Sunteți pe pagina 1din 18

1) Activitatea avocatului. Activitati fiduciare. Conform legii avocatul are drept sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului. Activitatile fiduciare pot consta in: primirea in depozit, in numele clientului de fonduri financiare si bunuri rezultate din valorificarea de titluri executorii; plasarea si valorificarea a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate. Administratea fondurilor sau valorilor. Avocatul trebuie sa respecte mandatul incredintat, sa actioneze cu buna credinta, profesionalism si diligenta unui bun proprietar, sa admnistreze afacerile in interesul clientului, sa nu influenteze clientul in scopul obtinerii de beneficii in numele propriu, sa informeze corect si cu proptitudine clientul. Avocatul poate sa desfasoare: activitati de consultanta, operatiuni de conservare a substantei si de plasare a fondurilor, administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate. Avocatul va deschide un cont fiduciar in care vor fi depozitate sumele fiduciare. Avocatul poate retrage sume din contul fiduciar numai in urmatoarele situatii: pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli, la instructiunea expresa a clientului, in baza unei hotarari judecatoresti, in baza contractului de asistenta pentru incasarea onorarilor pentru activitatiile sale, daca este in curs o procedura executionala privind bunurile si fondurile administrate. Avocatul are obligatia sa pastreze evidente legate de activitatea fiduciara pe o periada de 10 ani.

2) Adunarea Generala a baroului. Componenta. Competente. Conditii de intrunire. Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. Competentele adunarii generale: stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv; alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pe o perioada de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minim 8 ani in profesie; alege delegatii baroului la Congresul avocatilor; aproba proiectul de buget al baroului. Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru la convocarea consiliului baroului. Convocare se face prin afisare la sediul baroului si la sediul tuturor instantelor din raza acestuia si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data intrunirii. Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliu sau de comisia de cenzori, daca o treime a avocatilor o cer se intruneste extraordinar adunarea generala iar in acest caz se convoaca cu 7 zile inainte. Sedinta este condusa de decan si 5 membri alesi prin vot deschis. Adunarea este legal constuita cu prezentarea majoritatii membrilor sai. Hotararile se iau cu majoritatea membrilor prezenti.

3)Asistenta judiciara. Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie sau cand instanta, organul de cercetare penala apreciaza ca persoana este in imposibilitate vadita de a-si plati onorariul. Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile instantelor de judecata si al celor de urmarire penala care sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului si coordonate de un membru al consiliului. In situatii exceptionale daca dreptul persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciat se poate dispune acordarea asistentei gratuite. Plata onorarilor se face din fondurile Ministerului Justitiei daca asistenta este ceruta de instanta sau de organele de cercetare penala sau de administratiile publice locale daca asistenta este ceruta de acestea. Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, organului de urmarire penala sau al administratiei publice locale adresat serviciului de asistenta judiciara organizat in fiecare localitate. Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara. Avocatul poate refuza pentru motive temeinice aceasta sarcina. Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara inceteaza in momentul in care apare un avocat ales. Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii materiale a acestuia sau s-a ameliorat si poate plati onorariul iar renumeratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara.

4) Aspecte procedurale privind modalitatile de primire in profesia de avocat. Cererile de primire in profesia de avocati se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa-si exercite profesia. Se poate solicita primirea in profesia de avocat cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de pensionare. Cererea se depune in dublu exemplar si este insotita de copie dupa actele de identitate si dupa diploma. Cererea trebuie formulata atat de cel care solicita primirea in barou in baza unui examen cat si cel care indeplineste conditiile de admitere fara examen. Cererea poate fi formulata si de membru unui barou din alta tara. Cererea se afiseaza in cel mult 3 zile la sediul baroului care se constata prin proces verbal, iar in termen de 10 zile orice persoana poate face opozitie la cerere indicand motivele pe care isi intemeiaza cererea. Decanul baroului desemneaza un avocat raportor care va face investigatii cu privire la solicitant, chiar daca nu se face opozitie, care va depune un raport scris motivat cu privire la temeinicia cererii. Cererea de primire se aproba de consiliul baroului prin hotarare.

5) Atributiile Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Consiliul are ca atributii:

- aduce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;

- dezbate, adopta si modifica statutul profesiei;

- adopta regulamente privind admiterea in profesie si definitivarea;

- alege si revoca presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii comisiei permanente;

- stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;

- intocmeste proiectul de buget al uniunii si al Casei de Asigurari si il supune aprobarii congresului;

- aproba primirea in profesia de avocat;

- solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;

- anuleaza hotararile barourilor pentru nelegalitate;

- infiinteaza si coordoneaza INPPA.

Consiliul este format din decanii barourilor si cate un membru pentru fiecare 100 de avocati. Membri sunt alesi pe 4 ani. Consiliul lucreaza valabil daca sunt prezenti doua treimi din membri sai, iar hotararile se iau cu majoritatea membrilor prezenti.

