilepentruMatias;nu
numaicăîncurcăturacuLynnîi
dădeabilapestecap,daris-
auagravatşidureriledearticulaţii,denu
mai putea facescrimă şia trebuitsă
renunţeşila altesporturi.Setrezea în
dureriatîtde marică se întreba dacă nu era
timpulsă se gîndească la sinucidere,ide
cucarecochetadecîndaflasedeceboalăsufer
ă,dardupă
cesedădeajosdinpatşiîncepeasăsemiştese
simţeamaibineşiîirevenea
chefuldeviaţă.Iseumflau
încheieturilemîinilorşigenunchii,îitrem
urau
mîinileiaropiulaîncetatsămaifieodistrac
ţieîn Chinatown,devenind o necesitate.
Amanda Lowell, buna lui amică de petreceri
si singura confidentă,a fostcea carei-
aarătatavantajeleinjecţiilorcu
morfină,mai
eficientă,curatăşielegantădecîtopipăcu
opiu:odozăminimăşidurerea
dispăreaiarlinişteaseinstaura.Scandalu
lcubastardulcareerapedrum a
sfîrşitprina-
1terminanervos,aşacălajumătateaveriiaa
nunţatbrusccă
pestecîtevazilepleacăînEuropa,poatecăs
chimbareadeaer,apeletermale din
Italiaşimediciiengleziîivoruşurasuferi
nţa.N-amaispuscăaveade gînd să
seîntâlnească la New York cu Amanda
Lowellpentru a continua
călătoriaîmpreună,pentru cănumeleeinu
sepronunţaniciodatăîn casă, unde
amintirea scoţieneiroşcovane îiprovoca
luiFeliciano indigestie iar
Paulineiofuriesurdă.Plecareaprecipitat
ăaluiMatiaseradeterminatănu
doardeatacurileboliişidedorinţadeasede
părtadeLynnSommers,cisi
denoidatoriilacărţi,cum s-
aaflatlapuţintimpdupăplecareasa,cînddoi
chinezicircumspecţişi-au făcutapariţia
în biroulluiFelicianopentru a-1
avertizacu
ceamaimarepoliteţecăoriplăteştesumapec
areodatorează
fiulsău,plusdobîndaderigoare,oricinevad
inonorabilaluifamiliepăţeşte
cevarealmenteneplăcut.Singurulrăspunsa
lmagnatuluiafostsă-ideaîn brînciafară
din birou în stradă,apoi1-a chematpe
Jacob Fremont,
ziaristulexpertînlumeainterlopăaoraşul
ui.Omul1-aascultatcusimpatie,
fiindbunamiccuMatias,
apoi1-
aduslaşefulpoliţiei,unaustraliancu
faimătulburecareîidatora
niscaivafavoruri,cerîndu-
isărezolveafacereaînstilului.
„Singurulmodpe care îlcunosc este să fie
plătiţi",a spus ofiţerul,pornind să
explice că nimeninu sepunea cu tong-
uriledin Chinatown.Avuseseocaziasă vadă
trupurispintecate de sus pînă jos,cu
viscerele frumos puse într-o cutie
alături.Erau răzbunăriîntre
celeşti,desigur,a adăugat;măcarîn cazul
albilorsestrăduiau săparăun acident.Nu
băgasedeseamăcîţioameni piereau în
incendiiinexplicabile,zdrobiţide
copitele cailor pe o stradă
liniştită,înecaţiîn apele calme ale
golfuluisau striviţide cărămizicare
cădeaunuseştiecum
depeoclădireînconstrucţie?
FelicianoRodriguezde Santa Cruza
plătit.Cînd Severo delVăilei-a spuscă
Matiasplecase în Europaşinu
aveasăseîntoarcăpreacurînd,Lynn
Sommersaînceputsă
plîngăsiatotplînstimpdecincizile,înciud
atranchilizantelorpecareile
administraTaoChi'en,pînăcîndmaică-sai-
atrasdouăpalmeşiaobligat-o să privească
realitatea în faţă.Făcuse o imprudenţă şi-
acum trebuia să plăteascăurmările;nu
maieraofetiţă,aveasăfiemamăşitrebuiasăfi
e recunoscătoarecăareofamiliedispusăs-
oajute,pentrucăalteleînsituaţia eierau
aruncateîn stradă undeîşicîştigau pîinea
într-un mod greşit,şi bastarziiajungeau
laorfelinat;eratimpulsăaceptefaptulcăi
ubituleise
topiseînzare,trebuiasăfiesimamăşitatăpe
ntrucopilsisăsematurizeze odată,pentru
că toţiceidin casă se cam saturaseră de
capriciile ei;de
douăzecideaninufăceadecîtsăprimească;s
ănucreadăcumvacăosă-şi
petreacăzileletrîntităînpatsibocind;şi
săfacăbinesă-şisuflenasulşisă
seîmbrace,pentru căaveau
săiasălaplimbaresiaşavorfacededouăori
pezi,căplouăsau tună,s-aînţeles?Da,Lynn
ascultasesiînţelesese,cu
ochiicăscaţidesurprizăşiobrajiiarzîndd
esingurelepalmeprimiteînviaţa ei.S-
aîmbrăcatşiaascultatfărăun cuvînt.Din
clipaaceas-aînţelepţit dintr-o dată,si-
a asumatsoarta cu o seninătate
uimitoare,nu s-a mai
lamentat,aînghiţitdoctoriileluiTaoChi'e
n,făcealungiplimbăricu maică- sa,ba
chiara fostîn stare să rîdă în hohote aflînd
că proiectulstatuii
Republiciisedusesedracului,cum
aexplicatfrate-său Lucky,darnu din
cauzamodeluluicipentrucăsculptoruloşter
sesecubaniiînBrazilia.
LafineleluniiaugustSeverodelVăiles-
aîncumetatînsfîrşitsă-ivorbească
luiLynnSommersdesentimentelelui.Easesi
mţeagreoaiecaunelefantşi
nuserecunoşteaînoglindă,darpentruSever
oeramaifrumoasăcaoricînd.
Seîntorceauîncinşidintr-
oplimbare,elascosbatistacasă-
işteargăfruntea şigîtul,darnuaapucatsă-
şiducăgestulabunsfîrşit.Fărăsăştiecum,
s- apomenitaplecatpesteea,apucînd-
osrîrtsdeumerişisărutînd-opegură
înplinăstradă.I-
acerutsăsemăritecuelşieai-
aspussimplucăniciodată
nuvaiubialtbărbatînafarădeMatiasRodrig
uezdeSantaCruz.
— Nu-
ţicersămăiubeşti,Lynn,dragosteapecareţ
i-oportajungepentru amîndoi, a răspuns
Severo vorbindu-i ceremonios, cu
dumneata, ca
întotdeauna.Bebeluşularenevoiedeuntată
.Dă-miocaziasăvăprotejezpe amîndoisi-
ţipromitcă,cutimpul,voidevenidemndedra
gosteadumitale.
— TatazicecăînChinaoameniisecăsătorescf
ărăasecunoaşteşiînvaţăsă
seiubeascădupăacea,darnuecazulmeu,Seve
ro,sîntsigurădeasta.îmi pareatîtderău.
— Nu vatrebuisălocuieşticu
mine,Lynn.Imediatcenaştiam săplecîn
Chile.Tarameaeînrăzboişiam
amînatdestulsă-mifacdatoria.
— Şidacănuteîntorcidinrăzboi?
— Celpuţincopilulvaaveanumelemeu
şimoştenireadupătata,pecareo
maiam.Nuestemult,dardestulcasăstudieze
.Iardumneata,dragăLynn,
veifirespectabilă.
înaceaşisearăSeveroascrispentru
Niveascrisoareapecarenuoputuse scrie
înainte.I-a spus totulîn patru fraze,fără
preambulşifără scuze,
înţelegîndcăeanuarfiaceptats-
ofacăaltfel.Nicimăcarnuaîndrăznitsă-
şicearăiertarepentru
pierdereadedragosteşidetimpdinaceştipa
truani
delogodnăepistolară,căciastfeldesocote
limes-
chinearfifostnedemnedeinimageneroasăave
rişoareisale.Achematun
servitorcaresăpunăadouaziscrisoarealap
ostăşis-atrîntitîmbrăcatpe
pat,epuizat.A
dormitfărăviseprimadatădupămulttimp.Du
păolună, SeverodelVăilesiLynn
Sommerssecăsătoreau într-
omicăceremonie,de
faţăfiindfamiliaeişiWilliams,singurulpec
areSeveroîlinvitasedeacasă.
Ştiacămajordomulîivaspunemătuşă-
siiPaulinasiahotărîtsăaşteptesă
facăeaprimulpasîntrebîndu-1.Nu
anunţasepenimeni,pentru căLynnîi ceruse
maximă discreţie pînă după ce se va fi
născutcopilulşiîşiva fi
recăpătataspectulnormal;n-
aveacurajsăsearatecu pînteculăstacaun
dovleacşicu faţaplinădepete,aşai-
azis.SearaSeveros-adespărţitde
noualuisoţiecu un sărutpefrunteşis-
adussăseculcecadeobiceiîn
cameraluideflăcău.
A fostsăptămînaîn careîn
apelePacificuluis-amaidatobătălienavală,
flota chiliana învingînd cele două cuirasa
te inamice.Amiralulperuvian
MiguelGrâu,celcareîn urmă cu cîteva
luniînmînasespada căpitanului
Pratvăduveisale,a muritla feldeeroicca
acela.Pentru Peru a fostun dezastru
pentru că pierderea controlului maritim a
însemnat ruperea
comunicărilorşifărîmiţareaşiizolareatr
upelor.Chilieniiaudevenitstăpînii
mării,aupututsă-
şitransportetrupelepînălapunctelenevra
lgicedinnord şiau avansatîn
teritoriulinamicajungîndsăocupeLima.Se
verodelVăile
urmăreaştirilecuaceaşipasiunecaşiceila
lţicompatrioţiailuidinStatele
Unite,dardragosteapentruLynnîidepăşead
edepartepatriotismulşinus-
agrăbitsăseîntoarcă.
înluneaadouadinoctombrie,Lynn s-
atrezitcu cămaşaudăşiaţipatde
oroare,crezîndcăurinase.„Erău,is-
aruptapapreadevreme",i-aspusTao
Chi'ensoţieisale,darînfaţafiică-
siiaapărutsurîzătorşiliniştit.Dupăzece
ore,cîndcontracţiileerauaproapeimperce
ptibileşifamiliaobosisetotjucînd mah-
jong ca să o distreze pe Lynn,Tao Chi'en s-a
hotărîtsă recurgă la
ierburilelui.Viitoarea
mamăglumeasfidătoare:asteaerau
durerilefacerii despre care o preveniseră
atîta? Păierau maiuşor de suportat decît
crampeleprodusedemîncareachinezească.E
ramaidegrabăplictisitădecît
incomodatăşiîierafoame,dartaică-
săunui-adatvoiedecîtsăbeaapăşi
ceaiurimedicinale,în timp ce îiaplica
acupunctura destinată a grăbi
naşterea.Combinaţia de medicamente şiace
de aurşi-a produs efectul,
dreptcarepeseară,cîndSeverodelVăileaso
sitînvizitacotidiană,1-agăsit
peLucky,schimbatlafaţă,laintrareşicasa
zgîlţîitădegemeteleluiLynnşi
dezarvaprodusădeomoaşăchinezoaică,care
înlocsăvorbeascăstrigaşi alergadecolo-
colocucîrpeşiulcioarecuapă.TaoChi'enot
olerapentrucă
îndomeniulacestaaveamaimultăexperienţă
decîtel,totuşinu i-apermis
săochinuiascăpeLynn asezîndu-
secălarepeeasau cărîndu-ipumniîn
burtă,cum
aveadegînd.SeverodelVăilearămasîn
salon,lipitdeperete,
încercîndsăsefacănevăzut.Fiecarevaieta
lfeteiîisfîsiainima,îiveneasă
fugăcîtmaideparte,darnu
puteasăsemiştedin locşinicisăscoatăo
vorbă.AşasegăseacîndaapărutTaoChi'en,i
mpasibilsiîmbrăcatcugrijă cadeobicei.
— Potaşteptaaici?Nuderanjez?
Cucepotfidefolos?s-abîlbîit,ştergîndu-
şitranspiraţiacareîicurgeapegît.
— Nuderanjezideloc,tinere,darnuopotiaju
tapeLynn,treabaastatrebuie
săofacăeasingură.DaropoţiajutapeEliza,
carenusesimtetocmaibine.
ElizaSommerstrecuseprinefortulnaşterii
şi,caoricefemeie,ştiacăeraca
unpragdemoarte.Cunoşteadrumulostenitor
şimisteriosprincarecorpul
sedeschidepentruafacedrum
alteivieţi;îşiaminteadeclipaîncareînce
pi să terostogoleştifără oprelişte pe o
pantă,zbătîndu-tesiîmpingînd fără
control,îşiamintea teroarea,suferinţa
şiuimirea nemaipomenită cînd în
sfîrşitcopilulsedesprindeşiseiveşte.Cu
toatăînţelepciuneasadezhongyi,
TaoChi'en şi-adatseamamaitîrziu
decîteacăcevanu eraîn regulăcu
Lynn.Leacurilechinezeştiprovocaserăcon
tracţiiputernice,darcopilulavea
poziţiegreşităşieraîm-
piedicatdeoaselemamei.Eravorbadeonaşte
reuscatăşigrea,aexplicat
Tao,darfiicaloreraputernică,totuleracaL
ynnsărămînăcalmăşisănu se obosească
maimultdecîtera cazul;era o cursă de
rezistenţă,nu de viteză,a maispus.Intr-o
pauză,la felde epuizată ca şifiică-
sa,Eliza
SommersaieşitdincamerăsiadatdeSeverope
coridor.I-afăcutsemnşiel
ourmă,nedumerit,încămăruţacualtarul,un
denumaifusesepînăatunci.
Peomăsuţăjoasăsegăseau
ocrucesimplă,ostatuetăazeiţeichinezea
milei,Kuan Yin,iarîn mijlocun vulgardesen
în peniţă aluneifemeiîn tunicăverdecu
douăflorilaurechi.A
maivăzutdouăluminăriaprinseşi
farfuriicu
apă,orezşipetaledeflori.Elizaaîngenunch
eatînfaţaaltarului pe o pernă de mătase
portocalie şis-a rugatluiCristos,luiBud
ha şi
spirituluiluiLin,primasoţiealuiTao,săo
ajutepeLynnsănască.Severoa rămasîn
picioaremaiîn
spate,murmurîndinconştientrugăciunilec
atolice
învăţateîncopilărie.Austatastfelobucat
ădevreme,uniţiprinfricăşiprin
dragosteapentruLynn,pînăcîndTaoChi'enş
i-achematsoţiacasă-1ajute:
otrimiseseacasăpemoaşăşiaveadegîndsără
suceascăbebeluşulşisă-1 scoată cu
mîna.Severo a rămas cu Lucky să fumeze
afară,în timp ce
Chinatownîncepeasăsetrezească.
Marţidimineaţacopiluls-
anăscut.Mama,scăldatăînsudoareşitremur
înd,
seluptasănască,numaiţipa,doargîfîia,at
entălaindicaţiiletatălui,încele din
urmă,astrînsdin dinţi,s-
aapucatdezăbrelelepatuluişis-ascremut
cuohotărîrebrutală,siatunciaapărutunsm
ocdepărnegru.TaoChi'ena
apucatcăpşorulşia trasferm şiblînd în
acelaşitimp pînă ceau apărut
umerii,apoiarăsucittrupulşi1-
aextrasiutedintr-osingurămişcare,în
timp cecu mîna cealaltă desprindea
maţulvineţiu din jurulgîtului.Eliza
Sommersa primitîn braţeun
ghemotocînsîngerat,ofetiţă minusculă cu
faţaturtităsipieleaalbăstrie,întimpceT
aoChi'entăiacordonulombilical
siseocupadeparteaadouaanaşterii,bunica
spălafetiţacuunbureteşio
băteapespatecasărespire.Cîndaauzitstri
gătulcucareîşianunţa intrarea în lume sia
constatatcă începea să aibă o culoare
normală,a aşezat-
opeburtaluiLynn.Epuizată,încăpulsînddi
ntotcorpul,aceastas-a ridicatîntr-un
cotcas-ovadăşişi-apus-
olapiept,sărutînd-oşiurîndu-i
bunvenitîntr-
unamestecdeengleză,spaniolă,chinezăsic
uvinteinventate. O orămaitîrziu,Elizai-
achematpeSeveroşipeLuckysăvadăfetiţa.A
u găsit-odormind liniştităîn
leagănuldeargintlucratcarefusesealfami
liei RodriguezdeSantaCruz,îmbrăcatăîn
mătasegalbenăsicu oscufieroşie
pecap,careofăceasăsemenecu
unspiriduşmititel.Lynndormea,palidă
şiliniştită,întrecearşafuricurate,iara
lăturideea TaoChi'en îicontrola pulsul.
— Cenumeîipuneţi?
aîntrebatînduioşatSeverodelVăile.
— Lynnşidumneatatrebuiesăhotărîţi,arăsp
unsEliza.
— Eu?
— Păinu eştidumneata tatăl?
aîntrebatTaoChi'en,făcîndu-iglumeţcu
ochiul.
— SevanumiAurorapentrucăs-
anăscutînzori,amurmuratLynnfărăa
deschideochii.
— închinezănumeleesteLai-
Ming,înseamnăzoridezi,aspusTaoChi'en.
— Bine aivenitpe lume Lai-Ming,Aurora
delVăile.,a zîmbitSevero,
sărutîndfetiţapefrunte,convinscăastaer
aziuaceamaifericitădin viaţa
luişicăfăpturaaceastazbîrcităîmbrăcată
caopăpuşăchinezeascăerafiica
luideparcăîntr-adevări-
arpurtasîngele.Luckyşi-
aluatnepoataînbraţeşi apornitsă-
isufleînfaţărespiraţialuicaremiroseaatu
tunşiasosdesoia.
— Cefaci!aexclamatbunica,încercîndsăi-
osmulgă.
— îisuflu aercasă-
itransmitbaftamea.Cealtcadou
caresămeriteas puteasă-idauluiLai-
Ming,arîsunchiul.
Lacină,cîndSeverodelVăileaajunslaconac
uldinNobHillcuvesteacăse căsătorisecu
Lynn Sommersacum osăptămînăşicăazis-
anăscutfetiţa, uluialaunchilorluia
fostatîtdemareîncîtaifiziscăle-
arfipuspemasadinsufragerieuncîine mort.
— Sitoţi1-auînvinuitpeMatias!Am
ştiuttottimpulcănueleratatăl,dar
niciodatănumi-am
închipuitcăaifosttu,aaruncatFelicianod
upăceşi-a mairevenit.
— Nu
sînttatălbiologic,darsînttatăllegal.Fa
ta senumeşteAurora del
Văile,alămuritSeverolucrurile.
— Ceîndrăznealădeneiertat!
Aitrădatfamiliaasta,carete-aprimitcape
unfiu!mugiunchiul.
— Nuam trădatpenimeni.M-am
căsătoritdindragoste.
— DarfemeiaaianueraîndrăgostitădeMatias
 ?
— Femeia aia se numeşte Lynn şieste soţia
mea,îţicersă o tratezicu
respectulcuvenit,spuseSeveropeuntonsec
,ridicîndu-seînpicioare.
— Eştiunidiot,Severo,eşticompletamente
idiot!1-ainsultatFelicianoşia
ieşittrîntinduşafurios.
Impenetrabilul Williams, care tocmai
intra să controleze servirea
deserturilor,nusi-
apututreprimaunzîmbetiutedecomplicitat
eînaintede
aseretragediscret.Paulinaaascultatneve
nindu-isăcreadăcum Severoîi spunea că
peste cîteva zilepleacă la războiîn
Chile,că Lynn rămînecu
părinţiieiînChinatownşică,dacălucruril
eiesbine,sevaîntoarcecasă-şi
asumeroluldesoţsitată.
— Staijos,nepoate,săvorbim
caoamenii.Matiasetatălfetitei,asa-i?
— întreabă-1peel,tanti.
— Acum înţeleg.Te-aicăsătoritcasă-
ţipuiobrazulpentruMatias.Fiulmeu e un
cinic şitu eştiun romantic. Ce ide să-
ţidistrugiviaţa pentru o extravaganţă!
— Teînşeli,tanti.Nu mi-am
distrusviaţa,dimpotrivă,cred că
esingura şansăsăfiufericit.
— Cuofemeiecareiubeştepealtul?
Cuofiicăcenueaţa?
— Timpulajută.Dacămăîntorcdinrăzboi,Ly
nnosăînveţesămăiubească
şifetitavacreştecrezîndcăsînttaică-
său.
— Matîassepoateîntoarceînainteata.

— Astanuschimbănimic.
— Matiasnu trebuiedecîtsăspunăun
cuvîntpentru caLnn să-1urmeze
pînălacapătulumii.
— Esteunriscinevitabil.
— Ţi-
aipierdutcapul,nepoate.Oameniiăştianuf
acpartedinmediulnostru
social,decretăPaulinadelVăile.
— Estefamiliaceamaidecentădincîtecunosc
,tanti.
— Văd că n-aiînvăţatnimicdela mine.Ca să
aisucespelumea asta trebuie să-
ţifacisocotelile înainte de a
acţiona.Eştiun avocatcu viitor
strălucitşiporţiunuldintrenumelecelema
ivechidin Chile.Crezitu că societateaos-
oaceptepenevastă-ta?Cîtdesprevară-
taNivea,nucumvate aşteaptă?
— Povesteaastas-aterminat.
— în fine,gafa e făcută şirăs-
făcută,Severo,bănuiesc că e prea tîrziu
pentrucăinţă.Săîncercăm sădregem
lucrurilecum putem.Baniişipoziţia
socialăconteazămultşiaicişiînChile.Am
săteajutcum pot,nudegeaba
sîntbunicacopileiăsteia,cum
aiziscăocheamă?
— Aurora,darbuniciieiîispunLai-Ming.
— PoartănumeleDelVăile,ededatoriameasăo
ajut,datfiindcăMatiass-
aspălatpemîinideafacereaastamizerabilă
.
— Nuenevoie,tanti.Am
aranjatcaLynnsăprimeascăbaniidinmoşten
irea mea.
— Baniinusîntniciodatăînplus.Măcaram
săpotsă-mivădnepoata,nu-i aşa?
— Trebuiesă-
iîntrebpeLynnşipepărinţiiei,apromisSev
erodelVăile. Erau încă în sufrageriecînd
a apărutWilliamscu un mesajurgentcare
anunţa că Lynn avea hemoragie şise temeau
pentru viaţa ei,să vină imediat.Severo a
plecatca din puşcă în Chinatown.Cînd a
ajuns,mica familieera strînsă în
jurulpatului"în caresegăseaLynn,şierau
atîtde
tăcuţideparcăarfipozatpentruuntabloutra
gic.O clipă1-astrăfulgerato
speranţănebuneascăvăzîndtotulcuratsior
donat,fărăniciunfeldeurme
dupănaştere,fărăcîrpemur-
daresaumirosdesînge,darapoiavăzutexpre
siadedureredepechipurile
luiTao,alElizeişialluiLucky.Aeruldin
odaiedeveniseuşor;Severo a
respiratadînc,înecîndu-
se,capevîrfulunuimunte.S-
aapropiattremurînd depatşiavăzut-
opeLynn întinsăcu mîinilepepiept,cu
ochiiînchişişi
trăsăturile transparente:o frumoasă
sculptură de alabastru cenuşiu.I-a
luatomînă,tareşirececagheaţa,s-
aaplecatpesteeaşiaconstatatcăabia
mairespiraşiaveabuzeleşidegetelealbast
re,i-asărutatpalmacuungest
interminabil,udînd-o cu lacrimi,distrus
de tristeţe.Ea a maiapucatsă
şopteascănumeleluiMatias,apoiasuspinat
dedouăorişis-aduslafelde uşorcum
trecuse plutind prin lumea asta.O tăcere
desăvîrşită a primit misterulmorţii,au
rămasnemişcaţiun
timpnedefinitaşteptîndcaspiritul
luiLynn săseridice.Severoaauzitun
urletprelungceveneadin fundul
pămîntuluişiîlstrăbăteadintălpipînăînc
reştet,darnuputeasă-iiasăpe
gură.Urletul1-ainvadatpedinăuntru,1-
aumplutşii-aizbucnitîn cap, într-
oexplozietăcută.A
rămaspeloc,îngenuncheatlîngă
pat,chemînd-o fără glas pe Lynn,neputînd
crede destinuluicare îirăpise dintr-o
dată femeialacarevisaseaniîn
şir,luîndu-i-otocmaicînd
credeacăogăsise.
Dupăoeternitateasimţitomînăpeumărşiada
tdeochiiatîtdeschimbaţi
ailuiTaoChi'en,is-
apărutcăîişopteşte„gata,gata",cevamaiî
n spate
ElizaSommersşiLuckyplîngeauîmbrăţişaţi
,şiaînţelescăeraunintrusîn
durereaacesteifamilii.Atuncişi-
aamintitdefetiţă.S-aduslaleagănulde
argintclătinîndu-secaun om beat,aluat-
oîn braţepemicuţaAurora,a dus-
olapatşiaapropiat-
odechipulluiLynn,casă-şiiarămas-
bundela maică-sa.Apois-
aaşezatşialegănat-oneconsolat.
AflîndPaulinadelVăiledemoartealuiLynnSom
mers,acuprins-ounvalde
bucuriesiascosunstrigătdetriumf,dupăca
reruşineadeaaveaastfelde
sentimenteareadus-
ocupicioarelepepămînt.întotdeaunaîşido
riseofiică,
încădelaprimaeisarcinăvisasesăaibăofat
ăpecares-ocheme
capeea,Paulina,şisăfieprietenaşitovarăş
aeiceamaibună.Cu fiecare
băiatpecareîlnăştea sesimţea
înşelată,daracum,în plină maturitate,
primea acestdarcăzutdin cer:onepoată
pecares-opoată cresteca pe
propriaeifiică,cinevacu
caresăîmpartătoatebucuriilepecareleofe
reau dragosteasibanul,cinevacu caresă-
şipetreacăbătrîneţea,segîndeaea.
DacăscăpadeElizaSommers,puteaobţinebeb
eluşulînnumeleluiMatias.
Tocmaisărbătoreanoroculacelaimprevizib
ilcu oceaşcădeciocolatăşitrei
prăjituricu
cremă,cîndWilliamsîiaduseamintecăfetiţa
eradinpunctde
vederelegalfiicaluiSeverodelVăile,singu
rulînstaresă-ihotărascăviitorul.
Şimaibine,atraseaconcluzia,pentrucămăc
arnepotuleraaici,pecînda-
1aducepeMatiasdinEuropaşia-
1convingesă-şicearăfiicaeraotreabă
îndelungată.Nu şi-aimaginatnicidecum
reacţialuiSeverocîndi-aspusce
planuriare.
— Din punctdevederelegaltu eştitatăl,aşa
că poţiaducechiarmîine
dimineaţăfetiţaacasă,i-aspusPaulina.
— Nu,tanti.PărinţiiluiLynn rămîn cu
nepoata lorcîttimp voimergela
război;vors-o crească şisîntde acord,i-a
răspuns nepotulpe un ton
ultimativpecarenui-1auziseînainte.
— Eştinebun?Nuoputem lăsapenepoată-
meapemîinileElizeiSommersşi
alechinezuluiăluia!
— Şidecenu?Sîntbuniciiei.
— VreisăcreascăînChinatown?Noiputem să-
idăm educaţie,oportunităţi,
lux,unnumerespectabil.Totcenusînteiîns
taresă-idea.
— îivordadragoste.
— Şieu!Nuuitacă-
midatorezimult,nepoate.Iatăoocaziecasă
-miplăteşti
şisăfacicevapentrufetiţaasta.
— îmiparerău,tanti,s-
ahotărît.Aurorarămînelabuniciimaterni.
ŞiastfelPaulinadelVăileamaitrecutprint
r-unadin multelemomentede criză din viaţa
ei.Nu-ivenea să creadă că acestnepotpe
careîlcredea
aliatuleifărăcondiţii,careajunsesesă-
ifieîncăunfiu,puteasăotrădeze într-un
modatîtdejosnic.Atîtaaţipat,ainsultat,
aîncercatsă-1convingăînvan sis-
asufocat,căWilliamsatrebuitsăchemeundoc
torcasă-iadministreze
odozădetranchilizantepotrivitădimensiu
nilorei,casădoarmă.Cînds-a trezit,după
treizecide ore,nepotulse găsea la
bordulunuivaporcare mergeaînChile.Cu
forţeunite,soţuleişiWilliamsau convins-
ocănu era cazulsărecurgălaviolenţă,cum
aveadegînd,căcioricîtdecoruptăarfi
fostjustiţialaSânFrancisco,nuexistabaz
ălegalăpentrualuabebeluşulde
labuniciimaterni,maialescăpresupusulta
tăaşalăsasescris.I-au mai sugeratsisă nu
uzezedetruculrăsuflatdea da banipentru
fetiţă,căci
puteasăseîntoarcăîmpotrivaeişis-
oplesneascăpesteochi.Singuruldrum
posibileradiplomaţia,pînăs-
oîntoarceSeverodelVăile,şiatunciputeau
ajungelaunacord,ausfătuit-o,dareanus-
aastâmpăratşidupădouăzile a apărutla
ceainăria ElizeiSommerscu
opropunerepecare,era sigură,
cealaltăbunicănuputeas-
orefuze.Elizaaprimit-
oîndoliudupăfiică,dar
luminatădemîngîiereanepoatei,caredorme
aplacidalături.Cîndadatcu
ochiideleagănuldeargintcarefusesealbăi
eţiloreiaşezatlîngăfereastră,
Paulinaatresărit,darşi-
aamintitpedatăcăeaîidădusevoieluiWillia
ms săi-1dealuiSeveroşişi-
amuşcatbuzele,doarnu eraaicicasăsebată
pentru un leagăn,oricîtdepreţios arfi
fost,cipentru a negocia pentru
nepoţică.Vorba ei,„nu cîştigă
cinearedreptate,ciacelacaresetocmeşte
maibine".Şiîncazuldefaţăisepăreaeviden
tnunumaicădreptateaerade partea ei,dar
şică nimenin-o bătea la arta
tocmelii.Eliza a ridicat bebeluşuldin
leagăn şii1-a pus în braţe.Paulina a
ţinutacelcolet
minuscul,atîtdeuşorcănupăreasăconţinăa
ltcevadecîtscutece,simţind că inima ise
umple de un sentimentabsolutnou.
„Doamne,Doamne",
repetacopleşitădeslăbiciuneaaceastanec
unoscutăcareîimuiagenunchii
şiofăceasăsuspine.S-
aaşezatpeunfotoliucunepoatacaresepierd
eaîn pieptulenorm,legănînd-o,în timp
ceEliza Sommersîicomanda ceaiulşi
prăjiturilepecareileserveaînvremeaînca
rePaulinaeraclienta cea maiasiduă a
cofetăriei,în acele cîteva minute Paulina
delVăile şi-a revenitdinemoţieşişi-
aaşezatartileriaînpoziţiedeatac.Aîncep
utprina
prezentacondoleanţepentru
moartealuiLynn şiaadmiscăfiuleiMatîas
eraneîndoielnictatălAurorei,ajungesăte
uiţilaeacasăfiisigur:semăna cu
toticeidin
stirpeaRodriguezdeSantaCruzydelVăile,î
ipăreaatîtde rău că Matîasera în Europa
din motivedesănătateşinu putea încă să
cearăfata.Apoişi-
aexprimatdorinţadeastaeacu
nepoţica,datfind că
Elizamunceaatîta,aveapuţin timp
şimaipuţineposibilităţi,neîndoielnic
nuputeasă-
iofereAuroreiacelaşiniveldetraipecare1
-araveaîncasadin Nob Hill.A spus-o cu
tonulcu carefacio favoare,încercînd să
ascundă neliniştea ce-icomprima
gîtlejulşitremurulmîinilor.Eliza
Sommers a răspunscămulţumeapentru
propunereaatîtdegeneroasă,darerasigură
căîmpreunăcu
TaoChi'enputeaaveagrijădeLai-
Ming,aşacum leceruse
Lynnculimbădemoarte.Fireşte,aadăugat,P
aulinaeraoricîndbinevenită
înviaţafetiţei.
— Nu trebuiesăcreăm confuzieîn
cepriveştepaternitatealuiLai-Ming,a
maispusEliza.Dupăcum
şidumneatasifiuldumitaleauasiguratînurm
ă
cucîtevaluni,elnuaavutdeafacecuLynn.As
puslimpedecătatălpoate
fioricaredintreamiciilui.
— Sîntlucruricare se spun la
supărare,Eliza.Matîas nu s-a gînditce
spune,s-abîlbîitPaulina.
— FaptulcăLynns-
acăsătoritcudomnulSeverodelVăiledovede
ştecăfiul
dumitalespuneaadevărul,Paulina.Nepoata
meanuarelegăturidesîngecu
dumneata,darrepet,opoţivedeacînddoreşt
i.Cu cîtoiubeştemaimultă
lume,cuatîtmaibinepentruea.
în următoarea jumătate de oră cele două
femeis-au înfruntatprecum
gladiatorii,fiecareîn
stilulei.PaulinadelVăileatrecutdelaling
uşealăla
hărţuire,delarugăminţilaformuladispera
tăamituirii,iardupăceadat greş cu
toate,la ameninţări,fără ca cealaltă
bunică să se clintească cu
jumătatedecentimetrudinpoziţiaei,excep
tîndfaptulcăaluat-opemicuţă în
braţeşiapus-oînapoiîn leagăn.Paulinanu
şi-adatseamacînd is-a
urcatfurialacap,apierdutcompletsituaţi
adesubcontrolşiasfîrşiturlînd că osă
vadă Eliza Sommerscineefamilia
RodriguezdeSanta Cruz,cîtă putereaveaîn
oraşulăstaşicum puteas-
oaducălaruină,cu afacereaei cretină cu
prăjituricu tot,şipe
chinezuleiaşijderea,că nimănuinu-i
convinesă ajungă
duşmanulPaulineidelVăile,că
maidevremesau mai tîrziuosă-
iiafetiţa,săfiesigurădeasta,încănus-
anăscutomulcares-o
înfrunte.Cuoloviturăamîiniiamăturatceş
tilefinedeporţelanşidulciurile
chiliene,care au aterizatpe duşumea într-
un norde zahăr,şia plecat
pufnindcauntaurdecoridă.O
datăaşezatăîntrăsură,sîngelebătîndu-
iîn tîmpleşiinimazbuciumîndu-
sesubstraturiledeosînzăstrînseîncorset
,a începutsăplîngăînhohote,aşacum
nuplînsesedecîndîşipusesezăvorla
uşăşirămăsesesingurăîn
marelepatmitologic.Caşiatunci,dădusegr
eş
cuarmaeiceamaibună:talentuldeasetocmic
aunnegustorarab,careîi
aduseseatîteasuceseînaltecapitoledinvi
aţaei.Pierdusetotulpentru că
avuseseambiţiipreamari.

PARTEAA DOUA18
01896 I
Existăopozădeameadecîndaveam
treisaupatruani,singuradinvremea
aceacareasupravieţuitavatarurilorsorti
işihotărîriiPaulineidelVăilede a-
miştergeoriginile.Esteuncartonuzatpusî
ntr-oramădevoiaj,unfelde
etuidemetalşicatifea,atîtdelamodăînsec
olulalXlX-leaşicarenusemai
folosescacum.înfotografiesevedeocopilită
foartemică,gătităcaomireasă chineză,cu
o tunică lungă demătasebrodată peste un
pantalon în altă
nuanţă;eîncălţatăcuniştepapucidelicaţi
montaţipepîslăalbăşiprotejaţi
cuofoliesubţiredelemn;părulînchislacul
oarestăadunatîntr-uncocprea
înaltpentrustaturaeişiesteţinutdedouăa
cegroase,poatedeaursaude
argint,uniteprintr-
omicăghirlandădinflori.Fetiţaţineînmînă
unevantai
deschisşipoatecărîde,dartrăsăturileabi
asedisting,chipulecaolună
albăşiochiidouăpetenegre,în
spateleeisezăresccăpăţînamareaunui
dragon
dehîrtieşistelelestrălucitoarealefocur
ilordeartificii.Fotografiaa fostfăcutăîn
timpulsărbătoriideAnulNou laSân
Francisco.Nu-miaduc
amintedemomentulacelaşinuorecunoscpefe
tiţadinfotografie. în
schimb,mamameaLynn Sommersapareîn
maimultefotografiipecare le-am
salvatdelauitareprin
tenacitateşirelaţiibune.Acum
cîţivaaniam fostlaSânFranciscosă-
1cunoscpeunchiulmeuLuckyşim-am apucatsă
batlibrăriilevechişistudiourile
fotografilorîn căutarea calendarelorsia
cărţilorpoştalepentrucarepoza;îmimaiso
sescşiacum,miletrimiteLucky
cîndledescoperă.
Mamaerafoartedrăguţă,etotcepotspunedes
preea,pentrucănicipeea nu orecunoscîn
pozeleastea.Nu mi-
oamintesc,desigur,amuritcîndm- am
născuteu,darfemeiadincalendareesteostr
ăină,nuam nimicdinea, nu
reuşescsăovizualizezcapemaică-mea,nu
edecîtun jocdeluminisi
umbrepeohîrtie.Nu pareafi
nicisoraunchiuluimeu Lucky,elfiindun
chinezcu picioarescurtesicapulmare,cu
înfăţişarevulgară,darceom
bun.Semănmaimultcutata,delaelam
tipulspaniol;dinpăcate,am luat prea
puţin din rasa extraordinaruluimeu bunic
Tao Chi'en.Dacă acest
bunicnuarreprezentaamintireaceamaiclar
ăşistăruitoaredinviaţamea,
dragosteameaceamaivechedecaresefacţănd
ăritoţibărbaţiipecarei-am
cunoscut,căciniciunulnu seridică la
înălţimea lui,nu aşcredecă în
vinelemelecurgesîngechinezesc.TaoChi'en
trăieştemereualăturidemine.
îlvăd,înalt,vesel,tottimpulîmbrăcatimpe
cabil,cu părulcărunt,ochelari
rotunzisicuopriviredeobunătateiremedia
bilăînochiioblici,înamintirile mele
zîmbeşte mereu, cîteodată îlaud cum
îmicîntă în chineză.Mă
înconjoară,măînsoţeşte,măîndrumă,exactc
um i-aspusbunică-miiEliza
căvafacedupămoarteaei.Existăundagheroti
palacestordoibuniciaimei decînd erau
tineri,înaintedea secăsători:ea aşezată
peun scaun cu
spătarînalt,elînpicioareînspateleei,am
îndoiîmbrăcaţiînstilulamerican
deatuncisiprivindînobiectivcu
unfeldespaimă.Portretul,pecare1-am
salvatînceledinurmă,stăpenoptierameaşi
esteultimullucru pecareîl văd înainte de a
stinge veioza,darmi-arfi plăcutsă-1 am cu
mine în copilărie,cîndaveam
atîtanevoiedeprezenţaacestorbunici.
Decîndîmiamintesc,m-
achinuitacelaşicoşmar.Imaginilevisului
stăruitor rămîn cu mineoreîn
şir,stricîndu-miziuaşicheful.Mereu
aceaşiscenă:
mergpestrăzilegoalealeunuioraşnecunosc
utsiexotic,demînăcucineva căruia nu apuc
niciodată să-ivăd chipul,îivăd
doarpicioarele şivîrful
pantofilorlustruiţi.Deodată sîntem
înconjuraţide nişte copiiîn pijamale
negrecaredanseazăohoră
îndrăcită.O
patăînchisălaculoare,poatesînge,seînti
ndepecaldarîm în timp
cecerculdecopiisestrîngeinexorabil,tot
maiameninţător,în jurul
persoaneicaremăţinedemînă.Neîncercuies
c,neîmping,tragdenoi,ne
despart;cautmînăprietenăşidaudegol.Str
igfărăglas,cadfărăzgomotşi mătrezesccu
inimacarestăsă-
miiasădinpiept.Uneorirămîntăcutămai
multe zile, sub impresia visului,
încercînd să dezleg straturile lui
misterioase,sădescopărvreun
amănunt,carepînăatuncimi-ascăpat,în
staresă-mideacheiapentrua-
idescoperiînţelesul.Sîntzileîncaresufă
rde un
feldefebrărece,trupulmiseînchideşimint
eaîmiesteprinsăîntr-un tărîm îngheţat,
în starea aceasta de paralizie m-am aflat
în primele
săptămînipetrecuteîncasaPaulineidelVăi
le.Aveam cincianicîndam fost adusă în
miculpalatdin Nob Hillşinimeninu şi-a
datosteneala să-mi explicedecedintr-
odatăviaţamealuaoîntorsăturădramatică,
undeerau buniciimeiEliza şiTao,cine era
doamna acea monumentală plină de
bijuteriicaremăpriveadepeun feldetron
cu ochiiplinidelacrimi.Am fugitsă mă
ascund sub o masă şi,după cum mis-a
povestit,acolo am rămascaun
cîinebătut.Pevremeaacea,Williamseramajo
rdomulcasei RodriguezdeSantaCruz—
adevărulestecăegreu deimaginat— siela
găsitadouazisoluţiadeamăscoatecumîncar
eapusăîntr-otavătrasăde osfoară:au
trasdesfoarăşieu mătîram
dupătavăcămuream defoame pînă au
reuşitsă mă extragă din refugiu,darde
fiecare dată cînd mă trezeam
dupăcoşmar,iarmăascundeam
submasă.Astaaduratunande zile,pînăcînd
am venitîn Chileşiîn
zăpăcealacălătorieişiainstalăriila
Santiagomaniaastami-atrecut.
Coşmarulmeu esteîn alb-
negru,tăcutsifărădreptdeapel,arecalita
tea eternităţii.Presupun că acum am
destule informaţiipentru a-ipricepe
înţelesul,totuşicontinuăsămăchinuie.Di
ncauzaacestorvisesîntdiferită, exactca
oameniicare,avînd oboală din născaresau
odiformitatefizică, trebuie să depună un
efortconstantca să ducă o viaţă normală.La
ei defectulevizibil,laminenusevede,
darexistă,potsă-
1comparcuatacuriledeepilepsie,carevinp
eneaşteptate
şilasăînurmăostaredeconfuzie.Noapteamă
culccu frică,nu ştiu cese
vaîntimplaîntimpulsomnuluişicum
măvoitrezi.Am încercatmaimulte
leacuripentru demoniimeinocturni,dela
lichiorde portocale cu cîteva
picăturideopiu
pînălatransahipnoticăşialteformedenecr
omanţie,dar
nimicnuîmigaranteazăunsomnliniştit,doa
robunăcompanie.Pînăacum,
singurulremediu sigurestesădorm
ţinîndpecinevaînbraţe.Artrebuisă mă
mărit,aşa mă sfătuiesc toţi,daram
maifăcut-o o dată şia fosto
calamitate,nupottentaiarăşisoarta.Latr
eizecideanişifărăsoţsîntunfel
desperietoaredepăsări,prietenelemăpriv
esccu milă,deşipoatecăunele mă invidiază
pentru independenţa mea.Nu
sîntsingură,am o dragoste
secretă,fărăobligaţiisifărăcondiţii,mo
tivdescandaloriunde,darmaiales
aiciunde ne e datsă trăim.Nu
sîntnicinecăsătorită nicivăduvă nici
divorţată,trăiesc în
limbul„despărţitelor",unde ajung
nenorocitele care preferă batjocura
publică faptuluide a trăicu un bărbatpe
care nu-1 iubesc.Sicum
poatefialtfelînChile,undecăsătoriaeeter
năşinexorabilă?
înuneledimineţiextraordinare,cîndtrupu
rilenoastre,almeuşialiubitului
meu,udedesudoaresimuiatedeviseîmpărtăş
ite,zacîncăînstareaacea semiconştientă
detandreţeabsolută,fericiteşiîncrezăto
areca niştecopii adormiţi,cădem în
tentaţiadeavorbidesprecăsătorie,deplec
areaîn altă parte,deexemplu în
StateleUnite,undeemultspaţiu sinu
necunoaşte nimeni,pentru a trăiîmpreună
ca orice cuplu normal,darpe urmă ne
trezeştesoarelecarenebateîn geam şinu
maivorbim deasta,pentru că amîndoiştim
căn-am puteatrăiîn altăpartedecîtîn
acestChileplin de
cataclismegeologiceşimicimeomenească,d
arşidevulcaniasprişiculmi
ninse,lacuriimemorialepresăratecu
smaralde,rîurispumoaseşipăduri
înmiresmate,ţarăîngustăcaofîşie,patrie
cuoamenisăracişiîncăinocenţi,
înpofidaatîtorabuzuriatîtdediverse.Nici
elnuarputeapleca,nicieunu m-aşsăturasă-
1fotografiez.Mi-arplăceasăam
copii,astada,dar
am aceptatînceledinurmăcănu voifimamă;nu
sîntsterilă,fertilitatea
measemanifestăînalteaspecte.NiveadelVă
ilespunecăofiinţăomenească nu
sedefineşteprincapacitateareproductivă,
lucru carepareoironiespus
deea,careanăscutpesteoduzinădecopii.Da
raicinuestevorbadecopiii pecarenu-
ivoiaveasau
deiubitulmeu,cideîntîmplărilecarem-au
făcut
săfiucinesînt.îmidauseamacăscriindacest
eamintiritrebuiesătrădezpe
alţii,einevitabil.„Adu-
ţiamintecărufelemurdaresespalăîn
familie",îmi
totrepetăSeverodelVăile,careacrescut,c
anoitoţi,cudevizaasta.„Scrie
cu onestitate şinu lua în seamă
sentimentele altora,pentru că orice ai
spune,tottevorurî",măsfătuieşteînschim
bNivea.Aşacăsămergem mai departe.
Fiinddeciimposibilsăscapdecoşmaruri,mă
carîncercsăscotoareceprofit depeurma
lor.Am observatcă după
onoaptedefelulăsta rămîn într-o stare
halucinată şi febrilă, starea cea mai
potrivită pentru creaţie.
Fotografiilemelecelemaibunele-am făcutîn
zilecaacestea,cîndsingura
meadorinţăerasămăbagsubmasă,aşacum
făceam înprimeleperioade petrecute acasă
la bunica Paulina.Visulcu copiiiîn
pijamale negre m-a
îndreptatcătrefotografie,sîntsigură.Cîn
dSeverodelVăilemi-afăcutcadou
unaparatdefotografiat,primullucru
caremi-atrecutprin minteafostcă
dacăreuşescsă-ifotografiezpedraciiăiaam
să-iînving.Aveam treisprezece anişiam
încercatdemulteori.Am
inventattotfeluldesistemecomplicate cu
rotiţeşisforicasăactivezobiectivulpreg
ătitîn timpcedormeam,pînă mi-
afostlimpedecăfăpturilemaleficeerauinvul
nerabileînfaţatehnologiei.
Dacăobserviatentunobiectsau
untrupaparentcomun,elsetransformă în
ceva sacru.Obiectivulfotografic poate să
descopere secretele pe care ochiulsau
mintea nu le captează,totuldispare cu
excepţia a cea ce a
surprinscamera.Fotografiaesteunexerciţi
udeobservaţieşirezultatulţine
denoroc:întremiiledenegativecareumplus
ertareleatelieruluimeufoarte
puţinesîntexcepţionale.UnchiulmeuLucky
s-arsimţiînşelatdacăarafla
cîtdepuţinacontatînmuncamearăsuflarealu
idebaftăpecaremi-adat-
olanaştere.Camerafotograficăesteunapara
tsimplu,oricetîmpitpoates-o
folosească,chestiaesăcrezicueacombinaţ
iaaceadeadevărşifrumuseţe care se
numeşte artă.Căutarea e maiales
spirituală.Caut adevăr şi
frumuseţeîntransparenţauneifrunzedetoa
mnă,înformaperfectăaunui
melcpeplajă,în curba
unuispatedefemeie,în textura
unuitrunchide
copacbătrîn,darşiînalteformealunecoase
alerealităţii.Uneori,întimpce
lucrezlaoimagineîncameraobscură,apares
ufletulunuiom,emoţiaunei întîmplări sau
esenţa vitală a unui obiect, şi-atunci
recunoştinţa îmi
explodeazăînpieptşiplîng,einevitabil.S
preastfelderevelaţietindemeseria mea.
SeverodelVăileadispusdemaimultesăptămî
nidenavigaţiecasăoplîngă
peLynnSommersşisămeditezelacevafiviaţal
uimaideparte.Sesimţea răspunzătorpentru
fetiţaAuroraşi,înaintedeaseîmbarca,red
actaseun testament pentru ca mica
moştenire pe care o avea de la tatălluişi
economiileluisăajungălaeaîn
cazcăluiiseîntîmplăceva.întretimp,
primealunădelunădobînzile.Ştiacăpărinţ
iiluiLynnoîngrijeaumaibine
decîtoricine şibănuia că oricîtdebogată
era,mătuşă-sa Paulina nu va încerca să o ia
cu forţa,pentru că nu i-arda voie soţulde
teama unui scandalpublic.
Aşezatlaprovavasuluicu
privirilepierdutepemareafărăsfîrsit,Sev
eroa ajunslaconcluziacănu
sevaconsolaniciodatăcu
pierderealuiLynn.Nu
voiasătrăiascăfărăea.Săpiarăînluptăera
lucrulcelmaibunpecarei-1
putearezervaviitorul:sămoarăcurînd
şirepede,eratotcecerea.Lunila
rînd,dragosteapentru
Lynnşihotărîreadeaoajutaîiocupaserătim
pulşi gîndurile,deaceaşi-
aamînatatîtaîntoarcerea,în
timpcetoţichilieniide
vîrstaluiseînrolauînmasă.Labordmaierau
cîţivatinericaremergeaucu
acelaşiscopdeaseînrola—
săîmbraciuniformaeraochestiunedeonoare
— şiîmpreunăcucarecomentaştiriledinrăzb
oitransmiseprintelegraf,în ceipatru
anipetrecuţiîn
California,Severoajunsesesăsedezrădăci
nezedeţarasa,
răspunsesechemăriirăzboiuluicaomodalit
atedeaseabandonadoliului, darnu simţea
nicicea maimică fervoarebelicoasă.Cu
toateacestea,pe
măsurăcevasulnavigaspresud,s-
amolipsitdeentuziasmulcelorlalţi.S-a
gînditdin nou să-
şiserveascăpatria,aşacum doreaîn
perioadaşcolii,pe
cînddiscutapoliticăîncafenelecuceilalţ
istudenţi.Presupuneacăfoştiilui
colegiluptau de nişte lunibune,timp în
care else învîrtea prin Sân
Franciscoasteptînd
săsefacăoralacaresăovizitezepeLynn
şisăjoace mah-jong.Cum
săjustificeasemenealaşitateînfaţaamicil
orşirudelor?în
timpcemeditaastfel,imaginealuiNiveaîit
otdădeatîrcoale.Vară-sanuarfi
înţelesîntîrziereacu careveneasă-
şiaperepatriapentru că,dacăarfifost
bărbat,arfifostprimacaresăplecepefront,
eraconvinsdeasta.Măcarei nu aveasă-
iexplice,maibinemureasubgloanţedecîtsă
deaochiicu ea,
aveanevoiedemultmaimultcurajpentruaoîn
fruntapeNiveadupăcese purtase cu ea cum
se purtase,decîtpentru a lupta împotriva
celuimai feroceduşman.Nava înainta cu o
încetineală caretescotea din ţîţîni,în
ritmulăstaurmausăajungăînChilecîndrăzb
oiulsevafiterminat,socotea
nerăbdător.Erasigurcăvictoriavafialor,î
nciudaavantajuluinumerical
adversarului şi a inepţiei
arogante a comandamentului
chilian. Comandantul-
şefalarmateişiamiralulfloteiderăzboiera
u niştebătrînei carenu reuşeau
săsepunădeacordpentru
strategiaceamaielementară,
darchilieniiaveaumaimultădisciplinămili
tarădecîtperuvieniişibolivienii.
„A trebuitcaLynn sămoarăpentru caeu
sămăhotărăscsămăîntorcîn Chilesă-
miîndeplinescdatoriapatriotică,sîntun
păduche",mîrîiaprintre
dinţi,cuprinsderuşine.
PortulValparaîsostrăluceaînluminaradio
asăaluidecembriecîndaulăsat
ancora.Intrîndîn apeleteritorialedin
ChileşiPeru zăriserăcîtevanavede
războialeambelorflotefăcîndmanevre,darp
înănus-auopritlaValparaîso
nuauperceputvreunsemnalrăzboiului.Port
ul erafoarteschimbatfaţădecum si-
1aminteaSevero.Oraşuleramilitarizat,
vedeaitrupeaşteptînd
săplece,drapelulchilian
fluturapeclădirisierao
mareagitaţiedebărcisiremorchereîn
jurulnavelorderăzboi,în schimb
vedeaifoartepuţinenavedepasageri.Tînăr
uloanunţasepemaică-sa de data
sosirii,darnu seaştepta să ovadă în
port,pentru că decîţiva ani locuia la
Santiago cu fraţiiluimaimiciiar
drumuldin capitală era
complicat.De acea nu şi-a datosteneala să
caute cu privirile oameni
cunoscuţi,aşacum făceau
majoritateapasagerilor.Şi-
aluatvaliza,i-adat
cîtevamonedeunuimarinarcasăiarestulbag
ajelorşiacoborîtinspirînd cu putere
aerulsalin aloraşuluiîn
caresenăscuse.Ajunspe uscat,se clătina
ca un om beat,în
săptămînilepetrecutepemareseobişnuisec
u legănarea valurilorşiacum îivenea greu
să păşească pepămîntferm.A fluieratdupăun
hamalcaresă-1
ajutesăcarebagajeleşiseuitadupăo
trăsurăcaresă-1ducăacasălabunică-
saEmilia,undeaveadegîndsăstea
cîtevazilepînălaînrolare.Atuncicineva1
-aapucatdebraţ.S-aîntorsmirat şis-
apomenitnasîn nascu
ultimapersoanăpecaredoreasăovadăpe
lumeaasta:vară-saNîvea.I-au
trebuitcîtevaclipesăorecunoascăşisă-si
revină.Fatapecareolăsaseacum patru
anisetransformaseîntr-ofemeie
necunoscută,totmăruntădestatură,darmul
tmaisubţiresibinefăcută. Singurullucru
neschimbatla ea era expresia inteligentă
şiconcentrată. Purtaorochiedevarădin
taftaalbastrăsiopălăriedepaicu
opanglică
lungădeorgandialblegatăsubbărbie,careî
iîncadrafaţaovalăcutrăsături
fine,încareochiinegristrăluceaunelinişt
iţişijucăuşi.Erasingură.Severo
nureuşisăosalute,rămaseuitîndu-
selaeacuguracăscată.Cîndredeveni
lucidoîntrebă,zăpăcit,dacăprimiseultim
aluiscrisoare,eravorbadecea
încareoanunţadecăsătoriacuLynnSommers.
Pentrucănu-imaiscrisese de
atunciîncoace,bănuia că nu ştia nimic de
moartea luiLynn sau de
naştereaAurorei,deciverişoaraluinuavea
cum săghiceascăcăeravăduvşi
tatăfărăsăfifostnicicîndsoţ.
— Vorbim maitîrziu,acum lasă-măsă-
ţispun bineaivenit.Am otrăsură
careaşteaptă,1-aîntrerupt.
O
datăcufereleîncărcateîntrăsură,Niveai-
aporuncitvizitiuluis-oiaîncet
pemalulmării,aşaaveautimpsăvorbeascăma
imultpînăsăajungăacasă,
undeîlaşteptarestulfamiliei.
— M-am purtatcutinecaunom
fărăsuflet,Nivea.Singurulucrupecare-1
potspuneîn favoareameaestecăniciodatăn-
am vrutsătefacsăsuferi,
spuseîncetSeveroneîndrăznindsăopriveas
că.
— Recunosccăam
fostfurioasăpetine,Severo,trebuiasă-
mimuşclimba casănuteblestem,daracum mi-
atrecutciuda.Credcăaisuferitmaimult
decîtmine.Adevărulestecăîmiparetarerău
desoţiata.
— Deundeştiices-aîntîmplat?
— Am
primitotelegramăsemnatădeunoarecareWil
liams.
PrimareacţiealuiSeveroafostunadefurie,
cum deîndrăzneamajordomul
săseamesteceastfelînviaţaluiprivată,da
rapoiafostrecunoscătorpentru
cătelegramacupricinaîlscuteadeexplicaţ
iidureroase.
— Nu
aşteptsămăierţi,doarsămăuiţi,Nivea.Mai
multdecîtoricine,tu
meriţisăfiifericită.
— Darcineţi-
aspuscăvreausăfiufericită,Severo?
Esteultimuladjectivpe care 1-aş folosica
să definesc viitorulla care
aspir,îmidoresc o viaţă
interesantă,aventuroasă,diferită,pasio
nată,în fine,orice altceva decît fericită.
— Ah,vară-mea,ceminunatcănu te-
aischimbataproapedeloc!în orice
caz,pestedouăzileam
sămărşăluiesccuarmatasprePeruşi,sincer
săfiu, spersămorcu
cizmeleînpicioare,pentru căviaţameanu
maiareniciun sens.
— Darfiică-ta?
— VădcăWilliamsţi-
adattoatedetaliile.Estelabuniciieişin-
osăducă lipsădebani,am lăsat-
olaadăpostdegrijişidenevoi.
— Cum ocheamă?
— Aurora.
— AuroradelVăile.
frumosnume.încearcăsăteîntorciîntregdi
n război, Severo,pentru
căatuncicîndnevom
căsătorifetitaastaprecisvafiprima
noastrăfiică,spuseNiveaîmbujorîndu-se.
— Ce-aispus?
— Te-am
aşteptattoatăviaţa,maipotaşteptaunpic.
Nuegrabă,maiam de
făcutdestulepînăsămămărit.Lucrez.
— Lucrezi?Dece?
exclamăSeveroscandalizat:niciofemeiedi
n familiasa
saudinaltăfamiliecunoscutănulucra.
— CasăînvăţUnchiulmeuJoseFernandom-
aangajatcasă-ipunînordine
bibliotecasi-
midăvoiesăcitesccevreau.Iţiaduciaminte
deel?
— Foartepuţin,nuevorbadecelcares~acăsă
toritcuomoştenitoaresiare
unpalatlaVinadelMar?
— Chiarel,erudăcumama.Nucunoscaltom
maiînţeleptşimaibundecît
el,şiînplusbărbatbine,deşinuchiarcatin
e,rîsefata.
— Nurîdedemine,Nivea.
— Eradrăguţăsoţiata?
— Foartedrăguţă.
— Trebuiesă-
ţidepăşeştidoliul,Severo.Poatecă
războiulîţiva folosi.Se spunecănu
poţiuitaofemeiefrumoasă,spersăînveţisă
trăieştifărăea, darfărăs-ouiţi.Am
sămărogsăteîndrăgosteştidinnou,deieDom
nulsă fiueuacea,bolborosiNivealuîndu-
1demînă.
SiatunciSeverodelVăileasimţitodurereim
ensăînpiept,caoloviturăde
lancecareîistrăpungeacoastele,siasuspi
natdinrărunchi,apoiaînceput
săplîngănecontrolat,repetînd
întrunaLynn,Lynn.Nivea1-atrasspreea
înconjurîndu-1 cu braţele
eisubţiri,încercînd să-1 liniştească
bătîndu-1 uşorpespate,capeuncopil.
RăzboiulPacificuluiaînceputpemareşiacon
tinuatpeuscat,culuptecorp
lacorplabaionetăsicucuţiteîncovoiateîn
celemaiaridesinemiloasezone
deşerticedinlume,înprovinciilecareastă
zireprezintănordulstatuluiChile,
darînaintederăzboiaparţineau
PeruuluişiBoliviei.Armateleperuvienesi
boliviene erau slab pregătite pentru
luptă,erau puţin numeroase,prost
înarmate,iarsistemuldeaprovizionareera
atîtdedeficitarîncîtunelebătălii
siîncăierăris-au datdin
cauzalipseideapădebăutsau pentru
căroţile
carelordeluptăplineculăzicugloanţeseîn
fundauînnisip.Chileeraoţară
expansionistă,cu
economiesolidă,aveamarinamilitarăceama
ibunădin
AmericadeSudsioarmatădepesteşaizecidem
iideoameni.Aveafaimăde civism într-
uncontinentdecaudillosrustici,corupţie
sistematicăşirevoluţii
sîngeroase;austeritatea
caracteruluichilian şisoliditatea
instituţiilorsale
trezeauinvidianaţiunilorvecine,şcolileş
iuniversităţileeiatrăgeauprofesori
şistudenţistrăini.Influenţaimigranţilor
englezi,germanişispaniolireuşise să
impună oarecare moderaţie
năvalniculuitemperament creol.Armata
primeainstrucţieprusacăşinucunoşteazăb
avă,căciînaniidedinaintede
RăzboiulPacificuluiluptase în
sudulţăriiîmpotriva indienilor,în zona
numită La Frontera:pînă acolo ajunsese
braţulcivilizator,maideparte începea
impredictibilulteritoriu indigen,unde
pînă atuncidoarmisiunile
iezuiteseaventuraseră.Nemaipomeniţiiră
zboiniciaraucani,careseluptau
fărăpregetîncădepevremea
cuceririispaniole,nu dădeau înapoiniciîn
faţa gloanţelornicia
celormaimariatrocităţi,darpicau
unuldupă altul răpuşidealco
l.Luptîndîmpotrivalor,soldaţiiînvăţau
ceesteura.Curînd,
peruvienişibolivieniau ajunssă seteamă
dechilieni,duşmanisîngerosi
careîşilichidauprizonieriisirăniţiicuc
uţitulsauglontul.Atîtaurăşifrică au
provocatchilieniila trecerea lor,încîtau
produs o violentă antipatie
internaţională,care s-a tradus într-o
serie interminabilă de reclamaţiişi
litigiidiplomatice,exacerbînd în
adversariilorhotărîreadealuptapînăla
moarte,pentrucădegeabas-
arfipredat.Trupeleperuvienesibolivienee
rau formatedintr-omînădeofiţeri,din
contingentedesoldaţiprostechipaţişi
dinmasedeindigenirecrutaţicu
forţa,careabiaştiau sălupteşilaprima
ocaziedezertau,înschimb,liniile
chilienesebazau peo
majoritatedecivili,la feldeîndîrjitiîn
luptă ca militarii,care se băteau din
pasiune patriotică şinu se predau.Uneori
condiţiileerau infernale.Mergînd prin
deşertsetîrau într-un nordepraf
sălciu,mortidesete,cu nisipulpînă la
jumătatea coapsei,sub un soare
nemilosşicuraniţaşimuniţiaînspate,cupu
şcaînmînă,disperaţi.Variola,
tifosulşifebraîidecimau;în
spitalelemilitareerau
maimulţibolnavidecît răniţiîn
luptă.Cînd Severo delVăilea intratîn
armată,compatrioţiisăi
ocupauAntofagasta—
singuraprovinciemaritimăaBoliviei—
şiprovinciile
peruvieneTarapacâ,AricaşiTacna.Lajumăt
ateaanului18 0amuritdupă un atac
cerebralîn plină campanie în
deşertministrulde Războişial
Marinei,lăsînd guvernulîn
derutătotală,în celedin
urmă,preşedintelea
numitînloculluiuncivil,pedonJoseFranci
scoVergara,unchiulluiNîvea,
călătorneobositşicititorvorace,căruiai
-afostdatsăiasabiaîn mînăla
patruzecişişasedeanişisăconducărăzboiu
l.A fostprintreprimiicarea prins de veste
că în timp ce Chile avansa în cucerirea
nordului,în sud Argentina îilua pe şest
Patagonia,dar nimeninu 1-a luat în seamă,
considerîndacelteritoriu
totatîtdeinutilcalunadepecer.Vergaraer
aun
om strălucit,cu
purtărifineşimemoriebună,erainteresatde
orice,dela botanică pînă la poezie,era
incoruptibilşilipsittotaldeambiţiepoli
tică. Apus la punctstrategia de luptă cu
aceaşiminuţie calmă cu care îşi
conduceaafacerile,înpofidalipseideîncred
ereasoldaţilorsispresurpriza
tuturor,şi-
apurtattrupelechilienedirectlaLima.Aşa
cum aspusnepoata luiNivea,
„războiulesteo treabă prea serioasă ca să
fielăsată peseama militarilor".Vorba a
ieşitdin sînulfamilieisis-a
adăugatacelorjudecăţi
lapidarecareajungsăintreînanecdoticaun
eiţări.
Lafineleanuluichilieniisepregăteaupentru
adaasaltulfinalasupraLimei.
SeverodelVăileluptadeunsprezeceluni,bă
gatpînăîn gîtîn jeg,sîngeşi
barbariaceamainemiloasă,în
timpulacestaamintirealuiLynn Sommers
ajunsesezdrenţe,numaiovisapeea,citrupu
rilesfîrtecate
alecamarazilorcucareîmpărţisetainulcuo
ziînurmă.Războiuleraînainte de toate
marş forţatsirăbdare;momentele de luptă
aproape că erau o
uşuraredupăplictisealamobilizăriişiaşte
ptării.Cîndputeasăseaşezeşisă
fumezeoţigară,profitasăscriecîtevarîndu
ripentruNiveaînacelaşitonde
camaraderiepecareîlfolosiseîntotdeauna
cuea.Nuvorbeadedragoste,dar încet-
încetsi-
adatseamacăeaaveasăfiesingurafemeiedinv
iaţaluişică Lynn Sommersnu
fusesedecîtolungăfantezie.Niveaîiscria
regulat,deşi
nutoatescrisorileîiparveneau,şiîipoves
teadefamilie,deviaţaînoraş,de
rareleîntîlniricuunchiulJoseFranciscoş
idecărţilepecareilerecomanda
acesta,îivorbeasidetransformareaspirit
ualăprin caretrecea,decum se depărta de
anumite rituricatolice care ise păreau
dovezide păgînism, pentru a căuta
rădăcinile unui creştinism mai curînd
filozofic decît dogmatic,îierateamăcanu
cumvaSevero,cufundatîntr-olumeasprăşi
crudă,să-şipiardă sufletulşisă ajungă de
nerecunoscut.Ise părea
intolerabilcăeraobligatsăucidă,încerca
sănusegîndeascălaasta,darera greu să
trecipeste poveştile cu
soldaţistrăpunşicu cuţitul,cu trupuri
decapitate,femeiviolateşicopiiînfipţiîn
baionetă.OareSeveroluapartela
atrocităţileastea?Puteaoareunom
carefusesemartorlaastfeldefaptesă
sereîntoarcălapace,săfiesoţsitatădefami
lie?Puteasă-1iubească,cu toate astea?
Severo delVăile era muncitde
aceleaşiîntrebăriîn timp ce
regimentulluisepregăteasăatace,lacîţiv
akilometridecapitalaPeruului.
Lasfîrşituluidecembriecontingentulchil
ianeragatadeacţiuneînvaleade
lasuddeLima.Sepregătiserăcugrijă,sebaz
aupeoarmatănumeroasă,cu
catîrişicai,muniţii,hranăşiapă,veliere
pentrutransportulsoldaţilor,plus patru
spitale de campanie cu sase sute de paturi
şi două corăbii transformateîn
spitalesubsteagulCruciiRoşii.Unuldintr
ecomandanţia
ajunspejoscubrigadaintactă,dupăcestrăb
ătuseomulţimedemlaştinisi
munţi,apărîndcaunprinţmongolurmatdeomi
ecincisutedechinezicu
femeile,copiiişianimalelelor.Văzîndu-
i,SeverodelVăile
s-
acrezutvictimauneihalucinaţiiîncareîntr
egChinatown-uldezertasedin Sân Francisco
pentru a se pierde în acelaşirăzboica
siel.Pitorescul
comandantrecrutase chineziipe drum:erau
imigranţicare munceau în condiţiide
sclavie şi,prinşiîntre două focurişifără
a nutrio lealitate deosebită pentru
niciuna dintre părţi,hotărîseră să se
alăture forţelor chiliene,în timp ce
creştiniiascultau misa înainte de a intra
în luptă, asiaticiişi-au
organizatpropriaceremonie,apoipreoţiim
ilitarii-au stropit petoţicuapăsfinţită.
„Eracalacirc",i-ascrisSeverovară-
siiînziuaacea,
fărăsăbănuiascăatuncicăvafiultimaluiscr
isoare,însufleţindsoldaţiişi conducînd
îmbarcarea
amiişimiideoameni,animale,tunurişiprov
izii,
ministrulVergaraînpersoanăastatînpicio
aredelaşasedimineaţa,subun
soarearzător,pînăcînds-aînnoptat.
