NELIGII

Traducere din limba engleza

ANCA SIMITOPOL

-#
Bucuresti
2018
c0uex&m&ry&Kr
TII.IIII AMBATU A]IIIREW STOBART

-:r:rtAmbalu este rabin si are studii de masterat la Leo Baeck Reverendul Andrew Stobart este pastor metodjst. AJe stucii
=13 dln Londra, unde I s-a facut hirotonisirea, in 2004. Acum de teologie cresdna, pdnd la nlvel doctoral, fdcute la Faorltatea
. : rj:suri despre consiliere pastorale si literature rabinica. de Teologie din Londra si Ia universitetile din Duham si Aberdeen
A predat Ei a scris despre teologie, istoria Bisericij gl a Bibliei,
MIAEI GOOGA]I contribuind la volumul Tfte.Ulustrated Bible, publicat de Dorlmg
Kindersley.
-: --- de renume ln Statele Unite, Michael Coogan este
..
=::rr publicist Ia Muzeul Semitic Harvard qi lector speclalizat ilEL IH0MPS0]|
. ,'::hiul Testament/Biblia ebraicd, la Harvard Divinity School.
- --:3 numeroasele
sale lucrarl se numdr6: The Old Testament: Dr. Mel Thompson deline o diplomd de master gi o diplomA
' --s:oical and Ltterury Introduction si The lllusftated Guide de doctorat in filosofle. A predat in invatamantul preuniversitar
'.::ld Religions. qi a fost lector qi examinator in domeniul studiilor religioase,
iar in prezent scrie pe teme de fllosofle, rellgie si eticd. Semneazd
ETE LEVAVI FEIIISTEI]I peste 30 de cdrti, printre care Understand Eastern Philosophy,
scrie pe blog despre credinte si administreazd site-ul ,,Phllosophy
- -evavi Feinstein este scriitoare, edltoare qi profesoara in and Ethics", www.philosophyandethics.com.
... - A-lto, California. A obtinut tittul de doctor in Biblia ekrraicd
'--:-:versitatea
, Harvard si este autoarea cdrlli Sexual pollution GHARTES TIESZE]I
' :e Hebrew Bible, precum si a multor articole aperute in Jewish
.- --: Daily si 1n alre publicaLii. Dr. Charles Tieszen si-a incheiat studiile doctorale la Universitatea
din Birmlngham, axate pe conflictele medievale dintre musulmani
IIIIL FREEDMAI{ si creqtini. in prezent, este cercetetor Ei profesor asistent de studii
islamice, specializdndu-se in chestluni legate de islam, relatiile
' '-: -::u1 Paul Freedman a studiat flzica Ia Universitatea din Bristol crestino-musulmane si libertatea rehgioasd.
,eCagogia la Cambridge. Dupd o carlerd in domeniul educaliei,
. : s: hirotonisit rabin. Are un masterat in ebraicd si studil iudaice,
TIARGUS WEEKS
, -ec Baeck College din Londra.
Scriitor Ei muzician, Marcus Weeks a studiat fllosofla si a Iucrat
f,II. PHITIP ca profesor in invdtdmAntul preuniversitar, devenind apoi scrirtor
A contribuit la multe cdrti despre artd, stiinta populare si idei,
:- Philip a scris numeroase cdrti despre mitologie sl folclor, lnclusiv la The Philosophy Book, publicata de DorLing Kindersley.
:-:siv The Companion Guide to MytholoO:z (cu philip Wijkinson),
,
-rr publlcat de Dorling Kindersley; 7he Great Mystery: Myths of
:::ve America si The Penguin Book of En@ish Fojktales. A studiat
-:iversitatea Oxford sr la Universitatea din Londra, iar in prezent
:: scriitor si cercetdtor independent.
 36 Strimosii nogtri ne vor
Ill ITTROIIUGERE indruma
Spiritele celor morli continud
sd trdiasca
GREIIIilTE PRIMARE
DI]I PREISTORIE 38 Trebuie sd fim buni
Traind in armonie
20 Forle nevdzute in acfiune 39 Toate sunt legate unele
Intelegerea lumii
de altele
O legatura pe viala cu zeii
24 Chiar qi o piatrd are spirit .. Triumful binelui asupra
Animismul in societdtiie {0 Zeiivor s6nge riului depinde de omenire
primare jertfe de sdnge Lupta dintre bine si rau
Sacriflcii Ei
26 Unii oameni pot vizita 40 Putem crea un spa$iu sacru 3a Acceptarea cdii universului
alte lumi Simbolismul transformat Armonizarea sinelui cu tao
Puterea Eamanului in realitate
al Gele cinci mari jurdminte
12 De ce suntem aici? 48 Suntem in armonie Abnegatia duce la eliberare
Creali cu un scop cu universul spirituald
Omul gi cosmosul
33 De ce murim? 72 Virtutea nu vine din cer
Originea morlii 50 E-iqtFm ca sn ii shiim pe zei inlelepciunea este apanajul
Povara credinfei omului superior
3t Vegnicia e in prezent
Timpul visdrii 5l Rifinlurile noastre gustin 7t S-a ndscut un copil divin
hrmea Asimilarea mitului
Reinnoirea vieSi prin ritualuri
79 Oracolele dezviluie vointa
zeilor
Prezicerea viitorului
MEDIf,TEilNGE 80 Zeii sunt exact ca noi
$l Glls[lE Credinle care oglindesc

llltiltrir. societatea

82 Ritualul ne leagd de trecut

53 O ierarhie a zeilor Urmdnd Calea zeilor
gi a oamenilor
Credinle pentru societdli noi 86 Zeii vor muri
SfArsitul lumii asa cum
58 Cei buni triiesc veqnic o cunoastem
in regatul lui Osiris
Pregdtirea penffu viata de apoi
HtltDUISMUt BUIIISMUT
Dlt{ 170{} r.x* &&W SX&. Yl i,n'.

!2 Prin iertfe, pdstrdm

ordinea universului
130 Gdsirea ciii
de miiloc
Iluminarea lui Buddha
ftnnftfln
O lume rationalS

Ittr Divinul are infdtisare

feminind
Puterea marii zeite
136

144
Suferinfa poate lua sfArqit
Eliberarea dln ciclui etern

Cercetati cuvintele lui

fiailnftn
Buddha c"um ali cerceta
lll Stai aproape de guru calitatea aurului
Niveluri superioare
de invatatura
Cdutarea personald
a adevarului nftf,fiilfi
aaa.
ll2 Brahman e sinele meu 145 Disciplina religioasd
din adAncul inimii
Realitatea supremd

lS invdtdm, trdim,
ne retragem, ne detasdm
146 Se
e necesari
Scopul jurdmintelor monastice

nu mai ucidem
ryi va fi bine
mtIm
Cele patru etape a1e vietii Sd domneasca bunatatea

