Consultanta finantari proiecte UE

ciupercarie
Curierul National: Ministerul Agriculturii da 220 mil. euro, pentru proiecte din PNDR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) aloca 220 milioane euro pentru garantarea creditelor
pentru proiecte de investitii din Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Banii vor fi acordati
prin Fondul de Garantare a Creditului Agricol, informeaza un comunicat de presa emis, ieri, de MADR.

Potrivit ministrului Agriculturii Mihail Dumitru, din suma totala, 190 milioane euro vor fi acordate pentru
garantarea creditelor pentru investitii in sectorul agricol, iar 30 milioane euro pentru garantarea creditelor
pentru investitii in sectorul neagricol.

“In perioada de criza, fermierii se confrunta cu refuzul bancilor de finantare a partii lor de proiect si am
avut situatii cand acestia au renuntat la finantarea unui proiect pentru ca nu au putut aduce partea lor de
cofinantare. Prin aceasta masura de garantare speram sa eliminam cat mai mult posibil aceste situatii si
sa facilitam accesul la finantare bancara”, a explicat ministrul Agriculturii si dezvoltarii rurale, Mihail
Dumitru, citat de Curierul National.

Ultimele stiri despre fonduri europene agricultura, Newschannel

Infiintarea unei ciupercarii se poate realiza prin accesare de fonduri europene. Ambitia si determinarea
sunt doua calitati esentiale pentru un asemenea proiect. Investitia se poate realiza prin doua modalitati:

A.     Prin programul de dezvoltare rurala, masura 112 Instalarea tinerilor fermieri corelata cu masura 121
Modernizarea exploatatiilor agricole  astfel:

A.   Prin masura 112 -  se finanteaza cu maxim 25.000 euro, instalarea la conducerea unei ferme a unui
beneficiar cu varsta de maxim 40 ani. In vederea obtinerii unui punctaj mare se recomanda ca:

1.       Solicitantul sa detina o ferma de semi - subzistenta (existenta unui teren exploatat in ultimii ani) -
aceasta poate sa fi apartinut unui membru al familiei.

2.       Solicitantul sa fie proprietarul exploatatiei agricole.

3.       Solicitantul sa faca parte dintr-o forma asociativa.

Dupa acceptarea cererii se ofera 60% din suma solicitata, restul de 40% urmand a se primi dupa
realizarea actiunilor mentionate in planul de afaceri, ce va trebui realizat.

Suma de 25.000 euro obtinuta prin masura 112, poate fi folosita ca si cofinantare  pentru masura 121.
Desigur pentru a evita eventuale intarzieri de plata este recomandata si existenta unui capital propriu al
solicitantului.

B.    B.  Prin masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole   se pot realiza proiecte de dimensiuni mari
cu o finantare de 40 % ( conform Ghidului solicitantului:)

2.6 Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile în proportie de 50% – 75 % (pentru
perioada 2007 – 2009), respectiv în proportie de 40% – 65% (pentru perioada 2010 –
2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentând cofinantarea publica, la
care trebuie sa se adauge contributia privata.
Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de Euro
– aceasta suma reprezentând valoarea totala eligibila a proiectului.

) Partea de cofinantare poate fi obtinuta prin accesarea unui credit garantat in proportie de maxim 80% de
Fondul de Garantare Rurala, cu conditiile specifice. Beneficiarul poate garanta cu imobile sau terenuri
personale la accesarea creditului, urmand ca in momentul finalizarii investitiei sa poata garanta cu
aceasta.

Ambele variante necesita o planificare detaliata, luand in calcul furnizorii de materii prime, utilajele
necesare, productia estimativa, pietele de desfacere, resursele umane necesare si previziuni de venituri
si cheltuieli.