Peruvieniiorganizaserădouăliniideapăra
relacîţivakilometrideoraş,în locuride
aces dificilpentru
asaltanţi.Colinelorabrupte şinisipoase
se adăugau
parapeţiputernici,bateriişitranşe
protejate de sacicu nisip pentru
trăgători,în
plus,instalaserămineascunseîn
nisip,careexplodau dacă trăgeaiîn
ele.Cele două liniide apărare erau unite
între ele şicu oraşulLima prin cale
ferată,pentru a asigura
transportuloamenilor,al
răniţilorsialproviziilor.SeverodelVăile
sicamaraziiluiştiauîncăînaintede a
începeataculdela jumătatea
luniiianuariea anului18 1 că victoria,
dacăvictorievafi,aveasăcostemultevieţi.
înaceasearădeianuarietrupeleeraugatape
ntrumarşulasupracapitalei. După ceau
mîncatşiau ridicattabăra au
arsbarăciledelemn şis-au împărţit în
treigrupuri cu gîndulde a ataca apărarea
inamică prin surprindere, la adăpostul
cetii groase. Mergeau în tăcere, fiecare cu
echipamentulgreu
înspateşicupuşcaînmînă,gatasăatace„fro
ntalsiîn stilchilian",dupăcum
hotărîserăgeneralii,conştienţidefaptul
căarmacea maibună de care dispuneau era
curajulsisălbăticia soldaţilor beţide
violenţă.SeverodelVăilevăzusecirculînd
bidoanelecurachiuşipraf de puşcă,un
amestec incendiarcare ardea
măruntaiele,darconferea o
vitejiedeneoprit.Gustaseodată,dupăcare
timpdedouăzilevomitaseşiîl
durusecapul,aşacăpreferasăsuportelupta
larece.Marşulîn linişteaşi
întunericulpampeiis-
apărutinterminabil,în
ciudaunorscurtemomente
depauză.Dupămiezulnopţii,mulţimeaimens
ăs-aopritsăseodihnească
unceas.Intenţionausăcadăasuprauneimici
staţiunidebăidelîngăLima
înaintedeivireazorilor,darordinelecont
radictoriişiconfuziacomandanţilor
austricatplanul.Nuseştiacam
nimicdesprestareaavangardei,undepărea
că lupta începusedeja,cea cea
obligatoameniiepuizaţisă meargă mai
departe,fărăpauză.Urmîndexemplulcelorl
alţi,Severos-aeliberatderaniţă,
mantieşicemaiavea,si-
apusbaionetalaarmăşiapornitsăalergeorb
eşte înaintestrigînd
cîtîlţineapieptulcaofiarăînfuriată,de-
acum nemaifiind vorba să atace
inamiculprin surprindere,cide a-1
speria.Peruvienii aşteptauşidecum i-
auavutîncătareautrasasupraloroploaiede
plumb. Pesteceaţăs-
auadăugatfumulşipraful,acoperindorizon
tulcuomantiede nepătruns,în
timpcevăzduhulseumpleadegroazădin
cauzatrompetelor
carechemaulaatac,aurletelorşiţipetelor
bătăliei,azbieratelorcelorrăniţi, a
cailorcare nechezau şia tunurilorcare
trăgeau.Solulera minat,dar
chilieniiînaintauoricum
cusălbaticulstrigăt„să-
icăsăpim!"pebuze.Severo delVăileşi-
avăzutdoicamarazizburînd în
bucăţidupăcecălcaserăpeo
mină,lacîţivapaşideel.N-
astatsăcugetecăurmătoareaexplozieputea
să- 1 atingăpeel,nu eratimp
degînditcăcidejaprimiihusarisăreau
peste tranşeleinamice,săreau în
şanţuricu cuţitulîn
dinţişibaionetapentru atac,masacrînd
şimurind
întreşiroaiedesînge.Peruvieniisupravie
ţuitori
audatînapoişiatacanţiiauprinssăescalad
ezecolinele,forţîndapărareade
pelaturi.Fărăsăştieceface,SeverodelVăi
les-apomenitcusabiaînmînă spintecîndun
om,apoitrăgînddin plin în
ceafaaltuiacarefugea.Furiaşi oroarea
îlcopleşiseră pede-a-ntregul,ca
şiceilalţi,setransformaseîntr-o
fiară.Uniformaîieraruptăşiplină
desînge,obucatădemăruntaieiselipisedeo
mînecă,numaiaveaglasde atîta
strigatsiblestemat,îşipierduse frica
şiidentitatea,nu era decîto
maşinădeucis,lovindorbeşte,mînatdeunsi
ngurgînd:săajungăînvîrful colinei.
Laşaptedimineaţa,dupădouăoredeluptă,pr
imuldrapelchilianfluturape
unadintreculmiiarSevero,îngenunchipeun
deal,avăzutcum omulţime
desoldaţiperuvieniseretrăgeaîndebandad
ăpentruaseregrupaimediatîn curtea
unuiconac,undeau primitîn formaţieşarja
frontală a cavaleriei chiliene,în
cîtevaminute,acolos-
adezlănţuitiadul.Severo,careveneaîn
fugă,vedea strălucirea săbiilorîn
aerşiauzea urletelededurere.Cînd a
ajunslaconac,duşmanulfugeadinnou,gonit
detrupelechiliene.Acum i-a
ajunslaurechiglasulcomandantuluicareîi
ordonasă-şiregrupezeoamenii pentru a
ataca localitatea.A fosto scurtă pauză
cîttimp se organizau rîndurile,ceacei-
adatunmomentderespiro;s-
alăsatsăcadălapămînt,
tremurîndtotsigîfîind,cumîinileîncleşta
tepearmă.Asocotitcăînaintarea
eraonebunie,căcinumairegimentuluinuput
eafacefaţătrupelorinamice
numeroaseadăpostiteprincaseşiclădiri,l
uptaaveasăseducădinpoartă în
poartă;darmisiunea luinu era să
gîndească,cisă urmeze ordinele
superioruluişisă
transformesatulperuvian în
cenuşă,molozşimoarte. După cîteva
minute mărşăluia în fruntea camarazilor
săi, în timp ce proiectilele îifluierau pe
lîngă urechi.Au pătruns pe două coloane,pe
ambelelaturialestrăziiprincipale.Major
itatealocuitorilorfugiselavestea
„vinchilienii!",darceirămaşierau
hotărîţisăluptecu celecădeaînmînă,
delacuţitedebucătăriepînălaoalecuapăcl
ocotităaruncatedelabalcon.
RegimentulluiSeveroaveaordinuldeamerge
din casăîn casăpînăcînd
elibereazăsatul,sarcinădelocuşoarăpentr
ucăeraplindesoldaţiadăpostiţi
peacoperişuri;în
copaci,dupăferestreleşiuşilecaselor.Sev
eroaveagîtul
uscatşiochiiinflamaţi,abiavedealaunmetru
înfaţalui;aerulplindefum
şidepraferairespirabil,zăpăcealaeraatî
tdemarecănimeninu ştiace
face,purşisimpluîiimitaupeceidinaintea
lor.Deodatăaauzitogrindină
de gloanţe sisi-a dat seama că nu maiputea
avansa,trebuia să se adăpostească.A
forţatuşaceamaiapropiatăşianăvălitîn
casăcu sabia
sus,orbitdecontrastuldintresoareledeaf
arăsisemiîntunericuldinăuntru.
Aveanevoiedecîtevaminutepentrua-
şireîncărcaarma,darnuaavutparte
deele:un urletsfîşietor1-
aluatpeneaşteptate,paralizîndu-1
şiazărito
siluetăcarestătuseghemuităîntr-
uncolţsiacum senăpusteaasuprasacu
osecure.Aapucatsă-
şiaperecapulcubraţeleşisăsetragăînapoi
.Securea s-
aabătutcaunfulgerpepicioruluistîng,ţin
tuindu-1deduşumea.Severo delVăilen-
aştiutceseîntîmplase,areacţionatdin
purinstinct.Cu toată
forţa,aapucatarmacubaionetapusă,aînfipt
-oînburtaatacantului,apoi aridicat-
ocuunefortbrutal.Unşuvoidesînge1-
astropitînfaţă.Şiatunci şi-
adatseamacăinamiculeraofată.O
spintecase,în genunchi,îşiţinea
intestinele care începeau să se reverse pe
duşumeaua de scînduri.Ochii amînduroras-
auîncrucişatîntr-
oprivirecarenusemaisfîrşea,întrebîndu-
seîntăcereaeternăaacesteiclipecineerau
,deceseînfruntauînfelulăsta,
decesegoleaudesînge,decetrebuiausămoar
ă.Severoavrutsăoajute,
darnuseputeamişcaşiasimţitabiaatuncidu
rereaatrocedinpicior,care urca precum o
limbă de foc pînă la
inimă.Atuncialtsoldatchilian s-a
năpustitîncasă,acîntăritdintr-
opriviresituaţia,aîmpuşcatfemeiatrăgîn
d din plin,căcimuriseoricum,a
apucatsecurea şi,trăgînd cu putere,1-a
eliberatpe Severo.„Trebuie să plecăm
repede,locotenente,artileria o să
înceapăimediat!"1-
aîndemnat,darSeveropierdeasîngecugălea
ta,leşina,
îşireveneapentrucîtevaclipeapoiîntuner
iculîlcuprindeaiarăşi.Soldatuli- a
pusbidonulla gură şi1-a obligatsă soarbă
oînghiţitură bună,apoia
improvizatungaroucubatistalegatăsubgen
unchi,1-aluatînspateşi1-a
scostîrîş.Afară,altemîini1-
auajutatsipatruzecideminutemaitîrziu,c
înd artileria chiliana mătura
satul,transformînd staţiunea debăiîn
molozşi
fiarerăsucite,Severoaşteptaîncurteaspit
aluluialăturidesutedecadavre
sfîrtecateşidemiiderăniţiaruncaţiînmoc
irlăşichinuiţidemuşte,săvină moarteasau
să-1
salvezeominune.Suferinţaşimizeriaîlcop
leşeau,mai cădeaîn cîteun leşin
îndurătorşicînd
setrezeavedeacerulcaredevenea
negru.După căldura ucigătoarea zileia
venitfrigulumed adusdeceaţa
deasă,camanchaca,ce cobora o dată cu
noaptea,în clipele de trezie îşi aducea
aminte de rugăciunile învăţate în
copilărie şise ruga pentru o
moarterapidă,întimpceNiveaîiapăreacaun
înger,aveaimpresiacăovede aplecată
peste el,îmbărbătîndu-1,spălîndu-
ifruntea cu o batistă udă, spunîndu-
icuvinte dedragoste.Repeta
numeleeiimplorînd fără glasun
paharcuapă.
Bătălia pentru Lima s-a terminat la orele
şase după-amiaza.în zilele
următoare,cînd au
pututsocotimorţiişirăniţii,au
stabilitcădouăzecila
sutădintreluptătoriiambelorarmatepieri
serăînaceleore.Multmaimulţi aveau
sămoarămaitîrziu
dincauzarănilorinfectate.Au
improvizatspitale decampanieîntr-
oscoalăsiînmaimultecorturi.Vîntulpurta
duhoareade
hoitlakilometridistanţă.Mediciişiinfirm
ierii,epuizaţi,îiîngrijeau pecei
aduşiîn măsuraposibilităţilor,darerau
pestedouămiicincisutederăniţi
dinrîndurilechilienilorşiprobabilcelpuţ
inşaptemiiprintresupravieţuitorii
trupelorperuviene.Răniţiiseadunaupecor
idoareşiîncurţi,întinşipejos, pînă
levenea rîndul.Ceicu rănigraveerau
imediatluaţiîn primire,iar
SeverodelVăileîncănueraînagonie,înciud
apierderiideforţe,desîngeşi de
speranţă,astfelcă brancardierii1-au
totamînatpentru alţii.Acelaşi
soldatcareîlluaseîn spateca să-1 ducă la
spitali-aspintecatcizma cu cuţitul,i-a
scos cămaşa plină de sînge cu care a
improvizatun bandaj pentru
picioruldistrus pentru că nu se găseau
nicipansamente,nici
medicamente,nicifenoldezinfectant,nici
opiu sau cloroform,totulse terminasesau
serătăciseîn dezordinealuptei.„Din
cîndîn cîndsăslăbiţi
garoulcasănusegangrenezepiciorul,locot
enente",i-arecomandat,înainte de
aplecai-auratnorocşii-afăcutcadou
bunurileluicelemaidepreţ:un
pachetdetutunşibidonulcurestulderachiu
.Severonuaştiutcîtastatîn
curteaacea,poateozi,poatedouă.Cîndînsf
îrşit1-auluatdeacolocasă- 1 ducă la
doctor,era inconştient sideshidratat,dar
cînd 1-au mişcat
durereaafostatîtdemarecăs-
atreziturlînd.
„Rabdă,locotenente,încănu
asositceemairău",i-
aspusunuldintrebrancardieri.S-
apomenitîntr-o sală mare,cu duşumeaua
acoperită de nisip,peste care două
ordonanţe
aruncautottimpulaltegăleţicasăabsoarbă
sîngele,apoiumpleauaceleaşi găleţicu
membreleamputatepecareleduceau
afarăsăledeafocîntr-un
ruguriaş,careimpregna toată valea cu
mirosdecarnepîrlită.Nefericiţii
soldaţierau operaţipepatru mesedelemn
acoperitecu tablă,pejoserau vasecu apă
sîngerieîn careseclăteau bureţiicu
careopreau sîngerarea
monturilorsigrămezidecîrperupteînfîsii
pepostdebandaje,totulmurdar
şiplindenisipşirumeguş.Peomasămaiîncol
oeraunîntreginstrumentar detortură—
cleşti,foarfeci,fierăstraie,ace—
pătatdesîngeuscat.Urletele
celoroperaţiumpleauloculiarmirosuldepu
treziciune,vomăsiexcremente
eradenerespirat.Doctoruls-
animeritsăfieunimigrantdinBalcanicuaer
dur,cu siguranţa sirapiditatea
unuichirurg experimentat.Avea barba
nerasădedouăzile,ochiiroşiideobosealăş
iunsorţgrosdinpieleplinde
sîngeproaspăt.A
scosgaroulimprovizatdepepiciorulluiSev
erosii-afost
deajunsoprivirecasăconstatecăinfecţiaî
ncepusesisădecidăamputarea.
Eraneîndoielnicfaptulcăînaceleziletăia
seomulţimedemembre,căcinici
măcarnuaclipit.
— Aicevabăutură,soldat?1-
aîntrebatcuacentstrăin
evident.
— Apă,imploraSeveroculimbauscatăcaiasca
.
— Apăbeidupăacea.Acum
ainevoiedecevacaresăteamorţeascăunpic,
darnumaiavem niciunstropdetrăscău.
Severo a arătat spre bidon.Medicul1-a
obligatsă tragă treisorbituri
zdravene,explicîndu-icănu aveau
anestezice, iarcu restulaîmbibatnişte
cîrpeşiaştersinstrumentele,dupăcarele-
afăcutsemnordonanţelorsăse aşezede-a
dreapta şide-a stingă pacientuluica să-1
ţină.„Ăsta eceasul adevărului",s-
agînditSeveroîncercîndsăşi-
oimaginezepeNiveacasănu
moarăcuimagineafeteipecareocăsăpisecub
aioneta.Uninfirmierafăcut
ungarounouşi1-
aţinutzdravăndecoapsă.Chirurgulaluatun
scalpel,1- aînfiptla
douăzecidecentimetrisub genunchişi,cu
omişcarecirculară
dibace,atăiatcarneapînălatibieşiperone
u.SeverodelVăileamugitde
durereşialeşinatimediat,darordonanţele
nui-audatdrumul,bachiar1- au
ţinutşimaibinepemasă,în timp
cedoctorultrăgea înapoipielea şi
muşchii,descoperindoasele;apoiaapucatu
n ferăstrău şidin treimişcări sigurele-a
tăiat.Infirmierula extrasdin
montvaselesanguinetăiateiar
doctorulle-aligaturatcu
oîndemînareincredibilă,dupăcareaslăbit
puţin
garoulşiaacoperitosulamputatcucarneşip
ieleşiafăcutcusăturile.L-au
bandajatrapidşi1-auduspesusîntr-
uncolţalsăliipentruafacelocaltui
rănitcareaajunszbierîndpemasachirurgul
ui.Totuldurasemaipuţin de şaseminute.
înzilelecareauurmatbătălieitrupelechili
eneauintratînLima.Dacăesă ne luăm după
ştirile oficiale publicate în ziarele din
Chile,au făcut-o în ordine;conform
memorieilocuitorilorLimeia fostun
carnagiu,care s-a
adăugatnelegiuirilorsoldaţilorperuvien
iînfrînţişifurioşi,căcisesimţeau
trădaţideşefiilor.O
partedinpopulaţiacivilăfugise,iarfamili
ilebogateau
căutatsiguranţaînvapoareledinport,înco
nsulateşipeoplajăapăratăde
marinaristrăini,undecorpuldiplomaticin
stalasecorturipentru refugiaţi
subdrapeleneutre.Ceirămaşisă-
şiaperebunurileaveau să-şiamintească
toatăviaţasceneleinfernalecu
soldăţimebeatăşinebunădeviolenţă.Au
jefuitşiau incendiatcasele,au
violat,lovitşiomorîtpeoricineavrutsă-i
oprească,inclusivfemei,copiişibătrîni.
în cele din urmă o partedintre
regimenteleperuvieneadepusarmelesis-
apredat,darmulţisoldaţis-au
dispersatîndevălmăşieîn
drum spre munţi.După două
zile,generalulperuvian Andres Câceres
părăseaoraşulocupatcu un
piciorrupt,ajutatdenevastăşidedoiofiţer
i credincioşi,pentru
asepierdepecărărilemunţilor.Jurasecăat
îtatimpcît
varespira,vacontinuasălupte.
In portulCallao căpitaniiperuvieniau
ordonatechipajelorsă părăsească
corăbiileşiau incendiatflotaîn
întregime.Exploziile1-au trezitpeSevero
delVăilecares-apomenitîntr-
uncolţ,culcatpenisipulîmpuţitdinsalade
operaţii,alăturidealţiicare,ca
şiel,trecuseră prin supliciulamputării.
Cinevaîlacoperisecuopăturăşiîipuseseal
ăturioploscăcuapă,aîntins
mînadartremuraatîtdetarecănuapututsăsc
oatădopulşiarămascuea
pepiept,gemînd,pînăcînds-
aapropiatotînărăvivandierăşi1-
aajutatsă bea.A golit-odintr-
osorbireapoi,sfătuitdefemeiacareluptas
ealăturide
bărbaţiluniînşirşisepricepeasăîngrijea
scărăniţiitotatîtdebinecaun
doctor,şi-aumplutguracu tutun şi1-
amestecatlacom casăamortizeze
spasmeleşoculuioperatoriu.
„Săomoriesteuşor,săsupravieţuieştiegre
u, puiule",i-aspusvivandieră.„Mi-
efrică",aîncercatsăspunăSevero,poate
cănu 1-aauzitdari-aghicitspaima,pentru
căşi-ascosdelagîtun mic medalion
deargintşii1-apusîn mînă.
„MaicaDomnuluisăteapere",a şoptitşi1-a
sărutatrepede pebuzelearse.Severo a
rămascu atingerea
acestorbuzeşicumedalionulstrînsînmîini
.Tremura,îiclănţăneaudinţiişi
ardeadefebră;adormeasauleşinauneori,cî
ndsetrezeadurereaîlnăucea.
Dupănişteceasurivivandierăcu
cozinegres-aîntorsşii-adatniştecîrpe
udecasă-
şişteargăsudoareaşisîngeleuscatşiofarf
uriedetablăcu un
tercideporumb,obucatădepîineuscatăşioc
anăcucafeadecicoare,un
lichidcălduţşinegru decarenicinu s-
aatinsdeslăbiciuneşigreaţă.Şi-a
ascunscapulsubpătură,pradăsuferinţeişi
disperării,agemutsiaplînsca un
copilaşpînă aadormitdin nou.
„Aipierdutmultsînge,fiule,dacănu
mănînciaisă mori",1-a trezitun capelan
care se preumbla pe acolo
consolîndrăniţiişifăcîndmaslupentrumur
ibunzi.Atunci SeverodelVăileşi-
aadusamintecăveniselarăzboicasămoară.A
cestaîi
fusesescopulcîndopierdusepeLynnSommers
,daracum cîndmoarteaera aici,aplecată
peste elca un vultur,aşteptînd să-idea
lovitura finală, instinctulvieţii1-
ascuturat.Dorinţadeasesalvaeramaiputer
nicădecît
chinulînfiorătorcareîlstrăpungeadelapic
iorpînălaultimafibrădincorp,
decîttristeţea,nesiguranţaşidurerea.Ap
riceputcădepartedeaselăsasă
moară,doreacu
disperaresărămînăpelume,sătrăiascăîn
oricestareşi orice
condiţii,oricum,şchiop,învins,cum o
fi,darsă trăiască.Ca orice soldat,ştia că
doar unuldin zece amputaţireuşea să-
şirevină după
pierdereadesîngeşisăscapedegangrena,nu
seputeaaltfel,eravorbade
noroc.Ahotărîtcăvafiunuldinsupravieţuit
ori.S-agînditcăminunatalui
verişoarăNiveameritaunbărbatîntreg,nuu
nmutilat,nudoreacaeasă-1
vadăajunsozdreanţă,nuputeasăsuportemil
aei.Darcum închideaochii, ovedea lîngă
el,ovedea peNivea,neatinsă deviolenţa
războiuluisau de
urîciuneaacesteilumi,aplecatăasupralui
cuchipuleinteligent,ochiinegri
şizîmbetuljucăuş,şi-atunciorgoliulis-
atopitcasareaînapă.Afostsigur
căeaîlvaiubichiardacăareojumătatedepic
iormaipuţin,aşacum îl iubise înainte.A
apucat lingura cu degete înţepenite,a
încercat să-şi controleze tremuratul,s-a
obligatsă deschidă gura şia
înghiţitterciul scîrbosdemălai,acum
receşiacoperitdemuşte.
Regimentelechilieneau
intratbiruitoareîn Lima în februarie18 1
şiau
încercatdeatuncisăimpunăopaceforţatădu
păînfrîngereaPeruului.După ces-
aliniştitconfuziabarbarădinprimelesăpt
ămîni,mîndriiînvingătoriau lăsatun
contingentde zece miide oamenipentru a
controla naţiunea ocupată,şiceilalţiau
luatdrumulsuduluica să-şicapete
lauriibine
cîştigaţi,ignorîndolimpianmiiledesolda
ţiînvinşicarereuşiserăsăfugăîn
munţi,deundeaveau degînd să
continuelupta.Victoria fusese atâtde
zdrobitoare,căgeneraliinu-
şiputeauimaginacăperuvienii
aveau să-ihărţuiască timp de
treianibuni.Sufletulaceleirezistenţe
încăpăţînateafostlegendarulgeneralCâce
res,carescăpaseprintr-ominune
demoarteşiplecaserănitgroaznicînmunţis
ăreînviesămînţarezistentăa
curajuluiîntr-o armată zdrenţăroasă de
soldaţifantasmagoricişicete de
indieni,cu careareuşitsăducăun
războicrud degherilă,ambuscadăşi
hărţuială. Soldaţii lui Câceres, în
uniforme ponosite, adesea desculţi,
nemîncaţişidisperaţi,luptau cu
cuţite,suliţe,ghioage,pietreşicu cîteva
flintevechi,darbeneficiau
deavantajulterenului.Aleseserăbinecîmp
ulde luptă pentru a înfrunta un
inamicdisciplinatşiînarmat,deşinu mereu
destuldeaprovizionat,pentru
căsăajungipeacesteînălţimiabrupteerao
treabăpentru condori.Seascundeau
întreculmileînzăpezite,în peşterişi
rîpe,pegheţariiînalţi,undeatmosferaera
atîtderarefiatăşipustietateaatît de
adîncă încît doar
ei,oameniimuntelui,puteau
supravieţui.Soldaţii chilienicădeau
leşinaţidincauzalipseideoxigen,leieşea
sîngelepeurechi şiîngheţau în
trecătorileînzăpezitealeAnzilor.în timp
ceurcau cu greu, pentru căinimalornu
erafăcutăpentru
astfeldeefort,indieniiplatourilor
înaltesecăţărau precum lamelecărînd în
spateogreutateegalăcu alor, fără altă
hrană decîtcarnea amară a vulturilorşiun
ghemotocverdede
frunzedecolapecareîlmestecau
neîncetat.Au fosttreianiderăzboifără
pauzăşifărăprizonieri,darcumiidemorţi.
Forţeleperuvienenuaucîştigat
decîtosingurăbătălie,într-
unsatfărăvaloarestrategică,apăratdeşai
zeci
şişaptedesoldaţichilieni,dintrecareuni
ibolnavidetifos.Apărătoriiaveau
doarosutădegloanţedeom,darau
luptattoatănoapteacu oasemenea bravură
împotriva a sute de soldaţişiindieni, că
în zorii zilei, cînd
rămăseserănumaitrei,ofiţeriiperuvienii-
au imploratsăsepredea,pentru
călisepăreaoticăloşiesă-
iucidă.Nuaufăcut-
o,aucontinuatsăselupteşi au pieritcu
baionetaîn mînăstrigînd
numelepatriei.Cu eisegăseau trei
femei,pecareceteleindigenele-au tîrîtîn
mijloculpieţeiînsîngerate,le-au
violatşile-
aucăsăpit.Unadintreelenăscusenoapteaîn
biserică,întimp
cebărbatuleiseluptaafară,au
căsăpitşicopilulnou-născut.Au mutilat
cadavrele,le-au despicatburta,le-au scos
măruntaiele şi,după cum se
zvoneaînSantiago,indieniile-au
mîncatlafrigare.Bestialitateaaceanu a
fost singulară,barbaria a fost identică de
ambele părţiale războiului. Predarea
finală şisemnarea tratatuluidepaces-au
realizatîn octombrie 18
3,dupăcetrupeleluiCâceresau
fostînfrînteîntr-oultimăbătălie,un
masacru la cuţitşibaionetă carea
lăsatpesteo miedemorţiîntinşipe
cîmpuldeluptă.Chilea lăsatPeru fără
treiprovincii.Bolivia şi-a pierdut
singura ieşire la mare şi a fost obligată
să semneze un armistiţiu
interminabilcareaduratdouăzecideani,de
^abiaatunciasemnattratatul depace.
împreunăcu
miidealţirăniţi,SeverodelVăileafostadus
în Chilepeun vapor.Dacă mulţiau murit de
gangrena sau de tifos şidizenterie în
ambulanţelemilitareimprovizate,els-
asalvatmulţumităvară-siiNivea,care
decum aaflat,1-
acăutatpeunchiulei,ministrulVergara,şi
nu 1-alăsat pînănu1-agăsitpeSevero,1-
ascosdintr-unspitalîncarenueradecîtun
numărprintremiidebolnavicaresegăseauac
oloîncondiţiigroazniceşi1-a
trimislaValparaisocuprimultransportdis
ponibil.Amaiemisşiunpermis
specialpentru nepoatasa,pentru
caaceastasăpoatăpătrundeîn incinta
militarăaportuluişii-
adesemnatunlocotenentsăoajute.CîndSeve
rodel Văile a fostcoborîtpe o targa,nu 1-a
recunoscut:pierduse douăzecide
kilograme,era murdar,părea un cadavru
galben şihirsut,cu obarbă de
cîtevasăptămîni,şiaveaochiiîngroziţişi
deliranţiaiunuinebun.Niveaşi-a revenit
din şoc cu aceaşivoinţă de amazoană care o
ajuta în toate împrejurărilevieţiişi1-
asalutatcu un „salut,vere,cebine-
miparecăte văd"vesel,lacareSeveronu
apututrăspunde.A fostatîtdeuşuratsăo
vadăcăşi-aacoperitfaţacu mîinilecasănu-
1vadăplîngînd.Locotenentul
organizaseunmijlocdetransportşi,dîndcu
rsordinelorprimite,i-acondus
perănitşipeNiveadirectlapalatulministr
uluidelaVinadelMar,unde
soţiaacestuiapregătisetotul.
„Soţulmeuzice
să staiaicipînă te puipe picioare,fiule",1-
a anunţatimediat.Medicul
familieiVergaraapuslabătaietoateresurse
leştiinţeipentru a-1facebine, dardupă o
lună,cînd rana încă nu se cicatrizase
şiSevero se lupta în continuare cu
febra,Nivea a priceputcă avea
sufletulbolnav de ororile
războiuluişisingurulleacpentru
atîtearemuşcărieradragostea,aşacăa
optatpentrumăsuriextreme.
— Am
sălecervoiepărinţilormeisănecăsătorim
,i-aspus.
— Sîntpemoarte,Nivea,asuspinatel.
— Mereugăseşticîteoscuză,Severo!
Agonianuafostniciodatăopiedicăîn
caleacăsătoriei.
— Vreisăfiivăduvăfărăafifostsoţie?
Nuvreausăpăţeşticeam păţiteucu Lynn.
— N-am săfiuvăduvăpentrucăn-aisămori.Ce-
arfisămăcerifrumosîn căsătorie,vere?Să-
mispui,depildă,căsîntfemeiavieţiitale,
îngerultău,
muzatasaucevaîngenulăsta.Darinventează
ceva,omule!Spune-micănu
poţitrăifărămine,măcarastaecevaadevăra
t,nu-iaşa?Recunosccănu
areniciunhazsăfiudoareuromanticăînrelaţ
iaasta.
— Eştinebună,Nivea.Nicimăcarnu sîntun
bărbatîntreg,sîntun invalid nenorocit.
— îţimailipseştecevaînafarădeobucatădep
icior?aîntrebatalarmată.
— Ţiseparepuţinlucru?
— Dacătoatecelelaltesîntlalocullor,mis
eparecăaipierdutpuţin,arîs ea.
— Atunci,terog,mărită-tecu
mine,aşoptitel,extrem deuşuratşicu un
suspinîngît,preaslăbitcas-
oîmbrăţişeze.
'_NU plînge,vere,sărută-mă;pentru astan-
ainevoiedepicior,i-arăspuns
înclinîndu-se peste patcu acelaşigestpe
care îlvăzuse de atîtea oriîn delirului.
Treizile maitîrziu s-au căsătoritprintr-
o ceremonie scurtă într-unuldin
frumoaselesaloanealerezidenţeiministru
lui,în prezenţa ambelorfamilii.
Datefiindîmprejurările,
afostocăsătorieprivată,darchiardacăau
venitnumairudeleapropiate, tots-
auadunatnouăzecisipatrudepersoane.Seve
roaapărutpalidşislab, cu părultunsa la
Byron,obrazulrassiîmbrăcatdegală,cu
cămaşă cu
gulertare,nasturideaurşicravatădemătas
e,într-unscauncurotile.Nua fosttimp
pentru
confecţionarearochieidemireasăsinicioz
estrepotrivită pentru
Nivea,darsurorilesiverişoareleeii-au
umplutdouălăzicu lucruri
pecarelebrodaserăaniînşirpentrupropria
lorzestre.Şi-apus
0rochiedesatinalbşiotiarădeperlesidiam
antepecare
1le-
aîmprumutatmătuşa,înfotografiadenuntăap
areradioasăînpicioare
lîngăscaunulsoţului.Searaafostomasăînf
amilielacareSeverodelVăile nu a luat
parte, pentru că emoţiile zilei îl
sfîrşiseră. După plecarea
invitaţilor,mătuşaacondus-
opeNiveaîncamerapecarei-opregătise,
„îmi paretarerău
căprimatanoaptedefemeiemăritatătrebuie
săfieaşa",a îngăimatbuna
eimătuşă,înroşindu-se.„Nu-
ţifacegriji,tanti,am să mă consolezcu
rugăciuni",i-a răspunstînăra.A
aşteptatca toată lumea din casă să adoarmă
şicînd a fostsigură că
doarvîntulsăratsemaimişca
printrecopaciidingrădină,aieşitîncămaş
ădenoapte,astrăbătutlungile
coridoarealepalatuluistrăin şia
intratîn camera luiSevero.Călugăriţa
angajatăsăveghezesomnulbolnavuluidorme
arăscrăcăratăîntr-unfotoliu,
darSeveroeratreaz,aşteptind-
o.Apusundegetlabuzecerîndu-isătacă,a
stinslămpileşis-abăgatînpat.
Niveafuseseeducatălacălugăriţeşiproven
eadintr-ofamiliedetipvechi,în
carefuncţiilecorpuluinu erau
niciodatămenţionate,cu atîtmaipuţincele
legatedereproducere,darea avea
douăzecideani,o inimă pasionată şi
memoriebună.îşiaminteaperfectjocurilec
landestinecuvăruleiîncolţurile
întunecoase, forma trupului lui Severo,
neliniştea plăcerii niciodată
satisfăcute,fascinaţia păcatului.Pe
atuncipudoarea sivina îiinhibau şi
ieşeaudincolţurileinterzisetremurînd,e
xtenuaţişicupieleaarzîndu-le.în
aniiîncarefuseserădeparteunuldealtulav
usesetimpsăretrăiascăfiecare clipă
petrecută cu văruleişisă transforme
curiozitatea copilărieiîntr-o iubire
adîncă.în plus,profitase din plin de
biblioteca unchiuluiJose
FranciscoVergara,om
cugîndireliberalăşimodernă,carenuacept
anicio limită în calea
curiozităţiiintelectuale sinu admitea cu
atîtmaipuţin
cenzurareligioasă,întimpceNiveaclasific
aopuriledeştiinţă,deartăşide
război,descoperisedinîntîmplaremodalit
ateadeadeschideunsertarsecret
şisepomeniseîn
faţauneicantităţidelocneglijabilederom
anedepelista
neagrăabisericiisitexteerotice,bachiar
sioamuzantăcolecţiededesene
japonezesichinezeşticareprezentau
cupluricu picioareleîn sus,în poziţii
imposibiledinpunctdevedereanatomic,dar
înstaresăinspirechiarşipe
celmaimareascet,cuatîtmaimultopersoană
atîtdeimaginativăcum era
ea.Totuşi,textelecelemaididacticeaufos
tromanelepornograficescrisede oDoamnă
Anonimă,foarteprosttradusedin engleză în
spaniolă,pecare fatale-
aluatunacîteunaascunseîngeantă,le-
acititcuatenţiesile-apus la
loc,precauţieinutilă,pentru că
unchiuleiera la războişinimenidin
palatnu maiintra în bibliotecă,îndrumată
decărţileacelea şi-a explorat
trupul,aînvăţatrudimenteleceleimaivech
iarteaomeniriişis-apregătit pentru
ziuaîn careaveasăpoatăaplicateoriaîn
practică.Ştia,fireşte,că faceun
păcatgroaznic— întotdeauna plăcerea
esteun păcat—,dars-a
abţinutsădiscutetemacu
duhovniculeipentru căis-
apărutcăplăcerea pe care şi-o provoca
şiavea să şi-o provoace şimaitîrziu merita
riscul infernului.Serugacamoarteasăn-
oajungăbruscşisăapuce,înaintedea- şida
obştesculsfîrşit,să mărturisească orele
de delectare pe care ile produceau
cărţile.Niciodată nu se gîndise însă că
antrenamentulacela solitarîivaslujisă-
1readucălaviaţăpebărbatulpecareîliubea
şicuatît maipuţin căovafacelamaipuţin
detreimetrideocălugăriţăadormită. După
prima noapte cu Severo, Nivea avea grijă
să-i lase făpturii lui Dumnezeu o ceaşcă cu
ciocolată
fierbinteşiniştepişcoturiînaintedea-i
spunenoaptebunăsoţuluişideaplecaîn
cameraei.Ciocolataconţineao doză
devaleriană în staresă adoarmă o
cămilă.Severo delVăilenu si-a
închipuitniciodată că nevinovata
luiverisoară arfi în staredeasemenea
isprăviextraordinare.Ranadelapicior,ca
reîiprovocadureriînţepătoare,
febrăşislăbiciune,îllimitalaunrolpasiv
,darlipsaluideforţăerasuplinită
deiniţiativaşiştiinţaei.Nu-
şiînchipuisecăasemenealucrurierauposib
ile
şieraconvinscănumaicreştineştinuerau,d
arastanu1-aîmpiedicatsăse bucuredin
plin.Dacăn-arficunoscut-opeNiveadin
copilăriearfiziscă vară-
saseantrenaseîntr-unharem
turcesc,darchiardacăîlnelinişteafelul
în
caredomnişoaraînvăţaseatîteatrucuridec
urtezană,aavutinteligenţa să nu pună
întrebări.A urmat-o docilîn călătoria
simţurilorcîtîlţinea
corpul,lăsîndpedrum
ultimeleîndoieli.Secăutau
subaşternutînformele
descrisedepornografiidin biblioteca
onorabiluluiministru derăzboişiîn
altelepecareleinventau
minaţidedorinţăşidedragoste,darlimitat
ede montulînfăşuratîn
bandajeşidecălugăriţacaresforăiaîn
fotoliu.Zoriiîi prindeau palpitînd
îmbrăţişaţi,cu gurile unite şirespirînd
la unison;la primelerazealesoareluiîn
geam,easestrecuracaoumbrăîn cameraei.
Jocuriledeodinioarăau
devenitadevăratemaratoanedeconcupiscen
ţă,se mîngîiau cu
opoftăvorace,sesărutau,selingeau
şisepătrundeau peste
tot,totulpeîntunericşiînlinişteaceamai
adîncă,înăbuşindu-şisuspinele
şimuşcîndpernacîndajungeau
laextazînacelenopţipreascurte.Timpul
zbura:nicinuapucabineNiveasăsestrecoar
ecaofantomăîncameraşiîn patulluiSevero
şiera dimineaţă.Nu lipeau geană de
geană,nu puteau pierdenicimăcarun
minutdin binecuvîntatelelorîntîlniri.A
doua zi,el
dormeacaunpruncnou-
născutpînălaprînz,dareasesculadimineaţ
acu
expresiedesomnambulăşiîşifăceatreburil
ederutină.DupăamiezileSevero delVăile se
odihnea pe terasă în scaunulluicu rotile
siprivea apusul
soareluipemare,întimpcesoţialuidormeaa
lăturipebroderiileei.Defaţă
cualţiisepurtaucadoifraţi,nuseatingeau
,aproapecănusepriveau,dar în
jurulloraerulardeadenerăbdare.Numărau
orele,aşteptîndîn delirsă
ajungăînpat.Ceacefăceau
noapteaarfiîngrozitdoctorul,ambelefamil
ii,societateaîntreagă,casănu maivorbim
decălugăriţă,întretimp,rudelesiprieten
iicomentauabnegaţia
acesteitinereatîtdepureşicatoliceconda
mnatălaodragosteplatonicăşi
forţamoralăaluiSevero,careîşipierduseu
n piciorşiîşidistruseseviaţa
apărîndpatria.Bîrfelecumetrelorîntinde
auzvonulcăpecîmpuldeluptăîşi
pierdusenu
numaipiciorul,cişiatributelevirile.Săr
ăcuţii,spuneau între suspine, nebănuind
ce bine se distrau cei doi destrăbălaţi.
După o
săptămînădecîndmăicuţaeraanesteziatăcu
ciocolatăşieifăceauamorca
egiptenii,ranasecicatrizaseşifebradisp
ăruse.Nu trecuserădouălunişi
SeverodelVăilemergeaîn
cîrjeşivorbeadeun piciordelemn,în timp
ce Nivea vomita pe ascuns în oricare din
cele douăzecişitreide băiale
palatului.Cînd n-a maifost chip să ascundă
sarcina familieisurpriza
generalăafostatîtdemares-
aspuscăeravorbadeun miracol.Ceamai
scandalizată a fostcălugăriţa,fără
doarşipoate,darSevero şiNivea au
bănuittottimpulcă,în ciuda
dozeisuperlative de valeriană,femeia cea
sfîntăaavutocaziasăînveţedestule;sepre
făceaadormităcasănu piardă plăcerea dea-
ispiona.Singurulcarea bănuitcum
procedaseră şicarea elogiatisprava cu un
rîsîn hohote a fostministrulVergara.Cînd
Severo
făceaprimiipaşicupiciorulartificialiarp
înteculsoţieisalenumaiputeafi ascuns,i-
aajutatsăseinstalezeînaltăcasăşi-
adatoslujbăluiSeverodel Văile.„Ţara
sipartidulliberalau
nevoiedebărbaţiîndrăzneţica tine",i-a
spus,deşi,sprecinstireaadevărului,ceaî
ndrăzneaţăeraNivea.
Nu 1-am cunoscutpebuniculmeu Feliciano
RodriguezdeSanta Cruz,a
muritdouăluniînaintedevenirea meaîn
casalor.L-alovitapoplexia pe cînd seafla
în capulmeseila un banchetîn conaculdin
Nob Hillşis-a înecatcu
obucatădeplăcintăcu carnedecerbşicu
vinnegru franţuzesc.
Maimultepersoaneaureuşitsă-
1ridicedepejosŞi1-auîntinsmuribund
peocanapea.Frumosulluicapdeprinţarabse
odihneapepieptulPaulinei delVăilecare
încercasă-ideacurajrepetîndu-i:„Nu
muri,Feliciano,ştiicăovăduvănu
maiesteinvitatănicăieri. Respiră,omule!
Dacărespiri,îţipromitcăchiar
aziscotzăvoruldelacameramea."Sespunecă
Felicianoamaiapucatsă zîmbească înainte
de a ise inunda inima de sînge.Există
nenumărate portrete ale aceluichilian
robustşivesel;e uşorsă mi-1 imaginez viu,
pentru că în niciunulnu pozează
pictoruluisau fotografului,peste tot
impresia este că a fostsurprins într-un
gestspontan.Rîdea cu dinţide
rechin,gesticulaîntimpcevorbea,semişca
lafeldesigursideneruşinatca un pirat.La
moartea lui,Paulina s-a
prăbuşit;depresia eia fostatîtde
adîncăîncîtnuapututparticipanicilafune
raliinicilaomagiilenumeroase cares-au
organizatpentru elîn
totoraşul.Ceitreifiierau absenţi,aşacă
majordomulWilliamsşiavocaţiifamilieis-
au ocupatdefuneralii.Ceidoifii maimiciau
ajunsdupăcîtevasăptămîni,darMatiaseraî
n Germania,cu
scuzaproblemelordesănătate,şinu
avenitsă-şiconsolezemama.Pentru prima
dată în viaţă,Paulina şi-a
pierdutcochetăria,pofta de mîncare şi
interesulpentrudosareledecontabilitate
,refuzasăiasăşiîşipetreceazilele în
pat.A interzissăfievăzutăîn
halulăsta,singuriicareîiştiau durerea
erauservitoareleşiWilliams,caresefăceac
ănuvedeşiselimitasăvegheze
delaodistanţăprudentăcas-
opoatăajutadacăi-arficerut-o.într-
oseară s-
aopritîntîmplătorînfaţamariioglinziaur
itecareacopereaojumătatede peretedin
baieşia văzutcum
arăta:ovrăjitoarebătrînă şigrasă,cu un
căpşordebroascăţestoasăacoperitdeoclai
edelaţecenuşii.Ascosunţipăt
degroază.Niciun bărbatpelumea asta,cu
atîtmaipuţin Feliciano,nu merită atîta
abnegaţie,şi-a spus.Atinsesefundul,acum
trebuia să înfigă
piciorulînnisipşisăiasădinnou
lasuprafaţă.A sunatservitoareleşile-a
poruncitsăoajutesăfacăbaieşisăaducăcoa
forul.Din ziuaacea şi-a revenitdin doliu
cu o voinţă de fier,fără alte ajutoare
decîtgrămezide
dulciurişibăiprelungiteîncadă.Noapteao
prindeacuguraplinăşiînbaie, darn-
amaiplîns.InpreajmaCrăciunuluiaieşitdi
nizolarecucîte- vakilogrameîn
plussiperfectrefăcutăsiaconstatatcu
surprinderecăîn absenţa eilumea
continuasesă seînvîrtească şică nimeninu
îidusese lipsa,cea cea
reprezentatultimulimbold pentru a
sepunedefinitivpe picioare.Nu
vapermitesăfieignorată,ahotărît,împlini
seşaizecideanişi
aveadegîndsămaitrăiascătreizeci,chiard
earfidoarcasă-ienervezepe
ceilalţi.Vapurtadoliucîtevaluni,eracel
maimiclucrupecare-1puteaface din
respectpentru Feliciano,darluinu i-
arfiplăcutsăovadăîn chip de văduvă greacă
ceseîngroapă pentru totrestulzilelorîn
vălurinegre.S-a apucat să-şicompună o
garderobă nouă în culoripastelpentru
anul următor şisă plănuiască un voiajde
plăcere prin Europa,întotdeauna
vrusesesămeargăînEgipt,darFelicianoera
depărerecăeraoţarădenisip
sidemumii,undetoatelucrurileinteresant
esepetrecuserăacum treimiide ani.Acum
erasingurăşi-
şiputearealizavisul.Totuşi,şi-
adatseamacurînd
cîtiseschimbaseviaţaşicepuţin
opreţuiasocietateadin Sân Francisco;
toatăavereaeinu
ajungeacasăiseierteorigineahispanicăşi
acentulde bucătăreasă.Aşa cum spuseseîn
glumă,nimeninu o invita,nu maiera
primacaresăprimeascăinvitaţiilapetrece
ri,nuisecereasăinaugurezeun spitalsau
un monument,numele einu maiera
menţionatîn paginile
mondeneşiabiadacăosalutau
laoperă.Eraexclusă.Pedealtăparte,îi
veneafoartegreu să-
şisporeascăafacerile,în
absenţasoţuluinu aveacine s-
oreprezinteînmediilefinanciare.Afăcutun
calculminuţiosalaveriisale
şiaconstatatcăceitreifiiaieireuşeausăfa
căprafbaniimairepededecît puteaeasă-
icîştige,căexistaudatoriipestedatoriiş
ică,înaintedeamuri,
Felicianofăcusenişteinvestiţiifoartepr
oastefărăsăoconsulte.Nu eraatît
debogatăpecîtcredea,darnus-
adatbătută.L-achematpeWilliamsşii-a
ordonatsă angajezeun decoratorcaresă
schimbesaloanele,un maestru
bucătarpentru
banchetelepecarevoiasăledeadeAnulNou,u
nagentde
voiajcucaresăvorbeascădespreEgiptşiunc
roitorcaresă-icrezerochiile cele noi.Aşa
stăteau lucrurile siaşa încerca să-şi
revină din spaima
văduvieicumăsurideurgenţăcîndaapărutof
etiţăîmbrăcatăînpoplinalb,
cuobonetădindantelăsibotinedelac,pecar
eoţineademînăofemeieîn
doliu.ErauElizaSommersşinepoataeiAuror
a,pecarePaulinadelVăilenu
levăzusedecinciani.
— îţiaducfata,aşacum
aivrut,Paulina,aspusElizacutristeţe.
— Dumnezeulemare,darces-aîntîmplat?
aîntrebatPaulinaîncremenităde surpriză.
— Mi-amuritsoţul.
— Amîndouăsîntem văduve.
Eliza Sommers i-a explicatcă nu putea avea
grijă de nepoată pentru că trebuia să ducă
trupulluiTao Chi'en în China,după cum
îipromisese. Paulina delVăile 1-a
chematpe Williams şi1-a rugatsă ducă
fetiţa în grădinăşisă-
iaratepăuniiîntimpceelestăteaudevorbă.
— Cîndcrezicăteîntorci,Eliza?
— Călătoriapoatesăfiefoartelungă.
— Nuvreausăprinddragdefetiţăşipestecît
evalunisătrebuiascăs-odau înapoi.Mis-
arrupeinima.
— Asta n-o să se
întîmple,Paulina,îţipromit.Dumneata
îipoţioferi
nepoateimeleoviaţămultmaibunădecîtpote
u să-idau.Loculmeu nu e
nicăieri,fărăTaon-areniciun
rostsătrăiescîn Chinatown.Sîntostrăină
oriunde,darvreaucaLai-
Mingsăaibărădăcini,ofamilieşioeducaţie
bună.
ArfidecompetenţaluiSeverodelVăile,tatăl
eilegal,săseocupedeea,dar
eledepartesiarealţicopiiacum.Aivrutmer
eu săieifetiţa,aşacăm-am gînditcă.
— Aifăcutfoartebine,Eliza,aîntrerupt-
oPaulina.Apoiaascultatpînăla
sfîrşittragediacareseabătuse
peste Eliza Sommers şia aflattoate
amănuntele despre Aurora,inclusiv
desprerolulpecareîlaveaSeverodelVăileî
ndestinulei.Penesimţite,toată
ciudaşitoatămîndriaeis-au topitşis-
apomenitîmbrăţişînd-oînduioşată
pefemeiapecarecu
cîtevaminutemaidevremeoconsideraceamai
mare duşmancă,mulţumindu-
ipentruincredibilagenerozitatedea-
ifiîncredinţat nepoataşijurîndu-icăavea
săfieobunicăadevărată,sigur,nu
atîtdebunăcaeasiTaoChi'en,dar
hotărîtăsă-
şiconsacrerestulzilelorcreşteriişiferi
ciriiAurorei.Vafiprima
eimisiunepeaceastălume.
— Lai-Mingeofetiţăisteaţă.In
curîndosăîntrebecineetatălei.Pînăde
curînd credeacătaică-său,bunicu-
său,celmaibun prieten şiDumnezeu
erauaceaşipersoană,TaoChi'en,aadăugatE
liza.
— Cesă-ispunatunci?
— Spune-
iadevărul,ecelmaiuşordeînţeles,asfătu
it-oEliza.
— Că fiulmeu
Matiasestetatălbiologicşinepotulmeu
Severo estetatăl legal?
— Decenu?Şimaispune-
icăpemamaeiochemaLynnSommersşierao
tînărăbunăşifrumoasă,aşoptitElizacugla
sulcareisefrîngea.
Celedouă buniciau căzutdeacord că,pentru
a nu zăpăcişimaimult
copila,eramaibinesăodespartădefinitivde
familiaeimaternă,sănumai
vorbeascăchinezeşteşisănumaiaibăcontac
tcunimenidintrecut.Lacinci
aniîncănuaiuzulraţiunii,afostconcluzia
lor;cutimpul,micuţaLai-Ming
îşivauitaoriginileşitraumafaptelorrece
nte.ElizaSommersapromiscănu
vaîncercanicicum
săcomunicecufetiţa,iarPaulinadelVăilec
ăovaadora ca pefiica pecareşi-o
doriseatîta şinu o avusese.S-au
despărţitcu o
îmbrăţişarescurtăşiElizaaieşitpeouşăde
serviciu,pentrucanepoataei săn-
ovadăplecînd.
îmiparetarerău
căacestebunedoamne,bunicilemeleElizaSo
mmersşi PaulinadelVăile,mi-
auhotărîtsoartafărăsăam
voiesăiauparteînniciun fel.Cu
aceaşivoinţă colosală cu care la
optsprezece anievadase din mînăstirecu
capulraspentru a fugicu iubitulei,iarla
douăzecişiopt făcuseaverecărînd
gheţuripreistoricecu vaporul,bunică-
meaPaulinas-a apucatsă-mişteargă
originea.Şiarfi reuşit,dacă în
ultimulmomento
întorsăturăadestinuluinui-
arfizădărnicitplanul,îmiamintescfoarteb
ine
primameaimpresiedespreea.Măvădintrîndî
ntr-unpalat
căţăratpe un deal,străbătînd grădinicu
oglinzide apă siarborităiaţi
artistic,vădscăriledemarmurăcucîteunle
udebronzînmărimenaturală de ambele
laturi,uşa dublă din lemn închis la
culoare şiholulimens luminat de
vitraliile colorate ale cupolei
majestuoase care încununa
acoperişul.Niciodată nu fusesem într-un
loc ca acela,eram fascinată şi
speriatădeopotrivă.Imediatdupăastam-am
pomenitînfaţaunuijilţaurit
încarestăteaPaulinadelVăile,reginăpetr
onulei.Totrevăzînd-odemulte
oriinstalată în
acelaşijilţ,îmiimaginezuşorcum putea să
arateîn acea primă zi:gătită cu ogrămadă
debijuteriişiîmbrăcată într-
ocantitatede
materialsuficientăpentruaajungepentrupe
rdele,impunătoare,înpreajma
ei,toţiceilalţidispăreau.Aveaglasfrumo
s,omareeleganţănaturalăşidinţii
albişiregulaţi,rezultat
aluneiplăcidentare din porţelan.Pe
atunci pesemne că avea părulcărunt,dar
şi-1 vopsea în acelaşicastaniu din
tinereţeşiîisporeavolumulcu
cîtevameşeiscusitaşezate,astfelcapărul
strîns în coc să pară cîtun turn.Nu văzusem
pînă atuncio fiinţă de
asemeneadimensiuni,perfectadecvatămări
miişisomptuozităţiilocuinţei.
Acum,cînd ştiu în sfîrşitces-a
întîmplatîn zilelecareau precedatacel
moment,înţelegcăspaimameanutrebuiepusă
înlegăturădoarcuaceastă
bunicăformidabilă;cîndam
fostadusălaeafricafăceapartedin
bagajele
mele,alăturidevalijoarăşidepăpuşachine
zeascăpecareleţineam strîns. Dupăcem-
aplimbatprin grădinăşim-aaşezatîntr-
osufragerieimensăşi goală în faţa unei
cupe cu îngheţată, Williams m-a dus în
salonul
acuarelelor,undebănuiacămăaşteaptăbuni
că-meaEliza,daracoloam dat
dePaulinadelVăile,cares-
aapropiatdeminecufereală,deparcăarfivru
t săprindăomîţăpusăpefugă,şimi-
aspuscămăiubeştemultsicăde- acum
înainteam sălocuiescîn casaastamareşiam
sămăjoccu multe
păpuşi,bachiarcuunponeyşiotrăsurică.
— Eusîntbunicata,m-alămurit.
— Undeebunicameaadevărată?sespunecăam
întrebat.
— Sîntbunicataadevărată,Aurora.Cealalt
ăbunicăaplecatîntr-ocălătorie
lungă,mi-aexplicatPaulina.
Am rupt-olafugă,am
traversatholulcucupolă,m-am
rătăcitînbibliotecă, am
ajunsînsufragerieşim-am
băgatsubmasă,undeam rămasghemuită,
mutădenedumerire.Eraopiesădemobilieren
ormăacoperităcuoplacăde
marmurăverdeşicu picioaresculptatecu
cariatide,imposibildeclintitdin
loc.CurîndauvenitPaulinadelVăile,Willia
msşidoiservitori,cugîndulde
amăademeniafară,dareu mămişcăm
caonevăstuicăcum vedeam căse
apropievreomînă.„Lăsaţi-
o,doamnă,osăiasăsingură",asugeratWillia
ms, daroreletreceauşieucontinuam
sămăadăpostescsubmasă,aşacămi-au
adusîncă ofarfuriecu îngheţată,o pernă
şio pătură.„Cînd adoarme,o
scoatem",spusesePaulinadelVăile,dareu
nu am dormit,în schimb am făcutpipistînd
pe vine,perfectconştientă că fac o
măgărie,dar prea
speriatăsămăduclabaie.Am
rămassubmasăchiarsiîntimpcePaulina
cina;dintranşeameaîivedeam
picioarelegroaseîncălţateînpantofioride
atlazpeste care se revărsa carnea
şipantaloniinegriaiservitorilorcare
slujeaulamasă.S-
aaplecatcueforturideosebitededouăorica
să-mifacă cu ochiul,dareu mi-am
ascunsfaţa în genunchi.Muream defoame,de
obosealăşidenevoiadeamăducelatoaletă,d
areram totatîtdemîndrăca Paulina
delVăile şinu m-am predatuşor.Puţin
maitîrziu,Williams a
strecuratsubmasăotavăcuatreiaîngheţată
,fursecurişiobucatămarede tortde
ciocolată.Am aşteptatsă se depărteze
şicînd m-am simţitîn siguranţăam
vrutsămănînc,darcu cîtîntindeam
maimultmînacu atît
maideparteeratavapecaremajordomulolega
secu osfoarăsiotrăgea. Cînd am reuşitsă
apuc un fursec mă găseam afară din
refugiu,darîn sufragerienu
eranimeni,aşacăam
înfulecatbunătăţileşiam zburatiar
submasădecum am
auzitunzgomot.Acelaşilucru s-
arepetatdimineaţa,
pînăcîndtotmergînddupătavanăzdrăvanăm-
am pomenitlauşă,undemă
aşteptaPaulinadelVăilecaremi-
apusînbraţeuncăţelgalben.
— Uite,epentrutine,Aurora.Şicăţelulăsta
estesingurşisperiat.
— PeminemăcheamăLai-Ming.
— TecheamăAuroradelVăile,mi-
arăspunssec.
— Unde e baia,am şoptitcu picioarele
încrucişate.Siastfela început
legăturameacucolosalabunicăpe
caremi-ohărăzisesoarta.M-
ainstalatîntr-ocamerădelîngăaeişimi-
adat voiesădorm cu căţelulpecare1-am
botezatCaramelapentru căeraexact
deaceastăculoare.Lamiezulnopţiim-am
deşteptatdincoşmarulcu copiii în
pijamale negre şi,fără să stau pe
gînduri,m-am dus dreptla patul
legendaralPaulineidelVăile,aşacum
înaintemăvîram înfiecaredimineaţă
înpatulbuniculuimeu,casămărăsfeţe.Eram
obişnuităsăfiu primităde
braţeletarialeluiTaoChi'en,nimicnu
mălinişteamaimultdecîtmirosul
luidemareşilitaniadecuvintedulcirostit
eînchinezăpecaremilespunea
pejumătateadormit.Nu ştiam căun
copilnormalnu intrăîn dormitorul
celormari,cu atîtmaipuţin dacă aceştia
sîntîn pat;crescusem într-un
contactfizicpermanent,pupatăşilegănatăî
ndelungdebuniciimaterni,să
fiuluatăînbraţeerasinguramodalitatedeal
inaresaudeodihnăpecareo
cunoşteam.Cîndm-
avăzut,PaulinadelVăilem-
arespinsscandalizatăşieu am
începutsămătînguiîncetişorlaunison cu
căţelul;pesemnecăaveam
amîndoiunaeratîtdejalniccăne-
afăcutsemnsăvenim.M-am urcatînpat şimi-
am tras cearşafurile peste cap.Presupun că
am adormitimediat, oricum,m-am
trezitghemuitălîngăsîniieimariparfumaţ
icu gardenie,cu
căţelullapicioare.Primullucru pecare1-
am făcutcînd m-am trezitîntre
delfiniisinaiadeleflorentineafostsăîntre
bdebuniciimeiElizaşiTao.I-am
căutatpeste totîn casă şiîn grădină,după
carem-am aşezatlîngă uşă aşteptînd să
vină să mă ia.Asta s-a repetattoată
săptămîna,în ciuda
cadourilor,plimbărilorşirăsfăţurilorcu
caremăcopleşeaPaulina.Sîmbătă am
fugit.Niciodatănu măaflasem
singurăpestradăsieram incapabilăsă
măorientez,darinstinctulm-
afăcutsăcobordealul,aşaam ajunsîn
centruloraşuluiSânFrancisco,undem-am
învîrtitcîtevaceasuri,copleşită, pînă
am văzutdoichinezicu un căruciorcu
rufedespălatsim-am luat
dupăeilaodistanţăprudentăpentru
căsemănau cu unchiulmeu Lucky. Seduceau
în Chinatown — acoloerau
toatespălătoriiledin oraş— side cum am
intratîn cartierm-am simţitîn
siguranţă,deşinu cunoşteam
numelestrăzilorsauadresabunicilor.Eram
timidăşipreasperiatăcasăcer
ajutor,astfelcăam
continuatsămergfărăţintă,purtatădemiro
surilede
mîncare,sunetullimbiisiînfăţişarea
sutelorde miciprăvăliipe care le
colindasem deatîteaoridemînăcu
buniculTaoChi'en.Launmomentdat
obosealam-aînvins,m-am
aşezatpepraguluneiclădiridărăpănateşia
m adormit.M-au trezit zgîlţîiala
şimîrîielile uneibătrîne care din cauza
sprîncenelorfinetrasatecu
cărbunelamijloculfrunţiipăreaomască.Am
scosun ţipătdesurpriză,darera deja prea
tîrziu s-o şterg,mă apucase zdravăn
demînă.M-a luatpesusîn timp cedădeam din
picioareşim-a închisîntr-
ochichineaţăinfectă.Mirosuleragroaznic
sidefoameşifricămi s-afăcutrău şiam
începutsăvomit.Habarnu aveam
undemăaflam.De
cum mi-atrecutgreaţaam începutsă-
1strigcîtmăţineagurapebunicul şi-
atuncifemeia s-a întors şimi-a cîrpit
nişte palme care mi-au tăiat
respiraţia;niciodatănufusesem
bătutăşicredcămaimaredecîtdurereaa
fostmirarea.Mi-
aporuncitîncantonezăsătacnaibiidacănu
vreau sămă batăcu
oprăjinădebambus,apoim-adezbrăcatşim-
acercetatdin cap pînă-n
picioare,maialesla
gură,urechişiorganelegenitale,mi-a puso
cămaşă curată sia plecatluîndu-mihainele
cu ea.Am rămas din nou
singurăînmagherniţacareseîntunecapemăs
urăcescădealuminacarese strecuraprintr-
unmicluminator.
Credcăaventuraaceam-
amarcat,căciautrecutdouăzecişicincidea
nişi totîmimaiaducamintedeorelecarenu
semaiterminau.Peatuncinu
vedeaiînChinatownfetiţesingurepestradă
,familiileloraveaumaregrijăde ele pentru
că într-o clipă de neatenţie puteau
dispărea în tentaculele
prostituţieinfantile.Eueram
preamică,darade- şeaerau
răpitesau
cumpăratecopiledevîrstameapentru
afiînvăţatede micila totfelulde
depravări.Femeia s-a întors după cîteva
ceasuri,era întuneric deplin,însoţită de
un tînăr.S-au uitatla mine la lumina unei
lămpisis-
aupussădiscuteînsufleţitînlimbalor,peca
reocunoşteam,dar am
priceputpuţinpentrucăeram
extenuatăşimoartădefrică.Mis-apărut
căauddecîtevaorinumelebuniculuiTaoChi'
en.Auplecatiar,lăsîndu-mă
singurăşidîrdîinddefrigsidefricănuştiu
cîttimp.Cînduşas-aredeschis,
luminalămpiim-aorbit,m-am
auzitstrigatăpenumelemeuchinezesc,Lai-
Ming,şiam
recunoscutvoceadeneconfundataunchiului
Lucky.M-aridicat înbraţeşin-am
maiştiutnimic,uşurareaerapreamare.Nu-
miamintescde drumulîn
trăsurăşinicideclipaîn carem-am
revăzutîn palatuldin Nob Hillîn faţa
bunică-miiPaulina. Nu maiştiu nicice s-a
întîmplat în săptămînilecareau
urmat,pentru căam
fostbolnavădevaricelă;afosto
perioadăconfuză,cumulteschimbărişicont
radicţii.
Acum,cîndpuncaplacapcrîmpeiedintrecut,
potspunecucertitudinecă m-a
salvatnoroculunchiuluiLucky.Femeia
caremă răpisepestradă s-a dusatuncilaun
reprezentantaltong-uluidin
carefăceaparte,căcinimic
numişcaînChinatownfărăcunoştinţaşiapro
bareaacestorbande,întreaga
comunitateaparţineaacestortong-
uri,fraternităţiînchiseşizeloasecareîş
i strîngeau membriicerîndu-
lelealitateşicomisioaneîn
schimbulprotecţiei, relaţiilorpentru ca
să poată muncişipentru a duce în China
trupurile
chinezilormorţipesolamerican.Bărbatulm
ăvăzusedemînăcubuniculde multe
orişi,printr-o întîmplare fericită,ţinea
de acelaşitong ca şiŢap Chi'en.El1-
achematpeunchiulmeu.PrimulimpulsalluiL
uckyafostsă măiaacasălael,«pentru
caproaspătaluisoţie,recentcomandatăînC
hina
dupăcatalog,săaibăgrijădemine,darapoiş
i-adatseamacăinstrucţiunile
părinţilortrebuierespectate.Dupăcem-
adepuslaPaulinadelVăile,bunica
ElizaaplecatsăîngroapetrupulluiTaoChi'
en laHongKong.Atîteacîtsi
TaoChi'enrepetaserămereucăpentrumine
cartierulchinezescdinSânFranciscoeraol
umepreamică,doreaucaeusă facpartedin
StateleUnite.Deşinu împărtăşea
acestprincipiu,Luckynu putea sănu
ascultededorinţa părinţilor,aşacă
aplătitrăpitorilorsuma convenităşim-
adusînapoilaPaulinadelVăile.Aveam să-
1revădabiadupă douăzecide ani,cînd 1-am
căutatpentru a afla ultimele detaliidespre
povesteamea.
Trufaşafamilieabunicilormeipaternialocu
itlaSân Franciscotreizecişi şase
deani,fără să lase multe amintiri.Am
merspe urmele lor.Astăzi, pălăţelul din
Nob Hill este transformat într-un hotel şi
nimeni nu-şi
aminteştedeprimiiluistăpîni.Căutînd la
bibliotecă ziarevechiam găsit numele
familiei menţionat adesea în paginile
mondene, de asemenea povestea
statuiiRepubliciişinumele
mamei.Maiexistă şio scurtă ştire
despremoartea buniculuiTaoChi'en,un
ferparfoarteelogiosscrisdeun
anumeJacobFremont,cîtşiunanunţdecondol
eanţedinparteaSocietăţii
deMedicinăcareexprimăgratitudineapentru
contribuţiilepecarezhongyi Tao Chi'en
le-a avutîn medicina ocidentală.Lucru
rar,căcipe atunci populaţia chineză era
aproape invizibilă, se năştea, trăia
şimurea la marginea
evenimenteloramericane,darprestigiullui
Tao Chi'en depăşise limitele Chinatown-
uluisiale Californiei,ajunsese pînă în
Anglia,unde prezentase cîteva conferinţe
despre acupunctura. Fără aceste mărturii
tipărite,ceamaimareparteaprotagoniştilo
racesteistoriiarfipieritduşide
vîntuluitării.
EscapadameaînChinatownîncăutareabunici
lormaternis-aadăugataltor motivecareau
determinat-opebunică-
meaPaulinadelVăilesăseîntoarcă în
Chile.Şi-
adatseamacăniciopetrecereoricîtdesompt
uoasăşinicio risipănuerauînstaresă-
ireaducăpoziţiasocialăpecareoavusesepe
cînd
trăiabărbatulei.Imbătrîneasingură,depa
rtedecopii,derude,delimbaşi
depămîntulei.Baniirămaşinu erau destuica
să trăiască în căsoiulcu
patruzecişicincideîncăpericapînăatunci
,darreprezentauoavere uriaşă în
Chile,unde totulera maiieftin,în
plus,îicăzuse în braţe o nepoatăcam
ciudatăpecaretrebuiasăodezrădăcinezeco
mpletdetrecutul
eichinezesc,dacăvoiasăotransformeîntr-
odomnişoarăchiliana.Fiindu-i
teamăsănufugiar,aangajatodădacăenglezo
aicăcetrebuiasămăvegheze zişinoapte.Şi-
aanulatplanuriledecălătorieînEgiptşiba
ncheteledeAnul Nou,dara grăbitrefacerea
garderobeişia purces metodic să-
şiîmpartă banii între Statele Unite şi
Anglia, trimiţînd în Chile doar suma
indispensabilăpentru
instalare,căcisituaţiapoliticaisepărea
instabilă.A scris o lungă misivă luiSevero
delVăile,ca să se împace cu el,să-i
povesteascăceiseîntîmplaseluiTaoChi'en
şideciziaElizeiSommersdea-i
încredinţafata,explicîndu-iîn detaliu
avantajele.SeverodelVăileaînţeles
motivelesia fostdeacord,pentru că avea
deja doicopiişinevastă-sa îl aştepta
pealtreilea,darnu a renunţatla tutela
legală,aşa cum îicerea mătuşă-sa.
AvocaţiiPaulineiau ajutat-o să
aranjezefinanţeleşisă vîndă conacul,în
timpcemajordomulWilliamss-
aocupatdeaspectelepracticealemutăriiîn
sudulumiişideambalarealucrurilorstăpîn
ei,pentrucăaceastanuvoiasă vîndă
nimic,ca să nu zică gurile rele că era
strîmtorată.Planulera ca
Paulinasăseîmbarcecu mine,cu
dădacaenglezoaicăşicîţivaservitoride
încredere,iarWilliamssă trimită în
Chilebagajele,după careera liberşi
rămînea cu o suculentă gratificaţie în lire
sterline.Avea să fie ultimul
serviciuînslujbaei.Cuosăptămânăînainte
deplecareaei,majordomuli-a
cerutoîntrevedereîntrepatruochi.
— Iertaţi-mă, doamnă, dar pot afla de ce
amdecăzut în ochii dumneavoastră?
— Cespui,Williams!
Doarştiicîtteapreciezşicîtderecunoscăt
oareîţisînt pentrucîteaifăcut.
— Totuşi,număluaţiînChile.
— Pentru Dumnezeu,omule!Nicinu mi-
atrecutprin cap.Cesăfacă un majordom
britanicînChile?
Nimeninuareaşacevaacolo.Arrîdelumeaşi
demineşidedumneata.Te-aiuitatpehartă?