Itll Poate fi de datoria ta

si compasiunea IUDAISMUT
sd ucizi 148 Nu putem spune ce &$$* *&&&axn
Actiunea dezinteresatd eo persoani
Sinele in schimbare continud 168 Vei fi poporul meu
ll2 Yoga duce, prin practicd, si eu voi fi Dumnezeul tdu
la eliberare spirituald 152 Iluminarea are multe LegdmAntul lui Dumnezeu
Disciplina flzica si mentald infd!iqiri cu Israel
Buddha si bodhisattva
llf Comunicim cu zeii 176 Nu e alt Dumnezeu afard
prin ritualuri zilnice 158 Pune-fi credinfele de Mine
Devotiune prin puja in practicd De la monolatrie la monoteism
Indeplinirea ritualului
116 Lumeaeoiluzie El repetilia 178 Mesia va mdntui Israelul
Vederea prin constiinta purd Fagaduinla unei noi ere
160 Descoperd-fi natura
122 CAte credinte, atAtea cdi de Buddha 182 Legea religioasd poate fi
Constlinta divinitatii Idei zen care nu pot fl aplicati in viata cotidiand
exprimate in cuvinte Scrierea Legii orale
12{ Non-violenta e arma
celor puternici Dumnezeu e imaterial,

s$
184
Hinduismul in epoca politica indivizibil qi unic
Definirea indeflnibilului

186 Dumnezeu si omenirea
se afld in exil cosmic
Misticism si cabala
I88 Sc6nteia sacri se afld
in toti
Omul ca manifestare
a lui Dumnezeu
r89 Iudaismul e o religie,
nu o nationalitate
Religia gi statul
190 invali din trecrrt, triiegte
in prezent si muncegte
pentru viitor
Iudaismul progresj.st
t96 Daci iti doresti,
nu e un vis
Originile sionismului politic
r98
199
modern
Unde era Dumnezeu
in timpul Holocaustului?
O contestare a legdmdntului
Femeile pot fi rabini
Gen qi legamAnt
228 Acesta e trupul Meu,
CRESTI]IIS]UIUt acesta e sdngele Meu
Taina euharlstiei
DIX $K&" tr &.Hx"
230 Cuvdntul lui Dumnezeu nu
are nevoie de miilocitori
204 Iisus e inceputul sfArgittilui Reforma Protestante
Ivlesajul lui Iisus cdtre lume
238 Dumnezeu e ascuns
208 Dumnezeu ni L-a trimis in inimi
pe Fiul Sdu Experienta mistica
Identitatea drvina a lui Iisus in crestinism
209 Sdngele martirilor 239 Trupul are la fel de multi
e sdmAnta Bisericii nevoie de izbdvire
A muri pentru mesaj ca si sufletul
Sfintenie sociald
210 Poate cd trupul moare, si evanghelism
dar sufletul trdieqte vesnic
Nemurirea in crestinism 240 Progresele stiintifice
nu dovedesc netemeinicia
212 Dumnezeu e trei Bibliei
si Dumnezeu e unul Provocarea modernitatii
O Treime dumnezeiascd
246 il putem influenta
220 Harul lui Dumnezeu pe Dumnezeu
nu dd greg niciodatd De ce funclioneazd rugdciunea
Augustin si liberul-arbitru
222 in lume, dar nu din lume
Slujirea lui Dumnezeu ISLAMUT
in numele altora
Dlt 610 d.Hr.
21 in afara Bisericii nu existi
mintrrire 252 Mahomed e ultimul trimis
Angajamentul religios al lui Dumnezeu
Profetul si originile islamului
rD1 254 Coranul a fost trimis din cer
rr
Dumnezeu isi reveleazd
cuvAntul si vointa
l-71{ 262
270
Cei cinci stdlpi ai islamului
Marturisiri fundamentale
de credinta
Imamul e conducdtorul
ales de Dumnezeu
Aparitja islamului siit
 317 Ne-am uitat adevirata
RELIGIITE naturd
Golirea minlii prin scientologie
MODER]IE
mxffi s€8. xl, 318 Afle o lume fdrd pdcat
prin cisdtorie

II I II
I' I II
296 Si trdim
solda!i
ca niste

Codul de conduita slkh

sfinti
319
Spalarea pacatului in Biserica
Uniflcarii

Spiritele se odihnesc
m Dumnezeu ne cilduzeste intre doui vieti
prin Saria 302 Toti pot sd intre pe poarta in TdrAmul Verii
Calea cdtre o viatd armonioasd cdtre Dumnezeu Wicca si ,,lumea de dincolo"
Sisteme de caste gi religie
176 Putem reflecta asupra 320 Gdndurile negative
lui Dumnezeu, dar nu 304 Mesaje cdtre gi de acasi nu sunt decAt picdturi
Il putem intelege Originile africane ale religiei in oceanul de fericire
Speculatia teologica in islam Santeria Aflarea pacii interioare
prin meditalie
n8 Jihadul e datoria noastrd 306 intreabd-te:,,Ce-ar face
religioasd Iisus?" 321 Ce e adevdrat pentru
Persistenta pe calea lui Urmarea exemplului mine e adevdrul
Dumnezeu Iui Hristos O religie deschisa tuturor
credintelor
279 tumeaeoetapdacdld- 308 it vom recunoaste
toriei cdtre Dumnezeu dupd trimigii Lui 322 Intonarea numelui Hare
Rasplata supremd pentru Revelalia Baha'i Krigna purificd inima
cel drepti Devotiunea fala de dulcele
310 Di la o parte colbul Domn
r0{t Dumnezeu e inegalabil pdcatului
Unitatea divinului e necesard Tenrikyo si. viata fericita 323 Prin qigong avem acces
la energia cosmici
n2 Arabul, vasul cu api 311 Aceste daruri trebuie Cultivarea energlei vitale
si ingerii suntem noi si fie pentru noi in Falun Dafa
Suflsmul si traditia mistica Cultele cargo din insulele
Paciflcului
n4 Zilele din urmd au adus ?24 CATATOG
un nou profet 112 SfArqitul lumii e aproape
Originile miEcarii Ahmadiyya In asteptarea Judecalii AL RETIGIITOR
de Apoi
E6 Islamul trebuie sd scape
de influenta Occidentului 314 S-a ridicat leul lui Iuda 340 GLOSAR
Ascensiunea renasterli Ras Tafari e izbdvitorul nostru
islamice 344 ITIDIGE
316 Toate religiile sunt egale
29t Islamul poate fi o religie Cao Ddi doreste uniflcarea
modernd tuturor reiigiilor 351 ilrurTuillnt
Compatibilitatea credintei
l8 xrxYm&tluStRE
Religiile primare - numite astfel pentru
cd au apdrut primele - au fost practicate de
oameni din intreaga lume gi sunt esentiale
pentru dezvoltarea tuturor religiilor moderne.
Unele existd chiar Ei astdzi.
Construind versiuni
miniaturale ale
cosmosului, indienii
Pawnee au creat
Iocuri sacre.
Ritualurile
de reinnoire a vielii
Ei de suslinere a lumii
erau parte centraid
a religiei indienilor
Aztecii si mayaqii
aduceau jertfe umane
pentru a potoli setea
de sdnge a zeilor.
rimii noEtri stremosi
v6ndtori-culegdtori credeau
cd lumea naturaLd avea
o trdsdturd supranaturald. Pentru
urrii, acest lusru era exprimat prin
credinla cd animalele, Plantele,
obiectele p fo4ele naturii au spirit,
la fel ca oamenii. Conform acestei
perspective animiste asupra iumii,
oamenii sunt consideraF Parte a
naturii, Ei nu separati de ea, iar, ca
sa Ediascd in armonie cu aceasta,
ei trebuie sd respecte spiritele.
Mr:lte dintre primele popoare
au ircercat sd explice lumea Prin
efstenla unor zeitdli pe care Ie
Ouechua gi Aymara
credeau ce spiritele
strdmogilor molti
continuau sd existe,
pentru a le indruma.
asociau cu anumite fenomene
naturale. Neobositul ras5rit al
soarelui, de exemPlu, era vazut
ca o scepare din intunericul nopqii,
controlat de un zeu al soarelui; la
fel, cicluriior naturale, ca fazele lunii
si anotimpurile, vitale pentru modul
de vlala al acestor popoare, le erau
atribuite zeitSli proprii. in afara
de crearea unei cosmologii care
sd explice mersul universului,
maj oritatea culturilor includeau,
in sistemul 1or de credintP, si un
mit a1 crealiei. Deseori, acesta
apdrea sub forma unei analogii cu
reproducerea umald, o zeitd-mamd
Prin Iegdtura
cu zeii, indienii
1or
Warao cred cd toate
sunt legate.
Pentru poporul
Dogon, flecare lucru
e un microcosmos
care cuprinde
ddnd naqtere lumii, care, in unele
cazurl, avea ca tatd un alt zeu.
Uneori, aceste zeitSli creatoare
erau personlficate ca animale
sau ca elemente ale naturii,
precum rdurile sau marea, oti
ca mama-pdmant qi tatdl-cer.
Rituri si ritualuri
Sistemele de credlnld ale celor
mai multe religii primare conli-
neau o formd sau alta de credintd
in viata de apoi, una de oblcei
iegatd de existenta unui tardm
distinct de lumea materiald -
un loc a.l zeilor Ei al creaturilor

