01,1111.. .11...1110.

1MMIN,

PREOTUL I. D. PETRESCU
DIRECTORUL ACADEMIEI DE MUZICA RELIGIOASA

CONDACUL
NA$TERII DOMNULUI
II lIccp(Hvos tiepov

STUDIU DE MUZICOLOGIE COMPARATA

.71

PbUilm100

94°

www.digibuc.ro
 a

PREOTUL I. D. PETRESCU
DIRECTORUL ACADEMIEI DE MUZICA RELIGIOASA

CONDACUL
NASTERII DOMNULUI
Cfi lIapOivos u)l[tepov

STUDIU DE MUZICOLOGIE COMPARATA

1940
I

www.digibuc.ro
 PREFATA

Cunoasterea adinca a muzicii vechi religioase lumineaza orizontul

unor probleme ce se pun, atat in muzica actuala religioasa cat si in muzica
populara.
Intrebari ce raman fará raspuns sau carora li se da un raspuns
indoielnic, pot fi desbatute i lamurite in lumina cercetatilor muzicale do-
cumentare. In studiul de fata incerc sa raspund unor firesti intrebari din
domeniul muzical liturgic si folkloric.
Frumoasa si specifica melodie a Condacului Nasterii Domnului,
o infatisez pe temeiul documentar medieval. Confruntandu-o cu documente
latine, cu documente grecesti târzii, cu practica liturgica i cu cântarea populara
din unele colinde, caut sá scot in evidenta vechimea acestei melodii, origina
ei liturgicá i pastrarea artei muzicale greco-romane in factura melodici a
Condacului. Se deschide astfel un drum nou in studierea faptelor muzicale
liturgice i folklorice.
Proiectasem sa public acest studiu inteo limba accesibila occiden-
tului, de oare-ce incerc dureroasa constatare, ca cercurile clericale dela noi
nu dau nici o atentie unor preocupari, cari se sprijina pe munca, cercetare
amanuntita i cunostinti temeinice muzicale-liturgice. Am cedat dorintei ex-
primate de tinerii mei colegi dela Academia de muzica
Sper, ca aceste studii vor naste, in tineretul muzical studios, o
preocupare pasionata de rascolire documentara, de observare adanca si de co-
roborare intuitiva a tuturor elementelor muzicale, ce pot contribui la lamu-
rirea problemelor intim legate de fiinta noastra spirituala.
Si mai sper, cá se vor gasi i clerici, cari sa se pasioneze pentru
cercetarile liturgice, servindu-se de metoda, in deobte acceptata, a studierii
ivoarelor.

Pr. I. D. PETRESCU

25 hirlie 1940.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL

Pag.
Prefata 3
Cuprinsul 5
Introducere 7
Muzica Condacului 79
Autorul 9
Constructia modala a Condacului 9Io
Ce este gama frigiana ? ot
Constructia melodici a Condacului it
Cadentele Condacului z-13
Linia melodica a Condacului 13-15
Transcrierea Condacului dupá mss. din veacul al XIII-lea 16-27
Constructia melodica mai noui a Condacului i transcrierea . 28-35
Notatia Condacului in veacurile XVII i XVIII 36
Rispandirea versiunii muzicale a Condacului Na§terii Domnului in
cartile liturgice ale Bisericii Rasaritului, si In afara de Bisericä 36-38
Versiunea populara n'a influentat versiunea muzicala a Condacului 38
Asemanarea intre Condacul CH flapOivoç csillepov si Ercecpins
attepov 38-40
Versiunea ardeleana a Condacului Nwerii Domnului 40-43
Versiunea latina a Condacului Na§terii Domnului 34-44
Condacul Nasterii Domnului si imnul Te Deum laudamus 44-47
Melodia Condacului n'are nici un fel de influenta slava . . .
47-51
Importanta structurii melodice a Condacului Na§terii Domnului . 51-54
Condacul Naterii Domnului i colindele 52-54
Addenda 54
Planqele I XII 55-66

www.digibuc.ro
CONDACUL NASTERII DOMNULUI

(NTRODUCERE * Printre cantärile veselitoare ca sunet, usoare

ca vers i teologhisire, pe care ni le inatisazi slujba Nasterii Domnului, se poate
numära Condacul: «Fecioara astizi, pre Cel mai presus de fiintä naste», facerea lui
Romanos, cel dulce gläsuitor. Un studiu muzical al acestui Condac socotesc, cä nu ar
fi lucru de putin interes, atat pentru cei cari liturghisesc in biserica noasträ romaneascä,
cat si pentru cei cari se ocupä cu lucruri muzicale i liturgice. Cei d'intai, se presupune,
ca doresc si se cade sa cunoasci temeiul celor ce citesc, cantä i savarsesc in biserici.
Ceilalti se presupune, cä doresc sä cunoasca aceasta, din curat interes stiintific-muzical
in genere sau liturgic si folkloric in specie.
Nu mi voi ocupa de structura metricä a condacului, bazatä pe
silabe fungi i scurte. Studiul acesta a fost obiectul cercetirii amanuntite a bizantini-
stilor Christ, Mayer si Krumbacher. Nu mä voi ocupa nici de structura versului, bazati
pe accentul tonic al silabelor, combinat cu numirul lor. Studiul acesta 1.a facut Pitra,
Grimme i Wehofer1 iar mai aproape de timpul nostru Maas2 si Giuseppe Cammelli3.
Voi studia numai muzica ce imbraci versul inaripat dela Nasterea Domnului, a lui
Romanos. Voi urmári aceasti muzici in transformirile ei, dupä documentele avute la
indemanä, i voi stärui asupra inraurirei ce a exercitat in desvoltarea cantecului popu-
lar religios, cunoscut sub numele generic de colindi. Nu mä voiu ocupa, in mod
expres, nici de origina cultä sau populari a colindelor4.

UZICA CONDACULUI CH lia,pgvo5 utzpov" este o pro-

blema, pe cat de usoarä In aparentä, pe atat de dificilà i spinoasi In realitate. In
adevär, existenta unor manuscrise-condacarioane, notate, ne-ar fi de un nepretuit folos,

1) Egon Wellesz, Aufgaben und Probleme auf dem Gebiete der byzantinischen und orienta-
lischen Kirchenmusik, Minster I. Westf. 1923, pag. 55-58. Pitra B. I. Hymnographie de l'église grecque. Roma.
1867, pag. 47 si Analecta Sacra I. pag. 1.
2) Maas, Byz. Zeitschrift XV, pag. 44, 1906.
3) Giuseppe Cammelli. Romano il melode, Firenze 1930.
4) Asupra acestei importante probleme, vezi in deosebi : Al. Rosetti, Colindele religioase la Romani,
1920. Bucuresti ; pag. 1-14, cap. I. si pag. 75-77. N. Cartojan, artile populare in literatura rom. II. Bucu-
resti 1938, Cap. Cântece de stea, pag. 202-218.

www.digibuc.ro
mai ales daci acestea ar apartine unei epoci cit mai vechi. Dar, pe când manuscri-
sele nenotate sint numeroase5, cele notate se intâlnesc foarte rar6.
Evident, numarul manuscriselor-condacarioane nu se märgineste nu-
mai aci. Biblioteci sint multe. Cele din Orient nu sint puse la contributie si chiar in
bibliotecile amintite de mine imi vor fi scapat unele documente. Totusi, cele câteva
manuscrise utilizate pot forma temeiul unui studiu asupra melodiei condacului cif
mxpElbo; 74p.spov". Prezenta unor codici anteriori veacului al XIII-lea ne-ar fi fost
de un netigaduit folos. Cäci acesti codici ne-ar fi putut da indicatii pretioase i ne-ar
fi lâmurit linia melodica a condacului din codicii veacului al XIII-lea 7).
În sticherarioanele din veacurile XIXIV, si dintre care unele
ne dau prosomiile glasurilor, condacul 1-1 7-capOivo; mfgAspov" nu se infalneste. Faptul
acesta este de o importanta capitala pentru valoarea liniei melodice a acestui condac.
Caci, pe când prosomiile intilnite in manuscrise din veacul al XIII-lea au o forma
asemânitoare idiomelelor, deci fara vocalize si lungiri inoportune, condacul 11 72p06vo;
mfillspov" cum de altfel i alte condace intâlnite in manuscrise din veacul al XIII-lea,
au o forma cu totul striina cântirilor acestui veac. tot asa in manuscrise din
veacurile XIII si XIV nu intâlnim textul condacului, nici printre Ko:Otp.x-r.cx.
Inteun numâr de manuscrise grecesti, notate, dela inceputul vea-
cului al XVIII-lea, aflate in biblioteca Academiei Române, gäsim condacul .17C4pOivoc
crilp.spov". Astfel in ms. 367, irmologhion al lui Petru Peloponisiu, il intalnim printre
=qv& civacrciat.p.a, la fol. 89 r si v. In ins. 636, irmologhion, Il gisim la fol. ii6
si 117 r printre KocOCap,cctoc Kat'iawv, impreuni cu celelalte Kathisme ale glasului al
3-lee. Tot asa in ms. 641, fol. xxx v i 112 r, si in ms. 888, fol. 2o3r. Iar in ms. 670,
irmologhion, Il gisim dupâ cantarea 6-a, fol. 274 r, la catavasiile Nasterii Domnului 9.
Inteun ms. irmologhion din anul 171610 gäsesc condacul CH
7,0CpOivos zdillepov" intre cathismata modului al 3-1ea11. Macarie ieromonahul pune con-
dacul «Fecioara astàzi» intre «Podobide ce se ceintà la utrenia pe sedelne», glas 3, ga

5) Giuseppe Cammelli, in Romano il melode, studiazä pentru opera literari poetica a lui-Romanos,
manuscrise principale si 22 secundare, din veacurile XXIV. Unul singur din veacul al XVIII. op: cit. pag. 80.
6) in bibliotecile cercetate in acest scop, am gäsit la Biblioteca nationala din Paris 2 mss. i anume :
Anc. Fonds grec 397 din veacul al XIII-Iea si Fonds Coislin 225, din veacul al XV-lea; la biblioteca mânistirei
Grotta ferrata am gäsit 4 mss ; E. [3. I ; E. p. ; E. [3. V ; r. T. V, toate din veacul al XIII-lea. La biblio-
tecile: vaticana, ambrosianä si de Stat-Berlin, n'am gäsit nici un condacarion notat. La biblioteca Academiei române
sint mai multe irmologhioane din veacurile XVII, XVIII si XIX, in care intalnim si condace. (cf. catalogul mss.
grecefti, C. Litzica, 19o9; Rev. Predania Nr. 3, Bucurwi 1937, articolul meu : Cuviosul Roman ceinare(ul
lucrarea mea : L'office de Noël, Paris, 5932, pag. 51, 52 i 54.
7) Irmologhioane din veacurile XI si XII se intilnesc foarte rar. Cunosc unul la bibl. Nat. dia Paris,
Fonds Coislin 220, veacul al XII-lea i unul la Grotta ferrata, E. T. III, din veacul al XI-lea.
Ieromonahul Lorenzo Tardo, in L'antica melurgia bizantina, Giotta ferrata 1938, vorbind de manu-
scrise paleobizantine, pag. 6o-61, insemneaza : un eipp,oXóTtov din veacul al X-lea in Marea Lavrä din Sf.
munte Athos : un elpp.oXerrtov din veacul al XII-lea in bibl. patriarhalä a Sf. Mormant dela Ierusalim ; un
aIpp.oXóTtov din veacul al XIlea si altul din al XII-lea in bibl. Manistirii Sf. Ioan din Patmos.
8) Ttv Cupatliyma -cijc rcapElevlag Osicg TCECTEri) 6p,oXoTtcc.., Oeòç Kúpto.. EtIcppaLvic00)

9) Acest ms. are la fol. 399 r, urmatoarea datä si isciliturä ; 1716 pdo eilrfOUTCK 2 , 7LCZY0C 1.g4 )(pi-
OTOU. Poate sä apartini sfârsitului veacului al XVII-lea.
so) Ms. Vis. D, din biblioteca mea, fol. 146 v.
s) (bpactrYnTra acepOevtac mu, ()slag alo'reen 6p.oXoïía..., i xexrcbc 'ex vexrxiiv...

www.digibuc.ro
ca dela ni'2. Dimitrie Suceveanu pune condacul Nasterii Domnului printre Troparele
praznicilor fi parte din ale sfintilor ce au polieleu".
Textul muzical al strofei CH 7cyOé.vor,; Tiiiispov" a devenit un
tporcipcov oc6-cóp.aXov" adici tropar tip, pe care-I urmeazi 7poltipcov rr,pozól.tocov sau
numai rcpoo-61.tcov. Ast-fel el a imprumutat altor cantiri ritmul sau (isotonia i ho-
mosylabia). Condacul Nasterii Domnului reprezinta 11 versuri din preambulul unui
poem din 515 versuri dupä Giuseppe Cammelli Iar Icosul Nasterii Domnului din
cirtile noastre de ritual (Alvixtov) este continuarea condacului, deci din acelas poem,
de la versul Ix pana la versul 32 inclusiv.

,R...,UTORUL. * Nu este nici o indoiali si nici o discutie

asupra persoanei care a compus poemul : Nasterea lui lisus Christos. Acrostihul ni-1
da pe Romanos. Tor) TCLIZELNO5 Twpavor) illivo5. Traditia si tipäriturile ni-1 dau tot pe
Romanos, träitor la sfärsitul veacului al V-lea si inceputul veacului al VI-lea. In jurul
acestei date a fost o lungi si aprinsi discutie. Controversa a durat aproape 50 de
ani. Cei mai de seami bizantinisti au participat la eluciderea acestei probleme. Unii
il situau pe vremea impäratului Anastase I (491-518), iar altii pe vremea lui Anas-
tase II (713-716) 16.

MODALA A CONDACULUI * In documentele

medievale, notate si nenotate, citim in fruntea condacului: ifixos y'. Tot asa si in cärtile
de ritual, deci in imprimate 17. In alcituirea sa läuntricä nu se indepärteazal si nu
iese din cadrul obisnuit al acestui mod. Enechema condacului, formula muzicalä ce
indica, de unde, cum si dela ce sunet, incepe cantarea, este aceias ca a celor mai
multe idiomele, irmoase si ode din modul al 3-lea autentic, intalnite in manuscrise din
veacurile XIII.. si XIV.
In versiunile din veacul al XIII-lea, spre deosebire de ceea ce
intalnim in versiunile posterioare1-8, gäsim cadente in si gray (b), cadente obisnuite
in modul al 3-lea pani tarziu in veacul al XVIII-lea '9). Aceste cadente in si gray
asa de frequente in idiomele, fac parte integranti din constitutia modului 3 autentic
amintesc, farä indoiala, plagalul siu. Tot asa intalnim cadente in re (d), iatis
12) Irmologhion sau Catavasieriu musicesc, 1823. Vienna, pag. 2o9-211 ; si-1 pune cu : De frumu-
setea fecioriei tale, si Pentru märturisirea Dumnezeiestii credinte...
13) Idiomelariu adeci cântare pe singur glasul, unit cu Doxastariul, partea I. 1856. Mânastirea
Neamtul, pag. 260.
14) Lion Clugnet in Dictionnaire grec-francais des noms liturgiques en usage dans l'église grecque,
Paris x895, face o oarecare confuzie intre Tponápv,v l8t6p.eXov i TporccipLov carcóp,$).ov pag. 23 si 67.
15) Rânduirea versurilor variazi la diversii cércetitori ai a -estui poem.
16) Rev. Predania, Nr 3, 5937, articolul meu : Cuviosul Roman cantäreful. cf. Vasiljevsky, Byzant,
Zeitschrift, 1895, p. 238, citat dupi L'abbé Marin, les moines de Constantinople, p. 483, Ed. Bouvy, Poètes et
mélodes, Nimes, 1886, pas. 367 375, i G. Cammelli, op. citat, pag. 1-22.
17) Intr'un catavasier slay ; Izbranniia Moltvài i peasnopesniia, Moskova, 1911, Tip. sinodali, acest
condac este insemnat, glas 4, pag. 128.
18) Vezi mss. grecesti dela Acad. rom. 367, fol. 89 r i v ; 636. fol. 116 y i 117 r ; 641, fol. III v
0 112 r 670, fol. 274 r ; 888, fol. 203 r; 838, fol. 73r si v, cum qi ms. Vis D. fol. 146 v. Cf. transcrierea
pag. 29-35 si plansele XI, XII si XIII.
19) Si se cerceteze idiomelele din modul al 3-lea, in orke ms. din veacul al XVII-lea si XVIII-lea.

..._.... 9

www.digibuc.ro
frequente in modul 3 autentic, i cadente in do (c), specifice acestui condac. Ast-fel'
din punct de vedere modal, desi exista o deosebire formala melodica, intre versiunile
medievale i cele din veacul al XVIII-lea sau contimporane, totus constructia modali
este si ramane aceias, fie cá studiem un document din veacul al XIII-lea, fie ca stu-
diem unul din veacul al XVIII-lea sau contimporan.
Este vorba in acest mod de gama frigiana.

ESTE GAMA FRIGIANA? In epoca pura bizantina aceasta

gamá se compune dintr'o consonantä de tetracoarde impreunate : dofasi bemol
(cfb b). Aceasta gama, care nu are nimic comun, in aparenti, cu gama frigiana
greco-romana, compusa dinteun tetracord i un pentacord impreunate, adici recolre'
(dgd'), quarta-quinta, are tows o asemanare izbitoare cu gama frigiana greco-
romana, in constructia ei intima melodica.
Prezenta lui si bemol (b' I)) se datoreste :
a) Unor influente orientale ". b) Predilectiei ce aveau bizantinii
pentru trifonie 21 c) Diferentierii, pe care au cautat bizantinii sa o fixeze intre
modul lidian i frigian. Trebue sa retinem faptul, cá modul lidian avea in teskura
lui intimá, prin acel frequent triton, fasi (fb'), atacat foarte adesea direct,
ceva threnodic, care di modului un contur, ce depasa, pentru epoca veche, cerintele si
disciplina cantarii religioase 22.

20) Asupra explicarii lor prin noua conceptie a artei bizantine, la care a ajuns sdinta dupa cercetari
discutiuni indelungate", vezi, D. Russo, Elenizmul in Romania, Bucuresti, 1912, pag. 61-62 ; precum si tri-
miterile sale. Reprodus si in studii istorice greco-romane, opere postume tom. II si p. 487-50 cf. pag. 535. Cf.
A. A. V asiliev, Histoire de l'empire byzantin, 1932, Paris, I, pag. 489-491.
21) Mutatiile frequente la quarta, pe care le intalnim si in alte moduri, si mai ales in modul i plagal
si al 4-lea plagal, sunt o indicatie pretioasa. In deosebi mutatia la quarta tonicei in modul al 4-lea plagal este
insemnata chiar in textele muzicale din veacul al XIII-lea, veac in care se afirma o precizie absoluta in notatie.
Aceasta mutatie o gasim la fel insemnata in textele muzicale posterioare, pana in veacurile XVII si XVIII. Iar
in psaltica actuala o gasim in acele cantari, ce poarta in fruntea lor indicatia: ga ca de la ni sau ni ca dela ga,
ceea ce este acelas lucru in raportul dintre treptele sau suaetele tetracordului, caci desemneaza numai o inältare
a tonicei cu o quartä. Aceasta mutatie era ceruta de insäs fiinta sau constructia modului al 4-lea plagal, un mod
gray. Atunci, pentru a-i da oarecare stralucire si tot de odata a-I face potrivit pentru vocile medii, practica, me-
lurgii i psaltii 1-au innaltat cu o quarta. Iar succesiuni de quarte intalnim foarte des in modul 2 autentic, in
deosebi in aceasta inläntuire : si mi la. Vezi transcrierile in L'office de Noël.
22) In repertoriul bizantin medieval sint nenumarate ast-fel de exemple its modul 2 autentic. Ca tip
da prosomia aceasta dupd ms. 261, veacul XIII, fol 57 r, Anc. f, grec, Bibl. Nat Paris.
P.. i5y
IL
/111MbiW.1111111101MIIMIONriiii11virismiorminauwrierwromiuu
mum am ..11=k71 MN= 01=10M1110=1111111011111 misamib
11, vi'-
1(45 /-v -TVL-V

1 =e b.
a.,70UMIIINICIINIVIINIMMIIIICAIIP/111117MIIIIIIIIIIIM..
1/111111711.1111=1.1116MINIIIMMIMIIMMINIMEMINIIMINIIIMÌNMLIPM111.11- 1111111I M.
IV -----'-' --'11
/
at 7r, - Cov

A ,

MINIMIIIIMINIIMrarnIt.11111111=1111.11=1.11111111!
111!MIIIIIIIMMIMUNINNIIIIIMMI
11=111=11111111111171111MIN111

WIMP KIII/11111 .

ov 7_ ri( _ Tot_
K.v so

www.digibuc.ro
 Pentru aceea parintii bisericii, incepand cu Clement Alexandrinul,
recomandau, in deosebi, moolurile dorian frigian 22.
Apoi, inrudirea gamei frigiane bizantine, modul 3 insemnati
de teoreticienicu gama numiti hypodorianä, modul plagal, resoldo' (dgc')
ne probeaza, cá in constructia modului 3 autentic era ceva aseminitor cu constructia
modului i plagal 23 bis D aceea teoreticienii, nu in zadar, ziceau : mijlocasul modului
3 autentic este r-iul plagal. $i astfel se explica frequenta cadentei in re (d) in modul
3 autentic24, cum este de altfel i in condacul 7t0G2t3ivo; olip-spov", si suprapune-
rea celor doua tetracoarde : dofa (cf) i resol (dg). Cadenta in re (d) ce
intervine la cezura muzicalä a primelor 4 versuri ale condacului (15+15 ; 13+13
silabe) in manuscrisele din veacurile XVII-Iea i XVIII-lea, cum si cadenta in si gray
(b) ce intervine in acelas loc in manuscrisele din veacul al XIII-lea, sint de un interes
capital, atat pentru intelegerea i identificarea structurii modului 3 autentic bizantin,
cat si pentru studierea si identificarea gamelor multor colinde i cantece populare de
la noi. i in desebi cadenta in re (d).