6) Atributiile Presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din Romania Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii:

- reprezinta uniunea in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;

- incheie conventii si contracte in numele uniunii cu autorizarea comisiei permanente;

- convoaca si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei permanente;

- ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii. Vicepresedintii uniunii sunt inlocuitori de drept ai presedintelui.

7) Cabinetele individuale de avocat asociate si grupate. Diferentieri. In cabinetul individual de avocatura isi execita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual se infiinteaza in baza actului de infiintare inregistrat la barou. Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat. Cabinetele individuale se pot asocia in vederea exercitarii in comun a profesiei. Cabinetele asociate nu pot avea clienti cu interese contrare. Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor urmate de sintagma cabinete de avocat asociate. Cabinetele grupate se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titlularilor urmata de sintagma cabinete de avocat grupate.

8) Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Componenta si atributii. Comisia permanenta este compusa din 15 membri din care 5 din baroul Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintele se includ in acest numar. Comisia are ca atributii:

- asigura activitatea permanenta a uniunii;

- elaboreaza proiectele statutului si ale regulamentului examenului de primire si de definitivare a profesiei;

- organizeaza examene de intrare in profesie si de definitivare;

- acorda scutire de examene juristilor care indeplinesc conditiile legale;

- organizeaza serviciul statistic general al avocatilor;

- organizeaza la cererea barourilor cercuri de studii facultative si editeaza publicatiile uniunii;

- infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si ii coordoneaza activitatea;

- accepta donatiile si legatele facute uniunii;

- angajeaza personalul si asigura executarea bugetului uniunii;

- intocmeste raportul anual al uniunii.

Comisia permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrii sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii. Comisia se intruneste inaintea consiliului si ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui. Comisia emite decizii si dispozitii care sunt obligatorii si pot fi atacate cu plangere in 15 zile de la comunicare la Consiliul baroului.

9) Competentele organelor profesiei in ceea ce priveste anchetarea abaterilor disciplinare si exercitarea actiunii disciplinare. Anchetarea abaterilor disciplinare si exercitarea actiunii sunt de competenta consiliului baroului. Anchetarea abaterilor si competenta privind pe membri organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca in prima instanta in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul Uniunii functioneaza Comisia superioara de disciplina, independenta de conducerea uniunii care judeca:

ca instanta de fond, in complet de 3 membri abaterile savarsite de conducerea uniunii si decanii baroului, ca

instanta de recurs in complet de 5 membri. Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea, avertismentul, amenda, interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an, excluderea din profesia de avocat. Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii in termen de 15 zile de la comunicare. In caz de abatere evidenta si grava instanta disciplinara poate suspenda avocatul pana la rezolvarea definitiva a cauzei. Membrii comisiei de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de 10 ani, iar membri comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minim 15 ani.

10) Conditiile dobandirii calitatii de avocat definitiv. Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi. Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi. Dobandeste calitatea de avocat definitiv, cel care inainte de primirea in profesie a indeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani.

11) Conditiile generale de inscriere in avocatura . Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

- este cetatean roman, are domiciliul in Romania, are exercitiul drepturilor civile si politice si nu exercita o profesie autorizata sau salarizata in alta tara;

- este licentiat in drept sau doctor in drept;

- nu se gaseste in vreun caz de nedemnitate.

Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana, dar nu poate acorda asistenta juridica privind

dreptul romanesc.

12) Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict. Avocatul nu trebuie sa fie reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client in una si aceeasi cauza atunci

cand exista riscul sa para un conflict de interese. Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora. Exista conflict de interese in situatiile in care:

- in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele altor clienti; - in activitatea de sesizare si de aparare, apararea mai multor parti ar determina sa prezinte o alta aparare diferita de aceea pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti. Nu exista conflict de interese:

- cand dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul incearca sa concileze contrarietatea de interese;

- atunci cand, in acord deplin cu clientii avocatul ii consiliaza sa adopte o strategie comuna sau daca in

cadrul unei negocieri avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati de apartenenta acestora;

- cand avocatul dupa ce aduce la cunostinta fiecarui dintre clientii potential afectati posibilitatea crearii

unui conflict de interese precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia fiecare client isi da acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii. Avocatul trebuie sa se abtina de a se ocupa de situatiile clientilor cu interese contrare, cu exceptia situatiei in care exista acord intre acestia, daca avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor fiecarai parti. Avocatul trebuie sa incerce sa-si consilieze clientul pentru a solutiona conflictul pe cale amiabila.

13) Congresul avocatilor. Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, decan si membrii Consiliului Uniunii. Congresul se intruneste anual la convocarea Consiliului Uniunii. Se convoca in sedinta extraordinara la cererea

majoritatii barourilor. Convocarea se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita prin instiintare in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la toate instantele. Barourile sunt obligate sa-si aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres. Congresul este legal constituit daca sunt prezenti doua treimi si iau hotarari cu votul majoritatii celor prezenti. Congresul are urmatoarele competente:

- analizeaza si aproba raportul anual al consiliului uniunii;

- alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;

- face propuneri autoritatilor legislative cu privire la profesia de avocat;

- stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;

- adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea profesionala, respectarea

deontologiei. - alege si revoca membri consiliului uniunii in afara de decani, membri Comisiei Superioare de

Disciplina; - aproba bugetul uniunii si al Casei de Asigurari. Hotararile sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.