Fopulatia sami
oedea cd gamanii
br aveau puterea
de a vizita alte lumi
Lumea naturald
si cea supranaturald
se intrepdtrund
in religia boqimanilor
(numiti qi San).
:ritice -, unde se duceau splritele
rortilor. Unele religii conslderau
Posibile comunicarea cu acest
-arAm dlferit si contactarea
s-oiritelor ancestra.le, pentru
a le cere cdlduzire. O anumitd
:ategode de persoane sflnte -
samanul sau ,,vraciul" - putea
sd cdldtoreascd intr-acolo si s6
.Drindd puterl mistice de vj.ndecare
n urma contactului cu spj.ritele,
tnd, uneori, posedat de acestea.
Primeie popoare celebrau,
ie asemenea, riturile de trecere
a.ie vietii; acestea, aldturi
le succesiunea anotimpurilor,
Potrivit tribului Baiga,
zeii ne-au creat pentru
a avea grijd de pdmAnt.
Indigenii Chewong
cred cd scopul nostru
W*x
e sd ducem o viald
bund si sd trdim
ln armonle-
Aborigenii australieni
vdd, in Visare, creatia
ca flind omniprezentd.
s-au transformat in ritualuri
asociate spiritelor si zeltdtilor.
Ideea de-a muitumi zeii, pentru
a avea noroc ia vanetoare sau in
agriculturd, a lnsplrat ritualurile
de venerare si, in unele culturi,
jertfele, al caror scop era de a le
darui zeilor viala, in schimbul
vietil ddruite de ei oamenilor.
Simbolismul juca un rol esential
in practicile religioase ale primelor
culturi. Ceremoniile includeau
maEti, fetisuri, idoll gi amulete si
se credea cd acestea erau ghidate
de spirite. Anumite locurl erau
investite cu semnifl catie religioasa,
&m&$!xwTx pmtM[tE t9
Pentru populalia Ainu,
totul, chiar si o piatrd,
are spirit.
Populafia polineziand
gi cea maori explicd
originea morlii.
n'a*
Prin ritualul,,Lucrarea
zeilor", tikopienii
isi indeplineau obligatia
de a sluji zeilor.
lar unele comunitati construi.au
iocuri sflnte si cimitire sacre, iar
altele creau constructii sau sate
dupd imaginea cosmosului. CAteva
religil primare maj. existd si astdzi,
rdmase neatinse de civilizalia
occidentald. Popoarele lndigene
care cautd se recapete culturile
pierdute au fdcut incercdri de
relnviere a acestor religli. Cu toate
cd sistemele lor de credintd ni
se pot pdrea primitive, la o primd
vedere, Ii se disting amprente in
mari1e religli care s-au dezvoltat
in lumea moderna sau in cauhrea
splrltualitalli de tip ,,New Age".
20