Ţaraastaefoartedepartesi nimeni
nuvorbeşteengleza,aiduceoviaţăfoartenep
lăcută.Nuam dreptulsă-ţicer
asemeneasacrificiu,Williams.
— Dacă-
mipermiteţi,despărţireadedumneavoastră
arfiunsacrificiuşimai mare.
PaulinadelVăiles-aopritşi1-aprivitcu
ochiirotunjiţideuimire.Şi-adat seama
pentru prima dată că Williamsera
maimultdecîtun automatîn
redingotăneagrăcucozişimănuşialbe.Avăz
utunbărbatdevreocincizeci
deani,latînspateşiplăcutlachip,cuunpăr
bogatdeculoareapiperuluişi
ochipătrunzători;avea mîiniputernice de
matelot şidinţiigalbenide
nicotină,deşiniciodatănuîlvăzusefumînd
saumestecîndtutun.Aurămas
tăcuţi,eaprivindu-1,elsuportîndu-
iprivirilefărăpicdestînjeneală.
— Doamnă,spuseîn celedin urmăîn
limbajulindirectcareîlcaracteriza,
nupotsănuobservgreutăţileprincaretrece
ţidecîndsînteţivăduvă.
— îţibaţijocdemine?
— Nicinu-mitrecepringînd,doamnă.
— Aha,îşidreseeavoceadupăolungăpauză.
— Probabilcăvăîntrebaţidecevăspuntoatea
stea.
— Săspunem
căaireuşitsămăfacicurioasă,Williams.
— MăgîndesccădacănupotsăvăurmezînChileî
ncalitatedemajordom, poatecănuarfioide
chiarproastăsăofacîncalitatedesoţ.
Paulina delVăileacrezutcă sedespică
duşumeaua sub ea şică pică cu
scauncutotînfundulpămîntului.Primulgîn
dafostcăomulseţicnise,nu era altă
explicaţie, dar constatînd calmul şi
atitudinea demnă ale majordomuluişi-
aînghiţitocărilecareîistăteaupebuze.
— Daţi-mivoiesă vă explicpunctulmeu
devedere,doamnă.Nu pretind,
fireşte,să-miexercitroluldesoţsub
aspectsentimental.Nu aspirnicila
avereadumneavoastră,carevafiînperfectăs
iguranţă,şiputeţiluamăsurile
legaleînacestsens.Rolulmeuarfipracticac
elaşi:săvăajutlatotce-mistă înputericu
discreţiemaximă.PresupuncăînChile,caşi
înrestullumii,o femeiesingurăare
deînfruntatdestuleneplăceri.Arfi o
onoarepentru minesă iesîn faţă
pentrudumneavoastră.
— Şicecîştigicuaranjamentulăstaciudat?
aîntrebatPaulinafărăaputea
ascundeonuanţămuşcătoare.
— Pedeoparte,respect.Pedealta,recunosc
căgînduldeanuvămaivedea
măchinuiedecîndaţiplănuitsăplecaţi.Am
trăitalăturidedumneavoastră
ojumătatedinviaţamea,m-am obişnuit.
Paulina a rămas mută o lungă bucată de
vreme,totînvîrtind în minte curioasa
propunere a angajatuluiei.Aşa cum era
expusă,era o afacere
bună,cuavantajepentruambii:els-
arbucuradeoviaţăbunăpecaren-ar puteas-
oducăaltfel,eaarmergelabraţcuuntipbine
care,dacăîlpriveai
atent,păreacîtsepoatededistins.Defapt,
păreaun nobilbritanic.Doar imaginîndu-
şimutrarudeloreidinChileşinvidiasurori
lor,apufnitînrîs.
— Dareşticu celpuţin zece
animaitînărdecîtmine şicu treizecide
kilogramemaiuşor,nuţi-eteamăderidicol?
— Eu nu.Dardumneavoastră nu vă eteamă să
fiţivăzută cu cineva de condiţiamea?
— Eu nu mă tem denimicîn viaţa asta şimă
încîntă să-miscandalizez
semenii.Careţi-enumelemic,Williams?
— Frederick.
— FrederickWilliams.
Frumosnume,cîtsepoatedearistocratic.
— Curegretvăspuncăesingurullucruaristoc
raticpecareîlam,doamnă,
azîmbitWilliams.
Siaşas-aîntîmplatcăosăptămînămaitîrziu
bunică-meaPaulina,noulei
soţ,coaforul,dădaca,douăcameriste,un
valet,un servitorşicu mineam
plecatcutrenulaNew
Yorkcuopartedincufereşideacolone-am
îmbarcat spreEuropapeonavăbritanică.L-
am luatcunoişipeCaramela,careera în
perioadadecreştereîn
carecîiniivorsăcopulezecu
totceîntîlnescîn cale,în cazuldefaţăcu
oblanădevulpeabunică-
mii.Blanaaveadejur
împrejurcoziîntregiarCaramela,supăratd
epasivitateacucareîiaceptau
avansurile,le-
afăcutprafcudinţii.Furioasă,Paulina
delVăileafostpepunctuldea-
1zvîrlipestebord,darcrizameadespaimăi-
asalvatpielea.Bunicaocupaosuitădetreic
amere,FrederickWilliamsuna identică pe
partea opusă a culoarului.Ea îşipetrecea
zilele mîncînd tot timpul,schimbîndu-
sitottimpulrochiile,învăţîndu-
măaritmeticăpentruca înviitorsă-
ipotţinecontabilitateaşipovestindu-
mistoriafamilieisalecasă ştiu
deundeveneam,fărăa-
mispuneniciodatăcineetatălmeu,deparcă
asfiapărutînclanulDelVăilepringeneraţie
spontane.Dacăoîntrebam de
mamaşidetataîmispuneacămuriserăşinu
aveaimportanţă,pentru că
avîndobunicăaşacaeaeradeajunssipreadea
juns,întretimp,Frederick
Williamsjucabridgesiciteaziareenglezeşt
i,exactcaceilalţipasageridela
clasaîntîi.îşilăsasefavoriţişiomustaţă
bogatăcuvîrfurilegeminate,careîi dădeau
un
aerimportant,şifumapipăşitrabucecubane
ze.I-amărturisit
buniciicăeraunfumătorîmpătimitşicăcelm
aigreuîifuseseîntimpulcît era majordom
să seabţină să fumezeîn public,acum putea
în sfîrşitsă
savurezetutunulsisăaruncelagunoipastil
eledementăpecarelecumpăra
încantităţiindustrialeşicare-
iperforaserăstomacul,înepocaaceaîncare
bărbaţiicu situaţieaveau
burtăşiguşădublă,siluetamaicurîndzvelt
ăşi atleticăaluiWilliamsera oraritateîn
societatea înaltă,deşipurtărilelui
impecabile erau multmaiconvingătoare
decîtcele ale bunică-mii.Seara,
înaintedeacoborîamîndoiînsalonuldedans
,veneau să-mispunănoapte bunăîn
cabinapecareoîmpărţeam cu
dădaca.Eraunspectacolsă-ivezi,
eapieptănatăsimachiatădecoafor,îmbrăca
tădegalăşisclipinddebijuterii precum
unidolgrăsan,elpepostdeprinţ-
consortdistins.Uneoriîispionam
uimitădinuşasalonului:FrederickWilliams
omanipulapePaulinadelVăile
pepistadedanscusiguranţacuivaobişnuits
ămutedinlocbaloturigrele.
Am ajunsîn
Chiledupăunan,cîndavereanesigurăabunic
iiseredresase încă o dată gratie
speculaţiilor cu zahăr pe care le făcuse în
timpul RăzboiuluiPacificului.Teoria
eisedovediseexactă:lumea mănîncă
maimultedulciuriîn vremuride restrişte.
Sosirea noastră a coincis cu cel mai
celebru rol pe care
incomparabilaSarahBernhardtvenisesă-
1prezintelateatru,celdinDama cu
camelii.Celebra actriţă nu a reuşitsă
emoţioneze publiculaşa cum făcuse în
restuluniversuluicivilizat,pentru că
mitocăneasca societate chiliana n-a
avutniciun felse simpatie pentru
curtezana tuberculoasă, tuturorlis-a
părutnormalsă sesacrificepentru
amantulei,nu vedeau raţiunea pentru atîta
dramă siatîtea cameliiofilite.Faimoasa
actriţă s-a convinscă veniseîntr-o ţară
deidioţi,părerepecarePaulina delVăileo
împărtăşea pedeplin.Bunica seplimbasecu
toată suita prin maimulte
oraşedinEuropa,darnu-
şiîmplinisevisuldeamergeînEgiptpresupu
nînd cănu puteagăsiacoloocămilăcaresă-
isuportegreutateasicătrebuiasă
ajungălapiramidepejos,sub un
soaredelavătopită,în 18 6 eu aveam
saseani,vorbeam
unamestecdechineză,englezăşispaniolă,d
arştiam să fac cele patru
operaţiiaritmetice de bază sieram în stare
să convertesc incredibilde
uşorfranciifranceziîn lire sterline şipe
acestea în mărci
germanesaulireitaliene,încetasem
săplînglatotpasuldupăbuniculTaoşi
bunica Eliza,dar mă chinuiau
regulataceleaşicoşmaruriinexplicabile.
Existaogaurăneagrăînmemoriamea,cevatot
timpulprezentşipericulos pecarenu
reuşeam să-1 precizez,ceva
necunoscutcaremă teroriza,mai ales pe
întuneric sau în mijlocul unei mulţimi. Nu
suportam să fiu
înconjuratădelume,măporneam
săţipcaapucatădedracişibunică-mea
Paulinatrebuiasămălinişteascăînvăluind
u-măîn îmbrăţişareaeideurs.
Măobişnuisem
sămărefugiezlaeaînpatcîndmătrezeam
speriată,astfel s-
acreatîntrenoiointimitatecare,sîntconv
insă,m-asalvatdelademenţa şiteroarea în
care m-aş fi cufundatîn alte
condiţii.Tottrebuind să mă
consoleze,Paulina delVăiles-a
schimbatimperceptibilfaţă denoitoţi,în
afarădeFrederickWilliams.A
devenitmaidrăgăstoasăşimaitolerantă,ba
chiaraşislăbitpuţin,totalergînddupămin
esifiindatîtdeocupatăcăuita
dedulciuri.Credcămăado-
ra.O spunfărăfalsămodestie,căcimi-
adovedit-odemulteori,m-aajutat
săcrescdîndu-
mitoatălibertateaposibilăpentrutimpuril
eacelea,aţîţîndu-
micuriozitateasiarătîndu-milumea.Nu-
midădeavoiesăfiu sentimentală sau să mă
vait,„nu trebuiesă priveştiîn urmă"era
una din devizeleei.
Făceatotfeluldeglumecu
mine,uneledestuldegrosolane,pînăcînd am
învăţatsă-irăspund cu aceaşimonedă,asta
adattonulrelaţieinoastre, într-o ziam
găsitîn curte o şopîrlă strivită de roata
uneitrăsuri,care
rămăseselasoaremaimultezileşierafosiliz
ată,fixatădefinitivîntr-oformă tristă
dereptilă fleşcăită.Am luat-o de josşiam
păstrat-o fără un scop precis, pînă mi-a
venit idea. Stăteam la birou făcîndu-mi
temele la matematică şibunica a
intratneatentă în cameră;am mimatun aces
violentdetuseşiavenitsămăbatăpespate.M
-am aplecatînainte,cufaţa
înmîinişi,spreoroareabuneifemei,am
„scuipat"şopîrlăcaremi-aaterizat
înpoală.Atîtdeîngrozităafostbunicavăzî
nddihaniacarecică-mieşisedin
plămîni,căacăzutînfund,darpeurmăarîsla
feldetarecaşimineiareu
păstrezcaamintireanimăluţuldisecatîntr
epaginileuneicărţi.E greu de
priceputdecefemeiaastaatîtdeputernicăs
etemeasă-mispunăadevărul despre
trecutulmeu.Bănuiesc că în ciuda
atitudiniisfidătoare faţă de convenţiin-
areuşitniciodatăsătreacăpesteprejudecă
ţiledeclasă.Casă
măprotejezedefaptulcăfusesem
respinsămi-aascunscugrijăsfertulmeu
desîngechinez,modestiasocialăamameişif
aptulcăîn realitateeram o
bastardă.Estesingurulucrupecareîlrepro
şezuriaşeimelebunici. în Europa1-am
cunoscutpeMatiasRodriguezdeSantaCruzyd
elVăile. Paulina nu si-a ţinutpromisiunea
făcută buniciiEliza Sommers de a-mi
spuneadevărulşiînlocdeami-
1prezentacapetatălmeuaspuscăeraalt
unchidin-.trenumeroşiiunchipecare-
iareoricecopilchilian,căciorice rudă sau
prieten de familie destulde bătrîn ca să
poarte acesttitlu cu
oarecaredemnitateîncepesăfienumitautoma
tunchisaumătuşă,deacea i-am spus mereu
unchiule Frederick bunuluide Williams.Am
aflatcă Matiaseratatăl meu
dupămulţiani,cînds-aîntorsîn
Chilesămoarăsi mi-aspus-
ochiarel.Omulnu mi-
afăcutoimpresiememorabilă,eraslab,
palid side treabă,părea tînărcînd stătea
jos,darmultmaibătrîn cînd încerca să se
mişte.Mergea în baston şilîngă else găsea
tottimpulun
servitorcareîideschideauşile,îipuneapa
rdesiul,îiaprindeaţigărilesiîi dădea
paharulcu apă depemăsuţa
dealături,căciefortuldea întinde
braţulerapreamarepentru
el.MătuşaPaulinami-
aexplicatcăacelunchi almeu
sufereadeartrită,boalăfoartedureroasăc
areîlfăceafragilprecum
cristalul,dreptcaretrebuiasăfiu
foarteatentăcum măapropiideel,aşa mi-
aspus.Bunicaaveasămoarăcîtivaanimaitîr
ziu nestiindcăfiuleicel
maresufereadesifilis,nudeartrită.Stupoa
reapecareaprodus-oînfamilia
DelVăilesosireabuniciilaSantiagoafostm
onumentală.DelaBuenosAires am
traversatArgentinapeuscatcasăajungem
înChile,unadevăratsafari, avînd în
vedere cantitatea de bagaje care venea din
Europa plus cele unsprezece valize cu
cumpărăturile făcute la Buenos Aires.Am
mers în trăsuri,cu
încărcăturacăratădeocaravanădecatîrişi
însoţitădepaznici
înarmaţisubconducereaunchiuluiFrederic
k,pentru căumblau bandiţide
oparteşidealtaagraniţei,dardinpăcatenu
ne-au atacatşiam ajunsîn
Chilefărănimicinteresantdepovestitdesp
retrecereaArizilor.Pedrum am
pierdutdoica(s-aînamoratdeun
argentinian şiapreferatsărămînă)şio
servitoare (răpusă de
tifos),darunchiulFrederick avea grijă să
angajeze oameni pentru ajutor la fiecare
etapă a pelerinajului nostru. Paulina
hotărîse să seinstaleze la Santiago,în
capitală,socotind după atîţia ani
petrecuţiîn
StateleUnitecămiculportValparaiso,unde
senăscuse,arfi preamicpentru
ea.înplus,seobişnuisesăfiedepartedeclan
iarideade a-
şivedearudeleînfiecarezi,obiceiuldetemu
taloricăreifamiliichiliene,o
îngrozea.Totuşi,niciînSantiagon-
ascăpatdeei,acololocuinddouăsurori
măritate„bine",cum
vorbeaudespreeimembriiclaseidesus,pres
upunînd,
bănuiesc,cărestulumiiintraîncategoria„
proastă".NepotuleiSeverodel
Văile,carelocuiaşielîncapitală,avenitc
unevastă-sasănesalutedecum am sosit.Am
delaprimaîntîlnirecueioamintiremailimp
ededecîtceadin Europacu tatălmeu,pentru
cămi-au arătatoafecţiuneatîtdeexagerată
încît m-am
speriat.Lucrulcelmainotabilla Severo
era că în ciuda
şchiopătatuluişiabastonuluipăreaunprin
ţdinpoveştilecupoze— rareori mi-
afostdatsăvădunbărbatmaifrumos—
iarlaNîveacăaveaunpîntec
mareşirotund.Pevremeaaceaprocreareaera
socotităunlucruindecentşi
femeileînsărcinatedinburghezieseclaust
rauîncasă,dareanuîncercasă-
şiascundăcondiţia,bachiaroexhibaindife
rentălajenapecareoproducea.
Pestradă,lumeaîncercasănuoprivească,de
parcăarfifostdiformăsauar
fiumblatgoală.Eunuvăzusem
pînăatunciaşacevaşicîndam întrebatce
păţisedoamna,bunicaPaulinami-
aspuscă,sărăcuţa,înghiţiseunpepene.
Pelîngăchipeşuleisoţ,Nîveapăreaunşoric
el,darajungeasăvorbeştidouă
minutecueacasătecucereascăcuîncîntarea
şienergiaeineobişnuite.
Santiagoeraunoraşfrumossituatîntr-
ovaleroditoare,înconjuratdemunţi
înalţiverzivara şiînzăpeziţipetimp
deiarnă,oraşliniştit,somnolent,ce
mirosea a un amestec de grădiniînflorite
şibalegă de cal.Avea un aer
franţuzit,cucopaciiluibătrîni,pieţelem
aure,portalurilesipasajele,femeile
elegante,prăvăliilerafinatecarevindeau
lucrurilecelemaifineadusedin Europa şidin
Orient,aleile şipromenadele pe care
ceibogaţiîşiarătau
trăsurileşicaiiminunaţi.Străzileerau
străbătutedevînzătoriambulanţi care-
şistrigau mărfurile umile purtate în
coşuri,alergau haite de cîini vagabonzi
iar sub acoperişuri cuibăreau porumbei şi
vrăbii. Clopotele bisericilorbăteau
toateorele,cu excepţia
perioadeidesiestă,cînd străzile
rămîneau
goaleşioameniiseodihneau.Eraunoraşseni
orial,foartediferit deSân Francisco,cu
pecetea luiinconfundabilă
delocdefrontieră şicu aerulsău
cosmopolitşicolorat.PaulinadelVăileacu
mpăratun conacpe Ejercito Libertador
(Armata eliberatoare), strada cea mai
aristocratică, aproape
deAlameda delasDelicias(Alea
Desfătărilor),pecaretrecea în fiecare
primăvară trăsura napoleoniană cu caicu
panaş şigardă de onoare a
preşedinteluirepubliciiîn drum
spreparadamilitarădeziuanaţionalădin
ParculluiMarte.Casanu seputeacomparacu
splendoareapălăţeluluidin Sân
Francisco,darpentru
Santiagoeradeoopulenţăenervantă.Cu
toate acestea,nu etalarea belşuguluisau
lipsa detacta lăsatcu gura căscată
micasocietateacapitalei,cisoţulcupedig
re pecarePaulinadelVăile„şi-1
cumpărase",cum
sespunea,şiglumelecarecirculau
despreimensulpat
auritcufigurimitologicemarine,încarecin
eştiecepăcatefăceacuplulăsta
debătrîiori.PeWilliamsîlbănuiau
detitlurinobiliareşideintenţiirele.Ce
motiv arputea să aibă un lord
britanic,atîtde fin side arătos,să se
căsătoreascăcu
ofemeiealcăreicaracterprosterabinecuno
scutsidestul demaibătrînă decîtel?Nu
putea fi decîtun conteruinat,un vînătorde
zestredispussăojumuleascăsi-
apoisăopărăsească.Defaptcu toţiiîşi
doreau calucrurilesăfistataşa,casă-
imairetezedinnasaroganteimele
bunici,totuşinimeninuîndrăzneasărîdăde
soţulei,fidelitradiţieichiliene de a fi
ospitaliericu străinii,în
plus,Frederick Williams şi-a cîştigat
respectulunanim cu
purtărileluiexcelente,cu
felulprozaicdeapriviviaţa şicu ideile
luimonarhice,socotea că toate relele
societăţiise datorau
indisciplineişilipseiderespectpentru
ierarhie.Deviza celuicefuseseun
servitoratîtiaaniera„fiecarelaloculsău
şiun locpentru fiecare".Ajuns
soţulbunică-mii,şi-
aasumatroluldeoligarhcu
aceaşinaturaleţecu care
înainteîşiîndeplineadestinuldeslujitor
;atuncinu încercasăseamestece
întreceidesus,acum n-
aveadeafacecuceidejos;separareaclaselo
rise
păreaindispensabilăpentruaevitahaosuls
ivulgaritatea.Infamiliaaceasta
debarbaripasionaţicareeraclanulDelVăil
e,Williamsproduceastupoareşi admiraţie
cu politeţea luiexagerată
şicalmulluiimpasibil,rezultate ale
anilorîncarefusesemajordom.Ştiadoarcît
evacuvintespanioleştişităcerea
luiforţatătreceadreptînţelepciune,orgo
liusimister.Sin-
gurulcapabilsă-
1demaştepepresupusullordbritaniceraSev
erodelVăile, darnu a făcut-o,pentru că
îlaprecia pe fostulservitorşio admira pe
mătuşa asta care îşirîdea de toată lumea
împăunîndu-se cu faţosulei bărbat.
Bunica Paulina s-a lansatîntr-o campanie
de caritate publică pentru a
reducelatăcereinvidiaşibîrfelepecarele
produceauavereaei.Sepricepea, pentru că
crescuse în ţara asta,unde a-iajuta pe
săracieste o sarcină
obligatoriepentruoricefemeiedelume.Cuc
îtsesacrificaumaimultpentru
săracibătîndspitalele,azilurile,orfeli
nateleşicaselederaport,cu atîtmai
susurcauînstimageneralăşideaceaîşiclam
aupomenileîntoatepărţile. A ignora
această obligaţie însemna să-ţi atragi
priviri crucişe si
admonestărileclerului,aşacănicimăcarPa
ulinadelVăilenu arfi putut
scăpadesentimentuldevinăşideteamadea-
şipierdefericireaveşnică.M-
aantrenatşipemineîn
treburileacestea,darmărturisesccămăsim
ţeam stînjenită cînd ajungeam într-
omahalamizeră cu trăsura noastră luxoasă
plinădealimente,cu
doilacheicareîmpărţeau
darurileunorfiinţejerpelite
carenemulţumeaucumultăumilinţăşicuuras
ticlindînochi.
Educaţia a trebuit să mi-o fac acasă,
pentru că am fugit din toate
stabilimentele religioase în care m-a
înscris bunica.Familia ajunsese s-o
convingă
căinternatulerasinguramodalitatedeamăt
ransformaîntr-un copilnormal,căaveam
nevoiedecompaniaaltorcopiipentru a-
midepăşi timiditatea patologică side
mîna fermă a călugăriţelor pentru a deveni
supusă.„Airăsfăţat-
opreamultpefetiţaasta,Paulina,devineun
monstru", obăteau lacap,şibunică-
meaasfîrsitprin
acredeevidenţelor.Dormeam cu Caramelaîn
pat,mîncam şiciteam ceaveam
chef,îmipetreceam zilele jucîndu-măcu
imaginaţia,fărămultădisciplinăpentru
cănimenidinjurul meu nu-
şidăduseostenealasămi-oimpună,cu
altecuvinte:măbucuram
deocopilăriedestuldefericită.Nu am
suportatinternatelecu călugăriţele
bigotesimulţimeadefetecareîmireaduceau
în mintecoşmarulcu copiiiîn
pijamalenegre,nu am suportatrigoarea
regulamentelor, monotonia programului şi
frigul din aceste mînăstiri
coloniale.Numaiştiudecîteoris-
arepetataceastărutină:PaulinadelVăile
mă îmbrăca în alb de sus pînă jos,îmirepeta
instrucţiunile pe un ton
ameninţător,măluapracticpesussimălăsac
ubagajecutotînmînileunei novice
zdravene,după care o ştergea cîtde repede o
ţineau picioarele, cuprinsă de
remuşcări.Erau colegiipentru fete bogate
în care domneau
supunereaşiurîţenia,iarscopulfinalerasă
primim ospoialădeculturăcît să nu fim
ignorante de tot, spoiala aceasta avînd
valoare pe piaţa
matrimonială,darnudestulăcasănepunem
întrebări.Ideaerasărenunţi la voinţa
proprieîn favoarea bineluicolectiv,casă
devenim bunecatolice, mame pline de
abnegaţie
şisoţiiascultătoare.Călugăriţele
trebuiau să
înceapăprinanestăpînicorpul,izvordedeş
ertăciuneşialtepăcate;nune
lăsausărîdem,săalergăm,sănejucăm
înaerliber.Făceam baieodatăpe
lună,îmbrăcateînniştecămăşilungicasănu
nearătăm ruşineaochilorlui
Dumnezeu,careestepestetot.Seplecadelap
rincipiulcăînvăţăturaintră cu
băţul,astfelcă nu făceau economiela
severitate.Neinculcau frica de
Dumnezeu,dedracul,deadulţi,deriglacu
careneloveau pestedegete,de
pietricelele pe care ne puneau să stăm cînd
ne pedepseau,de propriile
noastregîndurişidorinţe,fricadefrică.N
iciodatăniciovorbădelaudă,de teamăsănu
devenim îngîmfate,în schimbpedepsedin
belşugpentru ane călicaracterul,între
aceste zidurigroase supravieţuiau
colegele mele în uniformă,cu
cozileatîtdestrînsîmpletitecăajungeasă
lesîngerezepielea
capuluisicumîinileplinededegeraturidin
cauzafriguluietern.Contrastul cu
căminelelor,undeerau
răsfăţatecanişteprinţeseîn
timpulvacanţelor,
pesemnecăleputeascoatedin
minţichiarşipecelemaitari.Eu nu am
suportat.O datăam
reuşitsăcîstigcomplicitateaunuigrădina
rşiam sărit gardul.Nuştiucum am
ajunssingurăpestradaEjercitoLibertador
,undem-
aprimitCaramelaisterizatdebucurie,darP
aulinadelVăileaproapecăa făcutin-
farctcîndm-
avăzutapărîndcurochiaplinădenoroişicuo
chiiumflaţi.Am petrecutacasă cîteva
lunipînă cînd presiunile din afară au
obligat-o să
repeteexperimentul.Adouaoarăm-am
ascunsîntreniştearbuştidincurte undeam
rămastoatănoapteacu
gînduldeamuridefrigşidefoame,îmi
imaginam
chipurilecălugăriţelorsialefamilieiînf
aţacadavruluimeu şi-mi plîngeam
demilă,biatafată,sămoarălaovîrstăatîtd
efragedă.Adouazi, şcoala a anunţat-o pe
Paulina delVăile că dispărusem şiea a
venitîn trombă să ceară explicaţii,în timp
ce o novice îmbujorată o conducea
împreunăcu
FrederickWilliamslabiroulstareţei,eu m-
am făcutnevăzută ştergînd-o din
bălăriileîn caremă ascunsesem la trăsura
careaştepta în curte,m-am
urcatfărăcavizitiulsăprindădevesteşim-
am ghemuitsub
banchetă.Cuforţeunite,FrederickWilliam
s,vizitiulsistareţaauaburcat-o
pebunică-mea în trăsură,în timp ceaceasta
ţipa că dacă nu am să fiu
găsitărepede,orsăvadăeicineePaulinadel
Văile.Darcîndam ieşitdin
ascunzătoareînaintedeaajungeacasă,si-
auitatlacrimiledeamărăciune, m-
aapucatdeceafăşimi-
atrasochelfănealăcareaduratcîtam
mersmai multecvartale,pînă cînd
unchiulFrederick a liniştit-o.Disciplina
nu era însă
punctultarealbuneidoamne:aflînd că nu
mîncasem deo zişică petrecusem
noapteasubcerulliber,m-
aacoperitdesărutărişim-adussă-
mideaîngheţată.Dinceadeatreiainstituţi
eîncareavrutsămăînscrieam
fostrespinsădinstartpentrucălaîntreved
ereacudirectoareaam asigurat-o
căâvăzusem
pedraculşicăavealabeleverzi,înceledinu
rmăbunicas-a datbătută.Severo delVăile a
convins-o că nu avea rostsă mă chinuie,
puteam
săînvăţcelenecesareacasă,cuprofesoripa
rticulari.Copilăriami-a
fosttraversatădeoseriedeinstitutoareen
gleze,francezeşigermanecareau
sucombatsucesivînfaţaapeicontaminatedi
nChileşitoanelorPaulineidel
Văile;nefericiteles-au întorsîn
ţărilelorcu diare
cronicăşiamintirirele.
Educaţiameaafostdestuldeacidentatăpînă
laapariţiauneiînvăţătoare
chilieneexcepţionale,domnişoaraMatildeP
ineda,carem-aînvăţatcam
toatelucrurileimportantepecareleştiu,î
n afarădebunul-simţ,pecare nu-
1aveaniciea.Erapasionatăşiidealistă,sc
riapoeziefilozoficăpecare nu a reuşit să o
publice niciodată,suferea de o foame
nepotolită de
cunoaştereşiîn
faţaslăbiciunilorcelorlalţidovedeaoint
ransigenţăproprie
fiinţelorpreainteligente.Nuadmitealenea
;nuaveaivoiesăspui„nupot"în
prezenţaei.Bunicaoangajasepentru
căsedeclaraagnostică,socialistăşi
partizană a
sufragiuluifeminin,treimotive
arhisuficiente pentru a nu fi primită în
nicio instituţie educativă.„Să vedem dacă
reuşeştisă mai
micşorezifăţărniciaconservatoaresipatr
iarhalăaacesteifamilii",i-aspus
PaulinadelVăilelaprimaîntrevedere,sprij
initădeFrederickWilliamsşide
SeverodelVăile,singuriicareauîntrezări
ttalentuldomnişoareiPineda,toţi
ceilalţisusţinândcăfemeiaaiaaveasăhrăn
eascămonstrulcarecreşteadeja
înmine.Mătuşileau taxat-
oimediatde„golancăparvenită"şiau pus-
oîn
gardăpebunicaîmpotrivaacesteifemeidinc
lasadejoscaresebăgapesub pielea
omului,cum ziceau,în schimb
Williams,celmaimare adeptal
claselordincîţiam cunoscut,asimpatizat-
o.Şasezilepesăptămînă,fărăsă lipsească o
dată,învăţătoarea venea la şapte
dimineaţa acasă la bunica, undeo aşteptam
toată în alb,scrobită toată,cu
unghiilecurateşicozile
proaspătîmpletite.Luam miculdejun într-
omică sufrageriedetoată ziua comentînd
ştirileimportantedin ziar,dupăcareaveam
lecţiidouăore,iar
apoi,pînălasfîrşitulzilei,mergeam
lamuzeu şilalibrăria„SecoluldeAur" să
cumpărăm cărţişisă luăm ceaiulcu
librarul,don Pedro Tey,vizitam
artişti,mergeam săobservăm
natura,făceam experienţedechimie,citeam
povesti,scriam poeziişipuneam în scenă
piese din teatrulclasic cu
personajedecarton.Eaafostceacarei-
asugeratbuniciiideadeaînfiinţa un club
dedoamnepentru a canaliza
opereledecaritateşiîn locsă dea
săracilorhainepurtatesau
mîncareaceleprisoseaîn
bucătărie,săcreze un fond,să-1
administrezeca peo bancă şisă
împrumutebanifemeilor pentru a-
şideschideo mică afacere:o
crescătoriedegăini,un atelierde
croitorie,
niştealbiimaricasăspelerufepentru
alţii,un căruţpentru atransporta
diversemărfuri,înfine,necesarulpentruai
eşidinsărăciaabsolutăîncare
supravieţuiau împreunăcu copiiilor.Nu
şibărbaţilor,spuneadomnişoara
Pineda,căcibaniiîmprumutaţilors-
arducepevin şi,oricum,proiectele
sociale ale guvernuluiaveau grijă de ei,în
schimb,de femeişide copii
nimeninuseocupaînmodserios.
„Oameniinuvorcadouri,vorsă-şicîştige
traiulcu demnitate",a
explicatînvăţătoarea mea,iarPaulina
delVăile a priceputimediatşis-a apucatde
treabă cu acelaşientuziasm pe care-1
puneaîncelemailacomeplanurialeeideafac
ebani.„Cuomînăapuctot
cepotşicucealaltădau,aşaomordoiiepurid
intr-unfoc:mădistrezşiîmi asigurun
locîn cer",rîdeaîn
hohoteoriginaladebunică-mea.Bachiara
dusiniţiativamaideparte,nunumaicăacrea
tClubulDoamnelorpecareîl conducea cu
eficienţa eiobişnuită (le teroriza pe
celelalte cucoane),a
finanţatşişcoli,dispensaremedicaleambul
atoriişiaorganizatun sistem
destinatsăadunecenusevindeaînpiaţăsaul
abrutării,darînstarebună,
careseîmpărţealaorfelinateşiaziluri.
Cînd Nivea venea în vizită,mereu gravidă
şicu copiiiîn braţelecîteunei
dădace,domnişoara Matilde Pineda lăsa
tabla şiîn timp ce servitoarele purtau
degrijăcîrduluideplozi,noiluam
ceaiulşiceledouăfemeicroiau
planuripentruosocietatemaidreaptăşimai
nobilă.Deşin-aveanicitimpşi
nicibanidearuncat,Niveaeraceamaitînără
şimaiactivădintredoamnele din
club.Uneorimergeam să o vedem pefosta
eiprofesoară,sora Măria
Escapulario,careconduceaun azilpentru
călugăriţebătrîne,căcinu mai avea voie
să-şiexercite pasiunea de
educatoare;congregaţia hotărîse că
ideileeiînaintatenu erau
recomandatepentru
fetedeşcoalăşicărăulera
maimicdacăaveagrijădeniştebaberamolite
decîtdacăsemănarevoltaîn
capulunorcopii.Sora Măria
Escapularioavea ochiliemică într-
oclădire
dărăpănată,darcuogrădinăvrăjităundenep
rimearecunoscătoare,pentru
căiubeaconversaţiaintelectuală,plăcere
deneatinsînazilulei.îiaduceam
cărţilepecarenile
cerea sipecarelecumpăram din
prăfuitalibrărieSecoluldeAur.Iimai
duceam şipişcoturisau cîteotartăpentru
ceaiulpecareîlpregăteapeo
spirtierăcuparafinăşiîlserveaînceşticio
bite.Petimpdeiarnărămîneam în chilie,
călugăriţa aşezată pe singurul scaun
disponibil, Nivea şi domnişoara Pineda pe
patiareu pe jos,dardacă vremea era bună ne
plimbam prin grădina minunată, printre
arbori centenari, hăţişuri de
iasomie,trandafiri,cameliişimultealteflor
iîntr-odezordineîncîntătoareşi
caremăameţeaucuparfumuloramestecat.Nup
ierdeam niciuncuvîntdin
aceleconversaţii,deşifireştecăpricepeam
foartepuţin;de-atuncinu mi-a
fostdatsăascultdiscursuriatîtdepasiona
te,îşişopteausecrete,mureaude rîs
şivorbeau de orice,numaide religie nu,din
respectpentru ideile
domnişoareiMatildePineda,caresusţinea
că Dumnezeu esteoinvenţiea
bărbaţilorpentrua-
icontrolapealţibărbaţisimaialespefemei
.SoraMăria
EscapularioşiNîveaeraucatolice,darnici
unanicialtanupăreaufanatice,
spredeosebiredemajoritateacelorcareseg
ăseau în preajmameaîn acea perioadă,în
Statele Unite nimeninu vorbea de
religie,dar în Chile se comenta sila
desert.Din cînd în cînd bunica
şiunchiulFrederick mă
duceaulaslujbăcasăfim
văzute,căcinicimăcarPaulinadelVăile,cu
toată îndrăznealaşicu toatăavereaei,nu-
şiputeapermiteluxuldeanu venila
biserică.Familiaşisocietateanuarfitoler
ataşaceva.
— Eşticatolică,bunico?oîntrebam
defiecaredatăcîndtrebuiasăamîn o
plimbaresauocartecasămerglaslujbă.
— CrezitucăsepoatesănufiicatolicînChile?
— DomnişoaraPinedanumergelaslujbă.
— Şiuitecerău îimerge,sărăcuţa.Dacă s-
arduce,cu inteligenţa eiar
puteafidirectoaredescoală.
Contraroricăreilogici,FrederickWilliams
s-aadaptatfoartebinecuenorma
familieDelVăileşicuChile.Aveapesemnemăr
untaiedeoţel,căcidoarelnu
afăcutviermişoriînburtădelaapadebăutşi
eraînstaresămănîncemai
multeempanadasfărăsă-
iafocstomacul.Niciunchi-
liandintrecunoştinţelenoastre,cuexcepţ
ialuiSeverodelVăileşialuidon Jose
Francisco Vergara,nu vorbea engleza — cea
de a doua limbă a oamenilorcu
educaţieerafranceza,înciudanumeroaseip
opulaţiibritanice din portulValparaîso—
aşacăWilliamsnu aavutîncotroşis-
aapucatsă
înveţespaniola,îidădealecţiidomnişoara
Pinedaşidupăcîtevaluniareuşit să se facă
înţeles într-o spaniolă bolovănoasă
darfuncţională,putea citi
ziareleşisăiapartelaviaţasocialădinClu
bulUniunii,undejucabridgecu Patrick
Egan,diplomatulnord-american care
conducea legaţia.Bunica a reuşitsă-
1înscrieînClubinsinuîndcăeradeoriginea
ristocraticăînrudită cu curtea regală
engleză,lucru pecarenimeninu şi-
adatosteneala să-1 verifice, deoarece
titlurile de nobleţe fuseseră abolite
din vremea
Independenţeişi,pedealtăparte,ajungeas
ăteuiţilaelcasăfiiconvinsde asta. Prin
definiţie, membrii Clubului Uniunii
aparţineau „familiilor
cunoscute"şierau„bărbaţicustare"(femei
lenuîitreceaupragul)şidacăar
fidescoperitidentitatealuiFrederickWilli
amsoricaredinaceiboierois-arfi
bătutînduelpentruruşineadeafifostdusden
asdeunfostmajordom din
Californiaajunscelmaifin,maielegantşima
icultdintremembriiclubului, celmaibun
jucătordebridgeşi,neîndoielnic,unuldin
treceimaibogaţi.
Williamsseţinealacurentcuafacerile,pent
ruaoconsiliapebunica,şicu politica,temă
obligatorie de conversaţie mondenă.Se
declara conservator convins,ca aproape
toţidin familie,şiregreta faptulcă Chile
nu avea o monarhie ca în Marea
Britanie,democraţia părîndu-i-se vulgară
şipuţin
eficientă.Lameseleduminicaleobligatorii
dincasabuniciidiscutacuSevero
şicuNivea,singuriiliberaliaiclanului.I
deileloreraudivergente,dartoţitrei
serespectau reciprocşieu cred că în
secretrîdeau deceilalţimembriai
primitivuluitribDelVăile,înrareleocazi
iîncareîlaveam printrenoipedon
JoseFranciscoVergara,cu carearfi
pututconversaîn engleză,Frederick
Williams păstra o distanţă
respectuoasă;era singurulcare reuşea să-
1
intimidezeprinsuperioritateasaintelect
uală,probabilsingurulcare
arfi detectatimediatcondiţia sa de
fostservitor.Bănuiesc că mulţise
întrebau cineeram eu
şidecemăadoptasePaulina,darsubiectulnu
se
comentaînprezenţamea;laprînzuriledumin
icaledefamilieseadunauvreo
douăzecideverişoridevîrstediferite,dar
niciunulnum-aîntrebatvreodată
depărinţiimei,leeradeajunssăştiecăport
acelaşinumecaallorcasă măacepte.
Bunică-miii-a venitmaigreu să
seadaptezeîn Chiledecîtsoţuluiei,în
ciuda faptuluică numeleşiaverea
îideschideau toateuşile.Sesufoca de
micimea si mitocănia mediuluvtînjea după
libertatea de dinainte; nu degeaba
trăisemaibinedetreizecideaniîn
California,dardecum şi-a
deschisuşileconaculuia ajunssă conducă
viata mondenă din Santiago,
pentrucăafăcut-
ocuclasăşitact,ştiindfoartebinecîtdeur
îţisîntînChile bogătaşiişicu
atîtmaimultînfumuraţii.Nicigînddelache
iîn livreacaîn
vremurile din Sân Francisco,doarnişte
servitoare discrete îmbrăcate în
negruşicuşorţalb;nicigînddepetrecerifa
raonicecaredădeaucasapeste
cap,cireuniunipotolitecu
aerdefamilie,casănu fieacuzatăcăfacepe
cucoana mare sau că e parvenită,celmairău
epitetposibil.Dispunea,
fireşte,deechipajeopulente,decaiiceimaii
nvidiaţişidelojapersonalăla
TeatrulMunicipal,cusalonaşşibufetsiunde
serveainvitaţilorsăiîngheţată
şişampanie,în ciuda vîrsteişia
tonajului,Paulina delVăiledicta moda,
pentru cătocmaivenisedin
Europaşisepresupuneacăeralacurentcu
stilulşievenimentelemoderne.Inaceasocie
tateausterăşicuminteadevenit
farulinfluenţelorstrăine,singuradoamnădi
ncerculeicarevorbeaengleza,
primearevisteşicărţidelaNew
YorkşiParis,îşicomandastofele,pantofiişi
pălăriiledirectdelaLondrasifumaînpublic
aceleaşiţigăriegiptenepecare lefuma
fiuleiMatias.Cumpăra obiectedeartă şila
masa eiseserveau
felurinemaivăzute,pentrucăpînăşicelemai
ajunsefamiliimaimîncauîncă precum
neciopliţiicăpitanidin
timpurileConquistei:supă,tocană,friptur
ă,
fasoleşideserturicolonialegreţoase.Cînd
bunică-mea a servit prima dată foie gras
şio varietate de brînzeturi importate din
Franţa,doardomniicare fuseseră în Europa
le-au putut
mînca.LamirosulvarietăţilordeCamembert
şiPort-Salutuneidoamneis-a făcutrău
şiatrebuits-
oialagoanăsprebaie.Casabuniciieracentr
ulde reuniune
alartiştilorşiliteraţilortineride ambe
sexe,care veneau să-şi
prezinteoperele,evidentîncadrulobişnui
talclaseiînalte,căcidacăcineva nu
eraderasăalbăşinu
aveaunnumecunoscut,trebuiasăfieextrem de
talentatpentru afi aceptat,sub
acestaspectPaulinanu sedeosebea de
restulînalteisocietăţichiliene.LaSanti
ago,reuniunileintelectualeseţineau
încafeneleşicluburi,şinuasistaudecîtbă
rbaţi,ideafiindcăfemeileerau
maipotrivitesămesteceînoalădecîtsăscri
eversuri.Iniţiativabuniciidea include
în salonuleişiartiştide genulfeminin s-a
dovedit o noutate oarecum licenţioasă.
Viaţa mis-a schimbatîn
conaculdepeEjercito Libertador.Pentru
prima
datădupămoarteabuniculuiTaoChi'enam
avutosenzaţiedestabilitate,de
traiînmijloculacevacenusemişcăşinusesch
imbă,unsoidefortăreaţă bineînfiptăîn
pămînt.M-am
apucatsăcerceteztoatăclădireapascu pas,
ungher cu ungher, chiar siacoperişulunde
stăteam cu orele privind
porumbeii,chiarsicamereledeserviciu,deş
iacolonu aveam voie.Enorma proprietate
dădea în două străzişiavea două
intrări,cea principală pe
EjercitoLibertadorşiceaapersonalului,pe
stradadinspate,cuprindeazeci
desaloane,camere,grădini,terase,ascunză
tori,podurişiscări.Efasalonul
roşu,celalbastruşicelaurit,caresefolos
eaudoarlaocazii,eraominunată
galeriedecristalîn carenepetreceam
timpulprintrejardinieredefaianţă
chinezească,ferigişicoliviicu canari.In
sufrageriaprincipalăeraofrescă
pompeiană careocupa
toţipereţiidejurîmprejur,maimultevitri
necu o
colecţiedeporţelanurişiargintărie,unca
ndelabruculacrimidecristalşio
fereastrămareînfaţăcăreiaapaţîşneato
ttimpuldintr-ofîntînămaură. r
De îndată ce bunica a renunţat să mă
trimită la şcoală şiorele cu domnişoara
Pineda au devenit rutină,am devenit
foarte fericită. Cînd întrebam
ceva,magnifica mea profesoară nu îmidădea
răspunsul,ciîmi arătacum să-
1descopărsingură.M-aînvăţatcum să-
miordonezgîndirea, cum să cercetez,să
citesc şisă ascult,să caut alternative,să
rezolv
problemevechicusoluţiinoi,sădiscutlogi
c.M-aînvăţat,înprimulrînd,să nu cred
orbeşte,sămăîndoiescsisăîntreb
chiarsicînd eravorbadeun
adevăraparentirefutabil,depildăsuperio
ritateabărbatuluifaţădefemeie sau a unei
rase sau clase sociale asupra alteia, idei
noi într-o ţară patriarhală unde
indieniinicinu erau pomeniţişiunde dacă
apucaisă coboridin ierarhia claselor
sociale cu o treaptă dispăreaidin memoria
colectivă.Afostprimafemeieintelectuală
dinviaţamea.Cutoatăinteligenţa
şieducaţiaei,Niveanuseputeacomparacupr
ofesoaramea:easedistingea prin
intuiţieşiprin
uriaşaeigenerozitate,îşiavansaepocacu
jumătatede secol,darniciodată nu a
pozatca intelectuală,nicimăcarla
faimoasele
reuniunialebunicii,undestrăluceacupasi
onateleeidiscursurisufragisteşi cu
îndoielileeiteologice.Caaspect,domnişo
araPineda eratotcepoatefi maichilian cu
putinţă,acelamestec de
elementspaniolşiindian care
producefemeiscunde,lateînsolduri,cu
ochiişipărulnegru,pomeţiînalţi şimers
greoi,de parcă ar fi ţintuite de pămînt.Dar
mintea era ceva neobişnuitpentru vremea
şicondiţia ei,provenea dintr-o
familienevoiaşă din sud,tatăleilucra la
căile ferate şidintre ceioptfraţinumaiea
a
terminatşcoala.Eradiscipolaşiprietenal
uidonPedroTey,patronullibrăriei
SecoluldeAur,un catalan cu
purtăriaspreşiinimămare,careîiorienta
lecturileşiîiîmprumutasaudăruiacărţile
pecarenuleputeacumpăra.La
oricediscuţie,oricîtdebanală,Tey
trebuia să contrazică.L-am auzit,de
pildă,decretîndcăsud-
americaniisîntniştemaimuţecupornirespr
erisipă,
petrecereşilene,darafostdeajunscadomni
şoaraPinedasăfiedeacord,
căimediatacotit-
o,adăugindcămăcareraumaibunidecîtcom-
patrioţiisăi,veşnicsupăraţişigatasăseb
atăînduelpentruoricefleac.Se
înţelegeaufoartebine,deşieraimposibils
ăfiedeacordînvreoprivinţă.Don Pedro Tey
era probabilcu celpuţin douăzecide
animaiîn vîrstă decît
profesoaramea,darcîndsepuneau
pediscutatdiferenţaaceastadispărea,
elîntinereaprinentuziasm,eacreşteaprin
prestanţăşimaturitate. în
zeceaniSeveroşiNiveaau
avutşasecopiişiau continuatsăprocreze
pînă la cincisprezece.O ştiu peNivea
demaibinededouăzecideanişi mereu avea
un bebeluşîn braţe,dacă nu i-arplăcea
atîtdemultcopiii, fertilitatea is-
arpărea un blestem.„Ce n-aş da să-
mieducidumneata copiii",suspina ea cînd o
întîlnea pe domnişoara Pineda.„Sînt
mulţi,
doamnăNivea,şiAuroraîmiestepreadeajuns
",răspundeaprofesoaramea. Severo
ajunsese un avocatrenumit,unuldintre
stîlpiiceimaitineriai
societăţiişiun membru
marcantalpartiduluiliberal.Nu
eradeacord cu
multepunctedinpoliticaPreşedintelui,de
asemenealiberal,şipentrucănu
eraînstaresă-
siascundăcriticile,nuafostniciodatăche
matsăfacăparte din guvern.Opiniile sale
1-au făcutsă formeze ceva maitîrziu un
grup disidentcare a trecutîn opoziţie la
izbucnirea RăzboiuluiCivil,la felca
MatildePinedaşiprietenuleidelalibrăria
SecoluldeAur.UnchiulSevero
măpreferaîntreduziniledenepoţipecareîi
avea,ziceacăsînt„adoptata"sa
şiîmispuneacăelîmidădusenumeleDelVăile
,dardefiecaredatăcîndîl întrebam
dacăştiecineeratatălmeu bun
îmirăspundeaevaziv:„săzicem că eu
sîntacela".Subiectulîiprovoca
buniciidureride cap,iardacă o asediam
peNivea,mătrimitealaSevero.Eraun
cerccarenu seînchidea niciodată.
— Bunico,nupottrăicuatîteamistere,i-am
spusodatăPaulineidelVăile.
— Decenu?
Oameniicareauocopilărienasoalăajungma
icreativi.
— Sauoiaurazna,am sugerat.
— înfamiliaDelVăilenuexistănebunideleg
at,Aurora,doarexcentrici,ca
înoricefamiliecareserespectă,m-
aasigurat.
Domnişoara MatildePineda mi-a juratcă
îmiignora orivginea darcă nu trebuia să-
mifacgriji,pentru că importantnu
estedeundevii,ciunde ajungi,darcîndmi-
apredatteoriageneticăaluiMendelaadmisc
ăexistă motiveserioasepentru aneafla
strămoşii.Şidacă tatălmeu ofi fostun
dementcareomorafete?
Schimbareaaînceputdinziuaîncaream
ajunslapubertate.M-am trezitcu cămaşa
denoaptemînjită cu o substanţă
asemănătoareciocolatei,m-am ascunsîn
baieca să mă spălruşinată şiam
descoperitcă nu era caca: aveam
sîngeîntrepicioare.Am fugitsperiatăsă-
ispun buniciişipentru o datănu am găsit-
oîn marelepatimperial,lucru
neobişnuitpentru cineva care nu se scula
înainte de prînz.Am gonitpe scăriîn
jos,urmată de Caramelacarelătra,am
datbuznaînbiroucauncalsperiatşiacoloam
dat
deSeverosidePaulinadelVăile,elîmbrăcat
dedrum,eaîntr-un halatde
mătasevişiniecareofăceasăsemenecuunepi
scopînSăptămînaMare.
— Am sămor!am strigatrepezindu-mălaea.
— Acum nuemomentul,mi-arăspunssec.
Deanidezilelumeaseplîngeadeguvernşidec
îtevalunibunesezvoneacă
PreşedinteleBalmacedaerapecalesădevină
undictator,întrerupîndastfel
cincizecişişaptedeaniderespectpentru
Constituţie.Constituţiaaceasta,
redactatădearistocraţieînideadeaguvern
aetern,confereaputerienorme
executivului;cînd puterea a intratpe
mîinile unuiom care avea păreri
contrare,clasa de sus s-a
revoltat.Balmaceda,om strălucitşicu
idei moderne,nu făcuserău,în
definitiv.Impulsionaseeducaţiamaimultde
cît oricareguvernantdepînă
atunci,apărasesalpetrulchilian
decompaniile
străine,înfiinţasespitaleşitotfeluldelu
crăripublice,maialescăiferate,
deşiîncepeamulteşinureuşeasăleşitermin
e;Chileeraoputeremilitară
şi
navală,otarăprosperăşiaveamonedaceamai
solidădin AmericaLatină. Dar
aristocraţia nu îlierta că ridicase clasa
mijlocie şică încerca să
guvernezeîmpreunăcuaceasta,iarclerulnu
puteatoleraseparaţiaBisericii
deStat,căsătoriacivilăîn
locdeceareligioasăşilegeacarestipulacă
în cimitire puteau fi îngropaţioamenide
orice credinţă.Pînă atunciera o întreagă
tevatură să te îngrijeştide decedaţiicare
în viaţă nu fuseseră
catolici,cîtşideateisaudesinucigaşi,ca
readeseaajungeauînrîpesauîn mare.Din
cauza acestor măsuri,femeile 1-au
abandonat în masă pe
Preşedinte.Deşinuaveauputerepoliticăer
austăpînelaeleacasăşiaveauo
influenţăteribilă.Clasamijlocie,pecareBa
lmacedaosprijinise,i-aîntorsla
rîhduleispatele,darelatratatfaptulcuin
fatuare,obişnuitsăporuncească şisă fie
ascultat,precum oricare potentatdin
vremea acea.Familia lui poseda
pămînturiimense,oprovincieîntreagăcu
gări,caleferată,sateşi
sutedeţărani;bărbaţiidin clanulsău nu
aveau faimădestăpîniblajini,ci
detiranigrosolanicaredormeau cu armasub
pernăsipretindeau respect
orbdinparteasupuşilor.Probabildeaceaav
eapretenţiasăguvernezeţara
capeproprialuifeudă.Eraunbărbatînaltşi
dichisit,viril,cufrunteînaltă
şiţinutănobilă,copilnăscutdintr-
odragosteromanţioasă,crescutpeşaua
calului,cubiciulîntr-
omînăşipistolulînalta.Făcuseseminarul,
darnuera făcutpentru
sutană,erapasionatşivanitos.Eraporecli
tCiufulitulpentru
cătottimpulîşischimbapieptănătura,must
ăţilesifavoriţii;sebîrfeadespre
hainelepreaelegantepecarelecomandalaLo
ndra.Lumearîdeadeoratoria
luigrandilocventăşidedeclaraţiiledeiubi
rearzătoarepentruChile,spunea
căseidentificaseîntr-atîtcu
patriaîncîtnu oputeaconcepedecîtcu ella
cîrmă,„ameasau
animănui"eraovorbăcareisepuneaîn
cîrcă.Aniide guvernare1-au
izolatiarspresfîrşitajunsesesăaibăoati
tudineinstabilă care oscila între manie
şidepresie,dar chiar şiduşmaniisăiceimai
înverşunaţiîlconsiderau un mare om de
statşio persoană extrem de onestă,aşacum
fuseserăaproapetoţipreşedinţiichilieni
care,spredeo- sebire de caudillos din
celelalte ţăridin America Latină,plecau
de la
guvernaremaisăracidecîtveniseră.Aveavi
ziuneaviitorului,visasăcrezeo
marenaţiune,dari-
afostdatsătrăiascăsfîrşituluneiepocişi
uzuraunui
partidcarestătusepreamultlaputere.Ţara
şilumeaseschimbau,regimul
liberalsecorupsese.Preşedinţiiîşidesem
nausucesorulşiautorităţilecivile
şimilitarefalsificau
alegerile;cîştigamereu
partiduldeguvernământgraţie
forţeiatîtdenimeritnumităbrută:pentru
candidatuloficialvotau pînăşi
morţiişiabsenţii,secumpărau
voturiiarceinehotărîţierau
înfricoşaţicu
bîta.Preşedinteleseînfrunta cu opoziţia
implacabilă a conservatorilor,cu
cîtevagrupăriliberaledisidente,cu
clerulîn întregimeşicu ceamaimare
parteapresei.A
fostprimadatăcîndextremelespectruluipo
litics-au unit pentru o cauză
unică:răsturnarea guvernului,în fiecare
zimanifestanţii opoziţieiseadunau
înpiaţăşipoliţiacălareîidispersa;întim
pulultimului
turneu pecare1-afăcutprin
provincie,Preşedinteleatrebuitsăfieapăr
at cu sabia
desoldaţi,mulţimileîlhuiduiau siaruncau
în elcu legume.A rămas imperturbabilîn
faţa acestordovezide nemulţumire,parcă
nu îşi
dădeaseamacănaţiaalunecăînhaos.Dupăspu
seleluiSeverodelVăileşi ale domnişoarei
Matilde Pineda, optzeci la sută din
populaţie detesta
guvernulşilucrulcelmaicorectarfi
fostcaPreşedintelesărenunţe,căci
atmosferatensionatăajunsesedenesuporta
tşioricîndarfipututizbucnica
unvulcan.Ceaces-
aşiîntîmplatîndimineaţaaceadeianuariea
anului 1891,cîndmarinas-
arevoltatşiCongresul1-
adestituitpePreşedinte.
— Sevadeclanşaorepresiuneteribilă,tanti
.Măducînnordsălupt.Terog
săaigrijădeNiveaşidecopii,căeu
cineştiecînd măîntorc,1-am auzit
spunîndpeSevero.
— Aimaipierdutunpiciorînrăzboi,Severo,d
acăţi-1pierzişipecelălaltai
săajungiunpitic.
— N-am
ceface,osămăomoareşidacărămînînSantia
go.
— Nufimelodramatic,nusîntem laoperă!
DarSeverodelVăileeramaibineinformatdec
îtmătuşalui,ceaces-avădit
dupăcîtevazile,cînds-
adezlănţuitteroarea.ReacţiaPreşedintel
uiafostsă dizolve Congresul,să se
proclame dictator şisă numească un
oarecare
JoaquinGodoypentruaorganizarepresiunea
,unsadiccecredeacă„bogaţii
săplăteascăpentru
căsîntbogaţi,săraciipentru
căsîntsăraci,iarpepopi să-iîmpuşcăm pe
toţi!".Armata a rămas fidelă
guvernuluişicea ce
începusecaorevoltăpoliticăs-
atransformatîntr-
unrăzboicivilînfricoşător în cares-au
confruntatceledouăramurialeforţelorarm
ate.Cu sprijinul
hotărîtalşefilorarmatei,Godoyapurcessă-
iaruncelaînchisoarepetoţi
congresiştiiopoziţieipecareareuşitsăpu
nălaba.S-aterminatcugaranţiile
cetăţeneşti,au început percheziţiile
şitorturile sistematice,în timp ce
Preşedinteles-
aînchisînpalat,scîrbitdeacestemetode,d
arconvinscănu existaualtelepentrua-
iînvingepeinamiciisăipolitici.
„Aspreferasănuam
cunoştinţădeacestemăsuri",afostauzitsp
unîndnu odată.Pestradape
careeralibrăriaSecoluldeAurnu
seputeadorminoapteasau mergeziua
dincauzaurletelorcelorcareeraubiciuiţi
.Fireşte,nusevorbeadespreasta
înprezenţacopiilor,dareu aflam
totulpentru căştiam toatecolţurilecasei
şispionam
conversaţiileadulţilor,oricum,altceva
nu prea era defăcutîn
lunileacelea.Dacăafarărăzboiuleraîn
fierbere,înăuntru trăiam caîntr-o
claustrare mînăstirească de lux. Bunica
Paulina a primit-o pe Nivea
împreunăcutotregimentuleidecopii,doici
siguvernanteşiaînchiscasaca pentru
asediu,convinsă că nimeninu va îndrăznisă
ataceo doamnă cu poziţia ei socială şi
căsătorită cu un cetăţean britanic.
Pentru orice eventualitate,Frederick
Williamsaarboratsteagulenglezescpeacope
rişşi şi-aunsarmele.
SeverodelVăileaplecatsălupteînnordexact
latimp,pentru căadouazi au venitsăfacă
percheziţieacasălaelşidacă1-arfi
găsitarfi ajunsîn
beciurilepoliţieipolitice,undeerau
torturaţiînpartebogaţişisăraci.Nivea
fusesepartizanaregimuluiliberal,caşiSe
vero,daradevenito
feroceoponentăaluiînmomentulîncarePreş
edinteleavrutsă-şiimpună
sucesorulprinînşelăciuneşiaîncercatsăz
drobeascăCongresul,înlunile
Revoluţiei,întimpceaşteptadoigemenisic
reşteaşasecopii,aavuttimpşi curajsă
activezedepartea opoziţieiîn
niştemodalităţicarearfi costat-o viaţa
dacă arfi fostprinsă.O făcea pe ascuns de
bunica Paulina,care
dăduseordinecategoricesă rămînem
nevăzuţipentru a nu atrageatenţia
autorităţilor,darcuştirealuiWilliams.Do
mnişoaraMatildePinedaseaflala
extremacealaltăfaţădeFrederick
Williams,pecîtdemonarhisterael,pe
atîtdesocialistăeraea,darurafaţădeguve
rnîiunea.într-unadincamerele
dinspate,undebunică-
meanuintraniciodată,auinstalatomicătip
arniţă
cuajutorulluidonPedroTeyşitipăreaumani
festeşipamfleterevoluţionare pe care
domnişoara Matilde Pineda le distribuia
din casă în casă, ascunzîndu-
lesubpalton.M-aupussăjurcăn-
osăsufluovorbănimănui
desprecesepetreceaîn aceacamerăşinicin-
am suflat,secretulpărîndu- mi-
seunjocfascinant,deşinubănuiam
pericolulcareneameninţafamilia. Cînd s-
a terminatRăzboiulCivilam înţeles că
pericolulera real,căciîn
ciudapoziţieiPaulineidelVăilenimeninu
eralaadăpostdebraţullungal
poliţieipolitice.Casabuniciinuerasanct
uarulpecareîlcredeam,faptulcă
eraovăduvăcu avere,relaţiisinumebun nu
arfiferit-odepercheziţieşi
poatecănicideînchisoare.Departeanoastr
ăerau confuziaacelorlunişi faptulcă
majoritatea populaţieise întorsese
împotriva guvernului— era
imposibilsăcontroleziatîtalume.Existau
partizaniaiRevoluţieichiarşiîn
sînulpoliţiei,careîifăceau
scăpaţipeceipecaretrebuiau să-
iprindă,în fiecare casă la a căreiuşă bătea
domnişoara Pineda ca să distribuie
manifestele,eraprimităcubraţeledeschis
e. în
sfîrşit,Severoşirudelesalesegăseau
deaceaşiparteabaricadei,căci
conflictulfăcusesăseuneascăconservatori
icu opartealiberalilor.Restul
familieiDelVăiles-
aretraslamoşii,cîtmaidepartedeSantiago
,iartineriis-
audussălupteînnord,undeseadunauncontin
gentdevo- luntarisprijiniţide marina
răsculată.Armata,credincioasă
guvernului, credea că va învinge mîna asta
de civilirăzvrătiţiîn cîteva zile,nu şi-a
imaginatcucîtărezistenţăaveasăseconfru
nte.Escadrasirevoluţionariis- au
îndreptatsprenord pentru a ocupa
mineledesalpetru,cea maimare
sursădevenitaţării,undeerau
cantonateregimentelearmateiregulate.In
primaînfruntareserioasăau
învinstrupeleguvernuluiiardupăbătăliea
u ucisrăniţiişiprizonierii,aşacum
procedaserăadeseoricuzeceaniînurmă, în
timpulRăzboiuluiPacificului.Brutalitate
a măceluluii-a înflăcăratîntr-
atîtaperevoluţionariîncîtlaurmătoareac
onfruntareau obţinutovictorie
zdrobitoare.Afostrîndulorsămasacrezeîn
vinşii.Lajumătatealuniimartie
congresmenii,cum
eraunumiţirăzvrătiţii,controlaucincipr
ovinciidinnord şiformaseră o Junta de
Guvernare, în timp ce, în sud,
preşedintele
Balmacedaîşipierdeasusţinătoriiminutdu
păminut.Cemairămăsesedin
trupelelealedinnordtrebuisăseretragăsp
resudcasăsealăturegrosului
armatei;cincisprezecemiideoameniautrav
ersatpejosmunţii,auintratîn Bolivia,au
trecutîn Argentina,apoiau trecutdin nou
munţiipentru a ajunge la Santiago.Au
intratîn capitală morţide
oboseală,bărboşisi
zdrenţăroşidupăcemărşăluiserămiidekilo
metriprintr-onaturănemiloasă cu
văişimunţi,călduriinfernaleşigheţuriet
erne,vînîndpedrum lameşi vigoniiîn
podişurileînalte,adunînd
dovlecişiprinzînd tatu în pampasşi
păsăripeculmi.Au
fostprimiţicanişteeroi.Ispravăcaalornu
sevăzuse din timpurile străvechiale
mîndrilor conquistadorispanioli,dar nu au
participattoţilaprimirepentru
căopoziţiacrescuseprecum oavalanşăde
neoprit.Casanoastrăarămascu
obloaneletraseşiporuncabuniciieraca
nimenisă nu iasă în stradă,dareu nu am
rezistatcuriozităţiişim-am
căţăratpeacoperişsăvăddefilarea.
Arestările,jafurile,torturileşiperchezi
ţiileîiţineaupejarpeceidinopoziţie, nu
existafamilienedezbinată,fricanu
iertapenimeni.Trupelefăceau razii
casărecrutezetineri,apăreaupeneaştepta
telaînmormîntări,nunţi,pe
ogoareşiînfabricicasăprindăbărbaţiicar
eaveauvîrstapotrivităpentrua
ţineoarmăşisă-
iiacuforţa.Agriculturaşiindustriaaupar
alizatdinlipsă de mînă de
lucru.Atotputernicia militarilor a
devenitde nesuportatşi Preşedinteleşi-
adatseamacătrebuiasă-
ipunăstavilă,darcîndavruts-o
facăeradejapreatîrziu,soldaţiişi-
oluaserăîn cap şis-atemutcă-1 vor
destituica să instaurezeodictatură
militară,demiideorimaidetemut
decîtrepresiuneaimpusădepoliţiapolitic
ăaluiGodoy.„Nimicmaipericulos ca
puterea nepedepsită",ne avertiza
Nivea.Am întrebat-o pe domnişoara
MatildePinedacareeradeosebireaîntrecei
delaguvern şirevoluţionarişi mi-
arăspunscăşiuniişialţiiluptaupentruleg
itimitate.Cîndam întrebat-o
acelaşilucrupebunica,mi-
aspuscăniciuna,cutoţiierauniştecanalii
.
Teroareane-abătutlauşăcîndzbirii1-
auarestatpedonPedroTeycasă-1 ducă în
beciurilesinistrealeluiGodoy.Bănuiau,p
edreptcuvînt,că era răspunzătorpentru
manifestelepoliticeîmpotriva
guvernuluicarecirculau pestetot.într-
osearădeiunie,unadin acelesericu
ploaiemocăneascăşi
vîntpătrunzător,pecîndcinam
însufrageriadetoatăziua,uşas-adeschis
dintr-odată sia datbuzna domnişoara
MatildePineda,zăpăcită,lividă si
udăleoarcă.
— Ce se întîmplă,a întrebat
bunica,deranjată de lipsa de politeţe a
profesoarei.
Domnişoara Pineda ne-a spus pe nerăsuflate
că bandiţii lui Godoy
descinseserălalibrăriaSecoluldeAur,lov
ind în stingă şiîn dreapta,şi-1 ridicaseră
pe don Pedro Tey ducîndu-1 într-o trăsură
închisă.Bunica a
rămascufurculiţaînaeraşteptîndcevaînpl
uscaresăjustificescandaloasa
apariţieafemeii;pedomnulTeyabiade-
1cunoşteasinupricepeaceeraatît
deurgentîn vestea aceasta.Habarn-avea că
librarulvenea acasă la noi
aproapezidezi,intrapeuşadinspateşiscot
eapamfletelerevoluţionarelao tiparniţă
ascunsă sub propriuleiacoperiş,în
schimb,Nivea,Williams şi
domnişoaraPinedaputeaughiciconse-
cinţeledacănefericituldeTeyarfifostobli
gatsămărturiseascăşiştiau că
maidevremesau maitîrziu
ovaface,metodeleluiGodoynu lăsau locde
îndoială.Am
văzutpriviriledisperatepecareleschimba
u ceitreişideşinu îmidădeam
seamadedimensiuneacelorpetrecute,am
bănuitmotivul.
— Edincauzamaşiniipecareoţinem
încameradinfund?am întrebat.
— Cemaşină?aexclamatbunica.
— Nicio maşină,am zis,amintindu-
midepactulsecret,darPaulina del Văilenu
m-alăsatsăcontinuu,m-
aapucatdeourecheşim-azgîlţîitcu o
furieneobişnuită.
— Te-am
întrebatcemaşină,mucoasadracului!
— Lasăfata,Paulina.N-arenimicdeafacecu
treabaasta.E vorba deo
tiparniţă,aspusFrederickWilliams.
— O tiparniţă?Aici,încasamea?
aurlatbunica.
— Mătem căda,tanti,aşoptitNivea.
— Nenorocire!Ce ne facem? — simatroana
şi-a pus mîinile în cap, bodogănind că
propria eifamilie o trădase,că aveam să
plătim pentru asemeneaimprudenţă,căeram
nişteidioţi,căoprimisepeNiveacubraţele
deschisesiuitecum
orăsplătea,căFredericknuştiaoarecăasta
neputea costa capul,doar nu eram în Anglia
niciîn California,oare cînd o să
priceapăcum stau lucrurileîn Chile,cănu
maivoias-ovadăniciodatăpe domnişoara
Pineda şisă nu maipună piciorulîn casa
eisau să mai vorbeascăcunepoată-sa.