14) Consiliul baroului. Componenta si atributii. Consiliul este format din 5 pana la 15 membri in care sunt inclusi si decanul si prodecanul pe o perioada de 4 ani. Consiliul baroului are urmatoarele competente:

- adopta masuri pentru respectarea legii;

- aduce la indeplinire hotararii adunarii generale si ale consiliului uniunii;

- intocmeste si modifica tabloul avocatilor;

- organizeaza controlul deontologic profesional;

- verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de inscriere in avocatura;

- avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de examen;

- decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate;

- ia act de cererea de transfer; - verifica indeplinirea conditiilor legale cu privire la formele de exercitare a pofesiei, organizeaza si tine evidenta acestora;

- ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor;

- organizeaza cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;

- organizeaza asistenta juridica in cazurile prevazute de lege;

- sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare;

- suspenda din functie pe avocatul care nu si-a platit taxele si contributiile;

- solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;

- supune aprobarii adunarii generale cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;

- accepta donatile si legatele facute baroului;

- aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;

- intocmeste proiectul de buget si administreaza patrimoniul baroului;

- prezinta anual adunarii generale, spre aprobare raportul sau de activitate;

- alege prodecanul.

Consilul este legal constituit cu prezenta a doua treimi din mewmbri sai si ia hotarari cu majoritatea membrilor

prezenti.

15) Contractul de asistenta juridica. Efecte. Incetare Contractul de asistenta juridica se incheie in forma scrisa ceruta ab probationem, fiind investit cu forma executorie in conditiile legii. Contractul prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. Pentru activitatea sa profesionala avocatul are drept la onorariu si la returnarea tuturor cheltuielilor. Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii. In cazul in care se angajeaza sa asiste si sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta. Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea necesara. Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze cand nu poate acorda o asistenta competenta. Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a cauzei. Avocatul se va abtine: sa ignore obiectivele reprezentarii sau sa prejudicieze pe clientul sau. Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului. Contractul de asistenta juridica inceteaza unilateral prin vointa clientului sau a avocatului, dar onorariile pentru serviciile prestate trebuie achitate. In orice caz de incetare a mandatului avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului.

16) Contractul de formare profesionala initiala Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala sub indrumarea unui avocat definitiv care are dreptul sa puna concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat de economia nationala. Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului cu privire la executarea contractului de formare profesionala initiala si este obligat sa il informeze pe decan asupra oricarei cauze de incetare a contractului. Avocatul indrumator trebuie sa aiba reputatie profesionala nestirbita si vechime ceruta de lege. Consiliul baroului poate stabili numarul de contracte de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei pentru formarea profesionala initiala ce pot fi incheiate de un avocat. Pot semna

contractele de formare initiala numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale sau asociate. Daca din motive obiective inceteaza indrumarea avocatului titular, toate obligatiile privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de un alt avocat. Pana la gasirea altui indrumator stagiu se suspenda. Contractul de formare initiala profesionala va cuprinde clauze corespunzatoare.

17)

atributiilor sale. Decanul se alege pe o perioada de 4 ani si poate fi reales o singura data si este ales dintre avocatii cu o vechime de minim 8 ani si trebuie sa fie membru al acelui barou de minim 5 ani. Decanul baroului are urmatoarele

competente:

exercitarea

Decanul

baroului.

Alegerea

si

competentele

decanului.

Actele

emise

de

decan

in

- reprezinta baroul in relatiile acestuia cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine;

- convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;

- aproba cererile de asistenta juridica gratuita;

- exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului;

- ordonanteaza cheltuielile baroului;

- ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta consiliului baroului sau a adunarii generale. Prodecanul este inlocuitor de drept al decanului. Daca decanul sau prodecanul sunt in imposibilitate temporara sa-si exercite functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini atributiile decanului. In exercitarea atributiilor sale, decanul emite decizii care se consemneaza intr-un registru special tinut la sediul baroului. Orice litigiu intre membri baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului care va incerca medierea.

18) Deontologia relatiilor avocatilor cu clientii. Initierea si incetarea relatiilor cu clientul. Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia. Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. In exercitarea profesiei sale avocatul este independent. Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii. Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului. Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat. Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei. Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului. Avocatul nu actioneaza decat atunci cand este imputernicit de clientul sau. Avocatul nu accepta sa-i fie incredintata o cauza atunci cand stie ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza. Avocatul nu poate accepta o cauza atunci cand datorita altor obligatii se afla in imposibilitate de a se ocupa de ea cu promptitudine.