C.,ONSTRUCTIA MELODICA A CONDACULUI. * Melodia conda-

cului se misci intre si gray (b) si si bemol (b1)). Ambitus-ul condacului este o inlan-
tuire de doua tetracoarde, legate prin acelas sunet : dofasi bemol (cfb'Di).
I

Acest ambitus il intalnim de altfel in constructia melodica a tuturor cantarilor idio-

mele, cathisme si prosomii din modul al 3-lea25). Prezenta lui si gray la cadente
poate fi socotita, fie ca facand parte din ambitus-ul modului,") fie ca o simpla
cadere melodici plagala, caci melodia se m4ci, alternativ, in jurul lui re (d) si fa (f).
Acestea sint cele doua sunete caracteristice modului 3 autentic. Ele infatiseaza si dau
specificul modului. Unul din aceste sunete (fa) apartine modului 3 autentic; iar cela-
lalt (re) ii apartine prin alianta. Analizand deaproape constructia melodica a conda-
cului CH 7capOvo5 uillispov", dupa manuscrise din veacul al XHI-lea, constatam, ca
ea urmeaza cadrul stabilit si obisnuit al modului 3, cu exceptia unor cadente mediale
in do (c). Prezenta acestei cadente, pe care o intalnim in condacul Nasterii Oda' in
versiunea actuala, este un element de mare insemnatate pentru specificul modului in
acest con dac.

23) Cf. Théodore Gérold, Les Ores de l'église et la musique, Paris, 1931. capitolul II, La lutte contre
la musique pernicieuse, pag. 88roo. L'abbé Gustave Bardy, Clement d'Alexandrie Paris, 1926, pag. 186-190.
Si cum Clement era un adept al lui Plato, cf. L'état ou la Republique de Platon, traducerea lui A. Bastien, Paris,
Cartea III, pag. o6-1o8. Cf. Pedagogue, III, 8o, 1.
23 bis). In ms. 26o, Anc. f. grec, Bibl. Nat. Paris veacul fol. 73r, intâlnim in idiomela,
slava dela litie, Microt. IIepaaiv ßcectAe;, din modul plagal, de doua ori cadenta in si gray... 570) Xcwirpo6-
eccrripo-s iAx6p.avot acpOceaccv: si grav;... iv (371OXE.p., npnacplporcec si gray. Iar in ms. 355, Anc. f. grec
Paris fol. ro5 r intálnim cadente in do acolo unde in ms. 260 erau in si gray. Nu e nimic straniu in aceasta. Ba
din potriva se deschid orizonturi noui studiului aprofunclarii modurilor bizantine i interpenetratiei bor.
24). In modul s plagal medieval avem, dupa manuscrisele notate, cadente interioare redosi dore
(dc bc ddd) ; redo (dcc) ; redosi (dcbb).
25). Se intampla sa intalnim unele cintari al caror ambitus sa fie o inlantuire intre un tetracod
un pentacord, deci ; dofado' (cfc').
26) Ast-fel se poate vorbi in modul 3 autentic de guinea migorata, aa dupa cum se poate vor bi
in modul 2 autentic de quarta maritä.

-I
www.digibuc.ro
 ADENTELE CONDACULUI. *

In versiunile veacului al XIII-lea întâlnjm

Cadente in do (c) de 5 ori ;
Cadente in re (d) de 6 ori ;
Cadente in fa (f) de 3 ori ;
Cadente in si gray (b) de 4 ori ; 27
Cadenta finala in la gray (a).
In ms. Vis. D. (1716) intalnim
Cadente in sol (g) de 5 ori ;
Cadente in mi (e)28 de 4 ori;
Cadenta finala in do (c).
In ms. grec 888 (anul 1718) 29 TO5 CC'3-0013 Ftoc,XcczEou intalnim

Cadente in mi (e) de 4 ori ;

Cadente in sol (g) de 5 ori;
Cadenta finala in do (c).
In ms. 670 grec 29bis., intalnim :
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadente in fa (f) de 2 ori ;
Cadente in sol (g) de 3 ori ;
Cadenta finala in re (d).
In mss. grecesti : 367, 636 si 838 " intalnim
Cadente in do (c) de 2 ori ;
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadente in sol (g) de 3 ori ;
Cadenta finala in do (c),
Tot asa i in ms. 641, 37.
In versiunea lui Macarie Ieromonahul 32
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadenta finala in do (c).

27) Aceastä cute* este in totul dependentä de mirturia modului i plagal, indicati de manuscris. Cf.
plansele : I
28) Leghetos, fol. 146 V.
29) Academia romana, fol. 203 r. Acest Balasie a fost preot si emerit psalt.
29 bis.) Académia iomânà, fol. 274 r.
30) Academia romanä. Ms. 3 67, fol. 89 r, si v ; ms. 636. fol. 116 v si 117 r; ms. 838 f. 73 r 0 V.
Aceste 3 versiuni sint ale lui Petru Peloponisiu.
3i) Ac. rom. fol. i i i y si I 12 r.
32) Irmologhion Vienna, 1823, pag. 210 si 211.

- 12 -
www.digibuc.ro
 In versiunea lui Anton Pann 32 bis intalnim :
Cadente in re de 4 ori ;
Cadenta finalä in do.
In versiunea D. Sucevanu 33 intâlnim :
Cadente in do (c) de 2 ori ;
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadente in sol (g) de 2 ori ;
Cadenta finalä in do (c).
In versiunea Stefan Popescu 33 bis întlnim :
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadente in do, (c) una ;
Cadenta finalà in do (c).
In versiunea Thibaut 34 intälnim :
Cadente in do (c) de 2 ori ;
Cadente in re (d) de 4 ori ;
Cadente in sol (g) odatä ;
Cadenta finalâ in do (c).
In versiunea a ctualä, care nu s'a depärtat de a lui Petru Pelo-
ponisiu intilnim aceleas cadente. Cadenta finalã in la gray (a) in versiunile din veacul
al XIII-lea nu s'ar putea explica socotind-o ca o cadentä pasageri, ficind legätura
cu cintarea ce urma, icosul, al cãrui text era continuarea condacului.

LINIA MELODICA A CONDACULUI SI ROMANOS. * In ver-

siunile din veacul al XIII-lea, pe care le studiem, intalnim ceva cu totul surprinzitor, si anu-
me: lungi vocalize ce se deapanä in jurul unor sunete ce formeazä insusi miezul modului
3 autentic, in care este scris condacul 36. Aceasti formä de compozitie este neuzitati
in epoca anterioari, adecá in veacurile X, XI si XII, din care ne-au rimas documente.
Tot asa nu o intälnim in Sticherarioanele si Irmologhioanele veacului al XIII-lea.
32 bis) Anton Pann, Irmologiu sau Katavasier, Bucuresti, 1846, pag. 9-1o.
33) Idiomelariu, partea I, 5855, Neam5 pag. 26o, Iar in aka versiune dela pag. 235-236, intilniam
aceleas cadente ca irs Macarie ieromonahul, adici : 4 cadente in re i cadença finalä in do.
33 bis). I. Popescu-Pasärea. Serviciul divin al Nasterii Domnului. Buc. 1899, pag. 17.
34) La Tribune de St. Gervais, Paris, 1898, pag. 275. cf. Egon Wellesz, Aufgaben und Probleme
Minster i. Westf. 1923, pag. 59.
35) Aceias suprapunere, dar in sens contsar, o intAlnim in condacul Theofaniei din ms. grec 67o, Ac.
rom. fol. 286 y si 287 r. Melodia condacului : 'Exec.ParriS osspov, modul al 4-lea este aceias cu a condacului
*11 5rccpOivoc crilp.spov", din acelas ms. Se inläturä numai acea parte melodicä, de care textul mai scurt al conda-
cului Theofanici nu are nevoie. Finala rämine aceias in do (c), fiind deci comuna celor douä condace. Iar in ce
priveste tonul condacului Theofanlei avem o transpozitie, de o quarti superioarä. In loc de re (d) cintam sol (g),
fara ca prin aceasta sä se aducä vre-o atingere liniei melodice a condacului ItccpCiávoc cri/pEpov" sau fiintei
modale a condacului 'ETrecpc65ic aiwspov". Vezi transcrierea condacelor pag. 35 si plansa X.
36) Cf. L'office de Noël. 1932, Paris, pag. 51, 52 si 54, si Rev. Predania Nr. 3, 1937 articolul meu:
Cuviosul Roman cantäretul.

13

www.digibuc.ro
Faptul acesta este o indicatie sigura, ca acest stil apartine unui alt izvor si are o alta
derivatie. Si intru cat aceasta forma muzicala este cu totul deosebita de aceea a idio-
melelor, cathismelor, canoanelor, stihirilor anastasima, stihirilor dogmatika, i antifoanelor
din manuscrisele veacurilor XIII si XIV, ea nu poate fi opera lui Romanos sau a
lui. Caci, acest Romanos n'a intreprins in Orient o reforma muzicala i nimeni
nu-1 cunoaste ca atare. El este si ramine un mare poet al bisericii crestine, scriitor de
lungi poeme i alcatuitor al viersului muzicesc ce le imbraca. Viersul muzicesc ce in-
soteste inceputul poemului Nasterii Domnului, cunoscut sub numele de Condacul Cra-
ciunului, nu numai ca nu apartine lui Romanos sau epocii lui, dar nici celor sase
veacuri urmatoare. Faptul este cert si se deduce in mod logic din insas lungimea excesiva
a acestui viers muzical, lungime care, din punct de vedere liturgic, era o imposibilitate. 37.

37) In ms. 41, Fonds Coislin, Bibl. Nat. din Paris, ms. din veacul al XIH-lea - un frumos si complect
sticherarionintalnim vocalize in cateva cantari, si anume : Idiomela, dela ceasul al 9-lea, din ajunul Nas-
terii Domnului, /Ijuspov TivvaTat ix nctpeivou, fol. 65 r, cu neanes, a caror intindere este variabila ; idiomela-
Kat vtliv met dela Laude, nrIttipov â xptcrceg iv PY,OXiip,. (25 Dec.) fol. 67 r i v; idiomela, xcti. viTiv c 'gksi
dela Laude, /ttiepoy à ptcrc6g iv lopbctv-0 9.06... (6 Ianuarie), fol. 81 r i v, cu neanes mai desvoltate ; idio-
mela, a*t, dela Doamne strigat-am". Ilpcauxdív ti¡v riVTOCCRV... (6 August), fol. 134 r si v; idiomela, 86Za,
met dela Laude, T idetvite,) oou (15 August), fol. 138 r. i troparul I'rjp.ipov xpip.a.Tat tt 0Aou,
din al 15-lea antifon al slujbei patimilor, fol. 208 v si 209 r si V. Aceste din utma cu neanes foarte lungi si
desvoltate ce se succed intretesandu-se cu insus textul cantarii.
In ms. 264, an. f. gr. Bibl, Nat. Paris, veaul al XIII, gäsim cuvantul prim din idiomela : Eiittepov
6 xptcrcbc Tivvex-cott (25 Dec.) repetat de 3 ori.
In ms. T. . I. Grotta ferrata, veacul al XIII-lea, intalnim cantarile sfintei liturghii cu vocalize si cu
intärirea unora prin interver tia consoanelor T si X sau a vocalei combinate ou. Ast-fel ; "ATtoc
iXcrov '11701tict11 x Tyccaq, i.14ct 7tTpL.. xxi-cct.-ctt viiv zalaxactaa Et stat at, at et 8Ç TouxouxoK... -cciiv at at
VROVOYXCOXtOV dcl.tEE- ...ETTev. fol 34 r; sau ; ()coo OC Ot OL OL o ç 7.ptcycòv as40C4471-,TCCT7CC10717E E;..OUEEE XOCC,
crtooloveve E."(xEu Xt) uuoccrizoOe OU EXE CtOCXXECOU a Tye 0.ouououou CC CCrfa. C4, fol. 34 r i V.
Acelas lucru in xspoultx6v, xoNittcc .Eup. (suívou) Tog sipp,oX(6) T (ou) fol. 34v, 35r si V si in xotvtuVtxi`
fol. 35 y i urmatoarele.
Revista muzicala Cirilometodski V jesnik", Zagieb, publica brosura D-rului Fedor Stesko, intitulata ;
Prve ukrajinske srkvene Kompozicije, 1939. pag. 57 + 3 anexe, fototypii.
Intre altele se studiaza condacul sfintilor Boris si Gljebu, dupa mss. slave notate, din veacurile XI-
XIII. Autorul giseste, ca specificul acestei notari era urmat, rul ; a) vocalele, d'asupra carora sint scrise notele,
se repeta in general de cateva ori (dela z pana la 5 ori). Din aceasta cauzä cuvintele textului se lungesc foarte
mult, de exemplu : primul cuvant din condacul sfintilor Boris si Gljebu ,,ggcHijit are in condacarul Blagoviescensk
aceasta forma* (fara note) ; gggxxxcHHH etc. ; In multe locuri intre vocale se interpune sunetul h, care nu
intra in text, de exemplu: in acelas condac, in cuvantul p000 Ka Ka 11( XE KE XEff... (pag. 53).
In adevar cercetand anexele-fototypii din brosura remarcam aceste vocalize, simple sau intarite prin in-
terventia sunetului h. Deci acelas lucru ca in ms. r. T. i. Faptul este demn de remarcat fi de refinut, caci ne
india o practicii ce tinde sà se generalizeze in ast-fel de ciintari. $i ceea ce trebue iaras mentionat e faptul, ca
condacul Sfintilor Bcris si Gljebu este scris in modul 3, afirmandu-se in fruntea lui prosomia sau podobia Djeva
Dnes, adica 7cap(Mvcg ctlepov". Totus este o deosebire intre condacarele slave (Bjagovjescenstcoga Kondacara
si Kondacara Trojice - Sergijevske Lavre Kraj Moskve) si condacarele grecesti E. p. I, E. (3. III, E, ). V, F. T. V.
dela Grotta-ferrata si codacarul 397, Anc. f. grec Paris. In condacarele grecesti nu intervine nid un fel de sunet
sau consoana innaintea vocalelor repetate. Cf. plansek I IX.
In cantarea gregoriana, intalnim Graduale, Alleluia si Tracte, cu fungi vocalize, de o neintrecuta fru-
musete si expresie. Trebue stiut, ca in timpul postului si pocaintii, alleiluia, este inlocuit prin tractus. Mai trebue
stiut ca melodia tractului este scrisã numai in modul al 2-lea si al 8-lea, pe cand melodia . gradualului este
scrisa in cele 8 moduri.
Acest fel de compozitie este considerata ca facand parte din repertoriul iturgic al bisericii primitive.
Vocalizele acestea sint numite Jubilus, dupa expresia Sf. Augustin, adica exuberanta bucuriei pioase a crestinului
ce aduce lauda lui Dumnezeu.
As putea da ca exemple : gradualul (mod. 2) si alleluia (mod. 8), /n nativitate Domini ad primam
missam; gradualul (mod. 7) Feria IV post Domin. Il. Quadragesimae (Salvum fac populum tuum Domine...) ;
gradualul (mod. 8). Feria II post Domin. III. Quadragesimae (Deus vitam meam nuntiavi Tibi...); gradualul
(mod. 5) Feria III post Domin. passionis (Discerne causam meam, Domine...) ; gradualul (mod. 3) Feria II
Majoris Hebdomadae (Exsurge Domine...; gradualul (mod, r); Domin X. post Pentecosten (Custodi me Domine);

14

www.digibuc.ro
 Daca tinem in seama cadrul in care se desfasurau aceste cantari,
atunci prea marea intindere a melodiei condacului si icosului, al caror text avea o
stransa legatura, ne indica, in mod cert, o derogare dela forma si practica indatinata,
o alunecare spre stilul cratemä, larg si bogat in podoabe. Acest stil a inflorit din
helsug in epoca postcucuzeliana i s'a continuat in veacurile de decadere a muzicii
religioase. Apoi, acceptarea acestui stil, asa de vreme, chiar in veacul al XIII-lea, apare
ca o compensatie a inlaturarii poemelor lui Romanos 38 Caci poemele lui Romanos,
sau au fost inglobate in opera urmasilor sai, ei înii randuitori de slujbe si creatori
inteun fel, sau au fost reduse la maximum 10-15-30 de versuri dintr'un intreg de
sute de versuri 3", sau au fost date uitarii dupa prapadul iconoclast 40 Caci trei
sferturi de veac de cumplitä stipanire iconoclasta a distrus printre altele si, in deosebi,
cele mai de searna monumente liturgice i artistice, cari aminteau cultul i pietatea, in
toata plinitarea lor. i aceasta explica pana la un punct anihilarea operei poetice
muzicale a lui Romanos. Si daca s'a mai pastrat ceva in ritualul oriental din marea
opera a lui Romanos, aceasta s'a facut, pe de o parte, ca o remarcabila afirmare
cinstire a autorului, iar pe de alta ca o recunoastere de si palidâ reminiscenta
a vastei, minunatei i inspiratei lui opere poetico-muzicale. Astfel linia n-ielodica a con-
dacului Nasterii Domnului, consemnata in manuscrisele veacului al XIII-lea, apartine
unui alt isvor decat cel al lui Romanos, al timpului sau sau al epocii precucuzeliene.
As putea Inca sa adaog, ca vocalizele din cantarile liturgice ca
si din condacul Nasterii Domnului (cf. nota 37) imi apar ca un jubilus, ca o expresie
pioasa i smerita a bucuriei ce o pune orientalul in rugaciunea sau lauda ce indreapta
catre cel Atotputernic. Diferentierile ca i apropierile intre practica liturgica a Bizan-
tului si a Romei nu erau privite in acea vreme cu spiritul i pornirea cu care incep
a fi privite mai tarziu, cand cauze de alt ordin adancesc firestile deosebiri, intuneca
fac sa nu se mai vada traditiile liturgice comune.
tractul (mod. 2) Feria IV Majoris Hebdomadae (Domine, exaudi orationem meam...); Tractul (mod. 2) Feria VI
in Parasceve post I lectionem (Domine, audivi auditum tuum...) ; tractul (mod. 2) post II lectionem (Eripe me);
tractele (mod. 8) Sabbato sancto, post IV. Prophetiam (Cantemus Domino...); post VIII. Prophetiam (Vinea facta
est oilecto...); post XI. Prophetiam (Attende caelum et loquar...) si alleluia din duminicile post Pentecosten in
modurile r. 2, 3, 6, 7, si 8.
Intâlnim iaras in repertoriul ambrosian, al diocezei Milanului, cântâri cu si mai lungi vocalize. Iatd
câte-va exemple dupâ Antiphonarium ambrosianum du musée britanique (XII s.) Codex additional 34209 Trans-
cription, le VI-ème volume de Paléographie musicale, Solesmes, 1900. Offert: Ostende nobis, Domine, mise cordiam
tuam... p. 23-24, Dominica IV de adventu Domini; Psalmellus: Tecum principium in die virtutis tuae si versetul
in Alleluia. Hodie in Bethleem puer ratus est... pag. 67-70, In sancto die nativitatis Domini; Psalmel: Stephanus
plenus gratia spis itus sancti, pag. 79-80, /n natali S. Stephani protomartyris ; Psalmel Speciosus forma pra-
f iliis hominum... si versetul in Alleluia, pag. 86 - 87, /n natali S. Ioannis apostoli et evangelistae ; Psalmele
Vindica Domine, sanguinem sanctorum tuorum. pag. 94, /n natali inocentium ; Psalmel : Benedictus qui venit.
p. 103, Dominica post nativitatem Domini ; Tractus: Reges Tharsis... p. 115-116, De Epiphania Domini, ad
matutinum ; Psalmel Benedictus Dominus, p. 122-123, ad missam; Canticum: Ecce quam bonum et jocundum...
p. 247, Dominica de Lazaro; i interesantul Hallelujah, ad il missam in nativ. Domini, p. 38-39. din Anti-
phonale missarum juxta ritum sanctae ecclesiae mediolanensis, Romae, 1935.
38) Giuseppe Cammelli, Romano il melode, 1930 Firenze, pag. 86. E certamente il contacio piu bello
di Romano, (este vorba de poemul de Criciun) la pia leggenda che con tanta poesia lo dice d'ispirazione divina
piena di significato, e ben si comprende come anche in tempi successivi in cui il gusto mutato, non certo in
meglio, non era piu in gr do di apprezzare l'arte semplice dei primi melodi, quest'inno fcsse sempre tenuto in
grande onore, tanto da essere cantato fino al dodicesimo secolo...".
39) I. B. Pitra, Hymnographie de Nglise grecque, Rome 1867. p. 48. Cf. Rev. Predania, Nr. 3, 1937,
articolul meu : Cuviosul Roman Cântirretul.
40) Cf. Ed. de Muralt, Chronographie byzantine, H. Petersbourg, 1855. Vol. I. pag. 337-442 pentru actele
impâratilor iconoclasti. Cf. I. B. Pitra, op. citat, pag. 51. Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, I. pag. 384-386.
Idem, Vasiliev, op. cit. I. p. 393-394.
15

www.digibuc.ro
Transcrim condacul Nasterii Domnului dupa mss. E. y I, E. y. III i Anc. fonds grec 397.
P. 1314.
ab.
p 1111111111111MNIMMINNIIMIN:' MIN MN 11111111M r1111=111111111UM 6/0/611MM1111
INIU/011M11141M1r/Mill=
.---