Etapele de lucru pentru realizarea unui proiect FEADR pentru ciupercarii sunt urmatoarele :

1. Infiintarea firmei: recomandat asociat unic sub 40 ani, obiect de activitate principal, cultivarea
ciupercilor,COD caen 0113, secundar procesare 0141
Teren:

 -schita cadastrala
 -studiu geotehnic
 -ridicare topo cu curbe de nivel
 -plan de incadrare in zona
 -act de concesionare, comodat catre firma nou infiintata pe minim 10 ani , incheiat la notariat

3. Faza de CU (certificat de urbanism)- documentatie

4. Obtinerea avizelor pentru CU (fisele+memoriile tehnice+planse)
5. Demarare SF (studiu de fezabilitate conform ghidului  solicitantului pentru masura respectiva)
6. Avize in original+acte firme+documentatie pentru SF + planse = documentatie pentru cerere de
finantare

 Ziua 1= depunere cerere (obtinere aviz de conformitate)

 Ziua 25-30 = Clarificari , daca este nevoie, pentru evaluarea tehnica
 Dureaza maxim 6 luni de la depunerea clarificarilor semnarea contractului cu Agentia de plati.
Speram ca acest termen sa nu fie depasit
 De la semnarea contractului cu Agentia de plati dureaza maxim 30 zile intocmirea PT pentru AC
 Dupa cca 9 -10 luni (daca verificarea eligibilitatii si semnarea contractului respecta termenii de
mai sus) se poate incepe investitia
 Termen de aprovizionare cu compost maxim luna 14-15 de la demarare proiect tehnic pentru CU

Oferim : ::

 -Proiect tehnic  ciupercarie pentru autorizatie de construire, cu detalii de executie (inclusiv

documentatia pentru obtinerea avizelor in faza de certificat de urbanism)
 -Intocmire dosar pentru studiu de fezabilitate (economic, tehnologic)
 -Tehnologie
 -Consultanta pentru proiect PNDR, dosare de achizitii, implementare proiect
 -Furnizare constructie + echipament
  -Pregatire de personal
 -Tehnolog
 -Piata de desfacere

Descoperiti aici ce companii din Europa , inclusiv Romania, au beneficiat de fonduri europene si sumele
care le-au primit.

Compost faza 2, compost faza 3

Ciclul de productie in cultura ciupercilor este de 45-60 zile in functie de compost (faza 2 sau faza 3 )
Ce inseamna compost faza 2 si compost faza 3.
Faza 2 inseamna ca , dupa ce am adus compostul la ferma, mai trebuie sa asteptam sa facem incubarea
miceliului. Asiguram parametrii (in acest caz caldura) timp de 14-15 zile ca miceliul sa se dezvolte in
compost. Dupa aceste zile se face acoperirea cu turba si se intra in fazele normale ale unui compost
incubat. Deci consumam energie care costa

Faza 3 inseamna ca a venit compostul azi in ferma, daca tehnologia pentru miceliul cu care este
insamintat compostul o cere, atunci facem udari.Timp de o zi, cca 10 litri apa/mp.
A doua sau a treia zi cind am terminat udarile (si cind compostul are apa suficienta-asta o vede bine un
tehnolog) facem acoperirea cu turba
Compostul faza 3 este deja incubat la producator, noi nu mai consumam energie pt asta, ciupercile apar
la cca 18-19 zile de la aprovizionare. Ciclul de productie este mai scurt fata de faza 2 cu 15 zile
Ce inseamna aceasta-ca pentru un compost de faza 3  vom avea mai multe cicluri anuale pt o camera.
(365 / 45= 8 cicluri de productie fata de 365 / 60 = 6 cicluri de productie pt compost faza 2.
Aceasta duce la o cantitate mai mare de ciuperci obtinuta intr-o camera de cultura.
Ciclu de productie pt agaricus inseamna :ziua 1 = ziua in care am asezat compostul pe rafturi, ziua 45=
ziua in care am scos compostul afara si l-am dus pe camp. Acest compost este folosit ca ingrasamint in
agricultura.
In aceasta perioada recoltam ciuperci de 3 ori , acestea se numesc valuri de cultura.