19) Conflictul de interese Exista conflict de interese, in situatiile in care: in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit; in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii. Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul sau reprezentantul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand exista conflict de interese intre respectivii clienti. Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati cand se iveste un conflict de interese sau cand secretul profesional este in pericol.

20) Deontologia relatiilor dintre avocati. Cooperarea dintre avocatii din State-membre diferite. Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei. Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente, fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia, fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse. Avocatul nu trebuie, in nici un moment, sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare. Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a

trimis un client la un avocat. Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz. Este de datoria oricarui avocat caruia i se adreseaza unui confrate dintr-un alt stat membru sa se abtina sa accepte o cauza pentru care nu are competenta necesara, intr-o astfel de situatie, el trebuie sa-si ajute confratete sa intre in contact cu un avocat care sa fie in masura sa-i ofere serviciul cerut. Atunci cand avocatii din doua state membre diferite lucreaza impreuna amandoi au datoria de a tine cont de diferentele care pot exista intre sistemele lor legislative, competentele si obligatiile lor profesionale.

21) Corespondenta intre avocati din State membre ale Uniunii Europene diferite Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta este confidentiala. In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale. Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau intre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential. Avocatul care adreseaza unui confrate dintr-un alt stat membru o comunicare caruia doreste sa i se confere un caracter confidential sau without prejudice va trebui sa precizeze in clar acest lucru inca din momentul expedierii respectivei comunicari. In cazul in care destinatarul comunicarii nu este in masura sa-i confere un caracter confidential el va trebui sa o returneze expeditorului fara a lua cunostinta de continutul acesteia.

22) Exercitarea dreptului de a pune concluzii in instanta de judecata. Conditii generale si speciale. Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea mandatului incredintat. Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce i se propune a fi incredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta unilateral o prestatie in curs de executare, deja angajata. Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii in proces, atat in sedinta de judecata, cat si in afara acesteia. Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata. Avocatul stagiar nu poate pune concluzii decat la judecatorie, iar avocatul definitiv nu poate pune concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie decat dupa 6 ani de cand profeseaza ca avocat definitiv.

23) Exercitarea profesiei de avocat in Romania de catre membrul unui barou din alta tara. Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana. Membrul unui barou din alta tara nu poate acorda asistenta juridica privind dreptul romanesc. Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania numai in cadrul unor societati civile profesionale, in asociere cu avocati romani. Numarul avocatilor romani asociati trebuie sa fie cel putin egal cu numarul avocatilor straini asociati. Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international. Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania. Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie intr-un tablou special tinut de fiecare barou. Se va mentiona daca avocatul strain are drept sa puna concluzii cu privire la dreptul romanesc.

24) Formele de exercitare a profesiei de avocat. Profesia de avocat se exercita la alegere in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale. In cabinetul individual isi exericita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-si caracterul individual si nu pot fi cedate. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati comune, pastrandu-si individualitatea in relatiile cu clientii. Societatea civila profesionala este constituita din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei. Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in interiorul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare. Raportul civil se naste intre societatea civila profesionala si client, indiferent care din membri acesteia indeplineste serviciul profesional. Avocatul poate oricand schimba forma de exercitare a profesiei cu instintarea baroului din care face parte. Formele de exercitare a profesiei vor fi individualizate prin denumire care poate fi pastrat si dupa

decesul sau plecarea unui asociat cu acceptarea acelui asociat sau a mostenitorilor acestuia. Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale se incheie in forma scrisa cu respectarea prevederilor legale. Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale, si constatand indeplinirea lor dispune inregistrarea conventiei si a societatii civile profesionale in termen de o luna de la inregistrarea cererii. Impotriva deciziei baroului orice persoana interesata poate face plangere la organele de jurisdictie profesionala.

25) Formele de exercitare a profesiei de avocat. Cabinetul individual de avocat In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual se infinteaza in baza actului de infintare a cabinetului individual si se inregistreaza la barou. Relatiile dintre avocatii titulari ai cabinetelor individuale si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat. Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in acte profesionale cu respectarea legii. Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul titularului cu acordul mostenitorilor in forma autentica. Dobanditorul denumirii transmise va proceda la instiintarea baroului si este indrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea intervenita.

26) Independenta, autonomia si libertatea avocatului. Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome. Exercitarea pofesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale: principiul legalitatii, principiul liberatatii, principiul independentei, principiul autonomiei si descentralizarii, principiul pastrarii secretului profesional. Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si apara, drepturile si libertatiile legitime ale clientului. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege. Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin acte ale unor autoritati.

27) Interdictii privind exercitarea profesiei de avocat. Avocatii fosti judecatori, nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. In cazul in care avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta. Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar. Avocatii fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective. Aceeasi interdictie se aplica avocatilor fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului in care au functionat. Aceasta interdictie este aplicabila si personalului organului de urmarire penala. Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, parchetele si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.

