UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Programul de studii: Drept 
 
Disciplina: Drept internațional privat

CONFLICTUL MOBIL DE LEGI

Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Nadia Aniței 

Student,
Lumină Ruben Cristian

GALAȚI

-2022-
 Cuprins

Capitolul 1: Considerații introductive ..................................................3

Secțiunea 1: Domeniul dreptului internațional privat..... ............3
Secțiunea 2: Teoria generală a conflictelor de legi .......................3
Capitolul 2. Conflictul mobil de legi.......................................................4
Secțiunea 1. Definiția conflictului mobil de legi ...........................4
Secțiunea 2. Cauzele conflictului mobil ........................................4
Secțiunea 3. Domeniile în care poate apărea conflictul ..............5
Secțiunea 4. Formele conflictului mobil .......................................6
Concluzie .................................................................................................7
Bibliografie ..............................................................................................8
Capitolul I: Considerații introductive

Secțiunea 1: Domeniul dreptului internațional privat

Denumirea „drept internațional privat” a fost dată și folosită începând cu sec. al XIX-
lea. Ea arată că obiectul acestei discipline îl formează, în principal, raporturile juridice cu
elemente de extraneitate care se stabilesc între particulari.

Materia esențială a dreptului internațional privat o reprezintă conflictele de legi.

„Conflictul de legi face referire la situația creată prin diferențele dintre legiuirile aplicabișe,
fie succesiv în același loc, fie simultan în locuri diferite”.1 De regulă, conflictul de legi apare
între legea instanței sesizată cu soluționarea litigiului și legea străină cu care raportul juridic
are legătură prin elementul de extraneitate.

În acest caz, instanța de judecată trebuie să hotărască care este legea care va guverna raportul
juridic.

1
https://e-juridic.manager.ro/dictionar-juridic/conflict-de-legi/1080.html - accesat pe 01.01.2023, 18:42
 Secțiunea 2: Teoria generală a conflictelor de legi

Conflictul de legi este o noțiune specifică dreptului internațional privat. Acesta se

poate ivi numai în domeniul raporturilor cu element străin care formează obiectul dreptului
internațional privat, În cazul în care litigiul este intern, instanța de judecată română nu mai
trebuie să aleagă legea aplicabilă, deoarece aceasta este legea română. Atfel, „conflictul de
legi apare în condițiile existenței unui raport juridic având ca participanți persoane fizice
și/sau juridice private și a existenței unui element de extraneitate.”2

Capitolul II: Conflictul mobil de legi

Secțiunea 1: Definiția conflictului mobil de legi

Există conflict mobil de legi când un raport juridic este supus succesiv, datorită
schimbării punctelor de legătură, la două sisteme diferite. Conflictul mobil de legi presupune
situația în care raportul juridic are legături, succesiv, cu două sisteme de drept, prin punctul
de legătură, care se modifică și determină supunerea acelui raport juridic la două sisteme de
drept3. Acest conflict se aseamănă cu conflictul legilor în timp, ambele presupunand două legi
succesive, dar se deosebește de acesta, deoarece conflictul legilor în timp implică două legi
interne dintre care numai una este în vigoare, pe când conflictul mobil de legi presupune două
legi aparținând unor țări deosebite ambele în vigoare, dar reglementând succesiv raportul
juridic în cauză. Conflictul mobil de legi se deosebește de conflictul de legi în timp și spațiu,
deoarece implică schimbarea punctului de legătură care plasează raportul juridicunei noi legi,
ceea ce nu se întâmplă la conflictul de legi în timp și spațiu, unde este vorba de un drept
dobândit în străinătate care se invocă în altă țară, de exemplu la noi.

2
„Drept internațional privat” – Sergiu Deleanu, editura Universul Juridic, București 2013, pag.11
3
„Drept internațional privat” - Ion Filipescu, editura Academiei române, București 1997 ,pag. 159.
 Conflictul mobil de legi prezintă două particularități. În primul rând, acest conflict
afectează legea aplicabilă, nu norma conflictuală avută în vedere. În al doilea rând, conflictul
între legile aplicabile apare datorită schimbărilor punctului de legătură ( prin voința părților),
de care depinde determinarea legii aplicabile. Conflictul mobil de legi nu este, deci, rezltatul
schimbării normelor conflictuale sau a legii aplicabile .