Din aceasta cauza, pt a avea ciuperci in fiecare saptamina , avem nevoie de mai multe camere de
cultura.
Adica, saptamina aceasta aprovizionam compost in camera 1, saptamina cealalta in camera 2  si tot asa.
Peste 19 zile avem ciuperci in camera 1, peste 25 zile avem ciuperci in camera 2, si urmeaza celelalte
camere.
La un moment dat vom recolta intr-o saptamina
-valul 3 pe camera 1 , valul 2 pe camera 2 si valul 1 pe camera 3. Saptaminal se suprapun recoltarile si
avem continuitate.
Continuitatea este foarte importanta cind discuti cu clientii; ei vor ciuperci in fiecare saptamina, nu vor azi
ciuperci si apoi peste 20-30 zile

Noi recomandam intotdeauna clientilor nostri, pt a face o afacere din cultivarea ciupercilor, sa inceapa cu
minim 2-3 camere de cultura.
Compostul.

Succesul in cultivarea ciupercilor este direct legat de  intelegerea faptului ca acesta (compostul)

este „ viata „ ciupercilor. Intelegerea importantei rolului  compostului  incepe de la intelegerea faptului

 ca compostul nu este pur si simplu un amestec de paie, gunoi de pasare sau gunoi de cal.

Pentru microorganismele care traiesc in compost aceasta este lumea lor .

Principiul de dezvoltare al acestor microorganisme este asemanator cu cel al dezvoltarii omenirii.,

toate elementele din cadrul lui formind un ansamblu. Una din diferentele dintre aceste lumi  este ca
producerea compostului are un singur scop: crearea unui habitat pentru miceliu si conditii  vitale pentru
dezvoltarea lui: nutritie, crestere si impinzire.

Avand in vedere cele de  mai sus, este usor sa se ajunga la concluzia ca baza unui nivel ridicat de
rentabilitate in cultivarea   ciupercilor este calitatea compostului.Acesta este un factor determinant in
eficienta economica a culturii ciupercilor.

Productia de compost presupune:

 -tehnologie corespunzatoare imbinata cu forta de munca calificata

 -materie prima de buna calitate si controlul permanent al acesteia in procesul de productie a
compostului.
 -perfectionarea continua a personalului
 -inregistrarea parametrilor tehnologici , pastrarea graficelor de lucru

Este imposibil sa se obtina compost de buna calitate in momentul in care acesta esta considerat doar
gunoi de grajd sau un amestec de paie cu gumoi de pasare.

Ce inseamna calitatea compostului? Compostul furnizeaza elemente nutritive pe perioada dezvoltarii

ciupercilor.

 Componenta uscata a ciupercilor este materie organica. Prin urmare ciupercile au nevoie de materie
organica si cu cit acestea sunt in cantitate mai mare in compost cu atit materia organica din ciuperci va fi
mai mare.

 Pe de alta parte, cum se alimenteaza ciupercile?Acestea pot consuma doar substante dizolvate in apa.
Apa este o conditie esentiala pentru dezvoltarea ciupercilor dar nu numai. Dar, cine retine apa in
compost? Aceleasi materii organice. Aceasta inseamna si examinarea acestui punct de vedere.

Ce inseamna aceasta  pentru ciuperci? Aceasta inseamna ca este necesara inlaturarea  substantelor
nutritive in exces  care pot fi folosite de microorganismele concurente pentru ciuperci.
  «Exces de substante nutritive» inseamna carbohidratii usor accesibili.

Scopul producatorului de compost este de a folosi acest exces de carbohidrati in pregatirea compostului
nu in transformarea lui intr-o  potentiala sursa de  substante nutritive pentru ciuperci .Indeplinirea acestei
conditii duce la o crestere importanta a procentului de transformare a paielor in compost.

Un al doilea lucru pe care trebuie sa-l urmareasca orice producator de compost este scurtarea timpului de
producere a compostului pentru faza 1.

Aceasta duce la cresterea eficientei activitatii.

Tehnologiile  moderne pentru productia compostului permit obtinerea de compost de inalta calitate in mai
putin de 2 saptamini..