NOILIMIIIMINI.
Mil 1111/1 woo
MINIWOMIIMMILMMIUMMINI11111MUIP N1111 ft..
MIIMSMINIMIIIIIPME.11== IId_1 "iM.JIMMIM ..INIEMIUllffill!"IMUNI
IMIriiiMMIMAIMWINNINIIWoMAIIMINIAMINIWNIIIII
... moil - s

------
`14 7rxe-h_
EfMME=OraMIMilgAlrl!1 Aill11111111116..
MN=
WiMMMINOMMILNIVIMilo. TINaaR'
E

111011= 6.71.711174/IMITiM:111111111117UMMININ "IINZWININIUMIM 11111116/AM IrUP

IMOIMILMIIIIMMIA=BlidalMIIMIK1111111111=1111111110M111=IIITIMMI ANININC
s,.....
.A
y n ,

wasuifloominuomm....amtmmorsnorixrmirillIOMIINIMINIPAIIIIIIIP=kAllia
JIWILIIIIMMIIIIPININI .. -/

E - e- i
1 r-s
rammiimmium...
NUIPAIIIIIIP =MOW
iumums,m :aim
IIIMINIIIlll OM
rismor
II vommtviu56.b.
lo wo
1116..
on b.

-.... -
E- oS

rtt 0-
s.
11IMMIIMAMPUMMIriiifir 71111111rIMPIIIII

0 --
>
_
CO1111111111CMILIWIIII! MA

IMP Iffill1110111 NMI ."7 IIMIIIL:11.1411 OMMIlt WIWI= 71,11111111E11111111.1111111111 111.7410:11.

timoiesummmiramomorrnmeumaum busumewmpaimompurwiluramammora
r
--%....111PMillnir MU! is
11M-"INIAMIPM111/111

0 o ...-- 0 .- 0 0V 77,..4
r
v 1 V i f
V V
ÌialNIZwINIWIMINNIMMIMEMINIIMIMI
MN timm........r-Em'illiimisi'mlitmrwilrimill ..m.,=,,...1.1.....rpuotramimPmwmp=omixausm

0 -
%.......

o o - o _ uy
f r
goo/
y
,,,..- 4..".. '44a i
0V

www.digibuc.ro
 efu

emon
MIL
efIsong amtg.mommormlimunr
111011111
11111

OV -

0V

1116.11111L

47'1
0V - I -

- I -
V

AMIlrINNIIIIMMF/16101111MMIPII
=nab Nlid=11111.11111i
1111M11111MMIMMINIMIIIP

t -
IhMiniiiitanihaMMEMP
Iii1WM=IMMEr
.711MICIMiii
11E=11111111
gn VANIIMAIP
MIMI=
L
L - I

.11141.1
:;..MINg=11111.

I.

1
gismos
IIM
&MIMI
IMININE.,`MMI.1=11i1M..-1=111111171/
II=BINIBMIIPSIMEMIEMMIMINIIMMIMar
IMINIMINIM..ThillIM CANNER INIM111MOL.-INSMI
MiaZSb
NIMPMMIIIhMMILINI=OMMP
1111r
1=IMINW11-- 11=111=11111111111111. I. V." 0L - VL CL Vt 5

te&rn...11111=1..-110111LrnMN=Ii.NINNIMMIIIIII
SWEINIIMIONNIIIIP
NIANIMINIV
IMMENS=MIIIIIMMINNIalh1MIILVIMMIN
NMIIMEMOIIIMMYNIMMIr MIMI I 1111PNMIP
Ilt
1=Vi

I
L l. v t i 4. i

ft... ...=.
VMHIMIPEIWINIMM--aalIIME
ILi1111=11MIIIP
7
.7
MINIM
a

INWEINNIZIOMMINIBMIIIIIIIIPIIMISIM71101111MINP
Ma
:Ma=
WIMP
11 womemmamimamouvolms
MINIIPMEMMPNIMPLIIMMII
=MNIIICIIMr
2. 2-
ICLs1

I7 :k ,
2

www.digibuc.ro
._ 43
V altar
.;
 ilia
WoZNIIIM..71:1111a011M1111116111111
Ow.
=HUME= MINIM

re.vimovimTqwzinkimaismammm
emmilmisummIuSUomm-mww bmi

Il

ma.

ti Z.; crrl

0 o -0

BIA/P .17711::
Noci

11/11TMIN IIISEMOIMIPIRIP11111M:11141111111111M11
alrIMMINS:1+0111.11PINIEWBIN!
,Sh
IMO

o 0 0 o 0V

É:1

0 - oV

www.digibuc.ro
 ,2' - -
r

o- 2 410 TrIc

V
-11111111M 7114M1=1136111111MP .111=:1111110
lr11111111111MWINMIII 1111111:12 -"MEND
f=1111111=1
*.'11111111.1v
OL ee_ - 0

IO=I MI
iMMMI
1FaTq1PMP 11111.. OMM
INOWIN1111121='
.- ZIErU4IWA
NO74NNEW/Or IIIMIYMINIro"..16.r.Billial
IMMIMM-- OMBERI
--..M.wAMIMMOIMMMINNEM

resai ambasam
EM/IWZMaiNIMINMINWAMMIMIIN
ha/E11
MrIlnErWES 111111111.NEMINrim-
04 el. OL

7 , t I'
1 ,,,..., 1.-. -01
10-st wan= 101=1,411111111 11.="1MINNI W11111101011111111
111=71111M7MOr111m1111LAWIM10111
OialEM
W... 11111MMULMIIMIWNIIIMANIZZONIIIIIMPIIMIGNIN
..dIVINEPINr

11UMWOM111111
.711111=1111XIMPIIIIIIIIIIIMIIMS111011
11W/PAIINNIMIIMNItM§11011011MIEr
!MOM/
MM.:7 111111111011

`11.1111..-
IL I LI TcC..

=ma imimPm.z. mossonowlimmo

Pmantsnemr. ups
ma
-"-...-
06. L ra.
Imes ..i ¡kilns.
.. .MI ... .. .
III
-*--
ot-
MIMI.

.L- °I-
2111.1041111 % =MIMI

- a_ -
IMIMMINIONIRNMOISIMM1111/0111111
NINM11111/11=110/1M/MINNIILIMIIMMINIIIMININIMNIMP
"71AM....--1111171.
0,- GL -
V a
i. %. II
MIM1111141111=11=1=1111111111111111IIMMITMEIMIIMMWRIPM
Namonamdmi-a awirbimiriamiromomramemmkgm..ww
o... ot_

.. Wbb
v
ilmoitam'imer.. wommia-zmégwr
i
OL
CY-

19

www.digibuc.ro
 °L. 01/4.

tZtoo.
CL oL Ct_ OL

--
rt

So.
ti 01

et. - L 01 oI

am=-6:_vomasm. =slotclemoomr.u.-a ..._ -

.11111CMINEINiMP

t- -
agglanbli NilMaIMMIklellAMEMEMEMINIMEMIME6MISIMMEIMIWIMMINMEMIMW...111.1111.11
EMWMIr IIMIMU MEOW IIIINSPEMPI1111001111MPIMINNIUMANIELMOMJIrillillr
t t-
V

-miwkwimise
Immtais triarawr Ma
VI M,
E E- t -t-
20

www.digibuc.ro
 - -

11110.1M11111101115? 111116111111101111
AM-MOW =rdallINIM_SINFIZIMA
E- e.

gM1111kM1111%. 11111MMMO
111MIrMAIllf LINN/ 1111111111111 waswrimpsim
111111101r
E- 6

mum
111111rirnaMPOMPININHUNIMMOMMNIniniaMr
fr E- -

11111111111LIMILINNIE011=111 %MIMI 1111111. ...71171MMINieSIMINICU

MIIIM111111110111111.1111111, .11111111111111111111111r 21110111111 MIPIIMEINNUINIII.MIIIIIIM

:mom
00111111011111104.11111711111111111.711M.11111W1011111111.
112111PIMPEMM1111111111IMMIIIMIFIMIMIMINIMI msamoufwasislirmiv
IIMV.M1171=11=119111111111111111

E- - E- - e - e-
. ...
wzgliimulmulyJr
w

111111WMIMISMIN17611=110111=011MININI ..7M1
am.' MIltaINO smibaimmuuwal
mmorritmrkimbimmoina
MIIIM I I IIIM=111121111
I 1 A I W IIIIMMEMMIMr1111MMOINNSMII J=111111A:M;1111111111iIWWWAIrll
-...r moliol
Tcr

.
&
-"41rl
wamonsiimaisomitivimmammmisomm/IrWM. IIIIIMMINIIINMIIMM111111111111WI=MMI110111
allisillMIIIMENNIIIIIISZONIEJNINIMIII:WWMIMI
IIIONWIIIIMINUMNIIMIIIMINIIIIIL1111L111111W2MIMEJNIMIIIMIIIINDIDA
- - fr
NM=
E Vcu -
......
4d --
2.
ta.) V.

nib
lb"..
Il bill kb. 11111MWIWIIIMI
1171111 I
6111111...
L
......1=Alle
DUEL=
rlc.IV
Vv.) -
2I-

www.digibuc.ro
 humrNhammbmwia. wwww. WIMP
Irorsmammoramslowarn
o - 0- 0 o o

.7:Mb r711Mik.
MhiMEIU1111114NIWYNINNIMINIMUMPOWMININII0111111/11110111MIS
IIIIMPiIN1101111111MM

o
o

4.0 0 -o 0 0

eiIKWAIt
NM INN h h
VOW
O
ro O OU

i) Ni>

OU OU - - OV - OU u) OU
(1 471
timommrmisatmizmomisirmammiommarwormosomeimairissio MEW

O * ou o 1.1 01-1 CU 41 otJ

01)

V in
foks1111111170. VIININIPEIMMI.M111.:!MIIMM11111
MIMW
U u 0V 1.1 1) Ou -

U Cu o - OU U

011.
1111191111111
h:M111.1M

o0 c

22

www.digibuc.ro
 011 0 oU er

wim
e___i__._I.
OV-

0 - 0V-

amismatmit.m
-
ow........exaz:zawsmwstomm.loswintrwromumw In

Enna
.L.L.owsorstsommi.utommormorsimmmmrsismm
- 01, ot. - -
1

isworisosampsontssommim.
etionotmoinsimffimiiimklinmsak
711111AIIIIWIllYWEPANIMMIA1111111111.
M611/11411k -=411111v

Irce-
1.
tamiratottimrmicagrionr
19/11111111111111MMIlriEr MCJI111EJI.
Was1111=1:911.7.111111 !RIMERS=
JIM ElIMINVAM 1,6.11...4M11.1.6...." 01111.11."

is/ 7r -

- 04. 0.

- 04- - - -

04.

. I
fasimmriormcymemr,.....umws...uffmamix.i.
MI

aL- 01- Le
01. ot.

fultnIr.11 /I
- at..
c4-
DL'- ref 01
Lt - E

23

www.digibuc.ro
 I 10,100.
11M1r.NIMMIMIt.
AlIWIIMIrWINIMINNIkaINIMNIME
LkN
111, . 1

/J
L
11M1Bial11111111INE
7
MN MM -111MO
ilill=141MEMIN11111
MMENI
`",=_
MAIM

- E - a5. 7741 .3
Inn
NiManaliaMMMUMMinnENMENINIMN.11=1,11MINI/MP
br.IMINN laliPlelIMEMINIYIWWINDIIIIIIMWMMIIIMMb
Os

0 o- - 0( - 0
e 01
49
,
..
tam -.moos owliamatom mm'imrunemy mum umilmbzwo grooms mkumn mat .:Nmess6rmitcs.
IFIMMUNI MUM OMB liblMWWEINW1/MMI11=1111MEMIM
"--s" Of
o 0- 01 c), ..- 0I

111111:Ma isININ h7U11-

RIIIMAINIMIVIlillifINME .'11M...VIWIN1111WO
111

O - 0 ....

24

www.digibuc.ro
 O- - d CO - 0V - OU

,h Yh t.T1-;
4):
0-0- 0- o eu 0

- au _ OS)

.."

tammvs.;_-inm.-emm M111,7111111111IMMINIVIIMIlif=14=
0 61 0U 0 t) - e.) o o

...
411/7!
ANZMII
= RM. .71111INIIIIIIMMI1111111116.1 IIMIMMEM11.111=MIOURIVWMia:11MMIPIM
IIIM!NIMII= 1111=11111111=11111111111116111111 EM111111MOMMIOPZUtlif

- o - ri - L.
rc
.
IfeVIIMMOIM ..11111. 1.11WEIL111111411111M7711MABb
INAIIMU I =I MINIM MIMI IM=
MI11111111=1=a
MI MINIIIMMIWEIIIMPIMPI111U
lhallidIPir41MEIMIMMINKJIMININIMIlill11
ttGL

=PMIIWAIMEMell10111.1111111e=111117011111=1111=_ 1:11111
IhI/V111/11/MS,MEIN=IIIP/MOINIMEMBI111MMEAMIIIFMMTIMINMEIMPOIllinilff_M
"'AMIIMUMMIL
0 - ou - ou- 0-1 it- .41 t. c4(e'L -

VIVIillirIlk=MCD11111:11111Z.M.1111111IN=/6*.
LNKIMM/MINLI!MMIMPIENWMNSOWNIPMENINMMMIr=altIBi111rWMONI

> V
. 6. . aiI
III&IINWOMMILIMMWM 111111111=111OMMIE1111111.71=bmwmzuMMMVIIMIlb.11bmbolimon
=1.67011---
MbiLV...-1/111110106.1AIMUF
21.- IPA ili011idNIJMIliAMMI MIEN 1 611= I I 1 M., I IIIR IV INN =MIME DMIONC11=SINiMMIedr. M W. 1 E nallbell9P11

o. -
rabswarsommmrNwrb
..ledime..1MIIM,MMMaliMN101=1.11 Aum= 6
---V=VM..',-
MEWL_

-
25

www.digibuc.ro
 2.

ts1 h h

cd'S t a- - - 04,

AM! .-2.-mmormimmilmiallieasbowom wino. aminion.

- mossimarvAlmilamtmisiwrimalimarnamoramplimemoom
tv -- 1 11
771xs -
ti 7
.,
/.03=11/
ft.
alszomairsonolousiimitimikmuna bi.
I; ismole. OM
.-- IliellUAMII/MCIVIPMMI JIMMILBIMMIMIlllPllif
..-/ '..N.
MISMIPUMIII=1
- V1- - - - _
11 r.%

11111111111111111=1111111111171111111111MMIIM,
IIMIIIMMINEIUMWM...
11111011CM/Mild1WEIWVAINWII 1111MINIONI 11511M-7..
'NEIL_

ti
MI
. ,.
..--
Il
if
, -
NO

INIMIlr

- L - I. - t - V

L.
0110111111MMIL-71.1011111M U1111111111MIILINW

hma. b"whNaloww=mmw; zummunikai h.

UkTIMMI
ImsaiNsimmosassramairmismai._
AMILdINIMPINIPMEICMINErBM MAINOW=RIPM1=iWIIIMMIltN/1411MINIMMO
16. - - -
7
ffiLliaMMEINS EMI MION11111120 .11MMIMMIIMI
AIWCIIIPMIIIIIIMMW =Mir
VNIM =WU :AU! WWI
=111.01%111MI411,
- - 'ham/
-

- -

www.digibuc.ro
 3

3 _

3
3
>

-
8

\
/

tb

o o Q.

>
o

www.digibuc.ro
 CONSTRUCTIA MELODICA MAI NOUA A CONDACULUI *
Cadentele melodiei condacului din veacurile XVII si XVIII, ca si ale melodiei mai apro-
piate de vretnea noastra, se identifica in melodia medievala in asa fel, in cat daci
inlaturam vocalizele, deci podoabele, gateala cantarii medievale, ramane aproape versiunea
actuala a condacului. Este si aceasta o dovada, ca versiunea actuala a pastrat, in li-
niile ei generale, structura mai veche melodica, dupa cum si versiunea medievala, cu-
ritita de balastul inoportun al infrumusetatii, ne recta in linii largi aceias structura
veche. Iar, acele con dacarioane notate, din veacul al XIII-lea, mai dovedesc ca ele
aveau o intrebuintare speciala. Inlocuiau, poate, in bisericile mari si in manastiri can-
tarea usor ondulata sau citirea sobra, cu accent epic, a poemului Nasterii Domnului.
$i poate de aceia se si intalnesc asa de rar i in numar asa de restrans 41
Mai este un fapt vrednic de retinut, de o importanta covarsi-
toare, i anume : *In nici un ms. din veacurile XVII si XVIII n'am intalnit condacul
notat in stil cratemä, cu toate ca acest stil era foarte iubit de psaltii i melurgii
vremii. Caci, lasand de o parte idiomelele, canoanele, cathismele, prosomiile i antifoa-
nele, cari se bucura de respectul traditiei scrise, i cari sufera mici i neinsemnate
atingeri in acest lung timp de 700 si mai bine de ani, toate celelalte cantari sint lu-
crate si infrumusetate cu frenezie, intrebuintandu-se tehnica proprie si de imprumut 42
Prezenta aceloras cadente si in deosebi a acelor specifice acestui condac, in do (c) si
re (d) sint o indicatie sigura, ca versiunea medievala este imfrumusetata i impodobita.
Contrariul acestei constatari nu se poate admite pentru motivele aratate mai sus.
Daca in mss. Vis. D. din anul 1716 si 888 din anul 1718, intainim
alte cadente, ce nu sint specifice modului 3 autentic, aceasta se explica prin aceea,
ca melurgul vrea sa dea intr'adins modului o alta nuanta caracteristica, urmarind
cu insistenta inrudirea cu modul 4 autentic. Astfel recurge la o suprapunere a celor
doua moduri, suprapunere ce o intalnim si in alte cantari. Si dupa cum in modul al
3-lea autentic intalnim frequenta cadentei in mi (e) (mss. Vis. D. si 888) tot asa
intalnim in modul al 4-lea autentic frequenta cadentei in re (d) 43.
Astfel, versiunea veacurilor XVII si XVIII ca i versiunea actuala
a Condacului Nasterii Domnului, prin simplitatea aristocratica a liniei, prin pastrarea
severa a caracteristicei modale i prin afirmarea constanta a specificului sau, este o in-
dicatie sigura, cá are o obarsie foarte veche. i daca la infatisarile acestea se adaoga
si rezonanta melodiei condacului in atatea colinde dela Nasterea lui Christos, atunci
constatarea mea apare mai intemeiata i deci mai sustinuta.
Iata transcrierea condacului, dupa Mss. mai noui i dupa impri-
mate, in ordinei confruntarii : I) Ms. Vis. D. ; 2) Ms. 888 ; 3) Ms. 641 ; 4) Ms.
367 ; 5) Versiunea Thibaut ; 6) Versiunea Macarie ieromonahul ; 7) Versiunea A. Pan ;
8 si 9) Versiunile Suceveanu ; to) Versiunea Stefan Popescu. Vezi plansele pag. XI si XII.
41) Lorenzo Tardo, L'antica melurgia bizantina, Grotta ferrata 1938, enumera cele mai de seama
manuscrise muz. bizantine din diferite biblioteci ale orientului si occidentului pag. 58 63. Jntre acestea, un
singur ms, din biblioteca universitaria di Messina, MvoX6Ttov Nr. iz8, veacul XI, confine condacele, insi intr'o
scriere posterioara, din veacul al XIII-lea.
42) Cf. ms. grecesti 4r5, 661, 102, 564 Academia Romana. Vezi si studiul meu: Manuscripte psaltice
grecefti din veacul al XVIII. Bis. Ort. Romani 1934, Nr. 3 pag. 18o-188.
43) Academia romana mss. gr. 636 fol. 12o r si v si 641 fol. 115 r, condacul Theofaniei. Acelas condac
in ms. gr. 67o, tot dela Ac. rom. fol. 286 v si 287 r, e turnat pe melodia condacului Nasterii Domnului sfarsind
insi pe subtonica, spre deosebire de condacul IIasterii care sfarseste chiar pe tonica mijlocasului siu. Vezi pag. 39.