28) Incetarea calitatii de avocat. Cazurile de incetare. Aspecte procedurale. Calitatea de avocat inceteaza prin:

- renuntare scrisa la exercitiul profesiei;

- prin deces;

- daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;

- daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat. Avocatii care se gasesc in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia. Consiliul baroului va examina in 15 zile hotararile judecatoresti si va hotari mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat. Decizia motivata va fi comunicata de indata avocatului in cauza si presedintelui UNBR insotita de hotararea judecatoreasca. Decizia poate fi atacata de avocat sau de presedintele UNBR in termen de 15 zile. Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre consiliul UNBR. Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii acesta este obligat sa finalzeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. In caz de deces al avocatului cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratori sau asociati, iar in lipsa lor de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.

29) Posibilitatea continuarii exercitarii profesiei. In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul

baroului. Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou. Consiliul baroului va solutiona cererea in baza avizului medical. Decizia de respingere a mentinerii in profesie poate fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.

30) Indatoririle avocatilor. Fapte ce constituie cazuri de concurenta profesionala neloiala Avocatii sunt obligati sa-si exercite activitatea cu buna credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale. Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitate avocatiala. Este interzisa concurenta neloiala savarsita prin:

- racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati sau angajati cheie a unui concurent;

- racolarea clientelei, personal sau prin alte persoane;

- divulgarea, achizitionarea unei informatii confidentiale de catre un avocat fara consimtamantului

detinatorului legitim si intr-un mod contrar uzantelor cinstite;

- incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client in mod avantajos, fie pentru a

concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze si alti clienti pentru avocatul in cauza;

- comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat de afirmatii asupra firmei sale sau activitatii

acesteia, menite sa ii creeze o situatie de favoare;

- comunicarea sau raspandirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase relative la un concurent sau asupra

serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze;

- oferirea, promiterea sau acordarea de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului

unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a

folosi clientela concurentului;

- deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel avocat;

- concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori sau salariati ai unui avocat in scopul infiintarii unei entitati concurente care sa capteze clientii acelui avocat;

- folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de natura sa produca confuzie cu cele

folosite legitim de un alt avocat;

- punerea in circulatie de produse, servicii sau publicatii, cu continut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului;

- incheierea intre avocati de acorduri privind impartirea pietei serviciilor profesionale.

31) Judecarea actiunii disciplinare. Cai de atac. Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi continua activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris in tablou. Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta. Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului U.N.B.R. In acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului recuzat. In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia. Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale. Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor. Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei. In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara. Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de presedintele U.N.B.R. Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune. Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa

personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. Sedinta instantei disciplinare nu este publica, iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere. Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza. Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si pronunta o decizie disciplinara. Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei. Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris, precum si presedintelui U.N.B.R. Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea. Recursul declarat impotriva masurilor luate prin incheiere impotriva deciziei disciplinare se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat hotararea, care, il va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare competente. Caile de atac exercitate impotriva hotararilor instantelor disciplinare de fond se judeca si au regimul caii de atac a recursului prevazut de Codul de procedura civila in cazurile in care hotararile nu se ataca cu apel.

32) Libertatea contractuala a avocatului. Stabilirea relatiilor de colaborare cu alti profesionisti. In exercitarea profesiei avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii presiuni sau intimidari din partea unei institutii sau persoana. Orice avocat indiferent de forma de exercitare a profesiei poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti. Societatiile civile profesionale de avocati pot incheia conventii numai cu acordul unanim al asociatilor. Conventiile de colaborare incheiate de avocat vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si deontologia profesiei de avocat. In desfasurarea activitatilor avocatul decide unilateral in alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care sa colaboreze.

33) Modalitati de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei. Regim juridic aplicabil. Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei. Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie. Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si avocatul titular al cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile contractul de colaborare poate fi denuntat de oricare dintre parti cu instintarea celeilalte parti cu cel putin 3 luni inainte. Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat careia ii este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca. Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are drept la clientela proprie. Contractul se incheie in forma scrisa. Avocatul titular al cabinetului individual si avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau salarizat in interiorul profesiei. Avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu pot activa in aceasi calitate in mai multe forme de exercitare a profesiei.

34) Modalitati de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul titular al cabinetului individual si avocatul asociat.

Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau impreuna cu avocati colaboratori. Daca mai multe cabinete individuale se asociaza avocatul dobandeste calitatea de avocat asociat. Dobandeste calitatea de avocat asociat:

- avocatul titular al unui cabinet individual care se asociaza

- avocatul asociat intr-o societate civila profesionala

- avocatul asociat intr-o societate cu raspundere limitata - avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau reorganizarii formei de exercitare a

profesiei. Titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati porfesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat si nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau salarizat in interiorul profesiei.