  Inainte de a incepe   productia trebuie cautate toate solutiile de scadere a costurilor/tona de compost

Aceasta inseamna-

  -simplificarea la maximum a procesului tehnologic ,

 - alegerea  combinatiei optime a  folosirii masinilor pe de o parte  si utilizarii fortei de munca pe de
alta parte.

  Costul mecanizarii poate sa fie diferit , si, uneori,folosirea echipamentelor scumpe nu reprezinta o
garantie a   obtinerii de compost de buna calitate 

Materii prime pentru obtinerea compostului

 1. Paie
 2. Gunoi de pasare
 3. Gips
 4. Apa reciclata

1.Paie

 Iarna sau primavara este indicat sa se foloseasca paie de griu din recolta anului precedent . Pot fi
folosite si paie de secara.

Cea mai des folosita tehnologie este cea a productiei de compost folosind paie de griu. Acesta este cel
mai greu tip de paie, isi pastreaza structura si este disponibil in cantitati suficiente.

La achizitionarea de paie o atentie deosebita trebuie acordata calitatii                             

  Paiele  trebuie sa fie uscate, de culoare aurie, cu un strat exterior  de ceara,  curate.  Fara buruieni  sau
mucegai, si nu ar trebui sa fie putrezite sau roase de soareci .Totodata trebuie sa nu aiba pamint pe ele..
La o depozitare mai indelungata culoarea paielor se schimba, 

 Schimbarea  culorii cu conditia ca alti parametri de calitate  sa se pastreze , nu are efect  asupra
productivitatii compostului.

In ceea ce priveste lungimea paielor, cu cit sunt mai lungi  , cu atit este mai   greu sa se lucreze cu ele. 
Paiele de slaba calitate nu sunt bune pentru productie de compost

 Umiditatea paielor nu trebuie  sa fie mai mare  20%. Este deosebit de important acest factor intrucit
paiele se depoziteaza pe perioada lunga.In cazul in care paiele au umiditate mare este bine sa fie folosite
imediat pentru prepararea compostului.

Pe perioada  iernii, paiele  nu trebuie sa fie congelate, cu gheata .Zapada este permisa în cantitati mici.

Paiele pot fi livrate nebalotate sau balotate. Paiele balotate sunt mai usor de transportat si manipulat

 Cea mai buna metoda de stocare de paie este pe o platforma de beton cu scurgere pentru apa.  La
depozitarea paielor trebuie luate masuri de prevenire a incendiilor..Trebuie evitata depozitarea paielor
umede, mucegaite, pentru evitarea autoincalzirii  si a deteriorarii paielor  bune. 

2.Gunoiul de pasare 

Cel de-al doilea element component al compostului sintetic (pe baza de paie ) este gunoiul de pasare.
Gunoiul de pui (broiler) poate fi colectat pe paie, rumegus sau paie taiate marunt.

Gainatul de pui de carne  trebuie sa fie uscat (umiditate pina la 40%), farimicios,fara gunoaie  Acest tip de
gunoi este mai usor de folosit, se distribuie si se amesteca uniform cu paiele si, prin urmare, compostul
devine mai uniform si bun calitativ.

Procentul optim de azot continut în  gunoiul de pasare este de  3,5 - 5%.

Procentul minim  de azot continut de gunoiul de pasare folosit in prepararea compostului este de 2,5 %

Gunoiul de pasare poate fi depozitat intr-un spatiu  special sau pe o platforma betonata 

Din cauza pierderilor de azot, nu este indicata depozitarea gunoiului de pui mai mult de 1 luna.  Mai mult
decat atat, pe termen lung, depozitarea gunoiului de  pasare creeaza conditiile favorabile pentru aparitia
mucegaiului verde si galben, in special cind umiditatea gunoiului este mare.

În literatura de specialitate, este de mentionat ca exista posibilitatea de a folosi gunoi stratificat de gaini 
cu continut celular.