28 --

www.digibuc.ro
 PI, 134.
r

I, 1, t. - L L 1-1
'14 Tat- Eli. -vos 7.1 -e-t-erY Dv 6 . Irv- erum

t fn
G
2
L 6 1_ L.
Ly rota t- v e 5 rsr cu.t.- coy - rf..- e 0 fi

1
,
I 7
3 sk,P).

ir L L 1/ L. I,
'll re.e.6(.- yos rl_ t4.,.... toy Dv ILTI..--efueri-

4
t------I----r--L-

...--.
5

LW- rot. OL- vos (5- cl.t.t..efv "tv z)-ri-ey-ri

f

6
.....

-61.--
N. Itil"t.-
-
-----,
7
t e--,

SC- cArdr-- ru,--

1..,
ac_- et- - et, -Irt'
1... 1
L t' .1'

IA1- cet Pee' 14"?

>
8 :
.1-- 1 l
Aix_
*L--t L
-4-- ct... - ct-i - 4Irtr
1 L ale 1°- l'
tote_ cd. ntxluttsta

I
( t
9 mi.
Emmommi................Aupshami-_-.......maimarmarzwramr-ammwmaxi
Immoupw....--mlwmaramsrairmomr sPIIIGAIIVIIIIIIMI 1.111.:Amrr.-
4,0. 0 0' gt.. a.- dk- (-tr. ailltiti tAe-k4.4

>-
I0

- cse...fruk.14-
-
_29

www.digibuc.ro
 ''''
MMAINIIMI
111711MMNIVIA111111=1 111111011211
4WD
1111111 44 -
- ov 1 - Kt.ti K oil L'

/M..
(1110111WZMINM 111=114WINIW
MOM= M1111114111=6
mimmommos
mismarAmm.r.wrweema-- ..
- ov 11; - L - KiLi . I< ek
V:t-1

IhNONIIMIMIL =RIM ..
11:1111..111.11 INIMI4
MIC4111411111111116
-
..... 1/..ii 61171MM
,
.111111111MUNFA
T
-0V -U( - f - Ki.11
11
Ló n-(
(71 s
:=
-....Irmlusm
111MNIIMILi
151=7INIIMIr
111=111111L1
- MII._1111111121
,L , '. I - LI
, 1Ó .-
'' °V I I -- ia-tl

...A.E.m..
sLINEwwww,
I.i MI I ..--

I,
111111M/11111111=1111111111114
norAIRINI
1111111 MP"' IIIIIIIII 1111,1
.
.....- I CI. i . i< sL
'1 r9
- 6,-1 _

-- _ _
............ ..._
Illff.;d1111112:1111i:-.011.APia
111111PINIII=i1IMMIII/MMIIIIIMai fits
.- -144, - tat ,,a..- 0... a. - a... a. 4 - - , ULL144- -ILL

Wow , _
sism-itpr-Issms.
Imarnarisamm
IIsommistmIr
.71116iIIMILÌNP"71/./IME
sr- ....- 1.1.
somemer
1=111 Jill
.

.- N. - )/4 - a. - a-- 54..

i
A 41,4.414.4.
.t-
1
AillIM.
,
141111.IMEMMIAIIIIIK .'IMIIIIIW1111..
-4111111=111M7,21111141111i. Mom
-77...lilli4MIWIN=
-.....
. Mil
- ht 4 -t --.1
._ t 3 _ --.
.
. t-et-

7
1111111MWMPIIIIII
.11.1M161IMIMMimarmommumbswlamPrs...-
11=IIIMIIIIIIII1 IIIPM InINIZIgErMIIIIMIN
2111!""WII IIR
NEIL
1171107 1111111MIM:".0"-
0 o mom amoral,
MIMI= 1111111.11111111bill

d.e. - i4, - tii.: Ica.- a_ - a- et, - Ste_ -

A i
1
1
/ i la
Li
INA ,
MNIMiln11.11111MIN-111111111L
111111,2111M111121111WWW111111.111101M1111m
ilIMLIMII
4
=Man=
IIIPMEMI
--
".

ste. f
> 41' 14A-

30

www.digibuc.ro
 .
PM
- AilMIMI
IMINI MINOW- =11=11ÁIR=Mairt MUM
iaIIIINIIIIIIII
MIIMIr

"- ri ."' k .. cr(.. Z.,, o - t4, i rl. .

arn......0.0./..-AmwrArimarm
0V 1:- -r i
reo 6 4- ri /

warmraw
À. --/
mmi.,mwsw.mtreprimmumma
..
,Xt41 - ov LI I, 0 - 7, -

111111... 111/1=Ip"IM.:7".. 111 INNIUMWMI

,01. I 0. ov _ rey - ri'.. Lt) Te.06- oL . aL LI

...I
......
WIIIIIIEllalk
ops.Nmimnd....n.:,m.,wmi .---
o v k - re.0 _ r 1 -tti Tread--

r
- ma ammamigmorwriwagginommoommulawrsambas
.z. tom 0216...:714 011°M10311011
, - LA-1. 'Kt_ - a- /LI' Ltt et. - 44 - u_ - 4.. u. - 4- u... cc. 4
1

:11MOW'==.111111M/P/MIIPAMPIMIIIIIMMIIMM...--

- rdto -1), - idt CL - Ci.,- - c,c- --

1111111111111K, 031111031Pri=17110=11511111111=11111111111i1111111111/1Mg
:.111

.... - tL .- a. - lout 1,4.. - - - ,.,_ - u_ - 0.2-' ri,

4
.
1IMPier IMMEMNig"
9Mill
1

2111111.16
111111M111/2111M
1111111.11111l Mali
111=111=11

-- cx. - 11.4.0 - in-,- (a./-

1/211

-
al
liVIIM

+..t. - e-- C..- e- e-- c. - - - a_ . -, -.....c - -<- - C L.- AL "Ir

9

>
121111WISIIPP=111111111111/1M/P=MIS 1111MININIIIIIION
M. ..-
te.
"
3

www.digibuc.ro
 e7N
IllbaBIMIN =NINE& ilIMAINIIIN Mt Allills111/. WW
NM MI
1 tc.i. --a_ rol - kJ ta..) v . 1,, _ » _ r t.r) 0u 0- i . >0
rs V /71

vim=
wig
al.
=mug met =Mali
..talimmusimm SIM =NM
WPM Mr= smaL..--amiayuls
,17W MMEIIIK imr u
=11101MMIIIIINMINIE I-
.
Ali r- o, e...cr.,._ roii.,..t-- t '1,-.'v _1,2_N,.. ro ov - cf.(

aft
ii i ,
--.. V I

mIums.
vosamemiadimen moms ma. um, war um: =mums =mammaallummimmen.
aumpumnim.

Ma
w:mompowst
t vi__ Nei it.t.:-L.L roi.d.c..i- t vwv 2, ._ Z., - ).,.... r.,vvv 0v Crg

f 4%
V 1

savolm ors _
.1Nr.ammisiammii.
EiliftliMMY Iiill 16PNIErum.
Ira 1PrIMM=11=11111011L M
..._
èt-5-114. rot e-t is '''''' 0- L. - N. .4) rg

.
,..__n___
...r....... .......m. wg....m. 1.1.1.m.
'At- P--)N°'
4..i..... 7.;-,..
,
7reN-c0Li --- V wv a - 12 - - cri

"-
A.
IIIMIXIIi..
IMMOIMPUM7111M
UMW
_
IIIMMUNIN-7
IN11-11111111rn 412111111
11111111rM,MIlril-
OIM ...71111617161MMMINRal1.

f- 2 y, - I. - , e, 1,1,, ....1-, - o - 0 - ,0 - 0 - 4--"-:- Sta-- a_ - a - a.- et- A - tro ... ..., - - s --...
1

illiTIMIr NNW
..
1.-
4 -6 ._ o-0 "Le4. a .A.- 1.}o - dea-o_ 0 - a - 1.1tedr-
9
V. ...._ ..., v
sa sta-
111
-...
MMIC=IMMIMMIIIIIPMEM1111FONMIO
1.=110Mil.711.02111111111111
IIIIIElli.
11111=11111iti
....
six. .. e., - ,ii-c. c..... fr) -. 0-0-0- Ali- ye - v.0 -0- .Sea- ve-sz-
7r
,......, v
1
v y y
Oh
11111Z=111111Li
.111.41=111,71:01M.M1/
IMMCiMr.:WWINIVil. UMOW'
=111'""-.....17111111111m WIIIIIIWIMMMIPTIIIMINIMITilli
,
l'At..- ce--- f- /7.;,,Z. -44.- pi4 - o - 0 - ° - ° - 0 - C.,: A Sea-IN-0- Sea- 0- o _ 1.,0_-eyc r
9
v ,--- I v I/
.
cd''-)
.
Si.5.5J_ taq - -o o - ve -

32

www.digibuc.ro
 - cri

t- S ó- Pot - Ito -
eAL-

sommommostmtumammmsramtia,
r1=111.2111,1/4/..

01
-

./MMIAMIWMCMI=MPIrIM...7
.541 /MI= 111=_M=111;//6
I
.111===.11=IIIINIMINIIIWAW.

01
,\
o't ck..4.-ZIL 'Dz. -
r
- £.- ef,5 c r
o - bot - rro _ eFo- -
IMO%
(7

,................
VIS 1/.110=1/
MiNIAMd1111/11fra =1111/11-1101/= Mi. Mir =VW/nli&
OP OP=W2=11111_ 1111111111011111! 11102MMININIft

- cr-T-1_ ef s ó- g \0( - 7r, _ CO I-) - - - ei

mir
1 _0

MI= ism Illa=

.Tismimmosiamors
1101&=1- ."4= WM=
-imirmammr-sessrairwomperjam
12=NIMMIN/W.711/11/="MblE=WIN/m/wamo
;it= IIIMMINI ===.111=f/INIMINI-7=
as

5
e4L: a_ - a _ c, - 0,- a_ erri_ eSi. - Z. --k. et- x-- a: - ..47-4- - 6. .__ ...41,
,
1
I

m
ariimmrsommmirs ismialusa, mum amirmiraorma,
straftwonamPum=wommaiwrnivosim
,timmin _anim...,Ammaimm almsrmmismimmansims.
mr.,,11wermor.-...swigos
_- - 0 .- 1-ia: -eza- Siva- a- - 4-
¡HP_ - --(.4. - -IL. _ 0 _ 0 - tz 34-4
'I
lv
iIWNI/W111/1161M/M1/=1WW MI&
mommiimmrughainnimmssisififfilliiiIIIIIIMINIL
V f v
=It
0:211= .'""JINIL:,&//M1=111PWSIMMIWIll
IIMIN&II=11=t77111/111= IMISIIIIIIM Mill&
RPM /PEW 'it Til=
.
likA. 7('- t
.
1,1,u4.-0-- a-- a-- ,--,k,' ea- yie..u..t_ Co.- a: _74-1,- 4a-ue, r
/
I r v
I= =WM /AN
NI
1/1.111111k=r XWIN=III.M.51/01===
.111==i NW VW/ r'i71f/VIIIPIPL= .0!"-=ft
'MEL MI=1//1/////////sw&L
ilillikinwmh,imm., wis, ma,
..
It Attica- fl- 1. OsiAres.- a-- 6.- a- -,44. Cu. ffe,-.crec. -co- -_ k _IL,...,_ , _ A,E -e4c r
. I
y
WfillIIIIIIIIWZI111111M1r1IMMIIIIIIWIMIW
lax...M.111111MINMtillIIMANIwZMIllioNNIMINNIII7
VPIIIIIMIPaTalrn "IINIIMMU11111=1.2111
.11111141111711
1111 11111M 111111

(',1 - Cv- - - 4444- -65.4: et tdc.

33 3

www.digibuc.ro
 7
111111111/=.1.1111,
,
UM
wallIIIIIIIIIIMPAwimmarammIIMMIVII.-
..,2-..c.s
LA/ - V/ ti - ell
.

Trcki-
,ia,
rgl.
--1 / ,
di - ,1/ Vi. - ov i
Ft
_..-..

pm IMENNIIIIIIMINIIIIPI
(-7)
Mgleattaamss,111%1 monniMillir
OPP AMimPr.AMIN

/
41

,1
Tot 1 - d I - 0 v
,
P:./...N

siliNim.pmraldr
JIM WI I Nai,MOM/11r

L - ot/
/1)

`al TE0
,
dt1.4 -

A
ssnwsinagm
1111111111111t
9
IIIIIIIIIIMEmi,
swassow-mws
.-
7,..---

v2MMPME:
N .2.
=2Ar
,i_ 0/ / ..
o1 vi - Lt.4-S r, Lv_ , _ G, ,,i
iro,,_ d I - C V V L - 6 v

"/-*' /: 7
INpmit.
ININIZIWIMIli mar miummw.
IIIIINIMM
immIr Nalle IIIIIIIIIIMmellf_
10111111111111=- IIP=Wil Ileilm IIP i ., 0 0 ...41MIMIIIII=1.020"
INIMIMAP!'"
.. -

f. v - 1/11 - a
/ r)
704( - EY - o v V E..- 0 v

11.11111wriMIM MI =NM Mileseasoliw

III111.1=1011M.PMW
1. 11117112111M
.4111111F
IIIMMNIIP 110g E w
Iran=
A.
n/ ,
Te4 - 6( ... 0 v V L- o v ; TO 641

iNtsb
MOP lionillÉMIMMINff16 limMr
IIIIIMNIVINI&NIWr =
RA. --..tr &A- -CC- e- -
¡al - alt C.4 - cm, 4-,,_-_;t3:4_ hm,

/..-----7"- >
ghl.
1111MMILIIMILIIMIllf 1
m
pliIIIIIPAIMiews4
a 1`414-1,64A, 7tri-i. s 'cu., itAtj ut -4..t.44.,t.e. *6¡`. - al'
/
7 ).
I I 1: Mi r 4 IIMi f
1111i
I

[ 1
ttlk -6L(.4. It.4 il 'Cl.- IL- VaLS.C.t.Gt 4-V - COIA_ 14i1 ;--.- l'''.62
t..111:

f
,

1 11.11.1.7iiiiir111, aMf
_MIIIIIIIIPINIIMIIRINWIMMIIMINIBIIM
11117Nriissaliii".1111r
iiiIIMINImisnr- ;.... IlMrimmillisiMa
11M11.111..rimillil.
imoillilimis
p-miffill.,..' 1.21M I i 1 i i i m, IMMIDiminr-
ItAti. l'it-- 0.,._ 'It ES - cuf Co t- ezryt_ tá- st, - ohote Lat._

i<
........

11.41a.. krafittite-aeu...._
fet., _thu, o ea. kiC5 -
24

www.digibuc.ro
 -Pr - i
4111111116111- t..."
.

vwv- L- o'-: o- o- o os .

OM
MM.
r v
INIMIIMMI
v r V

.. ..111Mobiummillimpla
1

I
Ir..

et_ Ili i

cj , / ,,),/ o o ... e,.. 0.. .. e 0$

4. 1

11111114h _ ...
i 0 0 '
C.4) 4.- V t..., V

a ,
I
-4..e___ 1

0 os
dd vwv Eh' 0

,
---,.
II
1.1:c),/ 05 .
::
MIL

all
A
MIIIMPIIMEM
'''.1111=1111111111

114,41:
,.

ita. - 4:%. - te- -de-

..-----.
1111011111

ve:
NM
gall.
-
P1411/m,,,

-e- e 4..
1
I
I
I

I V
I
-m.... nridimmr.......
ol.
war 1
1.16,1m.mms =NI
-.....m..--ipimommi irmars. I
I

-Ce,e_ .1.,,ELL ^AA, - -4,- -te. 24-- VI_ e-e-i_

a
-
IfA
,.....\
1111111111140M111
,_--=1...mmirLd.- im
r'''
morams.....mwsmrwmm.. 1

"C4L ROL 11.4.---i.- 1.,14. - tt. -gi-e- 'lit. _ -e. - 4 - ec-c

i,,--7----"N v
gallIM"....11111111111.1111311111111111INIMII
...rz,as,...-.- ...,,...m.sgimk.m..migw.w.wami
-as
41. "tut( kg:- I. - Gli., ..- t2- °Ce- Ve.. ...-- e .-4....- e - a_ -

9:
t v
V f

7.- L 1
Ve 11/1

35

www.digibuc.ro
 OTATIA CONDACULUI IN VEACURILE XVII 5I XVIII. * In do-
cumentele grecesti notate, din veacurile XVII si XVIII, dela Academia romani, intâlnim
intotd'auna notat condacul Nasterii Domnului. Inteleg acele documente in care se aflâ
condacul. Nici odatä nu-1 gisim numai amintit la vremea sa, adici, fie dupa cântarea
6-a a catavasiilor, fie intre sedelne sau intre podobii. Dar, in pretiosul manuscris 61
de psaltikie romäneascä, dela Academia romäni, al lui Filotheiu Ieromonahul, scris in
anul 1714 44, condacul Nasterii Domnului nu este notat. 1l gâsim asezat dupa tropar
fol. io v. Desi putem trage o concluzie sigurä asupra melosului acestui condac din
predoslavia aceluias manuscris, cum si din studiul i compararea celorlalte cantiri, cu-
prinse in el, cu textul muzical contemporan grecesc, totus notatia lui ne.ar fi lâmurit
asupra cezurilor frumoasei traduceri a lui Filotheiu, in care, el inverseazä ate odati
topica greceasci, tocmai pentru a respecta metrica greceascä. Iatâ traducerea condacului :
Kondacul praznicului, 'Taos y', 7capObo5 cr6p.epov.
Fecioara intea6sti zi, pre cel prea infiintat naste,
pirnântul pesterá celui neapropiat aduce.
Ïngerii slavoslovesc cu
Iar filosofii cilitoresc cu steaua.
Ca pentru noi s'au nascut cocon tânir
Prea veaCnicul Dumnezeu." 45
De altfel in ms. 61 rom. numai trei tropare sint notate 46
Iar din cele zece condace, pe care ni le di, ms. brancovenesc, in traducere, nici unul
nu este notat

ASPANDIREA VERSIUNII MUZICALE A CONDACULUI NA5-

TERII DOMNULUI IN CARTILE LITURGICE ALE BISERICII RASARITULUI SI IN AFARA
DE BISERICA. * /ntilnim in cãrçile liturgice o multime de condace, care se canti ca
c11 rcapEgvo5 cr6p.apov". Evident, aceste condace sint compuse in acelas metru, caci numai
astfel pot fi turnate in acelas tipar melodic. Dar nu numai condace intilnim pe acelas
melos, ci si stihiri sau cathisme, ce se cântä in deosebi la slujba diminetii. Citim
innaintea lor : ca Fecioara astäzi. Rispândirea aceasta a viersului muzicesc al condacului
Nasterii, in cântirile liturgice, a fost o pniciná binecuväntati a lâtirii i intrarii in
adâncul sufletului românesc a melosului condacului. Apoi insis särbatoarea Nasterii
Domnului, ziditä pe temelii traditionale puternice, ce-si gäsesc explicatia innainte de

44) Cf. I. Bianu, catalogul manuscriptelor rominesti, tom. I 1907, Biblioteca Academiei romine, pag. 144,
149, di in intregime interesanta predoslavie a ms 61 rom.
45) Condacul Nasterii Domnului are in traducerea lui Filotheiu aceasti versificare ; 15+16, II +12-
r +7 ; in greceste avem : 15+15, 13 +13, 13+7; iar in slavoneste 12+13, 12+12, 12+4. Se vede din aceasti
traducere, ci ierom. Filotheiu era nu numai un orn luminat, ci si talentat.
46) Troparul Nasterii Domnului, fol, ro r v ; troparul botesului Domnului, fol. 54 r si troparul
invierii Domnului, fol. 25 r. Acesta din urmi nu este numit tropar in ms,
47) Condacul Nasterii, fol. ro v; al Botezului, fol. 14 r; al Intimpinirii, fol. 16 v ; al Bunei Vestiri,
fol. 18 r; al Intririi in Ierusalim, fol. 21 r; al Invierii Domnului, fol. 27 r si v; al Inniltirii, fol, 32 r; al Sfintei
Treimi, fol. 32 r; al Adormirei Maicii Domnului, fol. 37 v 0 al Iniltirii cinstitei cruci, fol. 39 v si 4or.
Se intelege, cá troparele nenotate sint la aceleas sirbitori, la care avem i condacele.