35) Modalitati de primire in profesia de avocat. Dreptul de a solicita primirea in profesia de avocat prin prisma varstei persoanei solicitante. Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen. Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte. Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise. Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare in

scris si oral si organizeaza activitatea de examen. Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite. Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului. Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile inainte de data examenului. Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R. Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate formula cererea cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

36) Modalitati de realizare a activitatii avocatului. Activitatea avocatului se realizeaza prin: consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si in fata notarilor publici; apararea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si cu orice persoana romana sau straina; redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor; orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. Consultatiile juridice pot fi acordate in domenii de interes pentru clienti precum:

opinii juridice sau legale; proiecte de acte juridice.

37) Modalitati de rezolvare a neintelegerilor dintre avocati. Arbitrajul Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile profesionale precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare; cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea intre diferite forme de exercitare a profesiei.Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului, situatia de fapt si temeiul de drept. Cererea va fi comunicata partii reclamante care va fi invitata sa-si precizeze in scris punctul de vedere.

38) Modalitati de rezolvare a neintelegerilor dintre avocati. Medierea-abrogat Decanul baroului poate propune partilor o procedura de mediere si le comunica numele mediatorului pe care l-a propus. Daca una din parti refuza medierea, litigiul nu va putea fi solutionat decat prin procedura arbitrajului. Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna. Activitatea mediatorului este gratuita. Mediatorul poate proceda la consultarea partilor fie impreuna, fie separat pentru a constata punctele asupra carora exista divergenta si modalitatile in care interesele partilor pot fi conciliate. La sfarsitul medierii, mediatorul va redacta un proces – verbal semnat si de parti in care va consemna concilierea acestora. In caz de esec partial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretentiile asupra carora partile au convenit sau, dupa caz, punctele asupra carora partile au opinii diferite si vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului. Procesul–verbal va fi comunicat decanului, care, in cazul consemnarii esecului medierii, il va comunica partilor in vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

39) Nedemnitati si incompatibilitati privind exercitarea profesiei de avocat. Este nedemn de a fi avocat:

- cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea unei

infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;

- cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului stabilite prin hotarare judecatoreasca - cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca

- falitul fraudulos, chiar reabilitat.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:

- activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

- ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri

- exercitarea nemijlocita cu fapte de comert Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

- calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;

- activitate didactica universitara si de cercetare de specialitate juridica;

- activitatea literara si publicistica;

- functia de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.

40) Obligativitatea asigurarii de raspundere profesionala. Conditii

Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala. Conditiile asigurarii sunt prevazute de statutul profesiei de avocat. Obligatia de asigurare de raspundere profesionala este permanenta. Suma minima este prevazuta de statut. Prin contract partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere sunt considerate nescrise. Prin raspundere profesionala se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea legii si ale regulilor deontologice.Avocatul stagiar se asigura pentru minim 3000 euro anual, iar avocatul definitiv se asigura pentru minim 6000euro anual. Asigurarea se incheie pana la 15 decembrie a anului anterior si in mod obligatoriu trebuie reinointa anual. Copia politei de asigurare certificata de avocat se depune la secretariatul baroului.

41) Ocrotirea prin lege a avocatului in exercitarea profesiei. Raspunderea avocatului pentru sustinerile sale in fata organelor cu activitate jurisdictionala. Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in scris, in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.

42) Onorarii. Stabilire. Impartirea onorariului cu o persoana care nu este avocat. Onorariile pentru recomandare Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau. Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente: timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta intereselor in cauza; imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului; conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situatia financiara a clientului; constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante. Onorariile pot fi stabilite astfel: onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes. Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o presteaza clientului. Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului. Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale. Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara. Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix. Sub rezerva dispoziţiei de mai jos, avocatului îi este interzis să îşi împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, exceptând cazul în care asocierea dintre avocat şi o altă persoană este autorizată de legislaţia Statului-membru din care face parte avocatul. Aceste prevederi nu se aplică sumelor sau compensaţiilor vărsate de către avocat moştenitorilor unui confrate decedat sau unui confrate care şi-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei respectivului confrate. Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat. Avocatul nu poate plăti nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie în contrapartidă pentru că i-a fost prezentat un client. Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată. Sub rezerva unei convenţii contrare, încheiată legal între avocat şi clientul său, modalitatea de calculare a onorariilor trebuie să fie în conformitate cu normele baroului din care face parte avocatul. Dacă avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale baroului cu care avocatul şi clientul său au cele mai strânse relaţii.

43) Onorariul. Criterii si modalitati de stabilire. Procedura de solutionare a contestatiilor si reclamatiilor privind onorariul Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului profesiei. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati. Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului. In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea

asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate. In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa. Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor. La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.

44) Organele de conducere ale Baroului.

conducere ale baroului sunt: adunarea generala; consiliul; decanul. In cadrul baroului se constituie si functioneaza: comisia de cenzori; comisia de disciplina. Adunarea generala este compusa din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. Aceasta poate fi ordinara sau extraordinara. La lucrarile adunarii generale nu pot participa membrii baroului care nu au drept de exercitare a profesiei datorita starii de incompatibilitate, suspendarii din profesie ori datorita unei sanctiuni disciplinare care atrage o atare consecinta.