Frederick Williams a ceruttrăsura sia
anunţatcă se duce să „rezolve
problema",ceace,departedeaoliniştipebu
nica,nu afăcutdecîtsăo
înspăimînteşimaimult.DomnişoaraMatilde
Pinedami-afăcutunsemnde rămas-
bun,aieşitşinu am văzut-
odecîtdupămulţiani.Williamss-adus
directlaLegaţiaamericanăşiacerutsăvorb
eascăcu misterPatrickEgon,
amiculşipartenerulluidebridge,carelace
asulacelasegăseaîn fruntea
unuibanchetoficialîmpreunăcu
alţimembriaicorpuluidiplomatic.Egon
sprijineaguvernul,dareraşicîtsepoatede
democrat,camai
toţiyankeii,şidetestametodeleluiGodoy.
A ascultatîntrepatru ochicele
relatatedeWilliamsşis-
apusimediatînmişcarepentruavorbicumini
strul deinterne,care1-a primitîn
aceaşinoapte,dari-a explicatcă nu avea
cădereasăintervinăîn
favoareaarestatului.Totuşi,areuşitsăfie
primita
douazilaprimaorădePreşedinte.Afostnoap
teaceamailungădincîteam trăitîn
casabunicii.Nimeninu s-aculcat.Eu am
petrecut-oghemuităcu Caramelaîn
braţeîntr-un fotoliu într-un
colţalsalonuluiîn timpceîn jur
servitorimeafăceabagajele,dădaceleumbl
au cu copiiiluiNiveaadormiţiîn
braţeşibucătăreselearanjaucoşuricualim
ente,întrăsuriauajunschiarşi
douăcoliviicupăsărilepreferatealebunic
ii.Williamssigrădinarul,careera
deîncredere,audemontattiparniţa,auîngr
opatpieseleînfundulceleidea
treiacurţişiauarstoatehîrtiilecompromi
ţătoare,înzori,celedouătrăsuri şipatru
servitoriînarmaţişicălărierau gata să
nescoată din Santiago.
Restulpersonaluluiplecasesăserefugieze
înbisericaceamaiapropiată,de undeaveau
săfieluaţimaitîrziu
dealtetrăsuri.Frederick Williamsnu a
vrutsăvinăcunoi.
— Sîntrăspunzătordeceleîntîmplateşirămî
nsăapărcasa,aspus.
— Viaţataemultmaipreţioasădecîtcasaşid
ecîttotceam,terog,vinocu noi,1-
aimploratPaulinadelVăile.
— Nuvorîndrăznisăseatingădemine,sîntcet
ăţeanbritanic.
— Nu fi naiv,Frederick,crede-mă,nimeninu
eîn siguranţă în vremurile astea.
Darnu afostchip să-1 convingă.M-a
sărutatpeobraji,a ţinutîndelung
mîinilebuniciiîntr-aleluisişi-
aluatrămas-bundelaNivea,carerespiraca
un tipardemarescosdin apă,nu ştiu
dacădefricăsau doarfiindcăera
borţoasă.Am plecat cînd un soare timid
începea să lumineze culmile
înzăpezitealemunţilor,ploaiaseopriseşi
cerulseanunţasenin,darsufla un vîntrece
care se strecura prin crăpăturile
trăsurii.Bunica mă ţinea
strînslapieptşieraînvelităîncapadinpie
idevulpe,aceaşialecăreicozi le
devoraseCaramela într-o criză
dedezmăţ.Avea buzelecusutedefurieşi
sperietură,darnu uitasedecoşurilecu
merindeşidecum am ieşitdin Santiagole-
adeschisşis-apuspeomasăîmbelşugatăcu
puifripţi,ouă răscoapte,prăjituricu
cremă,brînzeturi,pîine de casă,vin
şilapte de
migdale,caretrebuiausăneţinătotdrumul.
UnchiiDelVăile,care se refugiaseră la ţară
cînd începuse răscoala din ianuarie, ne-au
primit încîntaţi: veneam după şapte luni
în care se
plictisiserăcumplitsileaduceam
veşti.Veştileerau rele,darsimairău era
sănu leprimeştideloc.Mi-am
revăzutverii,iaraceleziledemaretensiune
pentru ceiadulţi,pentru copiiau fostde
vacanţă;ne îndopam cu lapte
proaspătmuls,cu brînză de vacisiconserve
păstrate din vara trecută,
călăream,alergam prinploaieumplîndu-
nedenoroi,nejucam îngrajdurişi
poduri,dădeam
reprezentaţiideteatruşicîntam
încorcuefectedeprimante,
căciniciunulnuaveam
aptitudinimuzicale.Lacasăseajungeapeund
rum
numaicurbestrăjuitdeplopiînalţiînmijloc
uluneivăirustice,undeplugul
lăsasepuţineurmeşitamazlîcurilepăreauab
andonate;maivedeam sinişte
şiruridebeţeuscateşicaroasedemoliicare,
dupăspuselebunicii,erau viţă de vie.Dacă
pe drum ne încrucişam cu un ţăran,acesta
îşiscotea pălăria de paişi,cu ochiiîn
pămînt,îşisaluta stăpîniicu „înălţimea
voastră".Bunicaveniselaţarăobosităşipro
stdispusă,dardupăcîtevazile a arborato
umbrelă şi,cu Caramela pe urme,a
străbătutîmprejurimile
plinădecuriozitate.Am văzut-ocum
cercetabeţelerăsucitedeviţădeviesi
colectamostredepămînt,pecarelepăstraînn
iştesăculeţimisterioşi.Casa,
în formădeU,eradin
cărămidăşiolane,fărăniciun
picdeeleganţă,dar
aveaaerulîncîntătoralunorziduricarevăz
userămultăistorie.Petimpde vară,era un
paradisdearboriîncărcaţide fructe
dulci,parfum deflori, ciripitde păsărele
şimurmurde albine harnice,dariarna
semăna cu o cucoană bătrînă sibombănitoare
sub ploile recisicerulînnorat.Ziua
începeafoartedevremeşiseterminalaapusu
lsoarelui,cîndneadunam în
camereleuriaşeluminateslabde
luminărişilămpicu
gaz.Erafrig,darneaşezam
înjurulmeselorrotunde
acoperitecuopînzăgroasăsubcaresepuneau
brasero-uriaprinse,casăne încălzim
picioarele,şibeam vin roşu fiertcu
zahăr,cojide portocală şi
scorţişoară,numaiaşaseputeaînghiţi.Unc
hiiDelVăileproduceauacestvin aspru
pentru
aficonsumatînfamilie,darbunicasusţineac
ănu erafăcut pentru un
gîtlejomenesc,cipentru adizolva
vopsea.Oricemoşiecarese
respectacultivaviţădevieşiîşiproduceap
ropriulvin,unelemaibunedecît
altele,daracestaeradeosebitdeaspru.Pet
avaneledelemn păianjeniiîşi teşeau
delicateledanteleşişoriceiizburdau
liniştiţi,pentru căpisicilecasei nu
secăţărau atîtdesus.Pereţii,văruiţisau
vopsiţicu albastru deindigo, străluceau
în
goliciunealor,darpretutindenisegăseau
statuetedesfinţisi
imaginialeluiIsuspecruce.Laintrareerau
n manechin cu cap,mîinişi
picioaredelemn,cuochidesticlăalbastrăş
ipărdeom,careoreprezentape
FecioaraMăriaşieraînpermanenţăîmpodobi
tcu floriproaspeteşistrăjuit
deluminăriaprinse,în faţa căruia cu
toţiineînchinam cînd treceam pe acolo,nu
ieseaişinu
intraifărăsăosaluţipeMaicaDomnului.O
datăpe
săptămînăiseschimbauhainele,aveaundula
pplincurochiirenascentiste, iarpentru
procesiuniîipuneau
bijuteriişiocapădeherminămătuităde
trecerea anilor. Mîncam de patru oripe
ziîn cadrulunor ceremonii îndelungate,nu
apucasăsetermineunaşiîncepeaurmătoarea
,astfelcă
bunicaseridicadelamasădoarcasădoarmăsa
usămeargălacapelă.La
şaptedimineaţaasistam
laslujbaţinutădepărinteleTeodoroRiesco
,care locuiaîn casaunchilormei,un
preotdestuldebătrîn ca săaibăvirtutea
toleranţei;înochiiluinuexistapăcatcare
sănupoatăfiiertat,cuexcepţia trădării
lui Iuda; pînă şi oribilul Godoy putea găsi
alinarea la sînul Domnului,spunea.
„Astanu,părinte,dacăpoatefiiertarepentr
uGodoy,eu prefersămăducîn iad cu Iudaşicu
toţicopiiimei",1-acontrazisNîvea.
Dupăcesoareleapunea,familiaseadunaîmpr
eunăcu copiii,servitoriişi
ţăraniicasăseroage.Fiecareapucaolumina
re
aprinsă şimergeam în şirspre capela
rustică din extremitatea sudică a casei.Au
începutsă-
miplacăacesteriturizilnicecaremarcau
calendarul,
anotimpurilesivieţile,măfăceam
utilăaranjîndfloriledinaltarşicurăţind
artofoareledeaur.Cuvintelesfinteeraupoe
zie:
Nu Dumnezeu măfacesă-
midorescraiulcerescpecaremi-
1promiţi,nici
iadulceltemutnumăîndeamnăsănutemaijigne
scdincîndîncînd.
Doartu
mămişti,Isuse,cîndtevădţintuitpe-
ocruceşibatjocorit;atîtde
adîncrănitultrup;ocărileşimoarteatamămi
şcă.
' Iubireatamămişcăîntr-atît!
încîtden-arfirai,totte-aşiubi den-
arfiiad,detinetotm-aşteme.
*
' Casăteiubescnutrebuiesă-
midai,chiarden-asaşteptace-aştept,tot
te-asiubi,lafelcum teiubescşi-acum.
Credcăunlucrudestuldeimportants-
aîmblînzitşiîninimatareabunicii,
pentru că începînd cu acea şederela ţară s-
a apropiatpuţin dereligie,a începutsă
meargă la biserică de plăcere,nu
doarpentru a fi văzută,a încetatsă blesteme
cleruldin obişnuinţă ca pînă
atunci,iarcînd ne-am
întorslaSantiagoacomandatofrumoasăcape
lăcuvitraliicolorateîncasa din Ejercito
Libertador,undeseruga în
felulei.Catolicismulnu îivenea bine,de
acea 1-a ajustatpe măsura ei.După
rugăciunea de seară,ne întorceam cu
luminările în salonulmare pentru a lua
cafeaua cu lapte, femeile teşeau sau
brodau iarnoi,copiii,ascultam
terorizaţipoveştile cu
strigoipecarenilepovesteau
unchii.Nimicnu neînspăimîntamaitareca
imbunche,ofiinţămale-
ficădin
mitologiaindigenă.Sespuneacăindieniiră
peau nou-născuţiica să-
itransformeînastfeldefiinţevrăjitoreşti
,lecoseaupleoapeleşianusul,îi creşteau
în peşteri,îihrăneau cu sînge,lerupeau
picioarele,lerăsuceau
capetelesprespateşilebăgauunbraţsubpie
leaspatelui,astfeldobîndeau
totfeluldeputerisupranaturale.Deteamăs
ănu ajungăsăfiemîncaţide vreun
imbunche,copiiinu scoteam nasulafară din
casă după apusul
soareluişiunii,eraşicazulmeu,dormeaucu
capulsubpătură,chinuiţide
coşmaruriteribile.
„Cesuperstiţioasăeştitu,Aurora!Nu
existăimbunche.
Crezitucăuncopilpoatesupravieţuiunoras
tfeldetorturi?"încercabunica să mă facă
să raţionez,darnu exista argumentîn
staresă-mipotolească
clănţănituldinţilor.
Petrecîndu-
şiviaţamaitottimpulînsărcinată,Niveanu
îşipierdeatimpulcu
socotelişicalculaapropiereanaşteriidup
ăfrecvenţacu careaveanevoiede
oaladenoapte.Dupăces-
aridicatdouănopţilarînddetreisprezeceo
ri,a
anunţatlamiculdejuncăeratimpulsăfiechem
atdoctorulşi,într-adevăr,
chiarînziuaaceaauînceputcontracţiile.D
octorinusegăseauprinaceste locuri,aşa
că cineva a sugeratsă fie chemată moaşa din
satulcelmai apropiat,cares-
adoveditafiopitoreascămeica,oindiancăma
puchefără vîrstă,brumărie din cap pînă-n
picioare:pielea,părulîmpletitîn cozişi
îmbrăcăminteaîierauvopsiteînaceaşiculo
arevegetală.Avenitcălare,cuo
traistăcuplante,uleiurişisiropurimedic
inale,acoperităcuomantaprinsă în piept
cu o enormă închizătoare de argint făcută
din vechimonede coloniale.Mătusile s-au
speriatpentru că meica părea ieşită
directdin
străfundurileAraucaniei,darNiveaaprimi
t-ocuîncredere;încercareanuo
speria,maitrecuse prin asta de şase
ori.Indianca vorbea foarte puţin
spaniola,darpăreasă-
şicunoascămeseriaşidupăceşi-
adatjosmantaua
am
văzutcăeracurată.Tradiţiaeracaîncamera
lăuzeisănu intrefemeile care nu
născuseră, astfel că tinerele s-au dus cu
copiii în cealaltă extremitateacasei
şibărbaţiis-
auadunatînsaladebiliardsăjoace,săbeaşi
săfumeze.Nivea
afostdusăîncameraceamaimareîmpreunăcui
ndiancasicîtevafemeimai în vîrstădin
familie,careserugau şiajutau perînd.Au
puslafiertdouă găininegrepentru
osupăconsistentă menită să
fortificemamaînainteşi dupănaştere,au
fiertşinişteborajapentru ceai,în
cazdehorcăielisau
slăbiciunelainimă.Curiozitateameaafost
maiputernicădecîtameninţările
buniciicăosă-
mitragăochelfănealădacămăprindepelîngă
Nivea,drept care m-am strecurat în
încăperile din dos ca să spionez. Am văzut
servitoarelecareaduceau
pînzeturialbeşilighenecu
apăcaldăşiuleide românită pentru masaje
la burtă,păturişicărbunipentru
brasero,căci nimic nu era maide
temutdecîtgheaţa la pîntec sau răceala în
timpul naşterii.Auzeam
orumoarepermanentă
deconversaţiişirîsete;nu mise părea că
după uşa acea arfi fostoatmosferă defrică
sau desuferinţă, dimpotrivă,părea că
femeile petrec.Darcum din ascunzătoarea
mea nu puteam să văd nimic,iarboarea
spectrală a coridoarelorîntunecate îmi
zbîrleapăruldepeceafă,m-am
plictisitrepedeşiam plecatsămăjoccu
veriimei,darpeînserat,cîndfamilias-
aadunatîn capelă,m-am apropiat
iarăşi,întretimpglasurileîncetaserăşis
eauzeau limpedegemetelelăuzei,
murmurulrugăciunilorşiploaiacarebăteap
eacoperiş.M-am ghemuitîntr- un
colţalcoridoruluişitremuram defricăsănu
vinăindieniisărăpească bebeluşul.
şidacămeicaeraovrăjitoarecaretransform
acopiiinou-născuţi în imbunches? Cum de
nu se gîndise Nivea la eventualitatea
aceasta înspăimîntătoare? Eram gata să mă
întorc în goană la capelă,unde era
luminăşilume,dartocmaiatunciaieşitofem
eiesăaducăceva,alăsatuşa
întredeschisăşiam
zăritcesepetreceaînăuntru.Num-
avăzutnimeni,căci
culoaruleraîntunecatşiîn
camerăeraluminămultădeladouălămpicu
seuşiluminăriaprinsepestetot.încolţuri
,treibraserosaprinsemenţineau
otemperaturămultmaimaredecîtînrestulca
sei,iarooalăîncarefierbeau
frunzedeeucaliptimpregnaaerulcuoaromăp
roas-
patădepădure.Nivea,îmbrăcatăcuocămaşăs
curtă,vestăşiciorapigroşi de
lină,stătea pe vine pe o pătură,cu ambele
mîiniţinîndu-se de două
frînghiigroaseatîrnatedegrinziletavanu
luişiţinută din spatedemeica indiancă ce
murmura încet cuvinte într-o limbă
necunoscută.Pîntecul umflatsiplin
devinealbastrealmameipărea,în lumina
tremurătoarea
luminărilor,cevamonstruos,cevastrăinde
corpuleişineomenesc.Nivease scremea
scăldată în sudoare,cu părullipit pe
frunte,ochiiînchişişi
înconjuraţidecearcănevineteşibuzeleumfl
ate.Unadintremătuşiseruga în
genunchilîngăomăsuţăpecarepuseserăosta
tuetăaSfîntuluiRamon
Nonato,patronullehuzelor,singurulsfînt
care nu se născuse normal,ci
fusesescosdinburtamameidupăcei-
autăiat-o;altastătealîngăindiancă
cuogăleatăcuapăcaldăşiunteancdecîrpecu
rate.Afostoscurtăpauză în
careNiveaatrasaerîn
pieptşimeicaavenitîn faţaeicasă-imaseze
pînteculcu
mîinileeigrele,deparcăaranjacopilulped
inăuntru.Deodată un şuvoidelichid
sangvinolenta îmbibatpătura.Meica 1-a
stăvilitcu o pînzăcares-
audatimediat,apoicu încăunaşitotaşa.
„Binecuvîntatsă
fie",arepetatindiancadetreioriînspaniol
ă.Niveas-aapucatdefrînghiisi s-
ascremutatîtdetarecătendoanelegîtuluiş
ivineledepefruntepăreau
gatasăplesnească.Unmugetsurdi-
ascăpatdepebuzeşiatuncicevais-a
ivitîntrepicioare,cevapecaremeica1-
aapucatdelicatsi1-aţinutoclipă,
pînăcîndNiveasi-arecăpătatsuflulşis-
asforţatdinnou şicopilulaieşit. Am
crezutcă o să leşin de spaimă şigreaţă,siam
ieşitmergînd de-a-
ndarateleapecoridorulungşisinistru.
Dupăunceas,întimpceservitoarelestrînge
au cîrpelemurdareşitotcese maifolosise
la naştere pentru a le da foc — în
felulăsta se evitau hemoragiile,credeau
—,iarmeicaîmpachetaplacentasicordonulo
mbilical
pentrualeîngropasubunsmochin,dupăobice
iullocului,restulfamilieise adunaseîn
salon în jurulpărinteluiTeodoro Riesco
să-imulţumească lui
Dumnezeupentrunaştereacelordoigemeni,d
oibăieţicareaveausăpoarte cuonoare
numele DelVăile,cum se exprimase
preotul.Două mătuşiţineau nou-
născuţiiînbraţe,bineînfăşaţiînplăpumio
aredelînăşicu bonetetricotate
pecap,şitoţidinfamilieseapropiauperînd
să-isărutepefrunte,spunînd
„Dumnezeusă-
1apere",casănufiedeocheaţifărăintenţie.
Eun-am fostîn staresăleurezbun-
venitverilormeiaşacum
ofăceauceilalţipentrucămi s-au
părutniştegîndacideosebitdeurîţi,iarim
agineapînteculuialbăstriu
dincareNiveai-
aexpulzatcaomaterieînsîngeratăaveasămă
bîntuietoată viaţa.
în a doua săptămînă a luniiaugustFrederick
Williamsa venitdupă noi, extrem
deelegant,cadeobicei,şifoarteliniştit,
deparcărisculdeaajunge
pemînapoliţieipoliticenu
fusesedecîtohalucinaţiecolectivă.Bunic
aşi-a primitsoţulca o logodnică,cu
ochiistrălucitorişiobrajiiîmbujoraţide
emoţie,i-aîntinsmîinileşielle-
asărutatcu ceva maimultdecîtsimplul
respect;am înţelesatuncicăacestcuplu
ciudateraunitprinniştelegături
foarteasemănătoaretandreţei.Peatunciea
aveaînjurdeşaizecişicincide
ani,vîrstălacarealtefemeierau
niştebabeînvinsededoliisucesiveşide
necazurilevieţii,darPaulina
delVăilepărea invincibilă,îşivopsea
părul, cochetăriepecarenusi-
opermiteaniciodoamnădinmediulei,şiîşis
porea pieptănătura cu mese false;punea
aceaşivanitate în modulde a se îmbrăca,în
ciuda faptuluică era grasă,sise machia cu
atîta artă încît nimeninu punea la
îndoială
roşulobrajilorşinegrulgenelor.Frederic
k
Williamseravizibilmaitînărsiseparecăfem
eileîlgăseaufoarteatrăgător,
pentrucămereuîşiagitauevantaieleşiscăp
aubatistelecînderaeldefaţă.
Niciodatănu 1-am
văzutrăspunzîndacestorcomplimente,în
schimbpărea
totaldedicatsoţieisale.M-am
întrebatadesea dacă relaţia luiFrederick
Williamscu Paulina delVăilea fostdoarun
aranjamentdeconvenienţă,
dacăafostatîtdeplatonicăprecum
credeautoţisaudacănuaexistatîntre
eioanumităatracţie.Auajunssăseiubească
?Nimeninuvaştipentrucăel nuaatinsvreo-
datăsubiectuliarbunică-
mea,careasfîrşitprina-
mispunelucrurilecele
maiprivate,aluatcuearăspunsulpelumeacea
laltă.
Am aflat de la unchiul Frederick că graţie
intervenţiei personale a
Preşedinteluidon Pedro
Teyfuseseliberatînainteca Godoysă
apucesă-i
smulgăomărturisire,astfelcăneputeam
întoarcelacasadinSantiagoşică
defaptnumelefamilieinoastrenuajunsesen
iciodatăpelistelepoliţiei.După nouă
ani,cînd a muritbunica Paulina şii-am
revăzutpe domnişoara
MatildePinedaşipedon PedroTey,am
aflatamănuntele,decarebunulde
FrederickWilliamsavrutsăneferească.După
ceaupercheziţionatlibrăria, au
bătutangajaţiişifăcutgrămezidesutedecă
rţipecarele-au incendiat, 1-
auduspelibrarulcatalanînsediilelorsinis
treşii-auaplicattratamentul
obişnuit.LasfîrşitulbătăilorTeyşi-
apierdutcunoştinţafărăsăfi suflato
vorbă,atunci-
auaruncatogăleatăcuapăcuexcrementeînca
p,1-aulegat deun scaun
siaşaapetrecutrestulnopţii.A
douazi,pecînderadusdin
noulatortură,aapărutministrulnord-
americanPatrickEgoncuundecret
alPreşedinteluicarecereaeliberareapriz
onierului.L-au lăsatsăplecenu
înaintedea-
1prevenicădacăspuneunsingurcuvîntdespr
ecelepetrecute
îlaşteaptăplutonuldeexecuţie.L-
audusplindesîngeşiderahatlatrăsura
ministrului,unde îlaşteptau Frederick
Williams şiun doctor,si1-au
transportatla Legaţia StatelorUniteîn
calitatedeazilant.După olună a
căzutguvernulşidon Pedro Tey a plecatde la
legaţie pentru a face loc
familieiPreşedinteluidestituit,care a
găsitadăpostsub acelaşidrapel.
Librarulapetrecutcîtevalunigrelepînăce
is-au vindecatrănileşioasele
umerilorauredevenitmobile,dupăcarearep
uspepicioarenegoţulcucărţi.
Chinurileprin caretrecusenu 1-au
frînt,nu i-a trecutprin mintesă se
întoarcăînCataloniasiacontinuatsăfiemer
euînopoziţie,oricarearfifost
guvernulcare venea la
putere.Mulţianimaitîrziu,cînd i-am
mulţumit
pentrugroazniculsupliciupecare1-
aîndurat

casă-miprotejezefamilia,mi-arăspunscăn-
ofăcusepentrunoi,cipentru
domnişoaraMatildePineda.
BunicaPaulinaaveadegîndsărămînălaţarăp
înălaterminareaRevoluţiei,
darFrederickWilliamsaconvins-
ocămaiputeau treceanipînăsetermină
conflictulşinuavearostsăabandonăm
poziţiapecareoaveam laSantiago;
adevărulestecămoşiacuţăraniieiumili,sie
steleinterminabileşigrajdurile
plinedebălegarşimuşteisepăreauoviaţămul
tmaireadecîtînchisoarea.
— RăzboiulCiviladuratpatruaniînStateleU
nite,poateduratotatîtşiaici, aspusel.
— Patru ani?Pînăatuncinu rămîneniciun
chilian în viaţă.Zicenepotul
meuSeverocăîncîtevaluniaufostzecemiide
morţiînluptăşimaibinede
omieucişipelaspate,arăspunsbunica.
Niveaavrutsăseîntoarcăîmpreunăcu
noilaSantiago,deşiseresimţea
încădupădublanaştere,şiatîtaainsistatc
ăbunicaatrebuitsăcedeze.La începutnu
vorbeacu Niveadincauzaistorieicu
tiparniţa,darcîndavăzut
gemeniiaiertat-o.Dupăscurttimperam
îndrum sprecapitalăcu aceleaşi
bagajecucareveniserăm
cucîtevasăptămîniînurmă,plusdoinou-
născuţi şi minus păsărelele care muriseră
pe drum de frică. Aveam cu noi
numeroasecoşuricu mîncareşiunchiupcu
licoareapecareNiveatrebuia s-
obeacontraanemiei,unamestecgreţosdevin
vechişisîngeproaspătde viţel.Niveanu
maiştianimicdebărbatuleidecîtevalunişi
începeasăfie deprimată,ne-
amărturisitîntr-
unmomentdeslăbiciune.Nus-aîndoitnici
oclipăcăSeverodelVăilenus-
arîntoarcebun-zdravănlîngăeadinrăzboi,
areeauntalentcasă-
şivadăpropriuldestin.Aşacum
aştiutmereucăîiva fi soţie,chiar
şiatuncicînd i-a scris că s-a căsătorit cu
alta la Sân
Francisco,totaşaştiecăvormuriamîndoiîm
preunăîntr-un acident.Am auzit-ospunînd
astademulteori,frazaaajunssăfieun
feldeglumăîn
familie.Setemeasărămînălaţarăpentru
căvafigreu pentru soţuleisă-i scrie,în
zăpăcealaRevoluţieipoştasepierdeapedru
m,maialesîn zonele rurale.
încădelaînceputulamoruluicu
Severo,cîndafostevidentăfertilitateaei
năvalnică,Niveaşi-
adatseamacădacăseţineadenormeleobişnui
teale bunei-
cuviinţeşiseclaustraîncasălafiecaresarc
inăsidupăfiecarenaştere
îşivapetrecetoatăviaţaînchisă;atunciah
otărîtsănu facăun misterdin maternitate
siaşa cum se împăuna cu burta înainte
precum tărăncile neruşinate,spre oroarea
societăţii„bune",totaşa năştea fără
izmeneli, stăteaîncasătreizile—
înlocdepatruzeci,cum cereamedicul—
şimergea
pestetot,chiarşilamitingurilesufragist
elor,urmatădeconvoiuldeplozişi
dădace.Acesteaerauadolescenterecrutate
delaţarăşimenitesăservească pentru
toatăviaţa,dacănu cumvarămîneau
gravidesau semăritau,lucru
puţinprobabil.Acestefeteplinedeabnegaţ
iecreşteau,seofileau şimureau la
stăpîn,dormeau în încăperimucede lipsite
de ferestre şimîncau ce
rămîneadelamasaprincipală;adorau
copiiipecareîiaveau în grijă,mai
alesbăieţii,iarcîndfetelefamilieisecăsă
toreauleluaucuelecafăcîndparte
dinzestre,pentru
acontinuasăslujeascăşiadouageneraţie,î
ntr-ovreme cînd totceavealegăturăcu
maternitateasepăstrasecret,convieţuire
acu Niveam-ainstruitîn
problemedecareoricefatădin mediulmeu
habarn- avea.Laţară,cînd
animaleleseacuplau sau fătau,feteleeram
obligatesă
intrăm în casă şisă tragem obloanele,idea
era că aceste spectacole ne răneau
sufletele sensibile şine băgau în cap
gînduriperverse.Aveau
dreptate,pentrucăspectacoluldesfrînata
lunuiarmăsaracuplîndu-secuo
iapă,pecare1-am
văzutîntîmplătorlamoşiaverilormei,îmiî
nfierbîntăsi acum sîngele.Acum,în plin an
1910,cînd ceidouăzecide anicare mă
despartdeNiveaaudispărutşieaîmiestemai
multprietenădecîtmătuşă, am
aflatcănaşterileeianualen-
aufostniciodatăopiedicăserioasăpentru
ea;gravidăsaunu,totsezbenguianeruşinat
cubărbatulei.Intr-unadintre
conversaţiilenoastreconfidenţialeam
întrebat-odeceaavutatîţiacopii—
cincisprezece,din careau trăitunsprezece
— şimi-arăspunscăn-aavut
încotro,niciunuldinleacurilematroanelo
rfrancezenuaavutre- zultat.Au salvat-
odelauzurabiologicărezistenţafizicădene
zdruncinatşi faptulcă nu s-a lăsatpradă
sentimentalismelor.Şi-a crescut copiiicu
aceaşimetodă cu care îşiconducea
gospodăria:prin delegaţie.Imediat
dupăcenăşteaîşibandajastrînspieptulşid
ădeaploduluneidoici;încasa eierau
atîteadoicicîţicopii.Uşurinţacu
carenăştea,sănătateaeibunăşi
desprindereadecopiii-
asalvatrelaţiaintimăcu Severo,sevedecu
ochiul
libercăîiuneşteotandreţepasionată.Mi-
apovestitcăacelecărţiinterzise pe care
le-a studiat amănunţit în biblioteca
unchiuluieiau învăţat-o posibilităţile
fantastice ale amorului,inclusiv unele
foarte liniştite pentru amanţicu
capacitateacrobaticălimitată,aşacum
afostcazulamîndurora:
elprinpiciorulamputat,eaprinpînteculen
orm alsarcinilor.Nuştiucareor fi
contorsiunile preferate ale celor doi,dar
bănuiesc că momentele de
delectaremaximăcontinuăsăfieceleîn
caresejoacăpeîntuneric,fărăa
facecelmaimiczgomot,deparcăîn camerăs-
araflaocălugăriţăcarese luptăsănu
adoarmăsubimperiulvalerianeidin
ciocolatăşialpofteidea păcătui.
ŞtiriledelaRevoluţieerau
strictcenzuratedeguvern,dartotulseştiaî
ncă înaintedeasefiîntîmplat.Noiam
aflatdeconspiraţiepentru căne-aspus
unuldintreveriimeiprimari,careaapărutîn
tainăacasăînsoţitdeunom de la moşie pe
postde servitorsigardă de corp.După cină
s-a închis îndelungîn birou cu Frederick
Williamsşicu bunica,timp în careeu mă
prefăceam căcitescşinupierdeam
niciuncuvîntdincevorbeau.Vărulmeu era un
băieţoiblond,dichisit,cu bucle şiochide
muiere,impulsiv si
simpatic;crescuselaţarăşiaveamînăbunăla
îmblînzitcaii,estesingurul lucru
pecaremi-1 amintescdespreel.A
spuscămaimulţitineri,printre
careşiel,aveau degînd să arunceîn
aercîteva poduripentru a hărţui guvernul.
— Cineaavutoide atîtdegrozavă?Aveţiun
şef?aîntrebatcu sarcasm bunică-mea.
— Deocamdatănuavem,osă-1alegem
cîndneadunăm.

— Cîtisînteţi,puiule?
— în jurdeosută,darnu ştiu
cîtiorsăvină.Nu toţiştiu deceau fost
chemaţi,lespunem
noidupăaia,dinraţiunidesecuritate,înţe
legi,tanti?
— înţeleg.Şitoţisîntniştedomnişori,aşac
atine?vrusăştiebunica,dince
încemaienervată.
— Sîntmeşteşugari,muncitori,oamenide la
ţară side asemenea cîţiva amicide-aimei.
— Cearmeaveţi?
avrutsăştieFrederickWilliams.
— Săbii,cuţiteşicredcăarmaifisicîtevaca
rabine.Sigur,trebuiesăfacem
rostdeprafdepuşcă.
— Misepareotîmpeniemarecîtcasa!
aexplodatbunică-mea. Auîncercatsă-
1convingăsărenunţe,eli-
aascultatcuorăbdareprefăcută si se vedea
limpede că hotărîrea fusese luată si nu
era chip să se
răzgîndească.Laplecare,duceaîntr-
osacoşădepielecîtevaarmedefocdin
colecţialuiFrederick
Williams.Dupădouăzileam
aflatcesepetrecusela moşiacu
pricina,situatălacîţivakilometrideSant
iago.Rebeliiau venitpe rîndîn
timpulzileilacăsuţaunorvăcariundesecre
deau în siguranţă,au discutatoreîn
şir,darpentru căaveau
preapuţinearmesiplanullorera plin
deimperfecţiuniau decissă-
1amîne,săpetreacănoapteaacoloîntr-o
adunareveselăşisăpleceadouazi.Nu
bănuiau căfuseserădenunţaţi.La
patrudimineaţas-
aupomenitpesteeicunouăzecidecălăreţişi
patruzecide
infanteriştidintrupeleguvernului,într-
omanevrăatîtdesigurăsiderapidă
încîtasediaţiinu au apucatsăseapereşis-
au predat,convinşicăerau în siguranţă —
nu comiseseră niciun delict,cu excepţia
faptuluică se adunaseră fără
autorizaţie. Locotenent-colonelul
care conducea detaşamentuls-a
pierdutcu firea în fierbinţeala
momentuluişi,orbitde furie,1-
aapucatpeprimulprizonierşiapussăfieucis
cu gloanţeşicu baioneta,apoia maiales
optşii-a împuşcatpe la spate;torturile şi
omorurile au continuattotaşa,astfelcă
dimineaţa care a venita găsit
şaisprezecetrupurisfîrtecate.Colonelul
adeschiscramamoşieidupăcare a dat
femeile ţăranilor trupeibete şipline de
curajulimpunităţii.Au
incendiatcasaşiauschingiuitadministrat
orulcuatîtasălbăticieîncîtafost
nevoiesă-1 împuştesezînd.întretimp,dela
Santiagoseaşteptau ordine,
însărăgazulnuapotolitsoldăţimea,dimpot
rivă,afăcut-oşimaiviolentă.A doua zi,la
capătulmultororeinfernale,au
sositordinelescrisedemîna unuigeneral:
„Să fie împuşcaţicu toţii."Aşa au făcut.Au
încărcatapoi
cadavreleîncincicăruţecasălearunceîntr
-ogroapăcomună,darplîngerile
aufostpreamarişipînălaurmăaufostpredat
efamiliilor.Peînseratafost
adustrupulvăruluimeu,pecarebunica1-
acerutuzînddepoziţiaeisocială
şiderelaţiileei;eraînvelitcuopăturăplin
ădesînge,aşacăafostbăgatpe furiş într-o
încăpere ca să fie aranjatînainte de a fi
văzutde mama şi
surorilelui.Pitităpescară,am văzutun
domn în redingotăneagrăşicare ducea
ovalijoară cum seînchidea în cameră cu
cadavrul,iarservitoarele spuneau că este
un maestru în îmbălsămare în stare să
elimine urmele
gloanţelorcu machiaj,umpluturăşicu
unacdetapiţer.FrederickWilliams
şibunica au transformatsalonulauritîn
capelă mortuară,cu un altar
improvizatşimarilumînărigalbenecareard
eau în sfeşniceînalte,în zori,
cîndauînceputsăvinătrăsurilecurudeleşi
prietenii,casaeraplinădeflori iarvăru-
meu,curat,bineîmbrăcatşifărăniciourmăd
inchinurileprincare
trecuse,seodihneaîntr-
unsicriusuperbdemahoncuornamentedeargi
nt. Femeile,în doliu strict,şedeau pe
două rînduride scaune plîngînd şi
rugîndu-
se,bărbaţiipuneaulacalerăzbunareaînsal
onulauriu,servitoarele
treceaucusandvişuricalapicnicşicopiii,
îmbrăcaţitotînnegru,nejucam
crăpîndderîsprefăcîndu-necăneîmpuscam
reciproc.Vărulmeu şicîţiva
dintreamiciiluiaufostprivegheaţitreizi
leîncaselelor,întimpceclopotele
bisericilor băteau în permanenţă pentru
tineriiucişi.Autorităţile nu au
îndrăznitsă intervină,în ciuda
cenzuriistricte,toată ţara a aflatdecele
întîmplate,ştireas-
aextinscaprafuldepuşcăşigroazaacuprins
atîtpe
sprijinitoriiguvernuluicîtsiperevoluţi
o-
nari.Preşedintele nu a vrutsă afle
amănuntele şişi-a declinatorice
răspundere,lafelcum
făcuseîncazulmîrşăviilorcomisedealţimi
litarişide temutulGodoy.
— I-au omorîtfărăluptă,cu
ticăloşie,capeanimale.Lacetepoţiaştept
a, sîntem
oţarăsîngeroasă,aremarcatNivea,maimult
furioasădecîttristă,si s-
apornitsăneexplicecădecîndîncepuseseco
lulavusesem cincirăzboaie;
noi,chilienii,părem inofensivi,avem
faimădefricoşi,vorbim cu diminutive
(fidrăguţă,dă-
miunpăhărelcuapiţă),darcuprimaocaziene
transformăm în canibali.Pentru
aînţelegeaceastăvînădebrutalitatetrebu
iesăştim de unde venim,a
spus,strămoşiinoştriau
fostceimaicruzisirăzboinici
conquistadorispanioli,singuriicareau
avutcurajulsăajungăîn Chilepe jos,cu
armurile încinse la roşu de soarele
deşertului,învingînd toate piedicile
naturii.S-au amestecatcu
araucanii,totatîtde ferocica şiei,
singurulpopor de pe continent neînvins
vreodată.Indieniiîşimîncau
prizonieriiiarşefiilor,numiţitocjuis,pu
rtaumăştideceremoniefăcutedin pielea
uscată a opresorilorlor,depreferinţă a
celorcu barbă şimustăţi, pentru că eierau
spîni,răzbunîndu-seastfelpealbi,carela
rîndullorîi ardeau de vii,îitrăgeau în
ţeapă,le tăiau braţele şile smulgeau
ochii.
„Ajunge!
îţinterzicsămaispuiastfeldegrozăviidef
aţăcunepoată-mea!",a întrerupt-
obunica.
Măcelultinerilor conspiratoria fost
semnalulpentru luptele finale din
RăzboiulCivil,înzilelecareauurmatrevol
uţionariiaudebarcatoarmatăde
nouămiideoamenişi,sprijinitădeartileri
anavală,auavansatcătreportul
Valparaîsoîn marşforţatşiîntr-
odezordineaparentăcaohoardădehuni,
darîntotacelhaosexistaunplanfoarteclar
,astfelcăîncîtevaceasuriau
zdrobitinamicul.Trupeleguvernamentalea
u pierduttreioamenidin zece,
armatarevoluţionarăaocupatValparaisosi
s-apregătitsăseîndreptespre
Santiagoşisăocuperestulţării,întretimp
,Preşedinteleconducearăzboiul
dinbirou
printelegrafsitelefon,darrapoartelepec
areleprimeaeraufalse şiordi-
nele lui se pierdeau în nebuloasa
undelor radio, căci majoritatea
telegrafistelor erau de partea
revoluţionarilor.Preşedintele a
auzitştirea
înfrîngeriilacină.Impasibil,aterminatd
emîncat,apoiaordonatfamilieisă
serefugiezelaLegaţiaamericană,şi-
aluatfularul,paltonulşipălăriaşia
merspejosîmpreunăcu un prieten
laLegaţiaArgentinei,caresegăseala
cîteva străzide
palatulprezidenţial.Acolo se afla la
adăpostunuldintre
congresiştiidinopoziţieşieraugatasăsec
iocneascălaintrare,unulintrînd
învins,celălaltieşindtriumfător.Urmări
toruldeveniseurmărit.
Revoluţionariis-
auîndreptatsprecapitalăînovaţiileacele
iaşipopulaţiicare cu cîtevaluniîn
urmăaplaudatrupeleguvernului;în
cîtevaore,locuitorii oraşuluiSantiago
erau în stradă cu banderole roşiila
braţ,majoritatea pentru
asărbători,alţiipentru
aseascundedefricasoldaţilorsiagloatei
careseumflaîn pene.Noileautorităţiau
chematlaco perareîn ordineşi
pace,chemarepecaremulţimeaainterpretat
-oînfelulsău.S-au constituit
bandesubconducereacîteunuişef,carebăte
auoraşulculistacaselorcare trebuiau
jefuite,fiecareidentificatăpehartăşicu
adresaexactă.S-aspus după acea că listele
le întocmiseră din răutate
şispiritrevanşard nişte doamnedin înalta
societate.Posibil,darştiu sigurcă
Paulina delVăileşi Nivea erau incapabile
de o astfelde mîrşăvie,cu toată ura lor
pentru guvernulînfrînt;dimpotrivă,au
ascunsîn casădouăfamiliiurmăritepînă
cîndfuriapopularăs-
amailiniştitşiarevenitcalmulplicticosd
inperioada
anterioarăRevoluţieidecareneerador.Jaf
uldinSantiagoafostoacţiune metodică
şichiar amuzantă,privit de la
distanţă,desigur.In fruntea
„comisiei",eufemism pentru a desemna
bandele,mergea şefulsunînd din
clopoţelşidîndordine:
„aiciputeţifura,darnudistrugeţinimic,c
opii",„aici
îmipăstraţidocumentele,apoidaţifocla
casă",„aiciluaţitotcevreţisi
distrugeţicîtpoftiţi".
„Comisia"îndeplinearespectuosinstrucţi
unile,iardacă stăpîniierau
acoloîisalutau
politicos,dupăcaresededau lajafcu multă
veselie,caniştecopiicaresejoacă.Deschi
deaubirouri,scoteauhîrtiişi
actepersonalepecareleînmînauşefului,ap
oispărgeaumobilacutoporul, luau ceaveau
chef,în finestropeau pereţiicu
parafinăşidădeau foc.Din camera pe care o
ocupa la Legaţia argentiniană,
preşedintele demis
Balmacedaaauzitzarvadepestrăzişidupăce
si-afăcuttestamentulpolitic sitemîndu-
secafamiliasasănuplăteascăpreţulurii,şi
-atrasunglonteîn
tîmplă.Servitoareacarei-
aaduscinaafostultimapersoanăcare1-
avăzut
înviaţă;afostgăsitlaoptdimineaţaîntins
pepat,îmbrăcatcorect,cucapul
pepernaînsîngerată.Glonţulpecaresi1-
atras1-atransformatimediatîn
martir,înaniicareauurmatvadeveniunsimb
olallibertăţiisidemocraţiei,
respectatpînăşideduşmaniiluiceimaiapri
gi.Cum spuneabunică-mea, Chileesteo
ţară cu memoriefoarteslabă,în celecîteva
lunicîta durat Revoluţia au
muritmaimulţichilienidecîtmuriseră în
ceipatru aniai
RăzboiuluiPacificului.
în
nebuniaaceaaapărutacasăSeverodelVăile,
bărbosşiplin denoroi, venitsă-sivadă
nevasta decarenu maiştianimicdin
ianuarie.A avuto imensă surpriză găsind-o
cu doicopiiîn plus:în
tumultulRevoluţieiea uitasesă-
ispunăcăeraînsărcinată.Gemeniiîncepeau
săfiemaibucălaţi, în cîteva
săptămînicăpătaseră un aspect
maiomenesc, nu maierau
gîngăniilezbîrcitesialbăstriicarefuses
erălanaştere.Niveaasăritdegîtul
bărbatuluieisiatunciam văzutprimadatăîn
viaţăun sărutinterminabil gură în
gură.Bunica,supărată,a vrutsă-
midistragă atenţia,darfără suces,şi-
miamintescşiacum efectulteribilpecare1-
aavutasupramea
acelsărut:amarcatînceputultransformări
ivulcaniceaadolescenţeimele.
încîtevaluniam
devenitostrăină,nurecunoşteam
fataînsinguratăîncare mătransformam,m-
am pomenitprizonieraunuicorp
rebelşiexigentcare creştea
şiseîntărea,suferea şipalpita.Aveam
impresia că nu sîntdecît
prelungireapropriuluimeupîntec,caverna
aceapecaremi-oimaginam ca o gaură
însîngerată în carefermentau
umorişicreştea o floră ciudată şi
teribilă.Nu puteam uita scena halucinantă
cînd Nivea născusepevinela
luminaluminărilor,burtaeienor-
măcu buriculieşitîn
afară,braţeleeiapucînd
frânghiilecareatîrnau din tavan.Plîngeam
bruscfărămotivaparentsauaveam
acesedefuriesaumă trezeam
dimineaţaatîtdeobosităcănumăputeam
scula.Viselecucopiiiîn
pijamalenegreaurevenitcuşimaimareinten
sitateşifrecvenţă;maivisam
şiunbărbatblîndcaremiroseaamare,caremă
ţineaînbraţe,mătrezeam îmbrăţişînd
strînspernasidorind cu disperaresăfiu
sărutatăaşacum o sărutase Severo pe soţia
sa. Pe dinafară ardeam, pe dinăuntru eram
îngheţată,n-aveam
staresăcitescsausăînvăţ,oluam
lagoanăpringrădină învîrtindu-mă
caîndrăcită casă nu urlu,intram
îmbrăcatăîn laccălcînd nuferiiîn
picioare şisperiind peştiiroşii,mîndria
bunicii,în curînd am
descoperitpunctelecelemaisensibilealet
rupuluimeu şimămîngîiam pe
ascuns,neînţelegînddecelucrulacela,car
etrebuiasăfiepăcat,măcalma. O
iaurazna,îmiziceam,caatîteafetecaredev
inisterice,darn-am îndrăznit să-
ispunbunicii.PaulinadelVăileseschimbaşi
ea,întimpceeuînfloream,
corpuleiseuscadincauzaunorsuferinţemis
terioasepecarenulediscuta
cunimeni,nicimăcarcumedicul,fidelăteori
eisalecădacămergidreaptăşi nu
facizgomotedebabăţiilarespectdecrepitu
dinea.Obezitateaoapăsa, avea varice la
picioare,o dureau oasele,nu-iajungea
aerulşiurina cu
picătura,mizeriipecarele-am
ghicitdupăsemnemărunte,darpecarele
ţinea în mare secret.Domnişoara Matilde
Pineda m-arfi ajutatmultîn încercarea
adolescenţei,dardispăruse completdin
viaţa mea,gonită de bunica.Nivea
plecaseşiea cu bărbatulei,cu
copiiişidădacele,la felde
liniştităşideveselăprecum
venise,lăsîndun goluriaşîn casă.Erau
prea multeîncăperişiprea puţin
zgomot,fără ea şicopiiieiconaculbuniciia
devenitunmausoleu.
Santiago a sărbătorit căderea
guvernuluiprintr-un şir interminabilde
parăzi,serbări,balurişibanchete;bunica
nu s-a lăsat maiprejos,a redeschis casa
sia încercatsă-şireia viaţa mondenă
şireuniunile,dar
pluteaunaerînăbuşitorpecarelunaseptemb
rie,cuprimăvaraluisuperbă,
nuareuşitsă-
1schimbe.Miiledemorţi,trădărileşijafur
ileapăsaulafelde greu în
sufletulînvingătorilorşialînvinşilor.Ne
eraruşine:RăzboiulCivil
fuseseoorgiesîngeroasă.
A fostacea o perioadă ciudată din viata
mea,corpulmis-a schimbat, sufletulmi-
acrescutşiam
începutsămăîntrebserioscineeram
şideunde
veneam.SemnalulafostdatdevenirealuiMat
îasRodriguezdeSantaCruz,
tatălmeu,deşieunuştiam încă.L-am
primitcapeunchiulMatiaspecareîl
cunoscusem
cuaniînurmăînEuropa,încădepeatuncimise
părusefragil, darrevăzîndu-1acum nu1-am
recunoscut,înscaunuluideinvalidpăreao
pasărecostelivă.L-
aadusofrumoasăfemeiedevîrstămatură,opu
lentă,cu pielea ca laptele,îmbrăcată
într-un costum simplu depoplin deculoarea
muştarului,cuunşaldecoloratpeumeri:tră
săturacaresăreaînochierau
pleteleeisălbatice,creţeşicenuşii,prin
sela ceafă cu opanglică subţire. Semănacu
oreginăscandinavăîn exil,erauşorsăţi-
oimaginezilapupa
uneicorăbiivikingenavigîndprintregheţa
ri.
Paulina delVăile a primito telegramă care
vestea că fiuleicelmareva debarca la
Valparaîso şis-a pusimediatîn
mişcare,urma să mergem în port,cu
unchiulFrederick şicortegiulobişnuit.Am
plecatsă-1primim cu
unvagonspecialpecareadministratoruleng
lezalcăilorferateni1-apusla
dispoziţie.Eraîmbrăcatîn lemn
lustruit,aveaclanţedin bronzşifotoliide
catifea de culoarea sîngeluide taur,iar
doifuncţionariîn uniformă ne
serveaudeparcăam fifostdesîngeregal.Ne-
am instalatîntr-unhoteldela
malulmăriişiam
aşteptatvaporul,careurmasăsoseascăadou
azi.Ne-am
prezentatpecheiatîtdeeleganţideparcăam
fivenitlaonuntă— v-ospun cu
toatăcertitudineapentru
căpăstrezofotografiefăcutăîn portcu
puţin
înaintedelăsareaancorei.PaulinadelVăil
epoartăorochiedemătasede
culoaredeschisăcumultevolaneşicoliered
eperle,opălăriemonumentală
cuboruriamplecuunmănunchidepenecareîic
adcaocascadăpefrunte şioumbrelăde
soare deschisă ca să se apere de
lumină.Frederick Williams are costum
negru,ţilindrusibaston;eusînttoatăînal
b,cuofundădeorgandipecap,
cauncadoudeaniversare.Afostcoborîtăpas
arelaşicăpitanulînpersoană ne-
ainvitatsăurcăm labordşine-aconduscu
toatăceremonialacabina
luidonMatîasRodriguezdeSantaCruz.
Ultimullucru la care se aştepta bunică-mea
era să dea nas în nas cu
AmandaLowell.Desurprizăaproapecăis-
afăcutrău,prezenţafosteisale
rivaleaimpresionat-
omairăudecîtînfăţişareajalnicăafiuluiei
.Fireşte,pe atuncieu nu aveam
destuleinformaţiipentru
aînţelegereacţiabunică-mii, am
crezutcăis-afăcutrău decăldură.In
schimb,flegmaticuluiFrederick
Williams nu is-a clintitniciun firde părla
vederea AmandeiLowell,a salutat-o cu un
gestscurtdaramabil,după care s-a
ocupatde bunica, instalînd-oîntr-un
fotoliu şidîndu-isăbeaapă,în
timpceMatîasobserva
scenadestuldeamuzat.
— Cecautăfemeiaastaaici,abodogănitbunic
adupăceşi-arevenit.
— Presupuncădoriţisăstaţidevorbăînfamil
ie,măducsăiauaer,aspus
reginavikingăşiaieşitcîtsepoatededemn.
— Domnişoara Lowellesteprietena mea,să
spunem că estesingura mea
prietenă,mamă.M-
aînsoţitpînăaici,fărăean-
asfipututcălători.Eaafost cea carea
insistatsă mă întorcîn Chile,credecă
emaibinesă morîn
familiedecîtaruncatîntr-un spitaldin
Paris,aspusMatîasîntr-ospaniolă
greoaieşicuunstraniuacentfranco-saxon.
AbiaatunciPaulina1-
aprivitatentsiaconstatatcădin
fiuleirămăsese doar un scheletacoperitcu o
piele ca de şopîrlă,că avea ochiivitrosi
înfundaţiîn
orbiteşiobrajiiatîtdescobiţiîncîtseghi
ceau măselelesub piele.Stăteaîntr-
unfotoliu,sprijinitdeperneşicupicioare
leacoperitedeun sal.Părea un
bătrînelneajutoratşitrist,deşitrebuia
că avea celmult patruzecideani.
— Dumnezeule,darceai,Matîas?
aîntrebatbunicaîngrozită.

— Nimiccaresă poată fi vindecat,mamă.Aşa

că vezică am avutnişte
motivefoarteputernicecasămăîntorc.
— Femeiaaia.
— CunosctoatăpovesteaAmandeiLowellcutat
a;s-apetrecutacum treizeci
deanilacapătulcelălaltallumii.Chiarnu
poţiuitasupărarea?De-acum sîntem cu
toţiilavîrstalacareputem
aruncapestebordsentimentelecare nu
maifolosescla nimicşipăstra doaracelea
carene^ajută să trăim.Şi
unuldintreacesteaetoleranţa,mamă.îidat
orezmultedomnişoareiLowell,
esteprietenameademaibinedecincisprezec
eani.
— Prietenă?Ceînseamnăasta?
— Ceauzi:prietenă.Nueinfirmieramea,nicin
evastamea,nu-mimaieste
niciamantă.Măînsoţeşteîncălătorii,învi
aţă,iaracum,dupăcum vezi,şi înmoarte.
— Nu vorbiaşa,fiule!N-aisămori,aicitevom
îngrijicum secuvinesiîn curînd aisă fiidin
nou pepicioare. 1-a asiguratPaulina
delVăile,dar voceais-
afrîntşinuamaipututcontinua.
Trecuseră treideceniidecînd
buniculFeliciano RodrfguezdeSanta Cruz
fuseseînamorcu AmandaLowellsibunică-
meanu ovăzusedecîtdedouă
orisidedeparte,dararecunoscut-
oimediat.Nudegeabadormiseeanoapte
denoapteîn
patulteatralpecareîlcomandaselaFlorenţ
acasăosfideze, pesemnecăastai-
aîntreţinutmereufuriaprodusădescandalo
asaiubităa soţuluiei.Cînd i-a
apărutînaintea ochiloraceastă femeie
îmbătrînită şi
lipsitădeoricemîndrievană,carenu
semănadeloccu superbaiapăcare
opreatraficulaSânFranciscocîndtreceapes
tradămişcîndu-şiposteriorul,
Paulinanuavăzut-oaşacum
eraacum,citotcaperivalapericuloasăcare
fuseseatunci.FuriaîmpotrivaAmandeiLowe
llrămăseseadormităaşteptînd
ocaziasăreizbucnească,darauzindvorbele
spusedefiuleiacăutat-oprin
toatecotloanelesufletuluisinu amaigăsit-
o.în schimb,agăsitinstinctul
matern,carelaeanufuseseniciodatăotrăsă
turăimportantă,şicareacum
oinvadacuomilăuriaşăsidenesuportat.Mil
a
nu se revărsa doar asupra
fiuluimuribund,cisiasupra femeiicare îl
însoţise anide-a rîndul,care îliubise cu
loialitate,care îlîngrijise în
nenorocirea boliiiaracum străbătea lumea
pentru a i-1 aduce la ceasul
morţii.PaulinadelVăilearămasînfotoliucu
ochiiaţintiţiasuprabietuluiei
băiat,întimpcelacrimileiseprelingeau
peobrazîntăceresieu obăteam pespatecas-
oîmbărbătez,deşinupreapricepeam
ceseîntîmplă.Pesemne
căFrederickWiliamsocunoşteabinepebunic
amea,pentru căaieşitfără uncuvînt,s-
adusdupăAmandaLowellşiareadus-
oîncameră.
— lartă-
mă,domnişoarăLowell,aşoptitbunica.
— Dumneatasămăierţi,doamnă,arăspunsace
aapropiindu-setimidde PaulinadelVăile.
Şi-au apucatmîinile,una în
picioare,cealaltă aşezată,ambele cu
ochii înlăcrimaţi,rămînînd aşaun timp
îndelungat,mis-apărut,pînăcînd am
văzutcăumeriibuniciisezguduiau şimi-am
datseamacărîdeaînfundat. Zîmbea
şicealaltă,maiîntîiacoperindu-
sigura,apoi,văzînd că rivala ei
rîdea,aslobozitun hohotveselcares-
aîmpletitcu acelaalbunicii,drept
careîncîtevasecundeambeleseprăpădeaude
rîsmolipsindu-sereciprocde
oveseliedezlănţuităşiisterică,măturînd
printr-un rîscurataniidegelozie
inutilă,ranchiuna care se făcea
ţăndări,trădarea soţuluişialte amintiri
urîte.
InaniiturbulenţiaiRevoluţiei,casadinst
radaEjercitoLibertadoragăzduit
multălume,darnimicnuafostpentruminemai
excitantşicomplicatdecît
sosireatatăluimeupentrua-
şiaşteptamoartea.Situaţiapoliticăsecal
mase după RăzboiulCivil,după care au
urmatmulţianide guverne liberale.
Revoluţionarii au obţinut schimbările
pentru care cursese atîta sînge:
înainte,guvernulîşiimpunea
candidatulprin corupţie şiintimidare,cu
sprijinulautorităţilorcivileşimilitare;
acum,treabaofăceaupatronii,clerul
sipartidele,în
parte;sistemuleramaicorect,pentru
căceseluadintr-o partesecompensa din
altaşicorupţianu eraplătitădin
fonduripublice. Aceastas-anumitliber-
ţaţeelectorală.Revoluţionariiau
maiimplantatşiun regim parlamentar
precum aceladinMareaBritanie,carenu
aveasădurezemult.„Noisîntem
engleziiAmericii",aspusodatăbunicaşiNi
yeaareplicatimediatcăenglezii erau
chilieniiEuropei,în
oricecaz,experimentulparlamentarnu
puteasă durezeîntr-
oţarăde„caudillos";miniştriiseschimbau
atîtdedesîncîtera
imposibilsăledaideurmă;finalmente,totda
nsulăstapoliticadevenittotal
lipsitdeinterespentrufamiliamea,excepţi
aeraNiveacare,pentruaatrage atenţia
asupra sufragiului feminin s-a legat cu
lanţuri de grilajul Congresuluiîmpreună
cu două sau treidoamnela
feldeentuziaste,spre
hazultrecătorilor,furiapoliţieişiruşin
easoţilor.
— Cînd
femeilevorputeavota,ovorfacelaunison.V
om aveaatîtaforţă, încîtvom
puteaînclinabalanţaputeriisischimbaţar
aasta,spuneaea.
— Te înşeli,Nivea,vorvota cu cine le
porunceşte bărbatulsau preotul,
femeilesîntmultmaitoantedecîtcrezi.Cas
ănu maispuncăuneledintre noidomnim din
spateletronului,aivăzutcum
acăzutguvernulprecedent. Eunuam
nevoiededreptdevotcasăfacceam
chef,acontrazis-obunica.
— Astapentrucăaiavereşieducaţie,tanti.
Cîtesîntcadumneata?Trebuie săluptăm
pentruaaveadreptdevot,eprimulucru.
— Ti-aipierdutminţile,Nivea.
— încănu,tanti,încănu.
Tataafostinstalatlaparterîntr-un salon
transformatîn dormitor,căcinu
puteaurcascările,şioservitoareeraînper
manenţăcuel,zişinoapte,cao umbră.
Medicul de familie a emis un diagnostic
poetic: „turbulenţă înrădăcinată a
sîngelui",i-a spuselbunicii,preferind s-
oţină departede
adevăr,darbănuiesccăpentruceilalţiafos
tevidentcătataeramistuitdeo
boalăvenerică.Segăsea în ultima
fază,cînd niciocataplasmăşiniciun
sublimatcorozivnu
maiajutau,fazăpecareelîşipropusesesăoe
vitecu
oricepreţ;daratrebuitsăosuportepentruc
ănuavu- şesecurajsăsesinucidă,aşacum
plănuisecu aniînurmă.Abiasemişca
dedureredeoase,nu putea să meargă
simintea îislăbea.Rămînea zile
întregipradăcoşmarurilor,fărăasetrezid
e-abinelea,murmurîndistoriide
neînţeles,daraveaşimomentedemarelimpez
ime,cînd morfinaîipotolea
suferinţa,chiarrîdeaşiîşiamintea.Atunc
imăchemasăstau lîngăel.Cît
eraziuadelungă,stăteaînfotoliu
lîngăgeam şipriveagrădina,sprijinitde
perneşiînconjuratdecărţi,ziareşităvicu
medicamente.Servitoareatricota
înapropiere,atentălaceaveanevoie,tăcut
ăşiposacăprecum unduşman,
singurapersoanăpecareotoleraînpreajmăp
entru cănu îltratacu milă. Bunica
îicreasefiuluieio ambianţă
veselă,instalaseperdeledechinţşi
tapetîn tonuride galben,avea grijă ca pe
masă să fie tottimpulflori
proaspetedingrădinăsiangajaseuncvartet
decoardesă-icîntedecîtevaori
pesăptămînă
bucăţileclasicepreferate,darnimicnu
reuşea să ascundă
mirosuldemedicamentesicertitudineacăîn
cameraaceacinevaputrezea încet.La
început, cadavrulviu îmifăcea silă,dar
cînd mi-am învins
neplăcereaşi,obligatădebunica,am
începutsă-1vizitez,existenţameas-a
schimbat.MatiasRodriguezdeSantaCruzaaj
unsacasăexactînperioada
treziriiadolescenţeimeleşimi-
adatceaceîmitrebuiamaimult:memorie,
într-
unmomentdeclaritate,pecînderasubalinar
eadrogurilor,mi-aspus
căeratatălmeuşiaspus-
ocadinîntîmplare,astfelcănum-
asurprins.
— Lynn Sommers,maică-ta,a fostfemeia cea
maifrumoasă pecaream
văzut-ovreodată.Măbucurcănui-
aimoştenitfrumuseţea.
— Dece,unchiule?
— Nu-mispune
aşa,Aurora,sînttatăltău.Frumuseţea e un
blestem, trezeşteîn
bărbatcelemairelepasiuni.O
femeiepreafrumoasănu poate
scăpadedorinţapecareoprovoacă.
— Chiareştitatălmeu?
— Chiarsînt.
— Casăvezi!Credeam
cătatălmeueneneaSevero.
— Severoarfi trebuitsă-
ţifietată,emultmaibun decîtmine.Maică-ta
meritaunsoţcael.Euam
fostmereuundescreierat,deastaam
ajunsaşa,
caosperietoare.Oricum,elpoatesă-
ţipovesteascămaimulte.
— Mamateiubea?
— Da,dareun-am
ştiutcesăfaccudragosteaastaşiam
fugitcadinpuşcă.
Eştipreatînărăpentruapricepelucrurilea
stea,fatamea.Ajungesăştiică
aiavutomamăminunatăsicăemarepăcatcăamu
ritatîtdetînără.
Aicieram deacord,mi-arfi plăcutsă-
micunoscmama,darsimaimare
curiozitateaveam pentru
altepersonajedin prima mea
copilăriecareîmi apăreau în vise sau în
amintirivagiimposibilde clarificat,în
cursul convorbirilor cu tata mi-a
apărutsilueta buniculuiTao Chi'en,pe
care
Matiasnuîlvăzusedecîtodată.Afostdeajun
ssă-mispunănumeleîntreg şică era un
chinez înaltşiarătos pentru ca amintirile
mele să revină
picăturăcupicătură,caoploaie.Punîndunn
umeacesteiprezenţeinvizibile care mă
însoţea permanent,bunicula încetat să
maifie o invenţie a
imaginaţieimeledevenindofantasmălafeld
erealăcaopersoanăîncarne sioase.Am
simţitoimensăuşurareconstatîndcăbărbat
ulacelablîndcu mirosdemarepecaremi-
1imaginam nu numaiaexistat,cim-
aiubit,iar
dispariţialuinuaînsemnatcăvoisesămăpăr
ăsească.
— DincîteştiuTaoChi'enamurit,mi-
aspustata.
— Cum amurit?
— Credcăafostunacident,nusîntsigur.
— ŞicubunicaElizaSommersces-aîntîmplat?
— AplecatînChina.S-agînditcăaresă-
ţifiemaibineînfamiliameaşinu s-a
înşelat.Mama şi-a doritmereu o fată şite-
a crescutcu maimultă
dragostedecîtpemineşipeceidoifraţiaime
i.
— CeînseamnăLai-Ming?
— Habarn-am,dece?
— Pentru căuneorimiseparecăaud
cuvîntulăsta. Matiasaveaoasele
distrusedeboală,obosearepedeşi
eragreusăscoţivreoinformaţiedelael;rec
ădeaîneter-
neleluidivagaţiicarenu aveau
nimicdeafacecu cemăinteresapemine,
darîncet-încetam
începutsălipescunuldealtulpeticeletrec
utului,pascu
pas,fărăştireabunicii,mulţumităcăstauc
ubolnavul,pentrucăeanuavea
destulcuraj:intraîncamerafiuluieidecîte
vaoripezi,îlsărutarepedepe
frunteşieşeaîmpiedicîndu-
secuochiiînlacrimi.Num-
aîntrebatniciodată desprecevorbeam
şi,fireşte,nu i-am
spus.NicifaţădeSeveroşideNivea
delVăilenuam deschissubiectul,mătemeam
caoriceindiscreţiedeamea sănu
punăcapătconversaţiilorcu
tatălmeu.Fărăsănefivorbit,amîndoi ştiam
că ce vorbeam trebuia să rămînă secret,ne
unea o complicitate
ciudată.Nupotspunecăam ajunssă-
miubesctatăl,nuafosttimppentru
aceasta,dar în cele cîteva lunide
convieţuire mi-a dăruit o comoară:
amănuntedespreistoriamea,maialesdespre
mamamea,Lynn Sommers. Mi-
arepetatîndelungcăaveam sîngelelegitim
alfamilieiDelVăile,astaise părea ceva
foarteimportant.Ulterioram aflatcă la
sugestia luiFrederick
Williams,careexercita oinfluentă
foartemareasupra fiecăruimembru al
acesteifamilii,îmilăsasemiepartealuidem
oştenire,în siguranţăîn mai
multeconturibancareşiacţiunilabursă,sp
remîhnireaunuipreotcareîl
vizitazilnicsperîndsăobţinăcevapentrub
iserică.Eraunom morocănosşi
cumirosdesfinţenie—
nuîşischimbasesutanasinusespălasedeani
de zile — celebru pentru intoleranţa
luireligioasă şitalentulde a amuşina
muribunziicu paraleşia-iconvingesă-
şilaseaverileoperelordecaritate.
Familiileavuteîipriveauapariţiacuteroar
e,căcivesteamoartea,darnimeni nu
îndrăzneasă-iînchidăuşaîn
nas.Cîndtataaînţelescăsfîrşitulîiera
aproape,1-a chematpe Severo delVăile,cu
carepracticnicinu vorbea,
pentruasepunedeacordînceacemăprivea.Au
chematunnotarpublic şiau
semnatamîndoiun actprin care Severo
renunţa la paternitate şi
MatiasRodriguezdeSantaCruzmărecunoştea
cafiică,înfelulacestam-a
protejatdeceilalţidoifiiaiPaulinei,fraţi
iluimaimici,care
lamoarteabunicii,dupănouăani,aupusmîna
petotce-auputut.
Bunicas-alegatdeAmandaLowellcu
oafecţiunesuperstiţioasă,credeacă
atîtatimpcîteavastapeaproapeMatiasvatr
ăi.Paulinanuaveaintimităţi
cunimeni,doarcumineuneori,eradepărerec
ămajoritateaoamenilorsînt
niştemitocanifărăsperanţăşiospuneasusş
itare,ceacenu erachiaro
metodăpotrivităpentrua-
ţifaceprieteni,darcurtezanascoţianăare
uşitsă străpungăarmuracu
careseapărabunică-mea.Nu-
ţiputeaiimaginadouă
femeimaidiferite.AmandaLowellnuaveanic
iunfeldeambiţii,trăiadepeo
zipealta,nelegatădenimic,liberă,netemă
toare;nu îierafricădesărăcie,
singurătate sau decrepitudine,acepta
totulcu inima uşoară,pentru ea viaţa era o
călătorie amuzantă care se termina
inevitabilcubătrîneţea şi moartea;n-
aveasenssăstrîngibogăţiipentru
căînmormîntoricum ajungi fără
nimic,spunea.Rămăseseîn urmă tînăra
seducătoarecaresemănase
atîteaamoruriînSânFrancisco,eradeparte
frumoasacarecuceriseParisul; acum era o
femeie de cincizecide ani,fără cochetărie
şifără remuşcări.
Bunicanusesăturaascultînd-
opovestinddespretrecutulei,vorbinddesp
re oameniicelebripecareîicunoscuse
şirăsfoind albumelecu tăieturidin
ziareşifotografii,încareapăreatînăra,ra
dioasăşicuunboaconstrictorîn
jurulcorpului.
„Nenorocitulamuritderăudemareîncursulu
neicălătorii,
şerpiinu
sîntbunivoiajori",afostcomentariulei.P
entru căaveaocultură cosmopolită şiera
atrăgătoare — făcea praffără să vrea
femeimultmai
tinereşimaifrumoasedecîtea—
aajunssăfiesufletulreuniunilorbunicii,
pecareleagrementacuspaniolaeiexecrabil
ăşifrancezacuacentscoţian.