FORTE v
I

ilEIIAZUTE
I]I AGTIUilE
irxYeLK&mKKe &xx&{xx

,\
r ntrebarea de ce dezvolta
I nr-"rrr, ldeea unel luml
I airl"olo de cea vizibild in care
trdim este complexd. Motivali
de impulsul de a intelege lumea
inconjurdtoare - mai ales de
pericolele qi adversitalile cu care
se confruntau si de modul in care
erau asigurate necesitdlj1e vietii -,
oamenii primelor societati au
cdutat explicalii intr-o realitate
care era invizibila pen[ru ei,
dar le influenta vieti]e.
Ideea unei lumi a spiritelor
e asociatd cu notiunile de somn
si moarte, precum si cu granita
dintre acestea Ei congtientd, care
poate fl asemdnatd cu fenomeneie
naturale de noapte El zi. ln aceastd
 h til Animismul in socletdtile primare 24-28 n puterea samanului 26-31, ,
. ..jt'gdnd Calea zeilor 82-85 O lume rationald 92-99
'
stre crepusculard" dintre somn
fi. 11eghe,viala gi moarte, Iumina si
r*neric, se afla visele, halucinatiile
s. sierile de constiintd alteratd, care
ilate ce iumea vizibila, palpabild, nu
: surgn:ra sj. cd existd si o alta lume,
s:pranaturald - aflatd in legdturd
:: a noastrS. Nu e greu sd ne
;r-:em in locul acelor oameni
r. sa ne inchipuim cd locuitorii
a:estei. alte iumi nu numai cd ne
*:uenteazd gAndurile si actiunile,
:l si cd loculesc trupurile animalelor
- chiar obiectele neinsufletite
i r provoacd fenomenele naturale
:are ne afecteazd. vietile.
htelnirea dintre lumi
?.eprezentdrile oamenilor, ale
animalelor si ale flintelor hibride de
:p om-animal, in picturile rupestre
::n Paleolitic, sunt adesea decorate
:--r desene despre care azi se spune
:-ar fl imagini ,,intiparite pe retina"
-rvoluntar, cunoscute ca fenomene
entoptice - efecte vizuale cum sunt
punctele, pdtrdtelele, zigzagurlle si
-:aiile ondulate, care apar in stdrile
iintre veghe si de somn sau in
stdrile dintre viziune si halucinatie.
?rcturile insele reprezintd un val'
&&
Pasdrea Furtunli isi trece
propria suflare in pieptul
omului si al animalului
Er tara aceaste suflare
nu am putea respira.
Legendi africani
ww
Creati cu un scop 32
transparent lntre lumea materia.ld
Ei cea a spiritelor.
Nu ii putem intreba pe vAndtorii-
culegdtori europeni din Paleolitic
despre credinlele gi ritualurile
de la baza picturilor rupestre, inse,
in sec. XIX, au fost inregiisEate
credinte culturale si religioase
ale tribului D(am din sudul Africii,
un trib acum dispdrut, de vdnatori-
culegdtori San, care fdceau picnri
rupesfie, amintind de cele din
Epoca Pietrei, din rapuni similare.
Vlala spirituald a Eibului /Xam San
era un ecou viu al ideilor religioase
pe care le-au atribuit arheologii
primilor oameni modemi. Chiar
tnci din preistorie, populatia San
;i inte4ecliile ,,clacl" din limba si-a reinnoit picturile rupestre, tralrs-
tribului D(am San (reprezentate mitAnd din generatie in generalie
prin simboluri ca ,,/", ce indicd >> povestiie si ideile pe care le reprezintd
Suntem
Fenomenele naturale,
inconiurati ca starea atmosfericd
de pericole care
si anotimpurile, sunt
provoacd boli
si moarte.
in afara controlului
Sursele noastre
Ni se infdtiqeazd
de hrana, plantele si
spirite in cer, in
pdmAnt, in animale sunt uneori
animalele,
sau in foc.
abundente, alteori
saracacroase.
22 ITTELEGEREI LUHII
sunetul produs de migcarea limbii
intre maxilan:l supenor gi cel
inferior, mai degrabd un !a!6it,
in semnde dezaprobare) sunt
considerate rdm6$4e ale vorbirii
primare a omenirii.
Iliuehri ab unisersului
Mitologria ururror popoarelor San
e putemic inftuenlata de mediul lor
inconiurEtor de ideea cd existd
s.i
atdt o sferd naturald, cdt si una
supranahrrali, profund interconec-
tate. in hrmea asffel organizatd.pe
trei niveluri, tdrdmurile spiritelor
se afla s.i deasupra, Ei dedesubtul
lumii din mijloc, sau naturale,
in care trdjesc oamenii; flecare
tdrdm e accesibil celuiialt si orice se
intAmpla pe unul lnfluenleazd direct
ce se lntdmpla pe ce1alalt. Oamenii
cu puterl deosebite pot sd viziteze
tdrAmul superior, sau al cerului,
Ei sd cildtoreascd in lumea de
dedesubt, a spiritelor subacvatice
si subpdmAntene.
Pentru tribul /Xam San, Iumea
de deasupra era locuitd de /Kaggen,
zeu creator si farsor (cunoscut
gi drept Calugdrifa), Ei de familia
acestuia. Aceste flinge imPargeau
lumea cu un numdr mare de animale
gi cu spiritele morlilor, inclusiv cu
spiritele Primei Rase - o comunitate
de flinle hibrlde de tip om-anlmal,
care aveau puterea de a modela,
de a transforma si de a crea. Trilcui
/Xam credea cd aceste flin1e au fost
primele care au locuit PamAntul.
^, ale naturii
Fotte
hr mitoiogia /Xam, elementele
naturii au fost inzestrate su
semnifl catie supranaturald sau
personiflcate ca spirlte. Personajele
supranaturale puteau lua forma
animalelor cu care impdrtpau
meleagnrrile, ca antilopa-elan
(o specie de antilopa), mangiusta
gi cilugarila. Creatoml /Kaggen,
care a adus lumea Ia flinld vis6nd-o,
Iua chip de om, dar putea sd se
transforme in aproape orice, cel mai
adesea intr-o cSlugdrip sau intr-o
antilopd-elan. Deqi era protectonrl
animaleior, uneori se transforma el
insusi intr-un asemenea animal, ca
sd fle ucis si sd hrdneascd PoPorul.
Oamenii Primei Rase erau
privili cu infiorare si respect,
dar venerali. Tribul nu ind\a
rugdciuni nici mdcar cdtre
/Kaggen (sub infdliEarea lui de
cdlugdrifa), cu toate cd un samaa
*t
Mama mi-a zis cd fata
[Primei Rase] si-a bdgat
mAinile in cenusa lemnului ars
si a aruncat-o in cer, sd se
tiansforme in Calea Lactee.
Legendi africani
ww
Sarr precum l/Kabbo (vezi caseta
aldturatd) putea spera sa-i mijlo-
ceascd lui /Kaggen o vdndtoare
reuEitd. tntrucAt /Kaggen e farsor,
multe dintre miturile din jurul }ui
gi al familiei sale sunt comice;
p6nd gi mitul principal al credrii
primei antilope-elan lnclude o scend
in care nepriceputul /Kaggen
e bdtut de o famille de manguste.
Fo4e importante ale naturii
si corpuri ceresti au devenit, Ia fei,
personaje in povestiri care explicau
sum au apdrut acestea Ei de ce se
comporbau astfel. De exemplu,
copiii Primei Rase aruncau soarele
somnoros sus pe cer, lar Iumina ce
strdlucea din subsuoara lui lumina
lumea. O fatd ce aparlinea Primei
Rase a fdcut stelele aruncAnd
pe cer cenuEd din foc. Ploaia nu
era socotitd un fenomen natural,
ci un animal mare. O furtund
inspdimdntdtoare cu trasnete era
taurul ploii, iar o ploaie uEoard era
vaca pIoii. Anumill oameni care
aveau puterea sd rnvoce ploaia,
precum //Kabbo, fdceau o cdldtorie
Fenomenele naturale ca eclipsele,
care, poate, nu au fost vdzute weodatd
de nici un membru al poporului San,
ar putea fl explicate prin legende
transmise in bogata traditie orald.