Organele de

45) Organele de conducere ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: Congresul avocatilor; Consiliul U.N.B.R.; Comisia Permanenta a U.N.B.R.; Presedintele U.N.B.R. In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza: Comisia centrala de cenzori; Comisia centrala de disciplina. Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8 ani.

46) Organizarea Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania. Contributia avocatului la sistemul de asigurari sociale. In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala. Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania prin statut. Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale. Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, astfel incat sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale. Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor. Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile sociale de stat se reglementeaza potrivit legii. Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii. Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia. Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani. Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar. Barourile si avocatii sunt da obligati sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

47) Pactul de quota litis Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact „de quota litis”. Pactul "de quota litis" este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare. Nu constituie un astfel de pact convenţia care prevede stabilirea onorariului în funcţie de valoarea litigiului de care se ocupă avocatul, atunci când această valoare este corespunzătoare unui tarif oficial sau dacă ea este admisă de autoritatea competentă de care depinde avocatul.

48) Pregatirea profesionala continua Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze permanent pregatirea lor profesionala, prin mentinerea si diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia. Pregatirea profesionala continua presupune largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii ale dreptului, largirea cunostintelor in domeniul procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea Europeana, precum si dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pregatirea profesionala continua se realizeaza si prin specializarea impusa de diversificarea si extinderea aplicarii dreptului in raport de evolutia relatiilor social – economice contemporane. Toate organele profesiei si institutiile ce isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, in raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza. Obligatia priveste in mod special si domeniul dreptului comunitar european, insusirea si aplicarea deontologiei si standardelor profesionale in materie. Pregatirea profesionala continua se realizeaza in cadrul barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si al formelor de exercitare a profesiei si are drept scop indeplinirea de catre avocati a obligatiei profesionale de pregatire continua bazata pe o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica pentru indeplinirea corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de avocat. Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, in cadru organizat: activitatile coordonate si indrumate de Departamentul de pregatire profesionala continua al I.N.P.P.A.; asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata pentru realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei; pregatirea on-line; redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; activitati specifice in cercurile de studii organizate de barouri; activitati organizate in cooperare cu institutii de invatamant sau institutii de realizare a pregatirii profesionale in domenii conexe activitatii specifice profesiei de avocat. orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei. Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata in mod regulat. Controlul respectarii obligatiilor de pregatire continua se va reflecta intr-un sistem declarativ realizat de catre avocati, apt a fi verificat. Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta Baroului si se va realiza in cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei la nivel national conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R. Pe baza hotararilor Congresului avocatilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul pregatirii profesionale continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale continue in mod coerent si unitar la nivel national. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat.

49) Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru. Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R. Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si cuprinde: numele, prenumele si domiciliul solicitantului; locul si data nasterii; numarul, data si emitentul pasaportului; indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania; indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii; indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine. Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. Consiliul baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.

50) Principiile fundamentale care guverneaza exercitarea profesiei de avocat. Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata. Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale: principiul legalitatii; principiul libertatii; principiul independentei; principiul autonomiei si descentralizarii; principiul pastrarii secretului profesional. Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat. In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

51) Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat.

In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte. Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei. Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata. Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei.

52) Protectia legala a profesiei de avocat. Avocatul ca subiect pasiv al infractiunii. Avocatul ca subiect activ al tragerii la raspundere penala. In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat. Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

53) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta. Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela. Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv : plasarea unei firme; anunturi de publicitate potrivit prezentului statut; anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon; invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale si de specialitate; corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale; adresa de Internet. Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate: oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public; propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens; acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Formele de exercitare a profesiei pot publica anunturi in mica sau in marea publicitate numai in presa scrisa, cu ocazia stabilirii sau a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru, precum si a modificarii formelor acestora.

54) Raspunderea disciplinara a avocatilor. Organizarea si functionarea instantelor disciplinare In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca: ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor; ca instanta de recurs, in complet de 5 membri. Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, mai putin cel in cauza. Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in statut si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

55) Raspunderea disciplinara a avocatilor. Reguli de procedura in actiunea disciplinara Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului. Anchetarea

abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii. Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare. In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

56) Regimul juridic al secretului profesional. Secretul profesional este de ordine publica. Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa. Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice. Nerespectarea secretului profesional constituie abatere disciplinara grava.

57) Relatiile dintre avocat si client. Conflictul de interese Exista conflict de interese, in situatiile in care: in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit; in activitatea de asistare si

de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta

aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.

58) Relatiile dintre avocati cu clientii cu privire la fondurile clientilor.