Nuerasubiectpecaresănu-
1poatădiscuta,nueracartepecaresăn-ofi
citit,oraşimportantdin
Europapecaresănu-1 fi
cunoscut.Tata,careo
iubeasiîidatoramult,spuneacăeraodileta
ntă,ştiacîtepuţindintoatesi de
faptnimic,dar avea imaginaţie din belşug
ca să suplinească ce nu cunoşteasaunu
experimentase.Pentru Amanda Lowellnu
exista oraş maigalant decît
Parisulnicisocietate maipretenţioasă
decîtcea franceză,singura unde
socialismul,cudezastruoasasalipsădeele
ganţă,nuaveaniciunfeldesorţi
deizbîndă.AiciPaulinadelVăileeraperfec
tdeacord.Celedouăfemeiau descoperit nu
numai că rîdeau de aceleaşi prostii,
inclusiv de patul mitologic,darşică erau
deacord în
toatelucrurilefundamentale,într-o
bunăzicîndluauceaiulaomăsuţădemarmurăd
ingaleriadefierforjatşi
sticlă,audeplînsfaptulcănusecunoscuser
ăînainte.CusaufărăFeliciano şiMatiasla
mijloc,arfi fostbuneamice,au
hotărît.Paulina a făcuttot posibiluls-
oreţinăcîtmaimultsubacoperişulei,acopl
eşit-ocudarurişia prezentat-
oînsocietatecapeoîmpărăteasă,darAmanda
eraopasărecare
nuputeatrăiîncaptivitate.Arămasvreodou
ăluni,darînceledinurmăi-a
mărturisitbuniciică nu avea inimă
săasistela distrugerea luiMatiasşi,
sincer,Santiago ise părea un oraş de
provincie,în ciuda luxuluişi
ostentaţieiclaseide sus,comparabile cu
cele ale nobilimiieuropene.Se
plictisea,loculeiera la Paris,unde-
şipetrecuse cea maimarepartedin
viaţă.Bunica a vrutsă dea pentru plecarea
eiun balcaresă rămînă în
istoriaoraşului,lacaresăasistecremasoc
ietăţii,căcinimeninuarîndrăzni să
refuzeo invitaţiedela ea,în ciuda
zvonurilorcarecirculau peseama
trecutuluiceţosaloaspeteluiei,însăAman
daLowellaconvins-ocăMatias
erapreabolnavşiîn
acestecondiţiiopetrecerearfi
fostdeprostgust,în
plusnuaveanicicucesăseîmbracepentruoas
tfeldeocazie.Cucelemai
buneintenţii,Paulinai-
aoferitpropriileeirochii,fărăsă-
itrecăprinminte
cîtojigneainsinuîndcăamîndouăarfipurtat
aceaşimăsură.
LatreisăptămînidupăplecareaAmandeiLowe
ll,femeiacareîlîngrijeape
tataadatalarma.Doctorulafostchematdeîn
dată,casas-aumplutcîtai
zicepeştedelume,auînceputsăseperindepr
ietenide-aibunicii,oamenide
laguvern,rude,opuzderiedecălugărişicăl
ugăriţe,inclusivjerpelitulpopă
vînătordeaveri,careacum seînvîr-
teaîn
jurulbuniciisperîndcădurereapierderiifi
uluiovatrimitesipeea curînd
spreoviaţămaibună.DarPaulinanu
aveadegînd săpărăsească
aceastălume,seresemnasede-acum cu
tragediaprimuluieinăscutsieu cred că a
primitsfîrşitulcu uşurare,pentru că afi
martorulacestuilent
calvareraunlucrumultmaigreudecîtoînmor
mîntare.Numis-adatvoie
să-1 văd petata,pesemneagonianu era un
spectacolpentru fete,iareu suferisem
destulcuasasinareavăruluimeuşialteviol
entededatărecentă, daram reuşitsă-miiau
rămas-bun dela elgraţieluiFrederick
Williams, caremi-adeschisuşaîntr-
unmomentcîndnueranimeniprinpreajmă.M-a
dusdemînăpînălapatulpecarezăceaMatiasR
odrîguezdeSantaCruz, din carenu
mairămăsesedecîto mînă
deoasetranslucideacoperitede
perneşicearşafuribrodate.Mairespira,da
rsufletulsăucălătoreadejaprin alte
dimensiuni.„Adio,tată",i-am spus.Era
prima dată că îispuneam
astfel.Amaiagonizatdouăzileşiîndiminea
ţaceleideatreias-astinscaun puişor.
Aveam
treisprezeceanicîndSeverodelVăilemi-
adăruitunaparatfotografic
modern,carefoloseahîrtieînloculvechilo
rplăcidesticlăşicaretrebuiesăfi fost
printre primele care au ajuns în
Chile.Tata murise de curînd si
coşmarurile mă chinuiau într-
atît,încîtnu voiam să mă culc şinoaptea
bîntuiam ca o fantomă rătăcită prin
casă,urmată de bietulCaramela,
căţelultembel,pînăcebuniciiPaulinaisef
ăceamilădenoişineprimeaîn
uriaşuleipataurit.Umpleajumătatedinelc
u corpuleimaresiparfumat, iareu
măghemuiam în cealaltăparte,tremurînd
defrică,cu Caramelala picioare.
„Cemăfaccu
voi?",suspinabunicapejumătateadormită.
Erao întrebareretorică,fiindcă nicieu
şinicicăţelulnu aveam vreun viitor,în
familieexista consensulgeneralcă „am să
sfîrsescrău".Pe atunciieşise prima
femeie medic în Chile şialtele intraseră la
universitate,cea ce a făcut-
opeNiveasăpropunăcăşieuputeam
faceasta,măcarpentruasfida
familiaşisocieta-
tea,dareraclarcănu aveam
niciceamaimicăaptitudinepentru studiu.
AtunciaapărutSeverodelVăilecuaparatulp
ecaremi1-apusînpoală.Era
unKodakfrumospînălaultimulsurub,elegan
t,plăcut,perfect,făcutpentru
mîinideartist,îlfolosescşiacum;nu m-a
lăsatniciodată.Niciofată de vîrstameanu
aveaoastfeldejucărie.L-am
luatplinăderespectsim-am
uitatlael;habarnuaveam cum sefoloseşte.
„Săvedem dacăpoţifotografia
năluciledincoşmarultău",mi-
aspusSeveroglumind,fărăabănuicăexact
ăstavafisingurulmeuscopînlunilecareauur
matsicădinîncăpăţînarea
dealămuricoşmarulam
ajunssămăîndrăgostescdelumeaasta.Bunic
a m-adusîn
PiazadeArmas,lastudioulluidon Juan
Ribero,celmaibun fotografdin
Santiago,un om sec ca iasca în
aparenţă,dar generos şi
sentimentalpedinăuntru.
— Asta-inepoată-mea,ţi-oaducsă-
ţifieucenică,aspusbunica,şiapuspe
biroulartistuluiuncec,întimpceeumăţine
am defustaeicuomînă,iarîn
cealaltăstrîngeam lapieptaparatulnou-
nouţ.
DonJuanRibero,careeracuuncapmaiscundde
cîtbunicaşicîntăreape jumătatecaea,şi-
apusochelariipenas,acititatentcifratre
cutăpehîrtie şi-arestituit-o,măsurînd-
odejosînsuscuundispreţnesfîrşit.
— Sumanucontează.
fixeazădumneatapreţul,s-abîlbîitbunica.
— Nu evorbadepreţ,cidetalent,doamnă,i-
arăspuns,conducînd-ospre ieşire.
Intretimpapucasem
săaruncoprivireînjur.Lucrărileluiacope
reaupereţii:
sutedeportretedeoamenidetoatevîrstele.
Riberoera favoritulclaseide
sus,fotografulpaginilormondene,darceic
are mă priveau de pe pereţii studiouluisău
nu erau bogătanitrufaşisinicifrumoase
debutante,ci
indieni,mineri,pescari,spălătorese,cop
iisăraci,bătrîni,multe femeica acelea pe
care bunica le ajuta prin
ClubulDoamnelor.Era acolo chipul
multiform
sichinuitalţăriimele,Chile.Portretelem
-au tulburat,voiam să
aflupovesteafiecăreipersoane,am
simţitoapăsareînpiept,
deparcăaşfiprimitunpumn,mi-
avenitsăplîngdarmi-am înghiţitemoţia
şiam urmat-
opebunicalatrăsurăcucapulsus.Pedrum
aîncercatsămă consoleze:sănu-
mifacgriji,osăgăsim
pealtcinevasămăînveţesăfolosesc
aparatul,doarsîntdestuifotografi;ceofi
crezutamărîtulăsta,auzi,să-i vorbească
petonulăsta
arogant,ei,PaulineidelVăile.Şia
continuatsă peroreze,darnu omaiauzeam
pentru căhotărîsem dejacădoardonJuan
Riberoaveasă-mifieprofesor.Adouaziam
ieşitdincasăînaintecabunica
săsescoale,i-am
spusvizitiuluisămăducălaatelierulacelu
iasiam rămas pe stradă dispusă să aştept
oricît. Don Juan Ribero a ajuns pe la
unsprezece,m-avăzutînfaţauşiişimi-
aspussămăîntorcacasă.Num-am
clintit.Dupădouăceasuri,fotografulaieş
it,mi-aaruncatoprivirefurioasă
şiaplecat.Cînds-aîntorsdelamasăeram
totacolo,cu aparatulstrînsla piept.
„Deacord",amormăitînvins,
„darteprevin,duduie,căn-am săam
niciunfeldeconsideraţiespecialăpentrud
umneata.Aicitrebuiesăasculţi fără să
crîcnestişisă înveţirepede,pricepi?"Am
datdin cap că da,îmi înghiţisem
limba.Bunica,obişnuită să negocieze,mi-a
aceptatpasiunea
pentrufotografiecucondiţiasădedictotatî
teaoremateriilorşcolarecarese
predauîncolegiilepentrubăieţi,inclusiv
latinaşiteologia,căcieradepărere
cănucapacitateaintelectualăîmilipsea,c
irigoarea.
— Decenu mă daila o şcoală publică? am
întrebat-o,entuziasmată de zvonurile
despre educaţia laică pentru fete care le
îngrozea pe mă tuşile mele.
— Asteasîntpentru
oamenidealtăcategorie,n-am
săadmitniciodată,a
puseapunctdiscuţiei.
Aşacădinnouaudefilatprincasăpreceptorii
,întrecareşipreoţidispuşisă
măinstruiascăînschimbulsuculentelordan
iicătrecongregaţiilelorpecare
lefăceabunica.Am avutnoroc,în
generalmătratau cu indulgenţăpentru cănu
aşteptau delacreierulmeu
cearficerutunuibăiat,înschimb,don Juan
Ribero era multmaiexigent,susţinînd că o
femeie trebuie să se
străduiascădeomiedeori
maimultdecîtunbărbatpentruadobîndiresp
ectulintelectualsauartistic. M-
aînvăţattotceştiu
desprefotografie,delaalegereauneilentil
epînăla
laboriosulprocesaldevelopării;nuam
avutaltprofesor.Dupădoiani,cînd
am părăsitstudioullui,eram
prieteni.Acum
areşaptezecişipatrudeanişi
decîţivaaninu mailucreazăpentru
căaorbit,darcontinuăsă-mighideze
paşiişovăitorisisămăajute.Devizaluiest
eseriozitatea.Viaţaîlpasionează
şiorbireanu1-
aîmpiedicatsăpriveascălumeaîncontinuar
e.Aajunslaun feldeclarviziune.Aşacum
uniiorbiau pecinevacareleciteşte,pentru
el există cineva care observă
şiîipovesteşte.Elevii,prieteniişicopii
iluiîl
viziteazăzilnicsiîidescriuperîndceauvă
zut:unpeisaj,unchip,oscenă,
unefectdelumină.Trebuiesăştiesăobserve
cu atenţiepentru afacefaţă
interogatoriuluiexhaustivalluidonJuanR
ibero;înfelulacestaviaţalorse
schimbă,numaipotumblaprinlumecuuşurăta
te,trebuiesăpriveascăcu
ochiimaestrului.Sieu
îlvizitezuneori.Măprimeşteîn
penumbraeternăa
apartamentuluisăudinstradaMonjitas,aşe
zatînfotoliu lîngăfereastră,cu motanulpe
genunchi,primitor şiînţelept,îlinformez
despre noutăţile tehnice din
domeniulfotografiei,îidescriu în detaliu
fiecare imagine din
cărţilepecarelecomandlaNew
YorksiParis,îiîmpărtăşescîndoielilemel
e. Estelacurentcu
totcesepetreceînprofesiaaceasta,îlpasi
oneazădiferite
tendinţeşiteorii,cunoaştenumelemarilor
maeştridinEuropaşidinStatele Unite.S-
aopusîntotdeaunacuferocitatepozăriiart
ificiale,sceneloraranjate în
studiou,păcălelilorcu maimultenegative
suprapuse,atîtdela modă acum
cîţivaani.Credeînfotografiacamărturiepe
rsonală:unfeldeavedea lumea,iar
felulacesta trebuie să fie
cinstit,folosind tehnologia ca să
plăsmuieştirealitatea,nu
săodeformezi.Cîndam trecutprin fazaîn
care m-am
apucatsăfotografiezniştefetebăgateîn
recipienteenormedesticlă, m-
aîntrebatdeceofăceam
cuatîtadispreţ,încîtam
abandonatimediat,dar cîndi-am
descrispozapecareofăcusem
uneifamiliidecircarisăraci,goişi
vulnerabili,afost
imediatinteresat.Fotografiasem
demaimulteorifamilia
înfaţavagonuluihărtănitcareleslujeadem
ijlocdetransportşidelocuinţă şilaun
momentdataieşitofetiţădepatru sau
cinciani,absolutgoală. Atuncimi-
avenitideasălecersăsedezbrace.Au făcut-
ofărăbănuielişi au
pozatlafeldeconcentraţicaatuncicîndofă
cuserăîmbrăcaţi.Esteuna
dintrefotografiilemelecelemaibune,dintr
epuţinelecareau fostpremiate,
încurîndafostevidentcămăatrăgeau
maimultpersoaneledecîtobiectele
saupeisajele.Cîndfaciunportretstabileş
tiorelaţiecumodelul,chiardacă de foarte
scurtă durată,tot este o
legătură.Fotografia nu arată doar
imaginea,cişisentimentele
reciproce.Luidon Juan Ribero îiplăceau
portretele mele,foarte diferite de ale
lui.„Aiempatie pentru modelele
dumitale,Aurora,nuîncercisăledomini,ci
săleînţelegi,deaceareuşeşti să-
ţiarăţisufletul",spunea el.Mă îndemna să
părăsesc pereţiisiguriai
studiouluişisăiesîn stradă,sămăplimbcu
aparatul,săprivesccu ochii
largdeschişi,să-
miînvingtimiditateasifrica,sămăapropii
deoameni.Mi- am
datseamacăîndeobştemăprimeaubineşipoza
ucutoatăseriozitatea, deşinueram
decîtomucoasă:aparatulinspirarespectşi
încredere,oamenii se deschideau,se
dăruiau.Eram limitată de vîrsta mea
fragedă,de abia
mulţianimaitîrziu am pututcălătoriprin
ţară,am pututintra în mine, spitale,în
căsuţelesăracilor,în şcolilemizere,în
pensiunilededoibani,în
pieţeleprăfoaseîncareîşifăceau
veaculpensionarii,pecîmpşiînsatelede
pescari.„Lumina
estelimbajulfotografiei,sufletullumii.Nu
există lumină fără umbră,aşa cum nu există
fericirefără durere",mi-a spusdon Juan
Riberoacum
şaptesprezeceani,laprimalecţiepecaremi
-adat-oînstudioul
săudinPiazadeArmas.Nuam
uitat.Darsănumăgrăbesc.Mi-am propus
săpovestescistoriaastapascupas,cuvîntc
ucuvînt,cum secuvine. întimpceeueram
entuziasmatădefotografieşinedumeritădes
chimbările
corpuluimeu,careluaproporţiineobiş-
|
nuite, bunica Paulina nu pierdea timpul
contemplîndu-şi buricul, ci
plăsmuianoiafaceriînminteaeidenegustor
fenician.Astaaajutat-osă-şi
revinădupăpierderealuiMatiasşi-
adataripilaovîrstalacarealţiisîntcu un
piciorîn groapă.A întinerit,privireais-
aluminatşipasuli-adevenit sprinten,în
curînd a lepădatdoliulşisi-a trimis
soţulîn Europa într-o
misiunefoartesecretă.CredinciosulFrede
rickWilliamsalipsitşaptelunişi s-a
întors încărcatde daruripentru ea
şipentru mine şide tutun bun pentru
el,singurulviciu pecarei-1
cunoşteam.Aduceaprin contrabandă
miidebeţisoareuscatedevreocincisprezec
ecentimetrilungime,inutileîn
aparenţă,darcares-au
doveditafivlăstaredeviţădeviedeBordeaux
,pe carebunică-
meaaveadegîndsăleplantezepesolchilianp
entruaproduce unvindecent.„Vom
facecompetiţievinurilorfranţuzeşti",îi
spusesesoţului
înaintedeplecare.Degeaba i-
aexplicatFrederick
Williamscăfranceziiau
secoledeexperienţăînainteanoastră,căac
olocondiţiilesîntparadisiaceiar
Chileeoţarădecatastrofeatmosfericeşipo
liticeşiun proiectdeaceastă
anvergurăarcereanidemuncă.
— Nu maiavem niciunuldin noivîrsta ca să
aşteptăm roadele acestui
experiment,aconchiscuunsuspin.
— Cu argumentulăstanu ajungem
nicăieri,Frederick.Ştiidecîtegeneraţii
demeşteşugarieranevoiepentruaridicaoc
atedrală?
— Nuvorbim decatedrale,Paulina.Azi-
mîinedăm coltul.
— Acestanuarfisecolulştiinţeişialtehnolo
gieidacăfiecareinventators-ar
gîndilaproprialuimoarte,nu crezi?Vreau
săformezodinastiesinumele
DelVăilesădăinuiepelume,măcarpefundulp
aharuluibeţivilorcareîmi
vorcumpăravinul,i-arăspunsbunica.
Aşacăenglezulaplecatresemnatînacelsafa
riînFranţa,întimpcePaulina delVăile
punea la punctfirele afaceriiîn
Chile.Primiibutucide vie îi
plantaserămisionariiînvremurilecolonie
i,pentruaproduceunvindeţară cares-
adoveditdestuldebun,atitdebuncăSpania1
-ainterzispen-
tru a nu face concurenţă celor din patria-
mumă.După Independenţă
industriavinuluis-aextins.Paulinanu
erasinguracaredoreaproducerea de
vinuride calitate, dar dacă
ceilalţicumpărau terenuriaproape de
Santiago din comoditate,ca să nu meargă
maimultdeo zi,ea a căutat
departe:nueraudoarmaiieftine,cimaipotr
ivite.Fărăcanimenisăştiede
planurileei,atrimislaanalizămostredepă
mînt,acercetatcapriciileapeişi tăria
vîntului,începînd cu proprietăţile
familieiDelVăile.A luatpe mai nimic nişte
terenuriîntinse şiabandonate,pe care nu
le aprecia nimeni pentru că nu erau
udatedecîtdeploaie.Struguriiceimaisavu
roşi,care producvinurilecu
aromaşibuchetulcelmaibun,ceimaidulcişi
generoşi nu cresc în condiţiide
abundenţă,cipe
terenuripietroase;planta,cu o
încăpăţînare de mamă,învinge totfelulde
obstacole pentru a ajunge cu rădăcinile
cîtmaiadînc sia profita de orice picătură de
apă,astfelse
concentreazăsavoareafructului,mi-
aexplicatbunica.
— Viţadevieecaoamenii,Aurora,cu
cîtsîntmaigrelecondiţiile,cu atît
maibunesîntfructele.Cepăcatcăam
descoperitastaatîtdetirziu,dacăaş
fiştiut-odintimpm-
aşfipurtatcuomînădefiercubăieţiimeişicut
ine.
— Cumineaiîncercat,bunico.
— Am
fostfoarteblîndăcutine.Arfitrebuitsăte
trimitlamăicuţe.
— Casăînvăţsăbrodezşisămărog?
DomnişoaraMatilde.;.
— îţinterzicsăpronunţinumeleacesteifeme
iîncasamea!
— Bine,darmăcarînvăţfotografia.Cuastapot
să-micîştigpîinea.
— Ce-ţitreceprin cap!O nepoată dea mea nu
va trebuiniciodată să-şi
cîştigetraiul.CeînveţitudelaRiberoeste
odistracţie,nuunviitorpentruo
DelVăile.Soarta ta nu estesă
ajungifotografîn piaţă,cisă temăriţicu
cinevadinclasatasocialăşisăfacicopiisă
nătoşi.
— Dumneataaifăcutmaimultdecîtatît,bunic
o.
— Eu m-am măritatcu Feliciano,am
avuttreifiişio nepoată.Restule başca.
— Păinupreamisepare,sincer.
în Franţa,Frederick Williamsa angajatun
expert,carea venitpuţin mai tîrziu
săsepronunţeasupraaspectelortehnice.Er
aun omuleţipohondru
careastrăbătutpămînturilebuniciipebici
cletăşilegatcu obasmapeste
gurăşinaspentru
căcredeacămirosuldebalegădevacăşiprafu
lchilian produccancerla
plămîni,darcunoştinţeleluiprofundeîn
aleviticulturii erau
neîndoielnice.Ţăraniiseuitau
uluiţiladomnulacestaîmbrăcatcala
oraşcaresestrecurapevelocipedprintrest
încişidincîndîncîndseoprea
sămiroasăpămîntulprecum
uncîinecarecautăourmă.Cum nupricepeau
nimicdin lungileluidiatribeîn
limbaluiMoliere,bunicaîn persoană,cu
şoşonişiumbrelă,atrebuitsă-
1urmezesăptămînilarîndpefranţuzulpe
bicicletăpentruatraduce.Primullucrucar
ei-aatrasatenţiePaulineiafost că nu
toate plantele erau la fel,erau celpuţin
treisoiuriamestecate. Francezuli-
aexplicatcăunelesecoceauînainteaaltora
,astfelcădacăclima
ledistrugeapecelemaisensibile,celelalt
etotproduceau.I-aconfirmatsiel
căafacereaurmasădurezeanidezile,căcinu
eravorbanumaisărecolteze
struguriiceimaibuni,cisăproducăşiun vin
fin şisă-1comercializezeîn
străinătate,undeavea să intreîn
competiţiecu celedin Franţa,Italia şi
Spania.Paulinaaînvăţattotcei-
aspusexpertul,iarcînds-asimţitsigură 1-
aexpediatînapoiînţaralui.Eraepuizatăşi
îşidăduseseamacăafacerea cereaun om
maitînărşimaisprinten
decîtea,cinevacaSeverodelVăile,
nepotuleipreferat,încareputeaaveaîncre
dere.„Dacăaisătornicopiimai
departeosăainevoiedemulţibanicasă-
iţii.Caavocatn-aisăreuşeşti,
doardacăfuridubludecîtceilalţi,darvinu
ltevaîmbogăţi",1-atentat.Chiar în
acelan,Severo şiNivea au avuto
fetiţă,lisenăscuseun înger,cum
spunealumea,ocopilăfrumoasăcaozînăînmi
niatură,pecareaubotezat-
oRoşa.Niveaafostdepărerecătoţicopiiipr
ecedenţinu fuseserădecîtun antre-
nament pentru producerea acestei făpturi
perfecte. Poate că acum Dumnezeu
sevadeclaramulţumitşinu
îivamaitrimitealţicopii,aveau
dejauncîrd.LuiSeveroafacereacuvinulfra
nţuzescis-apărutnăstruşnică,
darînvăţase să respecte
talentulcomercialalmătuşă-siişis-a
gînditcă merita să încerce;nu ştia că în
cîteva lunicoardele acelea aveau să-i
schimbeviaţa,înmomentulîncarebunicaaco
nstatatcăSeveroeralafelde
obsedatdeviţadeviecaşiea,adecissăşi-
1facăasociat,să-ideaviape
mînăşisăplececuWilliamssicumineînEurop
a,pentrucăeuaveam deja
şaisprezeceanişieram
lavîrstalacaremeritam
ospoialăcosmopolităşio
zestredefatădemăritat,aşaaspus.
— Nuvreausămămărit,bunico.
— Nu
încă,darvatrebuisăofaciînaintesăaidouă
zecideani,dacănu,
rămîifatăbătrînă,arăspunssec.
Motivuladevăratalcălătorieinu1-
aspusnimănui.Erabolnavăşicredeacă se
poate opera în Anglia. Acolo chirurgia se
dezvoltase mult după descoperirea
anestezieisiasepsiei.în ultimele
luniîşipierduse pofta de
mîncare,erapentru primadatăîn
viaţaeicădupăomasăcopioasăavea
greţurişidurerideburtă.Renunţaselacarn
e,preferalucrurilemoi,terciuri
dulci,supeşiprăjituri,pecarenu
lelăsadeşiîicădeau caniştepietrela
stomac.Auzisevorbindu-
sedecelebraclinicăfondatădeun
anumedoctor EbanizerHob
s,caremurisedemaibinedezeceani,undeluc
rau ceimai bunimedicidin
Europa,aşacăimediatceatrecutiarnaşidru
mulpeste
cordilieraAriziloraredevenitpracticabi
lam pornit-ospreBuenosAires,de
undeurmasăluăm
transatlanticulspreLondra.Cadeobicei,c
ăram cunoi
uncortegiudeservitori,otonădebagajeşim
aimulţipazniciînarmaţicasă
nepăzeascădebandiţiicaremişunau prin
pustietăţileacelea,dardedata asta
căţelulCaramelo n-a maivenitcu noipentru
că nu-1 maiţineau picioarele.Traversarea
munţilorîn trăsură,călareşila urmă
pecatîri,pe
lîngăprăpăstiideambelelaturialedrumulu
işigatasăneînghită,afostde
neuitat.Cărareaeracaun
şarpecaresestrecuraprintremunţiiaceşti
auluitori,coloanăvertebralăa Americii.
Printre pietre creşteau cîţiva arbuşti
zbuciumaţi de clima
nemiloasă şihrăniţidecîteva
firicelesubţirideapă.Apă era din belşug,
cascade,pîrîuri,zăpadă
topită;singurulzgomotera acela
alapeişial copitelor animalelor pe coaja
dură a Arizilor.Cînd ne opream,o linişte
mormîntalăneacopereacaomantiegroasă,er
am nişteintruşicareviolau singurătatea
perfectă a înălţimilor.Bunica,luptîndu-
se cu ameţeala şi
beteşugurilecareopodidiserădecum
începusem urcuşul,mergeasusţinută
devoinţaeidefierşidesolicitudinealuiFre
derickWilliams,carefăceatot
posibilulsăoajute.Purtaomantiegreadecă
lătorie,mănuşidepieleşio
pălăriedeexploratorcuvăluridense,căcin
iciodatăvreorazădesoare,oricît
depalid,nuîiatinsesepielea,dreptcareav
eadegîndsăajungăînmormînt
fărăriduri.Eueram
entuziasmată.Maifăcusem
drumulodată,cîndne-am dus în Chile,dar pe
atuncieram prea mică pentru a aprecia
natura majestuoasă.Animalele înaintau
pas cu pas,suspendate parcă deasupra
rîpelortăiatecu
cuţitul,printrepereţiderocă pură
pieptănată devîntşi
şlefuitădetimp.Aerulerararefiatcaunvoal
,ceruleraomaredeculoarea turcoazului,
străbătut din cînd în cînd de un condor
care naviga cu superbeleluiaripi,stăpîn
absolutalacelortărîmuri.Cînd
soareleaapus, peisajuls-a schimbat pe
de-a-ntregul:pacea albastră a
acesteinaturi abrupte şisolemne a
dispărutpentru a lăsa loc unuiunivers de
umbre geometrice care se mişcau
ameninţătoare în jurulnostru,asediindu-
ne, învăluindu-ne.Un pasîn
gol,şicatîriiarfi căzutcu noicu totîn
fundul
prăpastiei,darcălăuzacalculasebinedist
anţaşinoapteane-agăsitlaun
adăpostpentru călători,o căsuţă
nenorocită de lemn.Animalele au fost
uşuratedepovarăşinoine-am
aşezatpeşeiledinblanădeoaieşipepături,
laluminatorţelorderăşină,deşiaproapecă
nueranevoiedeelepentrucă pebolta înaltă
a ceruluidomnea o lună
incandescentă,torţă siderală pe
deasuprastîncilorînalte.Aveam
cunoilemnecucares-aaprinsfoculîntr-o
vatrăcasăneîncăl-
zim şisăfierbem
apăpentrumate;încurînd,aceastăinfuzied
efrunzeverzi
şiamarecirculadinmînăînmînă,toţisorbin
ddinacelaşi„bombillo";ceaiul i-
areadusbunică-
miivoiabunăsiculorileînobraz,dreptcare
aporuncitsă vinăcoşurileşis-
aapucat,caoprecupeaţădepiaţă,săîmpartă
mîncareaca săneastîmpărăm foamea.Au
ieşitlaivealăsticlelecu rachiu
şişampanie,
aromatelebrînzeturideţară,delicateleme
zelurideporcpregătiteîn casă, pîinile
şiprăjiturile învelite în şervete albede
in,daram observatcă ea
mîncafoartepuţinşinu
puneagurapebăutură,întretimp,bărbaţiid
ibaci în mînuirea cuţituluiau tăiatdouă
capre care veniseră legate în urma
catîrilor,le-aujupuitsile-
aupuslafrigarelegatededoipari.Nuştiucu
m a trecutnoaptea,m-am scufundatîntr-un
somn greu ca moartea şim-am trezitîn
zori,cînd seaţîţajarulpentru
afacecafeauaşiaterminacemai
rămăsesedin capre.Laplecare,am
lăsatacololemne,un saccu fasoleşi
cîtevasticlecubăuturăpentrucălătoriica
reurmausăvinădupănoi.
PARTEAA TREIA18961910
Clinica Hob s a fostînfiinţată de
celebrulchirurg Ebanizer Hob s în propria
sa locuinţă,o căsoaie solidă şielegantă
din inima cartierului
Kensington;dupăces-audărîmatpereţi,s-
auziditferestreşis-apusfaianţă
aajunsde-
adreptulopocitanie.Prezenţaeipestradae
legantăîideranja într-atîta pevecini,că
nu le-a fostgreu urmaşilorluiHob ssă
cumpere caselealăturatepentru
amăriclinica,darau
păstratfaţadeleedwardiene,
astfelcă,văzută din stradă,nu era nicio
diferenţă,toateerau la fel.Pe dinăuntru
totul era un labirint de încăperi, scări,
culoare şi ferestre interioare care nu
dădeau nicăieri.Nu maigăseai,ca în
vechile spitale
orăşeneşti,salatipicădeoperaţiicuaspec
tdearenăpentruluptedetauri—
unspaţiucentralcurumeguşsaunisippejosş
iînconjuratdegaleriipentru spectatori—
cimicisălidechirurgiecupereţii,tavanul
şipodelelecăptuşite
cudaleşiplăcimetalicecaresefrecauculeş
ieşisăpunodatăpezi,pentru
cărăposatuldoctorHob
sfuseseprintreprimiicareau
aceptatteorialui Koch
desprepropagareainfecţiilorşiau
adoptatmetodeledeasepsiealelui
Lister,pe care majoritatea
corpuluimedicalo mairespingea încă din
infatuaresau lene.Nu era uşorsă
schimbivechileobişnuinţe,igiena era
ceva plicticos sicomplicatşise suprapunea
peste rapiditatea operaţiilor,
consideratăsemndistinctivalunuibunchir
urgcăcireducearisculşocului
şipierderea de sînge.Spre deosebire de
mulţidintre contemporaniisăi,
pentrucareinfecţiileseproduceauspontan
încorpulbolnavului,Ebanizer Hob
sapriceputimediatcăgermeniisegăseau
afară,pemîini,pejos,pe
instrumenteşiînambianţă,dreptcarescăld
aîntr-oploaiedefenolatîtrănile
cîtşiaerulsălilordeoperaţie.Bietulom
ainspiratatîtafenolîncîtpieleais-
aulceratdeplăgişiamuritcuziledeoafecţi
unerenală,ceaceadatapăla
moarădetractorilorsăisănurenunţelaidei
lelorînapoiate.Totuşi,discipolii luiHob
sauanalizataerulşiaudescoperitcăgermen
iinupluteaucanişte păsăride pradă
invizibile gata să atace pe ascuns,cise
concentrau pe suprafeţele
murdare;infecţia se producea prin contact
direct,astfelcă
esenţialerasăcureţicalumeainstrumentel
e,săfoloseştibandajesterile,iar
chirurgiinudoarsăsespelecuîndîrjire,da
rînmăsuraposibiluluisăpoarte
şimănuşidecauciuc.Şinueravorbadeacelea
grosolanepecarelepuneau
anatomiştiicasădisececadavrelesau
muncitoriicareumblau cu produse
chimice,cideunprodusdelicatşimoaleprec
um pieleaomenească,fabricat
înStateleUnite.Aveaoorigineromantică:u
nmedicamorezatdeoinfirmieră a doritsă o
protejeze de eczemele provocate de
dezinfectanţi,astfelcă a
comandatprimelemănuşidecauciucpecareap
oile-au adoptatchirurgii.
ToateacestelucrurilecitiseatentPaulina
delVăileînnişterevistedeştiinţă
pecareileîmprumutaseruda sa,don
JoseFrancisco Vergara,de-acum bolnav de
inimă şiretras la palatulde la Vina
delMar,daracelaşiom
studiosdintotdeauna.Bunicaaalesatentme
diculcareurmasăooperezeşi
aintratîn legăturăcu elcu luniînainte,în
plusacomandatlaBaltimore cîteva din
faimoasele perechide mănuşide cauciuc
şile aducea bine
împachetateînvalizacurufărie.
Paulina del Văile 1-a trimis pe Frederick
Williams în Franţa să se
documentezeînlegăturăculemnulfolositpe
ntrubutoaieleîncarefermenta vinulşisă
cerceteze industria de brînzeturi,căcinu
vedea de ce vacile chilienenu arputea
producebrînză la feldegustoasă ca acea a
vacilor franceze,doarerau
lafeldeproaste,întimpcetraversam
cordilieraandină
simaiapoipetransatlanticam observat-
oîndeaproapepebunică-meaşimi- am
datseamacăcevaesenţialîncepeasăslăbeas
călaea,nuvoinţa,mintea sau
lăcomia,cimaicurîndcruzimea.S-
amuiat,adevenitblîndăşiatîtde
distratăcăovedeaiplimbîndu-
sepecovertavaporuluitoatăîn muselinăşi
perle,darfără dantura falsă.Era clarcă nu
dormea bine,avea cearcăne
vineţiişierasomnolentă.Pierdusemultîng
reutate,cărnurileîiatîrnaucînd
îşiscotea corsetul.Mă voia
tottimpullîngă ea,„ca să nu cochetezicu
marinarii",oglumă cam crudă
căcipeatuncitimiditatea mea era atîtde
mare că ajungea să mă atingă o privire
masculină inocentă ca să mă
înroşesccaunracfiert.Motivuladevăratera
căPaulinadelVăilesesimţea
fragilăşimădoreaaproapecasădistragămoa
rtea.Nu vorbeadesuferinţa
ei,dimpotrivă,spunea săstăm cîteva
zilela Londraşiapoisămergem în
Franţapentru problemacu
butoaielesibrînză,daram
ghicitimediatcăde
faptaveaalteplanuri,ceaces-
adoveditdecum am ajunsîn Angliaşia
începutsă-şipunăîn
aplicarediplomaţiapentru a-
1convingepeFrederick Williamssă
plecesingur,timp în carenoisă facem
cumpărăturişisă ne întîlnim
dupăacea.NuştiudacăWilliamsaplecatbănu
indcăsoţiasaera
bolnavă,dacăaghicitadevărulşi,înţelegî
ndu-ipudoarea,alăsat-oînpace;
faptestecă ne-a instalatla
HotelSavoyşi,odată convinscănu duceam
lipsădenimic,s-aîmbarcatpentru
atreceCanalulMîneciifărăpreamare
entuziasm.
Bunica nu voia ca starea eide decădere să
aibă martori,maiales era
deosebitdeprudentăfaţădeWilliams,aspect
carefăceapartedincochetăria
pecareodobîndiselacăsătorie,inexistent
ăpevremeacîndelnu-ieradecît
majordom.Pe atuncinu avea nicio jenă să
ise arate în toată răutatea
caracteruluieisiîn orice
ţinută,darapoia încercatsă-1
impresioneze punîndu-
seînluminaeiceamaibună.Pentruealegătur
aaceastatîrzieera
foarteimportantăşinuadoritcaboalasăfisu
rezeectificiulsolidalvanităţii
ei,deaceaşi-
aîndepărtatsoţul,iardacănum-
aşfiţinuttarem-arfigonit
şipemine;atrebuitsăducoadevărată

bătăliecasă-
mideavoiesăoînsoţesclavizitelemedicale
,darîn celedin urmă s-a datbătută în faţa
încăpăţânăriimele sia slăbiciuniiei.Avea
dureri,aproapecănu
puteasăînghitănimic,darnu
păreasperiată,deşi
glumeapeseamaneplăceriloriaduluisiapli
ctiseliiraiului.ClinicaHob s
inspiraîncredereîncădelaintrare,cuholu
lînconjuratderafturidecărţişi
deportreteleîn
uleialechirurgilorcarelucraseră
întreaceştipereţi.Ne-a primito matroană
impecabilă care ne-a condus în
birouldoctorului,o încăpereprimitoarecu
un şemineu în careardeau trosnind
butucimarişi
cumobilăenglezeascăelegantădepielemaro
n.înfăţişareadoctoruluiGerald
Suffolkerapemăsurafaimeipecareoavea.Ave
amutrădeteuton,eramare
şiroşcovan,cuocicatricelungăpeobrazcar
e,departedea-1urîti,îlfăcea
deneuitat.Avea pe birou scrisorile de la
bunica,rapoartele specialiştilor
chilieniconsultaţişipachetulcu
mănuşidecauciucpecareletrimisese chiar
în dimineaţa acea printr-un mesager.Am
aflatulterior că era o
precauţienenecesară,căcisefoloseau în
clinicaHob sdetreiani.Suffolk ne-
auratbun-venit,deparcăeram
învizitădecurtoazie,şine-aoferitcafea
turcească aromatizată cu seminţe de
cardamă.Aluat-o pe bunica într-o
camerăalăturatăundeaexaminat-o,apois-
aîntorsşis-aapucatsăcaute într-
uncărţoiaşteptîndsărevinăşiea.Cîndpaci
entas-aîntors,chirurgula
confirmatdiagnosticulpusdeja
demediciidin Chile:bunica suferea deo
tumoaregastro-
intestinală.Aadăugatcăoperaţiaerarisca
ntălavîrstaeişi pentru căsegăseau
încăînetapaexperimentală,însăelpusesel
apuncto tehnicăperfectăpentru
astfeldecazuri,veneau medicidin
toatălumeasă înveţedelael.Vorbea cu
atîta superioritatecă mi-am
adusamintedece spunea maestrulmeu don
Juan Ribero,pentru care înfumurarea este o
trăsăturăaignoranţilor;unom
înţeleptesteumilpentrucăştiecîtdepuţin
ştie.Bunicai-acerutsă-
iexpliceîndetaliu ceaveadegîndsă-
ifacă,lucru care 1-a mirat, obişnuit fiind
ca bolnavii să se predea autorităţii de
netăgăduitamîinilorsalecuodocilitatedeg
ăini,darafolositimediatocazia pentru
asedesfăşuraîntr-
oconferinţă,preocupatmaicurînd
săneimpresioneze prin virtuozitatea
bisturiuluidecîtprin
confortulpacientei.Ne-a făcutun
desenalmăruntaielorsiorganelorcaresemă
naucuomaşinăriedrăcească, ne-
aarătatundeeratumoareasicum
aveadegîndsăoextirpeze,inclusiv modul
de suturare, informaţii pe care Paulina
del Văile le-a primit
impasibilă,darmiemis-a făcutrău şia
trebuitsă iesdin birou.M-am
aşezatpeholprintreportreteşiam
începutsămărogîncetişor.Defaptîmi
erafricămaimultpentruminedecîtpentruea
,ideadearămînesingurăpe lume mă
îngrozea. Cam aşa stăteau lucrurile, eu
gîndindu-mă la
posibilitateadearămîneorfană,cînd
atrecutun bărbatcares-aopritîn
faţamea,pesemnecăeram foartepalidă.
„Tesimţibine,fato?"m-aîntrebat
înspaniolăcuacentchilian.Am
datdincapcăda,mirată,fărăaîndrăzni să-
1privescîn faţă,darm-am uitatlaelcu
coadaochiuluişiam văzutcă
eratînăr,aveaobrajiiraşi,pomeţiiîn
relief,maxilarulvizibilsiochiioblici;
semănacupozaluiGenghisHandincarteamead
eistorie,doarcăeramai
puţinferoce.Totullaelaveaculoareamieri
i,părul,ochii,pielea,doarvocea
nuaveanimicmierosîneacîndmi-
aspuscăerachiliancanoişicăaveasă-
1asistepedoctorulSuffolklaoperaţie.
— DoamnaDelVăileepemîinibune,aspusfărăpi
cdemodestie.
— Cepăţeştedacănu seoperează?am
întrebatbîlbîindu-mă,cadefiecare
datăcîndsîntfoartenervoasă.
— Tumoareava continuasăcrească.Darnu-
ţifacegriji,fato,chirurgiaa
avansatmult,bunicaafăcutfoartebinecăav
enitlanoi.
Am
vrutsăaflucecăutaunchilianacoloşideceave
amutraastadetătar
— mi-1imaginam
cuolanceînmînăsiacoperitdepieideanimal
— daram
tăcuttulburată.Londra,clinica,doctorii
sidramabunică-miieraupreamult pentru
mine,îmiera greu să pricep pudoarea
PaulineidelVăile în ce priveştestarea
eidesănătatesideceîlexpediasepeFrederi
ck Williams dincolodeCanalulMîneciiexact
cîndaveam
maimarenevoiedeel.GenghisHanm-
abătutuşorpespateşi s-adus.
Contrarpreviziunilormelepesimiste,buni
caasupravieţuitoperaţieisidupă
osăptămînăîn
carefebracreşteaşiscădeadecapulei,s-
astabilizatşia începutsă
mănîncealimentesolide.Nu m-am
mişcatdelîngă ea,doaro datăpezimăduceam
lahotelsăfacbaieşisă-mischimbhainele—
mirosul
deanestezic,medicamenteşidezinfectante
seamestecaîn cevavîscoscare
miselipeadepiele.Dormeam peapucateîntr-
unscaunlîngăpatulbolnavei.
Inciudainterdicţieicategoriceabuniciii
-am trimisotelegramăluiFrederick
Williamschiarîn
ziuaoperaţieişielaajunslaLondratreizec
ideoremai rîrziu.L-am văzutpierzîndu-
şiproverbialulsîngereceînfaţapatuluiîn
care seafla soţia luinăucită
demedicamente,gemînd la
fiecarerespiraţie,cu patru firedepărîn
capşifărădantură,caobăbuţăzbîrcită.S-
aghemuit lîngăeasişi-
aaşezatfrunteapemînacalipsitădesîngeaP
aulineidelVăile, murmurîndu-
inumele;cînd s-a ridicat,chipulîiera
scăldatîn lacrimi. Bunică-
mea,carespuneatottimpulcătinereţeanu
esteoperioadăavieţii, cio stare de
spirit,sică aisănătatea pe care o
meriţi,părea absolut dărîmată în
patulacela de spital.Femeia aceasta a
căreipoftă de viaţă
echivalacupropriaeilăcomie,îşiîntorses
efaţaspreperete,indiferentălacei din
jurulei,scufundatăîn
eaînsăşi.Uriaşaeiputeredevoinţă,vigoar
ea,
curiozitatea,spirituldeaventurăbachiar
şilăcomiaei,totuldispăruseîn
prezenţasuferinţeitrupeşti.
în zileleaceleaam
avutdemulteoriocaziadea-1
vedeapeGenghisHan, carecontrola starea
de sănătate a pacienteişi,cum era de
aşteptat,s-a dovedit mult mai acesibil
decît celebrul doctor Suffolk sau severele
matroanealestabilimentuluispitalicesc.L
aîntrebărileneliniştitealebunicii
răspundea nu cu
cuvintevagideliniştire,cicu
explicaţiiraţionale,şiera
singurulcareîncercasă-
iuşurezesuferinţa,ceilalţiseinteresau
destarea
răniişidefebră,ignorîndînschimbvaietel
epacientei.Aveacumvapretenţia sănu
aibădureri?
Maibinesătacădingurăşisăfierecunoscătoar
ecăi-ausalvat
viaţa,însă tînărulmedic chilian nu făcea
economie la morfină,fiind de părere că o
suferinţă prelungită slăbeşte rezistenţa
fizică simorală a
pacientului,întîrziindsau
împiedicîndînsănătoşirea,dupăcum i-
aexplicat luiWilliams.Am
aflatcăsenumeaIvan
Radovicşiproveneadintr-ofamilie
demedici,taică-
săuemigrasedinBalcaniînChilelasfîrsitu
lanilorcincizeci, secăsătorisecu
oînvăţătoarechilianadin
nordşiavusesetreicopii,dintre
caredoiîlurmaserăîn medicină.Ne-
aspuscătatălluimurisedetifosîn
RăzboiulPacificului,undeslujisecachirur
gtimpdetreiani,iarmamaluia trebuitsă
întreţină singură familia.Am avutocazia
să observ în linişte
personalulclinicii,am
auzitcomentariicarenu erau pentru
urechilemele, căcinimeni,în
afarădedoctorulRadovic,nu
păreasămăbageîn seamă. Eram
pecalesăîmplinescşaisprezeceanişiconti
nuam săportpărullegat cu o panglică
şihainele alese de bunică-mea,care
îmicomanda rochiţe
caraghioasedefetiţăpentru
amăţinecîtmaimultîncopilărie.Primadată
cîndam
îmbrăcatcevapotrivitvîrsteimeleafostcî
ndFrederickWilliamsm-
aduslacasaWithney'sfărăştirea eişimi-
apusmagazinulladispoziţie. Cîndne-am
întorslahotelşiam apărutcu
părulstrînsîncocşiîmbrăcată ca o
domnişoară era să nu mă recunoască,darasta
s-a petrecutcîteva
săptămînimaiîncolo.PaulinadelVăileavea
pesemneorezistenţădetaur:i- au
deschisstomacul,i-au
scosotumoaredemărimeaunuigrapefruit,au
cusut-o ca pe un pantofşiîn maipuţin de
două luniera din nou cea dintotdeauna.Din
aventura asta teribilă a rămas doar cu o
cusătură grosolanăde-
acurmezişulburţiişicuopoftăvoracedevia
ţăsi,evident,de mîncare.Decum
apututsăumblefărăbaston,am
plecatînFranţa.Nus-a
ţinutdelocdedietaprescrisădedoctorulSu
ffolk,spunîndcădoarnuvenise din
fundullumiitocmaila Parisca să
mănîncetercipentru nou-născuţi. Sub
pretextulcă studia producerea
brînzeturilorşitradiţia culinară din
Franţa,seîndopacutoatebunătăţilepecare
ileputeaoferiţaraaceasta.
Dupăcene-am
instalatîncasapecareWilliamsaînchiriat-
opeBulevardul Hausman,ne-am pusîn
legătură cu inefabila Amanda
Lowell,careavea
acelaşiaerdereginăawikingilorîn
exil.LaPariseraîn mediulei,locuia într-
o mansardă roasă de moliidar
primitoare,prin ferestruicile căreia
vedeai porumbeii de pe acoperişurile
cartieruluişi cerul desăvîrşit al
oraşului.Am
constatatcăpoveştileeidespreviaţaboemă
siprieteniaeicu artişticelebrierau
riguros exacte;mulţumită eiam
vizitatatelierele lui
Cezanne,Sisley,Degas,Monetşialealtora.
AmandaLowellatrebuitsăne înveţesă
apreciem tablourileacelea,căcinu aveam
ochiulformatpentru
impresionism,darfoartecurîndam
fostseduşitotal.Bunicaacumpărato
colecţieîntreagădeoperecareauprodusata
curideilaritatecîndle-aatîrnat acasăîn
Chile;nimeninu
apreciacerurilecentrifugealeluiVan Gogh
sau curtezaneleobositealeluiLautrecşis-
aspuscăproastadePaulinadelVăile
selăsasepăcălitălaParis.VăzîndAmandaLo
wellcănu mădespărţeam de aparatulde
fotografiatşică petreceam ore
întregiînchisă într-o camera
obscurăpecareoimprovizasem lahotel,s-
aoferitsămăprezintecelormai
faimoşifotografidinParis.Caşimaestrulme
uJuanRibero,eradepărerecă fotografianu
concureazăcu
pictura,sîntdouălucrurifundamentaldife
rite:
pictorulreprezintărealitatea,fotografu
loplăsmuieşte.Dacăîncazulpicturii totul
este ficţiune, fotografia este suma
realului plus sensibilitatea
fotografului.Ribero mi-a
interzistrucurilesentimentalesau
exhibiţioniste, nicivorbă să aranjez
modelul sau obiectele ca să pară tablouri,
era duşmanulcompoziţiilorartificiale,nu
mălăsanicisămanipuleznegativele sau
supraimpresiileşiîn
generaldispreţuiaefecteledeluminăsau
spoturi difuze,voia o imagine onestă
şisimplă,darclară pînă la cele maimici
detalii.
„Dacăurmăreştiefectuldetablou,atuncipi
ctează,Aurora.Dacăvrei
adevărul,învaţăsăfoloseştiaparatuldefo
tografiat",îmitotspunea.Amanda
Lowellnum-
atratatniciodatăcapeuncopil,delabunînc
eputm-aluatîn
serios.Şipeeaofascinafotografiape
careîncă nimeninu o numea artă sipentru
multă lumenu era decîto trăsnaieîn
plusprintremultelesculeextravaganteale
acestuisecolfrivol.
„Eusîntpreabătrînăsăînvăţfotografia,dar
tuaiochiitineri,Aurora,tupoţi
vedealumeaşiîipoţiobligapeceilalţisăov
adăîn felultău.O fotografie
bunăspuneopoveste,descoperăun loc,un
eveniment,ostaredesuflet,e
maiputernicădecîtmultepaginiscrise",sp
uneaea.înschimb,bunicavedea în
pasiuneameaun capriciu
deadolescenţăsieramultmaiinteresatăsă
mă pregătească pentru măritiş şisă-
mialeagă zestrea.M-a înscris la o
şcoalăpentru domnişoare,undeîn
fiecarezieram învăţatesăurcăm şisă
coborîm graţiososcară,săîmpăturim
şervetepentruunbanchet,săalegem
diferite meniuriîn funcţie de ocazie,să
organizăm jocuride salon şisă aranjăm
buchete de flori,talente pe care bunica le
considera suficiente
pentruareuşiînviaţadenevastă,îiplăceas
ăfacăcumpărăturişipierdeam după-
amiezeîntregiprin boutiquesalegînd
cîrpe,timp pecareeu 1-aşfi
folositmaibinestrăbătîndParisulcuapara
tulînmînă.
Nu ştiu cum atrecutanul.Cînd
PaulinadelVăilepăreacăîşireveniseşi
Frederick Williamsdeveniseexpertîn
lemnulpentru butoaieledevin şiîn
fabricareabrînzeturilor,delacelemaiput
uroaselacelemaigăurite,1-am
cunoscutpeDiegoDominguezlaunbalaLegaţi
aChilecuocaziazileide18 septembrie,ziua
Independenţei.Oreîn şiram statsub
mîinilecoaforului, caremi-
aconstruitpecapunturndebucleşicodiţeîm
podobitecuperle,o faptă cu adevărat
vitejească dacă staisă te gîndeştică
părulmeu se comportă precum coama
calului.Rochia-miera o creaţie spumoasă
ca o
bezeaplinădemărgeleşistrasuri,careauto
tcăzutînnoapteaacea,drept care
duşumelele legaţieierau presărate de
pietricele strălucitoare.„Dacă taică-
tău
arputeasătevadăacum!"aexclamatbunicapl
inădeadmiraţie cîndam
fostgata.Eaeratoatăînlila,culoareaeipr
eferată,cuonebuniede perle rozla
gît,meşe false suprapuse de o suspectă
nuanţă acaju,dinţi impecabilide
 porţelanşiocapădecatifeaneagrătivităcu
jeuridesuspînăjos.Aintrat
laballabraţcuFrederickWilliams,iareu
cuunmarinardinflotachiliana
carefăceaovizitădecurtoazieînFranţa,un
tînăranodindealcăruichipşi numenu-
miamintesc,careşi-aasumatdin
proprieiniţiativăsarcinadea mă
instruiîn folosirea sextantuluiîn
navigaţie.A fosto uşurare imensă apariţia
luiDiego Domînguez,care s-a opritîn faţa
buniciipentru a se prezentacu
toatenumelesalesia-
icerepermisiuneadeadansacu mine.
Acestanu estenumeleluireal,1-am
schimbatîn carteaaceastapentru că
totcesereferălaelşilafamilialuitrebuie
sărămînăprotejat.Ajungesă ştim
căaexistat,căpovesteaeadevăratăşică1-
am iertat.OchiiPaulineidel Văileau
sclipitla vederea luiDiegoDomînguez,în
fineaveam înainteun
pretendentpotenţialaceptabil,fiulunoroa
menicunoscuţi,precisbogat,cu
purtăriimpecabile,bachiarşidrăguţ.Aace
ptat,elmi-aîntinsmînaşiam
merssădansăm.Dupăprimulvals,domnulDomî
nguezmi-aluatcarneţelul debalşi1-
aumplutcunumelelui,eliminînddefinitivex
pertulînsextanteşi
oricarealtcandidat.Atunci1-am
privitmaiatentşitrebuiesărecunosccă
arăta bine,iradia sănătate şiforţă,avea
un chip plăcut,ochialbaştrişi ţinută
virilă.Părea că
fraculîlincomodează,darsemişca
sigurşidansa bine,mărog,oricum
maibinedecîtmine,caredansezcaogîscăîn
ciuda anuluide cursuriintensive la şcoala
de domnişoare;în plus,emoţia mă făcea să fiu
simaiîmpiedicată,în seara acea m-am
îndrăgostitcu toată
pasiuneasibuimăcealaprimuluiamor.Diego
Domînguezmăconduceacu
fermitatepepistadedans,privindu-
măintensşiaproapetăcut,căcitoate
încercările luide a înfiripa un dialog se
izbeau de răspunsurile mele
monosilabice.Timiditatea mea era un
chin,nu eram în staresă susţin o
privireşinu ştiam
undesăprivesclarîndulmeu;îisimţeam
răsuflareape faţă şimise muiau
genunchii;trebuia să luptdin
răsputeriîmpotriva tentaţieidea o rupela
fugă ca să mă ascund sub omasă.Fără doarşi
poate,am
făcutofigurăfoarteproastă,iarnefericitu
ltînărrămî-
neacuminepentrucăapucasesăumplecarnetu
ldebalcunumelesău.La un momentdati-am
spuscănu eraobligatsădansezecu
mine,dacănu dorea.Mi-arăspunscu un
hohotderîs,singuruldin searaacea,şim-a
întrebatcîţianiaveam.Număaflasem
niciodatăînbraţeleunuibărbat,nu
simţisem nicicînd apăsarea
uneimîinibărbăteştipe talie.O mînă mi-o
ţineam
peumărullui,cealaltăpemînaluiînmănuşat
ă,darnucuuşurinţa
defulgcerutădeprofesoaradedans,pentruc
ăelmăstrîngeatare.încîteva
pauzescurtemi-
aoferitcupecuşampanie,pecareobeam,neîn
drăznindsă refuz,cu
rezultatulprevizibilcăîlcălcam
şimaiabitirpepicioareladans.
Cîndlafinalulbaluluialuatcuvîntulambasa
dorulchilianpentruaînchina
pentrupatriaceadedepartesipentrufrumoa
saFranţă,DiegoDomînguezs- a aşezatîn
spatelemeu,atîtdeaproapepecîtîipermite
a rochia mea ca bezeaua,şimi-
aşoptitcăeram „delicioasă",saucam
aşaceva.
în zilele ce au urmat,Paulina delVăile a
apelatla prieteniieidiplomaţi
pentru a afla fără nici un fel de disimulare
totul despre familia şi
antecedenteleluiDiegoDomînguez,înainte
dea-ipermitesămăducălao plimbare călare
pe Champs Elyses,ea şiunchiulFrederick
urmîndu-ne într-
otrăsurălaodistanţăprudentă.Apoitoţipa
tru am mîncatîngheţată sub
nişteumbrare,am
aruncatbucăţeledepîineratelorşiam
stabilitsă mergem la operă în
aceaşisăptămînă.Din plimbare în plimbare
şidin îngheţată în îngheţată am ajuns în
luna octombrie.Diego ajunsese în
Europatrimisdetatălluiînaventuraobliga
toriepecareaproapetoţitinerii
chilienidefamiliebunăofăceau
odatăînviaţăpentruâsedeştepta.După ce
străbătuse maimulte oraşe,vizitase
cîteva muze şicatedrale şise
îmbibasedeviaţadenoaptesideaventurigal
ante,presupusea-1vindecade
acestviciupentrurestulzilelorşia-
ifurnizamaterialdelaudăfaţădeamici,
era gata să se întoarcă în Chile şisă se
aşeze,să muncească,să se
căsătoreascăsisă-
şiîntemeiezepropriafamilie,încomparaţi
ecuSeverodel Văile,decarefusesem
îndrăgostităîncopilărie,DiegoDo-

minguezeraurît,iarfaţădedomnişoaraMati
ldePinedaeraprost,darnu eram eu cea care
să fac astfelde comparaţii:eram sigură că
întîlnisem bărbatulperfectşiabiaputeam
credeîn minuneadeamăfialespemine.
FrederickWilliamsaemispărereacănu
eraînţeleptsănelegăm deprimul
venit,căeram
încăfoartetînărăşivoiaveadeundealege,da
rbunicaaspus că băiatulera
lucrulcelmaibun din oferta
pieţeimatrimoniale,în ciuda
inconvenientuluică era agricultorşică
locuia la ţară,foarte departe de capitală.
— Sepoatecălătorifărăproblemepemareşipe
caleaferată.
— Bunico,nu tegrăbi,domnulDomîngueznu
mi-asugeratnimicdin ce-ţi imaginezi,i-
am spus,roşiepînălaurechi.
— Păiarfibinesăofacăşirepede,sauîliaulaî
ntrebări.
— Nu!am ţipatîngrozită.
— N-am
săpermitcanepoatameasăsteadegeaba.Nu
putem pierdetimp.
Dacăbăiatulnuareintenţiiserioasemaibin
esălaseloculgolchiaracum.
— Dar,bunico,deceatîtagrabă?De-abiane-
am cunoscut..
— Ştiicevîrstăam eu,Aurora?Am
şaptezecişişasedeani.Puţinălume
trăieşteatît.Trebuiesătelasmăritatăbin
eînaintedeamuri.
— Dumneataeştinemuritoare,bunico.
— Nufato,doarparafi.
Nuştiudacă1-
aluatlaîntrebăripeDiegoDomînguezcum
aveadegîndsau dacă ela captatidea şia
luatsingurhotărîrea.Acum,cînd potprivi
episodulcu distanţă şiumor,îmidau seama
că nu a fost niciodată
îndrăgostitdemine,purşisimpluafostmăgu
litdeiubireameafărăcondiţii şipesemnea
cîntăritavantajeleacesteiuniunimarital
e.Poatemă dorea, amîndoieram
tinerişidisponibili;poateacrezutcămăva
iubicu timpul; poates-acăsătoritcu
minedin
leneşideconvenienţă.Diegoeraopartidă
bună,darşieu:aveam rentapecaremi-
olăsasetataşise
presupuneacăurmasămoştenescoaveredelab
unica.Oricarei-arfifost
motivele,certeste că mi-a cerutmîna şimi-
a pus pe degetun inelcu
diamante.Semnelepericoluluierau
evidentepentru oriceom cu doiochiîn
frunte,înafarădebunica,orbitădeteamade
amălăsasingură,şidemine, careeram
nebunădeamor;nueracazulluiFrederickWil
liams,careaspus
delabunînceputcăDiegonuerabărbatulpent
rumine.Darpentrucănuîi
plăcusenimeniînultimiidoianidintreceic
areseapropiaserădemine,nu 1-am
luatînseamă,am
crezutcăeradoargeloziepaternă.„Am
impresiacă tînărulestecam
rece",acomentatelnuodată,darbunicaripo
stacănuera răceală, ci respect, aşa cum
trebuie să se poarte un cavaler chilian
desăvîrsit.
Paulina delVăilea intratîntr-o freneziea
cumpărăturilor,în graba mare,
pacheteleapucausăintreîncuferefărăafide
schise,dreptcarecîndaufost
desfăcutemaitîrziu la Santiago s-a
doveditcă erau cîtedouă din fiecare lucru
şijumătatedinelenu-
miveneau.AflîndcăDiegoDomîngueztrebuia
săseîntoarcăînChile,ahotărîtsăplecăm
şinoicuacelaşivapor,astfelam fi
avutcîteva săptămînisănecunoaştem
maibine,afostpărerea lor.Lui Frederick
Williamsi-a căzutfaţa şia încercatsă
modificeplanul,darnu
existaforţăpelumeaastaîn
staresăseluptecu cucoanaaceastacînd îi
intraceva în cap,iarobsesiaeierasă-
şimăritenepoata.Nu-miamintesc
multelucruridincălătorie,atrecutîntr-
onebuloasădeplimbăripecovertă,
jocuricu
mingeaşidecărţi,cocteilurisibaluripînă
laBuenosAires,unde ne-am
despărţit,eltrebuind să cumpere nişte
tauride prăsilă sisă-i
transportepedrumurileandinedin sud
pînălamoşiasa.Am avutfoarte
puţineocaziisăfim
întrepatruochisausăstăm
devorbăfărămartori.Am
aflatesenţialuldespreceidouăzecişitreid
eaniaivieţiiluişidesprefamilia
sa,daraproapenimicdespregusturile,cred
inţelesiambiţiilelui.Bunicai-a
spuscătatălmeu,MatiasRodriguezdeSantaC
ruz,muriseşicămamamea
eraoamericancăpecarenuapucasem
săocunoaştem pentru că murise la
naşterea mea,lucru perfectadevărat.Diego
nu s-a arătat curiossăaflemaimulte;nu-
1interesanicipasiuneameapentrufotografi
e, iarcîndi-am spuscănuaveam
degîndsărenunţlaeaadeclaratcănuera
nicioproblemă,soră-
sapictaînacuarelăsicumnatafăceabroderi
e.Nuam apucatsănecunoaştem de-
adevăratîntimpullungiicălătoriipemare,
dar ne-am prinsîn
trainicapînzădepăianjen
pecarebunicaaţesut-o,cu cele
maibuneintenţii,înjurulnostru.
Eraupuţinelucruridefotografiatlaclasaînt
îiatransatlanticului— rochiile
doamnelorsau aranjamentelefloraledin
sufragerie— aşa că eu coboram
adeseapepunţileinferioarepentru
afaceportrete,maialescălătorilorde
clasa a treia,îngrămădiţiîn cala
vaporului:muncitorişiemigranţicare
veneau în Americasă-
şiîncercenorocul,ruşi,nemţi,italieni,ev
rei,oameni care călătoreau cu buzunarele
aproape goale, dar cu inima plină de
speranţă.Mis-
apărutcăînciudalipseideconfortşialipsu
riloroduceau
maibinedecîtpasageriiclaseisuperioare,
undetotuleraştaif,ceremonieşi
plictis.Printre emigranţiprietenia era
lesnicioasă,bărbaţiijucau cărtişi
domino,femeileseadunauîngrupsă-
sipovesteascăviaţa,copiiiimprovizau
undiţedepescuitşisejucaude-av-
aţiascunselea;searaapăreauchitarele,
acordeoanele,flautele şiviorile sise
încingeau petrecerivesele cu dans,
cîntecşibere.Prezenţameanupăreasăinter
esezepenimeni,nu-mipuneau
întrebărişidupăcîtevazilemăprimeaucape
unade-alor,aşacăîiputeam
fotografiadupăpoftainimii.Pevapornuavea
m cum sădevelopeznegativele, darle-am
clasatcugrijă,aveam s-
ofacmaitîrziu,laSantiago,într-unadin
acesteexcursiipepunţileinferioaream
datnasînnascuultimulom pecare
măaşteptam să-1vădacolo.
— GenghisHan!am exclamat.
— Măconfundaţi,domnişoară.
— DoctoreRadovic,iertaţi-mă,am
spussimţindu-măcaocretină.
— Necunoaştem cumva?
— Nuvăamintiţidemine?
SîntnepoataPaulineidelVăile.
— Aurora?Doamne,cîtte-aischimbat,nute-
asfirecunoscut. Sigurcă mă
schimbasem.Mă cunoscuse în urmă cu un an
şijumătate îmbrăcatăcaofetiţăşiacum
aveaînfaţaochilorofemeieîntoatăregulac
u o cameră fotografică atîrnată de gîtşiun
inelde logodnă pe deget,în călătoria acea
a începutprietenia care,cu timpul,avea
să-mischimbe viaţa.DoctorulIvan
Radovic,pasagerla clasa a doua,nu putea
urca pe
punteadeclasaîntîifărăafiinvitat,dareu
puteam coborîsă-1vizitezsio făceam
adesea,îmivorbeadespremuncaluicuaceaşi
pasiunecucareeuîi vorbeam
defotografie;măvedeafolosind
aparatul,deşinu îiputeam arăta
nimicdincefăcusem,totuleraînfundulbaga
jelor,dari-am promiscăovoi
faceodatăajunşilaSantiago.N-am făcut-
opentru căapoimi-afostruşine să-1 chem
doar pentru asta,mis-a părut că ar fi fost o
dovadă de înfumuraredin partea mea să-
irăpescdin timp unuiom caresalva vieţi.
Aflînd de prezenţa luipe vapor,bunica 1-a
invitatimediatla ceai.„Cu
dumneataaicimăsimtsigurăîn
largulmării,doctore.Dacă-mimaicreşte
vreungrapefruitînburtă,viişimi-
1scoţicuuncuţitdebucătărie",aglumit
ea.Invitaţiilelaceais-
autotrepetat,dupăcaresejucaucărţi.Ivan
Radovic ne-
aspuscăîşiterminasepracticalaclinicaHo
b sşiseîntorceaînChilesă lucrezeîntr-
unspital.
— Decenuîntr-oclinicăprivată?
asugeratbunică-mea,careprinsesedrag
deel.
— N-am săam
niciodatăcapitalulşirelaţiilepentru
aşaceva,doamnăDel Văile.
— Sîntgatasăinvestesc,dacăvrei.
— Mi-eimposibilsăprimescsă.
— Nuaşface-
opentrudumneata,cipentrucăarfioinvesti
ţiebună,doctore
Radovic,1-
aîntreruptbunica.Toatălumeaseîmbolnăveş
te,medicinaesteo afaceregrozavă.
— Credcămedicinanu
esteoafacere,ciundrept,doamnă.Camedics
înt obligatsă slujesc şispersă vină ziua
cînd sănătatea să fie la îndemîna
oricăruichilian.
— Dumneataeştisocialist?1-
aîntrebatbunicacuostrîmbăturădesilă,că
ci
după„trădarea"domnişoareiMatildePineda
nuaveaîncredereînsocialism.
— Sîntmedic,doamnăDelVăile.Totcemăinter
eseazăestesăvindec.