&&
--{cum mult timp,
babuinii
-srau oameni mici, ca noi,
dar mai rautaciosi
si mai certdreti.
Legendd africani
'ir.t ]t '&?ttii
_ ::anaturald intr-o baltd, ca sa
-.::ne vaca ploii
si apoi s-o aducd,
-: cer, cdtre locul secetos. Acolo,
.:3ra" vaca ploii, iar sAngeie si
, ,e1e acesteia prcurau pe pdmAnt
.=renea pIoii.
?loaia era vitald pentru zona
-:d de desert unde traia tribul
.-r.Era esential sd fle reumplute
- .pa baltile secate Ei extrem de
:= intre care se tot muta tribul
'aie erau interconectate printr-o
.: i:urd complexd
de povesti si
- .:ri, cunoscute drept ku kummi,
:rdndtoare Timpulul Visdrii
: :rgenilor australieni (pp.
lutrarea in alte lumi
.
--:e aspecte ale lumii naturale
..:rise in povestile tribului /Xam
:..:rseazd interactlunea fl intelor
. :anaturale cu oamenii - cum
::anifestd acestea interesul
. le lume si cum pot oamenii,
. rdul 1or, sd le influenteze si
-: multumeascd prln actiunile
:::ii. Toate popoarele San cred
:irAmurile spiriteior le sunt
.
=srblle, in stari de constiintd
::atd, Celor Care au o putere
-:anaturald, cunoscutd ca /gr
:satd oamenllor si animalelor
, ,:satorul 1or. Dansul in stare de
'-.si e rrtualul religios esential
ffiffiffiffi$ffiYffi pffi&ffi&ffi& 23
prin care oamenii isi pot folosi
aceastd putere ca sd ajunga la
lumea spirltelor gi sd isi propulseze
sinele esential, prin crestet. Acolo,
ei se pot ruga pentru vreti-le celor
bolnavi Ei se pot intoarce cu puteri
vindecdtoare, cu a1utorul ca:ota
reusesc sd scoatd sagetle bc':i.
trimise de morli din ceala:a -;::e
Membrii trrbului /Xa= s: :.^ga*
lunii si stelelor ca sd le -:sp-:e
putere spiriLuala. prec*:- s- :. 1:::
la vdndLoare. Se creciea :z a-::-:-
cAnd rntrau in siarea de :c:--s:t-lt:5
alteratd, cei drn tribul rXar e:a;
in moaJte temporara si lnimr-e -e
deveneau stele. Oamenii si stelele Atribuirea de trdsdturi ,,umane.,
aveau o legdtura atAt de strdnsd, ar:i:::a-e-c: ie exe:::piu. c.triozitatea
mangusteio:
incAt, atunci cAnd cineva murea e o ca:ac:er-sticd
cu adevdrat, se spunea cd ,,sleaua a mrtului tlmpulj. h jurul caruia se
tes povesti despre cun a apArut iumea
srmte cd inima noastrd se opreste
[Ei] cade, din aceastd pricind.
Pentru cd stelele stiu c6nd murim."
Dupd moarte, conform credintei in termenri elementelor naturii:
/Xam, legdtura dintre lumea se spunea cd ,,suflarea" care existd
experientei umane, cea a spiritelor in flecare flintd umand Ftergea
si cea a fenomenelor naturale urmele pasilor oamenilor cAnd
devine si mai clard. Potrlvit acestia mureau, fdcAnd deflnitivd
credintelor, pdrul unei persoane trecerea dintre lumea celor vii
decedate se transforma in nori, si a celor morti. Daca urmele
care apoi fereau oamenii de arsita pasilor ar rdmdne, ,,ar fl ca si cum
soarelui. Moartea era descrisd am tral in continuare".
3 -3b).
Viata-vis a lui Kabbo
I in desertul arid din centrul
Coloniei Capului, asezAndu-se
Mare parte din informatiile la o oarecare distantd de apd,
despre credintele tribului /Xam
ca sd nu sperie animalele venite
San le avem de la un bdrbat pe sd se adape. Wilhelm Bleek
nume //Kabbo, care, in anii 1870, a spus despre el: ,,Acest suflet
s-a numdrat printre cei cdqiva batrdn si bun pdrea pierdut
prizonieri /Xam San eliberati intr-o viatd-vis numai a lui"; d.e
din inchisoare si dati in grija fapt, numele / /Kabbo inseamni
doctorului Wilhelm Bleek, ,,vis". Se spune cd zeullKaggen
care a cdutat sd Ie invete a adus Iumea la fiintd visAnd-o,
limba si si le studieze cultura. iar //Kabbo avea o relagie speciald
Acestia fuseserd inchisi pentru cu el; in calitate de /Kaggen-ka
infractiuni precum furtul unei oi, Ikwi, ,,om-cdtugiri!d", el putea
cu scopul de a-gi hrdni familiite sd intre intr-o stare de visare,
care mureau de foame. //Kabbo dobdndind puteri precum
vorbea despre bdllile ,,lui", aducerea ploii, vindecarea
intre care se miqca familia sa, si magia vdnitorii.
24
tlHIAR SI tl PIATRA
ARE SPIRIT
&M&ffi$&ffiWt er* $t}clETATILE Pnlm&ffiK
iru conrExr
cREDTNCIO$I
atnu
LOC
Hokkaido, Japonia
iNamr
10 000-300 i.Hr. Populalia
Jomon din Neolitic - strdmosi
stravechj ai poporulul ajnu -
traleEte ln Hokkaido, venerAnd,
probabil, zeitali tribale.
600-1000 d.Hr. Poporul de
vdndtori-culegdtori din Oholk
ocupd coasta lnsulei Hokkaldo.
Unele dintre practicile lor
rituale, ca verrerarea ursilor,
se regdsesc mai tArziu la ainu.
700-1200'Cultura Oholk se
amestecd cu cultura Satsumon,
dAnd naEtere culturii ainu.
DUPA
1899-1997 Populalia ainu
e fortatd sd se integreze; multe
practici religioase alnu sunt
lnterzise.
2008 Populatia ainu e recunos-
cuta oflcial ca populatie indi-
gena, cu o culturd distincta.
Tot ce existd in lune
are spirit.
Funtele ultane 1:: s-:::
nu sunt decit recePtacule
crl-T'_ _: :
Splritele sunt nemuritoare.
Cele mar impor:an-e
sunt zeii.
Ceremoniile, cAntecele
si ofrandele ie confera zer;altlor
un statut in cealalla lume.
Daca-i tratam pe zei cum se
cuvine, ne asigurd hrana.
uvAntul,,alnu" inseamnd
,,flrntd umand" si se referd
la populalia indigend a Japo-
niei. care trdreEte acum in special pe
insrJa Hokkaido. Populalia ainu are
legaturi culturale strAnse cu a[i locui-
tori ai litoralului nordic a] Paciflcului -
popoarele siberiene (precum ciukcii,
populatirle koryak gi yupik) Ei inuilli
drn Canada Ei Aiaska. Aceste popoare
impdrtdqesc o viziune ammrstd asu-
pra Iumii, conform cdreia orice flinld
sr orrce obiect are un spirit care poate
sd aclioneze, sd vorbeascd si sd
meargd singur. Lumea splrituald qi
cea materiald sunt separate numai
de o membrand sublire, permeabild.
Populalia arnu consrderd cd tru-
pu1 e doar un recipient a1 spiritulur;
dupd moarte, spirltul iese prin gurd
sr prin ndri si ajunge in cealalta lume,
ndscAndu-se din nou, in calitatea
de kamuy, cuvdnl care inseamnd
si ,,zeu", si ,,spirlt". Cdnd kamuy
moare in cealaltd lume, se naste
iar in lumea de alcl. Se va reincarna
mereu intr-un trup din aceeasi specie
si de acelasi sex.
Kamuy poale exista sub forma
animalelor, a plantelor, a mineralelor,
a fenomenelor geografice sau naturale
ori chiar a uneltelor si a ustensilelor
create de oameni. Cum toate splritele
sunt considerate nemudtoare. casa
Vezi si: UrmAnd Calea zeilor 82-85 * Devoliune prin puja
:.:: o fotografle din 1946, o cdpetenie
ainu indeplineste o ceremonie pentru
.--,stlrea sprritului unui urs la intoar-
-:a lui in lun-rea divrnd
=
,:-31 persoane e incineratd dupa
. --rar[ea acesteia, pentru garanta
a cd
'-- 3dukamuy va avea o case pe lumea
:r-la1ta; uneltele persoaner respective
- - fl distruse (pentru a elibera spiri-
'=.: din ele) si ingropate impreund cu
:-nu1 persoanei, in ideea de a fl folo-
: ,: pe lumea cealaltd.
hlterea cuvintelor
: -:,t kamuy ce au roluri atAt in lumea
.cranal"urala, caL 91 in cea umana.
..: -ari-kor-kamuy, de exemplu, e zeul
i:ator, dar si zeul satului, si isi poate
:.:: aparitia pe pdmAnt sub forma
:.-.t bulnite cu urechilungi.
intre oameni stkamuy e o legd-
' --:-
-:i strAnsd - atat de strAnsa, incAt
':1uv au fost descrisi ca .,zei cu
:-:3 te poti certa". Acestor kamuy
. :ct fl adresate rugdciuni, folosin-
--se bete sculptate spectale pentru
-;dciune, insd legdtura ritualicd se
..:eazd. mai mult pe respect reci-
: ::
si pe comportament corect.
cineva a mdniat un zeu prin
,.'^.d
=ghjentd sau prin lipsd de respect,
Je asemenea, eu voi zbura
totdeauna in spatele
oamenilor si voi pazi
mereu tinutul lor.
CAntecul Zbului-Bufniti
11,4 115
i4."li ,
4-
{:1:r::1!1
trebuie sa indeplineascd o cerer:-
nie ca sa-Ei exprime cdinta. Dacd.
insd, a trataL un zeu cu respect;
datorat Ei a indeplinit toate ritLia-
lurlle, dar tot are parte de ghu:io::
membrii ainu o pot ruga pe zeita
focului, Fuchi, sd-l oblige pe zeul
respecliv sd isi ceard scuze si se
compenseze pierderile suferite.
Conform credintei ainu, chiar
si cuvintele sunt spirite, iar folosuea
lor e unul dintre darurile primite de
Ritualuri de trimitere
a spiritelor
Ritualurile de vAndtoare erau
centrale pentru populatia ainu
gi erau menite sd impace zeii
care vizitau pdmAntul deghizali
in animale. ln schimbul
ofrandelor si al ritualurilor,
zeii ldsau trupurile animalelor
in care sildgluiserd.
Dupd ce ucideau si mAncau
un urs, membrii ainu efectuau
ritualul i'yomante de trimitere
:3i:-:::- :€ ta:e :e-' st -;cr-,irile nu le
-::.= --.---=-= r--,. :OlOSlte pen-
_
,.--^;j
:- ^^-:
'
= -:-l:-:-= :.:a'.=;er- a--6t CU Zeir,
::" l: :r-:::p--;. cAnlecele epice
:--:-- l--:-:sl::e sub denumuea de
,:.::.:'.' ':*:a: SaI ..CdnteCele ZeilOr",
s ':-: la::a:e -a persoana intdi, din
:=:s:e:t:i.ia asa-zisrlor kamuy, nu din
::: a :--.erlor. si se spune ca cei
r:-,a: se bucurd privindu-i pe oameni
:a::-qdld si d6nd glas caniecelor zeilor.
a spiritului. Spiritul ursului -
venerat cazerulurs de munte
Kimun-kamuy - era tratat cu
mdncare, vin, dansuri si cdntece.
Se aruncau sdgeli in aer, pentru
a ajuta spiritul sd se intoarcd
in lumea divin6, unde acesta
impdrtea cu algi zei darurile cu
care fusese el onorat pe pdmAnt:
sake, somon Ei bele sacre de
salcie sculptate.
Ceremonia iwakte de trimi-
tere a spiritelor era indeplinitd
si pentru uneltele si obiectele
ajunse Ia capdtul intrebuintdrii.
uilll 0AMElll
POTUITITA
ALTE LUMI
PUTXMT& SAilI&MULUI
28 :,ti . ; 1);,1
:: "**,{i:i, ,,. , ,