Dacă, la un moment dat, avocatul deţine fonduri în numele clienţilor săi sau în numele unor terţi, el este obligat

respecte următoarele norme: Fondurile-Clienţi vor fi întotdeauna păstrate într-un cont deschis la o bancă sau

la

o instituţie similară, agreată de autoritatea publică. Toate Fondurile-Clienţi primite de un avocat trebuie să fie

vărsate într-un astfel de cont, cu excepţia cazului în care există o autorizare expresă sau implicită din partea clientului specificând o altă destinaţie a acestora. Orice cont deschis în numele avocatului şi în care sunt depuse Fonduri-Clienţi este însoţit de specificaţia că fondurile depuse în acel cont sunt deţinute în numele clientului avocatului. Conturile avocaţilor în care sunt vărsate Fondurile-Clienţi trebuie să fie acoperite, în mod constant, cel puţin la nivelul valorii totale a Fondurilor-Clienţi deţinută de avocat. Fondurile-Clienţi trebuie să fie imediat vărsate clienţilor sau în condiţiile autorizate de către client. Cu excepţia cazurilor în care există norme de drept contrare sau o hotărâre judecătorească şi un acord expres şi implicit al clientului în numele căruia se face plata, sunt interzise orice plăţi efectuate, prin intermediul Fondurilor-Clienţi, în numele clientului pentru o terţă persoană, inclusiv: plăţile făcute unui client sau pentru un client din fondurile aparţinând unui alt client; extragerea onorariilor avocatului.

59) Sanctiuni disciplinare. Aplicarea si executarea acestora. Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii. Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza. Constituie abatere disciplinara grava incalcarea dispozitiilor din Lege si din statut ce prevad expres

o astfel de calificare. Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau

administrativa. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

60) Secretul profesional. Confidentialitatea. Diferentieri. Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor

activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati. Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator

sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie. Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor

profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.

61) Societatea civila de avocati. Constituire. Functionare.

Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si

in numerar la constituirea unui patrimoniul de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti

avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei. Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului. Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmate de sintagma societate civila de avocati. Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala. Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta. Societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.

62) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata. Constituire. Dobandirea personalitatii juridice. Functionare. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat. Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul profesiei. Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.

63) Stagiul profesional. Durata stagiului. Suspendarea stagiului. Obligativitatea sustinerii examenului de definitivat.

Stagiul profesional, denumit in continuare „stagiu”, reprezinta perioada parcursa la inceputul exercitarii profesiei

si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului in vederea obtinerii titlului profesional de

avocat definitiv. Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin: indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei; conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului; formele de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor. Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor. Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului. Stagiul nu se suspenda in perioada in care avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si perfectionare profesionala la

o institutie de invatamant superior daca forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla in raporturi

contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor prevazute de lege in contul si pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor. Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita efectiv stagiul timp de un an. In situatia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in Tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala este de acord cu intreruperea stagiului si cu executarea

contractului initial dupa ridicarea incompatibilitatii; Suspendarea stagiului se constata de catre consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii. In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionala initiala cu un avocat care indeplineste conditiile legale de competenta profesionala apta a asigura prin indrumare formarea profesionala initiala. Examenul de definitivare

in profesia de avocat se organizeaza de catre fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al

examenului prin Regulamentul de desfasurare a examenului. Regulamentul va prevede in mod obligatoriu materiile din care urmeaza a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti, data unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a candidatilor si respectarea optiunii acestora, in masura posibilitatilor, spre a fi examinat in raport de specializarile in care s-au initiat, separat de examinarea privind pregatirea profesionala generala. Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati definitivi cu competenta profesionala deplina si cu reputatie profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi prevazuta in Regulamentul de examen. Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la cunostinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor. Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul

I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator, rezultatele examenului

de absolvire. Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi. Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi.

baroului si vor fi comunicate U.N.B.R

64) Structura organizatorica a profesiei de avocat. Organele profesiei. Legea de organizare a avocaturii consacra ca forme de organizare a profesiei: Baroul si Uniunea Avocatilor din Romania. Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei profesiei, in limitele competentelor stabilite prin lege, iar independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei nu pot fi stabilite sau ingradite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau alte autoritati publice. Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet. El are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul baroului, decanul baroului.

65) Suspendarea calitatii de avocat. Cazurile de suspendare. Procedura incidenta in cazul suspendarii exercitiului dreptului de a profesa avocatura. Exercitiul profesiei de avocat se suspenda: pe toata durata existentei starii de incompatibilitate; in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa; in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor; la cererea scrisa a avocatului. Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive. Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara. Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea avocatului in cauza. Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea. Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou. Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea. Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

66) Tabloul avocatilor. Criterii de intocmire. Continut. Conditiile inscrierii, reinscrierii, mentinerii si radierii din tabloul anual. Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul avocatilor. Tabloul avocatilor va cuprinde: numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora; cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocatilor care le compun. In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc. Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili alcatuit care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an. Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R. Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an. Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare. Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou.

67) Transferul intr-un alt barou. Conditii si aspecte procedurale. Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale,

disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale. Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul. Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul. La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie. Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor. Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.