Am ajunsîn Chilelafineleluidecembrie1898
şiam găsitoţarăîn plină
crizămorală.Nimeni,delamoşieriibogaţiş
ipînălaînvăţătorişimuncitorii
delamineledesalpetru,nueramulţumitdeso
artăsaudeguvern.Chilienii păreau
căseresemnaserăcu
defecteledecaracter,precum
beţia,leneasau hoţia,şicu metehnele
sociale,precum birocraţia
supărătoare,şomajul, ineficienta
justiţieişisărăcia,care contrastau cu
ostentaţia neruşinată a
celorbogaţişiduceau
laofuriesurdăşicrescîndă
careseîntindeadela nordlasud.Nuvăzusem
nicicîndunSantiagoatîtdemurdar,cuatîta
lume mizeră,cu
atîteacasederaportplinedegîndacişiatîţ
iacopiimorţiînainte
deaprindesămeargă.Presaasiguracăindice
ledemortalitatedincapitală
eraacelaşicuceldelaCalcuta.Casanoastră
dinstradaEjercitoLibertador rămăsese în
grija a două mătuşi de departe şi
sărăntoace, dintre
numeroaselerudepecareleareoricefamilie
chiliana,şiacîtorvaservitori. Mă tuşile
domneau acolo de maibine de doianişine-au
primitfără entuziasm,urmate de
Caramela,atîtde bătrîn că nu m-a
recunoscut. Grădina era sălbăticită,
fîntînile maure secate, saloanele
miroseau a mormînt,bucătăriilepăreau
cocinădeporcisisubpaturieramurdăriede
şoareci,darnimicnuasperiat-
opePaulinadelVăile,careveneasăserbeze
nuntasecoluluişinimic,nicivîrstaei,nic
icălduradin Santiago,nicifirea
mearetrasă,nuaveasăfieopiedică.Avealadi
spoziţieluniledevarăîncare
toatălumeapleacălamaresaulaţarăpentrua
punecasalapunct,pentru
căviaţamondenăîncepeatoamnaşicăsătoria
meatre-
buiasăfieînseptembrie,cîndîncepeprimăva
ra,lunasărbătorilornaţionale şia
mireselor,exactla un an după
ceîlcunoscusem peDiego.Frederick
Williamss-
aocupatsăangajezeunregimentdetîmplari,
ebenişti,grădinari şislujnicecares-
auapucatsăreparedezastrulînritmulobişn
uitdinChile, adică fără mare grabă.Vara a
venitprăfoasă şitoridă,cu mirosuleide
piersicişicu vînzătoriiambulanţicare-
şistrigau bunătăţiledesezon.Cei careşi-
au permisau plecatîn vacanţă la ţară sau la
plajă;oraşulpărea mort. Severo del Văile a
venit la noi în vizită, aducîndu-ne saci cu
zarzavaturi,coşuricufructeşiveştibuned
espreviţadevie;erabronzat,era
maisolidşimaidrăguţcaniciodată.M-
aprivitcuguracăscată,miratcăeu puteam
fifetişcanadecaresedespărţiseînurmăcudo
iani,m-aînvîrtitca
peuntitirezcasămăpriveascădintoateungh
iurileşiahotărîtcăsemănăm cu maică-
mea.Comentariu pecarebunica 1-a
primitfoarterău,trecutul
meunusepomeneaînprezenţaei,pentruea,vi
aţameaîncepealavîrstade cinciani,cîndam
trecutpragulmiculuieipalatdinSânFranci
sco,înainte
nuexistanimic.Nivearămăseselamoşiecuco
piii,iaraşteptasănască,era prea greoaie
să facă drumulpînă la Santiago.Producţia
de strugurise anunţa foartebună în
acestan,aveau degînd să-
iculeagăpeceipentru
vinulalbînmartieşipentruvinulroşuînapr
ilie,Severoamaispuscăerau
cîţivabutucidevin negru
absolutdiferiţicareseamestecaserăcu
ceilalţi, erau maigingaşi,semănau
maiuşorsisecoceau maitîrziu.Deşidădeau
niştestruguriexcelenţi,Severo avea
degînd să-iscoată pentru a nu mai avea
probleme.Paulina delVăilea
ciulitimediaturechileşii-am văzutîn
ochiluminiţaaceadelăcomiecaredeobiceia
nunţaoide rentabilă.
— Cum vinetoamna,transplantează-
iseparat,îngrijeşte-işilaanulfacem
dineiunvinspecial.
— Decesănecomplicăm?aîntrebatSevero.
— Dacăsecocmaitîrziu,trebuiecăsîntstru
gurifinişiconcentraţi.Precis
căvinulvafimultmaibun.
— Producem
unuldintrevinurilecelemaibunedinţară,
tanti.
— Fă-
miplăcereaasta,nepoate,făceterog,1-
arugatbunicapetonulacela
linguşitorpecare-
1foloseaînaintedeadaunordin.
N-am apucatsăovăd peNiveadecîtîn
chiarziuacăsătorieimele,cînd a
apărutcunou-născutulînbraţesimi-
asuflatrepedelaurecheinformaţiile debază
pecaretrebuiesă lecunoască oricemireasă
înaintedeluna de
miere,darpecarenimeninu
seostenisesămilefurnizeze.Condiţiamea
virginalănumăfereatotuşidetresăririleu
neipasiuniinstinctivepecarenu oştiam
numi,măgîndeam
zişinoaptelaDiegosinuîntotdeaunacugînd
uri caste,îldoream,darnuştiam
foartebinepentruce.Voiam săfiuînbraţele
lui,sămăsăruteaşacum
ofăcusedecîtevaori,şisă-
1vădgol.Nuvăzusem niciodatăun
bărbatgolşi,mărturisesc,curiozitateanu
mălăsasădorm.
Astaeratot,restuldrumului— mister.Cu
onestitateaeineruşinată,Nivea
erasinguraînstaresămăinstruiască,darnu
ovafacedecîtdupăcîţivaani, cînd am
avutşitimpulsiocaziasăadîncim
prietenianoastrăsicînd mi-a povestit
secretele intimităţii eicu Severo del
Văile şi mi-a descris în
amănunt,prăpădindu-
sederîs,poziţiileînvăţatedin colecţia
unchiuluiei
JoseFranciscoVergara.Peatuncilăsasem
înurmăinocenţa,dareram tare ignorantă în
materieerotică,aşa cum
sîntaproapetoatefemeileşi,după cum m-
aasiguratNivea,majoritateabărbaţilor.
„Fărăcărţileunchiuluiaşfi
făcutcincisprezececopiifărăsăştiucum",
mi-aspus.Sfaturileei,carele-ar fi
ridicatpărulmăciucă mătusilor,mi-au
folositmultla cea de a doua
dragoste,darlapriman-
arfifăcutnicidoibani.
Timpdetreiluniîntregiam trăitîn
doarpatru cameredin casadin strada
EjercitoLibertador,scoţînd
limbadecăldură.Nu m-am plictisit,pentru
că bunica s-a reapucatimediatde operele
de caritate,deşitoate membrele
ClubuluiDoamnelorerauînvacanţă,înlipsa
eidisciplinasemuiase,aşacă
areapucatMielemileifăcutecusila;iaram
făcutvizitebolnavilor,văduvelorşinebun
ilor,iaram împărţitmîncareşiam
controlatîmprumuturilepentru
femeilesărace.Idea asta,decareau rîs
chiarsiziarele,căcinimeninus-
agînditcăbeneficiarele— toateînultimul
haldemizerie—
arrestituivreodatăbanii,s-
adoveditînsăatîtdebunăcă guvernuls-a
hotărîtsă ocopieze.Nu numaică
femeileplăteau scrupulos
împrumutulîntranselunare,darseşispriji
neauunapealta,astfelcădacă
unanuputeaplăti,ofăceaucelelalteînlocu
lei.CredcăPaulinadelVăiles-
agînditsălecearădobîndăşisăfacădincari
tateoafacere,daram oprit-o din start.
„Totulareolimită,bunico,chiarşilăcomia
",i-am trîntitîn faţă. Corespondenţa
pasionată cu Diego Dominguez mă făcea
dependentă de poştă.Am descoperitcăîn
scrisorieram în staresăexprim ceacen-asfi
îndrăznitîntrepatru ochicu
el;cuvîntulscristeeliberează.M-am
pomenit căciteam
poeziidedragosteînlocderomanelecareîna
inteîmiplăceauatît demult;dacăun
poetmortîn
capătulcelălaltallumiiputeasă-
midescrie
atîtdeexactsentimentele,trebuiasăacept
cu umilinţăcădragosteamea
nueraexcepţională,nuinventasem
nimic,lumeaseîndrăgosteştelafel.îmi
imaginam logodniculpe calgalopînd pe
pămînturile luiprecum un erou legendarcu
spateputernic,nobil,zdravăn şiarătos,un
bărbăţoiîn mîinile căruiaaşfifostîn
siguranţă;măvafacefericită,îmivadaprot
ecţie,copii, amoretern.Vizualizam
unviitorvătuitşidulceîn carepluteam
îmbrăţişaţi pe vecie.A ce mirosea
corpulbărbatuluipe care îliubeam? A
humus, precum
păduriledeundevenea,sauamirosdulcedebr
utărie,poateaapă de mare,aşa ca aroma
acea trecătoare care mă asalta în vis încă
din copilărie.Brusc,nevoiadea-
1mirosipeDiegodeveneaatîtdeimperioasăc
a oseteputernicăsiîlrugam în
scrisoaresă-mitrimităunadin eşarfelepe
carelepurtalagîtsauocămaşănespălată.Ră
spunsurilelogodniculuimeu la
acestescrisoripasionateerau
niştepaşnicecronicialevieţiila ţară —
vacile,grîul,strugurii,ceruldevarăfără
ploaie— sicomentariisobredespre
familialui.Evidentnumi-atrimis
niciunfeldeeşarfăsaudecămaşă,înultimel
erînduriîmireaminteacîtde
multmăiubeşteşicîtdefericiţivom
fiîncasacearăcoroasădecărămidăşi
olanepecaretatăluioconstruiapentrunoip
eproprietate,aşacum făcuse
unapentrufratelesăuEduardocîndsecăsăto
risecuSusanaşicum vaface
pentrusorasaAdelacîndvafisăsemărite.Deg
eneraţii,familiaDominguez
locuiseîmpreună;iubireapentruCristos,u
nireaîntrefraţi,respectulpentru
părinţişimuncadingreueraubazafamilieis
ale.
Oricîtdemultasfi suspinatşiaşfi
cititversuri,totîmiprisosea timpul,
astfelcăm-am
întorslastudioulluidonJuanRibero,bătea
m oraşulfăcînd fotografiişiseara lucram în
camera dedevelopatpecareo instalasem în
casă.Experimentam impresiunilecu
platină,otehnicănouăcareproducea
imaginifoartefrumoase.Procedeulestesim
plu,deşimaiscump,darplătea
bunica.Sevopseştehîrtia cu pensula
muiatăîntr-osoluţiedeplatină,iar
rezultatuleste o imagine cu
gradaţiisubtile de
ton,luminoase,clare,de
mareprofunzime,carerămînneschimbate.Au
trecutzeceanişiacesteasînt cele
maiextraordinare fotografiidin colecţia
mea.Cînd le privesc,multe
amintirinăvălesc în faţa ochilormeicu
aceaşilimpezime a platineidin imagine.O
văd pebunica Paulina,îlvăd
peSevero,peNivea,prietenişi
rude,măobservşipemineîncîtevaautoportr
eteaşacum eram pe-atunci,
chiarînaintedeevenimentelecareaveausă-
mischimbeviaţa.
în zoriiceleideadouazidemarţidin
lunamartiecasaaveaun aspectde
maregală,aveaomodernăinstalaţiedegaze,
telefonsiunascensorpentru
bunica,tapetadusdeNiveadelaNew
York,mobilaeraretapiţată,parchetele
ceruite proaspăt, bronzurile lustruite,
geamurile spălate şi colecţia de
tablouriimpresioniste agăţate în
saloane.Exista un nou contingent de
servitoriîn uniformă sub conducerea
unuimajordom argentinian,pecare
PaulinadelVăile1-
aluatpesusdelahotelulCrillonplătindu-
idublu.
—O săfim
criticaţi,bunico.Nimeninuaremajordom,e
steomaimuţăreală, am avertizat-o.
— N-areimportanţă.Nuam
degîndsămăluptcuindienimapucheîntîrlic
i căroralecadepărulînsupăşi-
mitrîntescfarfuriilepemasă,mi-
arăspuns, hotărîtă să impresioneze
societatea din capitală în
generalsifamilia lui
DiegoDominguezînparticular.
Şiuiteaşaceinouăangajaţis-
auadăugatvechilorservitoarecarelucraud
e anibuniîn
aceastăcasăşicare,bineînţeles,nu puteau
fi dateafară.Era atîtapersonaldeserviciu
căoameniimergeau decolo-
coloneavîndceface, izbindu-
seuniidealţii,şiau
fostatîteabîrfesichiarfurtişaguricăîn
cele din urmă a intervenit Frederick
Williams pentru a face ordine, căci
argentinianulnu se pricepea.Lucrula
produs uimire,niciodată nu se
pomenisecastăpînulcaseisăsecoboarelani
velulslugilor,darafăcut-ola
perfecţie,nu
degeabaaveaoexperienţăîndelungatăîn
aceastăfuncţie.Nu
credcăDiegoDominguezsifamiliasa,primii
musafiripecarei-am avut,au apreciat
eleganţa serviciului, dimpotrivă, s-au
simţit stînjeniţide atîta
splendoare.Făceaupartedintr-
ovechedinastiedemoşieridinsud,darspre
deosebire de majoritatea stăpînilorde
pămîntdin Chile,care petrec vreo
douălunilamoşieşiînresttrăiescdinrentă
laSantiagosau înEuropa,ei
senăşteau,creşteau şimureau laţară.Erau
oamenicu osolidătradiţiea
familiei,profund
catolicişisimpli,fărăniciunuldin
rafinamenteleimpuse debunică-mea
şicare,fără îndoială,lis-au părutcam
decadenteşiprea puţincreştineşti.M-
afrapatcătoţiaveau
ochialbaştri,înafarădeSusana, cumnata
luiDiego,o frumuseţe brună cu aer
languros,ca o pictură spaniolă.Lamasăs-
au
încurcatînfaţaşirurilordetacîmurişiace
lorşase pahare,niciunulnu agustatdin
raţacu portocalăşis-au cam speriatla
sosireadesertuluiîn
flăcări.Văzînddefilareaservitorilorîn
uniformă,dona Elvira,mama luiDiego,a
întrebatde ce erau atîţia militariîn
casă.Au
rămasînmărmuriţiînfaţatablourilorimpre
sioniste,convinşicăeupictasem
aiurelilealeaşicăbunicaleagăţase
pepereţipentru căseramolise,darau
apreciatmiculconcertdeharpăsi pian pe
care 1-am oferitîn salonulde
muzică.Conversaţia murea după prima
frază, pînă cînd taurii de prăsilă au
deschis discuţia despre
reproducereavitelor,lucrucareainteresa
t-oînmoddeosebitpePaulinadel Văile
care,neîndoielnic,se gîndea să-
şirealizeze industria de brînzeturi
împreunăcuei,doaraveauatîteavaci.Dacăm
aiaveam vreoîndoialăîncea ce priveşte
viaţa mea la tară alăturide
tribullogodniculuimeu,vizita aceasta a
spulbera t-o.M-am
îndrăgostitdeţăraniiaceştia deviţă
veche,
blajinişifărăpretenţii,detatălrumensir
îzăreţ,demamaatîtdeinocentă,
defratelecelmareamabilşiviril,demister
ioasa cumnată şidesora cea
mică,veselăcaun
canar,carefăcuserăocălătoriedecîtevazi
lecasămă cunoască.M-au aceptatcu
naturaleţe şisîntsigură că au plecatcam
nedumeriţide stilulnostru de viaţă,darnu
ne-au criticat,căcipăreau incapabilide
vreun gînd rău.Dacă Diego mă alesese,mă
considerau ca
făcîndpartedinfamilie,astaleeradeajuns
.Simplitatealorm-afăcutsămă
relaxez,lucru carerareorimiseîntîmplăcu
străinii,şifoarterepedem-am
pomenitconversînd cu fiecare,povestindu-
ledesprecălătoriaîn Europaşi
desprepasiuneameapentru fotografie.
„Arată-mifotografiiletale,Aurora", m-a
rugat dona Elvira, dar cînd am făcut-o nu
şi-a putut ascunde dezamăgirea.Cred că
seaştepta la ceva
maireconfortantdecîtpichetede
muncitoriîn
grevă,casederaport,copiizdrenţăroşijuc
îndu-sepetrotuar,
revoltepopulare,bordeluri,emigranţirăb
dătoriaşezaţipecalabalîcullorîn cala
unuivapor.„Dar,fetiţo,decenu
facipozefrumoase,decetevîriîn
coclaurileastea?
SîntatîteapeisajedrăguţeînChile."aşopt
itbunafemeie. Eram gata să-iexplic că nu
mă interesează lucrurile
drăguţe,ciaceste chipurisăpate de trudă
şisuferinţă,dar mi-am datseama că nu era
momentul.Aveam
tottimpulînaintesămăarătaşacum
sîntviitoareisoacre sirestuluifamiliei.
'— Decele-aiarătatfotografiileastea?
FamiliaDominguezedemodăveche, nu
trebuiasă-isperiicu
ideiletalemoderne,m-
acertatPaulinadelVăile dupăceauplecat.
— Erauoricum
speriaţideluxuldincasaastaşidetablouri
leimpresioniste, nucrezi?
înplus,Diegoşifamilialuitrebuiesăştiec
efeldefemeiesînteu.
— încănu eştifemeie,eştidoarocopilă.O
săteschimbi,asăfacicopii,
trebuiesătemodelezidupămediulbărbatulu
itău.
— Am să rămîn mereu aceaşipersoană şin-am
de gînd să renunţla fotografie.Nu e totaia
cu acuarelele suroriiluiDiego sau cu
broderia cumnată-
sii,astaeoparteesenţialădinviaţamea.
— Bine,bine,mărită-
teîntîişiapoifăceaichef,apuspunctbunic
amea. Nu am aşteptatpînă în
septembrie,cum
fuseseplanul,ciatrebuitsă ne căsătorim
lajumătatealuiaprilie,pentru
cădonaElviraDomfnguezaavut
unuşoratacdecordşidupăosăptămînă,cînds
-asimţitdestuldebineca
sămeargăsingură,şi-
amanifestatdorinţadeamăvedeamăritatăcu
fiulei
Diegoînaintedeapărăsiaceastălume.Restu
lfamilieiafostdeacordpentru
cădacădoamnaseprăpădeaarfitrebuitsăamîn
ăm căsătoriacu celpuţin
unanpentruapăstradoliulreglementar.Bun
icas-aresemnatsăgrăbească
lucrurileşisărenunţelaceremoniaprincia
răpecareoplănuia,iareu am
scosunsuspindeuşurarecăciideadeamăexpu
neînochiiajumătatede Santiago intrînd în
catedrală la braţulluiFrederick Williams
sau allui SeverodelVăilesubun
muntedeorgandialb,aşacum doreabunică-
mea, nueraunacaresămăliniştească.
Cepotspunedespreprimaîntîlnireamoroasăc
uDiegoDominguez?Puţine,
căcimemoriaînregistreazăînalbşinegru;t
onuriledegrisepierdpedrum.
Poatecănuafostchiaratîtdejalnicăcum
îmiamintesc,darnuanţelele-am
uitatşinupăstrezdecîtosenzaţiegeneralăd
efrustrareşifurie.Dupănunta
privatăcelebratăîncasadinEjercito
Libertadorne-am duslaun hotelpentru
apetrecenoapteanuntii,înainte
deaplecaînlunademierepentru
douăsăptămînilaBuenosAires,pentru
căsănătateaprecarăadoneiElviranunedăde
avoiesăplecăm pentrumult timp.Cîndmi-am
luatrămas-bundelabunică-meaam
simţitcăopartedin
viaţameaseterminasedefinitiv,îmbrăţişîn
d-omi-am datseamacîtdemult oiubeam
şicîtdemultslăbise,rochiaatîrnapeeasio
întreceam acum cu jumătatedecap;am
avutpresentimentulcănuîimairămîneamult
detrăit,
păreamicăsivulnerabilă,obăbuţăcuglastr
emurătorşigenunchiidecîrpă.
Puţinrămăsesedinmatroanaformidabilăcar
emaibinedeşaptezecideani fusese
bărbatulcaseisimanipulase destinele
familieidupă pofta inimii.
Lîngăea,FrederickWilliamsparcăerafiulei,
aniinu-1atingeau,deparcăar
fifostimunlauzuratimpului.Cuoziînainte,
bunuldeunchiFrederickmă
rugase,fărăştireabunicii,sănu
mămăritdacănu eram sigură,dari-am
răspunscă niciodată nu fusesem maisigură
deceva.Nu mă îndoiam de
dragosteameapentruDiegoDomînguez.Pemăs
urăceseapropiamomentul nuntiideveneam
totmainerăbdătoare.Măpriveam
înoglindăgoalăsaude-
abiaacoperitădecămăşilefinedenoaptedin
dantelăpecarebunicamile
cumpăraseînFranţasimăîntrebam
neliniştitădacăelmăgăseadrăguţă.O
aluniţăpegîtsaumameloanelenegricioasem
isepăreaudefecteteribile.Mă
vadorioaretotatîtdemultcîtîldoream eu?
Aveam săaflunoaptealahotel. Eram
obosiţi,mîncasem
foartepuţin,elbăusepestemăsură,chiarşi
eu aveam trei cupe de şampanie în mine. Am
intrat în hotel făcînd pe
indiferenţii,dar dîra de orez pe care am
lăsat-o după noine-a trădat
calitateadeproaspătcăsătoriţi.Am
fostatîtderuşinatăodatăsingurăcu
Diegoşigîndindu-
măcăceideafarăîşiimaginaucăfăceam
dragoste,căm- am încuiatînbaiefiindu-
mirău;dupăuntimpdestuldelungsoţulmeu a
bătutuşorîn uşă curios să afle dacă
maitrăiam.M-a dus de mînă în cameră, mi-a
desfăcut spelcile cocului, mi-a scos
jacheta de piele de căprioară,mi-
adesfăcutnenumăraţiinasturi
deperlăaibluzei,m-
ascosdinfustaceagreasidinjupoane,pînăa
m rămas
doarîncămăşuţasubţiredebatistpecareopu
rtam subcorset.Pemăsură ce-
miscoteahainele,simţeam
cămătopesccaapa,dispăream,deveneam un
scheletîmbrăcatîn aer.Diego m-a
sărutatpe buze,darnu cum îmi imaginasem
deatîteaoriînultimeleluni,cicuputereşi
grabă;apoisărutul
adevenitmaiporuncitorîntimpcemîinilelu
itrăgeaudecămaşapecareeu încercam s-o
ţin pemine,căcigînduldea mă vedea goală mă
îngrozea. Mîngîierile grăbite şiimaginea
corpuluisău lipitde almeu m-au pus în
defensivă,eram atîtde încordată că
tremuram ca de frig.M-a întrebat
plictisitceeracu mineşimi-
aspussăîncercsămărelaxez,darvăzîndcă
metodanu
făceadecîtsăînrăutăţeascălucrurile,asc
himbattonul,aspus sănu-
mifiefricăşiapromiscăvafiatent.Asuflatînl
ampăşiafăcutcea făcutca să mă ducă în
pat,restuls-a petrecutfoarterepede.N-am
făcut nimiccasă-1ajut.Am
rămasnemişcatăcaogăinăhipnotizată,înce
rcîndde pomană să-miamintesc de sfaturile
pe care mile dăduse Nivea.La un
momentdatspadaluim-astrăpuns,am
reuşitsă-miînăbuşţipătulşiam
simţitgustdesîngeîngură.Amintireaceama
ilimpedeaaceleinopţiafost
dezamăgirea.Asta era pasiunea pentru care
poeţiifăceau să curgă atîta cerneală?
Diegom-aconsolatspunîndu-
micăaşaeramereuprimadată,cu timpulnevom
cunoaşteşitotulvamergemaibine,dupăcare
m-asărutat pefrunte,s-aîntorscu
spateleşiaadormitcaun bebeluş,în timp
ceeu stăteam
treazăînîntunericcuunprosopîntrepicioa
reşiodurerearzătoare în burtăsiîn
suflet.Eram preaignorantăpentru
aghicimotivulfrustrării
mele,nicimăcarnucunoşteam
cuvîntulorgasm,darîmiexplorasem trupul
şiştiam
căundevaseascundeplăcereaaceaseismicăî
nstaresădeatotul
pestecap.Diegoosimţiseîn
mine,astaeraclar,dareu nu simţeam decît
mîhnire.M-am simţitvictima
uneiteribilenedreptăţibiologice:pentru
un
bărbatsexulestefacil,îlpoateobţinechia
rcuforţa,darpentrunoierafără
desfătareşicuconsecinţegrave.Adicălabl
estemuldivin
deanaşteîndureritrebuiasăseadaugesiace
ladeaiubifărăplăcere?
Dimineaţa cînd s-a trezitDiegoeu eram
deja îmbrăcată deceva vremesi hotărîsem
sămăîntorcacasăsămărefugiezînbraţelesi
gurealebunicii,dar
aerulproaspătşiplimbarea pe străzile din
centru,aproape pustiila ora acea de
duminică,m-au liniştit.Mă ustura
vaginulunde simţeam încă prezenţa
luiDiego,darpas după pas furia mi-a
trecutşiam hotărîtsă
înfruntviitorulcaofemeieadevărată,nuca
omucoasăprostcrescută.Eram
conştientăcîtderăsfăţatăfusesem în
primiinouăsprezeceaniaivieţii,dar
etapaaceaseterminase;cu
onoapteînurmămăiniţiasem în condiţiade
femeiemăritatăsitrebuiasămăportşisăgîn
descmatur,am trasconcluzia înghiţindu-
milacrimile.Răspundereadeafifericităera
numaiamea.Soţul meu nu avea să-mi aducă
fericirea eternă ca pe un cadou frumos
împachetat,eu
trebuiasăozămislesczidupăzicu
inteligentăşiefort.Din fericire îliubeam
peacestom şicredeam că,aşa cum spusese
şiel,cu
timpulsicupracticalucrurilevormergemai
bineîntrenoi.BietulDiego,mi- am
zis,trebuiecăelafeldedezamăgitcamine.M
-am întorslahotellatimp
pentruaînchidevalizeleşiaplecaînlunade
miere.
MoşiaCaleufu,situatăînregiuneaceamaifr
umoasădin Chile,unparadis
sălbaticdeselvarece,vulcani,lacurisirî
uri,aparţinusefamilieiDominguez
încădinvremeacoloniei,cîndpămînturilea
ufostîmpărţitehidalgilorcarese
remarcaserăîntimpulConquistei.Familiaî
şisporiseavutulcumpărîndalte
terenuridela indienila preţulcîtorva
sticlederachiu,pînă au ajunssă
posedeunuldintrelatifundiilecelemaipro
speredin regiune.Proprietatea
nusedivizaseniciodată;printradiţie,fiul
celmaimareomoşteneaîntreagă, avînd
obligaţia să dea de lucru sau să-şiajute
fraţii,să întreţină sisă
înzestrezesurorileşisă aibă grijă
deţăraniidomeniului.Socru-meu,don
SebastiânDominguez,făceapartedinfiinţel
eaceleacareduclabunsfîr- şitcea ce se
aşteaptă de la ele,astfelcă îmbătrînea cu
sufletulliniştit,
recunoscătordarurilorpecareiledădusevi
aţa,maialesdragosteasoţiei,
donaElvira.întinereţefuseseundesfrînat
,orecunoşteachiarelrîzînd,iar
dovadaerau
maimulţiţăranidepemoşiecuochialbaştri,
darmînablinda
şifermăadofieiElviraajunsesesă-
1stăpîneascăfărăcaelînsuşisăprindă
deveste,îşiasumablajin
roluldepatriarh;oameniiveneau
maiîntîilael
cîndaveauprobleme,pentrucăceidoifiiaisă
i,EduardosiDiego,eraumai
duriiardonaElviranudeschideaguraînafar
apereţilorcasei.Răbdareape caredon
Sebastiân
oarătaţăranilor,pecareîitratacapenişte
copiicam înapoiaţi,se transforma în
severitate faţă de băieţiilui.„Sîntem
foarte privilegiaţi,deaceaavem
maimulterăspunderi.Noinuavem
niciscuzenici
pretexte,datorianoastrăestesăcredem
înDumnezeu şisăajutăm oamenii ăştia,de
asta avem să dăm socoteală în
cer",obişnuia să spună.Avea probabilîn
jurdecincizecideani,darpăreamaitînărpe
ntru căduceao viaţă foarte sănătoasă,era
toată ziua pe calstrăbătînd moşia,se
trezea
primulşiseculcaultimul,eraprezentlatre
ieriş,laprindereacailorşila
băgarealorînţarc,puneamînalaînsemnarea
şicastrareavitelor,îşiîncepea ziuacu
ocană decafea neagră cu
saselinguriţedezahărsiun strop de
brandy;astaîlţineaînputerelamuncilecîm
puluipînăladouăcîndprînzea cu
familiaînghiţindpatru
porţiidemâncareşitreidedesert,udatecu
vin din belşug.Nu eram multiîn căsoaia
acea mare;durerea cea mare a
socrilormeiera că nu avuseseră
maimulţicopii.Aşa a vrutDumnezeu,
spuneau.Lacinăneadunam cu
toţiidepeundeumblaserăm cu treburile
noastre,nimeninuputealipsi.EduardoşiSu
sanatrăiauîmpreunăcucopiii
lorîncasacealaltă,construităpentrueila
douăsutedemetridecasamare, daracolonu
sepregăteadecîtmiculdejun,restulmeselo
rseluau în casa
socrilormei.Datfiindcănecăsătoriserăm
maidevreme,casadestinatălui
Diegoşimienu eragataşistăteam într-
oaripălasocri.Don Sebastiân se
aşezaîncapulmeseipeunscaunînaltşisculp
tat;laextremitateaopusă
seaşezadonaElviraiarpeceledoualaturist
ăteau băieţiicu nevestelelor,
douămătuşivăduve,cîţivaverisaurudeapro
piate,obunicăatîtdebătrînă
cătrebuiahrănităcu
biberonulsimusafirii,carenu lipseau
niciodată.Pe masăsepuneau tacîmuriîn
pluspentru oaspeţiicarepicau
neanunţaţisi uneorirămîneau cu
săptămînile.Erau mereu bine veniţipentru
că în singurătatea de la ţară vizitele erau
cea maimare distracţie.Maila sud locuiau
cîteva familiichilieneîn
mijloculteritoriuluiindienilor,cîtsicî
ţiva
coloniştigermani,fărădecareregiuneaarfi
rămasaproapesălbatică.Era nevoie de mai
multe zile ca să străbaţi călare
proprietăţile familiei Domînguez,care
ajungeau pînă aproape de graniţa
argentiniană.Seara spuneam
rugăciuni,şicalendarulanualeracondusde
sărbătorilereligioase, careseţineau
curigoareşibucurie.Socriimeişi-
audatseamacăfusesem crescută cu foarte
puţină învăţătură catolică,dar nu au
fostprobleme pentrucălerespectam
credinţaiareinuauîncercatsămi-
oimpună.Dona Elvirami-
aexplicatcăcredinţaesteundardivin:
„Dumnezeutecheamăpe
nume,tealege",spunea.Cea ceîn ochiieimă
desvinovăţea,Dumnezeu încă nu mă
chemasepenume,dardacă ajunsesem într-o
familieatîtde
creştinăînseamnăcăovafaceîn
curînd.Entuziasmulcu careoajutam la
opereledecaritateprintreţăranicompensa
slabameafervoarereligioasă;ea
credeacăeravorbademilă,semnalnaturiime
lebune,nuştiacăeravorba
deantrenamentulmeu dela
ClubulDoamnelorcu bunica sideprozaicul
interesdeacunoaştemuncitoriicîmpuluisi
a-ifotografia,în afarădedon
Sebastiân,deEduardoşiDigo,careseeducas
eră cainternilaun colegiu
bunsifăcuserăvoiajulobligatoriuînEurop
a,nimeninubănuiapeaicicîtde mare era
lumea.Nu se admiteau romane în casa
acea,cred că don
Sebastiânnuaveacurajsălecenzurezeşipen
truaevitaeventualitateadea
ficititvreunuldepelistaneagrăabisericii
preferasăotaiescurtşisăle
eliminepetoate.Ziareleajungeau
atîtdetîrziu cănu maiaduceau ştirici
istorie.DonaElviraîşiciteacărţilederug
ăciuniarAdela,soraceamică
aluiDiego,aveacîtevavolumedepoezie,bio
grafiialeunorpersonajeistorice
sicronicidecălătorie,pecareletotrecite
a.Maitîrziuam descoperitcăfăcea
rostderomanedemisterşigroază,lerupeaco
perteleşileînlocuiacu cele
alecărţilorautorizatedetaică-
său.Cîndmi-au venitcufereleşilăziledela
Santiago şiau ieşitla lumină sute de
cărţi,dona Elvira m-a rugatcu
dulceaţaeiobişnuităsănu leexpun în
faţafamiliei,în fiecaresăptămînă,
bunicaşiNiveaîmitrimiteaumaterialdelec
tură,eupăstram totulîncamera
mea.Socriinu spuneau nimic,presupun că
îşiziceau că atuncicînd voi
aveacopiiobiceiulăstarău osă-
mitreacănemaiavîndatîteaceasurilibere,
precum
cumnataSusana,careaveatreicopiiadorabi
lişifoarterăucrescuţi. Totuşi,nu s-au
împotrivitfotografiei,pesemneau
bănuitcăarfi fostcam greu,şideşinus-
auarătatcurioşisă-mivadămuncami-
audatoîncăpere dinfundulcaseicasă-
minstalezlaboratorul.
Am
crescutlaoraş,înambianţaconfortabilăşic
osmopolitădincasabunicii,
multmailiberădecîtoricarechilianadeatun
cişideazi,căcideşisîntem la
sfîrşitul primului deceniu al secolului
al XX-lea, lucrurile nu s-au
modernizatmultpentru feteledin
partealocului.Cîndam aterizatîn sînul
familieiDomînguez,schimbarea de stila
fostbrutală,deşieifăceau tot
posibilulsămăsimtbine.S-au purtatbinecu
mine,afostuşorsăprind
dragdeei;dragostealoracompensatfireaînc
hisăşiadeseamorocănoasăa
luiDiego,careînpublicmătratacapeosorăş
iînparticularaproapecănu-
mivorbea.Primelesăptămîniîncareîncerca
m sămăadaptezau fostfoarte
interesante.DonSebastiănmi-
adăruitofrumoasăiapăneagrăcusteaalbă în
frunteşiDiegom-atrimisîmpreunăcu un
vătafsăstrăbatmoşiaşisă
cunosclucrătoriişivecinii,caresegăseau
laatîţiakilometridistanţăîncît fiecare
vizită dura treisau patru zile.Apoim-a
lăsatliberă.Elpleca la
muncilecîmpuluicutatălşifratelesău,sau
lavînătoare,uneorierauplecaţi
cuzilele.Nusuportam
plictisealadeacasă,cuinterminabileleoc
upaţiidea-i răsfăţapecopiiiSusanei,dea
facedulceţurişiconserve,curatşiscutura
t,deacoasesiţese;cînd îmi terminam
treaba la şcoală sau la
dispensarulmoşieiîmipuneam nişte
pantalonide-ailuiDiegoşiplecam
îngalop.Soacră-meamăavertizasesănu
încalecbărbăteştecăciputeam săam
„problemefemeieşti",uneufemism pe
carenu 1-am lămuritniciodatăpede-a-
ntregul,darnu puteaisăcălăreşti
peoparte,femeieşte,prinnaturaaceastade
colineşistîncifărăsăriştisă-ţi
spargicapuldacăaificăzut.Peisajulîmităi
arespiraţia,măuimealafiecare
pas,măîncînta.Călăream pedealîn
susşipevaleîn jospînălapădurea deasă,un
paradisdemolizi,dafin,arboredescorţişoa
ră,„manio",mirtşi
arborimilenaridearaucaria,lemnfinpecare
familiaDomînguezîlexploata în
fabricalordecherestea.Măîmbătaaromadep
ădureumedă,parfumul
acestasenzualdepămîntroşu,sevăsirădăci
ni,paceahăţişuluistrăjuitde
giganţiiverzi,murmurulmisterios
alcrîngurilor:cîntec de ape invizibile,
dansulvăzduhuluiîncurcatînramuri,rumoa
rearădăcinilorşiainsectelor,
ciripitulsuavalgugustiucilorsiţipetele
scandaloasealepăsărilordepradă.
Cărărileseterminaulafabricadecherestea
,deacolotrebuiasă-mideschid drum
prinhăţişuri,încrezîndu-
măîninstinctuliepei,care-
şiafundacopitele într-un mîlde culoarea
petrolului,dens şimirositorca un sînge
vegetal. Luminasefiltraprin
uriaşacupolădearboriîn
razelimpezişioblice,dar erau
şizoneîngheţateundemăpîndeau
pumele,spionîndu-măcu ochiilor
defoc.Purtam
opuşcălegatădeşa,darlaoadicănuaşfiavutt
imps-oscot şi,oricum,nu trăsesem
niciodată.Am
fotografiatpădurilebătrîne,lacurile
cunisipnegru,rîuriletumultuoasecupietr
ecîntătoareşivulcaniiimpetuoşi care
încununau orizontulca nişte
balauriadormiţiîn turnurile lor de
cenuşă.Am
pozatşiţăraniidepemoşie,dupăcareleaduc
eam fotografiilepe careeileprimeau
tulburaţi,nestiindcesăfacăcuacesteimag
inialelorpe carenu
leceruseră.Măfascinau
chipurilelorarsedevremeşidesărăcie,
darlornuleplăceasăsevadăaşacum
erau,înzdrenţeşiplinidenecazuri,
doreauportretecoloratede
mînăpentrucarepozauînsingurulcostum
pecareîlaveau,celdelanuntă,
binespălaţişipieptănaţi,cucopiiifărămuc
ilanas.
Duminica nu selucraşieraslujbă (cînd
găseam un preot)sau „misiuni",
adicăfemeilefamilieimergeau în
vizitălaţăraniacasăpentru a-icatehiza.
Astfelluptau cu
cadourisitenacitateîmpotrivacredinţelo
rindigenecarese încurcau cu
sfinţiicreştini.Nu participam la
acestepredicireligioase,dar profitam
deocaziecasă-icunoscpeţărani.Mulţierau
indienicuraţicare maifoloseau
cuvintedin limbalorşipăstrau
viitradiţiile,alţiierau metişi,
cutoţiiumilişitimiziîngeneral,darcertă
reţişigălăgioşiatuncicîndbeau. Alco
lulera un balsam amarcare uşura pentru
cîteva ceasurigreutăţile
cotidiene,timpîncarelerodeamăruntaiele
caunşobolan.Beţiileşibătăile cu
armealbesepedepseau cu
amendă,totaşaaltedelicte,precum tăierea
unui copac fără permisiune sau lăsarea
animalelor libere dincolo de
suprafaţadejumătatede„cuadra"pecareoav
eafiecarefamilieînfolosinţă. Furtulsau
insolenţa faţă de superiorise pedepseau cu
bătaia,dardon Sebastiăn nu suporta
pedeapsa corporală;desfiinţase
şi„dreptulprimei
nopţi",vechetradiţiedin perioada
colonială şicarepermitea stăpînilorsă
deflorezefeteledeţăran
înaintedecăsătorie,în
tinereţeîlpracticaseşiel, dardupă
venirea doneiElvira la
moşieacestelibertăţiau luatsfîrsit.Nu
admiteanicivizitelelabordeluriledinsat
eledinjursiinsistacapropriiisăi
băieţisăseînsoaredevremepentru
aevitatentaţiile.EduardosiSusanao
făcuserăacum
saseani,ambiiavîndatuncidouăzecideani,
iarluiDiego, careaveaşaptesprezece,i-
adesemnatofatăînrudităcu
familia,darcarea
muritînecatăînlacînaintedelogodnă.Edua
rdo,fratelemaimare,eramai
jovialdecîtDiego,aveatalentsăspunăanec
doteşisăcînte,cunoşteatoate
legendeleşipoveştiledinregiune,îiplăce
asăsteadevorbăşiştiasăasculte.
ErafoarteîndrăgostitdeSusana,iselumina
u ochiicînd ovedea şinu îl
supărautoaneleşicapriciileei.Cumnată-
measufereadedureridecapcare ofăceausăfie
prost-
dispusă,seîncuiacucheiaîncameraei,numî
ncaşinueravoies-o deranjezisub niciun
motiv,darcînd îitrecea,apărea
completrefăcută,
zîmbitoaresidrăgăstoasă;părea altă
femeie.Mi-am datseama că dormea
singurăsicăîn
cameraeinicisoţulsinicicopiiinu intrau
neinvitaţi,uşa era mereu închisă.Familia
se obişnuise cu migrenele sistările ei,dar
dorinţaeideintimitatelisepăreaaproapeo
ofensă,totaşacum lisepărea ciudatcă nu
dădeam nimănuivoiesă intreîn mica mea
cameră obscură undedevelopam
fotografiile,deşileexplicasem
căorazădeluminăîmipoate strica
negativele.LaCaleufu nu existau
cheilauşisau dulapuri,excepţie
făceaucămărileşiseifuldinbirou.Desigur
,maierauşifurtişaguri,darfără
consecinţegravepentru că în generedon
Sebastiân sefăcea că nu vede.
„Oameniiăştiasîntfoarteignoranţi,nu
furădin viciu nicidenevoie,cidin
reaobişnuinţă",spunea,deşiadevăruleste
căaveau maimultenevoidecît admitea
stăpînul.Ţăraniierau liberi,darde
fapttrăiseră de generaţiipe
acestepămînturisinu letreceaprin
capcăarputeafi sialtfel,nu aveau
undeseduce.Puţinidintreeiajungeau
labătrîneţe.Mulţicopiimureau de micide
infecţiiintestinale,muşcătură de şobolan
sipneumonie,femeile mureau
lanaştereşidesfîrşeală,bărbaţiidin
acidente,răniinfectatesau
intoxicaţidealco
l.Spitalulcelmaiapropiateraalgermanilor
,acoloeraun
medicbavarezdemarefaimă,dardrumulsefăce
adoarîn cazurilegrave, relele maimicise
tratau cu leacurile naturale,rugăciune
şicu ajutorul vindecătoarelor indigene,
meicas, care cunoşteau puterea plantelor
din regiunemaibinecaoricine.
La fineleluimaiiarna avenitdintr-odată,cu
perdeaua eideploaiecare
curăţapeisajulprecum
ospălătoreasăconştiincioasăsicu
întunericulcare selăsa
devreme,obligîndu-nesă intrăm în casă la
patru după-amiaza şi făcea
nopţileinterminabile.Nu maiputeam pleca
în lungilemeledrumuri călare sau să
fotografiezoameniilocului.Eram
izolaţi,drumurile erau o baltă denoroi,nu
nevizita nimeni.Mă distram experimentînd
în camera
obscurădiverseletehnicidedevelopareşif
ăcîndpozefamiliei.Am începutsă
descopărcătotceexistăarelegătură,facep
artedintr-undesen;ceacelao simplă
privire pare o încîlceală de întîmplări,
observat minuţios prin
obiectivulaparatuluiîncepesă-
sirevelezesimetriileperfecte.Nimicnu
este întîmplător,nimic nu este banal.Aşa
cum în aparentulhaos vegetalal
păduriiexistă orelaţiestrictă
întrecauză şiefect— pentru fiecarecopac
există sutedepăsări,pentru
fiecarepasăreexistă miideinsecte,pentru
fiecare insectă există
milioanedeparticuleorganice —,totaşa
ţăraniila
muncilelorsaufamiliaadăpostitădeiarnăî
ncasăsîntpărţiindispensabile
aleuneiuriaşefresce.Demulteoriesenţial
uleinvizibil;nuesteperceputde
ochi,doardeinimă,însă
obiectivulfotograficcaptează adesea
substanţa.
Astaeraceîncercasăobţinăcuartasamaestr
ulRiberosisămăînveţeşipe
minesăfac:sădepăşescsimplulaspectdocum
entarsisăajunglamăduvă,
lasufletulrealităţii.Subtileleconexiunic
areapăreaupehîriafotograficămă tulburau
profund şimă făceau să continuu
experimentele,în recluziunea
ierniicuriozitatea mea a sporit,pe măsură
ce ambianţa devenea mai sufocantă
şimailimitată în hibernarea
întrezidurilegroasedecărămidă, mintea
mea devenea mai neliniştită. Am început să
explorez obsesiv conţinutulcasei şi
secretele locuitorilor ei. Am examinat cu
alţi ochi
ambianţafamiliară,deparcăasfivăzut-
opentruprimadată,fărăamailua
nimiccadatodatăpentru
totdeauna.Măghidam
dupăintuiţie,lăsîndlao
partepărerilepreconcepute,„vedem
doarcevrem să vedem",spunea don
JuanRiberoadăugindcămuncameaerasăarătc
eacenimeninu văzuse
pînăatunci.LaînceputfamiliaDominguezpo
zacuzîmbeteforţate,dars-au
obişnuitrepedecu prezenţameatăcutăşiau
începutsăignoreobiectivul, atunciam
pututsă-ifotografiezaşacum
erau.Ploaiaaluatcu eaflorilesi
frunzele,casacumobilăgreoaiesimarispaţ
iigoales-aînchisspreexterior şiam rămas
prizonieriiuneiciudate
captivităţidomestice.Umblam prin
încăperiluminate de luminărievitînd
curenţiide aerîngheţat;lemnăria
trosneacu gemetedevăduvăşiseauzeau
paşimărunţideşoarecicarese grăbeau la
treburile lor;mirosea a mucegai,a lemn
ud,a rufărie jilavă.
Servitoriiaprindeaubraserosşifăceaufoc
ulîncămin,slujniceleneaduceau
sticlecuapăcaldă,păturişicănicuciocola
tăaburindă,darnuerachipsă
păcăleştiarnacealungă.Atunciam
căzutpradăsingurătăţii.
Diegoeracaofantomă,încercacum să-
miamintescdeunmomentpecare 1-am
împărtăşitcuel,darnureuşescdecîtsă-
1vădcapeunmim pescenă,
fărăglasşidespărţitdemineprintr-
unşanţlat.Am înminte— şiîncolecţia
defotografiidiniarnaacea—
multeimaginide-
aleluilatreburilecîmpului
sauîncasă,ocupatmereucuceilalţi,niciod
atăcumine,distantşideparte. Mi-
afostimposibilsăajungintimăcuel,întren
oieraoprăpastietăcutăiar
încercărilemeledeaschimbapărerisau dea-
iaflasentimenteleseizbeau
deabsenţaluiobstinată.Susţineacăîntren
oitotulfusesespus,dacăne căsătoriserăm
era pentru că ne iubeam,ce rostmaiavea să
adînceşti
evidenţa.Laînceputmutismulluimăjignea,
apoiam constatatcăaşase
purtacutoţi,înafarădenepoţiilui;cucopi
iieraveselşidrăgăstos,poatecă
doreasăaibăcopiicaşimine,darîn
fiecarelunăaveam cîteun eşec.Nici
despreastanuvorbeam,eraîncăunuldintrem
ultelesubiectelegatedecorp sau de
dragoste pe care nu-1 abordam din
pudoare.De cîteva oriam încercatsă-ispun
cum aş fi vrutsă mă mîngîie,dar intra
imediatîn defensivă,în ochiiluio
femeiedecentă nu trebuia să simtă acestgen
de
dorinţăşicuatîtmaipuţinsăîideaglas.Cur
înd,reticenţalui,ruşineamea
şiorgoliulamînduroraauridicatunzidchin
ezescîntrenoi.Aşfidatoricîtsă
potvorbicucinevadespreceseîntîmplaînsp
ateleuşiinoastreînchise,dar soacră-mea
era aeriană ca un înger,cu Susana nu eram
chiarprietenă, Adela împlinise de-abia
şaisprezece anişiNivea era prea departe
şinu îndrăzneam să-iscriu despre
neliniştile mele.Diego şieu continuam să
facem dragoste— casă-ispunem aşa—
dincîndîncînd,exactcaprimaoară,convieţ
uireanuneapropiase,darasta
mădureanumaipemine,pentru
eltotuleraperfect.Nu discutam şielmă
tratacuopoliteţeforţată,deşiaşfiprefera
tdemiideoriunrăzboideclarat
tăcerilornoastreîncăpăţînate.Soţulmeu
evita ocaziiledea fi întrepatru
ochicumine;searaprelungeapartideledecă
rţipînăce,răpusădeoboseală, măduceam
laculcare;dimineaţasăreadinpatlacîntat
ulcocoşilor,chiarsi
duminicile,cîndtoatăfamiliasesculatîrzi
u,găseapretextesăiasădevreme, în
schimb,eu trăiam agăţată de stările
luisufleteşti,mă grăbeam să-1
servesccîtmaibine,făceam
totposibilulsă-1atragşisă-
ifacviaţaplăcută; cîndîiauzeam
paşiisauvoceainimaîmigalopaînpiept.Num
ăsăturam să- 1 privesc,mise părea frumos
ca un erou de poveste;în patîipipăiam
spatele latşiputernic încercînd să nu-1
trezesc,păruldes siondulat,
muşchiigîtuluisiaipicioarelor,îmiplăce
amirosuluidesudoare,depămînt
şidecalcînd seîntorcea dela cîmp,desăpun
englezescdupă baie.îmi
afundam faţa în rufeleluica să-
iaspiraroma,neavînd curajsă ofaccu
trupului.Acum,înperspectivatimpuluişia
libertăţiipecaream dobîndit-o în
ultimiiani,îmidau seamacîtm-am umilitdin
dragoste.Lăsasem totul
deoparte,delapropria-
mipersonalitateşipînălamuncă,doarcasăv
isezla
unparadisdomesticcarenuerapentrumine.
în
timpulierniiprelungiteşitrîndavefamili
aarecursladiversemodalităţi pentru
aluptaîmpotrivaplictisului.Aveau cu
toţiiurechemuzicală,cîntau
laogrămadădeinstrumente,astfelcăserile
deveneauconcerteimprovizate.
Susananedelectaîmbrăcîndu-seîntr-
otunicăzdrenţuitădecatifea,cu un
turbanturcescpecapşicîntîndcuvocerăguş
itădeţigancă.DonaElviraşi Adela au
organizatore de croitorie pentru
femeişiau încercajtsă facă
scoală,darnumaicopiiiţăranilorcarelocu
iauaproapeîndrăzneausăsfideze vremea
venind la clasă,în fiecarezisespuneau
rugăciunideiarnă care atrăgeau pe
marisimici,pentru că după aia se serveau
prăjiturişi ciocolată.Susanaaavut
ideasăpregăteascăopiesădeteatrupentrua
sărbătorisfîrşitulsecolului, asta ne-a
ţinutocupaţisăptămîniîn şircu scrierea
libretuluişiînvăţatul
rolurilor,cuconstruireasceneiîntr-
unhambar,confecţionareacostumelorsi
măştilor
şirepetiţiile.Fireşte,subiectulera o
alegorie despre viciile şi nenorocirile
din trecut, răsturnate de sabia
incandescentă a ştiinţei,
tehnologieişiprogresuluisecoluluidouăz
eci,în afară de teatru,am mai
făcutconcursuridetragerelaţintăşidecuv
intedin dicţionar,campionate
detotfelul,delaşahşipînălaconfecţionar
eamarionetelorşiconstruireade căsuţedin
beţedechibrit,dartotneprisoseatimpul.A
m transformat-ope
Adelaînasistentamealalaboratorulfotogr
aficşischimbam peascunscărţi, eu îipasam
celetrimisedelaSantiago,eaîmiîmprumuta
romaneleeide mister,pecareledevoram
cupasiune.Am
ajunsunadevăratexpertdetectiv, de
obicei ghiceam identitatea criminalului
înainte de pagina optzeci.
Repertoriuleralimitatşioricîtdemultam
fifăcutsădurezelectura,cărţile se
terminau repede,atuncine jucam cu Adela
schimbînd povestea şi
inventîndcrimefoartecomplicate,pecarec
ealaltătrebuiasăledezlege.„Ce
totsopocăiţivoidouă acolo?"ne totîntreba
soacră-mea.„Nimic,mamă, plănuim
asasinate",răspundeaAdelacuunzîmbetino
centdeiepuraş.Dona
Elvirarîdea,nebănuindcîtdeadevăraterar
ăspunsulfiică-sii.
Eduardo,caprim
născut,urmasămoşteneascăproprietatealam
oartealui don
Sebastiăn,darfăcuseîmpreună cu
frateleluio asociaţiepentru a o
administraîmpreună,îmiplăceacumnatulmeu
,eraplăcutşivesel,glumea cu mine
şiîmifăcea micicadouri,agate translucide
din albia rîului,un
modestcolieradusdinrezervaţiamapuche,flo
ridecîmp,orevistădemodă comandată în
sat,încercînd astfelsă compenseze
indiferenţa frateluisău
faţădemine,evidentăpentrutoatăfamilia.O
bişnuiasămăiademînăşisă
măîntrebedacămăsimţeam bine,dacănu aveam
nevoiedeceva,dacăîmi era dor de
bunica,dacă mă plictiseam la Caleufu.în
schimb Susana,
languroasăcaooda-
liscă,atitudine care semăna maimultcu
lenea,mă ignora aproape tot timpulşiavea
un felimpertinentdea-
miîntoarcespatelelăsîndu-mă cu
vorbaîngură.Opulentă,cutenulauriuşioch
imarinegri,eraofrumuseţe,
darnucredcăeraconştientădeea.Nuaveafaţ
ădecinesăsegătească,în afară de
familie,de acea nu punea mare preţ pe
aspectulpersonal,
cîteodatănicinusepieptănaşistăteatoată
ziuaînhalatşipapucidinblană de
oaie,somnolentă şitristă.Darerau
daţicînd era strălucitoare ca o
prinţesămaură,cupletelestrînseîncoccup
ieptenidecarapacedebroască
ţestoasăşiuncolierdeaurcareîisubliniali
niaperfectăagîtului.Cîndera bine
dispusă avea chefsă-mipozeze;o dată a
sugerat la masă să o fotografiez goală.
Provocarea a căzut ca o bombă în familia
atît de
conservatoare,donaElviraeragatasămaiai
băunatacdeinimă,iarDiego,
scandalizat,asăritîn
picioareatîtdebrusccăarăsturnatscaunul
.Dacă Eduardonu arfiîntors-
oînglumăarfiieşitodramă.Adela,ceamaipuţ
in
înzestratădenaturădintrefraţiiDomingue
z,cu mutrişoaraeideiepureşi
ochiialbaştripierduţiîntr-un ocean de
pistrui,era neîndoielnic cea mai
simpatică.Veseliaeieralafeldesigurăcar
ăsăritulsoareluiînfiecarezi;ne puteam
bizuipeeasănebine-
dispunăchiarşiînmiezuliernii,cîndvîntu
l şuieraprintreulucişieram
sătuidejucatcărţilaluminauneiluminări.
Don Sebastiân oadora,nu
îirefuzanimicşiobişnuiasăoroage,maiîn
glumă,
maiînserios,sărămînăfatăbătrînăcasăaib
ăgrijădeelabătrîneţe.
Iarna s-a dus luînd cu ea dintre
ţăranidoicopiişiun bătrîn mortde
pneumonie;a muritşibunica cea bătrînă din
casă şicare trăise,după
calculelelor,maibinedeunsecol,căciînai
ntechiardeprimaeicomuniune
Chileîşideclaraseindependenţa faţă
deSpania,în 1810.Cu toţiiau fost
îngropaţi fără multă ceremonie în
cimitirul de la Caleufu, devenit o
adevăratămlaştinăîn
urmaploilortorenţiale.A
continuatsăplouăpînăîn
septembrie,cîndaizbucnitprimăvarasiam
pututîn sfîrşitscoatelasoare
haineleşiaşternuturilejilave.DonaElvira
petrecuseaceste
luniînvelităînşaluri,întrepatşifotoliu,
totmaislăbită.O datăpelunămă întreba
discretdacă „aveam noutăţi",darnu
aveam,aşa că se ruga mai abitircaDiegoşicu
minesă-idăm încăun nepot,în
ciudanopţilorfoarte lungidin iarna
acea,intimitatea cu bărbatulmeu nu a
crescut.Ne întîlneam tăcuţiîn
întuneric,aproapecanişteduşmani,şidefiec
aredată rămîneam cu
acelaşisentimentdefrustrareşidenelinişt
eirepresibilă ca prima dată.Mis-a părutcă
ajungeam la îmbrăţişaredoardacă luam eu
iniţiativa,darpoategreşesc,poatenu era
mereu aşa.O dată cu venirea primăveriiam
reînceputsăplecdeunasingurăînexcursiile
melelavulcani
şilapădure;totgalopîndprinimensităţilea
celeafoameameadedragostese
maipotolea,obosealasifundulînvineţitdeş
aînvingeaudorinţelereprimate.
Măîntorceam
searaudădepăduresidesudoareacalului,îmi
comandam o baiecaldăparfumatăcu
frunzedeportocalşizăceam cu oreleîn apă.
„Ai
grijă,fata mea,călăria şibăile fac rău la
burtă,produc sterilitate",mă avertiza
mîhnita mea soacră.Dona Elvira era o
femeie simplă,numai
bunătateşiserviabilitate,cu un
suflettransparentcaresereflectaîn apele
blîndealeochiloralbaştri,eramamapecare
asfivrutsăoam.Stăteam ore întregicu eaîn
timpcetricotapentru nepoţisi-
midepănaaceleaşipoveşti
despreviaţaeisidespreCaleufu,ascultînd
-ocu tristeţeadeaşticănu o
maiduceamult.Ajunsesem
săbănuiesccăuncopilnuarfiscurtatdistanţ
a dintremineşiDiego,darîldoream
doarcasăi-1potoferidoneiElviracape
uncadou.Gîndindu-
mălaviaţamealamoşiefărăea,măapucaomîhn
ire iremediabilă.
Secolulse termina şichilieniise străduiau
să se integreze progresului industrialdin
EuropasiAmericadeNord,darfamiliaDomîngu
ez,asemeni multor altora la felde
conservatoare, privea cu groază
depărtarea de
obiceiuriletradiţionalesitendinţadeaimi
taceestrăin.„Sculelediavolului",
spuneadonSebastiândesprenoutăţiletehnol
ogicedecareluacunoştinţăîn
ziarelesositecuîntîrziere.FiulsăuEduar
doerasingurulinteresatdeviitor, Diego
trăiaretrasînelînsuşi,Susanaaveamigrene
şiAdelatotnuieşeadincocon.
Oricîtdedeparteam fi
fost,ecourileprogresuluitotajungeau
lanoişinu puteam ignoraschimbăriledin
societate.LaSantiagoîncepuseofreneziea
sporturilor,jocurilorşiplimbărilorîn
aerliber,maipotrivitepentru nişte
engleziexcentricidecîtpentru
comoziidescendenţiaihidalgilordin
Castilia
şiLeon.Unvîntdeartăsiculturăproveninddi
nFranţarăcoreaambianţasi un
scrişnetgreu
demaşinărienemţeascăîntrerupealungasie
stăcolonială din Chile,începea să apară o
clasă demijlocarivistă sieducată ceavea
pretenţiasătrăiascăprecum
bogătaşii.Crizasocialăcarescuturatemeli
ile ţăriicu
greve,nelegiuiri,şomajşiatacurila
sabiealepoliţieicălareerao
rumoaredepărtatăcarenu
modificaritmulvieţiinoastrelaCaleufu,dar
cu toatecăvieţuiam
totcastrăbuniciicaredormiserăînaceleaş
ipaturiacum o
sutădeani,secoluldouăzecinăvăleaşipeste
noi.
Bunică-mea Paulina decăzuse mult,mi-au
spus în scrisoare Frederick Williams
şiNivea delVăile, ceda în faţa
numeroaselor beteşuguriale
bătrîneţiişiapremoniţieisfrşitului.Şi-
audatseamacîtîmbătrîniseatunci
cîndSeverodelVăilei-
aadusprimelesticlecuvinprodusdinbutuci
icarese coceau tîrziu,aflaseră că se numeau
carmenere,un vin roşu catifelatşi
voluptuos,cufoartepuţintanin,denivelul
celormaibunevinuridinFranţa,
pecareîlbotezaserăVinaPaulina.Ţineauîn
fineînmînăunprodusunicce
aveasăleaducăfaimăşibani.Bunica1-
agustatcudelicateţe.„Cepăcatcă n-
osămăbucurdeel,osă-
1beaalţii",aspus,dupăcaren-amaipomenit
deel.Nuaavutexploziadebucurieşicomenta
riilearogantecareîiînsoţeau
deobiceitriumfurileîn
afaceri;dupăoviaţăplinădedezinvolturăd
evenea umilă. Semnul cel mai limpede de
slăbiciune era prezenţa zilnică a
faimosuluipreotcusutanăjerpelităcarebî
ntuiapelîngăceipemoartecasă
punămînapeaverealor.Nu ştiu
dacădinproprieiniţiativăsau lasugestia
vestitoruluimorţiibunicaaexilatînfundu
lbeciului celebrulpatmitologicîncare-
şipetrecuseojumătatedinviaţă,înlocuind
u-
1cuunpricidesoldatcusalteaumplutăcupăr
decal.Lucrulmis-apărut afiunsimptom
dealarmă,iardecum s-auuscatnoroaielemi-
am anunţat
soţulcătrebuiesăpleclaSantiagosă-
mivădbunica.Măaşteptam laoarece
opoziţie,darafostexactinvers,în
maipuţin dedouăzecişipatru deore
Diegomi-aorganizatdrumulîn
trăsurăpînăîn port,deundeurmasăiau
vaporulpînălaValparaiso,iardeacolotren
ulpînălaSantiago.Adelaardea
dedorinţăsăvinăcumineşiatîtas-
adatbinepelîngătaică-său,i-aronţăit
urechile,1-atrasdeperciunişi1-
arugat,căînceledinurmădonSebastiân n-
apututsă-
irefuzeacestcapriciu,deşidonaElvira,Ed
uardoşiDiegonu
eraudeacord.Nuafostnevoiesăspunădece,a
m ghicitcănuconsiderau
potrivităambianţapecareovăzuserăacasăl
abunicaşicredeaucănueram destulde matură
pentru a mă îngrijicum se cuvine de fată.Am
plecat aşadarla Santiagoîmpreună cu un
cuplu denemţidintreprieteniinoştri
careluau acelaşivapor.Purtam la gîtun
scapularcu inima sfîntă a lui Cristosca să
neaperederele,amin,baniicusuţiîntr-o
punguţă pesub
corset,instrucţiuniprecisesă nu vorbim
cu persoanenecunoscuteşimai
multebagajedecîtpentruocolulumii.
Adela şicu mine am petrecut două luni la
Santiago care ar fi fost nemaipomenite dacă
bunica nu ar fi fost bolnavă.Ne-a primit cu
un entuziasm
prefăcut,plinădeplanuridemerslaplimbar
e,lateatruşilaVina delMar,cu trenul,ca
să respirăm aermarin,darîn
ultimulmomentne
expediacuFrederickWilliamssirămîneaacas
ă.Aşaafostşicîndam plecat cu
trăsuraînvizitălaSeveroşiNivealavie,ca
reproduceau atunciprimele sticlecu vin
pentru
export.BunicaafostdepărerecăVinaPaulin
aeraun numepreacreolşiavrutsă-
1schimbecuunulfranţuzesc,casă-1vîndăîn
StateleUnite,unde,pretindea,nimeninuse
pricepealavinuri,darSeveros-
aopusşmecheriei.Am găsit-
opeNiveacucoculpresăratdefirealbeşiceva
maigrasă,darlafeldeagilă,obraznicăşină
struşnică,înconjuratădecopiii ceimici.
„Cred căîn sfîrşitintru lamenopauză,de-
acum putem săfacem
amorfărăfricadeaaveacopii",mi-
aşoptitlaureche,fărăabănuicăpeste
cîţiva aniva
venipelumeClara,clarvăzătoarea,cea
maiciudată făptură născutăîn
numerosulşiextravagantulclan
DelVăile.MicuţaRoşa,acărei
frumuseţeprovocaatîteacomentarii,aveac
inciani.Păcatcăfotografianu
poateprindeşicoloritul,păreaocreaturăa
măriicuochiieigalbenişipărul verzuica
bronzulvechi,încă de pe atunciera o
făptură angelică,uşor
înapoiatăpentruvîrstaei,caremergeaplut
indcaofantasmă.„Deundevine oare?
Trebuie că este fiica SfîntuluiDuh",glumea
maică-sa.Copila asta frumoasă venise să o
consoleze pentru pierderea celor
doimicuţi,care
muriserădedifterie,şipentru
boalaîndelungatăcarerodeaplămîniialtui
a. Am încercatsă vorbesc despre asta cu
Nivea — se spune că nu există
suferinţă maigroaznică decît pierderea
unuicopil—,dar ea schimba
subiectul.Totce mi-a spus a fostcă de
atîtea secole femeile au suferit
născîndîndurerişiînmormîntîndu-
şicopiii,iareanufaceexcepţie.„Arfio
marearoganţădin
parteameasăpretindcăDumnezeu
măbinecuvîntează trimiţîndu-
mimulţicopiişicătoţivortrăimaimultdecî
tmine." PaulinadelVăilenu
maieranicimăcarumbraceleicefusese,îşip
ierduse interesul pentru mîncare
şiafaceri, abia maimergea căcin-o ţineau
genunchii,dareramailucidăcaniciodată.P
enoptierăsealiniauflacoanecu
medicamenteşitreicălugăriţefăceaucusch
imbulcasăaibăgrijădeea.îşi
dădeaseamacănu vom
maiaveamulteocaziisăfim
împreunăşi,pentru prima dată de cînd ne
cunoşteam,a fostde acord să-mirăspundă la
întrebări.Am
răsfoitalbumelecufotografii,pecaremile-
adesluşitunacîte una;mi-
apovestitorigineapatuluicomandatlaFlor
enţaşirivalitateaeicu Amanda Lowell,care
privită din perspectiva anilor eipărea
maicurînd comică,şimi-avorbitdetatălmeu
siderolulpecare1-ajucatSeverodel
Văileîncopilăriamea,daraeludatcuhotărî
resubiectulbunicilordinpartea
mameişitotceţineadeChinatown,mi-a
spuscămamameafuseseunmodelamericanfoar
tefrumos,atît.Uneorine aşezam
îngaleriadesticlăşistăteam devorbăcu
SeverosiNiveadelVăile.
ElvorbeadeaniipetrecuţilaSânFranciscoş
idecefăcusedupărăzboi,ea
îmiaminteadetaliidesprecelepetrecuteîn
timpulRevoluţiei,cîndeuaveam
doarunsprezeceani.Bunicanusevaită,daru
nchiulFrederickmi-aspuscă avea
dureriascuţitedestomacşio costa enorm să
seîmbraceîn fiecare
dimineaţă.Credincioasăideiicăomularevî
rstapecareoarată,continuasă-
sivopseascăpuţinulpărpecareîlmaiaveape
cap,darnusemaiîmpăuna cu
bijuteriiledeîmpărăteasă,caodinioară;
„i-au rămasfoartepuţine",mi-a
şoptitmisterios soţulei.Casa arăta la
felde neglijentă ca şistăpîna,
tablourilelipsălăsaserăspaţiimaideschi
sepetapet,eraumaipuţinepiese
demobilierşicovoare,planteletropicaled
ingalerieajunseserăunhăţişofilit şiplin
de prafşipăsările tăceau în coliviile
lor.Cele scrise de unchiul
Frederickdesprepriciuldesoldaterauadev
ărate.Eaocupasemereucamera
ceamaimaredin
casăşicelebrulpatmitologicstătealamijl
occaun tron papal;deacoloîşiconducea
imperiul.Stătea toată dimineaţa în
aşternut, înconjurată de figurile marine
policrome pe care un artizan florentin le
sculptaseîn urmă cu
patruzecideani,studiind
cărţilecontabile,dictînd
scrisori,inventînd afaceri.Sub
cearşafurinu sevedeacîteradegrasă,ba
chiarproducea
oiluziedefragilitateşifrumuseţe,îifăcu
sem nenumărate fotografiiîn
patuleiauritşimi-a venitidea să o
fotografiezşiacum,în modesta cămaşă
denoaptedin flanelşicu şaluldebunicuţă în
patulde penitenţă,dara
refuzatcategoric.Am constatatcă din
cameră dispăruse
mobilafranţuzeascăfrumoasă,capitonatăc
u mătase,biroulmaredinlemn detrandafircu
incrustaţiidesidefadusdin
India,covoareleşitablourile,
singurapodoabăeraun Cristmarepecruce.
„Dăruieştebisericiimobilasi
bijuteriile", mi-a explicat Frederick
Williams,drept care am hotărît să
înlocuim
călugăriţelecuinfirmiereşisăîncercăm
săîmpiedicăm,chiarşicu
forţa,vizitelepreotuluiapocaliptic,car
e în
afarădeacăralucrurilemaisemăna
şigroaza.Ivan Radovic,singurul medicîn
carePaulinadelVăileavea
încredere,afostabsolutdeacord cu
acestemăsuri.Mi-
afăcutplăceresărevădacestvechiprieten —
elspunea că prietenia adevărată rezistă
la timp, distanţă şi tăcere — si
să-i
mărturisescrîzîndcăînminteameaaparemer
euînroldeGenghisHan.„E din
cauzapomeţilorslavi",mi-
aexplicatbinedispus.Continuasăaibăun
uşoraerdeşeftătar,darcontactulcu
bolnaviidin spitalulpentru săraci
undelucraîlmaiîmblînzise,în plusîn
Chilenu păreaatîtdeexoticcaîn
Anglia:putea fi un toquiaraucan
maiînaltsimaicurat.Era un bărbat
liniştit,careascultaextrem
deatentsporovăialăinterminabilăaAdelei
,care s-
aîndrăgostitpedatădeelşi,obişnuităsă-
1seducăpetatălei,afolosit
aceaşimetodăcu
IvanRadovic.Dinpăcatepentru
ea,doctorulopriveaca peofetiţă
nevinovată
şigraţioasă,darfetiţă.Incultura abisală
aAdeleişi
siguranţacucareemiteastupizeniilecelem
aimarinu-1deranjau,credcăîl
amuzau,deşipornirileeiinocentedecochet
ărieîlfăceau săseînroşească.