36--

www.digibuc.ro
crestinarea noastra, a avut in totd'auna un deosebit mister si o exteriorizare foarte
bogata. Cand aceste elemente sufletesti le cunoastem, atunci lesne putem intelege si
talmaci, pentru ce i curn melosul condacului Nasterii Domnului a intrat asa de adanc
s'a prins de sufletul poporului roman.
Un dascal, plin de ravna §i de talent, pastrator de datina,
care s'a confundat intotd'auna cu insäs legea din strana unui schit sau manastiri,
caci acestea au fost primele noastre injghebari mai rasarite bisericesti, liturgice
juridice, a dus cantarea curata, indatinati si canonica, pana cine stie in ce sat departat,
prin viersul unui preot, diacon sau cantaret, ce-si ficuse pregatirea de slujitor al bisericii
in acel schit sau acea manastire 48. Acestia la randu-le, in satele lor, in tinda bisericii
sau aiurea au invatat pe altii cite ceva din tainele, pe care le tineau cu sfintenie.
in afara de biserica, unde oarecare ingaduinta puteau fi iertate,
atat cat ele se incadrau in cuviinta crestinului si a särbatorii, insa pastrand contact
strans cu matca, se petrecea minunatul proces al productiei populare, de intima rezo-
nanta religioasa, care era colinda. Caci, biserica, ori unde s'ar fi gasit, prin tot ceea
ce-i pune la indemana alcatuirea ei cultica, a fost un instrument de activare si de
modelare a spiritului si a sufletului. i ceeace s'a putut petrece aiurea, s'a petrecut si
in lumea noastra ortodoxa, in neamul nostru ron-ianesc, adanc pastrator i cinstitor al
celor sfinte si a tot ce se leaga cu biserica.
ajunul Craciunului preotul sau dascalul, sou amandoi impreuna,
mergeau cu icoana Nasterii Domnului, din casa in cask vestind bucuria cea mare a
praznicului, cantand troparul i condacul 4°. Aceste doua cantari erau ca un preludiu
al poemului ce avea si se desfasure in insis ziva praznicului, intr`o imbinare tainica
a dumnezeiescului cu ommescul si in care dogma economiei mantuirii omului se des-
volti si se infatisaza in cantari i in cetiri de o neinchipuiti frurnusete si adanciré.
Viersul troparului si condacului era ingiduit preotului i dasca-
lului in bisericá in primul rand. Prin derogare dela predanie i in afari de biserici
la unele mari praznice. Poporul insá trebuia sa se bucure din plin la aceste praznice
si nu numai o clipa. Inteaceasta biserica a fost o calatiza nu numai mantuitoare dar
si intelegatoare. Ea n'a cautat sá fad din fii ei sihastrii sau eremiti. Faptul este cu
totul firesc, caci biserica se continua in viata publicá i privata in liniile ei mari, iar
nici de cum in manifestarile atat de variate si de marunte ale individului. Chiar cá-
lugárii au cantari veselitoare, ce nu intra in canonul liturgic. Inspiratia lor o gasesti
in cantarile liturgice, iar executia lor este ingaduiti numai in afara de biserici '°.
Atunci s'au nascut cantari veselitoare, inspirate de biserica, cu
continut bogat i variat, slávind praznicul si traducand o intinsa gama de sensibilitate

48) Lucrul s'a petrecut ast-fel pâni acum 50-60 de ani. Uniformitatea i indentitatea manuscriselor
liturgice notate din veacurile X - XIV sint o dovadi peremtorie, ci nu se putea aduce in biserici orice cintare,
de cine stie unde si cine stie cum. Chiar reforma lui Ion Cucuzel foarte cu greu isi face drum, dupi doua veacuri.
Traditia era asa de puternicä si inspiratia sfintilor melozi intr'atât de respectati, in cit idiomelele si canoanele se
p5streazâ in liniile lor melodice Oda' la jumitatea veacului al XVIII-lea.
49) Cf. Drag. Demetrescu, Obiceiuri vechi bisericesti in Bis. Ort. Romanä 1907- 1908, p. 1163 - 1171.
Dan Simonescu, Literatura româneasci de ceremonial, Condica lui Gheorgachi 1762, Studiu si text, Bucu-
resti, 1938, pag. 154-156 ; iar pentru mergerea cu icoanele la Domn in ajunul Nasterii Domnului, pag. 157 si 278'
50) Ieromonahul Dometie lonescu, Tip. Cártilor Bisericesti, Bucuresti 1909, Colectie de cântiri reli-
gioase traduse si compuse de Macarie Ieromonahul, Anton Pan si de alp autori, adunate si apzate pe note orientale.

37

www.digibuc.ro
 sinceritate. De aceea intalnim o stransa analogie intre melodia bisericeasca indati-
nata i atatea melodii ce imbraca versul popular al multor colinde ale Nasterii Domnului.
Faptul acesta deschide noui drumuri noui perspective cercetatorului cu spirit intuitiv
i

analitic. Asa ca, privind lucrul de aproape, melodia condacului Nasterii Domnului era si este
pana azi turnata, in cat se confunda in linii le ei ma ri cu melodia multor colinde.
Melosul bisericesc al Condacului a servit ca tip rnelodiei devenita
populara a Colindei, dupa cum versul bisericesc continutul lui a servit ca model

7
de inspiratie versului popular, legat de sarbatoare sau praznuire.

ESIUNEA
R POPULARA MA INFLUENTAT VERSIUNEA MUZICALA
A CONDACULUI * Daca exista o asemanare asa de intima ¡litre versiunea muzicala a
Condacului Nasterii Domnului si versiunea unor colinde, este cu putinta ca versiunea
muzicala bisericeasca sä fi fost influentata de o versiune populara oarecare ? Hotarat
ca nu. Pentru urmatoarele motive : a) Cultura are intotdeauna prioritate ; b) inteo
societate, in care singurul element activ pe acest taram, respectand bineinteles pro-
portiile si realitatile era biserica, in nici un chip ea nu putea fi influentata de
mediul in care traia ; c) Sarbatoarea Nasterii Domnului era asa de mare, se legà cu
credinti si traditii asa de puternice, pe care le inlocuia in cat, nici cum si in
nici un fel, nu am putea presupune o comanda din afara in insas inima praznicului.
Daca viersuirea populara a influentat cantarea bisericeasca in ge-
nere, in unele regiuni si provincii, aceasta se datoreste nu atat fortei de care dispunea
arta populark cat slabirei artei bisericesti, lipsita de focarele de cultura, care sa sus-
tina, sa apere si sa promoveze arta religioasa " bis. Disparitia manastirilor, centre de viata
culturala si artistica, si pastratoare de patrimoniu scump si comun, din acele regiuni,
a adus acea stare de lucruri pe care noi o constatam in unele provincii. Si aceasta
stare de lucruri, devenita ca si traditionala, cu greu se poate indrepta. Caci ea pre-
tinde o limurire a problemei artei muzicale liturgice pe teren stiintific - documentar, o
intelegere a acestei probleme pentru unitatea noastra cultica si o pasire hotarata la
realizarea principiului iesit din adancirea si cercetarea problemei in feluritele ei infatisari.

SEMANAREA INTRE CONDACUL CH pOv apov §i

'ETcacfivr¡,-; Condacul Theofaniei este insemnat : modul 4. Desi este astfel
insemnat, se canta intocmai ca Fecioara astazi". Nu este o gresala de copist. El pas-
treaza cadentele cezurilor i cadenta finala chiar 51. Iata un fapt ce ne explica limpede
legatura dintre moduri, circulatia lor si diferentierea kr, care cite odata cum este
cazul era mai mult arhitecturala, de cat privind ethosul. Caci, din aceias structura
melodica rezulta aceias impresie melodica. Iata condacul 7capOvo; dupa
5o bis). Arta monumentala manastireasca a dat nastere, in tinutul Valcei i Argesului de Oda*, acelui
minunat mestesug al taierii in lemn, ce se intalneste in veacul al XVIII. Arta populara nu putea sa dea nastere
acestei productii, ce vádeste stiinta, intelegere si talent. Ea prelucti numai, cu elemente personale, arta bisericeasca.
51) Condacul 'Dtscpcív-r,g cnjIlepov" are 4 versuri : 12+55, 9+12, aa in cat se exclud cateva for-
mule melodice intermediare, intrebuintate in condacul 7:ccpOgvnc cajuepsv".
Intr'o colectie de podobii, troparele invierii, troparele si condacele sfintilor si praznicilor, cum si cateva
cantari din Triod si Penticostar de I. Popescu-Pasarea, dupa Anton Pan, 1925, Bucuresti, gäsim la pag. 73 :
Condacul Sf. Vasile. Eh. IV asemenea : Fecioara astäzi. Evident este o greseala a compilatorului, provenitä din
confuzia ce o face intre cele 2 condace.
38

www.digibuc.ro
 ms. gr. 670, fol. 274 r, Academia rom. i coridacul 'Ercevyi; cstzpov, dupa acelas
ms. fol. 286 v si 287 r
=1'36

/1 itat-01--- roS 7 &tjY -1.ó-b, Z5 - - 6-, - o

11".1
r(; ° --Bto 6-1
I
, fr)
rE. I

rt /TN -p.(_-rtav 01)

1 - - e. 5 6 Itro -

pit - o? 7714 ov v s_ 0 s,

rrN
ATRINomit a .111 low wm '07111 1111111111

Ot _ -0- 0 S,

g7-0
Jo 2.86 'T V
.s; 2.87-'t-

Keel. 7; trz C. 1-)

r".)

NIP MN MI MAIMIII SAW

V
ti it - ct ;e_ N) (Tr. To( vir
t ). v

1?) (Las, 1.\. 4- :re? - I - zv

32) Vezi plan§a X.

39

www.digibuc.ro
 Gama mixolidiana medievala i bizantina se compunea dintr'un
pentacord i un tetracord impreunate, so/ re' so/' (g d' g'), iar gama fri-
giana dintr'un tetracord pentacord impreunate, do fa do' (c f c'). Astfel, cele
doua game aveau o structura interioara identid, fiind chestiune de transpozitie 33 si
de impartire pentacordala tetracordala sau tetracordala - pentacordala a gamei. De altfel
gama bizantina medievala so/ re' sol' (g d' g') este gama hypofrigiana greco-
romana, care avea intru totul aceias structura. Si dad finala modului 3 din condacul
Nasterii Domnului o putem explica i prin analogie cu finala modului 4, care este In
adevar do (c), apoi tot astfel putem explica finala re (d) a unor melodii din modul
al 4-lea finala care intra in constructia arhitectonica a modului 4 atat prin
derogarea ce si-o ingaduie poetul, plin de talent si de stiinta muzicala, dt si prin
analogia cu finala modului

-v--
ERSIUNEA ARDELEANA A CONDACULUI NASTERII DOMNULUI
Spre deosebire de ceea ce s'a intamplat cu celelalte dntari liturgice din biserica Ardea,
lului, fie greco-orientala, fie greco-catolica, condacul Criciunului a pastrat, in parte-
modul, cadentele, ambianta si atmosfera melodica a versiunei documentare tarzie. Aceasta
denota, pe deoparte, unitatea originii melodiei, iar pe de alta, dainuirea ei neintrerupta
in sufletul poporului si in practica liturgid. Aceasta practica este un fapt de o co-
varsitoare importanta. Caci cu toata aparenta frangere a unitatii romanesti prin ran-
duirea obstii de lege romaneasca in doua despartaminte, riguros si precis desemnate
oficial, s'a pastrat totus In unele laturi, vechea unitate liturgical si cultica.

Condacul craciunului este unul din elementele esentiale ale acestë

continuieäti si unitati liturgice. Elementul acesta, ca i altelede care eu nu ma pot
ocupa in studiul de fataa depasit randuielile nostre marunte. El intrase de mult in
constructia intima a sufletului romanesc i devenise ast-fel un patrimoniu scump al
legii romanesti. Intrebuintarea lui liturgica s'a topit in practica indatinata a stranii,
precum iin colinda nedespartita de sarbatoarea Nasterii Domnului. Caci colinda re-
ligioasa era si esteam putea spunetranspunerea ritualului liturgic In continuitatea
vietii sufletesti milenare a poporului. De aceea condacul Craciunului rasuna in colinda,
naiva adesea, dar hotarata, a poporului roman ardelean.

Versiunea ardeleana a condacului este construita pe subtonica,

tonica i mediana. Intre versiunea dela Sibiu55 si vet siunea dela B1aj56 este o foarte
mica deosebire. Iata-le:

53) Cf. Transcrierea celor 2 condace pag. 35.

54) In canonul Intanpinàrii Domnului, modul 3, din ms. E. 7. II, veacul al XIII-lea dela Grotta
ferrata, intilnirn finale in si gray, 7 e si fa (b, d, f). Cosma melodul era prea iscusit poet i muzicant.

40

www.digibuc.ro
 Versiunea sibianã ":

J(4'S S pa_ 71-..orK

1 irki
MI WM1 MEIN
OM =In
MINIt W NNW!
Ma
I I= MINIVImININWIN
MN= =NEI
ws wow asr.ws
-11M1111111/11MO1111=1111111111
111174111111111111.1CEM mr
iLe /2.aLl -C.e lox- - aLt et
"71
aIS mamma MININe 1111
MIIIIPM111=INIIM MEW =11110.4 WIMP"
NWAIIIII =NIP!

IfitiMIIIM
otimmiumm
M il
mum*
1111110PIiIIMINIUM
-_-,
mi
IMO"
MI
am ilmsami a
111===IMMIIII"
,_,
/at ea_ -
844
..
1
TIMM
Mr
.k
=MN
WAINIIWMIIIMri
MN MIMS
iiIIN
=MIMI= ir/IININIINIMINNOtai
9cit

IL

Versiunea blajan'a 5":

55) Dimitrie Cuntanu, Cantarile bisericesti dupa melodiile celor 8 glasuri. Sibiu, 1890. Condacul
Fecioara astazi" pag. 37 este scris in la major. Noi am transcris acest condac o quinta mai jos pentru a-I pune
mai lesne in comparatie cu versiunea blajana. Aceias melodie, in condacul Sf. Nicolae, pag. 63, este scrisa o
quarta mai jos de acelas Cuntanu.
56) Mi-a fost comunicata de D-I I. Florea, profesor de tipic si cantare bisericeasca la Academia Teo-
logica din Blaj. D-sa mi-a trimis si o versiune mai ornamentata, ce se canta mai ales in bisericele rurale, resim-
tindu-se oare-care influenti a cantecului popular".

41

www.digibuc.ro
 ree:. ettlat-e-

J4,44 _ air ---7L4,e

fruit 4e4-c- - ito

Acor. cer.

-kt.stíz.- ithect. cue "x-e- Z_.e.c.4_

Iata cate-va din ornamentele versiunei ce se canta in bisericile de sat :

3-8)

66.4!
Le.
,ea +0- rU24 C.

Linia melodica cum si cadentele sint aceleas, atat in versiunea

sibiana cat si in versiunea blajana, pana la versurile :
Ca pentru noi s'a nascut prunc tana r,
Dumnezeu cel mai 'nainte de veci".
32

www.digibuc.ro
 -v--
ERSIUNEA SIBIANA * Este incitusatä in misura de 2-4.
Se poate cu usurintä remarca siluirea liniei melodice". Partea finali este cu totul
modernizatä. Si aci se vede o insiruire melodici streinä cu totul ethosului condacului.
De unde melodia, panä la textul de mai sus, pastreaza caracteristica modului, si se
incadreazi astfel in melodia traditionalä mai apiopiati de vremea noasträ, deci a vea-
cului XVIII-lea, in finali se departeaza cu totul si sarseste inteun mod major obis-
nuit. Desi s'ar pärea, la prima vedere, cä aceasta este o finalà specifica modului 3
autentic al condacului Nasterii Domnului, totus ea este finala curentä a oricärui mod
major. Aceasta tine mai mult, cred, de transcriitorul condacului. Tendinta celor ce
cunosteau putin muzica bisericeascä si poate, tot atât de putin muzica linearä, era de
a face acest amestec, care, dupa parerea lor, servea muzica bisericeasca, dandu-i o
culoare occidentalä.

ERSIUNEA BLAJANA * Este putin mai ornatä. Nu se depär-

teazä totus de prototip. Cadenta finalä este pe tonica ; lucru de altfel foarte impor-
tant pentru specificul acestei frumoase melodii. Se degajeazä insa din atmosfera melo-
dica a condacului un tetracord antic dork, ce se impune ori de cate ori linia melodici
merge spre tonicE, fie in cursul cantarii, fie in finalä. Ori, acest tetracord coborator :
lasolfami (a'gfe), di melodiei ceva cu totul propriu si particular, farä ca
prin aceasta melodia sä capete o nuantä strainä. Se intimpla aci o suprapunere de
tetracoarde, si anume : tetracordul frigian medieval cu tetracordul lidian bizantin. Iar
acel si natural, ce apare clar in câteva pasagii, ciä un accent deosebit de puternic
tetracordului lidian, conturandu-1 si fixandu-l. Afirmarea subtonicei atesta filiatia liniei
melodice. Fragmentul ce imbracä cuvintele iarä magii" ne descoperä popularul. Si
ceea ce este de o covarsitoare importanta pentru istoria limbii cärtilor noastre bisericesti
e textul condacului din versiunea blijana. Acest text aminteste traducerea lui Filotheiu
din ms. roman 61. Acad. romänä, fol. io v.

7.' ERSIUNEA LATINA A CONDACULUI NAFI'ERII DOMNULUI *

In sirbätoarea Nativitas Domini dupä tertia missa, ad magnificat, se caned' aceastä antienä61.
rakiii41

41-44 k4 : - 4 sea-
iiiiiniZRULIMMMOIa MErniniMMMINNOMIWWW
u. 110/1111MMINEP 1.1MIrlIMW11111 mrM.11111111AllerWMIPMNIIMWEE11111MINIIW
r2- fejL, ck_ ..e.anuniC,4441(..

6o) Din prefata lui D. Cuntanu, cp. citat. pag. 4, se vede izv rul cantarilor sale. Le-a scris cum le in-
vatase dupa auz dela predecesorii sài, profesorii T. Ioan Bobe i Ioan Dragomir. Iar podobiile le-a scris dupi
Simeon Florea, bitrAn cantor in Danes, tractul protopresbiteral al Sighisoarei.
61) Liber usualis missae et officii pro dominicis et festis, 1924, No 78o c. pag. 330.

43

www.digibuc.ro
 1111.7,111111111171111WI11/17:
Timasamillosionimsi71ftimalIs.vialmmmr
NA 11111,71MILIMI=MIlla
BMW u.,.....mautvimigul,
W-11=-JU'AiltEMIIMINIMM1M11,111111111C
11111=
ei y taapoo-
A
.111MINI
ainC/111/111111111M+=111P-'11=1111r1111111111111111111 IM11111611MillIMIrlMINIIMII=11111ar.NPMMI
: 3.6 et_ -r-ee A e. 4 _
Antiena este insemnatä, modul 1. Are inteinsa ceva deosebit de marea
majoritate a cantarilor gregoriene din modul j" Constructia ei melodicà este unrCa'toarea :
Primele doua distinctiuni se invartesc in jurul médianei fa fàra ca prin aceasta si se piarda
din vedere, macar o clipá, tonica re (d) i subtonica do (c); a treia distinctiune se invar-
teste in jurul dominantei la (a'), care in specie este termenul final al pentacordului
rela (da') si inceputul tetracordului la're' (a'd'); a patra distinctiune este cons-
truita pe tonica re (d). Desi aceasta antiena este insemnata modul r, asemanarea dintre
ea si condacul Fecioara astazi", este mai mult de cat izbitoare. Atmosfera lor i intreaga
ambianta este aproape aceias. Arhitectura lor melodici denotá aceias origina. Iar faptul
cá sint insemnate in moduri diferite, nu exclude stransa lor inrudire. Ori aceasta circulatie
a modurilor este tocmai unul din momentele interesante ale melosului bisericesc, pentruca,
cu elemente proprii construieste edificiul artistic de care are nevoie.