 În ciuda faptului ca  aceasta compozitie a gunoiului de gaini este similara cu compozitia gunoiului de pui
de carne ,nimeni nu lucreaza cu el în practica.

 Motivul pentru aceasta este ca gunoiul umed stratificat de gaina este greu sa se distribuie si sa se
amestece în mod uniform  cu paiele pentru a  se obtine o compozitie uniforma a compostului..

Pot apare zone cu  aglomerari in  compost, care sunt o sursa constanta de amoniac si  care afecteaza în
mod negativ productivitatea culturii de ciuperci.

Gunoiul stratificat de gaini poate fi dizolvat in apa si folosit cu apa reciclata dar aceasta tehnologie
necesita forta de munca suplimentara.

3. Ghips

E greu de estimat rolul  gipsului   în procesul de productie a  compostului.

 Chiar daca acesta este folosit în cantitati relativ mici - aproximativ 60 de kg pentru o tona de compost,
gipsul joaca un rol important in determinarea structurii compostului si a nivelului ph-ului.

Nivelul pH-ului, la randul sau, determina continutul de azot în compost. E un indicator foarte important
pentru nutritia   miceliului de ciuperci. Ideea e ca miceliul ciupercii asimileaza atit substantele  organice
din azot cit   si amoniacul . Dar atunci când nivelul pH-ului este mare, amoniacul  din azot  se poate
transforma în  gaze  libere de amoniac care sunt o otrava pentru  miceliul de ciuperci.

 Unul dintre cei mai importanti indicatori ai compostului  este lipsa mirosului de amoniac.

 Este indicat sa se foloseasca ipsos obisnuit , de constructii.

 Poate fi folosit si Fosfor gipsul , dar este necesar sa se mareasca cantitatea /tona de compost Se
folosesc cca 40 kg de fosfor ghips / tona de compost. De obicei, cantitatea  exacta de ghips care se
foloseste este determinata de calitatea materiilor prime.

Gipsul (ambalat ÅŸi vrac) trebuie sa fie depozitat in spatii  închise, uscate pentru a  ramine uscat si
farimicios.  Umiditatea  gipsului nu trebuie sa depaseasca 20%. Si ,la fel ca orice alt supliment, gipsul
trebuie sa fie aplicat in mod uniform si distribuit în  compost.

4.Apa reciclata

Folosirea apei reciclate este o metoda veche de preparare a compostului. Sistemul de alimentare cu apa,
folosita la prepararea compostului, formeaza o bucla inchisa.

 Apa dintr-un   container este folosita  pentru a uda  paiele, pentru umidificare  compost sau la amestecul
compostului. Cea mai mare parte a apei este absorbita de compost  iar restul de apa se intoarce inapoi in
container .

 Daca containerul este instalat sub podea apa este colectata prin cadere, daca este instalat mai sus de
podea este impinsa in container cu ajutorul unei pompe.

Aceasta inseamna ca apa este introdusa in compost libera de nutrienti si se intoarce inapoi ca o
componenta a compostului. Apa reciclata contine azot si microorganisme specifice care fac parte din
procesul de preparare a compostului. Datorita acestui lucru folosirea apei reciclate accelereaza procesul
de preparare a compostului comparativ cu folosirea apei proaspete. 

În plus fata de parametrii de mai sus mentionati ai apei reciclate (concentratie de azot si continut de
microorganisme specifice), mai trebuie mentionat si ph-ul , care este un indicator de aciditate. 

Apa  reciclata de buna calitate trebuie sa aiba o reactie alcalina. Ideea e ca exista un strat de ceara  pe
suprafata paielor proaspete, care resping apa. Cand are loc o reactie alcalina, ceara se dizolva si paiele
absorb umiditatea.

 Aceasta   face posibila umidificarea  paielor concomitent cu adaugarea de    gunoi de pasare. 

Factorii de care trebuie sa se tina seama la tehnologia de preparare a compostului  folosind  apa
reciclata.