Doctorulinsuflaîncredere,îmierauşorsăvo
rbesccu eldespresubiectepe care nu le
abordam cu alţiide teamă să nu-
iplictisesc,de exemplu
fotografia.Peelîlinteresa,pentru
cădecîţivaanisefoloseaînmedicinăîn
Europa siîn Statele Unite;m-a rugatsă-1
învăţsă mînuiască aparatul pentru a face
un dosar cu operaţiile luişicu simptomele
externe ale pacienţilorşisă-
1foloseascălaconferinţeşicursuri.Afost
pretextulpentru amergeladon Juan
Ribero,daram găsitstudioulîncuiatşiun
anunţde vînzare.Frizerulde alăturine-a
lămuritcă maestrulnu mailucra,avea
cataractălaambiiochi,darne-
adatadresadeacasă.Locuiaîntr-oclădire
depestradaMonjitascarecunoscusezilemai
bune,ocasămare,demodă
vecheşiplinădefantome.O servitoarene-
acondusprinmaimultecamere
caredădeauunaînalta,plinedesuspînăjosc
ufotografiileluiRibero,pînă
launsaloncumobilăvechedemahonsifotolii
desfundatetapiţateînpluş.
Nueraaprinsăniciolampăşine-
autrebuitcîtevaclipesăneobişnuim

cu semiîntunericulşisă-1 vedem pe
maestru aşezat cu motanulpe
genunchilîngă geamulprin care intrau
ultimele raze ale apusului.S-a
ridicatşiavenitsprenoifoartesigur,nimi
cdin umbletulsău nu trădacă eraorb.
— DomnişoaraDelVăile!Pardon,acum
doamnaDominguez,nu-iaşa?simi-
aîntinsambelemîini.
— Aurora, maestre, sînt tot Aurora cea
dintotdeauna, am răspuns îmbrăţisîndu-
1.Apoii1-am
prezentatpedoctorulRadovicsii-am
spuscă
doreasăînveţefotografiaînscopurimedical
e.
— Numaipotînvăţanimicpenimeni,prietene.
Cerulm-apedepsitundemă
dureamaitare,mi-
aluatvederea.Imaginează-
ţi,unfotograforb,ceironie!
— Numaivedeţideloc,maestre?am
întrebatalarmată.
— Cu ochiinimic,darcontinuu
săprivesclumea.Spune-mi,Aurora,te-ai
schimbat?Cum eştiacum?
Imagineaceamailimpedepecareoam estea
uneifetiţedetreisprezeceaniînţepenităl
auşaatelieruluicuoîncăpăţînare decatîr.
— Am
rămaslafel,donJuan,sînttimidă,proastă
şicăpoasă.
— Nu,nu,spune-mimaiîntîicum
eştipieptănatăsiceculoareporţi.
— Doamnapoartăorochiealbă,uşoară,cudan
telăladecolteu,nuştiudin
cematerialcănu
măpricep,şiocenturăgalbenă,lafelcapang
licadela
pălărie.Văasigurcăefoartedrăguţă,aspus
Radovic.
— Doctore,văimplor,număfaceţisămăruşine
z.
— Iaracum
doamnaeroşieînobraji,aadăugatşiaurîsam
îndoilaunison. Maestrulasunatdintr-
unclopoţelşiservitoareane-
aaduscafeauapetavă. Am
petrecutunceasfoarteanimatdiscutînddes
prenoiletehnicisiaparate caresefoloseau
în
alteţărisidesprecîtavansasefotografiaşt
iinţifică;don
JuanRiberoeralacurentcutotul.
— Auroraareintensitatea,concentrareaşi
răbdareadecarearenevoieorice
artist.Presupuncăşiunmedicbun,
nu-iaşa?Roag-osă-
ţiaratelucrărileei,doctore,emodestăşin
-ovaface dacănuinsişti,i-
asugeratluiIvanRadoviccîndam plecat.
Am avutocazia să o faccîteva
zilemaitîrziu.Bunica setrezisecu nişte
dureridestomacteribileşicalmantelepeca
releluadeobiceinuauajutat-
o,astfelcă1-am
chematpeRadovic,careavenitgrabnicşi-
aadministrato
combinaţieputernicădelaudanum.Am
lăsat-osăseodihneascălapatsi am
ieşitdincameră,iarafarămi-
aexplicatcăeravorbadealtătumoare,dar
acum era prea bătrînă ca să încerce altă
operaţie,nu ar fi rezistatla
anestezie;nuputeadecîtsăîncercesăţinăd
urereasubcontrolşisăoajute sămoarăîn
pace.Am vrutsăaflu
cîttimpîirămînea,darnu erauşorde
stabilit:în ciuda vîrstei,bunica era
puternică iartumoarea creştea foarte
încet.„Pregăteşte-
te,Aurora,deznodămîntulpoateveniîn
cîtevaluni",mi-a spus.Nu mi-am
pututstăpînilacrimile,PaulinadelVăileer
asinguramea rădăcină,fărăearămîneam
înderivăşifaptuldea-
1aveapeDiegocabărbat nu
uşuradelocsenzaţiadenaufragiu,ciomărea
.Radovicmi-adatbatista
luisiarămasmut,fărăsămăprivească,stînj
enitdeplînsetelemele.L-am făcutsă-
mipromităcămăvaanunţalatimppentruaveni
delaţarăcasă fiu cu bunica în ultimele
eiclipe.Laudanumula avutefect,s-a
liniştit repede;dupăceaadormit1-am
conduspeIvan Radoviccarepleca,înuşă m-
aîntrebatdacămaiputearămînepuţin,aveao
orăliberăsipestradăera foartecald.Adela
îşifăcea siesta,Frederick
Williamsplecasesă înoatela
clubşiuriaşacasădinstradaEjercitoLiber
tadorpăreaunvapornemişcat. I-am
oferitunpaharcusucsine-am
aşezatîngaleriacuferigişicolivii.
— Fluieraţi,doctoreRadovic,am sugerat.•
— Săfluier?Dece?
— Indieniispun
cădacăfluierichemivîntul.E
nevoiedeoadieredevînt
caresăpotoleascăarşiţa.
— în timp ceeu fluier,ce-arfi să-
miaducifotografiile?Aşvreamultsăle văd.
Am aduscîtevacutiişim-am
aşezatlîngăelîncercîndsă-
ivorbescdespre muncamea.întîii-am
arătatcîteva fotografiifăcuteîn
Europa,pevremea
cîndmăinteresamaimultesteticadecîtconţ
inutul,apoiclişelepeplatină de la
Santiago şiindieniişiţăraniide pe
moşie,în fine cele ale familiei
Domînguez.Le-
aprivitcuaceaşiatenţiecucareoexaminape
bunică-mea, punîndu-
micîteoîntrebare.S-
aopritlapozelefamilieiluiDiego.
— Cineestefemeiaastaatîtdefrumoasă?
— Susana,soţialuiEduardo,cumnatulmeu.
— ŞipresupuncăăstaeEduardo,aşa-i?
azisarătîndu-1peDiego.
— Nu,ăstaeDiego.DececredeţicăesoţulSusa
nei?
— Nuştiu,mis-apărut.
însearaaceaam
aşezatfotografiilepeduşumeaşile-am
privitoreîntregi. M-am
băgatînpattîrziu,cudurereînsuflet.
A trebuitsă-miiau rămas-bun
delabunica,venisetimpulsămăîntorcla
Caleufu.în
dimineaţaînsoritădedecembriedin
SantiagoPaulinadelVăile sesimţeamaibine
—
şipentrueaiarnafuseselungăşisinguratic
ă— şimi- apromiscăvaveniîmpreunăcu
FrederickWilliamssă-mifacăovizită,în
locsăpetreacăvaralaplajă,aşacum
făceauceicareputeaufugidecanicula din
Santiago.Se simţea atîtde bine că ne-a
însoţitcu trenulpînă la
Valparaiso,deundeAdelaşicumineam
luatvaporulspresud.Am ajunsla ţară
înainte de Crăciun, nu puteam lipsi de la
sărbătoarea cea mai importantă din an
pentru familia Domînguez.Cu
lunibuneînainte,dona
Elvirasupervizacadourilepentru
ţărani,făcuteîn casăsau cumpăratedin
oraş:îmbrăcăminteşijucăriipentru
copii,ţesăturipentru haineşilînăde
tricotatpentru femei,uneltepentru
bărbaţi.Atunciseîmpărţeau animale,
sacicu făină,cartofi,chancacasau
zahărbrun,fasoleşiporumb,charcjui
saucarneuscată,iarbămate,saresicalupur
idedulceaţădegutuipregătită
întingirienormedecuprupefocfăcutafară.
Oameniidepe
moşieausositdincelepatrupunctecardinal
e,unoraleluasezileîntregisă
vinăîmpreunăcunevesteleşicopiii.S-
autăiatviteşicapre,s-aufiertcartofi
şistiuleţiproaspeţideporumbşis-au
gătitoalecu fasole.Miemi-arevenit
sarcinasăîmpodobesccuflorişiramuridepin
meselelungiaşezateîncurte
şisăpregătesculcioarelecu vintăiatcu
apăşiîndulcit,dincareadulţiinu apucau
săseîmbeteşipecarecopiiiîlbeau
amestecatcu făinăprăjită.A
venitşiunpreotcarearămasdouăzilebotezî
ndcopii,spovedindpăcătoşi,
căsătorindconcubinişimustrîndadulteri.
Pe24decembrielamiezulnopţii am
asistatla liturghia deCrăciun în faţa
unuialtarimprovizatsub cerul
liber,căcinu încăpea toată mulţimea asta
în capela mică a moşiei,iar
dimineaţa,dupăunmicdejunsuculentcucafe
aculapte,pîineproaspătăde
casă, caimac, marmeladă şi fructe, pruncul
Isus a fost purtat într-o
procesiuneveselă,pentrucafiecaresă-
ipoatăsărutapicioareledeceramică.
DonSebastiăndesemnafamiliafruntaşăcapu
rtaremoralăfăcîndu-icadou
statuiaPrunculuiSfînt.Timp deun an
întreg,pînălaCrăciunulurmător, urna
desticlă în careera mica statuierămînea la
locdecinsteîn coliba
acestorţărani,aducîndu-le
binecuvîntare.Cîttimp stătea acolo nu
lise
puteaîntîmplanimicrău.DonSebastiănavea
grijăcafiecarefamiliesăaibă şansadea-
1găzduipeIsussubacoperişulei.înanulace
laam avutînplus şiopera alegorică
despresosirea secoluluidouăzeci,la
caream participat
toţimembriifamiliei,în
afarădedonaElvira,preaslăbită,şiDiego,
carea preferatsă se ocupe de aspectele
tehnice,de pildă lămpile şicortinele
pictate.Foartebinedispus,don Sebastiăn
a aceptattristulrolalanului
vechicareplecabombănind
şiunuldintrecopiiiSusanei,încăîn
scutece, reprezentaanulcelnou.
Lavesteafestinuluigratuitau
venitşicîţivaindienipehuenche.Erau
foarte săraci — îşi pierduseră
pămînturile iar proiectele de modernizare
ale guvernuluiîiignorau —,dar din mîndrie
nu au venit cu mîna goală:
aduceaucîtevameresubmantale,pecarenile
-auoferitplinedesu-
doareşijeg,uniepuremortcareduhneaahoit
şicîtevatigvecu muchi,o
licoarepregătitădintr-
unmicfructdeculoareviolace,pecareîlmes
tecauşi îlscuipau cu totcu
salivă,apoiîllăsau să
fermenteze.Bătrînulcacique venea în
frunte cu cele treineveste
şicîinii,urmatde vreo douăzecide
membriaitribului;bărbaţiinu dădeau
drumulsuliţelorşiîn ciuda celor patru
secole de abuzurişiînfrîngerinu-
şipierduseră aspectulrăzboinic.
Femeilenueraudeloctimide,erautotatîtde
independentesiputernicecaşi
bărbaţii,existaoegalitateasexelorpecar
eNiveadelVăilearfiaplaudat-o.
Ausalutatceremonios,numindu-
i„frate"pedonSebastiănşipefiiiacestuia,
carele-au uratbunvenitşii-au
invitatsăiapartelamareacrăpelniţă,dar
cuochiipeei,căcilaprimulmomentdeneaten
ţiefurau.Socrulmeuspunea că
lelipseştesimţulproprietăţii,obişnuiţi
să trăiască în comunitateşisă
împartătotul,darDiegosusţineacăindieni
i,atîtderapiziîn a-şiînsuşice nu
leaparţinea,nu permiteau nimănuisă
seatingă deceera allor.De
teamăsănuseîmbeteşisădevinăviolenţi,do
nSebastiâni-adăruitşefului
detribunbutoiaşcurachiusperîndcăvorple
ca,pentrucănueravoiesă-1 deschidă
peproprietatea lui.S-au aşezatîn cercsă
mănînce,să bea,să fumezecu toţiidin
aceaşipipăsisăţinădiscursuriinterminab
ilepecare
nuleascultanimeni,fărăaseamestecacuţăr
aniidelaCaleufu,deşicopiii
sezbenguiauîmpreună.Petrecereaafostpen
trumineocaziadea-ifotografia
peindienidupăpoftainimiişideamăîmpriet
enicucîtevadintrefemeilelor în idea dea-
mipermitesă îivizitezîn tabăra
lordepemalulcelălaltal lacului,unde se
instalaseră pe vară.Cînd se epuizau
păşunile sau se plictiseau de peisaj,
smulgeau din pămînt beţele care le
susţineau
acoperişul,rulaupînzacorturilorşipleca
uîncăutareaaltorlocuri.Dacăaş
fipututpetreceuntimpcueipoatecăs-
arfiobişnuitcuprezenţameaşia
aparatuluidefotografiat.Voiam să-
isurprindîntreburilelordezicuzi,ide
carei-
aîngrozitpesocriimei,căciumblautotfelu
ldepoveştiînfricoşătoare
despremoravurileacestortriburipes-
tecarelucrarearăbdătoareamisionarilora
biadelăsaseospoială.
Bunica Paulina nu a venitsă mă viziteze în
vara acea,cum promisese. Călătoria cu
trenulsau cu vaporulera
suportabilă,darcîteva zile într-o căruţă
trasă deboidela portşipînă la Caleufu au
făcut-osă seteamă.
Scrisorileeisăptămînaleerau
principalulmeu contactcu
lumeaexterioară; pemăsură
cesăptămîniletreceau,creştea
şidorulmeu.Mis-a schimbat dispoziţia,am
devenitposacă,eram maităcută ca
deobicei,tîrînd după minefrustrarea ca o
lungă trenă
derochiedemireasă.Singurătatea m-a
apropiatdesoacră-
mea,femeieblîndăşidiscretă,totaldepend
entădesoţ,
fărăideiproprii,incapabilăsăsedescurce
în ceamaimăruntătreabă,dar
carecompensatoateasteaprintr-
onesfîrsităbunătate.Furiilemeletăcutes
e
topeaucutotulînprezenţaei,donaElviraav
eadaruldeamăechilibraşide a-
mipotolinelinişteacareajungeasămăînăbu
şe.
învaraaceaam fostocupaţicu recolta,cu
animaleleproaspătfătateşicu
facereaconservelor;soareleapunealanouă
searaşizileleparcănu semai
sfîrşeau.Casaconstruitădesocru-
meupentruDiegoşipentrumineerade- acum
gata,solidă,răcoroasă,frumoasă,înconju
rată dejurîmprejurdeo
prispăacoperită,mirosindapămîntproaspă
t,lemnrecenttăiatsibusuioc,
pecareţăraniiîlplantaserăde-
alungulzidurilorpentruaalungaghinionul
şifarmecele.Socriine-
audatcevamobilăvechedecîtevageneraţii,
restul1- acumpăratDiegodin satfărăa-
micerepărerea,în locdepatulcellargîn
caredormisem
pînăatunciacumpăratdouăpaturiîngustede
bronzsile-a
aşezatdespărţitedeomăsuţă.Dupăprînzfam
iliaseînchideaîn odăileei pînă la
cincidupă masă în siesta
obligatorie,căcise credea că arşiţa
împiedicădigestia.Diegosetrînteaînhama
csubumbrarsăfumezeşi-apoi
seduceasăînoateînrîu;îiplăceasămeargăs
ingurşiînpuţineledaţicînd am vrutsă vin
şieu s-a supărat,aşacă nu am
insistat.Datfiind că nu petreceam împreună
orele de siestă în intimitatea
dormitorului, eu le destinam
lecturiisaulucruluiînmiculmeu
laboratorfotografic,pentrucămi-
afostimposibilsămăobişnuiescsădorm
lamijloculzilei.Diegonu-
micereanimic,nu măîntrebanimic,abiadacă
arătaun minim
interes,dictatdebunacreştere,pentru
cefăceam sau ce simţeam,nu se impacienta
nicicum de dispoziţia mea schimbătoare,de
coşmarurile mele care reveniseră sise
îndesiseră,sau de tăcerile mele
încăpăţînate.Treceau zileîntregiîn
carenu schimbam niciun cuvîntşiel părea
să nu-şidea seama.Mă închideam în mutism
ca într-o armură, numărînd oreleca să văd
pînă undeputeam ajungeaşa,darîn celedin
următoteu cedam pentru
cătăcereamăapăsamultmaimultdecîtpeel.
înainte,cînd împărţeam acelaşipat,mă
apropiam de elprefăcîndu-mă
adormită,mălipeam
despateleluişiîiînlănţuiam
picioarelecualemele,în
felulacestatreceam
uneoripesteprăpastiacaresecăscainexora
bilîntrenoi.
înrareleîmbrăţişărinumaicăutam
plăcerea,nuştiam căputeafiposibilă,
cialinareşitovărăşie.Iluzia că 1-aşfi
recuceritdura cîteva ceasuri,apoi
veneaonouăzişitotuleracaînainte.Cîndne
-am mutatîncasănouăchiar
şiintimitateaaceaprecarăadispărut,dist
anţadintreceledouăpaturiera
maimaresimaiostilădecîtapeleînvolburat
ealerîului.Uneoritotuşi,cînd mătrezeam
ţipîndurmăritădecopiiicu
pijamalenegredin vis,elseridica
dinpat,veneaşimăîmbrăţişacu
puterepînămălinişteam;poatecăastea au
fostsingurele apropierispontane dintre
noi.îlîngrijorau coşmarurile
mele,credeacăputeaudegeneraîndemenţă,d
eaceaaprocuratunflacon cu opiu
şiîmidădeadincîndîncîndcîtevapicăturiî
nsucdeportocale,ca sădorm visînd
frumos.Cu excepţiaactivităţilorcomunecu
restulfamiliei, Diego şicu mine petreceam
foarte puţin timp împreună.Elpleca des în
excursie trecînd munţiiîn Patagonia
argentiniană,sau pleca în satsă
cumpereprovizii,uneorieraplecatdouă-
treizilefărănicioexplicaţieşieu
mădădeam deceasulmorţiigîndindu-
mălavreun acident,darEduardo mă liniştea
cu argumentul că frate-său fusese
întotdeauna aşa, un
singuraticcrescutînmăreţiaacesteinatur
isălbatice,obişnuitsă
tacă,demicaavutnevoiedespaţiilargi,ave
asufletdevagabondşidacănu s-
arfinăscutînfamiliaaceastaatîtdelegatăa
rfifostpoatemarinar.Eram căsătoriţideun
an şimă simţeam vinovată,nu numaică nu
fusesem în staresă-ifacun
copil,darnicinu reuşisem să-1 facsă-
mipoartevreun interes,nu
zicdragoste:cevaesenţiallipseafeminită
ţiimele.Presupuneam
cămăalesesepentrucăeram
lavîrstamăritişului,lapresiuneapărinţi
lora trebuitsă-şicautenevastă;euam
fostprima,poatesingura,carei-aapărut
în faţă.Diegonu măiubea.Am ştiut-
odelabun început,darcu aroganţa
primuluiamorsiacelornouăsprezeceaniaim
einu mis-apărutopiedică denetrecut,am
crezutcă-
1voiseduceprintenacitate,virtuteşicoch
etărie, exactcaîn
poveştileromantice.Zbuciumatăsăaflu cenu
eraîn regulăcu mine,am
cheltuitoresiorefăcîndu-
miautoportretul,baînfaţauneioglinzi
maripecaream adus-
oînatelier,baasezîndu-
măînfaţaaparatului.Mi-am făcutsute de
fotografii,în unele sîntîmbrăcată,în
altele goală,m-am
cercetatpetoatefeţeleşisingurullucru
pecare1-am descoperita fosto
tristeţecrepusculară.
Din
fotoliuleidebolnavădonaElviraobservavi
aţafamilieifărăsă-iscape nimicşişi-
adatseamadeabsenţeleîndelungatealeluiD
iegoşidedezolarea mea,le-
apuscaplacapşiaajunslaanumiteconcluzii
.Delicateţeaeiplus
obiceiulatîtdechiliandeanuvorbidespres
entimenteoîmpiedicausăatace
problemadirect,darînmulteleorepecarele
-am petrecutîmpreunădoarnoi două s-a
produstreptatoapropiereintimă,am
ajunssă fim ca mamă şi fiică.Astfelcă,puţin
cîtepuţin şidiscret,mi-
apovestitdificultăţilepecare le-
aavutlaînceputcusoţulei.Secăsătorisede
foartetînărăşiprimulcopil
1-aavutde-
abiadupăcinciani,dupămaimultepierderid
esarcinăcarei- au
frîntsufletulşitrupul.Pe
atunciluiSebastiân Dominguezîilipseau
maturitatea şi simţul răspunderii
trebuincioase într-o căsătorie, era
impetuos,chefliuşilibidinos—
evident,eanuafolositacestcuvînt,credcă
nicinu-
1cunoştea.DonaElvirasesimţeaizolată,at
îtdedepartedefamilie, singură
şisperiată,convinsăcăaceastăcăsniciefu
seseouriaşăgreşealădin care
nuvascăpadecîtprinmoarte.
„DarDumnezeumi-aauzitrugăminţile,1-am
avutpeEduardoşidela ozila alta Sebastiăn
s-a schimbatcomplet;nu
existătatăşisoţmaibuncael,avem
maibinedetreizecideaniîmpreunăsi în
fiecare zimulţumesc ceruluipentru
fericirea pe care o împărtăşim.
Trebuiesăterogi,fatamea,astaajutămult"
,m-asfătuit.M-am rugat,dar pesemne fără
intensitatea şiperseverenţa
cuvenite,căcinu s-a schimbat nimic.
Bănuielileauînceputculuniînainte,darle
-am îndepărtatscîrbitădemine
însămi:dacăle-
aşfiaceptatarfiînsemnatsăscotlaluminăcev
arău din propria mea fire.îmitotrepetam că
astfeldeideinu puteau fi decîtale
diavolului,făcînd rădăcinisicrescînd ca
nişte tumorimortaleîn creierul
meu,ideipecaretrebuia să lecombatfără
milă,darranchiuna caremă
zgîndăreaafostmaiputernicădecîtscopuri
lemelenobile.Maiîntîiau fost
fotografiiledefamiliepecareilearătasem
luiIvanRadovic.Ceacenuafost
vizibillaprimavedere—
dinobişnuinţadeavedeadoarcevrem
săvedem, cum spuneamaestrulJuan Ribero—
aapărutreflectatîn albşinegru pe
hîrtie.Limbajulfărăechivocalcorpului,a
lgesturilor,alpriviriloraînceput să
apară limpede.După primele suspiciuniam
recurs tot maides la
fotografie;subpretextulcăfăceam un album
pentru donaElviraluam mai
tottimpulinstantane
alefamiliei,pecareledevelopam apoiîn
intimitatea atelieruluişilestudiam cu
oatenţieperversă.Astfelam ajunssăposed
o
colecţiemizerabilădedoveziminuscule,un
eleatîtdesubtileîncîtnumaieu,
otrăvitădeciudă,leputeam
percepe.Cuaparatulînfaţafigurii,caomasc
ă menită să mă facă invizibilă,puteam
surprindescena păstrînd în acelaşi
timpodistanţăglacială.Sprefineleluiapri
lie,cîndcălduras-amaidomolit, noriiau
încununatpiscurile vulcanilorşinatura a
prins a se pregătide
toamnă,semnelerevelateîn fotografiimis-
au părutsuficienteşiam iniţiat
odioasasarcinădea-
1urmăripeDiegolafelcaoricarefe-
meiegeloasă.Cînd am devenitconştientăîn
celedin urmădeghearacare
măstrîngeadegîtşiam pututsăonumesccu
numelepecareîlpoartăîn dicţionar,am
simţitcămăafundîntr-
omlaştină.Gelozie.Cinenuasimţit-o
nupoateşticîtdoareniciimaginanebuniile
caresefacînnumeleei.încei treizecide
aniaimeiam simţit-o
doaratunci,dararsura a fostatîtde
brutalăcăcicatricelenu au
dispărutşispersănicinu
treacăvreodată,ca un mementopentru
aoevitapeviitor.Diegonu eraalmeu —
nimeninu poateaparţinevreodatăaltuia
—,iarfaptulcăeram soţialuinu-midădea
vreundreptasupraluisau
asentimentelorsale,dragosteaesteuncont
ract libercareîncepeprintr-
oscînteieşisepoatesfîrşitotaşa.Esteame
ninţată demiidepericole,dacă
cupluloapără sepoatesalva,creşteprecum
un
pom,producefructeşiumbră,darastanumaid
acăparticipăamîndoi.Diego nuafăcut-
oniciodată,legăturanoastrăeracondamnat
ădelabunînceput. Acum
înţeleg,daratuncieram
orbită,maiîntîidefurie,apoidemîhnire.
Spionîndu-1 cu ochiipeceasam începutsă
constatcă absenţelesoţului meu nu
coincideau cu
explicaţiilepecareledădea.Cînd
cicăseduceacu
Eduardolavînătoareseîntorceacu
multeceasuriînaintesau dupăfratele
lui;cînd ceilalţibărbaţiaicaseiseduceau
la fabrica decherestea sau să însemne
vitele,elapărea pe neaşteptate în curte
iar maitîrziu,cînd deschideam
subiectulamasă,rezultacănufusesedeloccu
eiînziuaacea; cînd se ducea să cumpere
ceva din tîrg venea de obiceicu mîna goală,
teoreticnu găsisecea cecăutase,deşiera
ceva banal,un toporsau un
ferăstrău,înmulteleceasuriîncarefamilia
segăseaîmpreunăevitacuorice
preţconversaţiile,organizaînschimbparti
deledecărţisauîicereaSusanei
săcînte.Iardacăaceastaaveaunadin
migreneleeiobişnuite,seplictisea
repedesioştergeacălarecu
puşcapeumăr.Nu-1puteam urmaîn aceste
plimbărifără să trec neobservată sau să
provoc bănuielile celorlalţi,dar rămîneam
treazăşiîlobservam
cînderaaproapedemine.Astfelam observat
căuneori
sesculaîn toiulnopţiisinu
seducealabucătăriesămănînceceva,cum
credeam,ciseîmbrăca,ieşeaîn
curteşidispăreapentru oorăsau două,
dupăcareseîntorceatiptilînpat.A-
lurmăripetimpdenoapteeramaiuşor
decîtlaluminazilei,cînd nepriveau
oduzinădeochi,totulerasărămîn
treazăevitînd săbeau vin
lacinăşipicăturiledeopiu
înaintedeculcare, într-
onoaptedelajumătatealuniimaiam
prinsdevestecînd sestrecura din
patşilaluminascăzutăacandeleicareardea
tottimpulîn faţacrucii, am
văzutcăîşipuneapantaloniisicizmele,îşi
luacămaşaşihainaşipleca. Am
aşteptatcîtevaclipe,apoim-am
ridicatşieuşi1-am urmăritîntimpce
inimastăteasă-
miiasădinpiept.Nuîlvedeam
preabineîncasacufundată
înîntuneric,darcîndaieşitîncurtesiluet
aluis-adesenatlimpedeînrazele
lunii,careînrăstimpurisearătaîntreagăp
ecer.Eradestuldeînnorat,aşa
călunamaieraşiacoperităsiîntunericulto
tal.Am auzitcîiniilătrîndsim- am
temutsănu seapropieşisă-
mitrădezeprezenţa,darnu au venit,asta
însemnacăDiegoîilegasedintimp.Bărbatul
meuaînconjurattoatăcasaşi s-a
îndreptatrapid spre unuldintre
grajduri,acela în care erau caiide
călărieaifamiliei,carenusefoloseaulamu
ncilecîmpului,atraszăvorulşi a
intrat.Am aşteptatla adăpostulunuiulm
din apropierea grajdurilor
pentrucai,desculţă,doarîncămaşasubţire
denoapte,neîndrăznindsămă
mişc,sigurăcăDiegourmasăaparăcălareşin
u-1 voiputeaurmărimai departe.A trecutun
timp care mis-a părutfoarte lung în care nu
s-a întîmplatnimic.Deodată am zărito
luminiţă prin uşa deschisă,poate o
luminaresauolămpiţă.îmiclănţăneaudinţi
işitremuram cavargadefrigşi
defrică.Eram gatasămădau
bătutăşisămăîntorcînpatcîndam văzut
altăsiluetăceseapropiadegrajddinpartead
erăsărit— eraevidentcănu
veneadincasamare—
şiintralarîndulei,închizînduşa.Am
lăsatsătrecă aproapeun sfertdeceaspînăm-
am hotărît,dupăcarem-am forţatsăfac
cîţivapaşi,eram înţepenitădefrig,de-
abiamămişcăm.M-am apropiatde
grajdînfricoşată,nuştiam cum
vareacţionaDiego
dacă arfi descoperitcă îlspionez,darnu
eram în stare să renunţ.Am
împinsuşureluşacares-
adeschis,zăvorulerapedinafară,nu
seînchidea pedinăuntru,şim-am
strecuratcaunhoţdeparteacealaltă.Eraîn
tuneric, darînfundlicăreaoluminăşiam
păşitspreeamergîndpevîrfuri,aproape
canicinurespiram,precauţiiinutile,căci
paieleîmiamortizaupaşiisicîţiva
caierautreji,îiauzeam mişcîndu-
seşifornăindîniesle.
Laluminaslabăaunuifelinaratîrnatdeogri
ndăşilegănatdebrizacarese
strecuraprintrescînduri,i-am
văzut.Puseserăniştepăturipeun braţde
paie,făcîndunfeldecuib,încareeaeraînti
nsăpespate,îmbrăcatăcuun
paltongrosneînchissubcareeragoală.Avea
braţeleşipicioareledesfăcute,
capulînclinatpe un umăr,pletele negre
îiacopereau fata şipielea avea
strălucirealemnuluiblondînluminaportoc
alieafelinarului.Diego,doarcu cămaşa
peumeri,era îngenuncheatîn faţa
eişiîilingea sexul.Era atîta abandon în
atitudinea Susaneisiatîta pasiune
reţinută în gesturile lui Diego,căam
înţelesîntr-oclipăcîtdedeparteeram eu
detoateastea.De faptnicinu existam,nu
existau
niciEduardoşiniciceitreicopii,nimeni,
doar eidoiiubindu-se în mod
inevitabil.Niciodată soţulmeu nu mă
mîngîiaseaşa.Eralesnedevăzutcăeiofăcus
erădemiideori,căseiubeau deanidezile;am
priceputînsfîrşitcăDiegosecăsătorisecu
minepentrucă aveanevoiedeun paravan
pentru amorulcu Susana.într-
oclipită,piesele acestui dureros puzle s-
au aşezat la locul lor, mi-am putut
explica
indiferenţaluifaţădemine,absenţelecare
coincideaucumigreneleSusanei,
relaţiaîncordatăcufratelelui,Eduardo,f
elulascunsîncaresecomportacu
restulfamilieişimodulîncaresearanjasăfie
mereupelîngăea,atingînd-o,
bapiciorlîngăpicior,baomînăpecotulsaup
eumărulei,cîteodată,cadin
întîmplare,pescobituraspateluisau
pegît,semnedeneconfundatpecare
fotografiilemilearătaseră.Mi-am
adusamintecîtîiiubeaDiegopecopiişi am
speculatcăpoatenu erau
nepoţii,cipropriiiluicopii,toţitreicu
ochi albaştri,marcaneamuluiDomin-
r
guez.Am
rămasnemişcată,îngheţândpuţincîtepuţin
,întimpceeifăceau
dragostevoluptuos,savurîndfiecareatinge
re,fiecaregeamăt,fărăgrabă,de parcă
aveau toată viaţa înainte.Nu păreau
doiamanţicare se întîlnesc
grăbitsipeascuns,ciun cuplu
deproaspătcăsătoriţiîn cea dea doua
săptămînădin lunademiere,cînd
pasiuneamaieintactă,dardejaexistă
încredereaşicunoaştereareciprocăacărni
i.Eunutrăisem totuşiasemenea
intimitatecusoţulmeuşinufusesem
înstares-oplăsmuiescnicimăcarîn
fanteziile mele cele maiîndrăzneţe.Limba
luiDiego străbătea interiorul pulpelor
Susanei, de la genunchiîn sus, oprindu-se
între picioare şi
coborîndiar,întimpcemîinileîicuprindea
u taliaşiajungeausă-ifrămînte
sîniirotunzişiopulenţi,jucîndu-secu
mameloaneleîntăriteşistrălucitoare
caboabeledestrugure.TrupulSusanei,moal
eşisuav,secutremuraşise unduia,era un
peşteîn apă,capulsezbuciuma dintr-o
parteîn alta de plăcerea intensă,părulse
revărsa tottimpulpe obraz,buzele
desfăcute lăsau să scapeun
geamătprelung,mîinileîlcăutau peDiego
pentru a-1
conduceprinfrumoasatopografieacorpuluie
i,pînăcîndlimbaluiafăcut-o
săatingădesfătarea.Susanaşi-
aarcuitspateledeplăcereacareoloviseca
unfulgerşiascosunţipătrăguşitpecareel1
-asufocatlipindu-şiguradea
ei.Apoiaţinut-oînbraţe,legănînd-
oşialintînd-ocapeopisică,şoptindu-i
laurecheolitaniedecuvintesecrete,cuode
licateţeşiotandreţepecarenu lecredeam
cuputinţălael.Launmomentdat,eas-
aaşezatpeculcuşulde paie,şi-a scos
paltonulşia începutsă-1 sărute,întîipe
frunte,apoipe
pleoape,petîmpleşipegurăîndelung,limba
eiaexploratjucăuşăurechile luiDiego,a
săritpeste mărulluiAdam,a atins
gîtul,dinţiii-au ronţăit
sfîrcurilevirile,degeteles-
auîncurcatînpăruldepepiept.Afostrîndul
lui săseabandonezepede-a-
ntregulmîngîierilor,s-aculcatcu fataîn
jospe păturisieas-
aaşezatcălarepesteel,muşcîndu-
iceafaşigîtul,sărutîndu-i
umeriicaînjoacă,coborîndsprefese,explo
rînd,mirosind,gustîndşilăsînd
odîrădesalivăînurmaei.Diegos-
aîntorsşiguraeiapus
stăpînire pe membrulridicat
şipulsatilîntr-o interminabilă lucrare
de
plăcereaintimităţiiceleimaiascunse,pîn
ă ceelnu amairezistatşis-a
aruncatpesteea,pătrunzînd-o,şis-
auprăbuşitcadoiduşmaniîntr-oluptă
debraţesipicioareînlănţuiteşisărutăriş
igîfîielişisuspineşiexpresiide
amorpecarenu leauzisem niciodată.Apoiau
dormitatîntr-oîmbrăţişare
caldă,acoperiţicupăturileşicupaltonulS
usanei,cadoicopilaşinevinovaţi. Am
ieşitîn tăcereşim-am
îndreptatcătrecasă,în
timpcefrigulglacialal
nopţiiseînstăpîneainexorabilpestesuflet
ulmeu. în
faţameasedeschiseseoprăpastie,am
simţitameţealacarevoiasămă
tîrascăînfundulei,tentaţiadeasărişiamă
pierdeînadînculsuferinţeişi
alterorii.Trădarea luiDiego şiteama de
viitorm-au lăsatplutind fără
sprijin,pierdută
sinemîngîiată;furiacaremă cuprinsesela
începutnu a ţinutmult,imediatm-
aînvinsosenzaţiedemoarte,dedoliu
absolut,îmi încredinţasem viaţa
luiDiego,mă încrezusem în protecţia
soţuluimeu, crezusem cu totulîn
cuvintele rituale ale căsătoriei:eram
uniţipînă la moarte.Nu exista
scăpare.Scena din grajd mi-a pus în faţa
ochilor o realitate pe care o percepeam de o
bună bucată de vreme,darpe care refuzam să
o înfrunt.Primulimpuls a fostsă fug la casa
mare,să mă
proţăpescînfaţaeişisăurlucaodementă,să
trezescfamilia,ţăranii,cîinii şisă-ipun
martoriaiadulteruluişiincestului.Cu
toateastea,timiditatea
mi-afostmaimaredecîtdisperarea,m-am
tîrîtmutăîn întunericpînă în
camerapecareoîmpărţeam cuDiegoşim-am
aşezatpepatdîrdîindîntimp ce lacrimile
mise prelingeau pe obrajişi-miudau
pieptulşicămaşa.In minutele sau orele
care au urmatam avuttimp să mă gîndesc la
cele petrecuteşisă-miaceptneputinţa.Nu
era vorba deo aventură carnală,
ceaceîiuneapeDiegoşipeSusanaeraodragos
tedovedită,dispusăsă
rişteoriceşisătreacăpesteoriceobstacol
,precum un rîu delavăarzîndă.
NiciEduardonicieu nu contam deloc,eram
cantitateneglijabilă,abianişte gîze în
imensitatea aventurii pasionale a celor
doi. Trebuia să-ispun cumnatuluimeu
înainteatuturor,mi-am
zis,darimaginîndu-miloviturade
securecarearfi
căzutdupăoastfeldemărturisireîn
viaţaomuluiacesta bun mi-am datseama că
nu aveam curaj,într-o bună ziEduardo va
descoperisinguradevărulsau,dacăarenoro
c,nuvaştiniciodată.Poatecă
bănuia,caşimine,darnudoreaoconfirmareca
sămenţinăechilibrulfragil
aliluziilorsale;erau treicopiila
mijloc,dragostea luipentru Susana şi
coeziuneademonolitaclanuluifamilial.
LaunmomentdatDiegos-aîntors,cu
puţinînaintedeasecrăpadeziuă.
Laluminacandeleim-avăzutcum stăteam
pemargineapatului,umflatăde
plînsşifărăsăfiuînstaresăscotuncuvînt,ş
iacrezutcăavusesem iarăşi uncoşmar.S-
aaşezatlîngămineşiaîncercatsămătragăsp
repieptullui, cum făcea în asemenea
cazuri,dar eu m-am tras înapoiîntr-un
gest instinctivşipesemnecăaveam
oexpresieteribilăpechip,care1-afăcutsă
seopreascăimediat.Am rămasprivindu-
ne,elmirat,eu detestîndu-1,pînă
cîndadevăruls-
ainstalatîntreceledouăpaturi,iremediab
ilsipericulosca unbalaur.
— Cefacem acum?afostsingurullucru
pecaream pututsă-1rostesccu greu.
Nu aîncercatsănegesau săsejustifice,m-
asfidatcu privirideoţel,gata să-
şiaperedragosteaindiferentcum,chiardac
ătrebuiasămăomoare.Si-
atuncistăvilaruldeorgoliu,educaţieşibu
nemanierecaremăsusţinuseîn
timpulacestorlunidefrustrares-
afăcutţăndărisireproşuriletăcutes-au
transformatîntr-o avalanşă de
incriminăriinterminabile,pe care elle-a
încasatimpasibilşităcut,atentînsălafiec
arecuvînt.L-am acuzatdetotce mi-
atrecutprinminteşilaurmă1-am
imploratsăreflecteze,i-am spuscă eram
gatasăiertşisăuit,săplecăm
departe,undenunecunoşteanimeni, să o
luăm dela început.Cînd mis-au
terminatcuvintelesilacrimilese
luminasede-
abinelea.Diegoastrăbătutdistanţadintre
paturilenoastre,s-a aşezatlîngămine,mi-
aluatmîinileînaleluişimi-aexplicat,calm
siserios,
căoiubeapeSusanademulţianişicădragoste
a
aceasta era lucrulcelmaiimportantdin
viaţa lui,maiimportantdecît
onoarea,restulfamilieisiizbăvireasufletu
lui;puteapromitecăsedesparte
deeacasămăliniştească,mi-
aspus,dararfiopromisiunefalsă.Aadăugat
căîncercases-
ofacăatuncicîndaplecatînEuropa,casăfied
epartedeea
timp de şase luni,darnu reuşise.A ajuns
chiarsă se însoare cu mine pentru
avedeadacăajungeaastfelsarupărelaţiate
ribilăcu cumnatalui,
darcăsătoria,departe de a-1 ajuta în
hotărîrea de a se depărta de ea,
uşuraselucrurile,diminuînd suspiciunile
luiEduardo şialefamiliei.Era
totuşimulţumitcă în cele din urmă
descoperisem adevărulpentru că îl
dureasămăînşele;nu-
miputeareproşanimic,m-aasigurat,eram
osoţie foarte bună şiîipărea tare rău că
nu-miputea da dragostea pe care o
meritam.Sesimţeamizerabildecîteorioşte
rgeadelîngăminecasăfiecu Susana,ce
uşurare că nu maitrebuie să mă mintă.Acum
treaba era limpede.
— ŞiEduardonuconteazăînpovesteaasta?1-
am întrebat.
— CesepetreceîntreelşiSusanaetreabalor
.Ceedehotărîtacum este relaţianoastră.
— Dejaaihotărît-o,Diego.Numaiam
cefaceaici,am sămăîntorcacasă.
— Astaecasataacum,sîntem
căsătoriţi,Aurora.CeaunitDumnezeunuse
poatedesface.
— Tueşticelcareaîncălcatmaimulteporunci
divine,1-am lămurit.
— Am putea trăica doifraţi.N-o să-
ţilipsească nimic,am să terespect
întotdeauna,veiaveaprotecţieşilibertat
ecasătededicifotografieisau ce
vreitu.Totce-ţiceresănufaciscandal.
— Nu-mimaipoţicerenimic,Diego.
— Nuţi-ocerpentrumine.Am
coajatareşipotfacefaţăcaunbărbat.Ţi-o
cerpentrumama.Nuarrezista.
Aşacăam rămaspentru donaElvira.Habarnu
am cum am pututsămă îmbrac,să-midau cu
apăpefaţă,sămăpieptăn,săbeau
ocafeaşisăies dincasădupătreburile
meledezicu zi.Habarnu am cum am
datochiicu Susanalaprînzsice
explicaţieam
datsocrilormeipentruochiimeiumflaţi.Ziu
aaceaafostcea maigrea,măsimţeam
cabătutăşieram
zăpăcită,gatasăizbucnescînplîns
laprimaîntrebare.Noapteaam
avutfebrăsim-audurutoasele,darînziua
următoareeram mailiniştită,am
înşeuatcalulşiam pornitspremunţi.A
începutsăplouăşiam
continuatlatrappînăcebiataiapăn-
amaiputut, atuncim-am datjos şimi-am
deschis drumulprin vegetaţie şinoroi,
alunecînd şicăzînd pesub
copaci,ridicîndu-mă iarşiiar,strigînd
cîtmă ţineagura,udăpînălapiele.Poncho-
uludfleaşcăerapreagreu,1-am scos
depeminesi1-am aruncatpejos,am
continuatsădîrdîipedinafarăşisă
ardpedinăuntru.M-am
întorslaasfinţit,fărăvoceşicu
temperatură,am băutunceaifierbinteşim-am
băgatînpat.Derestulnuprea-miamintesc,
pentrucăînsăptămînilecareauurmatam
fostpreaocupatăsămăluptcu moartea şinu
am avutnicitimp niciputere să mă gîndesc
la tragedia
mariajuluimeu.Noapteapecaream petrecut-
odesculţăşipejumătategoală
îngrajdsigalopulprinploaieauprodusopne
umoniecaremaiaveapuţinşi mătermina.M-
audusîntr-
ocăruţălaspitalulnemţilor,undeam
încăputpe
mîinileuneiinfirmiereteutonecu
coziblondeacăreitenacitatemi-asalvat
viaţa.Valkiriaaceanobilăeraîn
staresămăridicecapeun bebeluşcu
braţeleeiputernicedetăietordelemneşisă
-mideacu linguriţasupăde
găinăcuorăbdarededoică.
Laînceputulluniiiulie,cîndiarnaseinsta
lasede-abineleasipeisajulerao
apăraiedesuspînăjos—
rîuriledevenitetorente,inundaţii,bălţi
denoroi, ploiinterminabile—
Diegoavenitîmpreunăcu
doiţăranisamăiadela spital.M-au adus
înapoila Caleufu împachetată în
păturisiblănuri. Instalaserăun
coviltirdepînzăceruită,un pat,chiarşiun
braseroaprins
contraumezelii.Transpirîndsubtoateaste
aam făcutdrumulsprecasă,în
timpceDiegocălăreaalături.Roţiles-
auînnămolitnuodată;boiinuaveau
destulăputeresătragăcăruţa,oameniiautr
ebuitsăaşeze
scînduripenoroişisăîmpingă.Nuam
schimbatniciovorbăcuDiegocîta
fostziuadelungă.LaCaleufu
donaElviraaieşitsămăprimeascăplîngînd
de bucurie,nervoasă,zorind slujnicele să
aibă grijă cu brasero-urile,cu sticlelecu
apăcaldăsisupacu sîngedeviţelmenităsă-
mireaducăsîngele
înobrajişipoftadeviaţă.Serugaseatîtdem
ultpentruminecăDumnezeu
semilostivise,mi-
aspus.Pretextîndcăeram încăslăbită,am
rugat-osămă lasesădorm încasamaresim-
ainstalatîntr-
oodaiealăturideaei.Pentru
primadatăînviaţăam
avutpartedeîngrijiridemamă.Bunică-
meaPaulina
delVăile,caremăiubeaatîtdemultşicarefă
cuseatîtdemultpentrumine, nu era darnică
cu manifestărileduioase,deşiîn fond era
osentimentală. Spunea că
duioşia,acestamestec dulceag de
afecţiune şimilă pe care calendarele îl
reprezintă în poze cu mame extaziate
lîngă leagănul bebeluşilor,era
aceptabilă cînd era vorba de animale fără
apărare,de exemplu niştepuidemîţă
proaspătfătaţi,darera o tîmpenieaplicată
la fiinţeomeneşti,în
relaţianoastrăaexistatmereu un ton
ironicşicinic;ne atingeam
rar,cuexcepţianopţilordormiteîmpreunăd
incopilăriamea,şiîn generalnetratam
cuoanumităbruscheţecareneconveneaamînd
urora.Eu recurgeam la o duioşie glumeaţă
cînd voiam să obţin ceva,şireuşeam
negreşit,căciprodigioasameabunicăsemui
arepede,maicurîndpentru a
scăpadedemonstraţiilemeledeafecţiunede
cîtdinslăbiciunedecaracter.Pe dealtă
parte,dona Elvira era un om simplu
pecareun sarcasm precum
aceleapecareleschimbam cu
bunicaarfijignit-o.Eraafectuoasăîn mod
natural,mă lua demînă,mă săruta,mă
îmbrăţişa,îiplăcea să-miperie
părul,îmiadministrapersonaltoniceledem
ăduvăşiunturădepeste,îmi punea prişniţe
cu camfor împotriva tusei si mă făcea să
transpir frecţionîndu-mă cu
uleideeucaliptşiînvelindu-mă în
păturicalde.Avea
grijăsămănîncbineşisămăodihnesc,searaî
midădeapicăturiledeopiuşi
rămînealîngăminespunîndrugăciunipînăad
ormeam,înfiecaredimineaţă
măîntrebadacăavusesem
coşmarurişimărugasăiledescriuamă-
nuntit,„pentrucădacăvorbim
delucrurileasteafricadispare",aşaspune
a. Nu erasănătoasă,nu ştiu
deundeaveaputeresămăîngrijeascăşisăste
a
cumine,întimpceeumăprefăceam
maislabădecîteram pentruaprelungi
aceastăstareidilicăcu soacră-mea.„Fă-
terepedebine,fatamea,bărbatul tău
arenevoiedetinelîngăel",îmispuneapreoc
upată,deşiDiegoîirepeta
căeradeacordsătreciarnaîncasamare.Săpt
ămînileaceleapetrecutesub
acoperişuleiîn convalescenţa mea după
pneumonieau fosto experienţă
ciudată.Soacra meami-aoferitîngrijirea
şiafecţiuneapecarenu le-aşfi
avutniciodată din partea
luiDiego.Dragostea eiblîndă sifără
condiţiia acţionatcaunbalsam şi,încet-
încet,m-am vindecatdedorinţadeamurişi
deranchiunapecareosimţeam pentru
soţulmeu.Am înţelessentimentele
luiDiegoşialeSusaneişifatalitateainexo
rabilăacelorpetrecute;patimalor era
pesemne o forţă telurică,un cutremur care
îitîrîse fără drum de întoarcere.Mi-am
imaginatcum
luptaserăîmpotrivaatracţieiaceleiaînai
nte de a se lăsa pradă ei,cîte tabu-uriau
trebuitsă învingă pentru a fi
împreună,cîtdeteribilerachinulfiecăreiz
iledeaseprefacefaţădeceilalţi căau
orelaţiefrăţeascăîn timpceardeau
dedorinţă.Am renunţatsămă întrebcum
deeracu putinţăsănu-
sifipututînfrîngepoftele,cum fusese
posibilca egoismullorsă nu-ilase să vadă
dezastrulpe care îlputeau
provocafiinţelordragi;ghicisem
cîtdesfîşiaţieraularîndulor.îliubisem
pe Diegoladisperare,puteam
înţelegecesimţeapentruelSusana,dareuaş
fi acţionatcaeaîn aceleaşicondiţii?
Presupuneam cănu,darnu puteam fi
sigură.Deşimpresiaeşeculuieraintactă,m
-am pututdesprindedeură,lua
distanţăşimăpuneînpieleacelorlalţiprot
agoniştiaiacesteinenorociri;mi-
afostmaimilădeEduardodecîtdemine,aveat
reicopiişieraîndrăgostitde
soţialui,pentrueldramaincestuoaseiinfid
elităţieramaimaredecîtpentru
mine.Şipentru cumnatulmeu
trebuiasăpăstreztăcerea,darsecretulnu
mă maiapăsa ca o piatra de moară de
gît,pentru că sila de Diego s-a
atenuat,spălatădemîiniledoneiElvira.Re
cunoştinţapentrufemeiaastas-a
adăugatrespectuluişiafecţiuniipecarele
aveam delaînceputpentru ea; m-am
lipitdeeacauncăţelpechinez,aveam
nevoiedeprezenţaei,deglasul ei, de
buzele eipe fruntea mea. Mă simţeam
obligată să o apăr de
cataclismulcareseproducea în
sînulfamiliei;eram dispusă să rămîn la
Caleufuascunzîndu-
miumilinţadenevastărespinsă,căcidacăpl
ecam şiea
descopereaadevărularfimuritdedurereşiru
şine.Existenţaeiseînvîrtea în
jurulfamiliei,anevoilorfiecăreipersoanec
arelocuiaîntrepereţiicasei,
acestaeratotuniversulei.înţelegereamea
cu Diegoafostcaeu să-mijoc
rolulcîttrăieştedonaElvira,dupăcareera
m liberă,mălăsasăplecşinu
mailualegăturacumine.Trebuiasăsuportco
ndiţiainfamantăpentrumulţi
de„femeiedespărţită"şinu maiputeam să
mămărit,darmăcarnu mai
trebuiasătrăiesclîngăunbărbatcarenumăi
ubea.
Lajumătatealuiseptembrie,cînd dejanu
maiaveam pretextesărămîn în
casasocrilorşivenisemomentulsămăîntorcl
aDiego,asosittelegramalui
IvanRadovic.îndouărînduridoctorulmăinfo
rmacătrebuiasămăîntorcla Santiagopentru
căbuniciiiseapropiasfîrşitul.Aşteptam
vesteadecîteva
luni,darcînd am primittelegrama
surprinderea şidurerea m-au lovitîn
moalelecapului,caomăciucă.Bunicaeranem
uritoare.Nuovedeam cape
bătrînicachealăşifragilăcareajunsesesă
fie,cicapeamazoanacu două
peruci,pofticioasăşivicleanăcarefusese
cu aniîn urmă.DonaElviram-a
îmbrăţişatsimi-a spus să nu mă
simtsingură,de-acum aveam o altă
familie,ţineam
deCaleufu,iareavaîncercasăaibăgrijădem
ineşisămă protejezeaşacum
înainteofăcusePaulinadelVăile.M-
aajutatsă-mifac celedouăvalize,mi-
aatîrnatiarăşiscapularulcu
SfîntaInimăaluiIsusla gîtşim-a
copleşitcu miidesfaturi;pentru
ea,Santiagoera un lăcaşde perdiţie
iarcălătoria o aventură nespus de
periculoasă.Era timpulde a
reîncepelucrullafabricadecherestea,dup
ălungaparalizieaiernii,ceace
afostpretextulpentru
caDiegosănumăconducălaSantiago,deşimai
că- sainsistase.Celcarem-
aduspînălavaporafostEduardo.în
praguluşii
caseimaridelaCaleufu,făcîndu-
milarevederecu mînă,erau toţi:Diego,
socriimei,Adela,Susana,copiiişicîţiva
ţărani.Nu ştiam cănu-ivoimai
revedeaniciodată.
înainte de plecare mi-am
verificatlaboratorulîn care nu maipusesem
picioruldinnoapteafunestădingrajd,şiam
constatatcăcinevasustrăsese fotografiile
în care apăreau Diego şiSusana,darpentru
că în mod cert
ignoraprocesuldevelopăriinucăutaseşine
gativele.Nu-mifoloseaulanimic
acestedovezimeschine,aşacăle-am
distrus.Am luatcuminenegativelecu
indienii,cuoameniidepemoşieşicurestulf
amiliei,pentrucănuştiam cît
voilipsişinuvoiam
săsestrice.DrumulcuEduardo1-am
făcutcălare,cu bagajeleîncărcatepeun
catîr,oprindu-nepelafermesămîncăm
sisăne odihnim.Cumnatulmeu semănacu
unurs,daraveaacelaşicaracterblînd
almaică-
sii,aceaşiingenuitateaproapecopilăreas
că.Pedrum am statde
vorbăîntrepatruochi,cum nuofăcusem
niciodatăînainte.Mi-amărturisit că încă
din copilărie scria poezii,„cum să nu
faciasta dacă trăieştiîn
asemeneafrumuseţe?"aadăugatarătîndspre
peisajuldepădurişiapedin
jurulnostru.Mi-
amaispuscănuaveaniciunfeldeambiţii,nue
racurios
săcunoascăalteorizonturi,caDiego,Caleu
fu îieradeajuns,în tinereţe, cînd fusese
în Europa,s-a
simţitrătăcitsiadîncnefericit,nu putea
trăi
departedepămîntulacestapecareîliubea.D
umnezeufusesefoartedarnic cu
el,îlaşezaseînmijloculparadisuluiteres
tru,amaispus.înportne-am despărţitcu o
îmbrăţişare strînsă,„Dumnezeu să te
ocrotească mereu, Eduardo",i-am şoptit
la ureche.A rămas destulde mirat de
formula solemnă.
FrederickWilliamsmăaşteptaîngarăşim-
adusimediatîncasadinEjercito
Libertador.A
fostmiratsămăvadăatîtdeslabăşiexplicaţ
iameacum că fusesem foartebolnavănu1-
amulţumit,seuitacucoadaochiuluilamineşi
mătotîntrebadeDiego,dacăeram
fericită,cum erafamiliasocrilormeisi
dacămăadaptam laţară.Dupăcefusese
celmaifrumosdincartierulacestademicipa
late,conaculbuniciidevenise
la feldedecrepitca stăpîna
sa.Obloaneleatîrnau în
balamaleiarpereţii
păreaudecoloraţi,grădinaeraatîtdepărăs
ităcăprimăvarapăreacănicinu
venisepesteeaşieratotscufundatăîntr-
oiarnătristă,înăuntrujaleaeraşi
maimare:frumoaselesaloanedealtădatăera
u aproapegoale,dispăruseră
mobila,covoareleşitablourile;nu
mairămăseseniciunadintrefaimoasele
picturiimpresioniste care iscaseră atîta
scandalîn urmă cu cîţiva ani.
UnchiulFrederick mi-a
explicat:pregătindu-se de moarte,bunica
donase aproapetotulbisericii.„Darcred
căbaniisîntintacţi,Aurora,continuăsă
ţinăsocotealapînălaultimaparaşicaietel
econtabilesubpat",aadăugat făcîndu-
micuochiulşmechereşte.Ea,careintraînbi
sericădoarpentruafi
văzută,caredetestaroiulacestadepopimil
ogişicălugăriţeslugarnicecare serotea
tottimpulpelîngă
restulfamiliei,lăsaseprin
testamentBisericii
Catoliceosumăconsiderabilă.Mereuabilăla
afaceri,voiasăcumpereacum
lamoarteceacenu-ifolosiseîn
viaţă.Williamsocunoşteapebunicamai
binedecîttoţişicredcăoiubeatotatîtdemu
ltcîtoiubeam sieu;înciuda
prezicerilorinvidioşilor,nu i-a
furataverea şin-a părăsit-o la bătrîneţe,
dimpotrivă,aapăratintereselefamilieian
iîn şir,afostun soţdemn deea,
eradispussăsteacueapînălaultimarăsuflar
eşi,aşacum sevadovediîn aniiurmători,să
facă şimaimulte pentru mine.Paulina era
foarte rar lucidă,drogurileîmpotriva
dureriloroplasau într-un limb fără
amintirişi
fărădorinţe,înlunileacesteaajunsesepie
leşios,numaiputeamîncasiera alimentată
cu lapteprintr-un tub decauciucbăgatîn
nas.îirămăseseră cîteva smocuride păralb
în cap şiochiimarisinegriajunseseră două
puncte într-o hartă de zbîrcituri. M-am
aplecat să o sărut, nu m-a recunoscutşişi-
aîntorsfaţa,în schimb căutaprin
aermînasoţuluieişi cîndagăsit-
ooexpresiedepacei-aluminatchipul.
— Nusuferă,Aurora,îidăm multămorfină,m-
alămuritunchiulFrederick.
— Pebăieţi-aianunţat?
— Da,am trimisotelegramăacum
douăluni,darnuaurăspunsşicredcă n-
osăajungălatimp,Paulinanumaiaremult,as
pustulburat.
Aşaafost,PaulinadelVăiles-astinsîn
linişteîn ziuaurmătoare.Lîngăea am
fostsoţulei,doctorulRadovic,Severo,Nîv
eaşicumine;fiiiauvenitmult maitîrziu
împreunăcu
avocaţiicasăsebatăpemoştenireapecareni
meni nule-
odisputa.Doctorulîiscosesetubulprincar
eerahrănităsiWilliamsîi
pusesemănuşi,căciaveamîinilerecicaghea
ţa.Buzeledeveniserăalbăstrii
şierafoartepalidă,aînceputsărespiretot
maislab,fărăpanică,iarlaun momentdatnu
amairespiratdeloc.Radovici-a
luatpulsul,a trecutun
minut,poatedouă,siatuncine-aanunţatcă
/•,-*•' '
sestinsese.Inîncăpereeraoliniştedulce,
seîntîmplacevamisterios,poate că
sufletulbuniciise desprinsese de trup sise
rotea precum o pasăre nedumerită,luîndu-
şirămas-bun.Plecareaeimi-
aprodusodezolareuriaşă,
unsentimentvechipecare-
1cunoşteam,darnuam ştiutsă-1numescnici
sămi-1 explicînaintedeatrecedoiani,cînd
misterultrecutuluimeu s-a lămurit în
sfîrsit şiam înţeles că moartea
buniculuimeu Tao Chi'en, petrecută cu
multtimp în urmă,îmiprodusese o tristeţe
asemănătoare.
Ranaeraacolo,latentă,siseredeschideaac
um cuaceaşidurerearzătoare.
Senzaţiacăam
rămasorfanăacum,lamoarteabunicii,eraid
enticăaceleia pecareoavusesem
lacinciani,cîndTaoChi'en adispărutdin
viaţamea.
Credcăvechiledureridincopilărie—
pierderedupăpierdere— ascunseani în
şirîn
straturilecelemaiadîncialememorieişi-
au ridicatameninţătorul
capdeMeduzăgatasămădevoreze:mamacaream
uritdîndu-minaştere, tata care nu voia să
ştie de mine,bunica din partea mameicare m-
a abandonatfără nicio explicaţieîn
mîinilePaulineidelVăileşi,maiales,
pierdereabruscăafiinţeipecareoiubeam
celmaimult,buniculTaoChi'en. Au
trecutnouăanidelaaceazideseptembrieînc
ares-astinsPaulinadel
Văile,aurămasînurmăşiastaşialte
nenorociri;acum potsă-
miamintescdebunică-
meacuinimauşoară.Eanu
adispărutînhăulnegrualuneimorţidefiniti
ve,cum am crezutlaînceput,
opartedineaarămasînacestelocurişietott
impulînpreajmamea,casi
TaoChi'en,douăspiritefoartediferitecar
emăînsoţescşimăajută,primul la
lucrurilepracticealeexistenţei,aldoile
a la treburilesentimentale;dar cînd
bunica a încetatsă mairespireîn
patulîngustdesoldatîn careîşi
petrecuseultimaperioadăavieţiinu
bănuiam căvamairevenivreodatăşi
dureream-acopleşit.Dacăaşputeasă-
miexteriorizezsentimentelepoatecă
aşsuferimaipuţin,darelemiseîmpotmolesc
undevaînăuntru caunbloc
degheaţăsipottreceanipînăsăsetopească.
Nu am plînscînd amurit.
Tăcereadincamerăeracaoeroaredeprotocol
,căciofemeiecaretrăiseaşa cum
trăisePaulina delVăiletrebuia să moară
cîntînd cu orchestră,ca la
operă,dariatăcăaplecatîntăcere,singuru
llucrudiscretpecare1-afăcut în toată
viaţa ei.Bărbaţiiau părăsitîncăperea
şiNivea şicu mine am îmbrăcat-o,cu
delicateţe,pentru ultimuldrum în rasa
decarmelită care
stăteadeunanîndulap,daram
cedattentaţieidea-ipunepededesubtcele
maibunedesou-
urifranţuzeştidemătasevişinie.Ridicînd
-o,mi-am dat
seamacîtdeuşoarădevenise,unscheletfrag
ilşipieiatîrnînde.întăcerei- am
mulţumitpentru totce făcuse pentru
mine,i-am spus cuvintele de
dragostepecarenuaşfiîndrăznitsălearticu
lezdacăm-arfipututauzi,i- am
sărutatmîinilefrumoase,pleoapeledeţest
oasă,frunteanobilăşii-am
cerutiertarepentru
toateprostiilemeledin copilărie,pentru
căajunsesem atîtde tîrziu să-miiau rămas-
bun,pentru şopîrla pe care am scuipat-o
mimînd un fals aces de tuse şialte
trăsnăipe care a trebuitsă mile
suporte,întimpceNiveaprofitadeocaziepen
trua-siplîngeînliniştecopiii morţi.După
ce am îmbrăcat-o pe bunica am stropit-o cu
colonia eide gardeniişiam
deschisdraperiileşiferestrelecasăintre
primăvara,aşacum i-arfi plăcutei.Nicigînd
debocitoare,decîrpenegreşioglinziacope
rite:
PaulinadelVăiletrăisecaoîmpărăteasăşim
eritasăfieoma-
 giatădeluminadeseptembrie.A
fostşipărerealuiWilliams,cares-adus
personallapiaţăşiaumpluttrăsuracu
floriproaspetepentru aîmpodobi casa.
Cînd au sositrudele şiprietenii,în doliu
sicu batistele în mîini,s-au
scandalizat,niciodatănuvăzuserăunprive
ghiscăldatînrazelesoarelui,cu
floricalanuntăşifărălacrimi.Auplecatbom
bănindşiuneltindsianidupă
aceamaisîntuniicaremăaratăcudegetul,co
nvinşicăm-am bucuratcînd
amuritPaulinadelVăilepentru căaveam
sămănăpustescpemoştenire. Cu toate
astea nu am moştenitnimic,de asta s-au
ocupatrapid fiiiei împreună cu avocaţii,
dar nicinu aveam nevoie căcitata
îmilăsase îndeajuns ca să trăiesc
decentşirestul1-am cîştigatmuncind,în
ciuda
nesfîrşitelorsfaturişilecţiialebunicii
nu am reuşitsă-idobîndescflerul pentru
afaceri;nu voifi niciodată bogată şimă
bucur.NiciFrederick Williamsn-
aavutaseluptacu avocaţii,pentru
căbaniiîlinteresau mult maipuţin
decîtinsinuaserăgurilereleîn
toţianiiaceia,în plus,soţiasaîi dăduse
multcîtfusese în viaţă
şiel,prevăzător,pusese baniibine.Fiii
Paulinei n-au putut dovedi ilegalitatea
căsătoriei mamei lor cu fostul majordom
şiau trebuitsă se resemneze să-1 lase în
pace pe unchiul
Frederick,nicipepodgorien-au
pututpunemîna,căcierapenumelelui
SeverodelVăile,dreptcarei-
aupuspeavocaţipeurmelepopilor,doar-
doar orrecupera bunurileînsuşitepecînd
oameninţau pebolnavă cu focurile
iadului,darpînăacum
nimeninuacîştigatvreunprocesîmpotrivaB
isericii Catolice,care îlare pe Dumnezeu
de partea sa,toată lumea ştie asta.
Oricum,erau banidestui,astfelcă
băieţii,maimulte rude,ba chiarşi
avocaţiitrăiescşiastăzidepeurmalor.
Singurabucurieaacelorsăptămînidepriman
teafostreapariţiadomnişoarei
MatildePinedaînviaţanoastră.Acititînzi
arcămurisePaulinadelVăileşi s-a
înarmatcu curajpentru a veniîn casa
deundefusesedată afară în
timpulRevoluţiei.S-
aprezentatcuunbucheţeldeflorişiînsoţită
delibrarul
PedroTey.îmbătrîniseşilaînceput
nu am recunoscut-o,în schimb elera
acelaşiomuleţchelcu sprîncene
groasemefistofeliceşiochiarzători.
Dupăcimitir,dupăslujbelecucor,rugăciun
ileşiacatistelederigoare,după ces-au
făcutpomenileşidonaţiilepecareleindica
sebunica,s-a aşezat
prafulpestefuneraliilepompoaseşiFreder
ick Williamsşicu minene-am
pomenitsinguriîncasagoală.Ne-am
aşezatîngaleriadesticlălamentîndu- ne
discretde absenţa bunicii,căcinu sîntem
genulplîngăcios,şisă ne amintim
demulteleeiaspectegrandioaseşipuţinele
eimicimi.
— Ce-
aidegîndsăfaciacum,unchiuleFrederick?
— Depindededumneata,Aurora.
— Demine?
— N-am pututsănu-
midauseamacăseîntîmplăcevaciudatcudum
neata,
mi-
aspusînfelulacelafoartepersonaldeaîntre
ba.
— Am fostfoartebolnavă siplecarea
buniciim-a întristatmult,unchiule
Frederick.Astaetot,nuenimicciudat,teas
igur.
— îmiparerău
cămăsubestimezi,Aurora.Artrebuisăfiu
idiotsau săte iubescfoartepuţincasănu-
midauseamacăaiostaresufleteascăspecială
. Spune-midespreceevorba,poateteajut.
— Nimeninumăpoateajuta,unchiule.
— Hai,pune-mălaîncercare.
Şi-atuncimi-am datseamacănu maiaveam
penimenipelumeîncaresă mă încred şică
Frederick Williams se dovedise un
sfătuitor excelentşi singura persoană
din familie cu bun-simţ.Merita să-
ipovestesc tragedia mea.M-
aascultatpînălacapătfoarteatent,fărăsă
măîntrerupădeloc.
— Viaţaestelungă,Aurora.Acum
vezitotulînnegru,dartimpulvindecăşi
ştergeaproapetotul.Acum mergicaprintr-
untunel,orbeşte,ţiseparecănu
existănicioieşire,darîţipromitcăeaexis
tă.Mergimaideparte,copilă.
— Ce-
osăseîntîmplecumine,unchiuleFrederick
?
— Veiaveaalteiubiri,poatecăveiaveacopi
isauveificelmaibunfotograf dinţaraasta.
— Măsimtatîtdedezorientatăşidesingură.
— Nu
eştisingură,Aurora,sîntalăturidedumnea
taşivoirămînecîttimp
veiaveanevoiedemine.
M-a convins că nu trebuia să mă întorcla
soţulmeu,că puteam găsio
duzinădepretextepentrua-
miamînaîntoarcereaanilarînd,deşierasig
ur că Diegonu-miva ceresă revin la
Caleufu,îiconvenea să rămîn cîtmai
departe posibil.Cîtdespre buna de dona
Elvira,nu aveam decîtsă o
consolezcuocorespondenţăfrecventă,erav
orbasăcîştigtimp,soacră-mea avea inima
slabă sidiagnosticulmedicilor era că nu va
maitrăimult. UnchiulFrederickm-
aasiguratcănu aveaniciograbăsăplecedin
Chile, eueram
singuraluifamilie,măiubeacapeofiicăsauon
epoată.
— NuaipenimeniînAnglia?
— Penimeni.
— Ştiică circulă
totfeluldebîrfe,sespunecă eştiun
nobilscăpătatsi
bunicanuadezminţitniciodatăasta.