ONDACUL NA$TERII DOMNULUI $1 IMNUL TE DEUM LAU-

DAMUS". * Intre constructia melodica a condacului Fecioara astazi" si a imnului
Te Deum laudamus", ce se canta Pro gratiarum actione", este o mare asemanare
Atat frecquenta aceloras cadente cat si atmosfera generala a melodiei marturisesc o ori-
gini comuna. Cadentele obisnuite in structura melodica a imnului, pe sol (g) si la
(a'), sint propriu zis tonica si subtonica melodiei condacului, care in unele versiuni se
infatisaza chiar sub aspectul acestei mutatii ". insemnarea : modul 3, este o indicatie
pretioasa si in afara de discutie a legaturii stranse dintre cele doua cantari, in ceea ce
priveste arhitectura kr modala 64 Exceptand versurile :
Aeterna fac cum sanctis tuis,
In gloria numerari,
Salvum fac populum tuum Domine,
Et benedic hereditati tuae,
Et rege eos, et extolle illos,
Usque in aeternum,
62) Constructia melodicä a acestei antiene s'ar putea urmãri cu succes in unele colinde.
63) Dealtfel, in versiunile imprimate ale psaltilor veacului al XIX-lea, vedem aceastä mutatie indicatä
prin ajutorul märturiei di si ke. In practica executiei se intrebuinteezi aproape intotdeauna mutatia la dominantä,
pentru a avea sol-la (g-a') in loc de do-re (c-d).
64) Comparänd melodia imnului Te Deum cu aceea a cântirii Gloria in excelsis Deo, ce se cântä in
Festis simplicibus, constatäm nu numai o mare analogie, dar aceias modulatie. Ori, melodia acestei Gloria in ex-
celsis (Missa XV) se numiti printre cele mai vechi, si pästreazi un caracrer pur recitativ. Si daca o comparäm
cu Pater noster din ritul mozarob, constatäm o simplitate extremä. Simplitatea aceasta, proprie celor mai vechi re-
citative, este o indicatie siguri de autenticitate. Ast-fel prin analogie ne gisim in fata unor texte muzicale de o
covirsitoare importantä pentru Studiul Condacului Nasterii Domnului, ca si al cântärii vechi liturgice in genere.

44

www.digibuc.ro
si sfarsitul Te Deum-ului :
In te Domine speravi :
Non confundar in aeternum,
intregul text muzical al acestei populare cantari liturgice dupa versiunile: tonus solemnis, tonus
simplex, juxta morem romanumi juxta ritum sanctae ecclesiae mediolanensis, este croit pe ace-
las tip modal, ce ne reaminteste formula arhaica a psalmodiei antifonice a modului al IV-lea.
In constructia melodica a acestor versuri de mai sus se observa
o transpunere, pentru a avea do-re-fa (c-d-f ) in loc de mi-sol-la (e-g-i), ceeace este
equivalentul unei difonii. Este si acesta unul din elementele de baza ale stiintei muzi-
cale medievale, care nu desminte importanta combinatiei de pentacoarde, tetracoarde
tricoarde in compozitia gamelor eclesiastice, rezultate din modurile vechi grecesti sau
greco-romane. Mai mult Inca, constatam ca, cuvintele Aeterna fac... sint scrise pe o modu-
latie de antiena, de trei ori repetata, si urmata de versete scoase din Sf. Scripturi 65.
In versiunea juxta ritum sanctae ecclesiae mediolanensis 66 acest
imn este scris o quarta mai sus. Contextura muzicalá ramane aceias. Finala este deci
la (a') si concorda cu finala mi (e) a versiunilor romane. Aceastä finala este de o rara
eloquenta. Ea ne explica finala versiunilor bizantine i totdeodata ne conduce sa intre-
zarim i sa acordam o origina comuna acestei constructii melodice. Finala in la gray
din versiunile bizantine ale veacului al XIII-lea parea foarte ciudata in modul 3 au-
tentic, caci ea nu se gaseste in nici o alta cantare din acest mod. Insa, din moment
ce o gäsim in cantari cu caracter deosebit, ce nu au o legatura intima din punct de
vedere liturgic, atunci ea ne apare i ca un patrimoniu comun al popoarelor din regiunea
su dica, vestica i nordica a Dunarii inferioare. Coexistenta acestui fapt muzical nu este
ceva intâmplator, ci este bazata pe realitati spirituale si sufletesti 67.
Este o problema de o mare importanta muzicalá liturgica si fol-
klorica totdeodata, care deschide interesante cai de cercetare si de sintetizare a rezul-
tatelor cunoscute. Caci daca acest patrimoniu comun birue dealungul unei epoci asa de
intinse, atunci el poate forma pivotul cercetarilor in jurul problemei influentei popoa-
relor ce s'au infiltrat in tinutul sud, vest, nord dunarean, i carpatic. In acelas timp
poate preciza si determina dainuirea elementului spiritual greco-roman sau daco-roman,
pe care atingeri superficiale in nici un chip structurale nu putea sa-1 anihileze.
Astfel ritmul si contextura melodica, pe care le intilnim in con-
dacul Fecioara astazi", imnul Te Deum", cum si intr'un nesfarsit numar de colinde,
cu variate nuante, sunt o dovada irefutabila a dainuirii spiritualitatii artistice greco-
romane, in regiunile noastre, peste timp i oameni.
65) Aceste versete cari la inceput erau rugdciuni obisnuite ale slujbei de dimineata, au fost incorpo-
rate in Te Deum. Cf. Dom Joseph Pothier, Les mélodies grégoriennes d'apris la tradition, Tournai, i88o, p, 239,
si P. Wagner, Einführung, III, pag 225-228.
66) Romae, MCMXXXV, vezi pag. 636-639.
67) Autorul imnului Te Deum", dupa cercetirile mai noui, este episcopul Niceta de Remesiana. Cf.
Dom Paul Cagin Te Deum ou Illatio ? Solesmes r906, pag. 139 ; G. Morin, Le Te Deum" type d'anaphore
latine préhistorique ? Revue bénédictine, tome XXIV, 1907, p. 202 ; S. Salaville, Echos d'orient, pag. 373, re-
cenzia lucrIrii lui W. A. Patin. Niceta, Bischof von Remesiana, als Schriftsteller und Theologe, Munich, 1909.
Iar melodia ce insoteste imnul, nu este exclus, sa fie râncluita chiar de Niceta, care era si muzicant. Cf. Scriptores
ecclesiastici de musica sacra potissimum", Martinus Gerbertus, 1784, Typis San-Blasianis, tom. I, De laude et
utilitate spiritualium canticorum, quae fiunt in ecclesia christiana ; seu de psalmodiae bono, p. 9-14.

45

www.digibuc.ro
 latá inceputul acestui imn :
L -.1111111...1111.-71LIIL11=1 -.11111.1MLIMMININIMMIMII71111111111C.MUM1711=11
111111=11M=WINft..71INFLINFMMIIIIIM MEN ELL, =our
A. TAINVIII11111110111115111MMEMPIWS111111
aisrsamorsoramrisimr-marximt misommisvirmuirmismormainsimmmim
&it .42.. it.4 :
......
1
_
-.MIIIVIIIIII-_711IL malMIIMMi WIIIMANIIIMLNIIIMINIMI. MBIINELMINES.
B. 1ThiliMilliM1111.1111W-
WitillMIIIIIILIILIIIIIMW IMP
==rfilflIMINUILIIMMUMFMMIL
IMMONIMIrrnal1111/
1111111111111111
MI
I

LMIiMMIMabLEMER. ma =r-s!1111=71111MillIM lb 'a

INIWLIMIrwilWEM
TEMILWINICIIIIIIIMIPIINIrLummanimmirawww Emir imihd III
Wir4
talk -- ..6(9, .... 1(4 44.1 . q.g.' »'5 '.
I
k4V14 4 44,%.' 611.4 .t
1

D. arimmeek
i:=111MIPIN
Iwo im Mi.
.1w 1=1 mu
MIL =Willi.- Millf-111111311CIIIIIEW MI MOM
.. 1,7 1PMR MI= 1111_MI 1111111111111111111=1 OP" .11S.
I

Z.
A
- -- 14..4 : "te- 2-0 kw44 -
TIMM isal MIA.7.111FMMENFIIIMIi.-..--11111111111111111...11111111711=111110111171MIIIIM.-711111
1111.711=WININII MIIIIIMMLIMOIRIIMILMIMMIIMP IMP IIIMELMMINIMILIMIMIII=IMIIMMIIMINIMI
,dsisrommt.wiimrismumliimmmr-sia,mosownowmmiraso.msairasmirms
tteAtL. 'ux 11.4 ha. -"hut_ - & 44,,,Av of.e -6! ,
WMINMEati ....Mfi 011111=NOMAI ME MIIMCM1.7111111.1
IIIIIIMPU== 1111111111=11111ffiNIIIIIMINI
le
W. asLIMIEMMM =WM, BLINN- li1111=1111,1111_MIN
9 - titeua_ rx tv.4 VI; )14k. ty!e_ - XV_ - - -Lt.- X' - -

Lis sail IIIINLMIMIIIIIIIIIWINIII..

lalIMIIMMINIENIIMIIIMMIL1111LIIM111111111FM11 ILIMM- ILIIIII..11=1111.."41111111M
a !MEMO
IMe
NriMMIff- MIL .MIINFLIELII MI1 IINA

ow464 +AA.- 1ö tr& -IA.- - Chin- 34P-41 4-1A_ - - .

WI
FM IMP
IIP. I IM 1111 MIL
11111

OP'
===11111MIN11111111111M1... IPM 4
erht. st1,5 'tgi)1_,- - itc,_ a_ -k_k_

Ciderea melodici in la gray (a) in in versiunile bizan-

tine din veacul al XIII-lea ale condacului Nasterii Domnului se aseamina cu a.derea
frequenta in mi ( ) din versiunile romane i in la (a') din versiunea milaneza a imnului
Te Deum".
Jatá sfârsitul imnului :

misimirmri
mom
miNNI.7=MilOMMIIIWAMMdimmiLiamnanar
I
..11
MMIMI

tie - - luentA_ .

A. Tonus solemnis ; B. Juxta morem romanum ; C. Tonus simplex ; D. Juxta dtum sanctae eccl. mediolanensis.
a. Versiunele romane ; b. Versiunea milanea

46

www.digibuc.ro
 0 deosebire existi totus, i anume In ceeace priveste inlintuirea
sunetelor, in melodia condacului i melodia imnului. Tetracordul din finala imnului cum
si din cadentele obisnuite in mi (e) afirmi armonia normali dorici, asa zisi a mo-
dului 4 psalmodic pe cand insiruirea sunetelor in finala condacului din documentele
veacului al XIII-lea afirmi mijlocasul modului 3 autentic, adici I-iul plagal, deci ar-
monia hypodoriani, cu diviziunea quarti'-quinti la grave re-la (a-d-a'). Acest hypodo-
rian bizantin medieval se prezinti In practica cantecului, ca o inlintuire de quarte
sau tetracoarde impreunate : la grave re-sol-do (a-d-g-c'). In aceasti constructie, si
gray (b) nu primeste niciodati bemolul. Astfel pozitia semitonului in cele doui tetra-
coarde, in melodia condacului si a imnului, face diferentierea ".
Ciderea melodici in mi (e) in versiunile romane sau in la (a')
in versiunea milanezi, ne indeamni si ne gandim la versiunea blijani a condacului
si-i acordim o deosebiti importanti.
Intr'aceasta nu trebue sá vedem o influenti sau imitatie a melo-
diei imnului Te Deum", ci persistenta aceluias fapt muzical.
Linia finalei este aceias in versiunile romane, in tonus solemnis,
tonus simplex si juxta morem romanum. In versiunea milanezi este putin mai ornati.

ELODIA CONDACULUI N'ARE NICI UN FEL DE INFLUENTA

SLAVA. -* La o suti de ani dela moartea lui Macarie psaltul, preotul Niculae M.
Popescu, prof. la facultatea de teologie, Bucuresti, publici59 Catavasiile la Dumineca
Stilpirilor, dinpreuni cu tot canonul, alcituite pe glas bulgiresc de fericitul intru
pomenire dascilul Sarban protopsaltul Tanii Rominesti" (catavasii) pe care Macarie le
invitase dela protopsaltul Constandin, ucenicul lui Sirban. Publicind aceste catavasii,
preotul N. M. Popescu nu aduce nici un serviciu musicologiei rominesti, nu limureste
nimic si nu innalti memoria lui Macarie; ci lasi si se acreditezecu aparenti docu-
mentarivechea eroare a muzicii slave inpimantenite si a diinuirii acestei muzici, in
cultul nostru si in spiritul nostru. Se impunea, daci nu un mic studiu preliminar, o
scurti limurire a adjectivului bulgiresc", care naste confuziune.
Macarie psaltul nu se dovedeste prin nimic a fi fost musicolog.
Opera ieromonahului Filotheiu, imensi ca valoare muzicali pentru noi romanii, ji este
total necunoscuti ". Afirmatia lui Macarie de catavasii pe glas bulgiresc", trebue
luati deci cu multi rezervi. De altfel Bulgarii n'au avut nici odati originalitate in
aceasti rannuri. Ei au adoptat in totul predania i muzica bizantina, cu mici deosebiri
cerute de spiritul limbii slave, si le-au dus mai ales In Rusia. Acolo indentitatea
68) Cf. L'office de Noël, pag. 16 si studiul meu: The Hymns of the Sticherarium for November,
transcribed by H. I. W. Tillyard, publicat in Bizantinische Zeitscrift. 1. 1939, pag. 156-170.
69) Biserica Ortodoxi Romänä, No. 9so, anul 1936, pag. 545-572.
7o) Macarie nu este primul care traduce cintirile liturgice si le aseazi pe psaltikie. El este primul
dintre români, care primeste si tispândeste sistema cea nottä la noi, adici reforma psaltikiei, intreprinsä in anul
1814, la Constantinopol. Asezând textele liturgice românesti pe noua psaltikie, care era curat greceascá, cu calitätile
si defectele ei, a crezut, ca a româniz it muzica strfinii. Cf. prefata irmologhionului säu, Vienna 1823.
De aci vine eroarea curenti a multora, ce vorbesc de muzici bisericeascä nationali, româneascä si stri-
moseascä. Si intre acestia se numati clerici, unii chiar profesori,si cintäreti, cari nu si-au dat osteneala sä cer-
ceteze mäcar veacul al XVIII-léa in aceasti laturi.

47

www.digibuc.ro
limbii cultice a facut sa se numeasca muzica lor, muzica bulgireasca. Aceasta era in
realitate muzica bizantina curata 71
Catavasiile cu tot canonul sint scrise in modul 3, ga ca dela ni;
deci acelas mod in care este scris i condacul Nasterii Domnului. Cadentele in sol (g
foarte frequente, se explica usor comparandu-le cu cadentele in re (d) din Condacul
Nasterii. In aceasta diferenta de quarta nu trebue sa vedem nimic alt de cat o schim-
bare de ton, modul rarnanand acela, neschimbandu-se nimic din constructia i ethosul
lui 72. Analizand mai strans aceste catavasii cu tot canonul, gasim repetarea continua
a unor figuri melodice, cu un accent vesel i curgator 73.
Si tot asa in celelalte tropare ale Canonului. Daca comparam
aceste figuri cu cele din Aria dervisilor din Pera, atribuita lui Dimitrie Cantemir 74
remarcam o mare asemanare. Se stie ca. Dimitrie Cantemir a scris un tratat in limba
turca despre arta muzicii '5 tratat care va fi interesat pe multi, poate, in tarile noastre,
in epoca stapaniei Fanarului.
Daca lasam de o parte aceste composite din canonul dascilului
Constandin, scris de Macarie psaltul, ne rimane constructia arhitectonica a canonului
stalparilor, scris de Filotheiu ieromonahul, din vremea lui Brancoveanu ".
71) Chiril, unul din sfintii misionari ai slavilor, invatase muzica la Constantinopol. In scoala superioari
intemeiati de Bardas studiase sub directia lui Leon matematicianul si a lui Fotie. Mai tarziu a ocupat catedra de
filosofie din vestita $coala Constantinopolitani. Cf. Vasiliev. op. citat. I, pag. 392.
La congresul international de muzici sacra tinut la Paris in Mai 1937, Mihail Ossorguine, prof. la
Inst. de teologie ort. rusa din Paris, a facut o comunicare intitulata : Exposé de l'histoire de la musique religieuse
en Russie. In aceasta comunicare dovedeste pe baza a doui documente originale : Cronica, zisa din Gustinsk, a
cilugärului Ioachim si cronica mitropolitului Ciprian, (acesta a trait la sfarsitul veacului XIV si inceputul veacului
XV) numita «Cartea genealogica», cum ca :
i. «Vechiul cantec bisericesc rus este fara indoiala de origina slavo-greaci, si a fost introdus in Rusia,
dupa convertirea la crestinism, prin doui curente diferite, cari veneau amandoua din Sud : din Bulgaria si direct
din Grecia, (intelege probabil Athosul) ceea ce explici influenta pe care aceste doua tari au exercitat-o asupra
intregei istorii a muzicii sacre in Rusia ;
2 La randul lor aceste doua curente au avut ca izvor de origina cantecul religios bizantin».
Congrès de musique sacree, Desclie de Brouwer (9 C-ie Paris, pag. 122-128.
72) Cf. Condacul Botezului pag. 35, dupa ms. grec. 670 Ac. Rom.
73) In irmosul i intalnim de 3 ori aceasta figuri :

COL
A. -
74) Teodor Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, Extras din Analele Academiei ro-
mane, Ser. II, Tom. XXXII, memoriile sectiei culturale, 1911, pag. 55-61. Air sur lequel tournent les Derviches
de Pera, note par le Sieur Chabert qui était avec Mr. de Ferriol, et qui en a compose' la Basse. (Recueil de cent
estampes, Paris, 1714, par M. Ferriol) . Aceasti arie pentru a o compara trebue vazuti si cercetata in integrul ei.
75) Teodor Burada, op. citat. pag. 6-16-
76) Imitatii au fost si sint foarte frequente in muzica bisericeasca..Manuscrisele grecesti din veacul a
XVIII-lea ne infitiseaza o sumedenie de Heruvice, Chenonice i Cratime scrise ia game, moduri asiatice si imita-
tatii de instrumente chiar. Vezi studiul meu : Manuscrise psaltice grecesti din veacul al XVIII-lea in rev. Biserica
Ortodoxi Romani 19342 Nr. 3-4 p. i8o-188). Macarie psaltul n'a scapat de aceste influente. In Anthologie
sa (Bucuresti i828), pag. 264-314, ne di lungi eriremuri si tereremuri in cantirile numite: Pasapnoarii. Aceste
cantari le di dupa diversi psalti, maistori numiti adesea, ai bisericii cei mari.
In epoca noastra chiar, intalnim intr'o colegie de imne f co tar e, publicate de I. Popescu-Pasa.rea, Tip.
Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1900, acest text : Multi ani Doamne sa traiasci bunul nostru arhipistor,
Cler i popol pastoreasca cu credinta i amor".
(Imnul Nr. 8, Multi ani, urare. Eh. 8, pag, st si 12). Textul este turnat intocmai pe muzica pirtii a 2-ua a