 1. În primul rand - Volumul rezervorului trebuie fie astfel determinat incit  sa asigure apa 
suficienta pentru umidificarea unui lot de paie .
   În practica, calculele se  efectueaza tinind cont ca pentru umidificarea unei tone de paie sunt
necesari patru metri cubi de apa
   De obicei este  de ajuns pentru umidificarea paielor  si continuarea procesului de productie a
compostului.
 2. Urmarirea  concentratiei de azot în apa  reciclata - aceasta trebuie sa fie intre  0.1-03%.
Continutul de azot in apa joaca un rol foarte important in prepararea compostului faza 1, in
special la inceputul pregatirii compostului.

 Mai mult, folosirea apei reciclate cu continut mare de azot reduce consecintele negative ale folosirii
gainatului de pasare cu continut scazut de azot.

In acest scop se foloseste azotat de amoniu sau ammoniu carbamide.

 În functie de fertilizatorul mineral folosit calculele se fac tinind cont de cite kg de fertilizator trebuie
dizolvate intr-un mc de paie pentru a se obtine concentratia dorita de azot.

 Apoi, toate acestea sunt calculate  în întregul volum din rezervor.

 Aceasta procedura ar trebui sa se efectueze, la fiecare adaos de apa proaspata in rezervor. Este indicat
sa se masoare cantitatea de apa care este absorbita de paie la incarcarea tunelului cu compost sau cind
este amestecat compostul.

 De obicei aceasta se  realizeaza cu ajutorul unui metru-stick, care este coborat în rezervor, inainte si
dupa umplere. Datele sunt inregistrate intr-un jurnal special si  ajuta  rezolvarea problemelor ivite in
prepararea compostului in faza  1.

In afara de azot ,apa reciclata contine si anumite grupuri de  microorganisme.

 De obicei, dupa citeva incarcari cu compost ale tunelelor, exista suficiente microorganisme in apa.. La
prima umplere, o anumita cantitate de gunoi de pasare trebuie sa fie dizolvata in apa pentru a ajuta
cresterea acestor microorganisme. Din acest motiv, nu  este indicata folosirea intregii cantitati de apa fara
a lasa in container o cantitate de apa reciclata.

In scopul de a mentine calitatea apei reciclate aceasta trebuie aerisita.

Apa reciclata trebuie aerisita in acest fel evitind aparitia proceselor anaerobe care sunt evidentiate de
mirosul apei si ph-ul scazut.

Alegerea metodei de aerisre a apei este determinta individual , in functie de dotarile fabricii de compost
sau ale fermei.Apa reciclata de buna calitate are culoare maro, relativ transparenta , cu un usor miros de
amoniac.

Retete de compost

Reteta de compost presupune o proportionare optima a cantitatilor de materiale folosite la prepararea

compostului.

Stabilirea retetei de compost este primul pas pentru obtinerea unei productii bune in cultivarea
ciupercilor .
Retete pentru compostul de Agaricus Bisporus

Materiale R1 R2 R3 R4

       
s.p.t. %N s.p.t. %N s.p.t %N s.p.t %N

 
Gunoi de 13,4 1,2  
cal
         

Fan 5,1 2,0 5,2 2,0  

     

Ciocalai 5,1 0,3 2,6 0,3

de
proumb        

Coaja de 3,2 0,4

copac
           
Paie de 6,3 0,6
griu
           
Gunoi de 1,6 4,0 1,3 4,0 1,3 4,0 2,0 4,0
pasare

Malt 0,4 0,4

           
Coji 2,3 0,6
seminte
bumbac            

Faina 0,06 6,7

sem. De
bumbac            

Azotat de 0,1 32,6 0,07 32,0

amoniu
       
Potasiu 0,1 0,1

           
Ipsos 0,2 0,2 0,21 0,2

       
Total 15,6 - 11,9 - 12,7 - 10,86

 
Apa 11,8 - 24,5 - 23,7 - 25,7 -
Address :
Funghi Perfect Group srl
Draganu, Arges
Romania
117380

tel:  +40742025746
       +40742025749

email: ciupercarii.ro@gmail.com