Secțiunea 2: Cauzele conflictului mobil

Conflictul mobil este generat de inițiativa părților, care modifică punctul de legătură al
normei conflictuale aplicabile. De exemplu, două persoane căsătorite având cetățenie
spaniolă, își schimbă cetățenia, devenind cetățeni români. Astfel, conflictul mobil are caracter
voluntar și individual.

De regulă, modificarea punctului de legătură al normei conflictuale aplicabile se face fără să

existe intenție frauduloasă. De exemplu, o persoană fizică își schimbă domiciliul din dorința
de a se bucura de nivelul de trai mai ridicat din țara de primire.

Secțiunea 3: Domeniile în care poate apărea conflictul mobil de legi

Determinarea domeniilor de aplicarea a legilor în cazul conflictului mobil se face

potrivit normei conflictuale a țării cu care raportul juridic are legătură, în urma schimbării
elementului de extraneitate . Determinarea poate fi expresă ori implicită. Aplicarea acestei
norme conflictuale nu exclude luarea în considerare a normei conflictuale a țării cu care
raportul juridic avea legătură înainte de schimbarea elementului de extraneitate.

„Domeniile în care poate apărea confictul mobil de legi sunt, în principal, următoarele:

- Statutul personal, prin schimbarea cetățeniei sau a reședinței obișnuite

- Statutul organic al persoanei juridice, prin mutarea sediului social dintr-un stat în altul,
pe durata existenței sale
- Statutul real mobiliar, prin deplasarea în spațiu a bunului mobil
 - Condițiile de fond și efectele contractului, prin schimbarea voinței părților sau a
reședinței obișnuite a debitorului prestației caracteristice
- Condițiile de formă ale actului juridic, prin schimbarea voinței părților cu privire la
legea aplicabilă fondului, a cetățeniei sau a reședinței obișnuite a persoanei care l-a
consimțit
- Condițiile de formă ale testamentului, în special dacă testatorul și-a schimbat în timpul
vieții sale cetățenia sau reședința obișnuită.”4

Secțiunea 4: Formele conflictului mobil

În literatura de specialitate, se distinge între două forme ale conflictului mobil, forma
simplă și cea complexă. Astfel,

a) Conflictul mobil în formă simplă apare în situația în care raportul juridic este supus
succesiv la două legi diferite, ca urmare a schimbării punctului de legătură al normei
conflictuale aplicabile.
b) Conflictul mobil complex este datorat unor complicații de ordin temporal sau spațial.
Astfel, conflictul mobil se poate combina cu un conflict în timp al normelor juridice
străine aplicabile, cu o schimbare de suveranitate asupra unui anumit teritoriu.

Conflictul mobil și conflictul în timp al normelor juridice străine aplicabile. În acest

caz se rezolvă întâi conflictul mobil de legi, pentru a se determina fondul cauzei, iar
apoi conflictul în timp al legilor aparținând aceleiași țări.

4
„Drept internațional privat” – Sergiu Deleanu, editura Universul Juridic, București 2013, pag.229
 Conflictul mobil de legi și schimbarea de suveranitateasupra unui teritoriu. În cazul
succesiunii de state, unele persoane pot să-și schimbe domiciliul, reședința sau sediul
social, pentru a nu fi supuse noii suveranități, care se manifestă asupra respectivului
teritoriu. Astfel, se va soluționa în prima etapă, conflictul mobil iar mai apoi conflictul
de legi apărut datorită succesiunii de state.

Conflictul mobil de legi și retrimiterea.În acest caz, retrimiterea poate să implice

soluționarea unui conflict mobil de legi.

Concluzie

În cocluzie, dreptul internațional privat are o importanță deosebită în întreținerea și

dezvoltarea relațiilor civile, comerciale, de cooperare tehnico-științifică, culturale și de altă
natură dintre persoanele fizice și persoanele juridice și pe un plan mai larg, dintre state.

Astfel, persoanele fizice se deplasează dintr-un stat în altul, achiziționează sau vând bunuri
mobile sau imobile, moștenesc bunuri aflate în străinătate iar persoanele juridice stabilesc
relații economice cu persoane juridice si fizice străine.
 Bibliografie

1. Sergiu Deleanu - „Drept internațional privat” – editura Universul Juridic, București

2013, pag.11
2. Ion Filipescu - „Drept internațional privat”- editura Academiei române, București
1997 ,pag. 159
3. https://e-juridic.manager.ro/dictionar-juridic/conflict-de-legi/1080.html - accesat pe
01.01.2023, 18:42