48

www.digibuc.ro
 Textul slay al canonului stâlparilorca si al altor canoane s'a
pästrat pâna târziu in tiparituri românesti ". Aceasta va fi impins pe multi, de 'mina
seamä, sa creada ca i melosul poate sa fie slay. In ms. român 61 dela Ac. rom. al
lui Filotheiu, citim la fol. DS ; La Dumineca Florilor, tot canonul Ricut pre glasul
cel rumiinesc, ca iaste mai lesne si mai frumos". Din aceasta nu trebue sa intelegem
nici de cum, ca este vorba de un melos propriu rumânesc, ci ca textul slav este tradus
in româneste 78.
Aceias eroare cu cântare bulgara sau sârbeasca" o repeta preotul
Petre Vintilescu, prof. de liturgica la facultatea de teologie din Bucuresti, in recenta
sa compilatie : Despre poezia imnografica din cärtile de ritual si cântarea bisericeasca,
Bucuresti, 1937. Citim la pag, 247: In ea (cântarea bulgara sau sârbeasca) s'au topit
accentele specifice simtirii românesti, ajungând astfel la noi felul de cântare biseri-
ceasca traditionala. Deci cântarea noastra bisericeasca isi are obârsia in cântarea bul-
gareasca sau sarbeasca, in care s'ar fi contopit i pierdut specificul nostru. Iar mai
la vale zice : Paralel deci cu praltichia bizantina in limba greaci, dela bisericile
paturii mai ridicate, continua traditional in restul principatelor, o cântare bisericeascâ
trecuta, e drept, prin filtrul spiritului slay, dar autohtonizata in gustul popular româ-
nesc... In veacul al XVIII-lea insa, vechea cântare bisericeasca zisa bulgara sau
sârbeasca incepu sa rasune si in limba româna. Accentele si turnura ei supravietuiesc
pâna astazi inteun anumit fel de cântare al canonului Floriilor, in melodiile
Marimurilor" dela polieleu, i in cântecele populare de stea (Trei crai, Nunta din
Cana Galilei, in Vitleem s'a nascut Christos, 0 ! diece prea invatate, etc)". In
aceste rânduri, destul de amestecate, fara sir si simt istoric, sint tot atâtea erori câte
insemnari si afirmari. Preotul Petre Vintilescu repeta erorile innaintasilor '9, adaogând
si dela sine câteceva, fara nici un fel de discernamânt, fara vre-o baza de cercetare,
documentare, si spirit analitic. Ori, este fapt in deobste cunoscut, ca fratii China si
Metodie, ce nu erau Slavi de origina, n'au servit o cauza slava propriu zis, ci au
fost promotorii culturii bizantine, si a tot ce se leaga cu biserica, in lumea slava, prin
mijlocirea limbii slave. Opera lor era pusa in serviciul ecumenicitatii. De aceea, când

fostului imn imperial austriac. Iar muzica strofei Prim:Ivan; dulce", a lui Macarie psaltul, din Vinerea cea mare,
Starea III, muzica pe care nu ne-o da in irmologhionul tiparit la Viena, 1823, este pastisarea aceluias fragment
din imnul imperial, ce-i ramasese intiparit par. Macarie din timpul sederii la Viena. Starea III din Vinerea
cea mare isi are textul ei bine determinat si fixat in mss. asa in cat aparitia cantarii Primavara dulce" nu poate
avea alta explicatie. Modul fiind acelas, lesne s'a putut face amestecarea. Ceea ce s'a intamplat lui Macarie, s'a
putut intampla si dascalului Constandin.
77) Cf. Catavasiiariu, tiparit la Ramnic, 1784, Pas. 45-49.
78) De alt-fel Filotheiu insusi ne spune limpede in predoslovia ms. sau, ca a fugit de mestesuguri
latinesti si rusasti" si a urmat aceleas musichii ale dascalilor besearicii noastre a rasaritului"... fol. 6 r. Vezi si
Predania An. t, Nr. 6-7, 1937, pag. 25 27, art. meu ; Filotheiu ieromonahul. Vezi si I. Bianu, Catalogul
manuscriptelor romanesti, Tom. t, Bucuresti 5097, pag. 144-149. Predoslovia ms. 61 in intregime.
79) G. I. lonescu Gion, Istoria Bucurestilor, 1899, Bucuresti, pag. 536 ; Nifon Ploelteanu, carte de
muzica bisericeasca, Bucuresti 5902, p. 46-48. Ba Inca Nifon Ploesteanu n'a fost bine inteles si redat, de oare
ce melodiile cantarilor pomenite, le socoteste curat romanesti din epoca slavonä" p. 48; Badea Cire¡anu, Tezaurul
liturgic, Bucuresti, 1911, Tom. II, p. 525-526. Acesta citeaza corect pe Nifon Ploesteanu; Dr. Vasile Mitrofa-
novici, Liturgica bis. ortodoxe, editata i completata de Dr. Nectarie Nicolae Cotlarciuc, Cerniuti 1929, p. 395,
De altfel insus pr. Petre Vintilescu in nota 373, pag. 251, scrie : Pentru paragrafele 5 si 6 din acest capitol
(psaltichie bizantina) suntem tributari intr'o buna mäsuri Episcopului Melchisedec, memoriu pentru cantarile
bisericesti in Romania, Buc., 1882, precum i Arhiereului Nifon Ploefteanu, Carte de muzica bisericeasca, Buc. 1902.

49 4

www.digibuc.ro
 calugarii slavi au trecut pela noi, venind in deosebi din Athos 80, ei n'aduceau propriu
zis culturi slava, ci erau o simplã derivatie, un canal slay al culturii bizantine 81 care
se scurgea pe un puternic sediment crestin, depus la crucea de intalnire a culturii
latine i bizantine 82. Ast-fel in domeniul cultic-muzical, slavii, primitori ai predaniei
bizantine, intacte i nealterate 83, trecand pela noi, venind din Athos mai ales, aduceau
cu ei aceasta predanie, care tarziu de tot avea sa sufere adanci alteratii, in afara gra-
nitelor noastre etnice, alteratii ce nu ne atingeau pe noi in nici un fel Studiul
documentelor muzicale e clar i concludent pentru cine le cerceteaza i poate deci sa
rovbeasca in cunostinta de cauza.
Marimurile" dela polieleu reprezinta cea mai clasica forma de
constructie melodica din modul i bizantin, i anume : pe subtonica, i pe mediana,
sfarsind pe tonica. Iar mestesugul psaltului, poate, in desfasurarea melodiei, sa creieze
noui diviziuni ale gamei, prin jocul pentacordului i tetracordului inlauntrul modului. Cele-
lalte cantari de stea nu prezinta nimic deosebit in afara obisnuitei trat5.6 a modurilor
respective. Ba inca a putea adaoga, ca linia melodica a cantarii Trei crai dela rasarit",
mai putin ritmulo putem urmari chiar in documentele muzicale din veacul al XI-lel 85
Se stie, câ noi pastram aceste cantari ini notatia i ritmul sistemei cei noui, ast-fel
cum Macarie si Anton Pan le-au insemnat. Daca excludem uniformitatea ritmului,
acest hibrid al reformei lui Chrisant, ne convingem si mai mult de perpetuarea liniei

80) N. Iorga. Istoria bisericii românesti si a vietii religioase a Românilor. Välenii de munte 1908.
vol. I. pag. 40. Cf. N. lorga, Istoria literaturii românesti I. Ed. II. Buc., 1925, pag. 93-94.
81) N. lorga, op. cit. pag. 79, o numeste Ortodoxia de limbä slavona". i acelas istoric vorbeste de
lupta pe care Iosif al Moldovei pela 1400 trebuia sä o dea in calitate de mitropolit al nouei biserici moldove-
nesti, otganizata canonic, cu ierarhia greceasca bizantinä, care subt influentul imparat Manoil, se gatea de atac
irnpotriva acestor incalcari ale limbii slavone si ale curentului calugiresc al sârbilor, in legatura cu hesichasmul
invins al ereticului Palamas, p. 48.
82) Nu se poate uita si nu se poate trece cu usurintä peste actiunea misionara a lui Nicetas de Re-
mesiana i urmarile ei. cf. V. Piirvan, Contributii epigrafice la Istoria crestinismului Daco-Roman, Buc., 19z 1,
CF. pag. 158-178 indeosebi i bogata bibliografie datä de Parvan asupra lui Nicetas. Cf. N. Cartojan, Istoria
literaturii române vechi, vol. I, 1940, pag. 8-1o.
83) F. Dvornik, Les Slaves, Byzance et Rome au IX s. Paris 1926, vorbind de colonia slavä, grupatä
in jurul manastirii Sf. Mamas din Constantinopol zice : On cultivait les lettres slaves en transcrivant les livres
sacrés". pag. 312. Nici odatä nu-i vorba de o productie proprie slavä, ci de o imprästiere a ortodoxiei bizantine, in
limba slava. Calugarii din mânastirea Studien se indeletniceau cu citirea, scrierea si copierea manuscriselor, Stu-
diau Sfintele Scripturi si operile parintilor bisericii i invätau arta de a compune imnele pe cari le cântau la
slujbe. Cf. A, A. Vasilief, Histoire de l'empire byzantin, 1932, Paris, Tom. I, pag. 388. Cf. Al. Rosetti. Colin-
dele religioase la Romanii, Extras din analele Academiei române. Ser. II. Tom. XL, memoriile sectiunii literare,
Bucuresti 5920, pag. 76. N. Cartojan, op. cit. pag. 15-16.
84) Asupra transformarilor suferite de arta muzicalä a bisericii rusesti, vezi: Anciennes notations russes,
comunication envoyée par Mr. Smolensky de Petersbourg au congrès de Paris, 1900, ms. Rés. F. 1159, Bibl, du
conservatoire national, Paris.
85) Cf : L'office du Noël, idiomela Mc'tyot Itepatiív PczatXat, transcrierea pag. 46-50. Cf. Monumenta
muzicae byzantinae, Transcripta, vol I. Copenhague, 1936, Die Hymnen des Sticherarium fur September, über-
tragen von Egon Wellesz si vol. II, Copenhague 1938. The Hymns of the Sticherarium for November transcribed
by H. I. W. Tillyard. Cf. Idiomelele din modul i plagal.

50

www.digibuc.ro
melodice vechi bizantine in aceste cintari, in care, in nici un fel, nu poate fi vorba
de muzica bulgareasca sau sarbeasca, filtru slay sau spirit slay" 86.

MPORTANTA STRUCTURII MELODICE A CONDACULUI NAS-

TERII DOMNULUI. * Cadenta in re (d), sau daca vrea cineva in so/ (g)care tur-
bura pe multie foarte frequenta in canonul Florilor, traducerea lui Filotheiu (1714)
ca si in canonul stalparilor alcatuit de Macarie pe sistema cea noua intocmai i nes-
tramutat precum l-a invitat". Un lucru trebue in deosebi remarcat si anume: Catava-
siile la Duminica stalparilor, ale lui Macarie, au la inceput glas 3, ga ca dela ni.
Canonul Florilor din ms. rom. 61 are la inceput: ech. 4, cum de altfel gasim in cele
mai vechi documente incepand cu veacul al XI-lea, in cele mai noui i in tiparituri.
Este foarte interesanti aceasta insemnare, pentruca ne explica inrudirea celor doui mo-
duri, nu numai in condacul Nasterii Domnului, al Botezului si al altor condace, can-
tate pe acelas melos, dar i in alte cantari. De aci vine si numirea celor doua condace-
generatoare, de avtomele. Cadentele interioare in re (d), in canonul stalparilor, se
intalnesc si in documente din veacul al XIII-!ea cum sint: E. y. 1187, Grotta ferrata,
fol. 124r ; Palat. gr. Vatican 243, fol. 55 v, cum si inteo seama de mss. grecesti din
veacurile XVII si XVIII dela Academia romina anume : 79s, fol. 65 r-58 r 88; 763
fol. 69 r-75 r 89; 367, fol. 29 r-31 v ; 636 foL 40 v-44 r; 641 fol. 40 r-43 r.
Din vechimea i raspandirea acestei cadente putem intelege im-
portanta covarsitoare a structurii melodice a condacului Nasterii Domnului, structura
ce se pastreaza, prin caracteristica ei, inca din evul mediu.

86) Odinioara Liturgica se studia dui:4 Simeon Tesalonicul. De aceea s'a si eiparit de 2 ori in romaneste
la 1765 si 1865, si odata in greceste, la Iasi, 1683. Mai apropiat de vremea noastra, liturgistii dela noi, au in-
ceput a folosi explorarile occidentalilor in acest domeniu. Leo Allatius, Goar, Migne, dintre cei mai vechi, iar
dintre cei mai noi, Pitra, Bouvy, Christ, Krumbacher, Maas, Stevenson, Dom Cabrol, Dom Leclercq, Duchesne,
Papadopulos Keramevs, Cammelli etc. isi au partea lor de contributie. Studiile acestora sint intemeiate pe docu-
mente, caci liturgica si implicit imnologia nu se pot studia astäzi de cat pe baze documentare. Ori documentele
liturgice, in genere, nu lipsesc in marile biblioteci ale orientului si occidentului. Daca in ramura inmologiei s'au
facut si se fac cercetari documentare mai ample, apoi in ramura muzicala sine foarte putine. Si data' cercetarile
inmologice ale celor pomeniti mai sus pot fi folosite crampeiat, cu oare care succes vizual, cum face preotul P.
Vintilescu in compilatia sa, si adesea fara inteles, cercetarile muzicale presupun alta pregatire, aka traire si multi
perspicacitate. Fragmentarea lor, putina lor intelegere, duc la o totala confuzie si la un amalgam, din care cu greu
se descurci chiar un muzicant, nepregatit temeinic, necum un liturgist improvizat. Cantarea bisericeascä face
parte dintr'un sistem complect de cultura si nu se pot face afirmatii in acest domeniu, ca si in domeniul imno-
logic, de cat intemeiat pe studii si confruntari de texte muzicale. Afirmatiile cercetatorilor de mai sus au la baza
studii de documente. Pentru earl:ire qtiinta teologic& romaneasca, studiul aprofundat al temeiurilor ei documentare
se impune fara rezerva. Deci nu putem face stiinta liturgica fara acest temeiu. Si -claca studiul se face innadind
cercetare de cercetare, adaogand si contributie proprie, pentru promovarea rezultatului si atingerea adevarului, apoi
nici noi nu ne putem deroba dela acest principiu fundamental. Dar, preotul P. Vintilescu di dovada, in cele ce a
publicat, ca n'a vazut, n'a citit si n'a controlat nici un document liturgic, necum muzical. Si asa se explica faptul
ca isi insuseste cu multi usurinta, in ceea ce priveste cantarea noastra bisericeasca, afirmatii usoare, neconfirmate
si necontrolate. In astfel de condipii stiinta se face lesne, si rezultatul este foarte ieftin. insa, se coboara ea/15ra
none/4 stiinta teolcgica si se raneste trecutul nostru cultural-bisericesc, prezentandu-ne pe nedrept, ca un popor
minor, primitor si copietor al oricarui curent, ce a trecut pela noi si peste noi.
87) Anul 6789 = 1281.
88) Ms. 791 gr. este din veacul al XVILlea, caci poarta la starsit data : 1665, Julie 12.
89) Acest canon are in frunte : KccAv Kuptcotij rv pewv KoaorcLop.ivoc co Kúp xpucnicpt.

51

www.digibuc.ro
 Iata acest exemplu din ms. E. y. II, oda 4, canonul Florilor.

C.
o sat.. VoS 14L- vi
V
11111MINPr WRMAISMVUIMVI1117M :111111.
...7111WMilliMI111111

1 LEI us

watmom Imo Jo11IL.11111/ IIIIMI1111 110

::!1111111MWMIVallni
c
6,5 , Ko 5

i
1

`41111..
MIL
MIN PIEN
1/WMIM11M11 IVIMM .".71W1111.1M
111M11111!111111 IWIIIrIi IVINWIMMIMMEN

e
Ill-
1.1111111111
WiN
VW valor ulo
III.
MP
ire.°

=II II11Ir
C.4
Lk
5
Fa-

1=1
)`1 -
MIII1119Ell
MAIWIIVIIMIIZ=111.71111:11%.10111111111411
- z 774,75

dIMMINF NNW MMS MIN IIMMIIIMIIIIIMINO M=11111MMINM=MM1111101111.1EM

14111/MIMMWMINIf
1-'
IIMOW MOW VI MMIIIIIM INI
- vet: ¿ttl L

CONDACUL NASTERII DOMNULUI SI COLINDELE. * Am a-

firmat mai sus, ca melosul bisericesc al condacului a servit ca tip melodiei devenita
populara a unor colinde. Nu vom putea intari mai bine aceasta afirmatie de cat dand
cateva exemple, care sa dovedeasca influenta melodiei condacului in structura melodica
a colindelor. Evident, daci ar cauta cineva sa gaseasca intacta melodia condacului in
aceste colinde, fie religioase, fie lumesti, asa cum ea se gaseste in textul muzical-liturgic
n'ar gasi-o ; dar va gasi punctele de sprijin ale melodiei liturgice, stalpii constructiei
modale si melodice. Aceasta este destul pentru a trage concluzii. Deosebit de asta textul
colindelor, asa de variat ca metru, nu putea sa accepte de cat linia sigura a melosu-
lui liturgic sau pilonii pe care aceasta linie se sprijinea.

52

www.digibuc.ro
 Iata cate-va exemple :

/tke. U. it& 0.. 4441444.

#1,4

MA. (e CS.

..711111111111111a115111/1 0111111=11101MMIN=11111111
ILAIIM7/111.11111111alMMININEMC/IIIIP baNNIMIIIIM111111111111MLIIIINEM

Titi
_ 4,te_ t; _

VIM 4
171111=,
SaMMIND.....M=.71MMONNINIMINaW111111111
AIMMIIIIM111111111 Tia11111/111MMIMA NEU
6
;

-
-t-
Ahs11,
t jab
o- ell- 'ha" ti-4,; /447- - Jart 1.4.%

N.W.71a1MI L5. i i
Nesurmr.simsmarmwsws.
ow am: PIPAIIIIMM7111116 E107=1 MN ELM
=NM=
tiOte2 I4:t44. Thal 10%44.,

93
1111111111M11 WWI
90) Colinda din Basarabia, de un pronuntat arhaism, in care se evidentiaza subtonica, tonica si me-
diana. Ritmul : 3 + 2. Comunicata de D-I prof. V. Popovici - Chisinau.
91) Colindi din Craguiesti - Mehedinti. Ritmul : 2 + 3. Notata de mine dupa D-1 G. Racoveanu.
92) Colinda din Ardeal, care s'a raspandit si in Muntenia. Ritmul 2 + 3 + 2.
93) Colincla din sudul Ardealului. Béla Bartók, Scrieri marunte despre rnuzica populard romdneascd,
adunate si traduse de Const. Brailoiu, Buc. 1937. Articolul aparut intal in Schwiezerische Siingerzeitung, apoi in
extras (brosura de 12 pagini, Berna, 1933).
Este vrednica de retinut constatarea lui Béla Bartók, ce precede colindul acesta : «Cat priveste melodiile
lasand de o parte cateva insusiri comune, ca de pilda : ritm regulat, structura obisnuit ternara, intrebuintare
cu precadere a modurilor bisericesti si a altor moduri arhaice sau orientale stilul lor este deosebit in cele tre!
sau patru regiuni principale ale Ardealului. Regiunea cea mai bogata in colinde este sudul mijlociu, unde - s'a
limpezit un stil de colincla unitar. Din sud vine exemplul nostru r». eDaca intre acest material melodic - cam
12% din intregul material romanesc - si vre-o muzica religioasa (poate bizantina) este o legatura, ramane de
cercetat». Pag. 15 art. citat.
As mai putea aduce colindele : 14, zo, 53, 56 ". Colindele 125, 154,
171, 175, 203, 205, 2 17, 300, 302 95. Colindele ; 24. 3o, 33, 34, 36, 50, 55, 59, 70, 81,
90, 121, 143, 181 96. Colindele 31, 32, 62, 8o, 103, 130, 209, 240, 248, 251, 252, 25397.

94) Colinde si cantece de stea, culegere ingrijita de C. Brailoiu, Buc. 1921, Publicatiile Academiei de
muzicä
95) 303 colinde cu text si melodie, culese si notate de Sabin V. Dragoi, Craiova, 1925.
96) Societatea compozitorilor romani, Publicatiile Arhivei de Folklore, Gb. Cucu, 200 colinde populare,
Editie postuma ingrijita de Const. Brailoiu, Buc , 1936.
97) Cartea satului. Fundatia culturala regala cPrincipele Carol», Colinde, culegere intocmita de G.
Breazul. Colinda 240 foarte interesania pentru finala sa in do.

53

www.digibuc.ro
 Ast-fel, dupa cum nu exista glas bulgaresc" la noi, tot asa nu
se mai poate vorbi nici de accentele i turnura cintarii bisericesti bulgaresti in can-
tecele populare de stea", sau in cantecele populare in genere, sau in cantarile liturgice,
ce sint in canonul sau tipicul bisericesc. Caci, miscarea melosului, de care am vorbit,
ca ci cadenta sint autohtone, mai vechi chiar de cat muzica bizantina, dar pe care
noi le urmarim cu succes in textele muzicale, pastrate in vechii codici in traditia
muzicala, insemnata mai târziu. lar elementele universale ale artei nu trebuesc conf un-
date cu elementele locale, care creiaza specificul.
daca cineva s'ar indestula de harul muzical al acestui condac
si ar incerca transpunerea lui in simtirea populara, va rmâne cu adevarat uimit de
rezonanta fireasca a melosului Fecioara astazi, pre cel mai pre sus de fiinta naste",
in strofa usoara, vioaie si vesela ca continut, ce rasare spontan, cald i naiv din su-
fletul popular. Ast-fel se deschide un orizont nou studiului colindelor noastre, prin
apropierea kr de prototip, care se intimpla sa fiecum este cazulde origina liturgica.