amanismul e una dintre

iw corurExr practicile religioase cele
mai vechi qi mai raspdndtte
CREDINCIO$I
a-le omenirii, avAnd la bazd credrnta
saml in spirite ce pot fl influenlate de
TIMP SI LOC samani. Acestla, barball sau femei. Credem in vise si credem
din preistorie, S6pmi sunt considerali,,oameni deosebiti",
cd oamenii pot sa aiba
(odinioard, Laponia) inzestrali cu mare putere sl mulla
o viate paraleld cu viata
cunoastere. Dupd ce intrd in starea
DUPA reald, o viatd ln care pot
de constiintd alteratd, sau in trarsa.
10.000 i.Hr. Stramogii
pdtrunde ln somn.
aceEtia pot sa ajungd in alte lunt
populatiei sami cioplesc si sd interactioneze cu spiritele
Nilungiaq,
in piatra. care trdiesc acolo.
femeie Netsilik
Tocmeala cu spiritele pute::::ce
cca 98 d.Hr. Tacitus face
care stdpAnesc alte lumi e aoesea
primele insemnari referi.Loare
un aspect esential al activira:i.or
la sami (numindu-i lennj).
samanului. De exemplu sa:::::-;-
sec. XIII d.Hr. Misionarii cere deseori sd fie Lrimise
":-.-::-a-:
catolici aduc crestinismul, de v6raL (esen;iale in une.e s: ^-:2 .
insa saman.ismul persistd. tradi Lionale) din lumea sr-r:::. :: Aceastd functie se reflectd in unele
in aceastd lume. cere -c*::::. .i: dinlre conceptele (in mare parte
cca l72O d.Hr. Thomas a prevedea viitorui sa* re:-?:1 . invechite) care au fost folosite
von Westen, ,,apostolul sami", penLru vindecarea cest'a --.:-a .'- pentru a descrie samanii, precum
ii converteqle lortat ia in schlmb, spiritele le pot cere .waci", in Africa Subsahariana, si
cregtlnism, distrugAnd tobele oamenilor (prin intermediul sama- ..tuamaduitori", in Amerrca de Nord.
samane si locurile sacre. nului. care actioneaza :a :..'.'. :.- -:: in Europa, samanismul a fost
sd ie aduca ofra::ce sa- s= r;.r-a:t--: domlnant in multe societdti ince-
sec. XXI Cea mai mare parte
anumire reErj: s: ::i :- j: - :-:-: i pdnd cu aproximativ 45 000 de ani
a populaliei sami aderd Ia Samalir au u:: :c, -r:-p::-alt: in urmd, pdnd in epoca modernd.
crestinism. insd se observd de'..:.decd'-cr:: aa:s-- ::-s ;:.:.-a.; Vrkingil practicau o formd de
o renastere a samanlsmului. aa c-,- n ^a )- . divrnatre samanicd numita seidr,
intre sec. VIII si XI; elemente sama-
nice apar si in miturile medievale

Din lumi pe care nu 1e putem vedea. Aceste lumi sunt populate de spirite,
fiinte supranaturale puternice cie weme ce atAt oamenir, cAt si animalele
controleazd sursele de vdnat sr vremea au suflete nemuritoare.