— Nimicmaifals,Aurora!arîsel.
— Decinuainiciunblazonascunspeundeva?am
rîslarîndulmeu.
— Priveşte,copilă,mi-arăspuns.
Şi-a scos haina,şi-a deschis cămaşa,si-a
ridicattricoulşimi-a arătat
spatele.Erabrăzdatdeniştecicatriceoribi
le.
— Flagelare.O sută de bice pentru că am
furat tutun într-o colonie
penitenciarădinAustralia.Am
făcutcincianidepuşcărieînaintedeareuşi
săfugcuoplută,înlargm-aculesocorabie-
piratchinezeascăşim-aupus
sămuncesccasclav,darcîndne-am
apropiatdeuscatam fugitdinnou.Aşa am
ajunsîn Californiaîn celedin
urmă.Totceam din nobleţeabritanică
este acentul,pe care 1-am învăţatde la un
lord adevărat,primulmeu stăpîn din
California.Totelm-
aînvăţatmeseriademajordom.Paulinadel
Văilem-aangajatîn1870şide-atunciam
fostalăturideea.
— Bunicaştiatoateastea,unchiule?am
întrebatdupăcemi-am revenitcît
decîtşiam prinsiarglas.
— Bineînţeles.Pe Paulina o amuza
teribilcă lumea confunda un fost
puşcăriaşcuunaristocrat.
— Deceaifostcondamnat?
— Pentru căam furatun calcînd aveam
cincisprezeceani.Urmau sămă
spînzure,dar am avutnoroc,mi-au
comutatpedeapsa şiam ajuns în
Australia.Nu-ţifacegriji,Aurora,n-am
maifuratniciun centdeatunci,
lovituriledebicim-
auvindecatdeacestviciu,nuşiplăcereafum
atului— a rîsiarăşi.
Aşa că am rămas împreună.FiiiPaulineiau
vîndutconaculdin Ejercito
Libertador,care acum adăposteşte o şcoală
de fete,şiau scos la mezat
puţinelelucrurirămase.Am
salvatpatulmitologicsustrăgîndu-
1înaintede
sosireamoştenitorilorşiascunzîndu-
1demontatîntr-undepozitalspitalului
publicalluiIvanRadovic,undearămaspînăc
îndavocaţiis-au săturatsă scotocească
prin toate colţurile în căutarea
ultimelorvestigiiale fostelor
posesiunialebunicii,împreunăcuFrederic
kWilliamsam cumpăratofermă în afara
oraşului,pedrumulcareducea
spremunţi;aveam douăsprezece hectare de
teren mărginit de plopi tremurători,
invadat de iasomie
înmiresmatăşiscăldatdeun
iazmodest,undetotulcreşteîn devălmăşie.
AcoloWilliamscreştecîinisicaiderasă,joa
căcrochetşiaretotfeluldealte
activităţiplicticoasede-
aleenglezilor;acoloîmiam
cartierulgeneralpetimp de iarnă.Casa e o
vechitură,darare un anumitfarmec,spaţiu
pentru atelierulmeu fotograficşipentru
faimosulpatflorentin,caretronează cu
făpturileluimarinepolicromeîn
mijloculcamereimele.In eldorm ocrotită
despiritulvigilentalbuniciimelePaulina
,careaparedeobiceilatimpcasă goneascăcu
lovituridemăturăcopiiiîn
pijamalenegredin coşmarulmeu. Maimult ca
sigur,Santiago se va dezvolta pe partea
unde este Gara
Centrală,iarpenoinevorlăsaînpaceîncîmp
iabucolicăcuplopişipajişti.
MulţumităunchiuluiLucky,caremi-
asuflatînfaţărăsuflarealuinorocoasă
cîndm-am
născut,cîtşigeneroaseiprotecţiiabunici
imelesiatatăluimeu,
potspunecăducoviaţăbună.Am
mijloaceleşilibertateapentru afacece
doresc,mă potdedica din plin plăceriide a
străbate abrupta geografie
chilianacuaparatuldefotografiatdegît,aşa
cum am făcutînultimiioptsau nouă
ani.Lumeamăvorbeştepelaspate,n-aicesă-
ifaci;cîteva rudeşi prietenimi-au pus
cruce şicînd mă văd pe stradă se prefac că nu
mă cunosc,nuadmitcaofemeiesă-
sipărăseascăbărbatul.Dispreţullornu-mi
produceinsomnii:nutrebuiesămulţumescpe
toatălumea,doarpeceicare contează cu
adevărat,carenu
sîntmulţi.Rezultatelenefericitealerela
ţiei
melecuDiegoDominguezarfitrebuitsămălecu
iascăpeveciedeamorurile
precipitateşiarzătoare,darnuafostaşa.D
reptecăam umblatcîtevaluni
„lovităînaripă",căm-am
tîrîtdepeozipealtacu
osenzaţiedeînfrîngere
absolută,deparcămi-
aşfijucatsinguracarteşiaşfipierduttotul.
Drepte şică sîntcondamnată să fiu o femeie
căsătorită şifără soţ,cea cemă împiedică
să-mi„refac"viaţa,cum
zicmătuşilemele,darcondiţia aceasta
ciudatăîmidăomarelibertate.Launandupăd
espărţireadeDiegom-am
îndrăgostitiarăşi,asta înseamnă că am
pielea tare şică mă cicatrizez
repede.Aldoileaamornu
afostoprieteniesuavăcaresăsefitransform
at cutimpulîntr-
oidilăadevărată,afostpurşisimpluunimpu
lspasionalcare ne-aluatpeamîndoiprin
surprindereşi,peneaşteptate,aieşitbine
. mă rog,pînăacum,cineştiecum
vafimaideparte.Eraozideiarnă,unadin
acelea cu ploaie verde şiîncăpăţînată,cu
fulgere anapoda şiapăsare pe
suflet.FiiiPaulineidelVăileşiavocăţeiilo
rseapucaserăiarsăpisezeactele
aceleainterminabile,fiecareîntreicopiiş
iunsprezecesemnături,pecareeu
măiscăleam fărăsălecitesc.Frederick
Williamssieu părăsisem casadin
EjercitoLibertadorşistăteam
încălahotel,reparaţiilenu
seterminaserăla ferma unde locuim
acum.UnchiulFrederick s-a ciocnit pe
stradă cu doctorulIvanRadovic,pecarenu-
1
văzusem deobunăbucatădevreme,şiau
stabilitsămergem toţitreisă vedem
otrupăspaniolădezarzuelacareeraînturne
uprinAmericadeSud, numaicăîn ziuacu
pricinaunchiulFrederick acăzutlapatcu
orăceală zdravănă iar eu m-am
pomenitasteptînd singură în
holulhotelului,cu
mîinileîngheţateşipicioarelecaremădure
au,căcimăstrângeau botinele.
Pegeamuricurgeaoadevăratăcascadăsivînt
ulscuturaarboriidepestradă
capeniştepămătufuridinpene,searanuîmbi
alaieşitşipemomentchiar 1-am invidiatpe
unchiulFrederick pentru gripa sa,care
îipermitea să
rămînăînpatcuocartebunăşiocanăcuciocol
atăfierbinte;cutoateastea,
cîndasositIvanRadovicam
uitatdevremearea.Doctorulaveapaltonulu
d şicînd mi-a zîmbitmi-am datseama că era
multmaidrăguţdecîtîmi aduceam eu
aminte.Ne-am privitîn ochişicred că ne-am
văzutpentru primadată,eu celpuţin 1-am
observatseriosşimi-aplăcutcevedeam.A
fostotăcerelungă,opauzăcareînalteîmpre
jurăriarfifostpenibilă,numai că atuncia
fostun felde dialog.M-a ajutatsă-mipun
capa şine-am
îndreptatcătreuşăîncet,şovăind,continu
îndsăneprivim înochi.Niciunul
nuaveachefsăînfruntefurtunadeafarăcare
sfîsiacerul,darnicinuvoiam
sănedespărţim.A apărutun uşiercu
oumbrelămareşis-aoferitsăne
ducăpînălatrăsuracareaştepta,am
ieşitfărăovorbă,îndoiţi.Nuam avut nici o
străfulgerare de clarviziune
sentimentală, nici un presentiment
extraordinarcăam fifostsufletegemene,nuam
avutviziuneaunuiînceput
deamorcaînromane,nimicdintoateastea,pu
rşisimplumi-am datseama de bătăile
inimiimele,de faptulcă parcă nu aveam
aer,de dogoarea şi
furnicăturilepielii,dechefulteribildea-
1atinge.Mătem cădeparteamea nu a
fostnimicspiritualîn această
întîlnire,doarpoftă carnală,deşipe
atuncieram
destuldeinexpertăşivocabularulmeuerapr
ealimitatpentrua
puneacesteiagitaţiinumelepecareîlpoart
ăîn dicţionar.Numelechiarcă nu
eraimportant,partea interesantă estecă
vîrtejulacesta visceralafost
maitaredecîttimiditateameaşi,laadăpost
ul trăsurii,deundenu
puteascăpauşor,i-am
luatfaţaîntremîinişifărăsă
măgîndescdedouăori1-am
sărutatpegură,aşacum cumultianiînurmă
i-am văzutsărutîhdu-
sepeNiveaşipeSeverodelVăile,hotărîtşil
acom.A
fostoacţiunesimplăşifărădreptdeapel.Nu
potintraîndetaliicuprivirela
ceaurmatpentru
căeuşordeimaginatşipentru
cădacăIvanarciti-oîn
paginileasteaarurmaoceartăzdravănă.Căc
itrebuies-ospun,certurile
noastresînttotatîtdememorabilepecîtsîn
tdepasionatereîmpăcările;nu
estevorbadeunamorcălduţşidulceag,dares
tepersistent,iarpiedicilenu
îlslăbesc,ciîlfortifică.Căsătoria esteo
afacerecareţinedebunul-simţ, lucru
care ne lipseşte amîndurora.Faptulcă nu
sîntem căsătoriţine
uşureazădragostea,fiecaresepoateocupade
alelui,dispunem depropriul nostru spaţiu
şicîndsîntem
pepunctuldeaizbucniexistăsoluţiadeasta
separaţicîtevazileşideareveniunullîngă
celălaltcîndneînvingedorulde
sărutări.CuIvanRadovicam
învăţatsăridicglasulşisăscotghearele.D
acă 1-aşprindecă mă înşală — ferească
Dumnezeu — aşa cum am păţitcu
DiegoDomînguez,nu m-aşmaitopiîn
lacrimici1-aşucidefără cea mai
micăremuşcare.
Nu,n-am să vorbescdespreintimitatea
pecareo împărtăşesccu iubitul
meu,daresteunepisodpestecarenu
pottrece,pentru căarede-afacecu
memoria,si,în definitiv,asta eraţiunea
pentru carescriu acestepagini.
Coşmarurilemelesîntundrum
făcutorbeştespreacelepeşteriîntunecateî
n care dorm amintirile mele cele
dintîi,blocate în straturile profunde ale
conştiinţei.Fotografiaşiscrisulsîntoînce
rcaredeaapucaclipeleînaintede
adispărea,deafixaamintirilepentru
adasensvieţiimele.Trecuserădeja
cîtevalunidecînderam cuIvan,apucasem
săneacomodăm curutinadea ne vedea în mod
discret,graţie bunuluide Frederick,care
ne ocroteşte dragostea de la bun
început.Ivan trebuia să ţină o conferinţă
pe teme medicale într-un oraş din nord şi1-
am însoţit pretextînd că vreau să
fotografiezmineledesalpetru,undecondiţii
ledelucru sîntfoarteprecare.
Patroniienglezirefuzausăpoartevreun
dialogcumuncitoriişidomneaunclimatdevi
olenţăcrescîndă,careaveasă izbucnească
după cîţiva ani.Cînd s-a întîmplat,în
1907,eu eram acolo
întâmplător,şifotografiilemeleconstitui
euniculdocumentirefutabildespre
faptulcămăceluldelaIquiqueaavutloc,căc
icenzuraguvernuluiaşters
dinistoriepeceidouămiidemorţipecareeui
-am văzutînpiaţă.Darasta
estealtăpovesteşinu-
şiareloculînacestepagini.Cîndam
fostprimaoară
înaceloraşcuIvannubănuiam
tragedialacareîmivafidatsăasistcîţiva
animaitîrziu,pentruamîndoiafostoscurtă
lunădemiere.Ne-am cazatla
hotelîncamereseparateşiseara,dupăcefiec
areîşivăzusedetreburilelui,
avenitlamineîn cameră,undeîlaşteptam cu
osticlădin minunatulvin Vina
Paulina.Pînă atuncilegătura noastră
fusese o aventură a cărnii,o explorare a
simţurilor,care pentru mine a
fostfundamentală,pentru că astfelam
reuşitsă-midepăşesc umilinţa produsă de
faptulcă Diego mă respinsese şisă-midau
seama că nu eram o femeie nereuşită,cum mă
temeam.Cu fiecare întîlnire cu Ivan Radovic
căpătasem totmaimultă
încredere,învingîndu-
mitimiditateaşipudoarea,darnu-
midădusem seama
căaceastăglorioasălegăturăintimădeschi
sesedrumuluneidragostemari.
înnoapteaaceane-am
îmbrăţişatculangoareaprodusădevinulbun
şide
obosealadepestezi,încet,cadoibuniciînţ
elepţicareau făcutdragostede
nouăsutedeorişinusemaipotsurprindenici
dezamăgi.Ceafostatîtde
specialpentrumine?
Nimic,bănuiesc,înafarădeacumulareadeex
perienţe
fericitecuIvan,careatunciauatinsnumăru
lcriticnecesarpentrucaeusă
lasgardajos.Cîndmi-am revenitdupăorgasm
întrebraţeletarialeiubitului meu,am
simţitunsuspincaremăscuturapedinăuntru
,apoialtulsialtul, pînăcîndm-am
lăsattîrîtădeunplînsdeneoprit.Am
plînsşiam totplîns, dăruindu-
mă,abandonîndu-mă,atîtdesigură în
acestebraţecum nu-mi aminteam sămaifi
fostvreodată.S-aruptun digîn
mineşidurerea cea veches-
arevărsatprecum zăpadatopită.Ivannu m-
aîntrebatnimicşinici n-
aîncercatsămăliniştească,
m-aţinutstrînslapiept,m-
alăsatsăplîngpînămis-
auterminatlacrimile şicîndam vrutsă-
iexpliccumvami-aînchisguracu
osărutarelungă.De altfel,în
momentulacela nicinu aveam cesă-
iexplic,arfi însemnatsă
inventezceva,daracum ştiu— pentrucăs-
amaiîntîmplatdemaimulteori
— că,simţindu-
măabsolutlaadăpost,ocrotităşiprotejată
,aînceputsă-mi
revinămemoriaprimilormeicincianideviaţ
ă,aniipecarebunicaPaulinaşi
toţiceilalţii-
auacoperitcuomantiedemister.Maiîntîi,î
ntr-ostrăfulgerare delumină,am
văzutimagineabuniculuiTaoChi'enmurmurî
ndu-minumele chinezesc,Lai-Ming.A
fostdoaro clipită,scurtă,darluminoasă ca
luna. Apoiam
retrăittreazăcoşmarulrecurentcarem-
achinuitdintotdeaunaşi am
priceputcăexistăolegăturădirectăîntreb
uniculmeu adoratşidracii
aceiaînpijamalenegre.Mînacareîmidădrum
ulînsomnestemînaluiTao
Chi'en.CelcarecadeîncetesteTaoChi'en.P
atacareseîntindeinexorabilpe
caldarîmulstrăziiestesîngeleluiTaoChi'
en.
Trecuseră ceva maimultde doianide cînd
trăiam oficialcu Frederick
Williams,dartotmaidevotatărelaţieicu
Ivan Radovic,fărădecarenu-mi puteam
concepedestinul,cîndElizaSommers,bunic
adin parteamamei,a reapărutîn viaţa
mea.S-a întors exactcum fusese,învăluită
în aceaşi
aromădezahărsivanilie,invulnerabilăîn
faţalipsurilorsau auitării.Am
recunoscut-o la prima
vedere,deşitrecuseră şaisprezece anide
cînd mă lăsaseîn casa
PaulineidelVăilesiîn toată perioada
aceasta nu văzusem vreo fotografie de-a
eiiarnumele ise rostise arareoriîn
prezenţa mea.
Imagineaeirămăseseprinsăînangrenajulno
stalgiilormelesiseschimbase
atîtdepuţin,încîtatuncicînd aapărutîn
uşăcu valizaîn mînaam avut
impresiacănedespărţisem cu oziîn
urmăşitotceseîntîmplaseîn anii
ăştiaeraoiluzie.Singuranoutateecăerama
iscundădecîtîn amintirile
mele,darpesemnecă motivulera propria mea
statură,ultima dată cînd fusesem
împreunăeram
omucoasădecincianişiopriveam
dejos.Erala feldedreap-
ta precum un amiral,avea acelaşichip
tineresc şiaceaşipieptănătură
severă,daracum
părulîierabrăzdatdeşuviţealbe.Bachiarp
urtalagît
acelaşicolierdeperlepecareîlpurtamereu
şipecare,acum ştiu,nu si-1 scoate
nicicînd doarme.A adus-o Severo
delVăile,cu carerămăseseîn
contactîntoţianiiaceştia,darnu-
mispusesepentrucăeanu-idădusevoie.
ElizaSommersîşidădusecuvîntulPaulineid
elVăilecănu aveasăîncerce niciodată să ia
legătura cu nepoata eişişi-a respectat cu
străşnicie
legămîntulpînăcîndmoarteaceleidinurmăa
dezlegat-odeel.Cîndaaflat
dinscrisoarealuiSevero,şi-
afăcutbagajeleşi-aînchiscasa,aşacum
făcuse de atîtea oriînainte,sis-a
îmbarcatcu destinaţia Chile,în 18 5,cînd
rămăsesevăduvălaSânFrancisco,aplecatîn
Chinacutrupulîmbălsămat
alsoţuluipentrua-
1îngropalaHongKong.TaoChi'enîşipetrecu
seceamai
marepartedinviaţăînCaliforniaşieraunul
dintrepuţiniiimigranţichinezi care
dobîndise cetăţenia americană,darşi-a
doritmereu ca oasele să-i
ajungăînpămîntulChinei,astfelsufletulnu
aveasăsepiardăînimensitatea
universuluinegăsind
poartacerului.Precauţieinsuficientă,pen
tru căsînt
sigurăcăfantomainefabiluluimeu
bunicTaoChi'encontinuăsăbîntuiepe
aici,altfelnu-
miexplicdeceîlsimtaproape.Sinuedoarima
ginaţiameade vină,bunicaElizami-
aconfirmatcîtevadovezi,deexemplu
aromamarină
caremăînvăluieuneorişiglasulcare-
mişopteşteuncuvîntmagic:numele
meuînchineză.
— Bună,Lai-Ming—
afostformuladesalutdinparteaextraordin
areimele bunici.
— Oipoal— am exclamat.
Nu maipronunţasem acestcuvînt(bunicădin
parteamamei,în cantoneză) din vremea
îndepărtată în care stăteam cu ea la
etajuluneiclinicide acupuncturadin
cartierulchinezescdin Sân
Francisco,darnu-1 uitasem. Mi-
apusomînapeumărşim-
ascrutatdincappînăînpicioare,apoiadat
dincapaaprobareşiînsfîrşitm-
aîmbrăţişat.-.'»— Măbucurcănueştila
feldefrumoasăcamaică-ta.sn—
Astaspuneaşitata.
— Eştiînaltă,caTao.IarSeveroîmispunecă
eştişideşteaptă,totcael.
înfamilianoastrăseserveşteceaiatuncicî
ndsituaţiaestecam tensionată, iarcum eu
mă simtstînjenită aproape mereu,o cam duc
într-un ceai.
Băuturaaceastaaredaruldeamăajutasă-
micontroleznervii.Muream de
doruldeaoluapebunică-
meademijlocşideavalsacuea,dea-
ipovestipe nerăsuflatetoatăviaţameaşia-
ireproşatotceţinusem înmine,darnimic
din toateasta nu
afostposibil.ElizaSommersnu
estegenuldeom care
invită la familiarisme,demnitatea
eiintimidează şiau trebuitsă treacă
săptămînipînă să putem vorbirelaxat.Din
fericire,ceaiulşiprezenţa lui
SeverodelVăileşialuiFederick
Williams,cares-aîntorsdintr-oinspecţie
prinfermăcostumatprecum
unexploratordinAfrica,audestinsatmosfe
ra. De cum şi-a scos cascheta
şiochelariifumuriişia văzut-o pe Eliza
Sommers,unchiulFrederickşi-
aschimbatatitudinea:ascospieptulînaint
e, aînălţatvoceaşii-
aucrescutaripi.Admiraţiai-
acrescutsimaimultvăzînd cuferele
şivalizele cu ştampilele locurilor pe unde
fusese şia aflatcă
doamnaaceastamititicăeraprintrepuţinii
străinicareajunseserăînTibet.
Nu
ştiudacăuniculmotivaloipoaElizapentru
aveniînChileafostacela de a mă cunoaşte pe
mine,bănuiesc că ar fi interesat-o
maimultsă
continuecălătoriapînălapolulantarctic,
undeniciofemeienupuseseîncă
piciorul,daroricare i-arfi
fostmotivele,venirea eia
fostfundamentală pentru mine.Fără ea
viaţa mea ar continua să fie presărată de
zone nebuloase;fărăeanuasputeasă-
miscriuacesteamintiri.Bunicaaceastaa
fostcea care mi-a datpiesele lipsă pentru
a completa acestpuzle al
existenţeimele,cea care mi-a
vorbitdespre mama,despre împrejurările
naşteriimeleşicaremi-
adatcheiafinalăpentrucoşmarurilemele.To
teaa fostceacarem-
adusmaitîrziulaSânFranciscocasă-
1cunoscpeunchiul
meuLucky,unprospercomerciantchinez,gra
sşiscurtdepicioare,absolut
încîntător,şicaremi-
adezgropatdocumentelenecesarepentru
aputeapunecaplacapepisoadeleacesteipov
eşti.Relaţiaeicu Severodel
Văileestelafeldeprofundăcasecretelepec
arele-auîmpărtăşitatîtiaani;îl
considerăadevăratulmeutată,pentrucăest
ebărbatulcareaiubit-opefiica eişis-
acăsătoritcuea.SingurulrolaluiMatiasRo
driguezdeSantaCruza
fostaceladeafurnizaniştegeneînmod
acidental.
— Genitorultău n-
areimportanţă,LaiMing,asta putea s-o
facă oricine. Severo ţi-a datnumele şişi-
a asumatrăspunderea pentru tine — m-a
asigurat.
— Păiîn cazulăsta Paulina delVăile mi-a
fostşimamă şitată,îiport numele sia
avutgrijă de mine.Ceilalţiau trecutca
nişte comete prin
copilăriamea,lăsîndînurmăabiaunprafdes
tele— am contrazis-o.
— înaintedeea,tatăltău şimama ta am
fostTaoşicu mine,noite-am
crescut,LaiMing— m-
alămurit,şiaveadreptate,pentru
căaceştibunici din parteamameiau
avutoinfluenţăatîtdemareasuprameacătimp
de treizecideaniam purtat-
oînminecapeoprezenţăsubtilăşisîntconvi
nsă căovoipurtacuminecîtmaiam detrăit.
Eliza Sommerstrăieşteîn altă
dimensiunealăturideTao Chi'en,a cărui
moarteafostomaresupărare,darnu
şiopiedicăpentru anu-1 iubica
înainte.Bunica mea Eliza face parte dintre
fiinţele acelea hărăzite unei
dragosteuniceşigrandioase,credcănumaie
locpentrualtcinevaîninima
eidevăduvă.Dupăceşi-
aîngropatsoţulînChina,alăturidemormînt
ullui
Lin,primaluisoţie,şidupăceaîndeplinitr
iturilefunebrebudisteaşacum
elîşidorise,s-apomenitliberă.S-
arfipututîntoarcelaSânFranciscoşisă
steacu fiuleiLuckyşicu
tînărasoţiepecaresi-
ocomandasedupăcatalog
laShanghai,darideadeasetransformaîntr-
osoacrătemutăşivenerată
echivalacuaselăsapradăbătrîneţii.Nuses
imţeasingurăşinu-ierafrică
deviitor,căcispiritulprotectoralluiTao
Chi'en eramereu cu ea;adevărul
estecăacum
sîntmaimulttimpîmpreunădecîtînainte,nu
sedespartnicio clipă.S-
aobişnuitsăvorbeascăcu elîncetişor,sănu
creadălumeacăs-a ticnit,
iarnoaptea doarme pe partea stingă a
parului,ca elsă ocupe partea
dreaptă,cadeobicei.Spiritulaventurierc
areofăcusesăfugălaşaisprezece anidin
Chileascunsăîn burtaunuivelierpentru
aajungeîn Californiaa prinsdin nou
viaţăîneadupăcearămasvăduvă.Şi-
aamintitdeclipade
epifanietrăitălaoptsprezeceani,în
plinăfebrăaaurului,cînd nechezatul
caluluisiprimarazăasoareluiautrezit-
oînimensitateaunuipeisajsălbatic
şisinguratic.Atunci,în dimineaţa acea a
descoperitexaltarea libertăţii.
Petrecusenoapteasubcerulliber,singurăs
ubniştecopaci,înconjuratăde
miidepericole:bandiţinemiloşi,indienis
ălbatici,vipere,urşişialtefiare,
darafostprimadată în viaţă cînd nu-iera
frică.Crescuseîntr-un corset
careîistrîngeatrupul,sufletulşiimaginaţ
ia,speriatăpînăşidepropriile-i
gînduri,daraventuraaceaoeliberase.A
trebuitsă-şidezvolteoforţăpe
carepoateoaveamereuînea,darpînăatuncio
ignorase,neavîndnevoiede ea.A
părăsitprotecţia căminuluipe cînd era
încă o copilă,mergînd pe urmele unui iubit
fugar, s-a îmbarcat pe ascuns pe o corabie,
fiind însărcinată,acolo a pierdut
copilulşiaproape că şiviaţa,a ajuns în
California,s-
aîmbrăcatînstraiebărbăteştişis-
aapucatsăbatăregiuneaîn
crucişsicurmeziş,fărăaltearmedecîtimbo
lduldisperataldragostei.Afost în stare
să supravieţuiască singură pe un meleag al
bărbaţilor unde domneau lăcomia şi
violenţa, pe parcurs a prins curaj şi
gustul
independenţei.Euforiaaceaintensăaavent
uriinuis-aştersdinminte.Tot din
dragoste,a trăittreizecideanica discretă
soţiea luiTao Chi'en,ca
mamăşicofetăreasă,făcîndu-
sidatoria,fărăaltorizontdecîtcăminulei
din
Chinatown,dargermenelesăditînaniieiden
omadăarămasintact,gatasă înmugurească
la momentulpotrivit.Cînd a dispărutTao
Chi'en,singura
busolăavieţiiei,avenitsimomentulsănavi
ghezedinnoulaîntîmplare.„în fond,am
fosttottimpulunvîntură-lume,totce-
midorescestesăcălătoresc
fărăunscopprecis",îispuneaîntr-
oscrisoarefiuluieiLucky.Adecistotuşi că
maiîntîitrebuia să-şitină promisiunea pe
care i-o făcuse tatăluiei, căpitanulJohn
Sommers,că nu o va lăsa singură la
bătrîneţepemătuşa eiRose.Dela
HongKongaplecatînAnglia,hotărîtăsăstea
cubătrînadoamnăînultimii
eiani,eracelmaimiclucrupecare-
1puteafacepentruceacareîifuseseca
omamă.RoseSommerstrecusedeşaptezecidea
nisisănătateaîncepeasă
lasededorit,darcontinuasă-
şiscrieromaneledeamor,toatecam lafel,şi
ajunseseceamaicelebrăscriitoareromanti
cădelimbăengleză.Eraucurioşi
careveneau dedepartepentru azărisilueta
fragilăcare-siplimba căţelul prin
parcşisespuneacăreginaVictoriaîşiconso
lavăduviacitindistoriile siropoaseîn
caredragosteaieşeabiruitoare.SosireaEl
izei,pecareoiubea
capeofiică,afostomîngîiereuriaşăpentruR
oseSommers,printrealtelesi pentru că
puterileolăsau şiîivenea totmaigreu să ia
pana în mînă.A începutsă-
idictezeromanele,iarmaitîrziu,cînd a
lăsat-o şiluciditatea,
Elizaseprefăceacăianotiţe,dardefaptles
criaea;editorulşicititoarelenu
aubănuitnimic,totulerasărepeţiformula.
DupăceamuritRoseSommers, Eliza a rămasîn
căsuţa din cartierulboem — la
marevaloare,căcizona ajunseselamodă—
şiamoştenitcapitalulstrînsdemaică-
saadoptivăcu
romaneledeamor.Primullucrupecare1-
afăcutafostsă-1vizitezepefiul eiLuckyla
Sân Francisco şisă-şicunoască
nepoţii(is-au păruturîţişi
plicticoşi),dupăcareaplecatsprelocurim
aiexotice,împlinindu-şiînsfîrşit
destinulde vîntură-lume.Era genulde
călătorcare se încăpăţînează să
meargăexactînlocuriledecareoameniiobiş
nuiţifug.Nimicnuomulţumea
maimultdecîtsă-
şivadăbagajelepresăratecueticheteşişta
mpiledinţările
celemaiascunsedepeplanetă,nimicnuofăce
asăfiemaimîndrădecîtsă selipească
deeaoboală rarăsau săfiemuşcată
deolighioană ciudată.
Abătutlumeaanilarîndulcu
bagajeleeideexploratoare,darseîntorcea
mereulacăsuţadelaLondra,undeoaşteptaus
crisorileluiSeverodelVăile
cuveştidespremine.CîndaaflatcăPaulinade
lVăilepărăsiseaceastălume,
ahotărîtsăseîntoarcăînChile,ţaraundese
născusedarlacare
nusemaigîndisedepestejumătatedesecol,p
entrua-şiregăsinepoata.
Poatecă în timpullungiicălătoriicu
vaporulbunica Eliza şi-aamintitde
primiişaisprezeceanipetrecuţiîn
Chile,aceastătarăîngustăşibătutăde
vînt;decopilăria vegheată de o indiancă
blajină side frumoasa de Mis Rose;de
existenţa eicalmă sisigură pînă a se
iviiubitulcare a lăsat-o
gravidă,apărăsit-opentru
acăutaaurînCaliforniaşin-amaidatniciun
semn de viaţă.Sipentru că bunică-mea Eliza
crede în karmă,a ajuns
pesemnelaconcluziacălargulperiplu
afostnecesarpentru a-1întîlnipe
TaoChi'en,pecaretrebuiesă-
1iubeascăîntoatereincarnărilesale.
„Ceide
necreştinească",acomentatFrederickWill
iamscîndam încercatsă-iexplic
deceElizaSommersnuaveanevoiedenimeni.
Elizami-afăcutcadou un
cufărhărtănit,pecaremi1-adatcu
osclipire
ştrengăreascăînochiiîntunecaţi.Conţine
amanuscriseîngălbenitesemnate O
DoamnăAnonimă.Erauromanelepornografices
crisedeRoseSommersîn
tinereţe,altsecretdefamiliebinepăstrat
.Le-am cititcuatenţie,cuunscop
absolutdidactic,sprebeneficiuldirectalu
iIvanRadovic.Literaturaaceasta amuzantă
— deundeatîta îndrăzneală la ofată
bătrînă victoriană?— şi
confidenţelepecaremile-
afăcutMveadelVăilem-au ajutatsă-
miînving
timiditateacarelaînceputaconstituitopi
edicăaproapedenetrecutîntre
Ivan şimine.Certestecă în ziua cu furtuna
cînd trebuia să mergem la teatru şinu am
ajuns,m-am repezitsă-
1sărutînaintecabietulom săse
apere,darmaidepartenum-
aţinutîndrăzneala,dupăaceaam pierdutun
timp preţiosluptînd cu
nesiguranţameafioroasăsicu
scrupulelelui,căci nuvoia„să-
mistricereputaţia",aşaspunea.Nuafostuş
orsă-1convingcă
reputaţiameaeradestuldezdrenţuităînain
tedeaapăreaelaorizont,sică
vacontinuasăfieastfel,căcin-aveam
degîndsămăîntorclabărbatulmeu
şinicisărenunţlamuncaşilaindependenţam
ea,atîtdeprostvăzutepe
aici.DupăexperienţaumilitoarecuDiegomi
sepăreaimpo-
sibilsăinspirdorinţă sau dragoste;la
ignoranţa mea absolută în materie
sexualăseadăugaunsentimentdeinferiorit
ate,măcredeam urîtă,nelalocul
meu,puţinfeminină;îmieraruşinedecorpul
meuşidepatimapecaremi-o trezea
Ivan.Rose Sommers,străbunica mea de
departe pe care nu am cunoscut-o, mi-a
făcut un cadou fantastic dîndu-mi această
libertate jucăuşă atîtde necesară pentru a
face dragoste.Ivan obişnuieşte să ia
lucrurilepreaîn
serios,temperamentulluislavtindespretr
agic;uneoriîl apucădisperareacănuputem
sătrăim împreunăcitnumoaresoţulmeuşi
pînăatunciprecisvom
fifoartebătrîni.Cîndnoriiaceştianegriîi
întunecă dispoziţia,recurg la
manuscrisele DoamneiAnonime
şidescopărnegreşit resursenoipentru a-
ioferiplăceresau măcarpentru a-
1facesărîdă.Tot străduindu-mă să-1
distrez în intimitate,mi-am
pierdutpudoarea şiam dobîndit o siguranţă
pe care nu am avut-o niciodată.Nu mă cred o
seducătoare,pînă aicinu a
ajunsefectulpozitivalmanuscriselor,dar
cel puţinnumămaitem
săiauiniţiativacasă-
idauaripiluiIvan,căcialtfels-
arputeaacomodacurutina.Şiarfimarepăcats
ăfacem dragostecadoisoţi
vechicîndnicimăcarnu sîntem
căsătoriţi.Avantajuldeafiamanţiestecă
trebuiesăavem
maregrijădelegăturanoastră,căcitotulco
ncurăîn ane
despărţi.Hotărîreadearămîneîmpreunătre
buiereînnoitătottimpul,aşa rămînem
vioi.
Iatăacum povesteapecaremi-aspus-
obunicameaElizaSommers. TaoChi'en nu şi-
aiertatmoarteafiiceisaleLynn.Degeabai-
au totrepetat soţia luişiLucky că nu era
posibilomeneşte să fi
împiedicatîmplinirea
sorţii,căfăcusetotulîncalitatedezhongy
işicăştiinţamedicalăcunoscută
eraîncăneputincioasăcînd
eravorbasăpreviisau
săopreştihemoragiile
fatalecaresecerauatîteafemeilanaştere.
Taoaveaimpresiacămerseseîntr-
uncercsicăsegăseaexactundesegăsisecutr
eizecideaniînainte,înHong
Kong,cîndLin,primasasoţie,născuseofeti
ţă.Şieaîncepuse
să-
şipiardăsîngeleşi,disperatsăosalveze,a
promisdivinităţiicăarda
oriceînschimbulvieţiiluiLin.Bebeluşulm
uriseîncîtevaminuteşiacrezut că acesta
fusese preţul.Nu şi-a imaginatcă
multmaitîrziu,în capătul
celălaltalumii,vatrebuisămaiplăteascăo
datăcufiicasaLynn.
— Nuvorbiaşa,tată,terog—
îlcontraziceaLucky.Nuevorbasăschimbio
viaţă pe alta,astea sînt
superstiţiinedemne de un om de cultura şi
inteligenţa dumitale.Moartea soră-miin-
are nimic de-a face cu acea a
primeisoţiisaucudumneata.Nenorociridina
steaseîntîmplălatotpasul.
— Lacebunatîţiaanidestudiu
siexperienţădacăn-am fostînstaresăo
salvez?
— Milioanedefemeimorlanaştere,aifăcutto
tceţi-astatînputerepentru Lynn.
ElizaSommerssufereatotatîtdemultpentru
moarteauniceisalefiice,dar
înplustrebuiasăaibăgrijădemicuţaorfană
.Dacăeaadormeadinpicioare
deoboseală,TaoChi'ennulipeageanădegean
ă,noapteameditaînvîrtindu- se prin casă
ca un somnambulsiplîngînd pe ascuns.Nu
maifăcuseră
dragostedecevatimpşi,dupăcum
mergeaulucrurile,nicinusezăreavreo
perspectivăapropiată.DupăosăptămînăEli
zaaalessingurasoluţiecarei-a
venitînminte:i-
apusluiTaofetiţaînbraţeanunţîndu-
1cănusesimţeaîn stares-
ocrească,căpetrecusepestedouăzecideani
avîndgrijăcaosclavă
deLuckysideLynnsinumaiaveaputeres-
oiadelaînceputcumicuţaLai-
Ming.Astfelcă TaoChi'en s-
apomenitrăspunzătorpentru onou-născută
fărămamăpecaretrebuiasăohrăneascădinju
mătateînjumătatedeoră dîndu-
ilapteîndoitcu apăcu pipeta,căcide-
abiaputeasăînghită,sisăo
legenetottimpulpentru
căplîngeadecolicizişinoapte.Ploadanici
măcar nu
eraplăcutăvederii,eraminusculăsizbîrci
tă,cu pieleagalbenădeicter,
trăsăturileturtitedenaşterea greasifără
un firdepărpecap;dardupă
douăzecisipatrudeoreTaoaînceputsăopriv
eascăfărăsăsemaisperie.
Dupădouăzecişipatrudezileîncareoţinuse
într-unfeldesac
agăţatdeumăr,ohrănisecupipetaşidormise
cuea,aînceputsăisepară
drăguţă.Iardupădouăzecişipatrudeluniîn
careoîngrijisecaomamă,era de-
adreptulîndrăgostitdenepoată-sa
şiconvinscă avea să fiechiarmai
frumoasădecîtLynn,deşinu
existanicicelmaimictemeipentru această
presupunere.Copilanu
maieranicipedepartemoluscădelanaştere,
dar nusemănadeloccumaică-
sa.RutinaluiTaoChi'en,careînainteselim
itala
cabinetulmedicalşilacîtevaceasurideint
imitatecusoţiasa,s-aschimbat cu
totul.ViaţaiseînvîrteaînjurulluiLai-
Ming,ofetiţăexigentăcaretrăia lipită
deel,căreia trebuia să-ispună poveşti,s-
oadoarmă cu cîntece,pe caretrebuia să
oobligesă mănînce,să oducă la
plimbare,să-icumpere
hăinuţelecelemaifrumoasedinprăvăliileam
ericanesidinChinatownşisă
oprezintetuturorpestradă,căcinu
semaivăzusenicicîndocopilăatîtde
isteaţă,credeabunicul,orbitdeiubire.Er
aconvinscănepoataluieraun geniuşicas-
odovedeascăîivorbeaînchinezăşiînenglez
ă,limbicares-au adăugat jargonului
spaniol pe care-1 folosea bunica,
rezultînd o învălmăşealăteribilă.Lai-
Mingrăspundeaşireacţionacaoricecopilde
doi
ani,darluiTaoisepăreacărareledaţicîndl
enimereadovedeaufărătăgadă
ointeligenţăsuperioară.Şi-
aredusoreledeconsultaţieladoarcîtevadu
pă- amiaza,astfelputeasă-
şipetreacădimineţilecufetiţa,învăţînd-
oalteşialte
trucuri,capeomaimuţădresată.Nupreaerad
eacordcaElizas-oiacuea
lasalonuldeceaiîndupă-
amiezilecîndlucra,pentrucăîiintraseînca
pcă
puteasăoantrenezeînalemedicineiîncădinf
ragedăpruncie.
— înfamiliameasîntşasegeneraţiidezhongy
i,LaiMingvafiaşaptea,dat fiindcătu n-
ainiciun feldeaptitudinipentru asta— i-
acomunicatfiului săuLucky.
— Credeam cădoarbărbaţiipotfimedici.
— Astaeraînainte.Lai-
Mingvafiprimafemeiezhongyi
dinistorie.
DarElizaSommersnuafostdeacordcanepoată
-siisăiseîmpuiecapulcu
teoriimedicalelaovîrstăatîtde
fragedă;eratimpmaiîncolo,deocamdatăfat
atrebuiascoasădinChinatown
cîtevaorepezicasăseamericanizeze.Măcar
aicibuniciieraudeacord,Lai-
Mingtrebuiasăfacăpartedin
lumeaalbilor,aşavaaveaneîndoielnicmai
multeşansedecîtprintrechinezi.Unavanta
jeracănuaveadeloctrăsături
asiatice,aspectuleratotatîtdespanioles
ccaşialfamilieidinparteatatălui.
Eventualitatea ca Severo delVăile să apară
într-o bună zica să-şiia presupusa fiică
şis-o ducă în Chile era de netolerat,aşa că
nicinu au pomenit-o;au
presupuspurşisimplu
cătînărulchilianaveasă-şirespecte
legămîntul,doarîşidovedisecaracterulno
bilcuvîrfşiîndesat.Nus-auatins de
baniipe care îilăsase fetei,i-au pus la
bancă într-un contdestinat
educaţieieiviitoare.Lafiecaretreisaupat
ruluni,ElizaîiscrialuiSeverodel
Văiledîndu-iveştidespre„protejata
lui",cum scria,ca să fieclarcă nu-i
recunoaştedreptuldepaternitate,înprimu
lannuaprimitniciunrăspuns,
omuleracopleşitdedoliu,peurmăplecasela
război,dupăaceamaiscria din cînd în
cînd.PePaulinadelVăilenu au maivăzut-
o,n-amaivenitla salonuldeceaişin-
adatcursameninţăriidealeluanepoatadist
rugîndu-le viaţa.
Astfelau trecut cincianide armonie în casa
luiTao Chi'en,pînă la
evenimentelecareaveausălenăruiefamilia.
Totulaînceputcuvizitaadouă femei, care
s-au prezentat ca misionare presbiteriene
şi au cerut să vorbeascăîntrepatru ochicu
TaoChi'en.Le-
aprimitîncabinet,crezîndcă vindin
motivedesănătate,erasinguraexplicaţieca
douăalbesăaparăpe neaşteptateîn casa
lui.Păreau să fiesurori,erau
tinere,înalte,cu tenul trandafiriu
şiochilimpezicaapamăriişimanifestau
siguranţaradioasăpe care o conferă
credinţa nestrămutată.S-au prezentat cu
numele mic, Donaldina şiMartha,şiau
începutsă-iexplice că pînă acum misiunea
presbiteriană din Chinatown acţionasecu
fereală şidiscreţiepentru a nu
jignicomunitateabudistă,daracum
aveaunoimembrihotărîţisăinstaureze
normeleminimededecenţă creştină în
acestsectorcare,după cum s-au exprimat,
„nuerateritoriuchinez,ciamerican,şinua
dmiteau
caacolosăfieviolatelegeaşimorala".Auzis
erădesingsonggirls,darîn
jurultraficuluicufetiţesclavepentru
scopurisexualeexistaoconspiraţiea
tăcerii.Misionareleştiaucăautorităţilea
mericaneeraumituiteşiînchideau
ochii.CinevalespusesecăTaoChi'en
erasingurulom suficientdecurajos ca să le
spună adevărulşisă le ajute,de acea
veniseră.Zhong yi-vl
aşteptaseaceastăclipădedecenii,înlucra
realuilentădesalvareaacestor
adolescente nenorocite contase doarpe
ajutorultăcutalcîtorva prieteni
quakeri,careseîngrijeau
săscoatămicileprostituatedinCalifornia
şisăle
deaonouăviaţădepartedereţeleletongşide
proxeneţi.Misiunealuierasă
răscumperecîteputeadin
stabilimenteleclandestineşisălegăzduia
scăpe celepreabolnavepentru aslujiîn
bordeluri;încerca săleînsănătoşească
trupulşisălealinesufletul,nu
reuşeamereu,multemureau.Acasăavea
douăîncăperidestinateacestorsingsonggi
rls,aproapemereu ocupate,dar TaoChi'en
simţeacăpemăsurăcepopulaţiachinezăcreş
teaîn Chinatown problema sclavelor se
înrăutăţea şielputea face foarte
puţin.Cerulle trimisese pe cele două
misionare: în primul rînd contau pe
ajutorul
puterniceibisericipresbiteriene,înaldo
ilearînderaualbe;puteaumobiliza
presa,opiniapublicăşiautorităţileameri
canepentru apunecapătacestui
traficnesăbuit.Aşacăle-apovestitîn
amănuntcum erau cumpăratesau
răpiteînChinaacestefăpturi,cum
dispreţuiaculturachinezăfetele,astfelc
ă găseaiadesea în acea ţară nou-născute
înecate în puţsau aruncate în
stradă,muşcatedeşobolanisau
decîini.Familianu ledorea,deaceaera
uşorsă lecumperipecîteva paraleşisă
leaduciîn America,undeerau
exploatatepemiidedolari.Erauadusecaani
maleleînniştelăzimariîncala
vapoarelor,iarcelecarescăpaudedeshidra
taresideholerăintrauînStatele
Unitecucertificatedecăsătoriefalse,înoc
hiifuncţionarilordelacentrulde
imigraţietoateeraulogodnice,iarvîrstal
orfragedă,stareafizicălamentabilă
şiexpresia
deteroaredepechipullorseparecă nu
trezeau suspiciuni.
Fetiţelealeanuaveauniciovaloare.Ceavea
săseîntîmple
cueleeratreabachinezilor,nuaalbilor.Ta
oChi'enle-aexplicatDonaldinei
şiMartheică speranţa deviaţă a
acelorsingsongirls,o dată iniţiateîn
meserie,eradetreisaupatruani:primeaupî
nălatreizecidebărbaţipezi, mureau
debolivenerice,avort,pneumonie,defoame
şitratamentrău;o
prostituatăchinezădedouăzecideanieraoc
uriozitate.Nimeninuţineaun registru
despre ele,darpentru că intrau în ţară cu
un documentlegal, trebuia să existe
siunulaldeceselor,în eventualitatea că
arfi întrebat
cinevadeele.Multeînnebuneau.Erau
ieftine,erau înlocuiteîntr-oclipită,
nimeninuinvesteaînsănătatealorsauînale
prelungiduratadeactivitate. Tao Chi'en
le spuse misionarelornumărulaproximativ
de fete sclave din
Chinatown,datarăscumpărărilorsiloculîn
caresegăseaubordelurile,dela
celemaimizere,încarefeteleerau
tratateprecum animaleleîncuşcă,pînă
lacelemailuxoasecondusedecelebraAh
Toy,caredeveniseceamaimare
importatoaredecarneproaspătădinţară.Cu
mpăracopiledeunsprezeceani
dinChinasipeduratadrumuluispreAmerical
edădeamarinarilor,astfelcă la sosire
ştiau deja să spună „baniiînainte"şisă
deosebească aurulde bronz,ca să nu
fiepăcălite.FeteleluiAh Toy erau
alesedintrecelemai
frumoaseşiaveauosoartămaibunădecîtacel
orlalte,meniteafivînduteca vitele şia
slujibărbaţilor celor maimizerabiliîn
moduldorit,crud şi
umilitor.Multedeveneauadevăratesălbăti
ciuni,aveaupurtărideanimalesi trebuiau
legatedepatcu lanţurisău zăpăcitecu
narcotice.TaoChi'en le dădu
misionarelornumelecîtorvacomercianţich
inezicu avereşiprestigiu,
printreaceştiasifiulsăuLucky,carele-
arfipututfideajutor,singuriicare erau
depărere,ca şiel,că acestgen
detrafictrebuia eliminat.Cu mîini
tremurîndeşiochiiumezi,DonaldinaşiMart
haaunotattotcele-aspusTao Chi'en,i-
aumulţumitşilaplecare1-
auîntrebatdacăputeaucontapeella
momentulacţiunii.
— Am săfactotcepot.
— Şinoi,domnuleChi'en.Misiuneapresbite
rianănuvaaveaodihnăpînănu
sevapunecapătacesteiperver-
siunişibietelefetevorfisalvate,de-
arfisădeschidem curangauşaacestor
lăcaşurideperdiţie.
Aflînd cefăcusetaică-său,LuckyChi'en a
fostcopleşitdepresimţirirele.
Cunoşteaambianţacartieruluichinezescmu
ltmaibinedecîtTaoşişi-adat
seamacăacestafăcuseoimprudenţăireparab
ilă.Graţieisteţimiişisimpatiei de care
se bucura,Lucky avea prieteniîn toate
straturile comunităţii chineze;de anide
zile făcea afaceriprofitabile şicîştiga cu
măsură dar
constantdepeurmameselordefan-
tan.Deşitînăr,ajunseseofigurăiubită
sirespectată de toţi, chiar de faimoasele
tongs care nu-1 supăraseră
niciodată,îlajutaseaniînşirpetatălsău
săsalvezefetelecu acordultacit de a nu se
băga în încurcăturimajore;înţelegea
limpede că pentru a supravieţuiîn
Chinatown
eranevoiedediscreţieabsolută,acoloregu
lade aurerasănu teamestecicu albii—
temuţiişiurîţiiyang-guizi— sisăle
rezolvipetoate,inclusivcrimele,întreco
mpatrioţi.Ştiacămaidevremesau mai
tîrziu tatăl său va informa misionarele
iar acestea, autorităţile
americane.Nuexistamodalitatemaisigurăd
eaatragenenorocireasitoată baftaluinu
vafide-ajunssă-iapere.Aşai-
aspusluiTaoChi'ensiaşas-a
întîmplatînoctombrie18
5,înlunaîncareîmplineam cinciani.
Soartabuniculuimeus-
ahotărîtînaceamemorabilăzidemarţiîncar
ecele două tinere misionare,însoţite de
treipoliţiştiirlandezizdravenişide
bătrînulziaristJacobFremont,specializa
tîncrime,auvenitînChinatown
înplinăzi.Activitateadepestradăs-
aopritşioîntreagămulţimes-aadunat
săacompaniezegrupuldeyang-
guizi,cevaneobişnuitîn
acestcartier,care seîndreptacu
pashotărîtspreocasăsărăcăcioasăprintre
zăbreleleporţii căreiasezăreau
chipurilepudrateşisulemeniteadouăsings
ongirlscare seofereau
clienţilormiorlăind şiarătîndu-
şipieptulcadecăţeluşă.Văzînd
căseapropiauniştealbi,feteles-
aufăcutnevăzuteîncasăţipîndsperiateşi
în locullora apăruto babă furioasă carele-
a răspunspoliţiştilorcu un potopde
injuriiînlimbaei.LaunsemnalDonaldinei,
unpoliţaiascosuntoporşis-
au apucatsă dărîmeuşa,sprestupoarea
mulţimii.Albiis-au năpustitpe
uşaîngustă,s-au
auzitţipete,alergăturisiordineîn
engleză,şidupămai puţin de un sfertde oră
atacatoriiau reapăruttîrînd cu eişase
fetiţe îngrozite,baba care se zbătea în
mîinile unuipoliţaisitreibărbaţicare
mergeau cu capulplecatcu pistolulîn
spate.Pestradăs-aiscattărăboişi cîţiva
maicurioşiau înaintatameninţători,dars-
au opritscurtcînd au
răsunatcîtevafocuritraseînaer.Yang-
guizi-iii-au urcatpetoţiceiarestaţi
într-otrăsurăînchisăapoliţieişicaiiau
începutsătransporteîncărcătura.
Restulzileiîn Chinatown a trecutîn
comentariidespre cele întîmplate.
Niciodatăpînăatuncipolitianuintervenis
eîncartierpentrumotivecarenu aveau
legăturădirectăcu
albii.Autorităţileamericaneerau
foartetolerante
cu„obiceiurilegalbenilor",cum
spuneau,nimeninu-şidădeaostenealasă-si
bagenasulînlocurileundesefumaopiu,înca
seledejocşicuatîtmaipuţin în
bordelurile cu fete sclave, pe care le
considerau încă o grotescă
perversiunealocuitorilorcelestuluiimpe
riu,precum mîncatulcîinilorgătiţi cu
sosdesoia.Singurulcarenu a
fostsurprins,cimulţumit,a fostTao
Chi'en.Ilustrulzhongyieragatasăfieagres
atdedoibătăuşidintr-untong
înrestaurantulîncareprînzeamereucunepo
ataluidupăceaspusdestul de tare ca să fie
auzit în zarva localuluică era mulţumit că
în fine autorităţile oraşului luau notă de
afacerea cu sing song girls. Deşi
majoritatea
clienţilordelacelelaltemeseeradepărere
căîntr-opopulaţie preponderentmasculină
fetele sclave reprezentau un articolde
consum indispensabil, s-au ridicat să-1
apere pe Tao Chi'en pentru că era
personalitateaceamairespectatădincomun
itate.Dacănuarfiintervenitîn mod oportun
patronulrestaurantuluiarfi
ieşitmaretărăboi.TaoChi'en a
plecatindignat,cunepoatadeomînăşicuprî
nzulapachetîncealaltă.
Poatecăepisoduldelabordeln-
arfiavutconsecinţemajoredacădupădouă
zilenus-arfirepetataidomape
altăstradă:aceleaşimisionarepresbiteri
ene,acelaşiJacobFremont,aceiaşi
poliţaiirlandezi,daracum aveau cu
eiîncăpatru oficialişidoidulăifioroşi
caretrăgeaudelanţ.Manevraaduratoptminu
teşiDonaldinaşiMarthaau plecatcu
şaptesprezecefete,douămadame,doipaznic
işimaimulţiclienţi
careauieşittrăgîndu-
şinădragii.Ştireadespreplanulmisiuniip
resbiteriene şialguvernuluiyangguizi-
ilors-a propagatprecum prafuldepuşcă
prin Chinatown,ajungînd chiar siîn
celulele imunde în care supravieţuiau
sclavele.Pentru prima dată în sărmana lor
viaţă a existato boare de
speranţă.Inutiles-
audoveditameninţărilecubătaiaîncazcăs-
arfirevoltat sau poveştile
înspăimîntătoare despre diavoliialbicare
aveau să le sugă sîngele,începînd cu
acelmomentfetele au căutatsă ajungă la
urechile
misionarelorsiîncîtevasăptămîniincursi
unilepoliţieis-au îndesit,însoţite
dearticoledepresă.Dedataastapanainsidi
oasăaluiJacob Fremonta
servitînfineunuiscopnobil,zguduindconşt
iinţacetăţenilorcuelocventasa campanie
despre destinul oribil al micilor sclave în
plin centrul Sân
Francisco-
ului.Bătrînulziaristaveasămoarăînscurt
timp,fărăaajungesă
măsoareimpactularticolelorsale,înschim
bDonaldinaşiMarthaauapucat
săvadăfructelezeluluisău.Le-am
cunoscutoptsprezeceanimaitîrziu cu
ocazia uneicălătoriila Sân Francisco,au
si-acum tenultrandafiriu si
aceaşifervoaremesianicăîn
privire,batsiacum Chinatown
zilnic,mereu vigilente,numaicăacum
nimeninu lemaispuneyang-
guiziblestemateşi nimeninu le maiscuipă
cînd le vede.Acum lise spune lo-mai,mamă
iubitoare,şilumeaseînclinălatrecerealo
r.Ausalvatmiidefetesiaustîrpit
traficulneruşinatde copile,deşinu chiar
toate formele de prostituţie.
BuniculTaoChi'enarfifoartemulţumit.
înadouamiercuridinlunanoiembrie,TaoChi
'ens-aduscadeobiceisă-si
ianepoatadelasalonuldeceaialsoţieisale
dinPiaţaUnirii.Fetiţastăteacu bunica
Eliza după-amiaza pînă cedoctorultermina
cu ultimulpacientşi
veneadupăea.Pînăacasăeraudoarşaptestră
zi,darTao
Chi'enaveaobiceiulsăstrăbatăceledouăst
răziprincipaledinChinatown, atuncise
aprindeau felinarele de hîrtie ale
prăvăliilor,lumea îşitermina
treabaşieşeasăcumperedemîncarepentruci
nă.Seplimbacunepoatade mînăprin
pieţeleîn careseîngrămădeau
mormanedefructeexoticeaduse
depemalulcelălaltaloceanului,raţelăcui
teatîrnatedecîrlige,ciuperci,
insecte,fructedemare,organedeanimaleşi
plantepecarelegăseaidoarîn China.Cum
nimenin-
aveatimpsăgăteascăacasă,TaoChi'en
alegeaatent
felurilepecareleduceapentru cină,cam
aceleaşipentru căLai-Mingera foarte
mofturoasă. Bunicul o tenta dîndu-i să
guste din delicioasele
mîncăruricantonezecaresevindeau
pestradă,dardeobiceirămîneau la
aceleaşivarietăţide chau-mein şila
costiţele de porc.în ziua acea Tao
Chi'enpurtapentruprimadatăuncostum
nou,făcutlacelmaibuncroitor chinez din
oraş,care lucra numaipentru
bărbaţiiceimaide vază.Se
îmbrăcaamericănestedemulţiani,dardecîn
dobţinusecetăţeniaîncercasă
fiecîtmaielegant,în semn derespectpentru
patriaadoptivă.Arătafoarte bineîn
costumulînchisla
culoareşiperfecttăiat,cu cămaşă scrobită
cu
cravatăsiplastron,pardesiudinstofăengl
ezească,pălăriecuborurilargisi
mănuşide antilopă de culoarea fildeşului,
înfăţişarea micuţeiLaiMing contrasta cu
ţinuta ocidentală a bunicului,căcipurta
pantalonigroşişi jachetă
demătasevătuită în
tonuristrălucitoaredegalben sialbastru
în carefatasemişcagreoiprecum
unursuleţ,aveapărulstrînsîntr-ocoadăşi
pecapotichiebrodatădupămodadinHongKong
.Ceidoiatrăgeauatenţia
înmulţimeapestriţă,aproapeexclusivmasc
ulină,îmbrăcatăcupantalonişi
tunicenegretipice,atîtdecomunecăpăreau
ouniformă.Lumeaseoprea să-
1salutepezhongyi,eraufiepacienţiilui,fie
îlcunoşteaudinvederesau
dupănume,iarcomercianţiiîifăceaumicica
dourinepoateipentruaintraîn graţiile
bunicului:un scarabeu fosforescent într-
o cutiuţă de lemn,un evantaidehîrtie,un
dulce.Peînserate,în Chinatown era
oatmosferă de
sărbătoare,lumeavorbeatare,seauzeauvoc
icareîşi
strigaumarfa,miroseaaprăjeală,asosuri,
apeştesiagunoi,căciresturile searuncau
în mijloculstrăzii.Buniculşinepoataau
trecutpelalocalurile unde îşifăceau de
obiceicumpărăturile,au schimbat cîteva
vorbe cu jucătoriidemah-
jongaşezaţipetrotuar,s-
auduslavînzătoruldeierburide
leacsăianiştemedicamentecomandatelaSha
nghaişis-auopritpuţinlao
casădejoccasăvadădin uşămeseledefan-
tan,pentru căTaoChi'en era
fascinatdepariuri,deşifugeadeelecadeci
umă.Aumaibăutşioceaşcăde
ceaiverdeînprăvăliaunchiuluiLucky,unde
auadmiratultimultransportde
antichităţişimobilăsculptatăcaretocmai
sosise,dupăcareau făcutcale-
întoarsămergîndliniştiţisprecasă.Deoda
tăavenitîngoanăunbăiatfoarte
alarmatpentrua-
1rugapezhongyisăvinărepedepentrucăavus
eselocun
acident:unbărbatfuseselovitînpieptdeco
piteleunuicalşiscuipasînge. Tao Chi'en
1-a urmat grăbit cu fetiţa de mînă
printr-o străduţă întortocheată, apoi pe
alta şi alta, trecînd prin pasajele
strimte ale topografiei clemente a
cartierului, pînă s-au pomenit singuri
într-o
fundăturăabialuminatădefelinareledehîr
tiecarepîlpîiaulacîtevaferestre
caniştelicurici.Băiatuldispăruse.TaoCh
i'enaapucatsă-şideaseamacă picase într-
o cursă şia încercatsă se întoarcă,darera
prea tîrziu.Din întuneric au apărutcîţiva
bărbaţiînarmaţicu bîte şi1-au
înconjurat.
Doctorulstudiaseîntinereţeartelemarţia
leşiţineamereuuncuţitlabrîu,
darnuseputeaapărafărăsădeadrumulfetiţe
idemînă.Aufostcîtevaclipe în
careaîntrebatcevoiau
delael,aauzitnumeleluiAh Toyîn timp ce
bărbaţiiîn pijamale negre cu feţele
acoperite dansau în jurullui,apoia
primitprimaloviturăîn spate.LaiMings-
asimţittrasăînapoişiaîncercat
săsetinădebuniculei,darmînăceadragăi-
adatdrumul.A văzutbîtele
careizbeauînel,avăzutunşuvoidesîngecar
eîiţîşneadincap,1-avăzut
căzîndlapămîntcufaţaînjos,avăzutcum
continuausă-1loveascăpînăa
devenitogrămadăînsîngeratăpecaldarîm.
„Cînd 1-au
aduspeTaopeotargaimprovizatăsiam
văzutcei-au făcut, ceva s-a ruptîn mineîn
miidecioburi,ca ovază decristal,şis-a
topit
definitivcapacitateameadeiubire.M-am
uscatpedinăuntru.N-am maifost
acelaşiom,niciodată.Am
tandreţepentrutine,Lai-
Ming,cîtşipentruLucky şicopiiilui,am
avut-osipentruMis Rose,dardragostenuam
decîtpentru Tao.Fărăelnimicnu
arepreamareimportanţă,fiecarezipecareot
răiesc este una maipuţin din lunga
aşteptare pînă la reîntîlnirea cu el",mi-a
mărturisitbunicameaElizaSommers.A
maispuscăi-afostmilădemine pentru că la
cincianimi-a fostdatsă asistla
martiriulfiinţeipecareo iubeam
celmaimult,dars-
agînditcătimpulvaştergetrauma.Acrezutc
ă
viaţameaalăturidePaulinadelVăile,depar
tedeChinatown,măvafacesă-
1uitpeTaoChi'en.Nuabănuitcăscenadinfun
dăturăvarămînemereuîn coşmarurile
mele,nicică mirosul,glasulşiatingerea
uşoară a mîinilor
buniculuimeumăvorurmărilatrezie.
Tao Chi'en a ajuns în viaţă în braţele
soţiei,după optsprezece ore şi-a
recăpătat cunoştinţa şidupă cîteva zile a
putut vorbi.Eliza Sommers chemase doi
medici americani care apelaseră de mai
multe ori la cunoştinţele acestuizhong
yi.L-au examinat cu tristeţe:avea
coloana vertebrală ruptă şiîn cazulpuţin
probabilcă arfi trăitarfi rămas pe
jumătateparalizat.Ştiinţa nu putea
facenimic,i-au spus.S-au mulţumit să-
ispelerănile,săpunăcîtdecîtlalocoasele
rupte,să-icoasăcapulşisă
lasedozemaridenarcotice,întretimp,nepo
ata,decareuitaseră toţi,se
ghemuiseîntr-
uncolţlîngăpatulbunicului,strigîndu-
1fărăglas— oigoal, oigoa!—
nepricepînddecenu-irăspundea,decenu
isedădeavoiesăse apropie,de ce nu putea
să doarmă în braţele luica pînă
atunci.Eliza Sommers a
administratbolnavuluimedicamentele cu
aceaşirăbdare cu
careîlfăceasăînghităsupăprintr-
unfurtun.Nus-alăsatpradădisperării,
tăcutăşifărăsăplîngăavegheatalăturides
oţuleipînăceacestai-aputut
vorbiprinbuzeleumflateşidinţiirupţi.Făr
ănicioîndoială,zhongyiaştiut căîn
acestecondiţiinuputeaşinicinudoreasătr
ăiască,aşai-aspus,cerîndu-i sănu-
ideanimicdemîncaresau
debăut.Dragosteaadîncăşiintimitatea
absolutăîncaretrăiserămaibinedetreizec
ideaniîifăceausă-şighicească reciproc
gîndurile,nu a fostnevoie de multe
cuvinte.Dacă Eliza a fost tentatăsă-
1roagesătrăiascăţintuitlapat,doarcasăn
uolasesingurăpe lume,şi-a
înghiţitvorbele:îliubea prea multca să-
iceară un astfelde
sacrificiu.CîtdespreTaoChi'en,nuatrebui
tsă-iexplicenimic,căciştiacă
soţialuiaveasăfacăcelenecesarepentrua-
1ajutasămoarăcudemnitate, aşa cum arfi
făcutşielpentru ea,dacă lucrurilearfi
decursaltfel.S-a gînditcănu
maieranicicazulsă-
iducătrupulînChina,nu isepăreade- acum
foarteimportantşinu
voiasămaiadaugeosarcinăpeumeriiElizei,
numaică ea hotărîse că o va face
oricum.Niciunulnu avea curajsă
vorbeascădespreceeraevident.Elizai-
aspusdoarcănu eraînstaresă-1
lasesămoarădefoameşisete,pentrucăastap
uteadurazilesausăptămîni
întregişinuarfisuportatoagonieatîtdelun
gă.AtunciTaoChi'eni-aspus cesăfacă.I-
aspussăseducălacabinet,săcauteîntr-
unanumitdulapşi să-iaducă un flacon
albastru.Ea îlajutase la clinică în
primiianiai
legăturiilorşiîncăofăceacîndlipseaasis
tentul,ştiacitisemneleînchineză
deperecipienteşisăfacăoinjecţie.Luckya
intratînodaiepentru aprimi
binecuvîntareatatăluisiaieşitzguduitde
suspine.„NiciLai-Mingşinicitu
nutrebuiesăvăfaceţigriji,Eliza,pentruc
ăn-am săvăpărăsesc,am săfiu mereu
aproapecasăvăapăr,niciunadintrevoinu
vapăţinimicrău",a
şoptitTaoChi'en.Aluat-
opefetiţăînbraţeşii-aadus-
oaproapecasă-şiia rămas-bun.Fata a
văzutchipulînvineţitalbuniculuişis-a
tras înapoi speriată,dar atuncia văzut
pupilele negre care o priveau cu aceaşi
dragostedintotdeauna şi1-a recunoscut.S-
a apucatdeumeriiluişi1-a sărutatşi1-
achematdisperată,udîndu-
iobrazulculacrimicalde,pînăcînd au
smuls-o dintr-o dată şiau dus-o
afară,unde a aterizat la pieptul
unchiuluiLucky.Eliza Sommerss-a întorsîn
odaia în carefuseseatîtde
fericităcubărbatuleişiaîncuiatuşoruşaîn
urmaei.
— Şices-aîntîmpîatatunci,oi-poa?am
întrebat~^ăcutftebuiasă^Lai-
Ming.Apoim-am culcatlingă Tao şi1-am
sărutatîndelung.Ultima lui
respiraţiearămascumine. F

Epilog
Dacăn-arfibunică-
meaEliza,careavenitdedepartepentru a-
milumina unghereleîntunecatedin
trecutulmeu,dacăn-
arfimiiledefotografiicare- miumplu
casa,cum aşputea să povestescistoria
aceasta?Artrebuis-o
plăsmuiescdinimaginaţie,fărăaltmateria
ldecîtfirelefugitivealeunorvieţi
străineşicîteva
amintiriiluzorii.Memoria este
ficţiune.Alegem ceemai
strălucitorsiceemaiîntunecat,ignorîndc
eacenefacesăneruşinăm,şi astfelţesem
covorulamplualvieţiinoastre.Prininterm
ediulfotografieişial
cuvîntuluiscrisîncerccu
disperaresăbiruicondiţiatrecătoareaexi
stenţei mele,să captez clipele înainte de
a se şterge,să limpezesc confuzia din
trecutulmeu.Fiecareclipădisparecaosufla
retransformîndu-seimediatîn
trecut,realitateaeefemerăşimigratorie,
nostalgiepură.Cuacestefotografii
şiacestepaginipăstrezamintirilevii;ele
reprezintăpretextulpentruaapuca
unadevărfugitiv,daradevăroricum ailua-
o,eledovedesccălucrurileastea s-au
întîmpîatşicăpersonajeleasteami-au
intersectatdestinul.Mulţumită lor o
potresuscita pe mama mea,moartă cînd
îmidădea naştere,pe
puternicelemelebuniceşipeînţeleptulmeu
bunicchinez,pebietulmeu tată şialte
verigidin lungullanţalfamilieimele,cu
toţiiavînd sînge
amestecatşifierbinte.Scriucasă-
milămurescmisterelevechidincopilărie,
casă-midefinescidentitatea,casă-
micrezproprialegendă,îndefinitiv,tot ce
avem din belşug este memoria pe care am
ţesut-o.Fiecare îşialege
tonalitateapentrua-
şistorisipovestea;aşvreasăaleglim-
pezimeadurabilăaunuiclişeu în
platină,darnimicdin destinulmeu nu
posedă această
claritateluminoasă.Trăiescprintrenuanţ
edifuze,mistere umbrite, incertitudini;
tonalitatea potrivită pentru a-mi
povesti viata
seamănămaicurîndcuaceaaunuiportretînse
pia.
*
*