ADDENDA

In nota 37 dela pag. 14 amintesc pe Sf. Avgustin. Pentrucä in deobste noi ortodocsii,
dela o vreme, Il numim fericit, trebuie sa dau urtnitoarea lämurire: Gherontie si Grigorie, vestitii
cälugári tilmicitori de cärti, din Mänästirea Neamtul, Il nuinesc sfänt in Kecragorion al Dum-
nezeescului si sfintitului Avgustin episcopul Ipponiei". Viata celui intru sfinri pärintelui nostru
Avgustin" Mânästirea Neamtul 1814. Prefata lui Grigorie e de o rarä eloquenti. Vezi si Bianu I.
§i Hodos Nerva. Bibliografia veche romäneascä, Tom. III, fasc. I. pag. 96. Bucuresti 1912.
Iar mai tärziu in Apanthisma, Mänästirea Neamtul, 1827 citim in poartà: Apanthisma
(adecä adunare de flori) fealiuri de fealiuri de rugäciuni umilincioase, care cuprinde si dumnezeestile
cuväntäri si ceareri privitoare caträ Dumnezeiasca dragoste ale sfinritului Avgustin episcopului
Ypponiei. Vezi Bianu I. i Simonescu Dan, Bibliografia veche romäneasca, Tom. III, fasc. III
VIII, pag. 526, Bucuresti 1936.
De aceea, am vrut sä merg pe linia lui Gherontie i Ggrigorie, cälugäri vrednici de
laudi cari au stiut multä teologie.

54

www.digibuc.ro
 ftaft72;41P-11. am ft..
,00 v.dmi.
-t-re Cr-17.%f e- I OTWOJI.Q04.. dais_ we_ pi
-; °.3' .0.41116. APO%04C7
mp, dam- ftift- 4,4
p, .2.. r--c----..
ph.
.r...A. .....1W oripr 4, e of.4/ 142.
30
ir........fts.....,
11..:--
a. -- . 1., ar
...--' 0. - 21. 4.ft Ir NA
one. ---7. drir 11.110e ,u,.,, ".

,.... .14""
..0
Ov .res./ crlI I
,
..--" w a n- ,-,
i
fo,
I
'"". ... 1 ./..... ....."?...
V_ t
c._ I c K 4. en.- ...art ."0.6,01 J. V )(go VOW sie
jr.21,- .
a. 4. aft.
or...A 7
tt-f v e- e e- e- e
.0ft
=v I I 401115°. "'
t
ftr%

e-- o CC"( 01 If PI
- AU."
=1, 7.
_.......Ls. e o o 0 0 0 0
Ilks, olio, 7ft
dop ...
.r_4r. ..07 4,-
41...Z2P ...Ift
=1, . n
=i do'
sIP
o o 0 C. p .
T.
-7,---..., v-ro V
Co

" ..... ...

woo' .....
....or
.2. .... s ..--Jo JP miP
....,

...040
%/we- eo...7-1 op r--g t t
0;11"5

t
::: -ap
C all10. """5,
rw
PLANSA
Grotta ferrata, E. [3. I. f. 25 V. sec. XIII

55

www.digibuc.ro
 """ 411m...V. ... 60.1: Cal=11......
"""liP=11°
.V.
111
7f
--..
/AI 5 ---
ar . :0' wk...=.
....RI.
4.0..

11711. .... W
a w W W Oi Pi 00 Ill w-i-e, cap"(
.4.71 . a. ...--
11, dret , =. =1. I... -a. -zo --. - a, .c...... ....
el 'V .?' at.., o a a 0 a
.4*---- ....0 4-::'-2 ....
-.... -2. --
a .. a
-21W

a
11.
4111,
71. 41. orwa. 7.70
0V
.. -lr-C3

0
G....
°Tr? allr '",-- w'rrp o-ewL-. 28 - E.8...-- at.- --
P in. ...0...-
.'- ...°.71.
7.
.I
011/1
f=i10....... i/di CM1/ ,11...... .1°a rer
ilm i, .i6M11:412. m.o.., ..m.
=.0r .....ise.,,,.. mgmw .. "P raw =p.a.. 7..,--" -..L.IL "-Sr.'''ZI
16.----
.1.
e- j 49. i 4.___....s4.0_,.....s or as- am-
.. 4.
..VP ..wr 00 ?
.0.
%Ir.% %'"- 4.1.3:10 ."".rIP
w
........,
,111-7w
r''.
7...aidp

Sii/4/.... 411106. arilih UNIsft.

wag.
---,
7 4; 4ir°.°611warlelli4P,m4"..601111' "Wolis. -777 -2° ----4 . 1
w
art... Walp. 7Np, pp I" loi ael
iiniatsr
4/
f n'ret eu- 451
flp //ft.
- Er- 1G- C.-
PLANSA II
E. 3. I. fol. 26 r.

56

www.digibuc.ro
 I. 4. a men.
'VP drib, 7:1" t."-74. °.. .10 -. Imi
GP - 45:2-
.010.
. fe-
"all a.,11&
"MP
'41r 11. 7PIP
=
e e- e- 45?- eP.-- e-
-me'

4s;`
=1.

r-
al. .P

42--
I'L--Y ....
~II p -7 s.---0 c *21.. 0
-.J.
--MP

- 7
Sb
CO 0 .7%., cr 0 IMO (g. 0 ribt. WV
OW
.....' S
1...'-''..,': ...42.11. ""J ILZI:
.......
411 ,. CP V 0 V e r '.., C. 11.1 0 u 0 'V N...
4111
m.o.. ...gm
.0 de..N
0V 0 A.,
',taw 0 %a/ e IsO %. 410 Iv
,L..., .... %,..zr
-. --- --.., ...." 2 ;." 3 "a
..r....IP -,-,.
a qu. o 1., 0v el tr
,,--i-;

-mi--. .... .. -, g,,...,.. IL___

lr117-1, 4 , 4 fr.
.7,
T. , ...._
-IU cwt..
_. -"'"
s 4.../-.7. -z-F-._ ..-:-. -_ :

.0.73.0.3s, aim__ ......_ or)

S 41111-"5.
4.,..! -ao. zir ..z. afs.j Sr-16.OP
42111,-.

41111,.. out, ar'or 71.

40,..010:40 -"21. %or Aip,

'311.
S
ect_
-%
PLANIA. III
E. [3. I. fol. 26 V.

57

www.digibuc.ro
 6
1)C
ot
It (I) 1(r otief: )11: CO°

www.digibuc.ro
11
)1 A) -
o
PY(b
ti( 1\ft
'2;
, 114 'C
1J` t Pe)j
lrt, :14,"\),"0
(Lott :c 1(
"
gido\
p .30

A
)
ti
e,)
Lcti ot
1:014) 041\ l
.10
"
tr
) rt-'1
y\f
41 i ° fin
'\Ip.f
.
ttl
 I
;
tZ 41( 11*t3 kV r wli.
eC
*
tP f4ix r
41 \4h
ft

1
t;-J
AS

www.digibuc.ro
4
i50;(14
<>,
f*
0 I i!
`:1
°
CA
k
tJ
° 5 A,
A a
ri(s ci?_,
iv vA0 ° , 11\
(4k r p
; P
1\ , vi\° 0A
Isj, cL)) o IjA
4) A° )
11
)1)(bw
Ip °
)
/011) o ),t
10 -.)t 0'411
 glarond.
1.4.1 IS I 5 6,
=so
a
iikr.,
VIN
4sa.-
do-ipel,
/7'
- -''''.
ar.

70.
0".46
MP. sy .4... sr 4.
......
....... Al
... ...
a VW 4510 41/
4,1
0 0 lj
......
Cir.m.
....
9 1.41P
IL,/
..
-III 71,
a.%
.47..., ,21.11, we,. lintik 444:0, 00..40"
Tre CO Cr"-T 1.11) 71r0 CMS-6-
dp " 0°
401,11r ../451/MO ...I.'
..
ICIIL..4.--4's - cavg---vai---.44--..-4.4.--.11 Claw..0.-
oft-
41:0' 43Iw
ota- P =Pt%
rt-c EL Er
.1. -
'0° 44"--
anus
=4P, 1:11P s 4i
m-41a. Ins so.

1:2111 11111""
.0.770; 9
IMP 9 grab 4114,

050-- ow ca- co-- rri -.N.. ea c. a a i

Amv...
.._ s- - v "'"-- Art. .... 411-49 me. ....7i.
=551551.
005
-/ra 4 41-44, E E 0-
ow at drIb IOW
.50L- .000 wo ..050.5111. %al!
4.00 4.61. ° -3114, sm.

4E- 4E

grar.aa. 406-- 415" 9 assn. no.

t-<tun.
op. %of
ammo.
e-
14.4. ,IP
/OW 4111415.1.
.410001)
am. le'
OE- p
AL-- 0///2.
4111/h°P 0.155
.11111011110 /VIP. ft1.1110 4gi.. -
cm ou - °WA-21D o o 0 ...1so
....
40.- :bp. 417:.; -.PAr 1,7,-
41- an:" 301P eo. 146..
ilr
...... .goe...
.a. =.. - - zaw
0 a o 0 ?WO, Oil 0 %, A.4 O 1.0

_n..1.-5 =1. MN' .km1. 411r.

."-J15

0 10 1./ OU Oid 01 011 0 40

PLANSA VI
E. ¡3. III, fol. z r.

60

www.digibuc.ro
 t °
06 P c
r 4,r
)6 vv,1
°
)I
irits o kl?
c j'Yg
6f) ?i
/Tic@ 14
I ;p
!
PfiN °(1/41
l'sP1
n
II"bo tl 4'' vi
e
ki
.7, 4 6.4i
(I) Ok "
o titgll
V4i M 414,3 r
.11 AvA: ):61 't 441( 1:14
J. ° 1" !it 11; :trtlill;
4(Y (4':

www.digibuc.ro
Iv, gn
tt eL 4
v P
4 4,, ): t g
4 fit 'r
co)Mi'4 o v o
3
ZI w
yte V `t .1c: f
o I ,,, 4(t9
00'),41,L g
7
1 t,i,v
 a. 91,7 - 7
a., -. ' or ea
. ..-

"
;," rZ;
.n_rai r-vb... ea, C.10--r&- e

0
r-110
a/
s

II
o

0.-4 ....pr., w I.
0

ir` 7.21'
le I
p
.7_ a. ...... a .... ' -. ....7- .---.--.. ,g....-4"16`t..
611 .-4 V. e o 0- % I ...reap ewer
-a .1. ..... a ..... rsV' ,..
.--.. .=......, 7 ao-
.,.._._-,;_. '..C--...-J.
7. . MN -gro

. ,,,,,....,,,,, ., ........,,. or Is a 0I 0 1 .a -4-

.. ... a. . --' I, e - r
2%-71., ''' rc
..1C-"*. 6.

L.: _---Oa_
-.¡;. -7= 7-;
---Br--y 4C..2.re s ...=
-- -.0 ,.... --------., F ..:_ez
a- --- .......m.- ...--
0f E es I e 0 ar er-l o
r...7." .."' "4". ..-. sow :::-.; ..-1-ct am MI
.111.

4
.zr
be
...-7...
v.....a-a--
...-.:,.-
e eeeee ll'e
...-...- - 7:7. 7 ,.. ....:7 .7....-r. .7 ""` ......

e....., W--"---- .--

It--- -, -I' -.
e I a

---: -7. ----.4-:.- - -

..... st.
.
I -T-1. 5 5 A-- ;AK Ea-a
- .;:',..._
... -. _-- -- --.
0....2,1%-- a ...,.
11- wire www-.. Oa

.-
w E. .3. 41.
7I
.0 .,- 0 ei

-
PO

7 .77.7
""'""."'" 71--An's.0.
41,
. 4...."4-p
Av..
O er-el .110 -- -
Zr.
le eree s
0- -.1 M./ r-11 I

PLANSA VIII
Biblioteca Nationala, Paris, Anc. fonds gr. 397, fol. 76 r. sec. XIII

62

www.digibuc.ro
 41,
TN"; as.

.71r .4 Ma. .....11. &a-a e- an, ....-. ea-J. ...--. ..-. Ml- ...-J
......- 1
...-- ..., ..-...7 yi : -_- - -
.... .....,-..., - - - -:.: .
061, oar ig e- I "...... ... .. - ..
...__.4

9. SOltb.:., I .....--.--.
IF. ...
-- .........., S i ID

...fr..
.....
.1.0 ,I../04 I 4 4 4 , IE I 4 4 4
--.4.
7,
.... ..... :_.__
W. . a/ 73- ..,:_"; t..... 7;7.--i-
.. .... "....
.1. .... -

... -.. ... - 0. .... -

4 4
....-4-
4

-- - C.....
4,
- ,..,_,PI, i
II

........ /VW
.....21 --,./.".
4 I 4 s. ..... ... ... sa 7...-s. e a 1 o A,. e ...
4' 6

;..7 ...' . -3. IN? ...-T. ...... ::: ..r.; ..;" -.7; ... A 1:-. 1/41.,
70 0 0 11--16
mo7.2.
gio

11'
0 0, 0e000
alp
46 It/

0 .11 0000 0 0 ta I
se-
g ". :":
O.. 11.

...,--....."-..-.
- ""*---.......a....... ---- -
0 t t - 1-aa-ll -11- ..-9--1. , i i
----a.
4 ***** i
- 14
- m. m ..... .._ZrZL_ 1,, ..., "....21.........s.:-. Z. 11. a.
f * INO
I I 4 e * ar
iZ
.... 1. s a.-- - : .1.-..) V' .--.. m, Igo .77. ar. .
0077C%0 V.--1.1
0
010t...-0 0 0 0 .
(.....- ., .-..--- .-.-1..- --o es..._
WI, _...r........4.

-O..,,
0.
...1111111.

... ....- ....c=..__

%---...-.0 .., - IV
...--
... .-- --,
---4--. ---
o so o .. o o
31

.77...-
...,
.............-- " 1 4,;:" .77.....a.
--,
0 0 0 0 S-47-11 e . e. ..1%--. .....A__. es------
-w ar e -IT- --.-
%
......---..---. ...- ...
. .13...11r g--.0- 11...0 - e...
.1. %"1-07.---- 71.
- ---
0.0 7. 00 0-1,..'' ...... ....--
... dr-
Irli V V . .. 01.0.2r.
-.\--
Pb
II .410C- ...31 0. =.7. :-...,
s . . o es e
.7
..
ST. 40--.7.10. a.: ....::: ... ... .: r 1..4t m!".... a. ...a. .
Ar-
.... ...--Ij r.,
is e 4 4. 4. a Tinr .1
..--.., 0. ea. ... e
...

.., . -a. .... .... e a. ....

.11.4 doe) ocir-
PLANSA IX
Anc. f. grec. 379. fol. 76 v i 77 r.

63

www.digibuc.ro
t 6 ..._
1
4i..._

..,_-......
----p
r....1%
.4._

-.11'4
s. ..
.--...
*_____=, ,.._ ..A.,......,...\1..er-.

^Ir., ikao en C., '47%

.......
-,.....,11._...__

-;
.N._..._

dr-......-7----
...-...... ,..._.

. ? S."1111 ON

"-All
111.14:34
0..

,
41

, -- I

0-...,
Cosa-T.:0C

11-...... IL.

-....b.

"¡Tx (Dra
atb;11 ON.

It.>(

1,7-
1"1

.9)

ou
..
.16 "--
14;4 \,/ Il -wills -TO OW

4r-
r,, r-p
L- cr .5.),

,
- -Tr kr.....*:::",)04"3 a

t.
4.4

Ç. o %- -- *Cf
' ...... .1rX e, I ;604
r,"-----,
M--- R....
.L... l-J \ .1..-1. '...
.
''''' . ..- ft-- lo

9 ,1,1 ,.., -11,11.V \ t

, % s4 ,,, N., ,...

,. Academia Romani Ms. 670

41"-N a:1...- grec. fol. 286 V. si 287 r.
.-..." ..
VV. ,s4
4.4 q+V %

PLANSA X
Academia Romani Ms. 670 grec.
fol. 274 r. si v. sec. XVIII

64

www.digibuc.ro
 0Th. a '17:7,11

r.--r.A./ et tr-si Ae_L-*--p 0 t/ a" V --TTN_ o i er-, ov

wp. y4 I C1 .32714 ...),C14 0 1.0

lo atri, :111
WrA0 iti74 ra-Tro v 0

b ..a_jo
-
r, at- - c 0 Va I -7ro p 0 0 v..1
ACOLI

-%
yap
.
.41 vs, (4-.1 --"Tc-f v V 0V
a-,4» -0 a

Vt.ly qN. o 0 0 °e

Vis. D. fol. x46 v. Biblioteca Pr. I. D. Petrescu

;,1 0.04 0-
7.11C_ a. Zs.

, It] a.tna 11

.11111,
-
..<1.

t. -tre..9- g-vt r, (.2.; . rrs \,$). 9

YLI 1.,mowl. -a- 0 ra ss, it a

----7;-- °. --..-a. a----=."-----.. IC. :-....-.. -...... _--......."

FOO a_i 11 IL , 1 a a -.- t . e_.9 ,cif 0.3

.
qr.-,...-; .._ ..- ..,
---...- ..,__,,,,.....,
Zt--
---- 2,4...
' -7...
.. u. ..a % ,14.1' % 1i 'I 'rat 5 a Illiat (Sk,

"roe, +a -WV9% -
9 Ch y

N.,..... -___.
ss. A DErsq2.,Ì.
e go y 0 --.

rnsse
\kojniuftj'-
PLANSA XI
Ms. 888. fol. 203 r.

65
5

www.digibuc.ro
^-4 v*, r- r& t `4 kNI tNa

V.\
41-1

r
\,.1 Tr ft 1 tt 4o.

,».1.... ..04,,,gth,....<1144.1.
Tr qX14 r tt- '41 Vt

44-417"1"

IN, 7"
r-1116kA

r- gr, A RIA11.416:i9OR
'44-es'""`"lib -4e*r*'N
.--viax4 eV lk" 47*.r. vf.N o 6

m1111Mili

PLANM XII
Academia Romani, Ms. 367 grec,
fol. 89 r §i v

66

www.digibuc.ro
 -
SA)
41:41
ern tea

f4 /1.1 I ON/ s., rn , f- rv r., IS rt- $

s.___,.. -__ qr---
%--__Jil --i ."---1---
-., rooI a
ak..............---.1.---;.....<-_____wo--- Tv..." ;\'°'1.\'
qt---It_ft -1%-1/
7
cruu ea "ril p o 0- % 1 us VTIF e4 Cripj Itt Ct

A .t.A....---..-L rz______, ...._,J4

40, ---- A -7\e, v e 1....... r
.
41/4......_k
........." 11r-ZIc..2!)
6-, re ret

...,.., .. ___,_=, 4 -r--'-----"

,. . t. ,,.. T , ,,,r,, %\., ,, x
N........... N....0.
-o --..----...L
',-.....
t 1-1 / 11 -r' In it "IN -61

'16

n .-,N *.k. % ov N
\- f-

o-4 o love
.------
t1/4.
---,.

.___,. 4.
----- ---.--li
o%
° °
PLANSA XIII
Academia Romka. Ms. 641, fol. iiiV §i 112 r.

oteLlor
.40 4CASEM11/41

471P1PrtANI 00\4'

67

www.digibuc.ro
 ERRATA

Pag. 3, ultimul rind, in loc de : ivoarelor, citeste : izvoarelor.

Pag. 7, rândul 15, in loc de : a lui, citeste : al lui.
Pag. 8, nota 9, in loc de : 1716, citeste : 1719.
Pag. 8, rândul 27, in loc de : Utienia, citeste : Utrenie.
Pag. 9, rândul 5, in loc de : rcpo.s6luov, citqte : 7:po751totov.
Pag. 14, nota 37, rândul 31, in loc de : Bjagov.... citeste : Blagov...
Pag. 15, nota 37, rândul 8, in loc de : mire cordiam, citege : misericordiarn.
Pag. 15, nota 37, rândul t; in loc de : pra, citeste : prae.
Pag. 15, nota 37, rindul 12, in loc de : Psalmele, citwe: Psalmel :
Pag. 28, rindul 7, in foc de : structura, citeste : structura.
Pag. 28, rândul 38, in loc de : Plansele pag.
citeste : plansele XI-XIII.
Pag. 37, nota 48, rândul. t, in loc de-: indentitatea, citeste : identitatea.
Pag: 37, rândul 12, in loc de : îngàduiná, citeste :
Pag. 40, nota 53, in loc de : pag. 35, citeste : pag. 39.
Pag. 40, rândul 22, in loc de : aceste, citeste : acestei.
Pag. 44, nota 64, rindul 3, in loc de : caracrer, citeste : caracter.
Pag. 48, nota 72, in loc de : pag. 35, citeste : pag. 39.
Pag. 50, rândul 9, in loc de : rovbeascit, citeste : vorbeascia
Pag. 54, rindul 3 din Addenda, in loc de : Kecragorion,
citeste : Kecragarion.

www.digibuc.ro
C. 11.253 .- TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL"

www.digibuc.ro LEI 80.-