Acestia pot face apel la spirite, cerdnd Unii oameni pot vizita aceste lumi
pentru noi animale de vAnat sau vreme bund in care trdiesc sprrrtele.
sau vindecAndu-ne cdnd suntem bolnavi.

'Jezi si: Intelegerea lumii 20-23
" Animismul in societdliIe
.-=:itoare la zeul scandinav Odin,
:.i? s-0 supus unui sacrlflciu
-,-:atic si s-a spAnzurat de Arborele
-:::ii (axa un iversului).
-:l sec. XVI si XV]I, s-au observat
.-:-e clare ale samanismului la
. :.oinicii spirituali Benandantl
---- agrar al fertilitalii) din Friuli
.= .,spiridusii veseli" care zboard.
, iDtea (spirite fantastice ale
.-*rii), din basmele scotiene. Mai
. -:nt, cultul mazzeri din Corsica
- lfluente samanice clare.
Sanranii sami
- == mai lungd istorie consemnata
:a:nanismulur in Europa e loca-
:.^-a insd in nordul Scandinaviei,
' :egiunea S6pmi (fostd Laponia).
-.. --. populatia sami, crescdtori
- ::ni si pescari drn zone costiere,
.:::tomazi, a pdstrat, pdnd
, -:.:eputul sec. XVil, o reiigie
' .,:alitate samanicd, partial
.;orald in ulLimele decenii
:- 3ro 1or poate fl reconstituitd
-: razd surselor istorice, precum
. :omparatiei strAnse cu culturi
r3x* axt:,
{t*t t**?
Omenirea nu ajunge
.a capatul existenlei dupd
:: bolile sau alte nenorociri
ii ucid spiritul animal
aici, pe PdmAnt"
Continudm sd traim.
Ndlungiaq,
femeie Netsilik
primare 24 25
"
invecinate din Asia de Nord
si din zona arc[icd americanS
$amanii sami, sau noaidi,
puteau sd igj mosLeneascd
chemarea sau sd fle aiesi direct
de spirite. in unele culturi, cei
,,aleqi" sd fle samanl indurau
deseori o perioadd intensd de
boald qi stres, precum si episoade
vizionare in timpui cdrora puteau
fl ucisi sr readusi la viatd.
$amanii sami aveau, ca aiutoare,
spirlte sub forma unor animale,
ca lupi, urEi, renl sau pegti, Pe
care le imitau atunci cAnd intrau
in transd. Se spune adesea,
despre Eamani, cd ,,se transformd"
in animalul pe care il imitd,
prln[r-un proces de transformare
interioard, si nu printr-o schimbare
exterioard, vizibild.
Trei lucruri ajutau samanul
sami sd intre in transd. Primul
consta in istovrrea severd, la
care samanul ajungea adesea
muncind dezbrdcat la tempera-
turile arctice foarte scdzute.
Cel de-al doilea era bdtaia ritmicd
a tobei ,,runice" sacre (ia aite
populatil, ca iakutii Ei burialii,
ffiffieffieffiYffi pffi$ffi&er 29
Prezicerea viitorului 79
Toba qamanului sami era folositd
pentru a lua legdtura cu lumea
spiritelor. Mai existd cdteva tobe
de acest fel, dar multe au fost
arse de rn isionarii cresLini.
toba e numita,,calul samanului");
toba era decoratd cu reprezen-
tdri ale iumii zeilor de deasupra,
ale lumii mortilor de dedesubt
si ale lumii locuiLe de oameni
(PamAntul) - cele trei lumi unite
prin Arborele Lumii. Cel de-a}
treilea mod prin care samanul intra
in transd era sd consume ciuperca
psihotropd numitd, popular, bure-
teie mustelor (Amanita muscaria).
Dupa ce mAnca ciuperca, samanul
cddea in transd si devenea rigid
gi imobil, ca si cum ar fl fost mort.
in timpul acestui proces, barbalii
sami il pdzeau, in timp ce femeile
intonau cAntece despre lucrurile
pe care le avea de indeplinit in
lumile de deasupra si de dedesubt,
precum gi cdntece care sd ajute
qamanul sd gdseascd drumul
cdtre casd.
Existd poveqti despre samani
sami care nu s-au mai intors >r
30 p&$Yx&K& s,&rufinulut
in unele culturi arctice, existd credinla
au spirite pdzitoare, care le protejeazd;i le asigurd o viald
bund. $amanii au puterea de a negocia cu acegti paznici,
in numele oamenllor, pentru trimiterea animalelor
din lumea spiritelor in lumea oamenilor, cu scopul
de a fl vdnate gi pescuite.
niciodatd din cealalta lume, deseori
pentru cd aceia care aveau respon-
sabilitatea sd-l trezeascd printr-un
descdntec uitaserd cuvintele
magice. Despre un saman se spune
cd nu s-a stiut nimic timp de trei
ani de zile, pAnd cAnd persoana
care il pazea si-a amintit cd trebuia
sd-l cheme sufletul din ,,spiraIa
intestinului gtiucii, din cel de-al
treilea co1! intunecat". Odata rostite
cuvinteie necesare, picloarele
samanului au tremurat, iar ei s-a
trezit, blestemdndu-si pdzltorul.
Gomunicind cu spiritele
Exista credinta cd samanii sami
zburau p6na Ia un munte din centrul
lumii (axa universr:lui) inainte
de a pdtrunde in lumea splritelor,
fle ea cea de deasupra sau de sub
cd animalele
munte. In mod obisnuit, ei puteau
sd zboare pe spiritui unui peste, sd
fle condusi de spiritul unei pdsdri
Ei prorejali de spiritul unui ren
$amanii cdldtoreau in lumea de sus,
Saivo, sd ceard v6nat sau ajutor
de un fel sau altul; ca.ldtoreau il
lumea de sub pamAnt, Jabmeaymo,
ca sd aducd inapoi sufletul unei
persoane boinave. Acest lucru
putea.fi obtinut abia dupd ce
stdpAnei lumii subpam6ntene
i se aduceau ofrande. $amanii
puteau sd comunice cu spiritele
din lumile de sus gi de jos deoarece
instrurrea 1or presupunea ir:rvdtarea
llmbajului secret a.l spiritelor.
Samanii Netsiiingmrut (eschi-
mosli Netsilik) - o culturd arctlcd
din Canada de astdzi (la vest de
Golful Hudson) - aveau credinte
religioase asemdndtoare cu cele a.le
samanilor sami. ln afard de potolirea
furtunilor si de vindecarl, ei inter-
mediau si intre lumea umane si
spiritele de pe pdmAnt, din aer
sl din apd. Sedinlele samanice
se desfdsurau mereu pe semiintu-
neric, intr-un iglu sau lntr-un cort.
Samanul invoca spiritele ajutatoare
intondnd c6ntece speciale. Dupd
ce intra in transd, vorbea cu o voce
care nu era a iui - adesea cu o voce
gravd joasa, sonore, dar uneorj
cu o voce lnaltd, ascutitd.
In aceastd stare de transS,
samanul isi putea trimite sufletul
in cer, ca sd i se infaliseze lui Tatqiq,
omul de pe Luna, despre care
se spunea cd garanta fertilitatea
femeilor, dar si norocul ia vAndtoare
Dacd acesta era multumit de ofran-
dele pe care i ie aduceau samanii,
ii rdspldtea cu animale. CAnd luna
nu se vedea pe cer, eschimosii
Netsilik credeau cd Tatqiq plecase
la vAndtoare de animale, ca sd-l
hrdneascd pe cei morti.
in cer, sub ape
Potrivlt unei povestiri a eschimo-
si.lor Netsilik, intr-o zl, marele
garnan Kukiaq incerca sd prindd
&&
Totul vine de Ia Nuliayuk -
hrana si imbrdcamintea,
foametea si vdndtoarea
fdrd noroc, belsugul sau
lipsa de karibu, de foci,
de carne si de grasime.
NAlungiaq,
femeie Netsilik
ww

-..:
inuiti drn Gojahaven, din nordul
:r
st-au pastrat credinta
": ani, despre care se spune
- ielatie speciala cu nalura
-:,.rritele care o stdpdnesc.
-t_:r-o copce. S-a ultat in sus
'.zul cd Luna se misca incet
- :1 A zabovit deasupra capului
s-a tra nsformaL intr-o sa n ie
.se de balenS. Vizitiul saniei,
::. r-a facut semn lui Kukiaq
- aleLure si.l-a dus. pr.in cer.
.- -a casa lui. Intrarea in casd
.semenea unel guri care
-.:ca si, in una dintre camere,
.
=-e hrdnea un copil. Cu toate
- .ra l-a rugat pe Kukiaq sd
:aboveascd, e1 era ingrijorat
.. avea sd gdseascd drumul
- case. Asa ca a alunecat pe
= loare din 1ume. Un saman Netsilik
a de lund si a ajuns inapoi pe
.'ant teafar, chrar lAngd copca
-', -de plecase.
1eori, insd, samanii Netsilik
:,:arteau sufletele la Nullayuk
- Sedna), stapdna animalelor
-pd si de pe uscal, care locuia
-.::dul oceanului. Nuliavuk avea
puterea de a opri sau de a da
drumul focilor de care deplndeau
eschimosii Netsilik, penlru a-si
asigura hrana sr imbrdcdmintea.
Asadar, ea avea multa influentd
asupra lor. CAnd eschimosii Nelsilik
incdlcau vreunul drntre tabuurile
ei stricte, le sechestra focile.
Totuqi, daca indrdzneau sd se duce
in lumea ei submarind, ca sa-r
impleLeascd parul. samani i reuseau
sa ii potoleascd mdnia, iar ea dddea
drumul focilor in ocean.
Traditia samamcd a eschrmosilor
Netsilik a durat pAna in anii 1930
sr 1940 in comunitalea Netsilik,
numai qamanri (sau angatkut) -
care erau pazili de propriile 1or
spirlte protectoare nu se temeau
de spiritele periculoase si rduvoi-
putea sd aibd mal multe splrite
ajutdtoare. De exemplu, spiritele
ajutdtoare ale samanului UnarAluk
erau parintii sdi morti, soarele, un
cAine sr un scorpion de apa. Aceste
spirite il instiintau pe UnarAluk
cu privire la ce exista pe pdmdnt
si sub pdmAnt, in apd si in cer.
3l
Iluminarea samanica
misterioasd'a lui Au
Urmdtoarea istorisire despre
iluminarea gamanicd i-a fost
relatatd exploratorului danez
Knud Rasmussen de cdtre
Au, un saman eschimos
iglulik. Au si-a amintit de
o perioadS. din viata sa cAnd
c5.uta singurdtatea, era foarte
melancolic gi uneori plAngea
r-'.econtrolat. Apoi, intr-o zi,
1-a cuprins un sentiment
de bucurie nemdrginitd,
inexplicabili. E1 a explicat
cd. in toiul acestei explozii
de bucurie purd, ,,am devenit
saman, fdra sa stiu nici
eu cum s-a intdmplat. Dar
eram saman." Dup5. aceea,
Au a cdpdtat un simt aI
vdzului si al auzului cu totul
deosebite:,,Imi dobAndisem
iluminarea, quamaneq 1...1
nu doar cd puteam sd vdd
prin intunericul vietii,
dar aceeasi lumind radia
si din interiorul meu, fiind
imperceptibilS. pentru oameni,
dar vizibild tuturor spiritelor
de pe pdmAnt, din cer si din
apd., iar acestea veneau acum
la mine si au devenit spiritele
mele ajutdtoare."
Knud Rasmussen (1879-1933)
apetrecut multi ani documentdnd
cultura popoareior arctice, in timpul
cdldtoriilor Iui de explorare.
32
IIE GE
SU]ITEM AICI?
cu uil
&mKeu $&&p
ribul Baiga se numdra
printre popoarele trrlcale
indigene din centrul indiei,
toate flind cunoscute ca Adivasis.
Membril trlbului Balga, care se
declara fli El flice ale Mamei-Pamant,
Dhartl Mata, cred cd au fost creati
pentru a fl gardienii pddurii
o sarcind pe care o indeplinesc
de Ia inceputul vremurilor.
Conform credinlei lor, Bhagavan,
creatorul, a intins lumea ca o lipie
chapatl, dar ea se misca incoace
si-ncolo si nu stdtea locului. Primul
{i}sr* 1*t!t1:
EEti facut din pdmdnt sl
eEti stdpdnul pdmAntului
Ei nu il vei pdrasi niciodatd.
Trebuie sd pdzesti pdmAntul.
Bhagavan Creatonrl
il],w
'1**i*r: &*-a:.:a
?:!ta
Vezi si: Timpul vlsiirii 34-35 " O legdturd pe viatd cu zeri 39
" Reinnoirea vielii prin ritualuri 51
bdrbat, Nanga Baiga, si prlma
femeie, Nanga Baigin, care s-au
ndscut in padure din Mama-Pamdnt,
au luat patru piroane marl si le-au
inflpt in cele patru colturi ale
PdmAntului, ca sd il tind nemiscat.
Bhagavan le-a zis cd trebuie sd aibd
grijd de pdmAnt Ei sd lind piroanele
la iocul 1or, promitAndu-le, in
schimb, o viatd simpld, dar placutd.
Membrii rribului Baiga au urmal
exemplul lui Nanga Baiga, vAnAnd
si socotindu-se stdpAnii animalelor.
Deoarece credeau cd e rdu sd sfAsii
trupul Mamei-PdmAnt cu piugul,
practicau o formd de agriculturd
cunoscutd sub denumirea de bewar
(1as6nd mereu butucul unui arbore
saj in care sd locuiascd zeii),
din trei in trei ani mutAndu-se
pe o noud parceld de padure. Dar
autoritatile britanice din sec. XIX
s-au opus metodelor tribului Baiga,
siiindu-i pe membrii acestuia
sd isi abandoneze agricultura
traditionala, si sd foloseascd
nedoritul plug. Li s-a permis
sd practice agricultura bewar
numai intr-o rezervatie din Baiga
Chak, din Mandla Hills.